Numărul 3, iunie 2014

REVISTA CLASEI a V-a A

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “LUCIAN GRIGORESCU”

MEDGIDIA - JUDEŢUL CONSTANŢA

“Fiecare om este un univers care în mare parte rămâne nedescoperit.”

Marius Torok

CUPRINS:

Moment de bilanţ……… …...………………………………………………….1

Repere ale activităţii extraşcolare ….…………………………………...….2

Ştirile pe scurt ……………………..…………………………………………...4

Ateliere literare …………………………………………………………………5

1 IUNIE - Ziua Internaţională a Copilului…………………………………...7

Din tainele unei meserii……………………………………………………….8

Lecţii de viaţă….………………………………………………………………10

Codul bunelor maniere pentru copii ………………………………………11

Istoria invenţiilor ….. …………………………………………………………12

Basmele ascund … probleme?…………………..…………………………13

Caleidoscop umoristic..……………………………………………………...14

1

Anul şcolar s-a încheiat Premii multe am adunat…

Frumoşi, cuminţi, inimoşi, inteligenţi,

harnici, curioşi, cu dragoste şi interes faţă de

şcoală, elevii clasei a a V-a A, au trecut cu bine

peste primul lor an de gimnaziu, acumulând noi

experienţe, emoţii şi împliniri. Nu a fost uşor, dar

printr-o muncă asiduă, prin cultivarea propriilor

pasiuni şi înclinaţii, au reuşit să înregistreze

rezultate şcolare şi extraşcolare ce merită a fi

cunoscute şi pe care le veţi descoperi în paginile

acestei reviste.

Ţin să precizez că toate aceste rezultate

oglindesc dragostea şi interesul elevilor faţă de

carte, dar şi dăruirea, profesionalismul dascălilor

care le-au îndrumat paşii pe drumul cunoaşterii,

având permanent în centrul atenţiei lor elevul

dornic de autodepăşire, de performanţă.

Poate că unii dintre elevi s-au mai

“împiedicat” uneori, poate că alții au păș it mai

încet, mai stângaci, dar cei mai mulți au mers

hotărâți şi fermi până la capăt. Părinţii şi profesorii

le-au stat alături, străduindu-se să le facă

parcursul mai ușor, mai frumos, mai interesant şi

mai pe înțelesul lor.

Sper că tot ce au învățat să le fie de folos,

să le dechidă calea spre noi succese în anii care

vor urma. Cu siguranţă vor reuşi dacă vor şti să

păstreze ritmul cu aceeaşi perseverenţă şi

convingere că întotdeauna se poate mai mult şi

mai bine.

Răsfoind revista, pe lângă aspectele legate

de activitatea lor şcolară şi extraşcolară, mai

puteţi descoperi creţiile literare ale elevilor

talentaţi, istoria unor invenţii care au revoluţionat

omenirea, câteva lecţii de viaţă şi bune maniere

pe care fiecare dintre noi ar trebui să ni le

însuşim. Interviul revistei dezvăluie de astă dată

tainele meseriei de apicultor. De asemenea, veţi

afla cum se sărbătoreşte Ziua Internaţională a

Copilului în diferite ţări, iar caleidoscopul umoristic

şi problemele de isteţime a minţii vă vor reţine cu

siguranţă atenţia şi vor face deliciul unei lecturi în

plină vară.

Închei prin a adresa felicitări tuturor pentru frumoasele realizări din acest an şcolar! Le doresc o vacanță frumoasă, plină de momente de relaxare, pe care le merită cu prisosință! Pe curând, dragii mei!

Prof. diriginte, Emilia Ciocan

4 diplome de excelenţă pentru media generală 10

(de la stanga la dreapta: Codruţ Tofăleanu, Ştefan

Avram, Alexandru Gheorghiţă, Richard Radu)

Bucuria succesului - o clasă de premianţi

2 premii I, 2 premii II, 2 premii III si 11 menţiuni,

Media generală a clasei 9,44 - primul loc pe școalăl

Olimpicii la limba română alături de d-na profesoară

Mihaela Fluerașu

Săptămâna în care copiii nu primesc note, nu sunt ascultaţi şi nu dau lucrări este preferata copiilor. "Şcoala altfel", aflată deja la al treilea an de derulare, a fost un bun prilej pentru elevii clasei a V-a A să afle lucruri noi prin vizitarea unor instituţii publice ai căror angajaţi le-au prezentat "secretele" meseriei lor. Printre instituţiile vizitate s-au numărat Staţia Meteo, o unitate militară şi ISU „Dobrogea” din Medgidia.

“O profesie cu … risc”

Vizita la ISU “Dobrogea” a fost organizată sub forma unor ateliere de lucru: unul de informare preventivă, un atelier care a vizat însuşirea noţiunilor de bază în acordarea primului ajutor, în caz de leziuni minore şi un atelier de prezentare a autospecialelor, echipamentelor şi accesoriilor. Elevii au primit informaţii, conform vârstei şi nivelului lor de cunoşt inţe , despre performanţe le autospecialelor, tipurile de misiuni la care participă, categoriile de substanţe de stingere şi folosirea lor. Atracţia a fost, de departe

ambulanţa SMURD cu semnalele luminoase şi acustice în funcţiune. Am vizitat, pe rând, interiorul ambulanţei, unde ni s-a explicat, rolul echipamentelor de salvare. Alte “echipe” de mici pompieri au folosit furtunurile cu apă ale autospecia le lor pent ru stingerea unor incendii imaginare. Astfel am avut ocazia să aflăm mai multe lucruri despre tehnica de intervenție folosită de către pompieri pe timpul situațiior de urgență.

„Armata - o şcoală altfel” a fost genericul vizitei la unitatea

militară, unde ni s-a prezenatat tehnica militară şi activităţi practice specifice, De asemenea au aflat detalii despre tehnica şi armamentul folosite de militari.

În vizită la Staţia meteo Medgidia A devenit deja o obişnuinţă efectuarea unor descinderi în orizontul local, pentru cunoaşterea şi înţelegerea particularităţilor geografice ce caracterizează Valea Carasu. Profitând şi de vremea bună şi de programul de activităţi practice şi aplicative din cadrul săptămânii „Şcoala altfel” am efectuat o vizită la staţia meteorologică Medgidia. Am remarcat, profesionalismul meteorologului de serviciu, limbajul simplu pe care l-a folosit,

promptitudinea şi exactitatea răspunsurilor pe care le-a dat . A m a n a l i z a t instrumentele folosite la determinarea prognozei meteo. Statia este dotata cu aparate performante, dar si cu instrumente «traditionale» cum ar fi barometrul, heliograful,

pluviograful, termometrul, giruete, etc.

„Să fim ECO!” Sub acest generic am hotărât să desfășurăm o activitate de ecologizare în curtea şi parcul şcolii, Activitatea a avut drept scop îmbunătăţirea calităţii mediului educaţional şi a avut un impact pozitiv asupra atitudinii elevilor faţă de mediu, dezvoltarea activităţii conştiente şi responsabile, cu efecte benef ice în mediu l educaţional şi comunitate.

Sandra Budacu & Andra Delicostea

2

3

Întâlnire de Proiect Comenius „More trees? Yes, please!”

(proiect mult i lateral din cadrul Programului de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, Programul sectorial

Comenius) În dimineaţa zilei de 2 8 a p r i l i e , Ş c o a l a G i m n a z i a l ă “ L u c i a n Grigorescu” din Medgidia şi-a deschis larg porţile pentru a-i întâmpina în mod

tradiţional, cu pâine şi sare, pe cei 21 de profesori şi 13 elevi din 7 ţări partenere: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, Portugalia,

E s t o n i a ş i T u r c i a . De la întâlnire a lipsit Spania. Programul vizitei a cuprins un tur al şcolii, delegaţia poposind şi în clasa noastră unde, prin grija d-rei înv.Roxana Badea şi a d-nei prof. Mihaela Flueraşu, toţi “copăceii ” din Clasa Pregătitoare i-au întâmpinat pe oaspeţi cu un cântecel în

limba engleză, iar colegul nostru Radu Richard a rostit un mesaj de bun venit, tot în limba engleză. Sandra Budacu şi Alexandru Gheorghiţă au oferit obiecte lucrate în tehnica origami, în culorile naţionale, celor două doamne profesoare

din Estonia, întrucât sala noastră de clasă este dedicată acestei ţări. A urmat apoi un program artistic. Sceneta în limba engleză „THE STORY OF A TREE”, („POVESTEA

UNUI COPAC”), a evidenţiat talentul artistic remarcabil al unui grup de elevi din clasa noastră: Avram Ştefan, Radu Richard, Tofăleanu Codruţ, Iuga Victor, Budacu Sandra şi Cazacu Raluca. Lor li s-au alăturat colegi mai mari, din clasa a VII-a. Toţi au impresionat publicul prin jocul scenic, dar şi prin exprimarea corectă, clară, fluentă în

limba lui Shakespeare. A doua zi câţiva colegi de-ai noştri împreună cu părinţii şi cadre didactice ale şcolii au însoţit delegaţia în e x c u r s i a t e m a t i c ă organizată în DELTA DUNĂRII. Prima oprire a f os t la CENTRUL MUZEAL ECOTURISTIC DELTA DUNĂRII, unde însoţiţi de un ghid pasionat am vizitat o expoziţie permanentă, ce cuprinde reprezentări cartografice interactive, reconstituiri ale unor habitate naturale tipice şi a u n e i c h e r h a n a l e tradiţionale ș i acvariul, 27 de bazine amenajate, cu specii indigene şi exotice (corali, pești, țestoase de apă). Delta Dunării (3446 km²), a doua ca mărime ș i cea mai bine conservată dintre deltele Europei, a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991 şi este clasificată ca rezervaţie a biosferei la nivel național. Se pot întâlni aici mai mult de 360 de specii de păsări şi 45 de specii de peşte d e a p ă d u l c e . Ne-am plimbat cu vaporaşul 5 ore pe unul dintre braţele ei, am admirat peisajul mirific într-o frumoasă zi însorită. Fetele şi băieţii din cele 3 ţări, România, Bulgaria şi Turcia, s-au străduit să completeze un rebus tematic în limba engleză. Au câştigat fetele! O cutie cu bomboane româneşti! La jocul de mim au participat şi profesorii, spre delectarea publicului din care făceau parte şi câţiva părinţi. A fost o experienţă inedită pentru toţi participanţii, prietenia şi bunadispoziţie fiind cuvintele de ordine ale zilei.

Raluca Ioana Cazacu & Codruţ Tofăleanu

cu Roxana Cristea

4

Competiţiile şcolare au continuat în ultimul trimestru al anului şcolar 2013-2014. O parte dintre colegii noştri bine pregătiţi s-au înscris în cursa pentru noi premii care aveau să îmbogătească palmaresul clasei noastre. Astfel, fazele judeţene ale concursurilor de geografie “Terra” şi “Constantin Brătescu” aveau să ne aducă mari satisfacţii prin premiile obţinute de colegii noştri Ştefan Avram - premiul II, respectiv III, şi Radu Richard premiul I, respectiv menţiune. Subliniem deasemenea şi participarea elevului Gheorghiţă Alexandru, care deşi nu s-a numărat printre premianţi, a avut o prestataţie destul de bună, fiind foarte aproape de punctajul unei menţiuni.

Concursul de matematică Tomis – faza judeţeană, avea să testeze cunoştinţele în domeniu ale colegilor noştri Ştefan Avram şi Radu Richard, care sunt deja recunoscuţi a se număra printre matematicienii clasei şi ai şcolii, dar în urma acestei competiţii şcolare au reuşit doar să se plaseze în prima jumătate a clasamentului. Totuşi, dat fiind numărul mare de participanţi şi gradul de dificultate ridicat al subiectelor, putem considera acest rezultat ca pe unul meritoriu, şi sperăm ca pe viitor colegii noştri să fie mai norocoşi şi printr-o muncă mai susţinută să se poată număra printre învingători.

Demnă de subliniat este participarea elevilor Gheorghiţă Alexandru, Radu Richard şi Tofăleanu Codruţ la faza judeţeană a Olimpiadei de limba engleză, ultimii doi reuşind

să obţină un premiu III, respectiv o menţiune Nu au fost neglijate nici concursurile

sportive sau artistice. Prin participarea la Crosul organizat cu prilejul zilei de 1 Iunie, care a înscris la start un număr mare de participanţi, colegele noastre Sandra Budacu şi Andreea Stere s-au clasat pe locurile 4, respaectiv 8. De asemenea, Andreea Stere prin participarea la Festivalul de muzică “Tinere Speranţe”, a avut ocazia să-şi pună în valoare vocea şi talentul interpretativ, fiind răsplătită cu o diplomă de participare. Îi dorim să persevereze şi cine ştie, poate anul viitor se va situa printre câştigători.

Înscrierea revistei noastre în Concursul judeţean al revistelor şcolare “Aproape de voi” avea să

ne aducă o mare bucurie, la zi de mare sărbătoare a copilăriei, 1iunie 2014, şi anume premiul al II-lea. Acest premiu îl dedicăm întregului colectiv al clasei noastre, elevi, părinţi şi cadre didactice, care în acest an şcolar au ştiut să formeze o adevărată familie şi să obţină rezultate bune şi foarte bune atat pe linia pregătirii şcolare, cât şi extraşcolare..

Cu ocazia Zilei Mediului şi a evaluării în vederea păstrării Steagului Verde, în cadrul Programului internaţional Eco- Şcoala, s-a organizat la nivelul şcolii noastre concursul “Cea mai frumoasă clasă”. În urma evaluărilor zilnice de către o comisie formată din elevi şi cadre didactice, membri ai Comitetului Eco-Şcoala, sala noastră de clasă a întrunit punctajul corespunzător acordării premiului al II-lea. Ne bucurăm de aprecierile primite şi promitem să rămânem “eco” şi pe viitor, pentru că ne place să ne desfăşurăm activitatea şcolară într-un ambient curat şi plăcut.

Închei ştirile cu un scurt bilanţ al premiilor obţinute de elevii clasei noastre în urma participării lor la fazele judeţene ale diferitelor olimpiade şi concursuri şcolare: 4 premii I, 6 premii II, 2 premii III şi 3 menţiuni. Aceste rezultate dovedesc încă o dată că ne place competiţia, indiferent de forma ei de organizare.

Se cuvin felicitări tuturor: elevilor pentru inteligenţă şi perseverenţă, cadrelor

didactice pentru dăruire şi profesionalism, părinţilor pentru dragostea şi susţinerea lor!

5

MICUL AFACERIST

Razele calde îmbujorau obrajii unui băiat năzdrăvan în ziua aceea de vară când îşi pusese în aplicare ideea de a lua, pentru a putea vinde apoi, cireşe şi vişine din curtea unui vecin plecat la muncă în străinătate de câţiva ani şi a cărui gospodărie rămăsese pustie, păcat de bunătate de fructe să se strice aşa! El oricum le mânca în fiecare vară, dar de data asta voia să le şi vândă.

Auzise că dulceaţa şi compotul făcute în casă se vând foarte bine şi, deşi economisise încă de iastă-iarnă, de când fusese la colindat, nu reuşise să strângă suficienţi bani pentru a-şi lua smartphone-ul pe care colegul lui de bancă îl avea deja de luni bune. O păcălise pe sora lui mai mare să-l ajute să facă dulceaţă şi compot, promiţându-i că din vânzarea lor îşi va avea partea ei pentru a-şi lua ce vrea, poate tot un smartphone. De clienţi nu-şi făcea griji, avea destui prieteni şi vecini amatori de dulciuri la borcan. Plin de zel şi încredere, a pornit cu prietenul său cel mai bun, Ionuţ, să culeagă cireşe şi vişine, fiecare având o găleată pe care să o umple. Nicu s-a căţărat în cireş, Ionuţ în vişin şi în momentul următor pe jos erau o mulţime de puncte roşii, zemoase, pe care apoi

le-au pus în găleţi şi pe-aici ţi-e drumul! Sora lui Nicu s-a ocupat de compot şi dulceaţă, iar băiatul s-a interesat cât costă transportul, dar era atât de scump că a renunţat la ideea de a vinde borcanele în altă parte decât la prieteni, vecini şi rude. A îndesat cât mai multe prin cămară şi frigider, s-a certat cu sora lui, supărată că nu-şi va primi partea de câştig pentru cât a muncit să fiarbă şi să pună în borcane bunătăţile, şi s-a hotărât să le spună părinţilor adevărul, oricum trebuia să explice de unde sunt proviziile. Când s-au întors de la serviciu, unde se ocupau amândoi de vânzarea telefoanelor mobile, aceştia s-au amuzat auzindu-l şi văzând apoi borcanele frumos aliniate, s-au consultat cu părinţii lui Ionuţ şi peste câteva zile le-au oferit celor trei copii câte un telefon aşa cum şi-au dorit, ca răsplată pentru munca depusă. Lui Nicu i-a trecut cheful de mai vinde ceva, cel puţin deocamdată, iar sora lui a fost foarte lăudată pentru talentele de gospodină, mai ales de către musafirii serviţi cu dulceaţă de câte ori dădeau pe la ei pe acasă.

Şi-am încălecat pe-o carte şi-am scris povestea-ntr-o noapte, şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea-aşa.

Gheorghiţă Alexandru

Izvorul

Undele cristaline curgeau încet peste visurile oamenilor, oferindu-le hrană, bucurie, vlagă, dar şi oglinzi mişcătoare în care să se poată admira şi ei, şi cerul. Firul de poveste ce ţinea izvorul de apă s-a rupt, însă, iar acum a secat, înlocuit de scoarţa crăpată a pământului uscat de sete, cotropit de ierburi ce pot face faţă deşertului şi razelor ne-miloase. În vremurile când curgea liniştit prin pădurea verde şi deasă, adăpa toate vietăţile şi încânta privirea în zilele calde de vară, ca în nopţile cu lună plină ce se reflectă mândră în apa lui. Iarna, firul lui îngheţat sclipea în zilele geroase pentru a se topi primăvara, sub căldura soarelui care-l trezea din nou la viaţă, eliberându-l de sub scoarţa sticloasă a gheţii. M-am oprit si eu de câteva ori lângă acest izvor şi mi-am umplut palmele cu răcoarea şi frumuseţea lui, ascultându-i şoaptele purtate de vânt şi împrospătându-mi gândurile. Îmi plăcea foarte mult acest loc, nu ştiu de unde venea izvorul şi unde se vărsa, nu ştiu nici măcar cum

se numea, dacă avea vreun nume. Într-o zi, însă, am constatat cu tristeţe lipsa lui. E vina oamenilor care i-au folosit toată apa cine ştie pentru ce? E vina soarelui care i-a sorbit, însetat, toată apa în zilele toride, fără să mai lase nici un strop fiinţelor ce poposeau pe malul lui înverzit? Un colţ de Rai a dispărut şi fără el pădurea prin care treceam în vacanţele de vară, admirând-o şi bucurându-mă de umbra copacilor, mirosul ierbii şi ciripitul păsărilor, nu mai este la fel. Privirea, mâinile şi tălpile mele îi duc dorul. Susurul lui se aude acum doar în amintire. Oare cine îi mai duce dorul? Oare câte astfel de izvoare or fi secat sau seacă poate chiar în acest moment, cu gândul că nimeni nu le apreciază şi nu le îngrijeşte? Pictorul a rămas fără culoare atunci când a vrut să-i picteze albastrul reflectat de cerul senin de vară, opera lui a rămas neterminată, iar visurile noastre aşteaptă un alt fir de poveste care să le ducă într-o lume minunată, împletind frumuseţea naturii cu nevoia noastră de puritate.

Răzvan Bedreag

6

Prietenie Ciripitul cromatic al păsărilor se lasă purtat de vânt în această frumoasă zi de vară în care soarele scaldă în apele cerului înspumat. Înduciţi cu felurite fructe, gâdilaţi la picioare de iarba stufoasă, pomii oferă umbră şi răcoare, ferindu-ne de lumina şi căldura sufocantă. Bucuroşi de aşa zile senine şi de libertatea vacanţei, copiii din sat stau toată ziua afară, veselindu-se de vremea frumoasă, consumându-şi energia alergând şi jucându-se, fără să le pese că e prea cald. Dar la marginea unei poieniţe, la umbra unui plop, un băieţel stă retras, departe de joaca celorlalţi. E venit în vacanţă la bunici şi nu prea are prieteni, îi place să-şi petreacă ziua sub plopul cel bătrân, transfigurând frumuseţea naturii pe o foaie albă, plăsmuin fel si fel de vorbe care să-i descrie gandurile şi sentimentele: “Natura este zeiţa frumuseţii fără margini, ea defineşte întreaga existenţa, de ea depindem cu toţii”. Cuvintele-i sunt deosebite, dictate parcă de fiecare fir de iarbă şî boare de vânt. O lume magică ia naştere pe foaia lui, o feerie de cuvinte

îngrămădite pentru a încerca să redea, poate cu unele greşeli, frumuseţea şi sensibilitatea sufletului său de copil îndrăgostit de frumos. Aşa îsi petrecea acest băieţel fiecare zi, de dimineaţa până seara, singurătatea fiindu-i alungată de curiozitatea faţă de fiecare detaliu din natură. Până într-o zi, când, sosind la plopul său, găsi un alt băieţel bucurându-se de umbra şi liniştea copacului. Făcură cunoştinţă şi, după un timp, aflară că amândoi au o pasiunee comună: să admire măreţia naturii şi să scrie rânduri întregi prin care să o redea. Le mai plăcea să citească şi să discute despre fel şi fel de lucruri, plimbându-se uneori, alteori stând cu foile în faţă la umbra plopului lor, scriind şi desenând. Cei doi deveniră buni prieteni, singurătatea dispăru din vieţile lor, mulţumită dragostei pentru natură şi setei de frumos pe care amândoi le nutreau, şi anii le-au adus multe vacanţe de vară împreună sub umbra plopului bătrân, chiar şi atunci când au terminat şcoala.

Ştefan Avram

Eram un copac

Eram în pădure un copac Tânăr, falnic, minunat,

Dar când oameni mulţi au venit Pădurea-ntreagă au ciuntit.

Din mine masă au făcut Şi-n magazie am zăcut,

M-aş bucura, poate, un pic Dac-ar planta un copac mai

mic.

Pentru natură să luptaţi Copacii nu uitaţi să-i protejaţi,

Ei sunt prietenii tuturor, Viaţă, frumuseţe, viitor.

Cristian Bălan

Haiku

Mireasmă de flori Val de culori în vânt,

Petale de nea.

Cristian Bălan Radu Richard Andrei

Natura ne-a oferit tot ceea ce ne trebuie - hrană, plante, animale, păsări.... De ce oare OMUL întoarce acum arma împotriva naturii, omorându-i animalele şi tăindu-i copacii? De ce toată lumea se plânge că TERRA a ajuns o groapă de gunoi? Ea nu a fost asa dintotdeauna. Oamenii se îmbolnăvesc, animalele mor, planeta se usucă.....DE CE? Pentru că NOI nu am învăţat ce este reciclarea, nu ştim să fim ECO! Mulţi oameni spun: Ce contează dacă arunc un PET? e doar o bucată de plastic! Planeta ne oferă hrană şi toate condiţiile necesare vieţii. Dar noi, noi ce-i oferim?

Îi dăruim zilnic mormane de gunoaie, defrişăm păduri întregi şi degradăm solul care ne hrăneşte. SALVAŢI-VĂ planeta-mama, căci şi ea ne va salva! Merită ca fiecare din noi să planteze câte un copac şi să arunce gunoaiele în locuri special amenajate. Nu rupeţi plantele! Nu rupeţi crenguţele unui co-păcel! Nu ştiţi că şi el are viaţă şi, deşi nu auzim, poate şi el suspină? NU UITAŢI! Salvând Planeta, vă salvaţi pe voi înşivă!

S.O.S. PLANETA,

ÎN PERICOL!

La 1 iunie, părinţii, dar mai ales copiii din România au motive serioase de bucurie. E şi normal. Doar e Ziua Copilului! Câţi dintre noi ştiu oare care este istoria acestei zile fericite sau dacă mai este sărbătorită şi în alte ţări? Ziua copilului a fost menţionată pentru prima dată la Geneva la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor în august 1925, acolo unde 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Pro-tecţia Copilului. După această conferinţă, multe guverne au introdus Ziua Copilului. În anul 1954 Fondul Internaţional pentru Ur-genţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) a recomandat ca fiecare stat să dispună de o zi denumită Ziua copilului. Astfel:

Argentina sărbătoreşte Ziua Copilului a doua duminică din luna august.

Australia sărbătoreşte Ziua Copilului în prima duminică din luna iulie.

Brazilia sărbătoreşte Ziua Copilului în data de 12 octombrie.

Bulgaria sărbătoreşte Ziua Copilului în data de 1 iunie.

Cuba sărbătoreşte Ziua Copilului în a treia duminică din luna iulie.

India sărbătoreşte Ziua Copilului în data de 14 noiembrie.

Japonia sărbătoreşte Ziua Copilului în data de 5 mai.

Mexic sărbătoreşte Ziua Copilului în data de 30 aprilie.

Polonia sărbătoreşte Ziua Copilului în data de 1 iunie.

Turcia sărbătoreşte Ziua Copilului în data de 23 aprilie.

Ungaria sărbătoreşte Ziua Copilului în ultima duminică al lunii mai.

Alin Stoian

FRUMUSEŢE Ce poate fi mai frumos pe pământ decât să fii copil? Ce poate fi mai frumos decât să petreci clipe speciale alături de familie? Câd eşti copil, te poţi distra împreună cu prietenii, să mergi la ţară, la bunici, să cânţi, să râzi, să faci tot ce-ţi pofteşte inima! Să ai vise colorate şi năstrusnice, să fii vessel mereu, să te bucuri de cerul albastru al unei zile de vară, să îţi încălzeşti obrăjorii la soarele cald, cu razele ca niste muguri de lumină ce te pătrund şi te fac să simţi parfumul de candoare. Copilăria e cel mai frumos lucru de pe pământ, nimic nu

se compară cu ea. A fi copil nu implică deloc probleme sau griji, ci doar să fii pozitiv şi să treci uşor peste toate, fără să te enervezi. Şi, nu în ultimul rând, să stai alături de părinţii tăi, in cuibul părintesc, să iubeşti tot ce te îconjoară: oameni, necuvântătoare, plante de tot felul, natura întreagă. Oricând te poţi întoarce la jocurile copilăriei, chiar dacă timpul trece nemilos. Copilăria cea minunată este însă scurtă şi este trist că pleacă repede, înainte să apuci sa-ţi iei ramas bun.

Alexandru Gheorghiţă

Desen – Raluca Ioana Cazacu

Desen – Radu Richard Andrei

7

8

Unora le plac albinele şi sunt interesaţi de modul în care acestea îşi duc viaţa. Alţii dimpotrivă, din cauza unei înţepături soldată cu o amintire mai puţin plăcută, nici nu doresc să audă de ele. Totuşi există şi oameni care au făcut o meserie din creşterea albinelor. Pentru a afla mai multe despre meseria de apicultor, vă propunem un interviu cu un apicultor din Medgidia, d-l CRISTEA VALERICĂ CONSTANTIN.

Pentru început vă rugăm să ne spuneţi cum v-aţi decis să deveniţi apicultor şi de unde a apărut pasiunea pentru acest domeniu. Încă de mic copil mi-am petrecut vacanţele printre albine, pentru că părinţii şi unchii mei erau apicultori şi mi-au insuflat şi mie dragostea şi pasiunea pentru apicultură. Îndrăgostindu-mă de aceste mici fiinţe organizate şi foarte harnice, m-am decis să am şi eu propria mea stupină, pentru a putea să ajut la dezvoltarea metodelor de îngrijire a albinelor, chiar dacă, din când în când, mă şi înţeapă. Cum aţi descrie în câteva cuvinte această meserie? Frumoasă - fiindcă imi place ceea ce fac. Lucrez în aer liber, find înconjurat de miresmele îmbătătoare ale florilor, în armonie cu trilurile păsărilor şi zumzetul albinelor. Entuziastmantă - atunci când văd albinele

lucrând liniştite, încărcând fagurii cu miere dulce şi parfumată, ştiu că am făcut ceea ce trebuie pentru stupină. Grea - cu frumuseţea şi cu riscurile ei. Necesită efort fizic (deplasez stupii unde sunt culturi de rapiţă, floarea-soarelui, plante medicinale, precum şi pomi fructiferi, salcâmi, etc) şi trebuie să fac faţă temperaturilor ridicate din perioada extragerii mierii. Uneori albinele sunt foarte agresive şi mă pot ataca. Trebuie să fiu atent la fiecare stup, să ascult zumzăitul albinelor, pentru că sunt ca nişte bebeluşi, nu vorbesc şi dacă nu eşti atent, rişti să roiască, să rămână fără matcă sau să moară de anumite boli, de foame. Cum este organizat un stup? În familia de albine se găsesc trei feluri de indivizi: matca, albinele lucrătoare şi trântorii. Matca sau Regina este mama tuturor albinelor, trăind şi cel mai mult (în jur de patru ani). Atunci când devine matură şi iese din fagurele în care a crescut, regina le ucide pe celelalte posibile rivale, majoritatea încă dinainte de a ieşi din

celulele de ceară în care s-au dezvoltat. Pe măsură ce acestea ies, se luptă cu matca, iar în final rămâne una singură, care este iîntotdeauna cea mai puternică. În lunile primăverii, regina face între 1500 şi 3000 de ouă pe zi! În acest timp, albinele lucrătoare o îngrijesc, îi aduc hrana şi se ocupă şi de ouăle depuse în fagurii de ceară. Regina este mai mare şi mai zveltă decât celelalte albine, fiind astfel uşor de recunoscut; ea emite unele sunete, care reprezintă un fel de provocare la luptă pentru rivalele ei. Albinele lucrătoare adună mierea, hrănesc matca şi puietul, trântorii. Sunt cele mai numeroase (câteva zeci de mii) şi au cel mai important rol în stup. Ele au grijă de tineret, construiesc şi repară cuibul, fac curăţenie, aerisesc stupul bătând repede din aripi, păzesc intrarea în stup, aduc hrana şi hrănesc larvele, dar nu depun ouă. Ea ajunge strângătoare de hrană, aducând la cuib polen şi nectar, pe care le depozitează în faguri ca rezervă pentru iarnă. Trântorii reprezintă masculii familiei de albine. Corpul lor este mai mare decât al lucrătoarelor şi al matcii. Durata de viaţă a trântorilor este între două şi opt săptămâni. Trântorii nu au ac, nu culeg nectar, nu participă la organizarea sau apărarea familiei de intruşi, nu contribuie la producerea hranei pentru colonie şi nici la polenizare. Rolul principal al trântorilor este de a împerechea matcile si de a asigura astfel perpetuarea speciei. Pe lângă acest rol trântorii mai contribuie, prin prezenţa lor pe faguri, la realizarea unui regim termic optim necesar creşterii în bune condiţii a puietului precum şi la ventilarea stupului.

9

Cum vă daţi seama dacă un stup este bun sau nu? Totdeauna un stup bun depinde de matca pe care o are. Albinele păstrează caracteristicile mătcii adică harnice, cuminţi şi fără instinct de roire. Un apicultor bun va obţine mătci pentru stupina sa cu ouă luate din stupul care nu este agresiv, dă producţie mare de miere, matca ouă mult şi nu are instinct de roire. Care sunt uneltele de bază şi echipamentul unui apicultor? Sunt necesare câteva unelte şi echipamente pentru executarea lucrărilor în apicultură: masca protectoare pentru cap şi gât, salopeta pentru protecţia corpului, mănuşile apicole din piele sau cauciuc subţire, afumătorul pentru producerea fumului, peria apicolă cu care se îndepartează albinele de pe faguri, dalta apicolă cu ajutorul căreia se intervine în stup, lădiţa scaun pentru păstrarea şi transportul ramelor sau a uneltelor apicole şi cabana apicolă demontabilă. Ce cantitate de miere produc albinele dintr-un stup? O familie medie de albine poate produce anual circa 120 kilograme de miere din care aproximativ 90 kilograme pentru consumul propriu, iar suplimentul de 30 kilograme poate fi extras. Care este locul indicat pentru instalarea stupilor? Locul pentru instalarea stupilor nu trebuie să fie în apropierea zonelor poluate sau a adăposturilor de animale. Stupii se aşează pe un teren defrişat, ferit de vânt sau arşiţa soarelui, de regulă cu faţa spre est. La ce distanţă de cultura florală se pot aşeza stupii? În căutarea sursei de hrană, distanţa la care poate ajunge o albină este de 8-10 kilometri. Pentru a fi eficienţi stupii trebuie asezaţi la cel mult 3 kilometri de cultura florală. Care sunt produsele pe care le putem obţine de la un stup? În afara de miere, un stup poate oferi multe produse foarte valoroase folosite în tratarea diferitelor afecţiuni: polenul, propolisul, laptişorul de matcă, veninul de albine, ceara de albine. Este apicultura o activitate din care se poate trăi? Ce sfaturi aţi da unei persoane care ar dori să pornească pe acest drum? Da, apicultura este o activitate din care se poate trăi, şi se poate trăi bine din ea, dacă este făcută corect. Pe lângă faptul că este o activi-tate frumoasă, care aduce profit, este şi foarte utilă, în special în agricultură. Se cunoaşte faptul că polenizarea cu albine a unei culturi

agricole, creşte producţia cu 30-40%, şi eu cred că putem să-i dăm dreptate marelui savant ALBERT EINSTEIN care afirma că „dacă ar dispărea albinele de pe suprafaţa globului, omul ar mai avea doar 4 ani de viaţă.” Aşadar, cei care doresc să pornească pe acest drum sunt bine veniţi să încerce. Iar pentru a începe, e nevoie de răbdare, de puţini bani, dar mai ales de un cunoscător care să-i îndrume. Cel mai bine, pentru un începător este să găsească un apicultor cu experienţă, alături de care să-şi facă ucenicia. Bineînţeles că, pe lângă experienţa practică pe care trebuie să o dobândească, este nevoie şi de acumularea de informaţii teoretice din cărţi şi apoi aplicarea lor în practică. Eu îi sfătuiesc pe toţi cei care doresc să pornească pe acest drum să o facă, pentru că nu au ce pierde. Ţara noastră beneficiază de o floră foarte bogată, mierea românească fiind de calitate şi la mare căutare. Ce planuri de viitor aveţi? Doresc să insuflu şi altora această frumoasă meserie şi să pot să am putere şi sănătate să întreţin familia de stupi pe care o am, pentru a le putea oferi concetăţenilor mei miere naturală şi nu prelucrată în fabrici. Vă mulţumim pentru timpul acordat şi mai ales pentru lucrurile interesante pe care ni le-aţi dezvăluit în legătură cu profesia de apicultor şi vă dorim să vi se împlinească tot ceea ce v-aţi propus!

Interviu realizat de Răzvan Cristea

10

Nu ţi se cuvine nimic Adesea nu apreciem ceea ce avem decât în momentul în care ne lipseşte. Aici putem include sănătatea, familia şi prietenii, locul de muncă, banii pe care-i ai azi sau pe care-i vei avea mâine. Nimic nu-ţi este garantat în viitor, nici măcar mâine nu ştii ce se va întâmpla, inclusiv cu cei pe care-i iubeşti. Dragostea este mai mult decât un sentiment, este o alegere Trebuie să alegem să iertăm, să lăsăm supărările să treacă, să fim buni, să respectăm oamenii din jurul nostru şi să-i ajutăm. Nu este nicio ruşine să nu cunoşti Nimeni nu le cunoaşte pe toate şi nimeni nu deţine toate răspunsurile. Nu este nici-o ruşine să spui “Nu ştiu”. Învăţăm din mers, aceasta este viaţa. Nu eşti centrul universului

Este foarte normal să fii preocupat de lucrurile care se petrec în viaţa ta, dar trebuie să acorzi atenţie atât lucrurilor care te afectează pe tine, cât şi lucrurilor care-i afectează pe cei din jurul tău. Nu vei primi tot timpul ceea ce-ţi doreşti Uneori visele noastre nu se îndeplinesc şi trebuie să schimbăm cursul gândurilor şi scopurilor noastre, pentru a putea găsi din nou direcţia corectă. Sănătatea ta este cea mai mare valoare Sănătatea este o comoară de nepreţuit. Apreciaz-o tot timpul, ai grijă de sănătatea ta şi protejeaz-o! Nu poţi să mulţumeşti pe toată lumea Nu este necesar ca toată lumea să fie de acord cu tine şi nici măcar ca toată lumea să te placă. Ne dorim să fim plăcuţi, respectaţi şi apreciaţi, dar aceste lucruri nu trebuiesc obţinute cu preţul fericirii noastre.

Împacă-te cu tine însuţi Nu grăbi lucrurile, lasa viaţa să se desfăşoare în jurul tău! Bucură-te de fiecare moment al vieţii tale! Singurul mod prin care îţi poţi îndeplini visele este acela de trăi în prezent. Banii nu o să-ţi rezolve problemele reale Există o mulţime de oameni care trăiesc foarte modest, dar trăiesc vieţi extraordinar de feric-ite. Există oameni foarte bogaţi care au vieţi mizerabile. Banii te pot ajuta să ai o casă fru-moasă, o maşină bună, haine de firmă şi chiar îţi pot oferi securitatea şi confortul de care ai nevoie, dar nu pot rezolva problema singurătă-ţii sau cea a relaţiilor. Genul de fericire pe care banii o oferă este o fericire trecătoare. Dacă aştepţi ca banii să-ţi ofere fericirea, nu o vei întâlni niciodată. Şi dacă toate acestea nu v-au convins despre ceea ce este cu adevărat important pentru fiecare dintre noi, vă voi relata o întâmplare, surprinsă într-un videoclip, care m-a impresionat profund şi m-a făcut să înţeleg că sănătatea este de fapt lucrul cel mai de preţ. În acest clip era vorba despre doi băieţi: unul sărac, care era îmbrăcat în nişte haine ponosite, iar celălalt era bine îmbrăcat dar nu putea merge. Băiatul sărac s-a rugat la Dumnezeu să fie şi el măcar o clipă în locul celui bogat, fără să ştie că acesta era paralizat. Minunea s-a înfăptuit. Cel bolnav era foarte fericit că devenise sănătos şi putea să se joace, să alerge… Nici nu-i păsa că este prost îmbrăcat. Cel sărac a înţeles că sănătatea este mai presus de orice, că nu te poţi bucura cu adevărat de viaţă decât dacă eşti sănătos. Desprindeţi voi concluzia! Ce e mai bine să avem în viaţă: haine de firmă, telefoane scumpe..., sau bucuria de a fi sănătoşi, să putem trăi clipele frumoase ale copilăriei jucându-ne cu prietenii?

Învaţă să-ţi PESE, Învaţă să ZÂMBEŞTI,

Învaţă să DAI, Învaţă să IERŢI,

Învaţă să ÎMPARŢI, Învaţă să ai ÎNCREDERE,

Învaţă să IUBEŞTI!

Pagină realizată de Codruţ Tofăleanu

11

DRAGI COLEGI,

Am descoperit o „materie” care nu se află în orarul nostru şcolar, dar de care ne lovim tot timpul şi care nu ia niciodată vacanţă (sau cel puţin aşa mi-ar plăcea să cred). Mi-am zis că nu v-aţi supăra dacă v-aş împărtăşi şi vouă câteva din micile secrete pe care le-am descoperit în

„CODUL BUNELOR MANIERE PENTRU COPII” după Emily Post

VORBA DULCE... „Felul în care foloseşti cuvintele are efect asupra oricărui gen de relaţie pe care o ai.”

S-ar putea ca tu să fii un copil mai tăcut. Sau, dimpotrivă, poate-ţi place să vorbeşti întruna. Nu trebuie să fii un mare vorbitor, însă e nevoie să-ţi alegi cuvintele cu grijă pentru a-ţi netezi calea. Indiferent că vorbeşti cu bunicii ori cu prietenul tău cel mai bun – fie că e vorba de câteva cuvinte, fie de ore întregi de conversaţie – felul în care îţi alegi termenii, iscusinţa de a fi cursiv şi felul în care-i foloseşti vocabularul vor marca diferenţa în relaţiile tale. Un rol important îl au expresiile feţei şi limbajul trupului. Dacă eşti mulţumit de ceea ce spui, asigură-te că ai un zâmbet pe faţă. Dacă e un subiect mai serios, fereşte-te să dai din umeri sau să pari plictisit. Dacă subiectul e trist, nu-ţi marca discuţia cu chicoteli. SĂ PRESUPUNEM URMĂTOARELE: Străbaţi holul aglomerat din şcoală şi cineva dă buzna peste tine. El sau ea ar putea bombăni şi trece mai departe SAU ar putea spune: „Scuză-mă, ai păţit ceva?”. Acest „scuză-mă” nu te-ar face oare să te simţi mai bine? Dacă, în exprimarea ta, utilizezi deja „te rog” şi „mulţumesc”, e timpul

să adaugi încă o serie de „cuvinte magice” la vocabularul tău ales:

„Cu plăcere” ocupă locul trei în grupul cuvintelor clasice, considerate magice. „Scuză-mă” poate fi folosit în multe situaţii,

inclusiv atunci când dai peste cineva sau îl întrerupi. „Nu, mulţumesc” este o considerabilă îmbunătăţire faţă de simplul „Nu” sau „Nu-mi place chestia asta!”. „Bună, ce mai faci?” este un

salut prietenesc care va face ca lucrurile să debuteze cu bine. (Iar un răspuns rapid: „Bine, mulţumesc! Dar tu?” va însemna continuarea conversaţiei.) „Aş putea oare...” Este întotdeauna mai

frumos să întrebi decât să ceri. (Fii pregătit şi pentru corectare: „Vrei să spui dacă ţi se permite, nu dacă poţi!”)

Iată, în final, câteva reguli pe care dacă le respecţi, vei avea multe de câştigat şi sigur nimic de pierdut: ÎNTOTDEAUNA:

Foloseşte „cuvintele magice”! Ascultă „activ”: manifestă atenţie şi

priveşte-l pe celălalt! Alege şi foloseşte cuvintele care să

exprime ceea ce gândeşti! Ia parte la conversaţie! Ia-i în seamă pe toţi dintr-un grup! Sfârşeşte plăcut conversaţia: „Regret că

trebuie să plec, dar...”! Evită exprimările care doar ar umple un

gol, ca de pildă: „Înţelegi?” sau „Aha, aha!” sau „Da?”!

dar NICIODATĂ:

Nu sări peste „te rog” şi „mulţumesc” pentru că pare mai cool – nu este aşa! Nu vorbi doar ca să te auzi pe tine! Nu folosi argoul din discuţiile cu prietenii atunci când vorbeşti cu bunica, de exemplu (în parte, argoul poate fi simpatic, dar atenţie cu cine îl foloseşti). Nu folosi un limbaj murdar, indiferent cu cine vorbeşti – nici măcar cu prietenii! Te pune într-o lumină proastă şi poate deveni un obicei de care greu te vei dezbăra.

Pagină realizată de Victor Iuga

Pagină realizată de Răzvan Cristea

12

TELEFONUL – a fost descoperit în 1876 de americanul Alexander Graham Bell datorită unei întâmplări romantice. Bell era profesor la o şcoală de surdo-muţi şi s-a

îndrăgostit de una dintre elevele sale. Pentru a o face să audă a început să studieze proprietăţile electromagnetismului şi ale vibraţiilor sonore; apoi construit un dispozitiv datorită căruia fata surdă a început să audă cuvintele sale. În urma acestor experienţe el a reuşit să construiască un telefon adevărat.

Fata care l-a inspirat în această descoperire i-a devenit soţie.

Telefonul rămâne cel mai popular şi cel mai folosit mijloc de comunicare. Au existat numeroase modificări în structura şi proiectarea telefoanelor şi azi se găsesc mii de modele şi culori, care mai de care mai atractive. Chiar dacă telefoanele mobile şi tehnologia fără fir sunt mai folosite şi mai dorite în zilele noastre, încă se mai găseşte un telefon fix în aproape orice birou sau casă.

…continuă şi în acest număr cu relatarea unor noi episoade privind mari descoperiri care au revoluţionat tehnica şi civilizaţia: telefonul, televiziunea, frigiderul, aspiratorul de praf,

fierul de călcat electric.

TELEVIZIUNEA este un sistem

de transmitere şi de primire a imaginii şi sunetului prin semnale electonice transmise prin cabluri şi fibre optice. Aceste semnale

sunt transmise de la o staţie de televiziune şi sunt primite de televizor sau de firmele care f u r n i z e a z ă s e r v i c i i p r i n c a b l u . În 1927, Philo, în vârstă de numai 20 de ani, a transmis primele imagini electronice în laboratorul lui din San Francisco. Imaginile au fost o simplă linie neagră care doar a fost rotită ca să se vadă dacă televiziunea poate înregistra şi produce mişcarea ei.

Prima televiziune nu a avut sunet şi imaginea e ra a lb -neg ru , f ă ră a l te cu lo r i . După ce inventatorii au găsit căi de transmitere a sunetului prin radio şi telefon, au început să caute metode de transmitere a imaginii. În prima parte a secolului XX s-au pus bazele i d e i i d e t e l e v i z i u n e . Primul televizor s-a vândut în Statele Unite în 1938. Din 1960 s-au introdus: televiziunea color, sunetul stereo, şi a apărut televiziunea prin cablu care permite recepţionarea mai multor canale de televiziune de la mai multe staţii.

FRIGIDERUL – a fost inventat în 1867 de inginerul Charles Tellier din Amiens (Franţa). Instalatia a fost folosită la început pentru transportul cărnii pa vase din America de Sud în

Europa. În vremea aceea, traversarea Atlanticului cu escalele respective dura 30 de zile, timp în care miile de tone de carne transportate se conservau perfect datorită

invenţiei inginerului francez.

ASPIRATORUL DE PRAF – folosit în zilele noastre nu seamănă deloc cu străbunicul său realizat cu mai bine de 60 de ani în urmă de inginerul englez Hubert Cecil Booth. Aparatul

conceput şi construit de el se prezenta ca o instalaţie gigant pe care cu greu o puteau urni din loc doi cai. Principiul primului aspirator creat de Booth se baza pe aspirația aerului prin

intermediul unei pompe și a unui filtru din pânză.

FIER DE CĂLCAT ELECTRIC – a fost inventat la data de 6 iunie 1882, de către Henry W. Seely, un inventator american născut în

Richville, Kentucky, dar cu domiciliul în New York. Din nefericire, fierul de călcat nu avea o metodă de a controla căldura produsă, iar acest lucru făcea ca utilizarea acestuia să fie mai

dificilă. În 1920 a fost inventat fierul de călcat electric cu termostat. Acesta permitea controlul temperaturii dorite pentru călcat. Fierul de călcat cu abur a fost inventat de Thomas Sears.

Pagină realizată de Victor Iuga

13

Aţi încercat vreodată să rezolvaţi problemele ascunse în textele unor … basme? Vă propun să îmbinaţi lectura cu matematica! Soluţiile găsite de voi le veţi putea confrunta cu cele care se vor publica

în numărul viitor.

I. „... Atunci boierul, mirându-se în sine de iscusinţa fetei săracului, îi porunci ca a

doua zi să vie cu fata la curtea boierească. Ea să nu fie nici îmbrăcată, nici dezbrăcată, nici călare, nici pe jos, nici pe drum, nici pe lângă drum. Cum auzi săracul unele ca acestea, începu a

se boci şi a se văicăra neştiind ce să facă. Fata cea mare, când auzi cele ce-i spuse, îl linişti: - Nu te teme, tătucă, îi vin eu de hac! Numai să-mi cauţi două mâţe...” (Petre Ispirescu – Fata săracului cea isteaţă) Cum credeţi că a procedat fata cea

isteaţă? II.„... Cică era odată o babă şi un moşneag; moşneagul de-o sută de ani şi

baba de nouăzeci; şi amândoi bătrânii aceştia erau albi ca iarna şi posomorâţi ca vremea cea rea, din pricină că n-aveau copii...” (Ion Creangă – Povestea porcului)

Basmul nu ne spune, dar zice-se că ar fi avut un copil pe când vârsta babei era jumătate din jumătatea celei de-acum a moşneagului şi că ar fi murit când vârsta moşneagului era de două ori cât vârsta

aceea a babei. Cât a trăit acel prunc? III. „... Ivan atunci se duce de-a dreptul

înaintea lui Dumnezeu şi zice: - Doamne, nu ştiu dacă ai la ştiinţă au ba,

dar eu slujesc la poarta raiului de multă vreme. Şi acum vine Moartea şi întreabă ce mai poronceşti! - Spune-i, Ivane, din partea mea, că poroncesc să moară trei ani de zile de-a rândul numai oameni bătrâni, aşa ca tine... zise Dumnezeu, zâmbind cu bunătate. - Bine, Doamne, zise Ivan, uitându-se cam lung

la Dumnezeu. Mă duc să-i spun cum ai poroncit. Şi ducându-se el, scoate Moartea din închisoare (din turbincă) şi-i zice: - Dumnezeu a poroncit ca să mănânci trei ani de zile de-a rândul numai pădure bătrână; dar în primul an, numărul copacilor pe care-i vei mânca să nu fie nici cu soţ, nici fără soţ, în anul următor să mănânci de trei ori mai mulţi copaci decât ai mâncat în primul an, iar în al treilea an să mănânci cu o sută mai puţin... Înţeles-ai? Hai, porneşte şi-ţi fă datoria!...” (Ion Creangă – Ivan Turbincă) Câţi copaci a mâncat Moartea în trei

ani de zile? IV. „... Baia era pardosită cu tot felul de marmură lustruită şi adusă din meşteşug

aşa, încât închipuia fel de fel de flori, de păsări şi câte nagode toate... Apa, încropită numai ca laptele când îl mulge de la oaie,... ciuruia din ţevile aurite şi o lua cu năstrape şi cu căuşe de aur...” (Petre Ispirescu – Broasca ţestoasă cea fermecată)

Ce temperatură avea apa? V. „... – Ba mai pune-ţi pofta-n cui! Mai bine să ne întrecem din trântă.

- Din trântă? Doar de ţi-e greu de viaţă. Mă! eu am auzit din bătrâni că dracii nu-s proşti; d-apoi cum văd eu, tu numai nu dai în gropi de prost ce eşti. Ascultă. Eu am un unchi (moş Ursilă) bătrân de 999 de ani şi 52 de săptămâni; şi de-l vei putea trânti pe dânsul, atunci să te încerci şi cu mine, dar cred că ţi-a da pe nas!...” (Ion Creangă – Dănilă Prepeleac) Dacă ¼ din vârsta lui moş Ursilă întrece cu 220 de ani 5/8 din vârsta nepotului (Dănilă Prepeleac), ce vârstă avea acesta?

Vă urez succes în rezolvare şi vacanţă plăcută!

Pagină realizată de Radu Richard Andrei

14

Dicţionarul elevului

Copiatul - Te uiţi şi câştigi

Şedinţa cu părinţii - Întâlnire de gradul 3

După şedinţă - Spitalul de urgenţă

Elevii - Familia Bundy

Încheierea mediilor - Memorialul durerii

Suflatul - Doar o vorbă să-ţi mai spun

Elevii şi profesorii - Lumi paralele

Deschiderea catalogului - Ruleta rusească

Alegerea profesiei - La răscruce de vânturi

Biblioteca - Pe aici nu se trece

Olimpiada - Războiul stelelor

Elevul la tablă - Cadavrul viu

Cei ce nu suflă – Mizerabilii

Fiţuica - Reţeta fericirii

Examenul - Surprize ! Surprize !

Aducerea tezelor - Coşmarul

Recapitularea - Labirintul

Elevii înainte de teza - Natură moartă

Foaia de test - Albă ca zăpada

Manualele - Dosarele X

Terminarea orelor – Renaşterea

Sala de clasă - Corabia nebunilor

Elevul la răspuns - Mutul

Tabla - Suport pentru prostii

Buretele - Absorbant pentru prostii

Ora de dirigenţie - Procesul etapei

Cadrele didactice - O lume nebună, nebună

Absenţa profesorilor - Viaţa ca-n filme

În biroul directorului - Aventuri în casa morţii

Prima zi de şcoală - Zi de doliu

Copiuţa - Rişti si câştigi

Elevul ascultat - Gânditorul de la Hamangia

Carnetul de elev – Surprize, surprize!

Umorul pe … 10 culmi

1. Culmea tinichigeriei: să înveleşti casa cu

tabla înmulţirii.

2. Culmea şovăielii: să ezit, să nu ezit…

3. Culmea ceasului deşteptător: să sune

ocupat…

4. Culmea curajului: să sari de pe un bloc de

desen!

5. Culmea înotului: cu o mână să înoţi, cu

cealaltă să dai din picioare.

6. Culmea culmilor: să aibă purecii păduchi.

7. Culmea politeţii: să baţi la uşă şi când ieşi.

8. Culmea aglomeraţiei: să meargă şoferul

autobuzului pe scară.

9. Culmea cruzimii: să-ţi omori timpul.

10. Culmea geografiei: să te joci cu cercul

polar.

Extras din legile elevului

- Elevul nu copiază niciodată, consultă

- Elevul nu chiuleşte, este solicitat în alte părţi.

- Elevul nu rămâne corigent, este lăsat

corigent.

- Elevul nu fumează, se stimulează.

- Elevul nu întârzie niciodată, el este reţinut.

- Elevul nu citeşte reviste în timpul orelor, se

informează.

- Elevul nu distruge şcoala, o redecorează.

- Elevul nu aruncă cu creta, studiază legea

gravitaţiei.

- Elevul nu râde în ore, e fericit.

Unui elev chiulangiu şi leneş

S-a trezit luni şi s-a gândit marţi să se ducă

miercuri la şcoală..Dar când a văzut joi că vine

vineri, la ce să mai meargă? Doar sâmbăta şi

duminica sunt zile libere prin lege!

Ştefan Avram - redactor- şef Richard Andrei Radu - redactor- şef– adjunct

REDACTORI:

Sandra Budacu Andra Delicostea Codruţ Tofăleanu

Raluca Ioana Cazacu Roxana Cristea

Alin Stoian Răzvan Cristea

Victor Iuga

TEHNOREDACTORI: Alexandru Gheorghiţă Codruţ Tofăleanu Profesori coordonatori: Emilia Ciocan Mihaela Flueraşu

Adresa redacţiei: Str. Aleea Trandafirilor Nr. 2A tel./fax: 0241 822 044 e-mail: universulnostru2014@yahoo.com