Universitatea Titu Maiorescu.docx_0

5/17/2018 Universitatea Titu Maiorescu.docx_0 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/universitatea-titu-maiorescudocx0 1/49

Stima de sine la adolescenţi 1

Universitatea Titu MaiorescuFacultatea de Psihologie

Stima de sine la adolescenţi

Prof. univ. dr. Margareta DincăAsist. univ. Alexandru Mihalcea

Filip Petruţa GeorgianaIancu Cristina

Anul II, grupa 2




Cuprins

Rezumat……………………………………………………………………….…………….. p.4

Introducere………………………………………………………………………..………….p.5

Design……………………………………………………………………………..………….p.8

Obiective……………………………………………………………………………..………p.9

Ipoteze………………………………………………………………………………..………p.9

Metode. Participanţi...................................................................................................................p.9

Aparate/ instrumente……………………………………………………………………..…p.10

Procedură…………………………………………………………………………...………p.10Rezultate……………………………………………………………………………………p.11

Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii organizate.....................................................p.11

Scala stimei de sine Rosenberg................................................................................................p.11

Testul de maturitate emoţională Friedman………………………………………………....p.14

Scala de timiditate…………………………………………………………………..…..….p.16

Interviu - Analiză de conţinut a răspunsurilor date de adolescenţii proveniţi din familii

organizate…………………………………………………….……………………………..p.20

Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii dezorganizate...............................................p.24

Scala stimei de sine Rosenberg................................................................................................p.24

Testul de maturitate emoţională Friedman……………………………...……..……………p.27

Scala de timiditate……………................................................................................................p.29

Interviu - Analiză de conţinut a răspunsurilor date de adolescenţii proveniţi din familiidezorganizate……………………………………………………………………….……….p.33

Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii organizate şi rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii dezorganizate – Diagrame comparative..................................................p.38

Scala stimei de sine Rosenberg - Frecvenţa răspunsurilor adolescenţilor proveniţi dinfamilii organizate şi din familii dezorganizate.........................................................................p.38

Scala stimei de sine Rosenberg - Nivelul stimei de sine..........................................................p.39




Testul de maturitate emoţională Friedman - Rezultatele adolescenţilor proveniţi dinfamilii organizate şi dezorganizate...........................................................................................p.40

Testul de maturitate emoţională Friedman – Rezultatele pe clase ale adolescenţilor proveniţi din familii organizate şi ale adolescenţilor proveniţi din familii dezorganizate…p.41

Scala de timiditate - Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii organizate şidezorganizate............................................................................................................................p.42

Scala de timiditate – Rezultate procente adolescenţi proveniţi din familii organizateşi din familii dezorganizate……………………………………………………………...….p.43

Interviul – rezultate - analiza de conţinut a răspunsurilor – diagrame comparative..............p.44

Concluzii..................................................................................................................................p.62

Bibliografie..............................................................................................................................p.63

Anexe.......................................................................................................................................p.64




Rezumat

În cercetarea de faţă, au fost abordate probleme de maximă importanţă în zilele noastre.Prima este cea a stimei de sine, cea de-a doua se referă la adolescenţă şi cea de-a treia la familie.Acestea au o importanţă maximă in ceea ce priveşte generaţiile prezente şi viitoare. Accentul din

ce in ce mai mare pus pe problematica păstrării unei stime de sine inalte la toţi adolescenţii,dovedeşte importanţa pe care aceasta o are in zilele noastre.Studiul de faţă, a avut ca obiectiv construirea unui interviu de evaluare şi comparare a

stimei de sine, la adolescenţii care provin din familii organizate şi adolescenţii care provin dinfamilii dezorganizate (familii monoparentale, divorţate, etc.). Interviul a fost aplicat unui lot de 20de participanţi (adolescenţi), cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani. Aceştia au fost împărţiţi în douăgrupuri, un grup fiind reprezentat de adolescenţii proveniţi din familii organizate, iar celălalt grupfiind reprezentat de adolescenţii proveniţi din familii dezorganizate.

Pe lângă interviul semistructurat construit pentru această cercetare, au fost aplicate şi“Scala stimei de sine” („Self -Esteem Scale”) elaborată de M. Rosenberg, care doreşte măsurareastimei de sine la un nivel general, testul de maturitate emoţională Friedman care evaluează gradul

de maturitate emoţională şi scala de timiditate.Datele obţinute în urma aplicării testelor şi a interviului, au fost prelucrate, astfel încât s-auobţinut rezultatele finale care au confirmat ipoteza de cercetare şi anume că adolescenţii proveniţidin familii dezorganizate au o stimă de sine mai scăzută decât cei proveniţi din familii organizate,normale.

Introducere




Imaginea de sine reprezintă forma subiectivă prin care luăm cunoştinţă şi ne reprezentăm propria persoană, cu ansamblul de trăsături, însuşiri şi relaţii cu mediul natural şi social. Imagineade sine se constituie reflexiv, pe fondul unui sentiment de identitate şi continuitate a propriei persoane. Imaginea de sine este definită de modul în care ne percepem propriile noastre

caracteristici fizice, emoţionale, cognitive, sociale şi spirituale, care conturează şi întărescdimensiunile eului nostru.

Stima de sine reprezintă componenta evaluativă a sinelui şi se referă la trăirea afectivă,emoţiile pe care le încearcă persoana atunci când se referă la propria persoană. Stima de sinereprezintă modul în care ne evaluăm pe noi înşine în raport cu propriile aşteptări şi cu ceilalţi şieste direct proporţională cu conştientizarea valorii noastre.

Stima de sine reprezintă o evaluare pe care o facem despre noi înşine şi care poate aveadiferite forme, globale sau multidimensionale, de stare sau dispoziţionale, personale sau colective.Rosenberg defineşte stima de sine ca o sinteză cognitivă şi afectivă complexă. El consideră că stima de sine dictează atitudinea mai mult sau mai puţin bună a individului faţă de propria

persoană. De exemplu, face distincţia dintre stimă de sine ridicată (pozitivă) şi stimă de sine scăzută (negativă).Stima de sine se află intr-o strânsă legătură cu imaginea de sine, fiind o dimensiune

fundamentală pentru orice fiinţă umană, indiferent de variabile. Aceasta se referă la modul in careo persoană se autoevaluează şi se compară cu propriile expectanţe sau cu alte persoane.

Stima de sine se formează ca şi imaginea de sine prin preluarea unor atribute emise de părinţi, valorizările pe care adolescentul le primeşte din partea grupului de studiu, compararea cuegalii şi rolurile pe care le indeplineşte adolescentul şi care-i conferă prestigiu sau nu.

Familia este un fapt complex, cu dimensiuni biologice, psihosociale, culturale, educative,sociologice, juridice, religioase şi demografice specifice. Pentru Ursula Şchiopu, familia reprezintă

un nucleu social primar reunit prin căsătorie, legătură de sânge sau adopţie. Familie în sociologie înseamnă un grup în care membrii familiei sunt înrudi i între ei prinț legături de sânge sau prin căsătorie. Fiecărei societăţi îi este caracteristic un anumit tip de sistemfamilial, adică un sistem care reglementează relaţiile dintre bărbaţi şi femei de vârstă matură pe deo parte şi, pe de alta, dintre aceştia şi copii. Sistemele familiale sunt diferite de la o societate la altaşi sunt supuse unor transformări continue. De obicei, nucleul familiei îl formează părinţii şi copii.Sunt însă şi situaţii în care la acest nucleu se mai adaugă bunicii, iar în unele cazuri şi rudeleapropiate (unchi, mătuşi) sunt implicate în activitatea educativă. Familia trebuie să fie un colectivsănătos, adică în componenţa sa să existe toţi membrii care alcătuiesc în mod normal un asemeneacolectiv (doi părinţi), între aceştia să fie relaţii de înţelegere, respect, întrajutorare, să trăiască îndeplină armonie, să duca o viaţă cinstită, onestă. Opiniile celor doi părinţi referitoare la copil

trebuie să fie convergente, iar părinţii trebuie să fie un bun exemplu, având în vedere cât de puternic este spiritul de imitaţie la copii. În comparaţie cu familia cu un singur copil, familia cumai mulţi copii reprezintă un mediu educativ mai bun. Dacă copilul este singur la părinţi el tindesă fie mofturos, egoist, capricios, din cauza părinţilor care doresc să-i facă toate poftele.

Familia care nu reprezintă un bun mediu educativ : Familia descompusă - familia care rămâne descompusă în urma unui divorţ sau a unui

deces, nu este un mediu educativ ideal. Dar totuşi condiţia de viaţă a copilului orfan de un părinte




depinde foarte mult de puterea de dragoste a celui rămas, care poate compensa dragostea celuidispărut.

Familia reconstituită - Recăsătoria creeaza o familie reconstituită sau combinată formatădin doi părinţi, din care cel puţin unul aduce în această unitate familială nouă, unul sau mai mulţicopii dintr-o căsătorie anterioară. Atunci când copiii provin din două familii diferite, mama îi va

proteja pe ai săi, iar tatăl pe ai lui, plângându-se fiecare împotriva copiilor celuilalt. Violenţa în familie este un fenomen ce ia amploare. Maltratarea partenerului şi a copiilor are loc în toate clasele sociale, dar posibilitatea maltratării creşte o dată cu problemele financiare.Cazurile de maltratare a copiilor sunt în creştere. Copiii maltrataţi sunt frustraţi de dragoste, pierd bucuria de dragoste şi înţelegere a semenilor, sănătatea lor psihică fiind pusă la îndoială.

Alte cazuri în care familia nu este un bun mediu educativ:- Certurile şi neînţelegerile dintre părinţi au efecte traumatizante asupra copiilor.- Divergenţele dintre părinţi cu privire la măsurile educative au urmări negative asupra

educaţiei.- Dacă părinţii mint, fură, înjură, sunt necinstiţi, în cele mai multe cazuri copilul va imita

comportamentul acestora.

Adolescenţa este perioada transformărilor intense pe toate planurile, atât fizic cât şi psihic,respectiv social. Nu s-a făcut o localizare exactă a adolescenţei, aceasta diferă de la o persoană laalta, în funcţie de mai mulţi factori, dar în general este cuprinsă între 14-25 de ani şi secaracterizează prin trecerea spre maturizare şi integrare în societatea adultă şi intensa dezvoltare a personalităţii.

La adolescenţi nivelul stimei de sine rezultă din două judecăţi de evaluare, egale caimportanţă. Prima judecată este aprecierea propriei valori, iar cea de-a doua este estimarea calităţiisusţinerii sociale oferite de familie şi de anturaj. Aprecierea propriei valori vizează cu precădereceea ce este considerat important, definitoriu pentru cel in cauză. Pentru aceste direcţiiadolescentul ia in calcul distanţa dintre ceea ce i-ar plăcea sau consideră că ar trebui să fie

performanţa sa şi cum este aceasta, in mod real, in acel moment. Susţinerea familiei şi a anturajuluieste foarte importantă la vârsta copilăriei şi adolescenţei. Întreaga perioadă a adolescenţei estelegată de schimbări de mare intensitate şi cu efecte vizibile în înfăţişare, comportamente şirelaţionare internă cu lumea exterioară, inclusiv prin creşterea capacităţii de integrare în specificulvieţii sociale.

In timpul adolescenţei observăm schimbări radicale şi in relaţiile interpersonale, multe dinaceste relaţii vor contribui la consolidarea personalităţii individului. Se observă schimbări radicalea relaţiei adolescentului cu familia şi comunitatea in care trăieşte. Relaţiile sociale devin maicomplexe şi capătă o importanţă deosebită in viaţa şi dezvoltarea adolescentului.

In timpul adolescenţei influenţa familiei este diminuată, fiind inlocuită de grupul de prieteni. Adolescentul caută să-şi consolideze independenţa prin distanţarea de familie, căutandu-şi

un rost in afara ei. Totuşi familia este unul din factorii de prim rang care declanşează preocupărileadolescenţilor pentru alegerea unui model şi făurirea unui ideal de viaţă, părinţii constituind in primă fază modelul preferat.

Familia joacă un rol foarte important în structurarea şi formarea personalităţii copilului.Părinţii influenţează copiii prin concepţia lor despre lume şi viaţă, dar şi prin comportamentele,temperamentele, atitudinile, dorinţele lor, gradul lor de toleranţă.

Familia constituie factorul primordial al formării şi socializării copilului, este primul săuintermediar în relaţiile cu societatea şi tot ea constituie matricea care imprimă primele şi cele mai




importante trăsături caracteriale şi morale, atitudinile pe care copilul le adoptă în familie punând bazele conduitelor viitoare.

În densa reţea de influenţe reciproce şi adaptări din cadrul familiei, părinţii joacă un rolhotărâtor. În egală măsură, conduita ambilor părinţi reprezintă prima sursă de imitaţie, după carecopiii încep să-şi ghideze conduita. Dacă conduita părinţilor este adecvată şi îl stimulează pe copil

în direcţia bună, acesta va ajunge să socializeze în mod normal şi să aibă şanse crescute de a reuşiîn viaţă. În cazul în care modelele pozitive de conduită ale părinţilor sunt absente, copilul vaîntâmpina dificultăţi în procesul de socializare, dificultăţi care pot avea repercursiuni pe termenlung asupra dezvoltării personalităţii acestuia, mai ales atunci când acesta nu este ajutat la timp săle depăşească. Rolul familiei ca principal mediu de dezvoltare a personalităţii copilului este foarteimportant încă din etapele timpurii ale evoluţiei sale şi continuând până la sfârşituladolescenţei, când această dezvoltare ajunge la maturitate, căpătând un caracter stabil.

Influenţa familiei asupra personalităţii adolescentului se exercită pe trei căi principale: prineducaţie explicită, intenţională; prin transmiterea unor modele de valori, de atitudini şicomportamente; prin climatul familial.

Numeroşi autori arată că părinţi aparţinând unor categorii socio – economice diferite

transmit copiilor lor valori diferite. “În clasele mijlocii şi superioare sunt valorizate autonomia şistăpânirea de sine, imaginaţia şi creativitatea, în timp ce în clasele populare accentul este pus peordine, curăţenie, obedienţă, respect al vârstei şi al regulii exterioare, respectabilitate, capacitateade a evita problemele.”

Modelele atitudinale şi comportamentale pe care adolescentul le găseşte în mediul familial pot fi pozitive, dar şi negative precum: un tată incoerent, slab, supraocupat, violent, despotic sau omamă instabilă, superficială etc.

Adele Faber şi Elaine Mazlish descriu in cartea lor „Cum să-i asculţi pe adolescenţi şi cumsă te faci ascultat” un program pe care l-au organizat impreună cu părinţii unor adolescenţi pentrurezolvarea problemelor pe care le intampină. Programul consta in prezentarea şi exersarea unor

metode eficiente de comunicare, menite să elimine conflictele dintre adolescenţi şi părinţi. Lacererea părinţilor s-a organizat o intalnire şi cu adolescenţii, aceleaşi metode de comunicare fiindu-le prezentate şi lor. In cadrul intâlnirii cu adolescenţii autoarele au reuşit să afle temerile şi preocupările specifice vârstei de la ei inşişi, adolescenţii. Temerile principale sunt cele sociale, şianume frica de neadaptare şi de neacceptare de către ceilalţi. La această vârstă o altă preocupareeste felul in care arată şi ce cred ceilalţi despre el. Toate acestea dovedesc importanţa apartenenţeila grup in perioada adolescenţei. Pe lângă temerile de ordin social se mai poate vorbi şi desprestresul cauzat de teme, note şi rezultatele necesare pentru a avea un viitor strălucit.

S-au făcut numeroase studii pe stima de sine şi corelaţiile sale cu alte dimensiuni ale personalităţii sau cu diverse comportamente.

O cercetare descrisă in manualul de psihologie de clasa a X a, susţine că: adolescenţii „care

percep că sunt iubiţi şi acceptaţi aşa cum sunt au o mai mare stimă de sine decât cei care,obiectiv sau subiectiv, acuză lipsa acestui suport. La fel ca cei din urmă sunt şi cei care simt că pentru a fi apreciaţi sunt condiţionaţi de familie sau de grup. Condiţionarea in cazul familiei sereferă la performanţe şcolare, activităţi extraşcolare, relaţii sociale selective, iar in cazul grupuluise referă la uniformizare sau fapte anti-sociale.”

De exemplu, Baumeister (1996) arată că indivizii, grupurile şi chiar naţiunile violente careau deja o stimă de sine ridicată apelează la violenţă atunci când nu primesc respectul care




cred ei că li se cuvine. Pe de altă parte, el susţine faptul că, in cazul acumulărilor de cunoştinţe, ostimă de sine ridicată poate să ducă la scăderea performanţei şcolare.

S-au realizat cercetări cu scopul de a evidenţia relaţia dintre stima de sine şi gradul deatractivitate fizică. S-a descoperit faptul că nu există o astfel de relaţie ci doar un pattern alconsistenţei în modul favorabil de a se prezenta al individului (cei care au stima de sine ridicată au

o părere bună despre ei, insă cei din jur nu au o părere bună despre aceştia). În cercetări cu privirela legătura dintre stima de sine şi consumul de alcool şi droguri, nu s-au găsit legăturisemnificative.

Baumeister, Campbell, Krueger şi Vohs (2003) fac o sinteză a rezultatelor diverselor studiirealizate pe tema stimei de sine. Singurele legături semnificative certe identificate de aceştia suntcele între stima de sine şi fericire (corelaţii pozitive), stima de sine şi gradul de depresie sauagresivitate (corelaţii negative). Legăturile cu performanţa şcolară, performanţa la locul de muncă,relaţiile interpersonale şi sănatatea s-au dovedit a nu fi semnificative. In plus, autorii menţionaţi auconcluzionat că stima de sine ridicată imbunătăţeşte perseverenţa in faţa eşecului.

Design

Cercetarea de faţă a avut ca scop principal dovedirea faptului că nivelul stimei de sine aladolescenţilor depinde foarte mult de mediul familial în care trăiesc. Lotul de subiecţi a fostîmpărţit in două grupuri, grup experimental format din adolescenţii proveniţi din familiidezorganizate şi grup de control format din adolescenţii proveniţi din familii normale, organizate.Participanţilor li s-au aplicat “Scala stimei de sine” („Self -Esteem Scale”) elaborată de M.Rosenberg, testul de maturitate emoţională Friedman, scala de timiditate şi un interviu semi-structurat, realizat pentru această cercetare.

Variabila independentă - este o manipulare a mediului controlată de experimentator. Încazul acestei cercetări, aceasta este reprezentată de modul cum se desfăşoară interviul, adică de

felul cum sunt adresate întrebările de către cercetător, în aşa fel încât participanţii să nu fieinfluenţaţi.Variabila dependentă - este comportamentul înregistrat de experimentator. În acest caz ea

este reprezentată de răspunsurile date de participanţi, răspunsuri care depind foarte mult de mediulîn care au trăit/trăiesc adolescenţii intervievaţi.

Variabila de control – în cercetarea de faţă, s-a ţinut cont ca participanţii să fie toţiadolescenţi, cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani, care provin din familii normale (primul grup) şidin familii dezorganizate (al doilea grup).

Cercetarea de faţă a fost influenţată de anumite variabile externe, care au fost ţinute lavalori constate datorită imposibilităţii de a fi eliminate. Acestea sunt: gradul de stres al subiecţilor cauzat de subiectul cercetării şi întrebările care au legătură cu familiile şi viaţa personală a

participanţilor. De asemenea, vârsta dificilă a adolescenţei la care aceştia se află, a fost o variabilăce a influenţat cercetarea.

Obiective




Principalul obiectiv, sau obiectivul general , al lucrării de faţă este, compararea stimei desine a adolescenţilor proveniţi din familii organizate şi a celor proveniţi din familii dezorganizate şidovedirea faptului că primii au o stimă de sine mult mai crescută decât cei din urmă.

Obiectivele urmărite de această cercetare au fost: realizarea unui instrument psihologic

valid, prin care să se poată evalua imaginea şi stima de sine; administrarea instrumentelor pe douăloturi de adolescenţi ( proveniţi din familii dezorganizate şi adolescenţi proveniţi din familiinormale); analiza statistică a datelor obţinute, în vederea identificării nivelului stimei de sine, înrândul adolescenţilor proveniţi din familii cu probleme, precum şi a celor proveniţi din familiinormale.

Ipoteze

Ipoteza generală este următoarea : “Familia influenţează stima de sine a adolescenţilor.”Ipoteza de cercetare este următoarea : “Dacă adolescenţii fac parte din familii organizate,

atunci au o stimă de sine crescută, dacă fac parte din familii dezorganizate, atunci au o stimă de

sine scăzută.”Ipoteza de nul este următoarea : “Nu există diferenţe în ceea ce priveşte stima de sine laadolescenţii proveniţi din familii organizate şi la adolescenţii proveniţi din familii dezorganizate.”

Ipoteza alternativă : “Există diferenţe în ceea ce priveşte stima de sine la adolescenţii proveniţi din familii organizate şi la adolescenţii proveniţi din familii dezorganizate.”

Metode

Participanţi

Pentru această cercetare au fost selectaţi 20 de participanţi (adolescenţi), cu vârste cuprinse

între 15 şi 18 ani, reprezentând un lot, împărţit în 2 grupuri. Primul grup a fost reprezentat deadolescenţii proveniţi din familii organizate, al doilea grup a fost reprezentat de adolescenţii proveniţi din familii dezorganizate (vezi tabel 1.1).

Activitatea de cercetare s-a desfăşurat în Bucureşti, în mediul familial sau şcolar al participanţilor şi prin aceasta s-a urmărit investigarea nivelului stimei de sine la adolescenţi, înfuncţie de familiile din care provin aceştia. Toti participanţii au răspuns la chestionare şi lainterviu, fără a fi influenţaţi în vreun fel şi au fost testaţi separat, pe rând. De menţionat faptul cătoţi participanţii sunt de naţionalitate română, astfel că nu au probleme in inţelegerea şi vorbirealimbii române.

Tabel 1.1

Grup Număr participanţi TOTALAdolescenţi proveniţi din

familii organizate10

20Adolescenţi proveniţi din

familii dezorganizate10




Aparate/ instrumente

Instrumentele de investigare sunt :1.Scala stimei de sine („Self -Esteem Scale”) elaborată de M. Rosenberg (vezi Anexa 1).

Chestionarul de stimă de sine elaborat de Rosenberg doreşte măsurarea stimei de sine la un nivelgeneral. Acesta conţine 10 intrebări la care subiectul răspunde cu afirmaţii de la „Total de acord” până la „Total dezacord” pe o scală de la 1 la 4.

2.Testul de maturitate emoţională Friedman (vezi Anexa 2)Acest chestionar evaluează gradul de maturitate emoţională. Chestionarul este alcătuit din 25 deitemi, pentru fiecare item există varianta de răspuns ‘DA’ sau ‘NU’. Fiecărui răspuns de la fiecareitem i se acordă un anumit punctaj. La finalul testării, evaluarea se face prin însumarea punctajelor din dreptul răspunsului dat. Acest scor total se va împărţi la 25.

3. Scala de timiditate (vezi Anexa 3)Chestionarul are rolul de a măsura timididatea de la cea mai scăzută , până la cea mai

ridicată. Pentru a evita confundarea timidităţii cu sociabilitatea, itemii măsoară aspectele afective

şi comportamentale ale timidităţii, fără a face referire la dorinţa de a avea sau de a evitainteracţiuni sociale.4.Interviul semi-structurat (vezi Anexa 4), realizat pentru această cercetare, conţine 50 de

întrebări deschise, la care participanţii au răspuns liber, fără a fi influenţaţi în vreun fel. Intrebăriledeschise lasă libertatea unei exprimări personale a răspunsurilor. Aplicarea interviului s-a făcutchiar de către autorii acestuia, excluzând astfel posibilitatea unor « intermediari » şi posibilitateaca aceştia să aibe influenţă asupra răspunsurilor celor anchetaţi.

Înainte de a fi aplicate participanţilor, acestora li s-au dat informaţii legate de scopul şisemnificaţia cercetăriii, garantarea confidenţialitătii răspunsurilor, explicaţii cu privire la teste şi lainterviu şi la modul cum trebuie date răspunsurile la întrebări. Astfel, participanţilor li s-au dattestele pentru a le completa şi li s-au pus întrebările din cadrul interviului, la care au avut

posibilitatea să răspundă fără limită de timp.Procedură

Au fost selectaţi 20 de participanţi, cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani, reprezentând unlot, împărţit în 2 grupuri. Primul grup a fost reprezentat de adolescenţii proveniţi din familiiorganizate, al doilea grup a fost reprezentat de adolescenţii proveniţi din familii dezorganizate.

Participanţii au fost testaţi şi intervievaţi, separat, pe rând, cu ajutorul scalei stimei de sineelaborată de M. Rosenberg, testului de maturitate emoţională Friedman, scalei timidităţii şiinterviului semi-structurat construit pentru această cercetare. Înainte de a fi aplicate participanţilor,acestora li s-au dat informaţii legate de scopul şi semnificaţia cercetăriii, garantarea

confidenţialitătii răspunsurilor, explicaţii cu privire la teste şi interviu şi la modul cum trebuie daterăspunsurile la întrebări. Astfel, participanţilor li s-au aplicat testele şi au fost intervievaţi, aceştiaavând posibilitatea să răspundă fără limită de timp, dar li s-a sugerat să fie cât mai rapizi înrăspunsuri pentru a fi sinceri şi a nu se gândi prea mult la răspunsurile care ar trebui date.




Rezultate

Analiza datelor vizează confirmarea ipotezelor şi anume demonstrarea prin comparaţie, căadolescenţii proveniţi din familii dezorganizate, au o stimă de sine mult mai scăzută decât cei proveniţi din familii normale.

Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii organizate

1.Scala stimei de sine Rosenberg

Frecvenţa răspunsurilor

Întrebări

Total deacord

De acord Dezacord

Totaldezacord

1) În general sunt mulţumit(ă)de mine

5 răspunsuri 5 răspunsuri 0 răspunsuri 0 răspunsuri

2) Câteodata mă gândesccă nu valorez nimic


3) Cred că am o seriede calităţi bune


4) Sunt capabil(ă) să faclucrurile la fel de bine caceilalţi


5) Simt că nu am în mine prea multe de care să fiu

mândru (ă)


6) Câteodată mă simtrealmente inutil(ă)


7) Mă gândesc că suntun om de valoare,cel puţin la fel ca alte persoane


8) Mi-ar plăcea să am maimult respect fată de mineînsumi


9) Ţinând cont de toate, amtendinţa să cred că suntun (o) ratat(ă)


10) Am o părere pozitivădespre mine


Total 28 35 22 15




Scala stimei de sine Rosenberg - Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii organizate

Scala stimei de sine Rosenberg - Nivelul stimei de sine

Întrebări

10 – 20 stimă desine scăzută

21 – 30 stimă desine moderată

31 – 40 stimă desine crescută

Răspunsuri 0 5 5

Total 10

Procentaj 0 50% 50%




Scala stimei de sine Rosenberg - Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii organizate

2. Testul de maturitate emoţională Friedman

Participanţi Rezultate (puncte) - clase

1 20,96 puncte (clasa IV-III)

2 13,8 puncte (clasa II-I)

3 15,4 puncte (clasa II)



6 17,64 puncte (clasa III)





Testul de maturitate emoţională Friedman - Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familiiorganizate

Interpretare testul de maturitate emoţională FriedmanClasa Interval scor CE INSEAMNĂ:

V 25 Perfect maturizat emoţional.

IV-V 24 – 22 Maturitate emoţională normală.




IV-III 21 – 20 Persoană sensibilă, profund umană, cu echilibruemoţional.

III 19 – 18 Maturitate emoţională.

II 17 – 16 Tendinţă către imaturitate emoţională.

II-I 15 – 14 Uşoară imaturitate emoţională.

13 – 12 Persoană adolescentină sensibilă.

I 11 – 10 Copilăroasă sub aspect emoţional.

10 Infantilă în planul dezvoltării emoţionale (retardîn ordinea dezvoltării emoţionale corelată cudezvoltarea mentală).

Testul de maturitate emoţională Friedman – Rezultate pe clase ale adolescenţilor proveniţi dinfamilii organizate

3. Scala de timiditateFrecvenţa răspunsurilor

Întrebări

Dezacordtotal, fals sau

totalnecaracteris-

tic pentrumine Necaracteristic Neutru Caracteristic

Foartecaracteris

-tic,adevăratsau acord

total

1.Sunt încordat/ăcând mă aflu încompania unor persoane pe care nule cunosc foarte bine.

4 răspunsuri 4 răspunsuri 2răspun-suri

0 răspunsuri 0răspunsur

i




2.Din punct devedere social suntcam stângaci/e.



i

3.Nu mi se pare

dificil să întreb persoane pentru aobţine informaţii.*

0 răspunsuri 0 răspunsuri 0

răspun-suri

3 răspunsuri 7

răspunsur i

4.Mă simtinconfortabil la petreceri sau la alteroluri sociale.



i

5.Când sunt într-ungrup de persoane,

mi-e dificil să măgândesc la lucrurilecorecte de discutat.

7 răspunsuri 3 răspunsuri 0răspun

-suri


i

6.Nu îmi este greusă trec pestetimiditatea mea însituaţii noi.*



i

7.Îmi este greu sămă comport naturalcând întâlnesc persoane noi.



i

8.Sunt agitat/ă cândvorbesc cu cinevaautoritar.



i

9.Nu am niciundubiu desprecompetenţele mele



i




sociale.*

10.Îmi este greu să privesc pe cineva înochi.



i

11.Mă simtinhibat/ă în situaţiisociale.



i

12. Nu mi se pare

dificil să vorbeşti custrăinii.*


răspun-suri

3 răspunsuri 7

răspunsur i

13.Sunt mai timid/ăcu persoanele de sexopus.



i

Total 49 34 7 15 25

*Itemii la care se inversează scorurile.




Scala de timiditate - Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii organizate

Scala de timiditate - Puncte obţinute – nivelul timidităţiiÎntrebări 13 (timiditate redusă)

65 (timiditate ridicată)

Procentaj

Participant nr 1 22 puncte 33,84%


Participant nr 3 13 puncte 20%Participant nr 4 22 puncte 33,84%










Scala de timiditate – Rezultate procente

4. Interviu

Analiză de conţinut a răspunsurilor date de adolescenţii proveniţi din familii organizate

Întrebări Răspunsuri Frecvenţă răspunsuri/Procentaje

1 Singurul copil 4 răspunsuri = 40%

Fraţi/ surori 6 răspunsuri = 60%

2 Părinţi 8 răspunsuri = 80%

Părinţi şi bunici 3 răspunsuri = 20%

3 Împreună 10 răspunsuri = 100%4 Au avut suficientă/ destulă grijă 2 răspunsuri = 20%

Nu 6 răspunsuri = 60%

Nu ştiu 1 răspuns = 10%

Poate 1 răspuns = 10%

5 Nu 9 răspunsuri = 90%

Da 1 răspuns = 10%

6 Da 8 răspunsuri = 80%

Câteodată 1 răspuns = 10%

Nu cred 1 răspuns = 10%

7 Depinde de situaţie 2 răspunsuri = 20%




Mă încurajează 7 răspunsuri = 70%

Ambele 1 răspuns = 10%

8 Sunt în centrul atenţiei 8 răspunsuri = 80%

În centrul atenţiei, dar împreună cufraţii

1 răspuns = 10%

Nu chiar în centrul atenţiei 1 răspuns = 10%

9 Ambele 8 răspunsuri = 80%

Lăudat/ă 2 răspunsuri = 20%

10 Ba da le place 8 răspunsuri = 80%

Nu ştiu 2 răspunsuri = 20%


Da 1 răspuns = 10%


13 Este important, mă interesează 9 răspunsuri = 90%

Mă interesează, dar nu e foarteimportant

1 răspuns = 10%

14 Puţini, dar buni 5 răspunsuri = 50%

Destul de mulţi 3 răspunsuri = 30%

Foarte mulţi 2 răspunsuri = 20%

15 Sunt sigur/ă în orice situaţie 10 răspunsuri = 100%


Cred că da 1 răspuns = 10%



Nu 1 răspuns = 10%

19 Da, mă gândesc că aş putea mai mult 6 răspunsuri = 60%





Poate în anumite momente 1 răspuns = 10%

20 Ambele 8 răspunsuri = 80%Calităţi 2 răspunsuri = 20%

21 Poate chiar mai bine 2 răspunsuri = 20%

Da 8 răspunsuri = 80%

22 Câteodată 2 răspunsuri = 20%






25 Câteodată 1 răspuns = 10%

Nu, am destul respect pentru mine 3 răspunsuri = 30%




Nu 1 răspuns = 10%


28 8 5 răspunsuri = 50%

9 2 răspunsuri = 20%

7 2 răspunsuri = 20%10 1 răspuns = 10%

29 Destul de multe 3 răspunsuri = 30%

Multe 3 răspunsuri = 30%





Aşa şi aşa 1 răspuns = 10%

Da 1 răspuns = 10%


Nu ştiu 3 răspunsuri = 30%Posibil 1 răspuns = 10%

Depinde 1 răspuns = 10%

Da 1 răspuns = 10%






Nu 1 răspuns = 10%



În anumite situaţii 1 răspuns = 10%

Da 1 răspuns = 10%

34 Da, dar nu mereu 1 răspuns = 10%


Nu ştiu 1 răspuns = 10%Câteodată 1 răspuns = 10%

Nu 1 răspuns = 10%


Da şi nu 1 răspuns = 10%






37 Depinde de loc 2 răspunsuri = 20%

Da 7 răspunsuri = 70%Aşa şi aşa 1 răspuns = 10%

38 Norocos / norocoasă 6 răspunsuri = 60%

Ambele 3 răspunsuri = 30%

Ghinionist/ă 1 răspuns = 10%


Nu/ niciodată 6 răspunsuri = 60%


40 Nu am multe de schimbat 2 răspunsuri = 20%

Nu am nimic de schimbat 5 răspunsuri = 50%


Câteva 1 răspuns = 10%




Uneori 2 răspunsuri = 20%



Nu şi da 1 răspuns = 10%

Da 3 răspunsuri = 30%45 Am calităţi, dar şi defecte 1 răspuns = 10%



46 Câteodată, depinde de situaţie 2 răspunsuri = 20%







48 Contează, dar nu foarte mult 2 răspunsuri = 20%

Este influenţată, deci contează 3 răspunsuri = 30%

Este influenţată într-o oarecaremăsură

1 răspuns = 10%

Nu 1 răspuns = 10%

Depinde de persoană 1 răspuns = 10%

Uneori 2 răspunsuri = 20%

49 Timiditate 1 răspuns = 10%

Prieteni 3 răspunsuri = 30%

Anturaj 2 răspunsuri = 20%

Părinţi 3 răspunsuri = 30%Aspect fizic 3 răspunsuri = 30%

Propria persoană 1 răspuns = 10%

Lipsa îndrumării 1 răspuns = 10%

Libertate multă 2 răspunsuri = 20%

Comportamentul 1 răspuns = 10%



9 1 răspuns = 10%

8-9 1 răspuns = 10%

10 1 răspuns = 10%




7 1 răspuns = 10%

Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii dezorganizate

1.Scala stimei de sine Rosenberg

Frecvenţa răspunsurilor

Întrebări

Total deacord

De acord Dezacord

Totaldezacord

1) În general sunt mulţumit(ă)de mine


2) Câteodata mă gândesccă nu valorez nimic


3) Cred că am o seriede calităţi bune


4) Sunt capabil(ă) să faclucrurile la fel de bine caceilalţi


5) Simt că nu am în mine prea multe de care să fiumândru (ă)





6) Câteodată mă simtrealmente inutil(ă)


7) Mă gândesc că suntun om de valoare,cel puţin la fel ca alte

persoane


8) Mi-ar plăcea să am maimult respect fată de mineînsumi


9) Ţinând cont de toate, amtendinţa să cred că suntun (o) ratat(ă)


10) Am o părere pozitivădespre mine


Total 12 51 23 14

Scala stimei de sine Rosenberg - Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii dezorganizate





Întrebări

10 – 20 stimă de

sine scăzută

21 – 30 stimă de

sine moderată

31 – 40 stimă de

sine crescută

Răspunsuri 0 6 4

Total 10

Procentaj 0 60% 40%

Scala stimei de sine Rosenberg - Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii dezorganizate

2. Testul de maturitate emoţională Friedman

Participanţi Rezultate (puncte) - clase









6 22,32 puncte (clasa IV-V)


8 17,16 puncte (clasa III)9 22,8 puncte (clasa IV-V)


Testul de maturitate emoţională Friedman - Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familiidezorganizate





III 19 – 18 Maturitate emoţională.II 17 – 16 Tendinţă către imaturitate emoţională.




10 Infantilă în planul dezvoltării emoţionale (retardîn ordinea dezvoltării emoţionale corelată cu

dezvoltarea mentală).

Testul de maturitate emoţională Friedman – Rezultate pe clase ale adolescenţilor proveniţi dinfamilii dezorganizate




3. Scala de timiditateFrecvenţa răspunsurilor

Întrebări

Dezacord

total, fals sautotal

necaracteris-tic pentru

mine Necaracteristic Neutru Caracteristic

Foarte

caracteris-tic,

adevăratsau acord

total

1.Sunt încordat/ă cândmă aflu în companiaunor persoane pe carenu le cunosc foarte bine.


6 răspunsuri 2răspunsuri

2.Din punct de vederesocial sunt camstângaci/e.



3.Nu mi se pare dificilsă întreb persoane pentru a obţineinformaţii.*



4.Mă simtinconfortabil la petreceri sau la alte

roluri sociale.



5.Când sunt într-ungrup de persoane, mi-e dificil să măgândesc la lucrurile






corecte de discutat.

6.Nu îmi este greu sătrec peste timiditateamea în situaţii noi.*



7.Îmi este greu să măcomport natural cândîntâlnesc persoanenoi.



8.Sunt agitat/ă cândvorbesc cu cinevaautoritar.



9.Nu am niciun dubiu

despre competenţelemele sociale.*


răspun-suri

1 răspunsuri 0

răspunsuri

10.Îmi este greu să privesc pe cineva înochi.



11.Mă simt inhibat/ăîn situaţii sociale.



12. Nu mi se paredificil să vorbeşti custrăinii.*






13.Sunt mai timid/ăcu persoanele de sexopus.



Total 7 27 38 40 17

*Itemii la care se inversează scorurile.

Scala de timiditate - Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii dezorganizate




Scala de timiditate - Puncte obţinute – nivelul timidităţiiÎntrebări 13 (timiditate redusă)

65 (timiditate ridicată)

Procentaj







Participant nr 7 39 puncte 60%

Participant nr 8 42 puncte 64,61%Participant nr 9 55 puncte 84,61%


Scala de timiditate – Rezultate procente

4. InterviuAnaliză de conţinut a răspunsurilor date de adolescenţii proveniţi din familii dezorganizate

Întrebări Răspunsuri Frecvenţă răspunsuri/Procentaje

1 Singurul copil 3 răspunsuri = 30%

Fraţi/ surori 7 răspunsuri = 70%




2 Părinţi 3 răspunsuri = 30%

Părinţi şi bunici 2 răspunsuri = 20%

Tata 4 răspunsuri = 40%Bunici 1 răspuns = 10%

3 Divorţaţi 9 răspunsuri = 90%

Mama decedată 1 răspuns = 10%


Nu 1 răspuns = 10%






Nu mi-a impus standarde 2 răspunsuri = 20%


7 Depinde de situaţie 1 răspuns = 10%

Mă încurajează 3 răspunsuri = 30%


Nici una, nici alta 1 răspuns = 10%

Mă descurajează 3 răspunsuri = 30%

8 Sunt în centrul atenţiei 1 răspuns = 10%

Serviciul e mai important 1 răspuns = 10%Au şi alte preocupări, nu sunt tocmai

centrul atenţiei lor 8 răspunsuri = 80%


Lăudat/ă 1 răspuns = 10%




Certat/ă 3 răspunsuri = 30%

Nici una, nici alta 2 răspunsuri = 20%

10 Ba da le place 3 răspunsuri = 30%

Nu ştiu 5 răspunsuri = 50%Aşa şi asa 1 răspuns = 10%

Nu 1 răspuns = 10%



12 Da 1 răspuns = 10%



Nu cred 5 răspunsuri = 50%

13 Este important, mă interesează 3 răspunsuri = 30%

Nu mă interesează 6 răspunsuri = 60%

Este important, dar nu îl am 1 răspuns = 10%

14 Puţini 5 răspunsuri = 50%

Destui 1 răspuns = 10%

Mulţi 2 răspunsuri = 20%

Mulţi, dar nu ştiu cât de buni 1 răspuns = 10%

Doar un prieten 1 răspuns = 10%

15 Sunt sigur/ă în orice situaţie 2 răspunsuri = 20%

Nu mă simt bine 1 răspuns = 10%

Nu prea ştiu 2 răspunsuri = 20%





16 Nu 1 răspuns = 10%

Cred că da 6 răspunsuri = 60% Nu ştiu 3 răspunsuri = 30%


Da şi nu 2 răspunsuri = 20%





Nu mereu 1 răspuns = 10%

Nu prea 2 răspunsuri = 20%

19 Da, mă gândesc că aş putea mai mult 8 răspunsuri = 80%

Nu 1 răspuns = 10%

Poate în anumite momente 1 răspuns = 10%


Mai multe defecte 2 răspunsuri = 20%

Doar defecte 1 răspuns = 10%

21 Poate, nu ştiu 3 răspunsuri = 30%


Nu cred 1 răspuns = 10%

Probabil 2 răspunsuri = 20%22 Nu 2 răspunsuri = 20%










Rar 1 răspuns = 10%




Poate 2 răspunsuri = 20%


Destul 1 răspuns = 10%



Poate 1 răspuns = 10%

Da 1 răspuns = 10%





29 Ambele 1 răspuns = 10%

Puţine 2 răspunsuri = 20%

Am şi lucruri cu care să mă mândresc 3 răspunsuri = 30%Aşa şi aşa 1 răspuns = 10%


30 Poate 2 răspunsuri = 20%

Posibil, depinde de situaţie 2 răspunsuri = 20%







Nu 3 răspunsuri = 30%32 Da 7 răspunsuri = 70%




Aşa şi aşa 1 răspuns = 10%


34 Nu ştiu 1 răspuns = 10%




Nu 1 răspuns = 10%

Nu prea 1 răspuns = 10%

Nu mereu 2 răspunsuri = 20%



Uneori 1 răspuns = 10%

37 Nu prea 3 răspunsuri = 30%Da 4 răspunsuri = 40%


38 Nu ştiu 1 răspuns = 10%





Ghinionist/ă 4 răspunsuri = 40%



Da 6 răspunsuri = 60%40 Câteva 1 răspuns = 10%

Destul de multe 1 răspuns = 10%


Nu 1 răspuns = 10%







Câteodată 3 răspunsuri = 30%

44 Uneori 1 răspuns = 10%






46 Câteodată, depinde de situaţie 2 răspunsuri = 20%

Nu 2 răspunsuri = 20%Da 5 răspunsuri = 50%

Sunt deschis spre situaţii noi 1 răspuns = 10%






Da, dar nu ştiu cum sunt văzut 1 răspuns = 10%

Nu 1 răspuns = 10%

48 Nu 1 răspuns = 10%

Contează şi este influenţată 6 răspunsuri = 60%


49 Familie 5 răspunsuri = 50%

Propria persoană 1 răspuns = 10%

Aspect fizic 1 răspuns = 10%


Teribilism 1 răspuns = 10%

Prieteni 1 răspuns = 10%

50 4 1 răspuns = 10%

5 1 răspuns = 10%


7 3 răspunsuri = 30%8 2 răspunsuri = 20%




Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii organizateşi rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii dezorganizate

Diagrame comparative

Scala stimei de sine Rosenberg - Frecvenţa răspunsurilor adolescenţilor proveniţidin familii organizate şi din familii dezorganizate





Din prelucrarea datelor obţinute în urma scalei stimei de sine Rosenberg, se poate constatacă nivelul adolescenţilor proveniţi din familii normale, în ceea ce priveşte stima de sine, este unnivel moderat – crescut. În cazul adolescenţilor proveniţi din familii dezorganizate, destrămate,nivelul este mai mult moderat decât crescut.

Testul de maturitate emoţională Friedman - Rezultatele adolescenţilor proveniţi dinfamilii organizate şi dezorganizate

Testul de maturitate emoţională Friedman – Rezultatele pe clase ale adolescenţilor proveniţi din familii organizate şi ale adolescenţilor proveniţi din familii

dezorganizate








III 19 – 18 Maturitate emoţională.

II 17 – 16 Tendinţă către imaturitate emoţională.




10 Infantilă în planul dezvoltării emoţionale (retard înordinea dezvoltării emoţionale corelată cu

dezvoltarea mentală).

În urma analizei rezultatelor obţinute la testul de maturitate emoţională Friedman, se poateobserva din diagramă, faptul că majoritatea adolescenţilor proveniţi din familii organizate, au unnivel de maturitate emoţională şi foarte puţini dintre ei, au o uşoară tendinţă spre imaturitateemoţională. În acelaşi timp, cei proveniţi din familii dezorganizate, sunt la nivele egale pe aproapetoate clasele, inclusiv pe clasa de imaturitate emoţională şi persoane adolescentine sensibile.

Scala de timiditate - Rezultatele adolescenţilor proveniţi din familii organizate şidezorganizate




Scala de timiditate – Rezultate procente adolescenţi proveniţi din familii organizateşi din familii dezorganizate

Interviul – rezultate - analiza de conţinut a răspunsurilor – diagrame comparativeÎntrebarea nr. 1

Întrebarea nr. 2

Întrebarea nr. 3

Întrebarea nr. 4

Întrebarea nr. 5

Întrebarea nr. 6

Întrebarea nr. 7

Întrebarea nr. 8

Întrebarea nr. 9




Întrebarea nr. 10

Întrebarea nr. 11

Întrebarea nr. 12

Întrebarea nr. 13

Întrebarea nr. 14

Întrebarea nr. 15

Întrebarea nr. 16

Întrebarea nr. 17

Întrebarea nr. 18

Întrebarea nr. 19

Întrebarea nr. 20

Întrebarea nr. 21

Întrebarea nr. 22




Întrebarea nr. 23

Întrebarea nr. 24

Întrebarea nr. 25

Întrebarea nr. 26

Întrebarea nr. 27

Întrebarea nr. 28

Întrebarea nr. 29

Întrebarea nr. 30

Întrebarea nr. 31

Întrebarea nr. 32

Întrebarea nr. 33

Întrebarea nr. 34

Întrebarea nr. 35

Întrebarea nr. 36




Întrebarea nr. 37

Întrebarea nr. 38

Întrebarea nr. 39

Întrebarea nr. 40

Întrebarea nr. 41

Întrebarea nr. 42

Întrebarea nr. 43

Întrebarea nr. 44

Întrebarea nr. 45

Întrebarea nr. 46

Întrebarea nr. 47

Întrebarea nr. 48

Întrebarea nr. 49

Întrebarea nr. 50




Prin intermediul interviului, s-a putut constata că răspunsurile adolescenţilor proveniţi dinfamilii organizate, sunt mult mai pozitive şi demonstrează că aceştia s-au dezvoltat normal şi au ostimă de sine normală şi crescută, pe când cei proveniţi din familii dezorganizate au o uşoară sau

gravă tendinţă spre o stimă de sine scăzută.

Concluzii

Acestă cercetare a abordat problematica stimei de sine la adolescenţi, încercând sădovedească că adolescenţii proveniţi din familii dezorganizate, au anumite carenţe în ceea ce priveşte stima de sine şi au anumite nevoi speciale, venite din partea familiei, în special a părinţilor. Adolescenţii au nevoie de ajutorul şi ghidarea adulţilor pentru a depăşi această perioadăde mari confuzii şi transformări. Deşi drumul spre devenirea lor ca adulţi este deja la inceput,majoritatea transformărilor fizice desfăşurandu-se in pubertate, adolescenţa este perioadareorganizării imaginii de sine şi a rolului social. La această vârstă tinerii capătă un statut nou careinclude responsabilităţi pe măsură. Adolescenţii doresc să-şi câştige autonomia şi să-şi dovedească

forţele, ceea ce îi determină, de multe ori, să intreprindă activităţi riscante. Această vârstă estemomentul in care se reorganizează imaginea şi stima de sine şi drept urmare poate aducenenumărate temeri pentru cei implicaţi. Relaţia cu cei din jur este afectată de toate aceste schimbărişi uneori duce la conflicte aprinse cu părinţii, profesorii şi alţi adulţi cu care adolescentul intră incontact.

În urma prelucrării datelor obţinute a rezultat că adolescenţii proveniţi din familiidestrămate, au probleme, atât in ceea ce priveşte stima de sine, cât şi aspectul social al acesteia,situaţiile sociale reprezentând o dificultate pentru ei. Rezultatele obţinute arată dificultăţile pe care




le întâmpină adolescenţii din familii destrămate, în ceea ce priveşte formarea reprezentării despre propria persoană. Acestora le lipsesc reperele (părinţi, fraţi, prieteni), despre care ştim că joacă unrol foarte important în formarea imaginii de sine, prin judecăţile de valoare pe care le emit referitor la persoana unui individ (judecăţi referitoare la: conduită, competenţe, capacitate deinterrelaţionare, etc.).

Este clar că adolescenţii au nevoie de un program pentru imbunătăţirea stimei de sinedeoarece autocunoaşterea şi autoacceptarea, intercunoaşterea şi deprinderile de comunicare ii ajută pe aceştia, mai ales în cazurile când provin din familii destrămate sau au suferit anumite pierderi.Un program pentru cunoaşterea de sine şi îmbunătăţirea imaginii de sine îi poate ajuta peadolescenţii cu probleme familiale, să se accepte cu resursele pe care le deţin, să integreze problema familială în propria lor istorie de viaţă, să dobândească respectul de sine, necesar uneinormale integrări psihice şi dezvoltări din punct de vedere social şi profesional.

Bibliografie

1.Adele Faber , Elaine Mazlish - “Cum să-i asculţi pe adolescenţi şi cum să te faci ascultat” ,Editura Curtea Veche, anul 2007

2.R. F. Baumeister, L. Smart, J. M. Boden – “Relation of threatened egotism to violence andaggression: the dark side of high self-esteem” , Psychological Review, 1996

3.Dumitru Cristea – “Tratat de psihologie socială volumul I” , Editura Renaissance, anul 2010

4.Elisabeta Stănciulescu – “Sociologia educaţiei familiale” , Editura Polirom, anul 1997

5.John E. Schowalter, Walter R. Anyan – “The Family Handbook of Adolescence: AComprehensive Medically Oriented Guide to the Years from Puberty to Adulthood” , New York,1981

6.Luminiţa Mihaela Iacob, Adrian Neculau, Dorina Sălăvăstru, Ştefan Boncu, Ovidiu Lungu – “Psihologie. Manual pentru clasa a X-a” , Editura Polirom, anul 2000




7.Margareta Dincă, Alexandru Mihalcea – “Metodologia cercetării ştiinţifice” , edituraRenaissance, anul 2010

8.Mihai Aniţei – “Psihologie experimentală” , editura Polirom, anul 2007

9.Ticu Constantin – “Memoria autobiografică” , Editura Institutul European, anul 2004

10.Ursula Şchiopu , Emil Verza – “Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii” , Editura Didactică şiPedagogică, anul 1997

11.articole.famouswhy.ro

12.ro.wikipedia.org




Anexe

Universitatea Titu Maiorescu.docx_0

Documents

Transcript of Universitatea Titu Maiorescu.docx_0