UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA DOMENIUL: ISTORIE

Click here to load reader

  • date post

    16-Oct-2021
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA DOMENIUL: ISTORIE

Relaiile României cu Frana în timpul cabinetului Iorga-Argetoianu, reflectate în paginile cotidianului Vestul din Timioara
REZUMATUL TEZEI DE ABILITARE
CANDIDAT: Lect. univ. dr. NARAI Eusebiu-Marcel Universitatea de Vest din Timioara
2021
1
Lucrarea de fa include o sintez a cercetrilor desfurate în perioada scurs de la
finalizarea tezei de doctorat (susinut public în septembrie 2007, la Academia Român –
Institutul de Istorie ,,George Bari” din Cluj-Napoca) i pân în momentul actual, precum
i o prezentare a evoluiei profesionale din acelai interval de timp.
Prin structura sa, prezenta tez de abilitare reliefeaz întreaga activitate de cercetare
i didactic a candidatului, prezentând obiectivele urmrite i rezultatele obinute dup
atribuirea titlului tiinific de doctor în istorie. Originalitatea publicaiilor candidatului
rezid atât în evaluarea i interpretarea informaiilor rezultate din sursele documentare,
urmând metodologia clasic a colii critice româneti, i, în egal msur, a colii franceze
(,,Annales”), cât i în recurgerea prioritar la izvoare, în special la fonduri arhivistice
inedite din secolul XX i la presa de epoc.
Teza de doctorat a candidatului, referitoare la situaia economico-social i viaa
politic a judeelor Cara i Severin (dou entiti administrativ-teritoriale reunite i
desprite de câteva ori pe parcursul a opt decenii) în anii 1944-1948, bazat, într-o msur
covâritoare, pe interpretarea documentelor descoperite în filialele judeene Timi i
Cara-Severin ale Arhivelor Naionale, dar i în cadrul Arhivelor Naionale Istorice
Centrale i ale B.N.R., ne-a deschis ,,apetitul” pentru prelucrarea articolelor aprute în
presa de partid, cu profil economic sau independent, a perioadei respective.
Progresul înregistrat în cariera universitar denot afirmarea i maturizarea
candidatului, obinerea recunoaterii interne i chiar internaionale în sectorul su de
cercetare, ecoul rezultatelor muncii sale în diverse publicaii de specialitate din ar. Lista
de publicaii a candidatului oglindete un parcurs ascendent în carier, precum i
vizibilitatea sa intern i extern în calitate de specialist.
Dup anul 2007, aria preocuprilor noastre s-a diversificat, fiind preocupai i de
întocmirea unor monografii foarte bine documentate, privind activitatea unor asociaii cu
profil istoric i a unor reviste de specialitate cu larg vizibilitate intern i internaional.
Recunoaterea realizrilor tiinifice ale candidatului s-a materializat atât prin
coordonarea unui volum colectiv dedicat prof. univ. dr. Radu Piuan, care reunete
articole i studii de istorie veche, medie, modern i contemporan, precum i din domenii
2
conexe (Rigoare-Adevr-Valoare. Omagiu prof. univ. dr. Radu Piuan, colecia Tabula
Gratulatoria, Timioara, Ed. Universitii de Vest, 2017, 330 p.), cât i prin cooptarea în
colegiile/colectivele de redacie, colegiile i consiliile tiinifice ale unor reviste de
specialitate, precum Studii de Istorie a Banatului, Studii i cercetri istorice bnene, Clio,
Columna 2000 i Morisena. Trebuie amintit, în acelai sens, i alegerea candidatului în
structurile de conducere a dou asociaii i societi cu profil istoric, ambele cu sediul în
Timioara: Asociaia Istoricilor Bneni i Societatea de tiine Istorice din România –
Filiala Timi ,,Mihai Pârvulescu”.
Dup obinerea titlului de doctor în istorie, activitatea tiinific a candidatului s-a
axat pe câteva teme principale, materializate prin articolele i studiile pe care le-a adus în
atenia cercettorilor i, în anumite cazuri, i în atenia publicului larg: Comunismul în
România; Istoria economic a României; Istoria partidelor politice din România; Istoria
românilor din afara granielor; Micarea naional; Muzeologia i muzeografia în România;
Politica extern a României în perioada interbelic; Situaia economico-social a Banatului
în intervalul 1934-1938; Viaa politic în Banat între 1944-1948.
Preocuprile tiinifice ale candidatului, focusate pe câteva direcii eseniale
(aromânii din sudul Dunrii, anul 1989 în Europa Central i de Est, personaliti bnene
anticomuniste, relaiile României cu aliaii tradiionali în perioada interbelic – oglindite în
pres i în memorialistic, social-democraia bnean i Marea Unire, viaa economic i
social a Banatului în intervalul 1934-1937, Banatul în perioada de tranziie spre regimul
comunist (1944-1947), etc.), s-au concretizat prin comunicrile susinute la numeroase
simpozioane, conferine i congrese naionale i internaionale, în care s-au reflectat
cercetrile sistematice efectuate i documentele inedite utilizate.
În abordarea temelor de cercetare enumerate mai sus au fost utilizate, în special,
metodele comparative i interpretative, inclusiv studiul de caz, constatându-se i o tendin,
din ce în ce mai accentuat, spre interdisciplinaritate.
Candidatul a colaborat, ocazional sau permanent, la diverse reviste de specialitate.
Nu a fost neglijat nici colaborarea la reviste culturale i periodice. i colaborrile
radio-TV s-au înscris în sfera preocuprilor noastre.
Se constat întreptrunderea cercetrii candidatului cu activitatea didactic i cu
specializarea terminat în cadrul licenei.
Activitatea didactic a candidatului s-a concretizat printr-o multitudine de cursuri i
seminarii, predate în cadrul programului de licen i a dou programe de masterat, fapt ce
3
reliefeaz capacitatea candidatului de adaptare permanent la diverse contexte educaionale
i de comunicare, atât cu colegii, cât i cu studenii sau masteranzii.
Pentru facilitarea accesului studenilor la informaiile aferente unora dintre cursurile
predate, candidatul a procedat la tiprirea acestora.
Dup susinerea tezei de doctorat, candidatul a îndrumat zeci de lucrri de licen pe
teme circumscrise cursului fundamental i cursurilor opionale predate, a fost desemnat
responsabil cu practica de specialitate în arhive, biblioteci i muzee, atât a studenilor, cât
i a masteranzilor, i a coordonat (alturi de prof. univ. dr. Radu Piuan, pân în
septembrie 2016) cercul tiinific studenesc de istorie contemporan a României din
cadrul Catedrei (Colectivului) de Istorie, dovedindu-i abilitatea de a coordona echipe.
În egal msur, candidatul a avut o serie de activiti i responsabiliti pe linie
didactic i dup anul 2007: membru în comisiile de examinare în vederea obinerii
definitivatului i gradului II în învmântul preuniversitar, secretar în comisii de licen i
de admitere la masterat (Catedra de Istorie), secretar al Comisiei Centrale de admitere
(studii de licen) pe facultate, membru în comisii de îndrumare a tezelor de doctorat.
Realizrile tiinifice i profesionale ale candidatului în intervalul 2007-2020 ne
îndreptesc s considerm oportun înscrierea pentru susinerea tezei de abilitare.
Am preferat s aleg aceast tem (Relaiile României cu Frana în timpul cabinetului
Iorga-Argetoianu, reflectate în paginile cotidianului «Vestul» din Timioara) din câteva
considerente: legtura indisolubil dintre situaia economic i regimurile politice
europene în anii 1931-1932; relaiile dintre statele europene în perioada 1931-1932;
situaia economic dificil a rii noastre, cu impact asupra vieii cotidiene; frmântrile
din sânul clasei politice româneti; meninerea liniilor directoare ale politicii externe
româneti; ,,jocul” Marilor Puteri; rolul României în reorganizarea Micii Înelegeri, o
alian antirevizionist, menit s menin pacea i stabilitatea în sud-estul Europei;
complicatul angrenaj al raporturilor dintre Frana, Marea Britanie, Italia i Germania;
planurile de refacere economic a Europei Centrale i de Sud-Est, cu impact direct asupra
României. La toate aceste considerente, de natur obiectiv (în limitele obiectivitii unei
fiine umane, desigur), se adaug i unele cu caracter subiectiv: admiraia fa de omul
politic i gazetarul bnean Sever Bocu; respectul fa de talentul jurnalistic al redactorilor
cotidianului Vestul; preocuparea pentru modul de reflectare, în paginile ziarului timiorean
amintit, a relaiilor româno-franceze în timpul guvernrii Iorga-Argetoianu (aprilie
1931-mai 1932).
Armonizarea acestor considerente i includerea lor într-un plan unitar au reprezentat
o adevrat provocare pentru mine.
Lucrarea de fa este structurat în 5 capitole, însoite, fr îndoial, de concluziile
aferente i de bibliografia aranjat alfabetic.
Capitolul I abordeaz situaia economic în Europa anilor 1931-1932, cu accent pe:
criza, care afecta, în proporii diferite, statele agrare i cele industrializate de pe continent;
despgubirile de rzboi, care complicau relaiile internaionale; planurile europene de
salvare a economiilor rilor profund afectate de marea criz, precum i msurile interne
adoptate în acelai scop. O atenie aparte este acordat regimurilor politice europene din
acelai interval de timp: democratice (de esen liberal i social-democrat), autoritare i
totalitare (de nuan fascist i comunist).
Capitolul II trateaz relaiile dintre statele europene în perioada 1931-1932,
influenate de: politica superficial a Parisului; teama de expansiunea sovietic i, implicit,
a regimului comunist; dificultile întâmpinate de statele învinse în privina plii
reparaiilor de rzboi; proiectul uniunii vamale austro-germane, intitulat Curtius-Schober,
dup iniiatorii si; consolidarea Micii Înelegeri; problema sensibil a dezarmrii;
legturile privilegiate dintre Republica de la Weimar i Uniunea Sovietic; relaiile
complicate dintre U.R.S.S. i Frana, respectiv dintre U.R.S.S. i Marea Britanie; proiectul
unei uniuni europene, lansat de omul politic i diplomatul francez Aristide Briand, etc.
Capitolul III se refer la politica intern a României în timpul cabinetului
Iorga-Argetoianu (aprilie 1931-mai 1932), analizându-se activitatea principalelor
formaiuni politice, contextul formrii guvernului de aa-zis uniune naional i cele mai
importante msuri ale acestuia în plan economic, politic i cultural, precum i în rezolvarea
unor probleme matrimoniale ale regelui Carol al II-lea.
Capitolul IV prezint numeroase aspecte, precum: direciile prioritare ale politicii
externe româneti în timpul guvernului Iorga-Argetoianu; reaciile diplomaiei române fa
de proiectul uniunii vamale austro-germane, planul de reorganizare a Europei Centrale
(elaborat de ministrul de Externe cehoslovac Eduard Beneš) i planul Confederaiei
Danubiene (lansat de premierul i ministrul de Externe francez André Tardieu), rolul jucat
de ara noastr în cadrul Societii Naiunilor i Micii Înelegeri, precum i la Conferina
Dezarmrii, raporturile româno-sovietice, relaiile româno-franceze, raporturile
româno-germane .a.m.d.
Frana în timpul cabinetului Iorga-Argetoianu (aprilie 1931-mai 1932), cu o scurt
5
introducere despre personalitatea lui Sever Bocu i despre politica editorial a cotidianului
Vestul.
Orator, ziarist i om politic de anvergur, Sever Bocu a fondat, în anul 1930,
cotidianul Vestul, care va aprea în metropola Banatului pân în anul 1946, cu unele
sincope determinate de atitudinea organului de pres amintit fa de regimurile autoritare
sau totalitare, aflate la conducerea României în intervalele 1938-1944 i 1945-1946.
Aplicând, în mod regulat, în paginile Vestului, conceptul de bnenism, Sever Bocu a
reprezentat un model de moralitate, motiv pentru care ,,tribunul” Banatului a fost arestat i
întemniat de autoritile comuniste, la Sighet, unde-i va gsi sfâritul în ianuarie 1951.
Cotidianul bnean menionat mai sus a abordat, cu maxim seriozitate i
obiectivitate, relaiile româno-franceze în timpul guvernrii Iorga-Argetoianu (aprilie
1931-mai 1932), pe toate palierele (economic, politico-diplomatic, militar, cultural,
tiinific, sportiv), inclusiv la nivel regional, de un interes aparte pentru cititori
bucurându-se articolele de fond sau editorialele tiprite pe prima pagin a fiecrui numr,
semnate cu numele propriu-zis al gazetarului respectiv sau sub un pseudonim relevant
pentru gravitatea faptelor ori evenimentelor analizate.
În concluzie, în timpul cabinetului Iorga-Argetoianu (aprilie 1931-mai 1932), în
pofida situaiei economice destul de dificile, a ascensiunii rapide a unor micri
naionalist-extremiste, precum Garda de Fier, a erodrii regimului parlamentar i a
primelor tentative ale regelui Carol al II-lea de a-i impune un regim personal, politica
extern româneasc a militat pentru meninerea pcii i securitii la nivel european i
mondial, pentru relaii de bun vecintate i, respectiv, de amiciie în cadrul alianelor
existente sau în curs de constituire (Mica Înelegere i Antanta Balcanic), pentru pstrarea
statu-quo-ului teritorial în Europa Central i de Sud-Est, respingerea – cu fermitate – a
tuturor tentativelor de revizuire a frontierelor stabilite la sfâritul Primului Rzboi Mondial,
reluarea negocierilor cu Uniunea Sovietic în vederea încheierii unui pact de neagresiune,
strângerea legturilor cu aliaii tradiionali ai României (Frana i Marea Britanie), etc.
Planurile de carier pentru viitorul apropiat reprezint, fr îndoial, o continuare a
cercetrilor în câteva domenii de interes i cutarea modalitilor optime de aplicabilitate
practic a acestora în activitatea didactic.
Diversitatea i actualitatea temelor de cercetare abordate de candidat pot însemna un
câtig pentru coala doctoral a Universitii de Vest din Timioara, prin atragerea mai
multor absolveni ai Catedrei/Colectivului de Istorie (din cadrul Facultii de Litere, Istorie
i Teologie), precum i ai altor faculti i specializri.
6
Dup susinerea tezei de abilitare, eforturile mele vor fi mult mai concentrate în
ambele direcii (cercetare i învmânt), încercând s obin o mai mare aplicabilitate, în
activitatea didactic, a tematicii abordate în plan tiinific.
În planul cercetrii, în prima etap (mai precis, pân în anul 2024) intenionez s
întocmesc monografia altei reviste de cultur istoric, i anume Columna 2000, editat de
Universitatea ,,Ioan Slavici” din Timioara, publicaie interdisciplinar, cu o tematic vast
i o larg vizibilitate în plan intern i internaional.
Concomitent, voi extinde cercetrile asupra vieii economico-sociale i politice din
Banat între anii 1934-1937.
În acest prim etap nu voi omite nici investigaiile asupra modului de reflectare, în
presa bnean, a relaiilor României cu marii ,,actori” de pe ,,scena” european,
precum i cu aliaii si din cadrul Micii Înelegeri i a Antantei Balcanice, în timpul
cabinetului de ,,uniune naional” Iorga-Argetoianu i al celei de-a doua guvernri
naional-rniste. În egal msur, voi acorda o atenie deosebit percepiei ziarului
«Vestul» asupra relaiilor internaionale ale României între 15 martie 1939 i
1 septembrie 1939.
În a doua etap (2025-2035), în contextul depirii crizei sanitare actuale i a
redeschiderii slilor de studiu ale arhivelor i bibliotecilor, preocuprile mele tiinifice se
vor concentra asupra vieii economice i politice bnene în timpul regimului autoritar
monarhic, a regimului antonesciano-legionar i a celui antonescian, indiferent de
terminologia folosit în literatura de specialitate pentru a defini aceste regimuri.
În acest interval de timp mai îndelungat, voi investiga optica «Vestului» asupra
politicii externe româneti din perioada septembrie 1939-august 1944, cu posibilitatea
extinderii acestei perioade pân în primvara anului 1946 (când a aprut ultimul numr al
ziarului amintit).
De asemenea, voi continua, în msura posibilitilor, realizarea de studii istorice
privind unele cldiri vechi din Timioara i din judeul Timi, precum i scurte monografii
ale unor localiti.
Activitatea mea de cercetare, în etapele menionate mai sus, se va baza pe metode cât
mai moderne, aflate la îndemân, i se va concretiza prin publicarea de cri, articole i
studii, dar i prin comunicri susinute la diverse simpozioane, conferine i congrese
naionale i internaionale.
7
Nu voi neglija nici colaborrile, ocazionale sau permanente, la diferite reviste de
specialitate, reviste culturale i periodice din ar i din strintate, precum i colaborrile
radio-TV.
Activitatea didactic se va concretiza prin publicarea a dou cursuri opionale i
de specialitate, precum i a prii secunde a cursului fundamental, consacrat perioadei
1944-1989, pentru domeniul de licen.
Pentru acelai domeniu, intenionez – pe termen lung – introducerea câtorva cursuri
opionale sau facultative, dedicate istoriei Banatului.
În egal msur, m preocup transformarea disciplinei facultative ,,Muzeologia i
muzeografia în România” într-un curs transversal.
Bineîneles, voi coordona, în continuare, lucrri de licen, cu o tematic mai
diversificat i cu o apeten deosebit spre bibliografia de specialitate în limbi de larg
circulaie internaional. În contextul depirii pandemiei, lucrrile de licen pe care le voi
îndruma se vor axa, la fel ca în perioada anterioar, pe consultarea fondurilor arhivistice
locale i centrale, precum i a presei de epoc, iar, pân în momentul respectiv, pe folosirea
bibliografiei de specialitate. Aceste lucrri de licen vor avea urmtoarea tematic:
Activitatea Partidului Naional Liberal în Banat în perioada interbelic; Activitatea
Partidului Naional-rnesc în Banat (1926-1938); Activitatea Ligii (Partidului) Poporului
în Banat între cele dou rzboaie mondiale; Activitatea Partidului Social-Democrat în
Banat (1927-1938); Activitatea Legiunii Arhanghelului Mihail în Banat (1927-1938);
Activitatea extremei stângi în Banat (1921-1938); Viaa politic în Banat în timpul
regimului autoritar monarhic (10 februarie 1938-6 septembrie 1940); Situaia
economico-social în Banat în perioada interbelic; Viaa cultural bnean între cele
dou rzboaie mondiale; Cultura bnean în timpul regimului autoritar monarhic
(februarie 1938-septembrie 1940); Viaa politic în Banat în timpul regimului
antonesciano-legionar (septembrie 1940-ianuarie 1941); Situaia economico-social a
Banatului în intervalul februarie 1938-septembrie 1940; Situaia politic a Banatului în
timpul regimului antonescian (februarie 1941-august 1944); Cultura bnean între anii
1940-1944; Viaa economico-social bnean în timpul regimului antonesciano-legionar
(septembrie 1940-ianuarie 1941); Situaia economico-social a Banatului în timpul
regimului antonescian (februarie 1941-august 1944); Viaa economico-social bnean în
perioada de tranziie spre regimul comunist (august 1944-decembrie 1947); Cultura
bnean în perioada de tranziie spre regimul comunist (august 1944-decembrie 1947);
Activitatea principalelor formaiuni politice din Banat în intervalul august 1944-decembrie
8
(1951-1956); Colectivizarea agriculturii în Banat (1949-1962); Cultura bnean în timpul
regimului comunist (1948-1989); Statutul minoritilor naionale din Banat în perioada
interbelic; Statutul minoritilor naionale din Banat în timpul regimului autoritar
monarhic (februarie 1938-septembrie 1940); Statutul minoritilor naionale din Banat în
timpul regimului antonesciano-legionar (septembrie 1940-ianuarie 1941); Statutul
minoritilor naionale din Banat în timpul regimului antonescian (februarie 1941-august
1944); Statutul minoritilor naionale din Banat în perioada de tranziie spre regimul
comunist (august 1944-decembrie 1947); Statutul minoritilor naionale din Banat în
timpul regimului comunist (1948-1989); Exilul românesc în timpul regimului comunist;
Participarea României la Primul Rzboi Mondial; Participarea României la a doua
conflagraie mondial; Revoluia anticomunist din Decembrie 1989 în Banat, etc.
În ultimii apte ani am coordonat i lucrri de obinere a gradului I în
învâmântul preuniversitar, cu teme conexe, precum: monografiile unor localiti
bnene, cu accent pe secolul XX (respectând toate normele de redactare ale unor astfel de
lucrri, cu un grad mare de complexitate); activitatea Partidului Comunist din România
(Partidului Comunist Român) în judeul Timi-Torontal în intervalul 1944-1947 (bazate pe
fonduri arhivistice i pe presa de epoc); participarea României la Al Doilea Rzboi
Mondial (folosind bibliografia de specialitate); viaa religioas în România comunist;
regimul comunist din România (abordând, cu predilecie, anii 1965-1989); Revoluia
Român din Decembrie 1989 în Timioara; activitatea Partidului Naional-Liberal i
Partidului Naional-rnesc în perioada interbelic, etc.
Cooptarea mea, de dat recent, în programul masteral condus de conf. univ. dr. habil.
Mihaela Vlsceanu mi-a oferit oportunitatea predrii unui curs (Perspective comparative
asupra regimurilor totalitare din secolul al XX-lea) i a seminarului aferent, precum i a
îndrumrii primelor lucrri de disertaie, al cror coninut i tematic le voi verifica
periodic, cu atenie sporit, la fel cum am procedat i pân acum, cu lucrrile de licen
coordonate. Voi propune masteranzilor elaborarea unor lucrri de disertaie cu tematica
urmtoare: Conceptul diplomatic i de alian dintre România i Italia în perioada
neutralitii din Primul Rzboi Mondial; Conceptul de dictatur. Studiu de caz: România
anilor 1938-1940, de la monarhie autoritar spre dictatur; China maoist (1949-1976).
Studiu de caz: ,,revoluia cultural”; Dictatur i democraie: Spania de la franchism la
9
monarhie constituional (1939-1975); Conceptul de totalitarism. Studiu de caz: Germania
naional-socialist; Conceptul de totalitarism. Studiu de caz: Italia fascist; Regimul politic
în Cuba (1959-1989) i exportul de revoluie; Portugalia, de la dictatur la democraie
(1926-1974); Un model de democraie interbelic: Cehoslovacia (1918-1939); Regimul
autoritar din Polonia (1920-1939); Regimul autoritar din Bulgaria (1923-1939); Regimul
autoritar din Iugoslavia (1929-1941); Conceptul de democraie. Studiu de caz: Frana
interbelic; Conceptul de democraie. Studiu de caz: Marea Britanie (1918-1939); Regimul
autoritar din Ungaria (1920-1944); Conceptul de revoluie. Studiu de caz: revoluia
bolevic din Rusia (noiembrie 1917) i rzboiul civil (1918-1921); Uniunea Sovietic în
timpul lui Lenin (1922-1924); Regimul stalinist (1924-1953); U.R.S.S. în timpul lui
Hruciov (1953-1964); Uniunea Sovietic în timpul lui Brejnev (1964-1982); Conceptele
de ,,perestroika” i ,,glasnost”. U.R.S.S. în timpul lui Mihail Gorbaciov (1985-1991) .a.
Pornind de la premisa existenei unui numr considerabil de masteranzi foarte bine
pregtii, capabili s citeasc, în varianta original (englez, francez, german, italian,
etc.), diverse lucrri de specialitate i s analizeze, cu spirit critic, evenimentele istorice, în
urmtorii 2-4 ani voi avea în vedere constituirea unor echipe de tineri cercettori,
alctuite din actualii masteranzi i viitorii doctoranzi, care s contribuie, în mod
semnificativ, la întocmirea unei monografii a Banatului, într-o prim faz pentru perioada
1918-1948, urmând, pe termen lung, extinderea perioadei cercetate, pe cât posibil, pân la
mijlocul secolului XX, cu includerea intervalului 1901-1918.
Consider c obiectivele enumerate anterior sunt realizabile în intervalul de timp
estimat, dovedind capacitatea candidatului de a întreprinde o cercetare aprofundat pe o
tematic de larg interes i de aplicare a rezultatelor cercetrii în activitatea didactic
desfurat atât în domeniul licenei, cât i în cel masteral.
În condiiile acordrii certificatului de abilitare, voi îndruma teze de doctorat cu o
tematic variat, bazate, în mare msur, pe utilizarea izvoarelor (fonduri arhivistice i
pres de epoc), precum i pe analizarea bibliografiei de specialitate, aprut atât în limba
român, cât i în limbi de larg circulaie internaional: Rolul României în cadrul Micii
Înelegeri; Rolul României în cadrul Antantei Balcanice; Relaiile româno-polone în
perioada interbelic; Relaiile româno-cehoslovace (1918-1939); Raporturile
româno-ungare în perioada interbelic; Relaiile româno-bulgare între cele dou rzboaie
mondiale; Raporturile româno-sovietice în perioada interbelic; Relaiile dintre Regatul
României i Republica de la Weimar (1919-1933); Raporturile dintre România i Al
Treilea Reich (1933-1941); Relaiile româno-germane în intervalul iunie 1941-august 1944;
10
1918-1940; Activitatea Partidului Muncitoresc Român în Banat (1948-1952); Activitatea
P.M.R. în…