Utilizarea enciclopediei online Wikipedia în lucrările ştiinţifice

Wikipedia este o enciclopedie online în cadrul căreia orice utilizator poate să adauge subiecte noi sau poate să completeze alte subiecte deja abordate, dar care sunt incomplete. Persoanele care modifică pagini de pe Wikipedia pot fi amatoare în subiectele pe care le abordează, astfel că această enciclopedie online poate fi considerată liberă, cu alte cuvinte oricine poate contribui la îmbunătăţirea ei. În acest eseu voi prezenta atât părţile folositoare, cât şi cele mai puţin folositoare pe care Wikipedia le oferă celor ce elaborează o lucrare ştiinţifică. Sunt de părere că această enciclopedie online nu trebuie să constituie baza unei lucrări ştiinţifice, aşadar nu trebuie să fie principala sursă în alcătuirea lucrării.

În primul rând, paginile Wikipedia sunt utile, deoarece conțin date colectate din mai multe surse și apoi concentrare într-una singură. În acest fel, o persoană poate găsi informații din mai multe cărți, reviste, surse online prin accesarea unei singure pagini, constituind astfel un mod mult mai simplu de găsire a informației. Totuși, este important de precizat faptul că în alcătuirea si mai apoi modificarea acestor pagini poate contribui oricine, indiferent de vârstă și pregătire intelectuală, fapt ce poate conduce la întâlnirea de date eronate. Există în acest fel o mare posibilitate ca după finalizarea unei lucrări științifice în care a fost utilizat și citat un articol de pe Wikipedia, acesta să fie re-editat de către o persoană din afara sferei academice1. Astfel, paginile din cadrul acestei enciclopedii online sunt în același timp folositoare și incerte, din cauza posibilității modificării lor de către oricine, în orice moment.

În al doilea rând, accesarea online rapidă a informațiilor reprezintă încă o parte folositoare a enciclopediei online. Datele pot fi accesate din orice loc în care ne aflăm, în orice moment și într-un timp foarte scurt, nemaifiind nevoie să căutăm informații în foarte multe surse aflate la o distanță fizică mare unele de celelalte. Cu toate acestea, cred că rapiditatea cu care sunt găsite informațiile pe paginile Wikipedia induce o stare de comoditate în rândul oamenilor, astfel că dispare treptat impulsul de căutare, dorința de documentare. O lucrare științifică necesită o documentare bogată ce se poate realiza ”ca la carte” doar în condițiile în care cel ce întocmește lucrarea utilizează cât mai multe surse diferite. Un astfel de exemplu de comoditate este regăsit în cazul unui suedez de 53 de ani, care a postat pe Wikipedia 2,7 milioane de articole cu ajutorul unui program denumit Ljsbot2. Sistemul folosit de suedez este criticat de oameni, ce consideră că acesta înlătură creativitatea necesară publicării unui articol3.

În al treilea rând, un aspect pozitiv al enciclopediei Wikipedia este reprezentat de faptul că paginile acesteia sunt monitorizate, astfel că informațiile eronate vor fi modificate. În elaborarea unei lucrări științifice este crucială prezența de date adevărate, deoarece acestea atestă autenticitatea scrierii. Totuși, există posibilitatea ca greșelile să nu fie observate la scurt timp

1 Despre Wikipedia, alexandropedia.blogspot.ro, Drenea-Soare Alexandra, http://alexandropedia.blogspot.ro/ (8.02.2016, 22:34)

2 Un suedez publică zilnic 10.000 de articole pe Wikipedia, stiripesurse.ro, Cristi Șelaru, http://www.stiripesurse.ro/un-suedez-publica-zilnic-10-000-de-articole-pe-wikipedia_922939.html (08.02.2016, 22:46)

3 Un suedez publică zilnic 10.000 de articole pe Wikipedia, stiripesurse.ro, Cristi Șelaru, http://www.stiripesurse.ro/un-suedez-publica-zilnic-10-000-de-articole-pe-wikipedia_922939.html (08.02.2016, 22:46)

după ce ele sunt adăugate unui articol, acest fapt generând o situație nedorită pentru utilizatori. Ei vor folosi în lucrările lor informațiile greșite, neștiind de existența lor, în perioada în care acestea nu sunt sesizate de către alte persoane. Acest aspect este prezentat chiar și pe pagina Wikipedia ”Despre Wikipedia”. Pe această pagină se pune în evidență faptul că ” greșelile sau inadvertențele pe care le observați în articolele despre subiecte care vă sunt familiare vor continua să existe atâta vreme, până când un contribuitor va decide să le corecteze”4.

În concluzie, Wikipedia reprezintă o sursă folositoare de informații, accesibilă oricui, în orice moment. Cu toate aspectele sale pozitive, sunt de părere că această enciclopedie nu ar trebui să constituie sursa informațiilor în cadrul elaborării unei lucrări științifice, întrucât paginile acesteia pot fi modificate de către oricine. Pe lângă acest aspect, rapiditatea cu care sunt găsite informațiile induce o stare de comoditate în rândul oamenilor, astfel că dispare treptat impulsul de căutare, dorința de documentare. Nu în ultimul rând, greșelile apărute pe paginile Wikipedia pot fi depistate mai greu, iar celor ce folosesc informațiile eronate le va scădea calitatea lucrării.

BIBLIOGRAFIE4 Wikipedia: Despre Wikipedia, Wikipedia, The Free Encyclopedia, contribuitorii Wikipedia,

https://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Despre_Wikipedia (08.02.2016, 23:19)

Surse online

http://alexandropedia.blogspot.ro/http://www.stiripesurse.ro/un-suedez-publica-zilnic-10-000-de-articole-pe-wikipedia_922939.htmlhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Despre_Wikipedia