UN TEXT SLAVON DE FARMACOTERAPIE POPULARÁ

DIN SECOLUL AL XVI-lea

LUCIA DJAMO-DIACONIJA

Manuscrisul miscelaneu slavo-romàn nr. 740 din depozitul Arhivelor Statului din Bucurefti a atras atentia specialiftilor prin continutul sàu deo- sebit de variat fi interesant. Prima mentiune despre acest manuscris apartine lui B.P. Hasdeu 1, care a precizat cà apartine mànàstirii Mihai-Vodà din Bucu­refti fi care, relevìndu-i importanza, 1-a calificat ca un „manuscris foarte re- marcabil“ 2. Prezentind acest miscelaneu compus din 31 de scrieri eterogene, laice fi religioase, in bunà parte legende apocrife ale Vechiului fi Noului Testament, B.P. Hasdeu preciza cà, defi sint scrise de aceeafi minà, lucràrile sìnt copiate dupà nifte originale mai vechi, din diverse epoci fi de diferite redactii3.

Manuscrisul este un miscelaneu din secolul al XVI-lea, scris cu carac- tere semiunciale, pe hìrtie groasà, de dimensiunile 17,5 cm x 11 cm, farà inceput fi fàrà sfirfit. Semnalindu-1, B.P. Hasedeu preciza cà manuscrisul era atunci fàrà inceput fi fàrà sfirfit fi cà avea 140 file (op. cit., p. 181). O informatie identicà apare fi la A.I. Iatimirski (op. cit., p. 843). Dupà o veche numàràtoare corectatà, reiese cà de atunci fi pinà acum s-a mai pierdut o filà de la inceput. In afarà de aceasta, tinind seama de lipsa de continuitate a textului intre filele 4 fi 5, se peate afirma cà fi acolo lipsefte cel putin o filà.

De altfel, in josul filei 4V este ìnsemnarea prescurtatà «lips.» „lipsefte“, scrisà cu creion negru, care presupunem cà apartine lui B.P. Hasdeu, ca fi numeroasele sublinieri din text. Manuscrisul, in parte deteriorat, cuprinzind unele pasaje ilizibile, este scris cu cernealà neagrà, iar titlurile fi initialele

1 Cuvinte din bátríni. Cártile populare ale románilor in sec. XVI , in legáturá cu literatura poporaná cea nescrisá, Buc., 1879, p. 181— 184; alte men^iuni se gásesc la A. I. I a { i m i r- s k i, C/iaeHHCKue u pyccKue pyKonucu pyMbiHCKUX óuñ.momcK, St.—Pb. 1905, p. 843—844; N. C a r t o j a n , Cártile populare in literatura románeascá, vol. I, Epoca in/luentei sud-slave, Bucure^ti, 1929, p. 58.

2 B. P. H a s d e u , op. cit., p. 181.3 Ibidem, p. 184.

3 7 8 LUCIA D JAM O-D IA CON ITA

sint scrise cu cernealà rofie. Tóate filele sint desprinse de scoarta de piele

m arón. Cotorul scoartei are in interior o fila de pergament scrisà in caractere

chirilice. Pe copertele interioare sint lip ite douà fo i de h irtie cu diverse insem-

nári. Astfel, pe partea in terioará a copertei d in fa ta (pe h irtia lip itá) este o

insemnare p a rtia l in slavonà, partia l in rom ànà aipt Xn o Xoljjít „daca cineva

va vo i“, iar m ai jos : aAfK-k noi c ít Ua... H3koaeiihé wTna... h c k noeirteUitHH*

en... „cu voia ta ta lu i... fi cu a ju to ru l fi(u lu i)“ ...-viapTophc:i<n iioh i o\ oy^AiTSAe nOí'.cTpf... hcma „^tefan a iscalit“ .

Pe partea interioará a copertei de la sfirsitul manuscrisului, sus, este o

insemnare iliz ib ilá iar la m ijloc : Iw M ^O ii Bd):HSK(í;;H aiki koíkoaa kojkTio

AIHAOCTHiO r«CnOA*>pl» 3f<MA I iUoAAiKIKO.O A<*AH CéI AHCIh Húlílh Cl.vtoy MAOKtKOy

M Híllí fiaCH... H a*1 K*A*t AIm;E:1 H C I.Ví J C )<H AHCTO II H-!UIHA\ Kk3H.HaTH

níroKi npdKH KWittiTH „ lo M irón Barnovschi... no i voievod d in m ila lu i

Dum nezeu dom n al Tarii Moldovei, am dat aceastà carte a noastrà, acestui

om pe nume Vasi... fi sà fie tare fi puternic cu aceastà carte a noastrà

sà-fi ia dreptele lu i bucà ti" .

In manuscris se m a i gàsesc urmàtoarele ìnsem nàri : pe fila V- o invo­

c a le in lim ba greacà, cu litere chirilice : anwc o 0tivc ar wc „sfìn tul D um ­

nezeu sfin tu l“ ; in josul f. 9V— 10r : eìUjkhik /H;k>kh hwe h£ ha ì „fericit bàrba-

tu l care nu se duse“ fi f. 14r : He oye tv XpHe-roc nnna „Isus Hristos ìnvinge".

B .P . Hasdeu s-a ocupat in m od special de douà lucràri d in miscelaneu,

f i anume: de Razumnic (Inteleptul) fi de Legenda lui Avraam, reliefìnd im ­

portanza acestora pentru literatura slavo-romàna f i fàc ind interesante refe-

riri fi la alte lite ra turi slave. A lte douà lucràri cuprinse in miscelaneul nr.

740, fi anum e : Gaoko iv KtTjfoAi í lA í^ a i iA P ^ k¿ko o\kh Iw r a nap-fe h GTw ha

i:,ap-k a-HAtoptHCKa h kT lyap-k XanaaNCKkiV „Cuvint despre bàtr inu l A lexandru

cum a ucis pe im pàra tu l log fi pe im para tili amorenilor fi pe cei doi-

sprezece im pà ra t i hananeeni" (f. 114v — 123r) si Gaoko w lyap-b <1>ch1v h w

K paT ÌH ero KaKo no roysH H)f {ahn .i KpM u.HapH iia 0 2 w $ d n a k k ìa h i i^ . 110141 „Cu-

v in t despre im pàra tu l Foca fi despre fratii sài cum i-a omorit crìfm àrita

Theofana ìntr-o noapte" (f. 123r— 128r) au re tinu t f i retin atentia cercetà-

to r ilo r1.

Consideràm cà m erità atentie si textu l de farm acoterapie popu lará

(botanica medicala cum spune B .P . H asdeu )2, ca fiind cel m ai v e ch i3 dintre

textele cunoscute la noi d in dom eniul fo lclorului medicai, cap ito l interesant

1 Vezi, de pildä, P. A. S î r c u. EuiaiiminicKa.H noeecmb o à 00 Me hum uMnepamopa 0 oku e cmapoM db. uapcKOM nepecxaie. St. — Pb., 1883; A n d r é M a z o n, Le dit d'Alexandre le Vieil, «Revue des Études Slaves», XX , (1942), p. 13—40; E m i l T u r d e a n u , La litté­rature bulgare du X lV -e siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947; E m i l T u r d e a n u , La légende slave de Nicéphore I I Phocas et de Theophano, son epouse, în «Dis­kussionbeitrage zum X I Internationalen Byzantinistenkongres München 1958» München, 1961 etc.

2 Op. cit, p. 182; I a ^ i m i r s k i , op. cit., p. 8+3, il denumeste m p a s H U K precum apare denumit si în manuscrisul nr. 292 (Inventar al manuscriselor Arhivelor Statului din Bucure^ti),sub cotä.

3 B. P. H a s d e u , op. cit., p. 184, precizeazä cä aparÇine primei jumâtà^i a sec. al XVI-lea.

FARM ACOTERAPIE POPULARA D IN SECOLUL X V I 3 7 9

al vechii culturi romànesti*. Primele 12 file ale manuscrisului cuprind un pretios material de leacuri populare pentru diferite boli.

Stràdania de a invinge boala fiind tot atit de veche cìt omenirea, in mod firesc s-a dezvoltat si la noi, ca si la alte popoare, o „medicina casnicà" bazatà pe terapia empirica, pe un numàr de retete simple care circulau orai sau in manuscris 2. Retetele prezentau un mare Ínteres, fiind aprecíate atit pentru caracterul lor practic fi util, cit si pentru faptul cà la executarea lor se intre- buintau piante la indemìna oricui. Existà numeroase dovezi cà la noi, in trecut, textele de medicina populara s-au bucurat de o larga circulatie, precum reiese fi din faptul cà, la biblioteca Academiei R.S. Romania, de pildà, se gàsesc numeroase astfel de manuscrise3.

De altfel, in evul mediu, in intreaga Europà, manuscrisele (ulterior fi publicatiile) cuprinzind retete medicale au avut o largà difuzare. In unele tàri, ìncepìnd cu mijlocul secolului al XIII-lea, au ìnceput sà se redacteze tratate de medicinà in limbi numite „vulgare“ 4. Unele din aceste tratate erau traduceri din limba latiná, iar aitele au fost compuse direct in aceste limbi. Deosebit de aprecíate la vremea lor, aceste càrti, care in generai erau com- pilatii, au fost copiate de nenumàrate ori. Pàstrate prin traditie din gene­rale in generatie, astfel de lucràri, constituind bunuri familiare, se gàsesc in numeroase copii in diverse limbi.

In cadrul valorificàrii textelor vechi, incepind cu secolul al XIX-lea, a existat o sustinutà preocupare de a publica texte de folclor medical. Astfel, in Franta de pildà, Paul Mayer a publicat o serie de texte de folclor medicai®.

Preocuparea de a publica astfel de texte a existat f i in tara noastrà, unde au vàzut lumina tiparului atit texte vechi de medicinà populará °, cit f i culegeri de material folcloric 7 f i interesante documente referitoare la istoria mediami noastre 8.

1 N. C a r t o j a n , Càrtile populare in literatura româncascâ, vol. II, Epoca influentei grecesti, Bucuresti, 1938, p. 233.

2 Vezi si G. B a r b u , G. B r à t e s c u çi V. M a n o l i u , Din trecutul medicinii in República Populara Românâ, Bucuresti, f.a., p. V, IX .

3 Vezi $i I. C. C a z a n , Texte de folklor medicai, in «Cercetàri literare» II, Bucuresti, 1936, p. 55—78.

4 Vezi P a u l M a y e r , Manuscrits médicaux en français, în «Romania», t. XLIV, Paris, 1915, p. 161.

“ MenÇionâm cîteva: Les manuscrits français de Cambridge, în «Romania», t. X X X II , 1903, P- 75— 101 ; Recettes médicales en provençal, ibidem, p. 268— 299; Manuscrits médicaux en fran­çais în «Romania», t. XLIV, 1915, p. 161—214, etc.

6 M. G a s t e r, Lite-atura populará românâ, partea a II-a, Bucuresti, 1883, capitolul Doftorii, p. 535— 543; Dr. N. I. Angelescu a publicat în «Spitalul», an. 24, p. 207, recete dupà manuscrise, etc.

7 Mentionáni, de pildà : D i m i t r i e P. L u p a 5 c u, Medicina babelor, adunare de descîntece, retete de doftorii si vrâjitorii bàbesti, Bucuresti, 1890, Analele Acad. Rom. Seria II, t. X II , Mem. Sec^. lit.; D r. N. L e o n , Istoria naturala medicala a poporului román, Bucu- re$ti, 1903, Analele Acad. Rom. Seria II, t. XXV, Mem. Sec . çtiinÇ. Capitolul II al acestei lucràri, intitulât Piantele, p. 21— 77, este o prezentare a plantelor medicinale folosite de popor; G r. G r i g o r i u - R i g o , Medicina poporului, Bucureçti, 1907, Analele Acad. Rom. SeriaH, t. X X X , Mem. SecÇ. lit. ; T u d o r P a m f i l e , Boli leacuri la oameni, vite si pàsàri dupà datinile si credintele poporului román, Bucureçti 1911, etc.

8 P o m p e i S a m a r í a n , Medicina si farmacia in trecutul románese, Càlàraçi, f.a.

3 8 0 LUCIA D JAM O-D IA CON ITA

Prin continu tu l si p rin vechimea sa, fragm entul de botanica medicala

din ms. 740, care a fost, desigur, m ai lung (farà a se putea insà preciza exten-

siunea pe care a avut-o), prezintà un Ínteres special pentru stud iu l slavonei

romànesti, pentru literatura populará §i folclor, ca si pentru istoria farmaco-

terapiei noastre, m otiv care ne indreptàte§te, credem, sà prezentàm textu l

slavon insotit de traducerea in lim ba rom ànà §i sà ne oprim asupra unor trà-

sàturi de lim bà specifice.

A m reprodus tex tu l in fotocopie. la ta traducerea:

... in jurul urechilor si in jurul mustàtilor si pe cine il doare abdomenul sà ungà cu aceasta fi va f i sànàtos. De asemenea, pe cine il doare stomacul din cauza diareei sà fiarbà cu vin sau cu otet si sà bea si va f i sànàtos.

Pàtlagina. Pàtlagina este o plantà foarte btmà, càci nu este numità in zadar pàtlaginà, càci pàtlagina este de douà feluri : micà si mare. Pàtlagina

lv mare are in sine aceastà putere : din ea se face o alifie bunà pentru toate rà\\nile fi durerile. Oricine are diaree sà fiarbà pàtlaginà, sà sàreze putin si sà frece cu boabe de Unte fi sà mànince, in fiecare dimineatà, pe stomacul gol fi se intàreste stomacul. De asemenea, cine are durere in urechi sà punà sue de pàtlaginà in ureche fi durerea se potolefte. De asemenea, cine suferà de stomac sà fiarbà in vin fi sà bea cald, in fiecare dimineatà. De asemenea, pe cine il dor ochii sà

2 stoarcà sue de pàtlaginà fi sà a\\plice (pe ochi). De asemenea, cine scuipà singe sà fiarbà pàtlaginà cu vin fi sà bea, in fiecare dimineatà, pe stomacul gol. De asemenea, pe cine il dor dintii, sue de plantà de pàtlaginà sà strecoare fi sà-si ungà dintii fi se va vindeca durerea de dinti. De asemenea, femeia care suferà lunar de multa scurgere de singe sà stringà sàmintà de pàtlaginà, s-o fiarbà

2v in vin sau in otet sà bea dimineata fi seara fi i se va vindeca || durerea. De ase­menea, pe cine ii dor rinichii sau scroturile sà bea aceeasi ( bàuturà), in fiecare dimineatà. De asemenea, pe cine il tin (scuturà) frigurile sà ia patru ràdàcini de pàtlaginà fi patru lingurite de apà si patru lingurite de vin, toate acestea le piseazà impreunà, amestecindu-le, fi sà bea, fi va f i sànàtos.

Schinelul. Schinelul este de douà feluri : rofu fi alb. Cel rofu are aceastà putere: sàpind (il scoti din pàmint sàpind) spalà-l cu apà curatà fi pune-l\\

3 in bàuturà fi in orice searà unge frectionind nasul omului fi aratà cind bea. De asemenea, in orice casà va mirosi a schinel, atunci si toate impuritàtile fer- pilor le izgonefte cel alb. Deci oricind te va tiñe (vei suferi de) o boalà cu febrà, ia ràdàcinà sau plantà de schinel alb, mincind pe stomacul gol . . . 1 si va f i sànàtos. De asemenea, cine bolefte in casà, fàrà sà ftie anume de ce boalà, sà

3v punà sub cap schinel ; || dacá va transpira, se va face sànàtos, iar dacà va deveni palid, atunci va muri.

Anghelicà. Anghelica este foarte bunà. Pe stomacul gol, dimineata, se ron- tàie ràdàcinà sau se bea in rachiu fi distruge toatà otrava (toxinele) fie din bàu­turà, fie din mincare si va f i sànàtos. De asemenea, pe cine l-a mufeat un dine turbai, atunci sà piseze anghelicà, s-o fiarbà in miere proaspàtà, sà o punà pe

4 mufcàturà fi se va vindeca. || De asmenea, cine nu tine in el mincarea sau bàuturà fi vomità, mànincà anghelicà fi vei f i sànàtos.

1 ... textul neclar

FARM ACOTERAPIE POPULARA DIN SECOLUL X V I 381

Pàtrunjelul de cimp. Pàtrunjelul de cimp este o pianta bunà fi folositoare. Pe cine il doare inima sà-l fiarbà in apà si sa bea in fiecare searà si in fiecare dimineatà. Inima se va ràcori (potoli) fi stomacul, fi va f i sànàtos. De asemenea pe cine l-au stràpuns cu sàgeata sa piseze pàtrunjel de cimp fi sa unga rana fi va izgoni sàgeata. De asemenea, cine va f i rànit sa mànince pàtrunjel de

4v cimp fi sà punà \\pe rana fi va f i sànàtos. De asemenea, cine suferà de minie (nervozitate) sà mànince pàtrunjel de cimp fi va f i sànàtos. De asemenea, cine are tuse uscatà sà fiarbà (pàtrunjelul de cimp) in apà sau chiar sà rontàie si se va vindeca capul f i pieptul.

Sopirlita. Sopirlita este o plantà foarte bunà. Pe oricine l-a mufcat farpele sau vipera pune-o (sopirlita) pe rana sau fierbind-o in apà sà o bei. Vàtàmàtura din om o izgonefte. De asemenea, cind omul o va purta cu sine ||.1 sau o va (fierbe)

5 cu bere fi va bea pe stomacul gol, vindecà toate bolile. De asemenea, cine are hernie sà ia citeva ouà de gàinà, sà aleagà din eie gàlbenufurile fi sà le punà intr-o oalà nouà fi sà le punà pe càrbuni, pe un foc mie, fi sà fiarbà atit de mult, pina ce din eie iese apà rofie fi sà inmoaie o pinza curatà fi ungind pe hernie se va vindeca.

Pianta iarba-tàieturii. De asemenea, femeia care este ruptà (are rupturà) 5v sà ungà cu aceeasi si partea ruptà || s-o ungà.

Iarba-tàieturii. Iarba-tàieturii este plantà foarte bunà. Orice om care min- cind si nu poate elimina sà fiarbà iarba-tàieturii in apà fi sà bea in fiecare dimi­neatà, pe stomacul gol. Cu aceasta usureazà (potoleste) stomacul fi are iesire (scaun) zitta (in fiecare zi). De asemenea, amestecà sue de iarba-tàieturii cu vin si cu apà, cit vin atita apà, fi cu aceasta se vindecà aeei care scuipà singe. De asemenea, pentru ceea ce crefte sub ochi ca o carne sàlbaticà, piseazà iarba-

6 tàieturii si pune-o pe ochi fi (ochiul) va f i sànàtos. || De asemenea, curàtà rana din care curge puroi. De asemenea, cine se lovef te (rànefte) pe sine sà ia frunzà de iarba-tàieturii, sà o amestece cu unturà veche, s-o punà pe ranà si va f i sànàtos. De asemenea, pe oricine il doare in nàri sà ia sue de iarba-tàieturii sà-l amestece cu ulei, sà picure in nas fi va f i sànàtos. De asemenea, uscind iarba-tàieturii, amestec-o cu miere proaspàtà fi, dupà ce ai fiert-o, s-o bei. Splina fi singele fi tusea fi acei care... 2 se vindecà. De asemenea, cine|| are chelbe sà ardà iarba-

6v tàieturii, s-o strecoare prin sita fi, dupà ce a fiert-o, s-o bea ; sau cine are focul lunii. De asemenea fi pe ra à sà punà frunzà pisatà de iarba-tàieturii, sàreazà putin si cu unt proaspàt fi s-o punà pe ranà. De asemenea, cine are rana inve- chità sau un os spart in cap s-o piseze fi cu ulei de màsline fi s-o punà pe ranà. De asemenea, pe cine il dor ochii sà fiarbà in apà de ploaie frunzà de iarba-tàie­turii fi s-o punà rece pe ochii bolnavi\\ pinà la 9 (nouà) zile. De asemenea, fier-

7 bind iarba-tàieturii fi aceluia care o va minca sau o va bea i se vor vindeca ochii din care curg lacrimi. De asemenea, din... 3 sau cine suferà de stomac sà fiarbà in apà iarba-tàieturii fi s-o bea pe stomacul gol. De asemenea, cine (suferà) de tuse sà ia iarba-tàieturii, s-o piseze fi s-o mestece cu miere proaspàtà, s-o fiarbà, s-o bea caldà fi va f i sànàtos. De asemenea, pe cine il doare splina sau stomacul sà ia patru lingunte de iarba-tàieturii fiartà fi patru lingurite de vin fi 30 (trei-

1 . . . lipsejte din text cel puliti o fili.2 . . . loc §ters In textul originai.3 . . . Textul Insuficient de clar.

3 8 2 LUCIA D JAM O-D IA CON ITA

7v zeci) de boa.be de piper,\\ sà le ameslece impreunà si sa bea in fiecare dimineatà. § i pe cine il dor foldunle sà bea aceeasi (bàuturà). Tot asa, pe cine il tin (scu- turà) frigurile zilnice sà ia o lingurà de iarba-tàieturii si douà linguri de pàtlaginà pisatà cu apà caldà fi sà le bei mai inainte de a te apuca (frigurile). Tot afa, cine freacà frunza ei fi o trece prin sità, amestecind-o cu apà, sà o bea fi se va vindeca boala din om. De asemenea, fi cei sànàtofi sà o bea in vin sau in apà

8 si se vindecà de slàbiciune (a corpului). Tot afa pulberea || de iarba-tàieturii pisatà fi iarba-tàieturii uscatà amestecatà cu vin izgoneste otrava. De asemenea, cine are obrajii palizi sà bei iarba-tàieturii fiartà cu vin sau cu apà (fi) vei f i rumen (in obraji). Tot afa, cine are mincàrimi pe abdomen amestecà iarba- tàieturii cu apà, fierbe-o fi bea-o fi vei f i sànàtos de orice boalà.

Menta. Menta este o pianta care are putere binefàcàtoare. Fierbe-o cu vin sau cu pàsat tare fi bea dimineata fi in ziua aceea sà nu mai bei nici o altà bàu-

8v tura. Vindecà || la om toate botile. De asemenea, fierbe-o in vin sau in apà si bea pe stomacul gol, in fiecare dimineatà...1 puterea sa fi curàtà toate putreziciunile dinàuntru. Tot afa, fierbe mentà in apà fi bea totdeauna fi tot ràul din om care este inàuntru se curàtà. De asemenea, cui ii miroase gura sà rontàie mentà in fiecare dimineatà, pe stomacul gol.

Brusturul. Brusturul este o plantà bunà fi folositoare. Fierbe-l in apà fi g spalà-te pe cap cu el, || gonefte toti pàduchii (toate insectele) fi curàtà toate im-

puritàtile (murdàriile). Tot afa, fierbe brustur cu vin fi bea, in fiecare dimineatà, pe stomacul gol, càci gonefte dinàuntru viermii intestinali.

Urzica. Urzica este o plantà bunà. Dacà vreun om suferà de stomac, sà fiarbà urzici cu vin, sà bea, ( fi ) va f i sànàtos. De asemenea, cind cineva are min­càrimi in buric sau altundeva, sà fiarbà sàmintà de urzicà fi frecind s-o amestece

9 v cu miere proaspàtà, sà bea si boala se va vindecà. Tot afa, cine tuseste sà fiarbà || urzici in apà fi sà bea, pe stomacul gol. De asemenea, cine are ràni sà piseze frunze de urzicà cu unt veohi ; curàtà toate rànile fi vindecà. Tot afa, pe cine l-a mufcat un dine turbai, sà rontàie ràdàcinà de urzicà. De asemenea, fierbind-o in apà sà bea, (fi) va f i sànàtos. Tot afa, orice om are gàlbenare sà stoarcà sue de urzici, sucul stors sà-l bea adeseori cu vin, (fi) va f i sànàtos. De asemenea,

10 orice om suferà de splinà, || (sà ia) sàmintà de urzicà frecatà cu apà caldà ; gonefte frisoanele din stomac fi umflàtura abdominalà. Tot afa, amestecà ràdà- cina de urzicà cu vin, pune pe stomac, se vindecà si se intàreste fi (trece) fi min- càrimea. Si, cine rontàie ràdàcinà de urzicà, aceluia ii trece mincàrimea.

Roiul. Roiul de albine. Sucul lui fierbe-l fi unge-l cu piine albà, pune-l pe ochii bolnavi. Umflàtura din ochi se curàtà fi se insànàtofefte.

I 0 v Ghintura. Ghintura (este) o plantà bunà. || Orice femeie care nu poate sà nascà copil sà fiarbà ghinturà cu vin intr-o oalà nouà fi sà o strecoare printr-o pinzà curàtà fi dupà ce se afeazà (sedimenteazà) ii dai sà bea fi in curind va nafte un copil. Sau, simplu, piseazà cu apà fi pune lingà buric fi indepàrteazà repede de buric, va naste repede.. .2 ca sà nu-l tinà mult, ca sà nu scoatà uterul. De asemenea, femeia care are mincàrimi in jurul buricului pentru naftere, sà

11 fiarbà ghinturà\\ in apà si dà-i sà bea fi pune-i pe buric fi-i trece durerea. Tot

1 ... TextuI insuficient de clar3 ... textul insuficient de dar.

FARM ACOTERAPIE POPULARA D IN SECOLUL X V I 3 8 3

afa, pe cine il tin (scutura) frigurile sa fiarbà ghintura fi sa o bea calda. Cìndil vor apuca (frigurile), atunci va iefi (elimina) prin vomitare sau pe la spate, tot una ; dà-i sa bea pe (stomacul) gol.

Traista-ciobanului. Traista-ciobanului este o pianta buna. Fierbe-o cu vin si cu trei fire de par de castor si bea oricìt ar f i de calda. Cine are paralizie

ìiv sau orice Hie, cìnd va bea va f i sânâtos. || De asemenea, cine va bea aceasta pianta sau o va foiosi atunci cìnd il doare in gît sau (cìnd il doare) capul, sa o fiarbà in otet. Sau cine are paduchi, curata toate impuntatile.

De asemenea, durabravnic, sa-l fiarbà in apa fi sa spele capul fi se va insanatofi. Cìnd curge pieptul femeii, fierbind cu otet traista-ciobanului, sa-i dea sa bea, pe stomacul gol, si se va insanatofi.

Màrarul. Marami crud maninca-l totdeauna pe stomacul gol, cu fopìrlita ;12 izgoneste (boala). De asemenea, cine va mìnca marar, || omul acela va f i ìntot-

deauna tìnar. De asemenea, cui ìi supureazà rana sa punâ mârar pisat pe rana, umflâtura trece...

*

* *

Acest important fragment de farmacoterapie populara din ms. 740, unie în felul sâu, scris în slavona ucraineanâ, dar cuprins într-un miscelaneu medio-bulgar, ridica mai multe problème, dintre care ne oprim la urmà- toarele :

1. Depistarea prototipului, a modelului, care a stat la baza acestei copii2. Filiera si epoca în care a pâtruns în literatura românâ veche3. Raporturile cu celelalte manuscrise si publicatii medicale din tara

noastrâ4. Raporturile eu lucrâri medicale din tarile sud-slave5. Particularitàtile lingvistice ale manuscrisului.

1. în ceea ce priveste prototipul, modelul acestei lucrâri de farmaco- terapie, o analiza a textului ne determina sa presupunem cà la baza manu­scrisului a stat opera unui celebru medie si botanist grec Pedacius Dioscoride, supranumit „Prince des simplistes" 1, considérât ca fondator al farmacologiei si apreciat de Cuvier ca botanistul cel mai complet al antichitàtii. Binecuno- scuta sa lucrare De materia medica (Despre mijloacele de vindecare), consacrata medicamentelor de origine vegetala, foarte râspînditâ în evul mediu, a domi­nât toatá evolutia farmacologiei pìna la Renastere 2, a fost cartea de câpâtîi a farmacistilor si, ca important izvor pentru studiul medicamentelor, a circu­lât, în numeroase copii manuscrise. Lucrarea s-a bucurat de atìta apreciere,

1 Vezi P. A n d r é M a t t h i o l u s , Les commentaires sur les six livres de Pedacius Dioscoride Anazarbeen de la matière médicinale. Traduit du latin en français par M. Antoine du Pinet, Lyon, 1605, în Epistre (p. 14 nenumerotatà), în continuare abrev. Matthiolus.

2 Vezi D i o s c o r i d e L a t i n o, Materia medica libro primo a cura di H. Mihàescu Iasi, 1938, lntroduzione, p. I I I .

3 8 4 LUCIA D JAM O-D IA CON ITA

încît a fost tradusâ $i de mauri si de turcil . Dupà inventarea tiparului, începînd cu sfir^itul secolului al XV-lea 2 cind a apàrut prima editie, a avuto difuzare $i mai larga. Au vâzut lumina tiparului numeroase editii din care mentionam : De medicinali materia, Libri sex, Loanne Ruellio Suessionensi interprete, 2 editii din care editia a II-a, Lugduni, 1552 3. în scopul ràspindirii in mase mai largi, necunoscatoare de limba latina sau greacà, P. Andre Mat- thiolus, erudit naturalist, dupa ce a publicat in limba latina lucrarea lui Dio- scoride, insotità de completàri si comentarii4, a tradus lucrarea in limba ita­liana, insotind-o, de asemenea, de un larg comentariu 5. Cartea trebuie sa fi suscitât un interes deosebit, deoarece in citiva ani s-a retiparit in 4—5 editii, precum déclara autorul in Epistre, scrisa la Praga in anul 1565 e. Raspun- zind aceleiasi nevoi, la Lyon, in anul 1605, apare o editie francezà a lui P. André Matthiolus Les commentaires sur les six livres de Pedacius Dioscoride Anazaarben de la matiìre medicinale. Traduit de latin en français par M. Antoine du Pinet.

Paralel eu editiile publicate de Matthiolus, au apârut si numeroase alte editii, dar, dupa pârerea lui Andrija Mirkovic, din punct de vedere al valorii, opera lui Matthiolus detine primul loc7.

1 Vezi A l e x . P a p a d o p u l — C a l i m a h , Dioscoride si Luciu Apuleiu (botanica daco-geticà ) , Bucurestì, 1879, p. 6; vezi si J o s e p h u s R o s t a f i n s k i , Symbola ad histo- riam naturalem medii aevi, Plantas, ammalia, lapides et caetera simplicia medicamento quae in Polonia adhibebantur inde a X I I usquae ad. X V I saeculum (quattuor cura tabulis), Pars I, Cracovia, 1900, l 'refatà, p. X IV si p. 8, abrev. mai jos R o s t a f i n s k i .

2 A n d r i j a M i r k o v i c , „Materia medica" Dioskorida — Ruelliov latinski prevod iz 1547 godine, «Acta historica medicinae, pharmaciae veterinae», an. II, 2, MCMLXII, Socie- tas Jugoslavica historiae medicinae pharmaciae veterinae, Belgrad 1962, p. 154, precizeazà cà In 1499 la Venezia s-a tiparit „prima editie greacà" $i cà „editia princeps latinà" a apàrut in 1478; vezi $i A l e x a n d r u P a p a d o p u l — C a l i m a h , op. cit., p. 9, care afirmà cà prima editie a vàzut lumina tiparului la Venezia, in 1499.

3 D i o s c o r i d e s A n a z a r b e u s P e d a c i u s , P e d a n i i D i o s c o r i d e s A n a z a r b e i , De Medicinali materia Libri sex, loanne Ruellio Suessionensi interprete. Cui- libet capiti huius secunda editionis additai’ A nnotationes eruditae et compendiariae e solectiori Medi­corum promptuario: cum triginta iconibus stirpium quas huiusce libri finis dabit : Lugduni, Apud Balthazarem Arnolletum, 1559; D i o s c o r i d e , Fatto di greco italiano, Venezia, 1542; P e d a n i i D i o s c o r i d e s A n a z a r b e i , De medicinali materia... loanne Ruellio Sues­sionensi interprete, Franc(fort), 1543 etc.

1 Vezi, de pildà, P e t r i A n d r e a e M a t t h i o l i Senese medici, Comentarii in sex libros Pedacii Dioscorides Anazarbei de Medica materia iam denus ab ipso autore recogniti, et locis plus mille aucti. Adiectis magnis, ac novis plantarum, ac animalium iconibus, supra prio- res editiones longe pluribus ad uinum delineatis.... Venezia, MDLCY.

5 Vezi P. A n d r é M a t t h i o l u s , op. cit.8 Unele editii au fost bilingve, prezentind paralel textul in limba greacà cu cel in limba

latinà. De pildà : IIEAAKIO Y A ,OIKOPiAO Y AN/.ZAPBEQI P e d a c i D i o s c o r i d a e A n a z a r b e i , De medica materia, libri V, Interpreta Marcello Vergilio Secretario Fio­rentino Coloniae, M D X X IX (1529); IIEAAKIO V AIOEKOPIAOY Ex nova interpretatione Jani Antoni Saraceni Lugdunaei, MDXCVIII (1598) etc.

’ A n d r i j a M i r k o v i é , op, cit., p. 156.

& A k c o i v o A O o y ^ M t \ a t \ ' ú A ú 4 y

IA ft t<ûrOM 0 iKO h'O ah n i hT *

11 o / V i o y n ^ ^ f * K b |7<| y # « V

f| f-i « K « r m tf r u ia y laflfl i/flt*^ * ÌN • •

iC Q A nm o éttAK i fc r o r iv o y - • w . - , . ’

r t i n n a A A e o n / t u u m a M b ,

7 r ^ f

« n n n y ^ f r O f c e f y t

i l a n h a y u r r m K it ;

n r r\nayr\t\Wk ‘¿¿'#/tV«it€41»

vi#\A dftrdo, E û n i X A M o i r oI .4 ." r.V

/ ^ d K O t j * i i | i n n 0 ^ i t H K 0 . c o ^

c i ö * n ¿ y * H r t f ) » ó m i t n t i ,

/ tM ltn K M fU C K H . ^ 4 l l ? n , , ^ ^«Ç# p .;?

t»(J H I!fluttuivi* IfW l^ff

f n i *»k nu1 1 i ’ 4\- j^nki v aa

MAC Hfl. CM IM « ft* fe S Í ¿*|M

mt —

111*I r t C 0 4 A f > h l : U O A M IT O

i t n * y *

< Y & ^ n e % y * r t

t u / t A f i a r u

m ^ A H f i 4 t | i i e ^ i 4 « n 0 | 4 « f à ^

r a * K # » d m a <Tö j ^ f o

V * * f : f l u f f s « r m o M / i f t r §

O N ' fm o r ^ M c a , i c ¿

r r ^ i i n á y ' f i r t K o i t f c i r t o y & Î j ç o

® í f ( X C y C t U # . K 0 A yA \ i ï * y O l f

i r A < u a I T * F t f A * K * *%' m d r t 6 *

M O / K t n ^ I 4 | H

ö V " B r t m t « f i m t r t i n ifc h a #

i s r „ * > . , -

: i3 £ * J K * K 0 Ct>TH

a 0 i A • C o* n '« y fe **ittt n e n ^

ftn trt f f l | f < í ñis^ó^nf ñ

i t A A J Ç Z n : jw r Ä m t e r n m e a L

>«•■. *' j* i

K A W Tl A M3*ê , fljl H i ï è y f l H^Klî

Hü o s^ K ^ p iR M i Hn&^AnoynA

ijlf tjltjt ni H .'î jr i ’lfvtliôri ^ a y ^ M 1XOa'm crkt^co^ Í M

/ Í A , I f p « n O y ,rtHI\%0K/IH AI|rt

fin,HTÎO A A * \ g f K â %f fTM JA

ú yg jfró fC U A A iê K 0 A Í c m b

ZyX\ KtutyJK : f f f j i iC-öltt«

f a PKt t\A AA*k f/KnöJkß&AiÍt )

c x n h m f a n n A A n o r a icpr&ßa

m t í ‘m i l f e e . n a £T t |i h n p H n ô y *

ri ft tco K < ird tt/U »irrt A , t i y * 4

J lH ô y  ftH îfc . AAU^ÙIfCOijk

h nr h ti*h i t i n ó f A n m j

K H Art tí . ó y j ^ f t m A A k KffcrttM

i r ò * * m u » : ^ ^ f A f f s f ú \ p t \ 'ú r 0

M A K V t A A K ú M O l Ü í n y i f A K O

A n m ú e n ú f A n & ñ Y n : .**

'«> : i f | » A í f 5 « i r a r í m p r a s H £ | r i #

ß ^ í f c f K f t l i I ^ ^ V l K 4 | i £ '

r t * t * n f n r f 0 r r i * t $ & m A . h t o »

// * o ; - / / -

ì ì a o f H fo n ^ H , n

M |9 ñ O f / f \ M y k % H f l i

t u ö «.*& f t & 0 » i * ' # y * n * i / r m 0 £J » .

tiZ/**4ru.i 4# am ä b i i n «

|9 <? « (y * .' ß í ^ n IV «I ti.

¿ Ç h

« <:■ .-i, ,. g *5« *~*—. —

<i€*0eM4 nÆ rftrn* ^ . nc/11M+ ^ i-*-**

H A A s X W Ô t t M Q ÿ h H M A l .

K M » * > 0 r i 4 4 l £ H ¿ M t » l H & ô f y *

^ n r t c r r r ö . K , * û î Ç a o p ^ h o ^

,

irn n m A m i V O i i ï o ^ « i u n o

/-|* » * 1 *-■'•' ■ ' ' ” <2%

H ß h ’ i ,

nm i «fr tlß u'ak/»iu b tv' ö/i«. - * * , <T* « fo 4 • 'i C O T i i r U . « f f M m M * i t . n i « M

/«r* «#* *

^OAivy i^öy^* niMf^ittvriM

c h f *ik r mò &M

rA h/hTü 4* A4 A . i n ß ttt 44«. |ti jf

CartlCM/IkH A (nK &'t?Aô if fcén/

**• / / ^ i r u í^ /a.h mi* tif¿> <9$ nAnGu\Atin*.% 4 . - J L • v * -->rA tta ij*éípi|irt^i4(i, r ru

ttAUitt GOyfî*J0AK>krpÄm fi<m oç*A*ttjp$n&% ^

Ï%ÎVAA%J** tH¿^ttw4

- wlHH

I

•>*% í r

H

'V

# y*

i y/ in ri# IH *K m r v r ^ j M K M T I

ry * ¿ g * Y i ï *a *

m o öy /vC p i . y ) 11 •* •yj-j ^

a m h r n i i

* M t < ë M M f i ^ * f , * | H j . . f ! 4

i f U n o f A t t 'H r j f r t ÿ m i i K O j i f

À Al» û H» 1*0 â f (,mA il *{s ti | ri ino * ' t 1 /

eontà.% m.% , üLftOKHMHjrfy*»

J j i 4 ( ^ 9a m % ñ fn n m jy ç o r r /K

h i lZy *k ri A «o û ^ojto n u ( /T | fA ffs11< m o i r o vo

_ ,K 0 t t I t# T * Cf?4/K* n A / S ô r ^^ fT -

i n . m o r f ii i% € m c H *m n o y *A

fHfitÀ r i f / t f # C ï i ^ « £ e n * . ï W

¿ O A A h . HUjJH K A A ^ A i i t iA

P 0f 0 Ÿ 6 A 0 f 0 B A * ^ - :

" i

? * * * t:

>

f JT^UtS ( K m f l K H f r u ^ r t w €

mHA*i¡4iiniimi'í. #1f<,VfVls# m u i M t f l f n u K f c i r n t f o r ß i f

^ p . \ K b : ( ^ « r ^ p « n * i | h ? .♦ *

B ' ¿ f ‘ n * 1 ^ 5 * v * M * v t %

Ky/KHTHI ft«. it mfliTfl Í M k Ú SpSaetn ,Ó if KA

o \ r n ó A ' k t \ n i n n a n o

* » op # l f% - * . Í4 3 ^ 0 A O f K A k t

H O j r i f T p O K 6ij- ¿¥ >

T U A f K t W O r O ¿ r A t m f * k

e r n f r k A O t X ^ n i o v f î & U ê f r f * 1

n i i | u m a r r i i i H f i 0 4 A ^ 4 f t £

€ T n # ^ / t # r & M r # r ¡ i í<,7* - -' ^

f J T /t /K « I f l u t ^ 4 « H U

r A / K i » R í ^ p í r t f i | fc • « n p H M f / W

af 0,11,1 f,() f Ah ¥t p * 4 m * IV in « H A i*rt t K o r x .

« I? " * “ “•»/'W A r t H ^ w « m e m b ic^| fit*

rt í j ¡ fA * b « ¿ ly p v t f í i m «

ö p r *» p < * k , i u i í V k |*/t t í ó y * A

ù s ç M j y k . Ú A n r é m t o n m l i

s*f*£i mb fV iU M t «i n i i r t i .# *>■

/ ^ í ^ f l g a A í 'O y * m o K t i n . :

^ y m f l * n ¿ f í j i ; -* « £ /* * ‘ •'»»3 , 0

^»K^KO/tK«»nrro oyiKi> a er0r,ytHrMK'l>K'aY<n .ii»tì

* m VC ! „

I M í t j í J i í l ^ l i p K W »I G O Ç H A

f * A tu ñ i'ro w u > *tfU n iti.ä y & i m t í ^ i Aiv<» i M p d n A

$m i. ; n ?Ám «fru í i /»i< 1$*tr¡e 09

í í j p & ¿ * Í í 7 * K ^ § ^ d e n m i i . i h 0

* . * i i m n u i u

& *

c o i f f a m e t t r e « ? % a í i n n o v a

ft-*'. *A ú ñ Q * A m * t | ^ i « v é i c o r a

1 ~ * ...................................................................................................................

« T i l * l l b C i ' i J M r t

<*''*' rn.” -C K * 0 * r o « f ö j f ^ A ' i n h r m c «

|i ¿ j Ç « ÍT#k o r i t t o n #

s»* - h%’

i m A ñ A O U 9 r A ñ n A W J > t% o * * * •

„ J * \ ? ^o i r H H r i & ^ n . n f ^ í ? r d 4

, m .

*í oyAA ö 't& jn u a á tu « « k 4 *

m o y n > ,

4 ^ . o y jr f t4 f® & ^y is i m i * i

J Z ^ Y i i L K n i ^ A ^ t A Ï & : '

U t 4 §££ i\rr ♦ *M f * ía \ * i .v

n i u f l í f / w l iÿ a ç % t 'C n A 0 t f i< A * * t i

1st

t i i i i y t

%m c *4 flir t : i ; i i n i g * * , i i< A ■*. ' it*

b T W

e p t> • i V t f n i c ^ a H X i k H » ^<* /«r» *■* <*

rte V i ? m | r t o y 'f n i f i n m

£ a y i r k i i i t f * * A h*i#i

1« p o *r-K n <.

f r T r A m t t m t b r f/ V' #

fir jit i h i»t h / / h H / m a n r Bn n o

w5 * * * > I f 0 * « r M m 3 k (1

« *

v | y4 sk t t p * m u * f 0 c m § n o t o^ -v 1 /

4%VI’l l t\'o ¿.CfUO

I i^ ft r, HII #HKA#4

.

r j T / i / K f R K I1 r t t x n ri ß a n-K f ìt_£<p ,-*•

m it j» o h r ft <ì r t m t *f f

i p * » i f J f U l \i

s r i f t ^ £ / u n / t f t ¿ T n ^ i ^ K & f (,• *—

i- t o * ’ v ï <T t f i | r < n i 4 | H a C 4 / W ^

H it ^ h k ,

K & f Ç t : W j r " \ t: 1 9* < 0 F 9

* ï c / i * t . r » i * i%"3v

^ R M f f O r ^ H ^ ^ K f i w ^ C o U ^

& 0 H> h n o y r r u n & & r t 4 / : i f - - ;V — "’* '• * **

M> J» KJKff* / TU A MtnAfÆ mn & a i li B ^ i C E f i i l i t c n I r i r n ^

» » v ' ■ ^/ V I r t S ^ Ì r t S I U r t

i 7 . ^ ^

nifi ; r* Atrt,t\i\yth ni:*, >****# *

h i n k t t e e ^ .*A i ; . *

A ñ êftkkm m ûyt h M n A & m «rríVt

n A t% i< m t K f k t * ï r * f r A % « ¿ i *

( v r t t h U $ r 2 m ¿ ñ m A t A ñ , * . f ¡ kV * / » » W “ »

KM r O /ir t7 H .T .t m a u n ^i4/VJ -» * « *

5>-rt » £ * % * A A £ * m ^ A rtfc I

r # f 4 « 4 r ü r t v t

^ o * 1 ,¿ K í t í A 4 K 8 t * Ú € * % 'A fK f H 4 e*n»

* #í^ „ —•

r A a b k e m # j| n n j ^ c + A n m ö M -

í t H 4 f 4 f U f f f t p K A A f t A H

arm '*» * * — * * ’ •é ï ï* ' « f ^ V

f | í , i ík i ic a r u r** '! h « 4 ^ << i

fn; * p . ü K ' i i ì i r t A ^ f i u f f t o ^

, ñ f f 4 E r 0 l « b í

€%i 1H c n w y | m i n | í i i K A ^ 4 f ¡

i4 * - jfHTT fjni/Ki ty^fu^nÄ U I H K IC a m f K , « c r n o ^

$ «* m V riTH»jt fu v n im *

«0&/t/9wT<CO* MC fV 0 CT0^ M VI»y»<*. -* - if» '', '*** ~ ~ 7

r f f n u m ys^ t a v a

■*• rr?*1 /f**’tri*if a G?0»®>ic<?rfrtAmn&0

irr Hhi tt r# HA E*i|i ft d|*iu^*fr

q M / K i w « * / ! ¿ll/IfO C O Z M t S f Z M

J ~ '/C* -IV K.n i jn ? rt CITT« jj H fTTjf '¿ 'rm u

ai f,i d/Vit» u ir k~i 0 it rt mit rnft/ r T .

rt\ p i S b « ; tjM H s'*

IC t f r t f # 7 0 / 1 * c ¿ A i j s t ß A «r<i 0 y #

I « f 0 0 P i t B i h J 'A A A . f r , / IO 1%'M

JE «. .JP®1 »itailmttf fälfißWyilfa-y'M'-tfif

/ i i i C r t ^ r t h H » 4 , / * , ^ $ n h t u i ^

fm éjj ñmtnúA»* . ñmmmfA ra#* - ñ m n > M r v G * t f f A t í ó A % .

^ * W * , x

m t f m í n i H : ? | u ic o iv t fr t f f fp *

i| / t ^ t i i & n m m ü . h %

f A\n KT iiCBtíi|»tíy¿lí%\K , 4«r rf ir *"** / f*«* -B W aú RfA $ nplnffyn rt IY4 .

(mú¿jñ£&úfjMMMn>nAO«K , ñ riín uto** ifrf n *fc&* a nue

<* f-w*

A M íIT A /1 4 4 f IW i?R 4 íRItíTM í' , r - _ ✓ * , „ / ; ^ ^

V ^ / N * itpiird t

Hnì Vl H t hVTVÍJb $£¡A¡\*fcwA «►mit n r & ú f t& K ú f Z ^ û û ô M A*rr^ **T <"* j / , '«7* * - .

f ÍT<Í 4é SfelAtlVV f|y4íKlH

^ J í A ^ n o s r i n í t r . f\At%o%t%tL¡ t,» » * <riv « ' >

« n i f i u n h i y v í j j r i

i p j / n ¿ n ó $ ó

». •

*7 *

i ÿ * t & y ^ M AA * k m A H jÿ & n m

i t r K n T í t ^ ñ ^ ¿ S r i ? m i ; i f 4

i R t i m d i î r > i > f ^ / < f î i j à 0 Ï < t

r u T T n /% n ^ & d f i O ï i i æ k fÇ * jm s

w Á b r t M r t r f f u m é n ' d r c i r ò H

r j l r t ^ é lïiïJ&Sft ¥>0 TflÆ /j iA r t i i ìA

T?<*>K u> h m æ j t n a fro m e y m jis k■» ' . . ÌÒT* 1 » rtr» i

G O A f m t ì : j y j * £ r n ,«

y a o

/VI ^ M 4 4 ^ f U 1 4 M i l i m » t l »^* --*— *%**Aro citAC0M ntfi|rifl. nnF#tn<p

f Ä n * •tATtnmjMRAHhl* w r * '

Í V*

i l

V

É 9

H I

WÈBË

ÊKSÊ

w a r n

% n » * iA i i 4 * § > f L € f t u O A Í m ñ : .S

i - . * l * A # s > * n A & A £ * e H ó y & ñ n r t

A S 0 û y & ô f î f c n A i ÿ ê n V t i u i i ^ i

t% m ,4 m o n o * C f t w j h m ^ n ó

C * > f * b & A l A A O ^ t t C * é l X . t\

n t H A ^ S ^ ^ K fU n r ^ K Mi n I J M é V I j F A Ì K é H A M A f H * *

0 * f Z O f i f b A A A T O b í , H I U H ¿ 0 4

K a i tlift*mdüii»féükiirtiU-*<af -

j t o m A é t m n Æ € t r f n ^ n A A ^ m t í

W f g g p : p t n a V^ * ç *£*A 4 fc f^ 0 K ^ d iÍR H ;

n o n ^ & M t f r t K f t t n d i r

ÿ %^-y srvÜ P A á ig L Jfc , 4 f% £fc tH # iH fT 4

r ¿ % & v , t n f e ¿ í r A n ^ s í . ruto./* / , „ / > o > - - ¿r**.

f f / T u f m m d rn ti jR.i»i ihi^M É~ à f

I p A tK é t tA I Z A p H á fk 'n + i tX 'ñ Z•*• * * lA II - ^

K r t f t í . r t í T i H n Cp4 f i * « A i^ i ¿

C ji tj § r A t t m h k m

tm « /M * / K p o n « K<\ : / C f a

nrt r a ‘¿ ^ í A Í t f r O £ f o . ivo a n

K Ok i ca m op o*i a i **4 tn'/f% nvtiA

/KHBdlTTlfr. H 4 M p fif% Y l9nt

fc V 2 K f y * .'

I f M m f ir o A n ic i jea a T n * r\A/ jÇ w'jT^ *«♦'’ - ^

r y r f c j r t A GO r f ì t n f ì ( t \ A K A f r t

it â o n t i % tu C o fcn /fv « ^ A td h iM^ <**♦ »» ** g

r m é tu H^AA t ftú n jrqsrc « m a^i»

Ä l f l M y | ^ 4 A < ^ .V ?f f f 4 § K m ö I i*4 111 4 i H 4 Ä 4 p «

? ji -W- '■ H .

$t panti* 1*1 oYAOjybnmnnA

i|i€ 1jr****9CmoMA*Mnbtcm'SiiH Kaann&rtoÇ:'I />. i ~4 n m ^ M A C / t d f n i * ^ i » t *

# h « l>« i l K t n l î u t * T f t o > t f k ñ4»"* ’ i r *

. 'fp / ifK c

«i*d va oyé¿j^ Q \ fiñ envi m iH ^^iVdTTTHUVi . li'#OTTH ¿M fl

O

i? * 4 t » fU £ t t . m AfKtayKA'■** i *» ♦ ^

« r t K J i i n o y ' s ^ j y f c 'n i r t j ^ f U

T |?*t#N érM »**ro4>|fd

i / ù i d r i K d m a nrtii«fcr, c i b i c i ,

r*

i A i ^ f r m o m ^ r x t i n j

¿ f ô A & n t \ y ô t t Jn t ïh i r % & t u r * n < v *

H tu tijr& r t t í a H 4 m i > H Î ' i i ^ p î

É j f y t # • ' f f M ^ f i v t t n r ü 04 /v t o rv # , ~ 4 *> * 4 ^ *

? l 4 l C < H f C é /t f ^ * J 5 d * É f A f M 0 y .

/ >

' 1

*

c;; • *

;

ì\ ac t kr n om iti ¡\t\no tem ei un j^KâftOMmf&nAû&.coritirt j^A^no^A^no^oyin^o ü » -

h tom a\^B nkiti ? f fM irm t

l\'0 péiŸjtô fi H fi hijrAA&liiAli^rt « ÖFTÖ J t A Ü /? * H lC f f e / IS f l f tO TTtJK

» '*? *? T*

f r ó j * h r ^ r t .

T T H fifc m r| fn ^ t / v irtu d .'

0 iKtttufk*: jO f l i&nniZHo t%hi ¿vozKÙ?Ah\rA*y« w , i ‘ / ì f

ero. a>/viö‘iK Ä ü i/ in ^ ^ ö iiia ii

ó W rt oy&Ajin m t i r?f n n M ^ - i ,

à 5 i î ï ïn f è i « & b n « i i i4 T fWv’

i j* ï « é s n a ^ iv i A ^ d i r ^ i . *%»

f

/ t u i * o m o ä A s m i n a n o

m n ¿OTnióiATu£n*AAoxCí,iir- #*s‘ £*N t W

BAjfrtiútiOKUípínoa^no^o^

t*q . it nfaij*kfrñ e|i i%’o

1 m f i n ^ W / t r f t in H f iJ P í * ¿ i M n't*

IT ? C*< , ' ,

o y e ™ o rt f As., m ^ p h n n m n

« UH po^Tíe^ rtxf oui ;A a v o t ï ^ô i m a e m o i ^ ñ ^ s o

A n fñ A ó fK k n e f iA Í n Q Y

n a . M S i r M t U i S ^ i e S i T i y

m í , ^ <>5*r r o p ^ n . e m t f í ^ ñ

i j i O & L t n t f r e r ô f t f f h Ç K A m h

r i-* nm ü< tn(K i»!- w % *> I

f l f * f t M K i T H 4 f l R i n ' m o p L *

fK ifl< K r f f i Z f K 3 A 0 ÎT.IÇ ifAilO " - ' f v ^

p Ö ^ E I U M . t o n i c i o y z A ft i

0 \ç i nn mnfìA b a h tiir^rt

K / í 4 ^ ñ ^ « n 0 j r i w . mwAAti

t t A V v ' O A k f j í ^ í i f d r á r r p * *

i j ' K r f j t i & a v n . m a a y X é t fp *

* ^0 H O E i A T n r L n A ó n n n „ t ì f i M

AAA* ay r on Am n . moKMft\ r í ?

ir y tr O Ä ^ rrrn rfö ^ ir . a £ * ^ *

fì<*. t u t t o f i ABA nnnm ñn■

t€ * € » Ö j ^ H M / K #*

ß g J t l A s K í K Í f é ^ A ¿ p t % 4V

E* jf « ê í w b a f « i r 4 k i i f * o r i t m f o n / t x v • o v o b l i a . * * ,

n i r t i r t n i r r / i i y i : M r i ^ Y Í f

i ^ t f M o y n / i »w .'»ti *f n á C # m u ' á 5f* / 4 -

% î - i , x

tra y y ) * n S*

fp V i m i m o t ç t A Û a u r o

t i m o r i * « A V O OtffHH&ATilH . ' f - -

i<VAf\V0T0A0U0AH . H /iH T/M

s a . i y & A ^ H o y x . t h j ^ i u f t r , n

/ i r t O i f i v a n A t f h K & t h t r k ñ é H n/ / '

Tfto mh\&i*irAnA>it*t7n ofrt y BfjK % n o to yto ftfùy&A^tStWAA^OyAAhXnO^

e * a £ ì : i jjf n* t * oynzt

ti bi i<0AH ¿¿nvt . 0y#4¿** 4.V-» _

pii K U l H ^ a > | o r # , J t t t M f - X

rrnmitfjAHnAijA+e^yt

e i* i | f t » ^ 4 Ä i ü i w

r*K XMW « ¿ífV fjrÄ ìK t

i c r n ö l i f o e -t.^ y T rà t m r i ç ^ i i t f

i1 ■ - ■

* -.. . á S íM r

ye u ^ V ,v » - « XV ¿rr * m n

SA OAÔ KU*>Ak *1 A i f b m 9; ?JI4

m t t t a / M i y p A M t o m f l í .m *

I ip ft KA « f 0 n<î Y € COO IJH

A A tIJK c o aio K b ltt* t / f jT /l íK t f ? * - t r¡ » f i ' «

|C0 t r t f t i^ F lM A m 0 K | !0 g A p f1

tt n i H m a M n r i A t : / ! w í k c

n A to / t\ o f jK A ctio ¿ r o K & r A t .

not\Mt\&ainBêâôCÏXi . & M *

^ . JjT *¡JÜ ***

/v tH jjn ir< K jH | * . i t ^ tr itt £ * ? / *

XC10 M tiCM bí£*ft*AA**&ZA “* "**’ "%

c & ä i r o A r t & p i m i * : J ^ ta

/ y \ o s f [ Z f í o Í H t f ^ é r t h i X IT0 •»

K ö A ö i t\y rA A k j* i m w r í d c ía'íV " - - ^

íT#l & p L p A 4 l I U t t j l AJJtti**

M « ro B 'm if# íú >

FARM ACOTERAPIE POPULARA D IN SECOLUL XV I 3 8 5

in evul mediu Dioscoride a fost tradus $i in limbile germana \ rusà2 $i serbocroata3, bucurindu-se pretutindeni de mare apreciere.

In secolul al XV-lea, in Polonia, naturalistul medie Jan Stanko, pe care J. Rostafinski il considera „farà egal printre contemporanii sài" 4, desfà^oarà o bogatà activitate in domeniul cunoa^terii plantelor medicinale, aducind o contributie similarà celei a lui Matthiolus in Italia, a lui Ruellius in Franta, sau a lui Fuchs in Germania 5. Activitatea lui Stanko a fost continuata in Polonia de numerosi cercetàtori, dintre care mentionàm pe Marcin din Urze- dowa, A. Schneeberger, A. Macri si Stefan Falimirz, traducàtor si compila- tor al unui text care, in ultima anlizà, are la bazà lucrarea lui Dioscoride 0 si care se intituleazà, 0 zialach i o mocy ich „Despre piante (medicinale) si despre proprietàtile lor".

ìn conditiile unei difuzàri atit de largi, lucrarea epocalà a lui Dioscoride a ajuns si in Moldova cu unele transformàri, determinate atit de filiera prin care am primit-o, cit $i de timpul care s-a scurs de la aparitia lucràrii pinà la versiunea noastrà.

Comparìnd fragmentul nostru cu capitolele respective din tratatul lui Dioscoride7, constatàm cà lipse^te aproape integrai partea introductivà descriptivà referitoare la fiecare pianta in parte, iar din sectiunea consacrata terapeuticii sint redate numai unele fragmente.

Confruntarea celor douà texte ne determinà sà afirmàm cà, pentru ne- voile populatiei, tratatul medicai atit de amplu al lui Dioscoride a fost redus la unele indicatii simple, prezentindu-se ca o lucrare de terapeuticà popularà. Nu avem dovezi spre a putea stabili unde si cind au putut surveni prescurtà- rile sau a avut loc trecerea de la un tratat ^tiintific vast la un ciclu de retete pop ul are.

Independent ìnsà de locul in care s-a infàptuit transformarea, ni se pare evidentà legàtura dintre fragmentul nostru si capitolele respective din opera lui Dioscoride.

Prezentàm, in continuare, citeva exemple de texte paralele care, dupà pàre ea noastrà, sprijinà ipoteza cà fragmentul nostru isi gàseste sursa ìn opera lui Dioscoride.

1 Apud A n d r i j a M i r k o v i é , op. cit., p. 154, care precizeazà cà prima edi^ie ger­mana a apàrut la Frankfurt in 1546.

2 Apud A n d r i j a M a r k o v i é , op. cit, p. 156, care arata cà in cronici se mentioneazà cà, in anul 1517, Dioscoride a fost tradus in Rusia sub titlul Travnik Dioskorida.

3 Unicul manuscris sirbesc cunoscut a fost descoperit in biblioteca mànàstirii Hilandarde prof. Sorde Sp. Radojéié, care 1-a prezentat in Cmape cpitcKe noeejte u pyKonucHe KHuee y Xu.iandapy, in « A p x h b h c t » , 2, 1952 p. 72.

* R o s t a f i n s k i , p. X, 50.6 Idem, p. 5.6 Idem, p. 71.7 Am folosit edifia Dioscorides Anazarbeus (Pedacius) P e d a n i i D i o s c o r i d e s

A n a z a r b e i , De medicinali materia, Libri sex Ioanne Ruellio Suessionensi interprete..., Lug- <luni, 1552.

25 — 1003

386 LUCIA D JAM O-D IA CON ITA

Dioscoride

Plantago

Duo plantaginis genera: minor... altera maior... multo utilior magna est... coctum cum aceto et sale olus dysentericis soeliacisque sumptum subuenit. Datur et in locum Beta cum lenticula coctum... et aurium doloribus idem succus instillatur. Additur quoque in oculorum colly- ria... sanguinis excreationes sistit... Ferunt tres radices cum tribus uini cythis et pari aqua modo, tertianis auxiliare; et quattuor quartanis. (Cartea a Il-a, cap. CX IX p. 253— 254).

Manuscrisul 740

n P H II ©y T H H K K

B o tc npw ioyTNH K a k ^ h k h h . . . m aau.h

H KEAHKHH. R e a T k h M llpHIEOy'THHKK TO\'K>

A\0 H H A X dE T K ... KOAHKOTO A P 'K JK H t K b r o y H K d n p H n oy T H H t.K h 3 k h h o a v

O y g d p H C-KAH HE M H O r© H C h. MEKHI^-fe

3 K T p H .. . TdK>KE A M IT K O A 'kC T ©\*

K o y j f o , T o r A W c m k i ¡ p h i i o v t h h k o k k i ; i o y K $ jf© o y r .o y c T H . T d io K E k o t o

K O A ^ T C'KKOy K W TH CH OyK llIH c n p w i o y T -

HHKOy npH K A dA dH . TdKJKE K TO K pk K A IO

IIAK JET... TdKJKE KOrO T p A i d K H l ^ b

ApTvJK H T K lv3 A\H -A -K O pE H li I ip r i lO \ 'T -

NHKOKd H HTvTKlpH AK>KKH K O A W H MTkTKipH O y jK H I^ t KHH'k T O KCÉ KTv

K O y n t C T O A ltH H3 A»lilJJdKlIIHKkJ SAOpO K H.

K^AfT (f.lr — 2V).

La Dioscoride se disting frigurile care revin din trei in trei zile (tertianae febres) de cele care revin din patru in patru zile (quaternae), in timp ce in textul slavon nu se face nici o distinctie.

Spina alba 1

... gestatur pro amuleto, serpens abigere traditur.(cartea a Ill-a, cap. X II, p. 333).

R E H E A H K T K

K K KOTOpOA\ A«MOy Kv'\'A(T KENEAHKTdr!d)fH^iTH T o rd A HHW H RivC-k h e m k t o c

r d A - f t4 * * KKirdH/í\ET K tA d M (f. 3r).

in acest fragment, deosebirea consta ?n faptul ca in textul slavon se pre- cizeaza ca, datorita mirosului, planta este buna ca amulet pentru casa.

Cu referire la virtutile plantei „iarba-taieturii“ gasim:

Betónica

Folio dari debent ruptis, conuul- sis mulieribus... Stomachicis earn manducare et succum deuorare pro- derit, si postea dilutum unum sor- beatur. Datur sanguinem excre- antibus....(cartea a IV-a, cap. I, p. 473).

K 0\‘ K K K I4 d

TdKJKE KOrO JKOHA CK Í3HTK TO TUAXJKE

A\dJK H KHAOy KdJKfT A\d3dTH... Cy'TO-

AMET TWAX O yT p O S * H UpCJfOAK K lv

AHWH. TdKJKE C-KKK GOyiiKKMHMH 3 A it-

UldH 3 K!NCA\ H 3 K O A © * , KOAKO KHHd

TOAKO H K0Aw TWA\ l!03AOpOBAAET

KOTOpUH nAKMOT KpTvKAIO. (f. 5r,v).

2 La p. 334 se precizeazit „Spinam albam quam Bedegar Arabes vocant quidam Carduum benedictum"...

FARM ACOTERAPIE POPULARA DIN SECOLUL X V I 3 8 7

Urtìca

Follia utriusque illita, canis morsi- bus, addito sale, medentur. (cartea a IV-a, cap. 79, p. 554)

K p 0 11 H K d

TdKJKf Kcro ©yCHT KOTIO-Td KpOtiKKHWM KOplH rpHSH. TdKJKf

KdpHKlUH Oy K«A"t I ÏH 3ApaK(f- 9V).

Gentiana

Radix collyrij modo subdita, par­tus ejicit: imposita ut lycium uul- neraria est. Succi extrahendi ratio haec est: ccntusa radix quinqué diebus aqua maceratur: postea in eadem trantispar decoquitur, dum extent radices: et ubi refrixit acqua, linteo excolatur (cartea a Ill-a, cap. I I I , p.322).

HcpHOKKIrtK

I ©AH KOTO f¿M JKÍHd ÍIOp©AHTH W T pO -

M aTÍ HE M O JKÍT ©yKdpH HSpHOKMA 3

KiH?A\... TCJK A aH 1IHTH H K©p30 110-

pO,\HT WTpOMa

oysapH MOpHOGKIrt... ©y HOKOAV rOpl|IKKOA\ H npClvk’AH CKp©3 MHCT** IIAd'1'HH/Yí H IdK 'k OyCTOHT C /H ... (f. 10v).

Din partea finalâ a fragmentului de mai sus reiese, in mod evident, sim- plificarea modului de extragere a sucului, pastríndu-se doar actiunea de fier- bere si strecurare1.

Cu privire la virtutile mararului gásim aceastá paralela :

anethum ! k p o n k

genitura restinguit assidue potum kto Kpon k^ aìt’ i«jCth 3aKuit moaoa, (cartea a Ill-a, cap. LVI, p. 383). kkhuìt MACR-feKK tot. (f. l l v-12r).

Fata de formularea stiintificà, medicala din textul latin, reluatà identic in diverse editii comentate 2, in fragmentul nostru si-a fàcut loc o formulare mai elegantà.

Textul nostru de botanica medicala prezintà fata de Dioscoride elemente eterogene si unele inovatii in sensul cà in el figureazà fi piante inexistente in textul lui Dioscoride. Aceste inovatii se datoreazà, probabil, comentariilor lui Matthiolus.

1 în traducerea francezi a lui Matthiolus sau în édifia italiani a lui Curtió tele se pistreazi integrai astfel:

Après qu’on aura concassé la racine, on la met en influsion d’eau cinque jours durant. Puis on la fait cuire dans la dite eau, jusqu’a ce qu’on voit entièrement la racine par dessous l’eau. Et après que l’eau est reffroidie on la pase par un linge (Matthiolus, p. 249).

Troiano tex-

II sugo suo si racoglie in questo modo: si pista la radice e per cinque di si lascia stare in acqua, e cuocesi puoi in quella acqua medessima sin che le radice, ven­gono di sopra, e quando l’acqua sara raf­freddata §i cola con una pezza di lino. (Curtio Troiano, f. 123r).

2 Yezi, de pildi, formularea in limba italiani: „bevuto di continuo, il seme isstingue l i vertu generativa" (Edifia Curtio Troiano f. 144r).

3 8 8 LUCIA D JAM O-D IA CON ITA

Astfel, de pildâ, Dioscoride nu se ocupà de planta angélica, ci numai de myrrhis (cartea a IV-a, cap. 101, p. 571). Matthiolus, la capitolul închinat plantei myrrhis (cartea a IV-a, cap. 111, p. 421) instituie un subcapitol inti­tulât angélica, în care, dupa ce o caracterizeazà drept „une plante excellente", serie :

Matthiolus

„Elle est bonne aussi aux mor­sures d’un chien enragé et de tou­tes bestes venimeuses, appliquée sur la playe, avec rue, et prinse par la bouche.

Manuscrisul 470

A,/5\rHrt KO\'AlpMKKIH ec KfAA\H A^Kp 'k- "

TdKJKt KTO K o ro KOTW rd CKdJKÉHdM

o\'k Sc h t T o ro rA W c to aku u h oyRdpH

AiarHAW C llptCNWAX A\fA0A\ h llpHKAd-

A¿) Hd Hoy 0\-3A0p0KAAt r. (f. 3V).

De asemenea, la Dioscoride nu gàsim indicatii relative la pimpinella saxífraga sau pimpinella, ci el se ocupà numai de pianta iragium (cartea a IV-a, cap. 40, p. 512—513). Matthiolus, in continuarea prezentàrii plantei tragium, creeazà douà subcapitole : a) pimpinella saxifraga si b) pimpinella (cartea a IV-a cap. 45, p. 379—380), din care redàm:

Pimpinella

L’herbe est bonne pia yes et ulceres...

a guerir

R i a P i N e li,

TdKJKt KTO USíAÍT pdHHKIH IdJKAK Kf- ApfHíU, H MpHKAdAH A® Pi’HKI 3AP‘>K1'K*Ai'r (f- 4r,v).

Un alt exemplu se refera la pianta veronica, despre care Dioscoride nu face nici o mentiune, ocupindu-se numai de abrotonum (cartea a Ill-a, cap. 25, p. 348—349). în comentariul lui Matthiolus (cartea a Ill-a, cap. 25, p. 267) gàsim :

Veronica

piante excellente qu’on appelle Ve­ronica...

Oy 5K O K N H K

OySKOKNHK If 3AtfAA Kdp30 A^pO (f. 4V)

De asemenea pentru betonica la Matthiolus mai gàsim in plus o indicatie care figureazà si in ms. 740, dar care nu se gàseste in comentariul lui Curtió Troiano :

Prinse en breuuage, aux poix de deux dragmes, et quatres sex- tiers d’eau chaude y adiustant une dragme de plantain, elle guérit les fieures quotidiennes : mais il la faut prendre quand on a l’accès (cartea a IV-a, cap. 1, p. 353).

între textul francez si cel slàvon constatâm o mica deosebire în ceea ce priveste momentul propice pentru a fi luat medicamentul. Matthiolus con-

•rdK>Kí Koro nprt\en/«\ ANfKNdA ap JKHt K h3A\H K/ftKKMH"k AOKKÄ d A^tt AOJKKKI npHnoyTHHKd ctoai h 3 koa«» t kiiao* H I1ÏH llpliK^ H-bîKAH KOAH TA A\dETnO KdTHTH (f. 7V).

FARM ACOTERAPIE POPULARA DIN SECOLUL X V I 3 8 9

siderà cà medicamentul trebuie luat in timpul accesului malarie, iar in ms. 740 se preconizeaza luarea medicamentului inainte de acces.

O alta indicatie proprie comentariilor lui Matthiolus, care nu se gaseóte nici la Dioscoride, nici in alte comentarii (Curtió Troiano, de pildà) tot despre o insusire a aceleiasi plante :

T ÍK JK f KOrtHKOrO K K 3HC>Apf)f KOrtHT

C K K Ä KÜKKHMHCr© H ÍA dKH H 3 VVAHKO»

H M©yCTH K'h HOC 3ApdKK ( f - 6 ')*

Pillées avec un peu de sel et mises es narines, elles étanchent le sang qui en sort.

(ibidem)

în comentariile sale, Matthiolus mentioreazl çi proprietatea ghinturei de a vindeca frigurile, indicatie care apare çi în textul slavon.

TdK>Kf Koro rp/ftcuM aP^^ht t,>OysapH WOpHOKWAK T 'k llAO ÍIHH

A U fT OyjfOílHTH (f l l r).

L’eau de gentienne, passée en allem- bic de verre au Balneum Mariae guérit les fievres (cartea a Ill-a, cap. II I , p. 250).

între cuprinsul manuscrisului nostru si lucrarea lui Dioscoride am con­statai o nepotrivire care nu se explica nici prin comentariile lui Matthiolus, nie i al e altora. Astfel, î n ceea ce priveste virtutil e plantei denumite în ms. 740 c-feNO a o\* k p o k h o e, care credem câ este rom. dumbravnic (lat. Me- littis melissophyllum), se constata câ, printr-o eroare, acesteia i se atribuie únele din proprietâtile mentei, proprietâti care în manuscrisul nostru nu sînt mentionate la izmâ.

Mentha

Imposita fronti capitis dolores mulcet: mamas si tendantur aut lacte turgeant comprescit.(Dioscoride Car- tea a lll-a,p.360).

Menta

Imposita alla fronte, acqueta il dolore del capo : mitiga le tensi­oni delle mamel­le e le gonfiature per troppo latte. (Editia Curtio

Troioano, f. 129v.

Ment ha

Appliquée sur le front, elle appai- se les douleurs de la tête. Elle appaise les dou­leurs des mame­lles enflées ou trop pleines de lait (Editia Mat­thiolus, p. 274).

G -fe H 0A^'KpORHOf

©y KOAfc OyKdpH H IMdKOy AMvl 1103-

AOpOKAMfT.IIpTvCH

©y JKfHkl K0AH

oyr-feKdiKT oyKa- pHKUlH 3 UHTO iW ...

©\'3AP<lKAtf fT

( , l l v).

ín tóate exemplarele lucràrii lui Dioscoride sau Matthiolus aflate la Biblio­teca Academiei Republicii Socialiste Romania pe care le-am putut foiosi, fie cà sìnt in limba latina, italiana sau francezà, aceste indicatii terapeutice se refera la menta, ceea ce dovedeste cà „grecala“ nu apartine vreunei editii comentate din lucrarea lui Dioscoride, ci textului nostru. Nedispunind de textul intermediar, nu putem sti dacá schimbarea este determinatà de o neatentie a copistului ms. 740 sau dacà acesta a reprodus grecala unui copist intermediar. Ni se pare ìnsà evident faptul cà este vorba de o confuzie a vre- unuia din tre copisti).

390 LUCIA DJAM O-D IA CON ITA

O alta confuzie strecuratä ín ms 740 se refera la o însuçire a plantei tragium, despre care textul latin, ca çi traducerile in limbile francezä çi ita­liana scriu identic :

tragium

Fama est sylvestres capras sagittis confos- sas, eius herbae pa- dulo spicula execu- tare.(Cartea a IV-a, capit. XL , p. 512).

tragium

On dit que les daims ayant des traits ou des flèches parmi le corp, les jettent hors mangeant de cette her­be. (Matthiolus, p. 379).

Del trago

Dicesi che le capre selvatiche ferite di sa­etta si pascono di qu­est’ herba e fanno ca­dere le saette infisse nella carne. (Curtio Troiano, f. 188 ).

Spre deosebire de acestea, in fragmentul nostru de farmacoterapie citimTdKJKf Koro 3dCTp-fcAAT CTp-fcrtO* TOTALI KfApiHfl^K CT0AKU1H IlOAtdJK pdN0\' CTp-tertOy

KMI'OHHT.

Asadar o proprietate necontrolatä §tiintific a acestei piante $i mentio- natä doar cu referire la animale (capre), este prezentatä in textul nostru ca o virtute realä, aplicabilä la oameni. Cine este „inovatorul“ $i cind a aparut aceastä „inovatie" — nu $tim. Necunoscind textul intermediar, nu putem afirma dacà apartine copistului nostru sau dacä aceastä schimbare survenise in model.

In baza acestor dovezi, consideräm cä ms. 740 i§i are izvorul in opera lui Dioscoride $i in comentariul din editia lui Matthiolus, cu precizarea cä fragmentul nostru, prin structura sa se prezintà ca o compilaiie de terapeutica populara cu medicamente preparate din piante medicinale la indemìna popo- rului.

Cä avem de-a face cu un text devenit popular ne-o dovedesc incä douä demente : 1) in conformitate cu mentalitatea populará, care considera cä leacurile, spre a-si face efectul, trebuie ìnsotite de descintece 1 — supravie- tuiri ale vechilor ritualuri ale magiei — fragmentul nostru se ìncheie cu douä descintece, de care nu ne ocupäm aici ; 2) in manuscris, aläturi de retete, apare si un pronostic, ca in majoritatea textelor populare de folclor medicai din tara noasträ si din alte tari2.

De altfel, in evul mediu, mai existä un caz similar de carte medicalä cultä, de asemenea foarte larg difuzatä, devenitä apoi carte populará3. Este vorba de o cunoscutä lucrare a filozofului scolastic dominican, fost episcop de Regensburg, Albertus Magnus4, care cuprinde si un capitol intitulat

1 Vezi N. C a r t o j an, Cattile populare in literatura romüneascá, II, Epoca influentei grecesti, Bucurejti, 1938, p. 234.

2 Vezi I. C. C a z a n , op. cit., p. 59, care prezintà parale! douà pronosticuri medieval ' franceze alàturi de unul románese de la finele sec. al XVIII-lea.

3 I. G ö r r e s, Die teutschen Volksbücher, Nähere Würdigung der schönen Historien il e- ter — und Arzneybiichlein, Heidelberg, 1807, p. 30.

4 A l b e r t u s M a g n u s , De secretis mulierum libellus scholiis auctus & a mendir reput- gatus. Eiusdem de virtittibus herbarum, lapidum et animalium quarundam libellus. Item de tnira- bilibus mundi, ac de quibusdam effectibus causatis a quibusdam animalibus & C. Adjecimits et ob materiae similitudinem Michaelis Scoti philosophi, de secretis naturae opusculum, Argento­rati, 1637.

FARMACOTERAPIE POPULARA D IN SECOLUL XV I 391

Liber primus de virtutibus quarumdam herbarmn (p. 127—139). in acest capítol, autorul se ocupà numai de 16 piante medicinale fi de proprietàtile acestora. Lucrarea este deci de proportii mult mai reduse decit a lui Diosco- ride, de care se deosebeste de altfel fi prin continui 1 fi prin faptul cà Albertus Magnus se ocupà fi de puterea pietrelor pretioase fi pune efectul plantelor in legàturà cu pianeta (cu zodiacul) (p. 135).

Comparìnd fragmentul din ms. 740 cu capitolul de botanica medicala al lui Albertus Magnus, constatàm cà sìnt total diferite, sub toate aspectele.

2. In legàturà cu drumul parcurs de opera lui Dioscoride pìnà ce a pàtruns la noi, presupunem o filierà polono-ucraineanà. Ipoteza noastrà tine seama de faptul cà in Polonia vecinà limba de cancelarie a fost cea latinà, in care s-au scris fi numeroase creatii literare. íntr-un stat in care limba latinà era fi limba literarà, printre alte produse ale vechii culturi fi lucrarea lui Dioscoride s-a bucurat de multà consideratie, ca fi in Occident. Apoi, poate cà sub in­fluenza traducerii in limba italianà sau francezà a lui Matthiolus, in perioada in care in Polonia literatura in limba poporului se stràduiefte sà treacà pe prim pian, s-a tradus in limba polonezà fi opera lui Dioscoride. Dupà un astfel de text polonez — poate un text simplificat, devenit popular — s-a putut realiza o traducere in limba ucraineanà, dupà care s-a copiat fragmentul din miscelaneul nr. 740. in sprijinul ipotezei cà textul ucrainean este alcà- tuit dupà un text polonez ne bazàm pe argumentul cà in copia noastrà gàsim elemente fonetice fi lexicale poloneze care se intrepàtrund cu cele ucrainene.

Retinem, de asemenea, o afirmatie a lui Rostafiñski care vine in sprijinul ipotezei noastre fi anume, cà traducerile rusefti din sec. XV—XV II s-au fàcut din limba polonà fi cà, pe aceastà cale, au pàtruns in limba rusà unii termeni polonezi2.

Luind in consideratie fi comentariile lui Matthiolus, prezente in manu- scrisul nostru, credem cà filiera polonà-ucraineanà este cea mai acceptabilà si presupunem cà trecerea de la o lucrare ftiintificà vastà la una populará redusà se datoreazà textelor intermediare poloneze sau, eventual, celor ucra­inene.

Mai probabilà ni se pare ipoteza cà aceastà schimbare s-a petrecut pe teritoriul polonez, càci faptul cà astfel de lucràri nu apar numai in manu- scrise medicale, ci chiar in incunabule cu continui variat, in manuscrise care n-au nici o legàturà cu medicina, este considerai ca tràsàturà caracteristicà polonezà. ìn Polonia, pentru uzul propriu, astfel de scrieri erau copiate de jurifti, clerici, meseriafi3. Este de presupus cà in conditii similare, un frag- ment din farmacoterapia populará a putut sà fie copiat intr-un sbornie ca ms. 740.

Relativ la epoca in care tratatul lui Dioscoride a putut pàtrunde in lite­ratura romànà veche, credem cà, in linii mari, ea se poate plasa intre ultimul sfert al veacului al XV-lea fi sfirsitul sec. al XVI-lea. Poate cà opera lui

1 Vezi, de pildà, textul referitor la proprietàtile urzicii, op. cit., p. 129.2 R o s t a f i ñ s k i , op. cit., t. I, p. 80.3 R o s t a f i ñ s k i , op. cit., p. 17.

3 9 2 LUCIA D JAM O-D IA CON ITA

Dioscoride a ajuns în Moldova în timpul lui Stefan cel Mare, care a avut strìnse legâturi dinastice si politice cu Kievul1, sau eventual, in timpul urma- £ului sâu, Bogdan al III-lea, care a continuât aceleaçi relatii2. Nu poate fi exclusa însâ nici ipoteza câ aceastâ lucrare sa fi fost adusà de Iacob Eraclid Despot, poet si medic3, care fâcuse studii medicale la Montpellier4, oras cunoscut ca important centru universitar. Iacob Eraclid a înfiintat, la Cotnari, cu profesori adusi din stràinâtate, primul colegiu eu învâtâmînt în limba latina 5. O alta ipotezâ ar fi câ manuscrise sau tipàrituri din opera îui Diosco­ride au putut sa ajungà în Moldova în timpul domniei lui Petru Çchiopu, care, ca si Despot Vodâ, a încercat sa fondeze, tot la Cotnari, o çcoalà de limba latina çi care dispunea de biblioteca cu tipàrituri si manuscrise, atît religioase cît si laice 8.

3. în vederea determinârii locului acestui manuscris printre celelalte manuscrise çi tipàrituri cu continui medical pâstrate în tara noastrâ (pro­venite dinainte de mijlocul sec. al XIX-lea), trebuie sa luâm în consideratie lucrârile cunoscute 7, pe care, în functie de limba în care sînt scrise, le clasâm în doua grupe : a) românesti si b) slavone.

a) Textele românesti de folclor medical au fost studiate de I.C. Cazan 8, care, urmârind bogatul material de manuscrise aflat în Biblioteca Academiei Romàne si în alte biblioteci, le inventariazâ si le claseazâ în 7 grupe, dupa legâturile ce le au únele cu áltele 9. Manuscrisele la care se refera I.C. Cazan apartin secolelor 18 si 19. în studiul sâu, I.C. Cazan precizeazâ câ grupele I-—I I I sînt copii dupâ publicatii românesti, çi anume : grupa I — dupâ Calen- darul fratilor Mihail si Policap Strelbitki din anul 1785 ; grupa a Il-a — dupâ Alexandria din 1794 ; grupa a III-a — dupâ lucrarea lui Gavriil Vinetchi intitulatà Cârticica care cuprinde multe lucruri de folos (editia I-a — 1806, editia a Il-a — 1825) ; grupa a IV-a cuprinde manuscrise presupuse dupâ un arhetip slav si care se caracterizeazâ prin diversitatea retetelor ; grupa a V-a cuprinde manuscrise de diverse tipuri si proveniente ; grupa a VI-a cuprinde manuscrise contaminate, care oscileazâ între conceptia populará si tendintele medicale noi si, în sfîrsit, grupa a VH-a, manuscrise denumite stiintifice.

în ceea ce priveçte tipâriturile, în afara celor indicate de I.C. Cazan, care au servit ca model manuscriselor, mai pot fi menzionate : 1) Cârindariu románese10, tipârit la Sibiu în anul 1794, care cuprinde unele retete identice cu cele inserate în Alexandria, tipâritâ în acelasi an, tot la Sibiu si 2) Oglinda.

1 Vezi Istoria Romàniei, t. II , Editura Academiei R.P.R., Bucuresti, 1962 p. 540—542.2 Ibidem, p. 644.3 Ibidem, p. 1032.1 Vezi P. S a m a r í a n , Medicina si farmacia in trecutul románese, t. I, p. 75—76.5 Istoria Romàniei, t. II , p. 1032.6 Ibidem.7 Nu am avut posibilitatea de a le examina in mod exhaustiv, ci ne referim numai la manu­

scrisele care se gàsesc in Biblioteca Academiei RSR §i la tipàriturile menzionate de I. B i a n u §i N. H od 0 5 in Bibliografia romàneascà veche, 1508— 1830, t. I— IV, Bucuresti, 1903— 1944.

8 I. C. C a z a n , op. cit., p. 55—78.9 Ibidem, p. 59.

10 Vezi descrierea lui I. B i a n u $i N. H o d a §, op. cit., t. II, p. 358.

FARM ACOTERAPIE POPULARA D IN SECOLUL XV I 3 9 3

sànàtàtii si a fumusetii omene§ti. Mijloace si leactiri de ocrotire $i de indreptarea stricàciunilor, scrisà de doctorul Stefan Vasilie Piscupescu, Bucure^ti, 1829. Aceasta din urmà este considerata ca cea mai veche carte medicala $tiintificà romàneascà 1.

Analiza acestor manuscrise §i tipàrituri arata dar cà, de^i in amànunte prezintà numeroase deosebiri, conform càrora au si fost incadrate in diverse tipuri si subtipuri, in ansamblu toate sint alcàtuite dupà acelasi principiu, dupà aceea^i schema : se indicà intìi boala2, apoi medicatia respectiva $i modul de a prepara si administra medicamentul.

O alta tràsàturà comuna a acestor manuscrise o constituie faptul cà medicatia este mult mai complexà $i mai variatà ; nu se apeleazà numai la piante, ci si la tot felul de alte produse (animale, minerale etc.). Totodatà, alàturi de retete medicale eie cuprind i diverse sfaturi practice, gospodàresti.

In sfir^it, relevàm cà in cele mai multe manuscrise §i tipàrituri, printre retetele medicale pentru oameni se intercaleazà $i retete pentru animale.

Reiese deci dar cà lucràrile de folclor medical románese scrise in limba romànà diferà structural de botanica medicalà din ms. 740.

b) In Biblioteca Academiei R.S. Romània existà numai trei manuscrise medicale in slavonà : manuscrisele nr. 498, 573 si 641.

ìnainte de a ne referi la relatiile dintre aceste manuscrise $i ms. 740 consideràm necesar sà prezentàm foarte succint cele trei manuscrise :

1. Ms. 498 dateazà de la inceputul sec. al XIX-lea $i cuprinde diverse retete de gàtit, retete medicale $i un catalog al plantelor :i. Din punct de vedere lingvistic se caracterizeazà prin particularitàti de limbà ucraineanà. Dupà pàrerea noastrà, manuscrisul este copiat in Moldova, probabil de un moldovean si, in orice caz, pentru nevoile moldovenilor, ceea ce reiese din faptul cà pe marginea textului slavon unele numiri de piante sint traduse in limba romànà (scris de altà minà £Ì cu altà cernealà). Astfel, gàsim : a) w a*- KecHrtf, tradus prin rapKd A\dpi (f. 21v) §i w perù, tradus prin npSc-rSp (f. 25v) sau t 4 TpdKd K¿ptHd k a«kpoa\ KHHi u ih (sic !) k CTdpoM nHKf (f. 39r) (scris de copistul manuscrisului), ceea ce pledeazà pentru originea moldoveanà a copis- tului si a celui care a scris adnotàrile.

2. Ms 573 cuprinde un tratat despre piante §i puterea lor de vindecare. Apartine tot secolului al XIX-lea, se caracterizeazà prin tràsàturi lingvistice ucrainene, a fost scris in Moldova §i, in mod evident, de un moldovean. De altfel, numai ie§ite de sub pana unui copist moldovean ísi au justificare for­mulàri ca: strtTi no ko ao c kh Hd3HE4fTCH KAd ra a* a\Shtì p o c t ì t iv iio ao g n o

1 Vezi D r. M a t e e s c u si dr. V à 1 e a n u, Oglinda frumusetii si sànàtàtii, in, «Romà­nia medicala», an. I l i (1925), nr. 1, p. 7.

2 Ms. 271 din Biblioteca Acad. R.S.R. se deosebe?te prin faptul cà, uneori, mai intìi se arata medicamentul si apoi boala pentru care este indicat. .

3 Ne folosim si de indicabile din Catalogul manuscriselor slave din Biblioteca Academiei R.S.R., voi II.

394 LUCIA D JAM O-D IA CON ITA

iMTiVdJKHH'k sau wt KiTiiHdTSpKi (f. 96v) etc., scrise de aceeaçi mînà si cu aceeaçi cernealâ.

O altâ dovadâ o constituie faptul câ la fílele 7 —9 este un text románese cursiv, cu litere chirilice, intitulât „Tâlmâcirea râteptului de elecusir (sic — pentru elixir) ce s-au gâsit în hîrtiile doctorului celui vestit de Svetia, Per- metie, dupâ moartea sa“.

3. Ms. miscelaneu 641 cuprinde un vocabular greco-rus si ruso-grec, texte greceçti religioase eu traduceri ruseçti çi retete medicale. Dateazà din sec. al XIX-lea, se caracterizeazâ prin trâsâturi slave de râsârit çi este scris în Moldova, de un moldovean \ probabil dupa un original rusesc. Originea romana a copistului se dovedeçte prin numeroase elemente româneçti stre- curate în text, din care mentionâm cîteva : mpaea K o d a tu o p u u e u A o p (f. 42v) eoÔKu d e d p o o tc d u (f. 43r), a n a d e n y y o c a (f. 73v) ; n a n a d u e (74r) e a A Ô U H a p ... cbMUHya d e unb (72r) : Kopenb yp 3 u i< u (74r) ; omb e a jtô u n a p e (82r) etc.

Din punct de vedere al locului în care s-au scris aceste trei manuscrise, ni se pare clar câ toate au fost copiate în Moldova si de câtre moldoveni, probabil dupâ modele ucrainene.

în ceea ce priveçte continutul si modul de prezentare a indicatiilor tera- peutice, un studiu comparativ, fie si sumar, aratâ clar câ textele medicale din ms. 498 çi 573 sînt aleâtuite dupâ acelasi principiu al prezentârii unui catalog de plante cu virtutile lor medicale, în timp ce ms. 641 se prezintâ ca un text diferit, pe care 1-am putea denumi mixt, contaminat, deoarece cuprinde atît retete medicale pentru diverse boli, cît si unele plante medicinale eu uti- lizarea lor.

Deçi în aceste manuscrise se cuprind si alte retete practice, precizâm câ nu sînt intercalate, ci apar în capitole separate.

Aleâtuite pe baza aceluiasi principiu, mss. 498 si 573 prezintâ foarte mari asemânâri si uneori chiar identitâti, dar si unele deosebiri, nu atît în ceea ce priveste esenta continutului ci, în special, în ceea ce priveste extinderea care se acordâ uneia sau alteia dintre plante, eu precizarea câ, în ms. 573, unele capitole nu numai câ sînt mult mai detaliate, ci folosesc si o terminologie mai nouâ, cum ar fi : ¿¡SAtr.wd (f. 50, 70v) ; t ictHnïa (sic) (f. 51v) dar corect la 70v ; 4sfKpy (f. 28v) ; a ^ o k t 'k (45r) HH:Tps.utHTd (45v) ; aiiT eia^ ... a h c t h a ïo - KdHda (f. 45v) ; diiÉTHT'K (f. 47v) etc.

Ms. 498 çi 573 prezintâ de asemenea unele fragmente de capitole aproape identice eu ms. 740, dar si anumite deosebiri inerente celor trei secóle care se interpun. Unele asemanâri sînt atît de mari, încît par o reproducere a textului din ms. 740 si ne duc la ipoteza câ, cel putin partial, la baza mss. 498 si 573 a stat un text similar celui din ms. 740

Spre edificare prezentâm paralel cîteva exemple 2.

1 Autorul Catalogului de manuscrise din Biblioteca Academiei R.S.R. il consideri ca scris probabil In Rusia, dar arguméntele noastre le consideràm concludente spre a dovedi cà a fost scris in Moldova, de un moldovean.

2 Restrlngem comparala la acele piante care figureazà in ms. 740.

FARM ACOTERAPIE POPULARA D IN SECOLUL X V I 395

Ms. 740 Ms. 498 Ms. 573

n p H 11 Oy T H H K K

KOAHKOrO A P ^ H T

rOyHKd HpHIlOyTHHKK 3

KHHO A\ O yKdpH , C'KAH Hf

AÍHOro H C*K Mf KHHÌ£

3 K T p H ... TdKJKt XT0 A\diT KOA'bCT oy KO\'- X'o, T « rA W CkKK llpH-

I lO yTH H K O K K IH 0\* KOyjfO

oyncycTH (f. l v).

Oy >K 0 K H H K

KOAHKOrO OyjKK dAKO Td-

AHHd KKKOyCHT HpHKAd-

AdH A«* P«HW 3KJ-pHKiiH irò oy KOA'k "Tu,O yK fp fAH H3 MACK-bKd

K K ird H A fT K . TdKJKf KAW

MAOK-kK-K npH CfK-fe K/K-

AET HOCHTH (f. 4V).

* l 0 p H 0 K K I A K

KOAH KOTOpdA JKtHd 110-

pOAHTH iVTpOMdTÉ Hi

A\0>KET OyKdpH MSp- HOKKIAK 3 KHHCA\... A dH

I1HTH H sop3o nopoAHT VVTpCMd (f. 10v).

K p o n k

TdKJKE KOA\0\” pdH¿ W Tf- m ìt t o npHKAi'AA Kponoy

CtOAI^H p í'H * , VVTOK

K K lrd lT (f. 12r).

GO nonVTHHKi

d XTO OyTpOKOK BOAfHK

KdpHTH IlO llih HHKS C A\E-

AOA\ H IIOCOAH HI MHOTO

3 ropOJfOAMk MfpHKlAfk

COTpH... oy KOKO (sic)

0\')f0 KOAHT*K A y K y lipH-

IlSTHHKCKd lipHAOJKHTH

G\*AtTK 3AP4RKf. 25r-23v).

T p d K d O y ^ K E K K d

KOAHKoro yjKK yacTK HAH HHKOH HH G yT K (sic) rd A K H TOH TpdKKI Hd-

KdpHK'h H AAH ÍIHTH, T O T

MdC'K 0y3 'KApdKHT'K d

XTO EH HOCHT npH CEKE

(f. 25r).

GD M t p H O K K I A l

d lU Í KdH >KfH¿ I1C A\HTH

ca p o a o a v k ... t o t a a

KdpHTH MfpHOEkl/.k C KOp-

M fM 'k KTv KWHE H IIHE

KCAiWH nOASSfT (f. 20v).

Gì) k p o n i

oy Ko ro pdHd OTEMETTì ,

K3H TK K fO l iy H IIOAO-

j k h t T ha pdHoy o iid A iT h

onyj oAK (f. 18rJ.

G3 nonSTHHK-k hah noAopoJKHHnii

XTOJKK VTpOKO» KOAfHS [lipOHOCO A\] KdpHTK 110- iiSthhkk C A\fAOA\ H 110- COAH Hf A\HOrO, A<* 3 rOpOX«A\ lEpHhJAA Kd- pfHKiiw ...y Koro yxo koaht k, AyKy nonyTHH- KOKH npHAOXHT'K Ey- AfTK SApdKK(f. 63r-63v).

©TpdK-k OyjKEKKl?

KorAd yKycHTK y>Kiv hah IdKOH Hi! ICTK rdAK» TO WHOH TpdKKI HdKdpKITK, H A 4’1' ! ' IIHTK, TOT MdCk 3ApdK K KOyAÌTTk, d KOr- Ad HOCHT OHOW IlpH CtGk (f. 2-/).

G9 M f p H O K K I A t

«ime KOTOpdH JKEHd A\S-

M IT Ca K K pOAdX— TO

KdpHTK MEpHOKKIAk C

KOpHkA\ K K n H K t H A aT

UHI K K f i A\d TO l!OA3Ì5fT

(f- 50v).

G3 t o am k I K p o n - b

OHOJKK KpOliy CTOAOMK H lipHAOJKHTTv KTv pdHli OTOKTv COHAET’K (f.47r).

Dependenta mss. 498 573 de un text de tipu l ms. 740 apare $i mai

evidentà dacà tinem seamà si de fap tu l cà o eroare strecuratà in ms. 740 in

396 LUCIA D JAM O-D IA CON ITA

legatura cu însuçirile plantei p-kiiM K1 se répéta identic ìn aceste manuscrise, precum reiese din urmàtorul exemplu :

P -k II A K tc 3 ÌA A A«KpC

H K'KWHTOMNO. HdKdpHK-

u ih oy KOA"fe H m a ts «

ìHUH HHA\ IldpXW K'KCfc

K K rd H f l fT H K 'KCk Hf-

4 ICTOCTH KKi'l (l|l.l£T. TdKJK i HdKdpH p-klIMK H

3 KHHOAX H IIÏH 110 pdH/K ...PAHCTH 3 H * T p A

KKiriH ÉT (f. 8V-Sr).

P f II i H f C T K 3EAHE KiA-

A\H \'rOAHO... KdpHTH

i r ò K KOAf H KKIittOH

TOAOK\' KCH ISOpO_\H H

CTp\'nKI H MTO fCTK

NfMHCTO KK irO N JfT H

KKiMHiiider rdKOJKAf hj- KdpH i r ò C KHHOAVK H

Il CH KOAH 8 KOrO rAHCTK l

K JKHKOTi H3rOHHT1i

(f. 25v).

P f II I H S fA li fCTK V- rOAHO... KapHTK K'K k o a 1ì h ohoio koaowKHA\KIT rO AO K^, TO

CTPV'IIKI HAH APV'ra a K<*'

KdH NiMHCTOTd ÌCTK Nd

rOAOK-b KCIO W m C TH T .

C KdpHKUlH >KÉ ONOIO Tpd-

K\' K'K KH H t, H A<1'1'»'

IIH1 K, rAHCTK l 3 JKHKOTd

KKlJKfNfT (f. 71v).

Merita sa fie retinut faptul cà, in legatura cu aceastà pianta in ambele manuscrise se dau alte indicaiii, total diferite, care par a corespunde celor din Dioscoride (ms. 498, w pene f. 31r, iar ms. 573 f. 71v in continuare, dupà partea eronatà, sub titlul © toaxjki)..

Argumentele de mai sus ni se par suficiente spre a demonstra asemànarea dintre mss. 740, 498 §i 573 si dependenta, cel putin partialà, a ultimelor douà de tipul primului, care pare a fi servit ca model si càruia, de-a lungul secolelor,i s-au adus tot felul de completàri ajungìndu-se la texte mai detaliate, mai ampie, ìn care i^i face loc si o terminologie nouà, moderna, stiintificà.

Putem afirma deci cà mss. 498 §i 573, care se bazeazà pe un arhetip de genul celui de botanica medicala din ms. 740, redau opera lui Dioscoride, care a pàtruns pe calea culturii apusene, $i nu este deloc exclus ca ìn viitor sa se descopere si alte manuscrise care sa redea acelasi prototip si, poate, aceeasi filiera.

ìn legatura cu filiera, merita sa fie relevat faptul cà atit fragmentul din ms. 740 cit si mss. 498, 573 si 641 fac parte din subtipul moldovean. Nu cunoa.stem nici un exemplar similar din subtipul muntean.

1 P'fcnAK (ucrainean modem penHK) corespunde plantei agrimonia eupatorio (Hrincenko, C.toeapb, t, IV, p. 13). Indicabile lui Dioscoride relativ la pianta eupatorium, al càreinume stnntific este agrimonia (Dioscoride, cartea a IV-a, cap. 33) nu corespund celor din ms. 740.Pornind de la indicala din ms. 498, ìn care ìn dreptul cuvìntului u> pene serie spScTgp (p. 25v), cu denumirea latinà petasites officinalis (Zach. C. l ’anta, Piantele cunoscute de poporul rotnàn.Vocabular botanic cuprinzìnd numirile romàne, francete, germane si stiintifice, Bucureçti, 1905 ;p. 28, abrev. Pan^u, Piantele), am cercetat ìn Dioscoride si virtuale acèstei piante $i am cons­tatai cà n-au nici o contingenza cu cele din ms. 740. O cercetare mai atentà a comentariilor lui Matthiolus ne làmureste cà „il (Ruellius) prent pour petasites la grande tussilago" (cartea a IV-a, cap. 103), iar in comentariile consacrate plantei tussilago, Matthiolus indicà o altà plantà „qui se pourrait quasi mettre entre les especes de tussilago", dupà care adaogà: „Les pasteures en donnent a leur bétail pour chasser leur vermine et les palefreniers et muletiers aux chevaux pou-fils“ (p. 325). în cazul de fa^à, dupà pàrerea noastrà, avem de-a face: a) eu o confuzie între virtuale a douà plante çi b), eu o eroare constînd în faptul ca p r o p r i e t à p i e terapeutice menzio­nate de Matthiolus pentru animatele bolnave sînt recomandate si pentru oameni.

LUCIA d j a m o -d i a c o n i t a 3 9 7

Fragmentul cercetat nu reprezintà o mostenire din limba latina. E1 constituie ìnsà o dovadà cà in tara noastrà au avut ecou si lucràri apusene foarte apreciate in evul mediu.

4. Deoarece de-a lungul evului mediu poporul nostra a fàcut parte din aria de cultura a orientului bizantino-slav, ne-a preocupat §i problema con- tingentelor textului nostru cu textele de folclor medicai bulgar §i sirbo-croat, vecinii de sud cu care poporul romàn a avut strìnse legàturi.

A. Printre manuscrisele $i tipàriturile vechi bulgàre^ti1 se gàsesc nume- roase lucràri sau fragmente din lucràri de medicinà populará cuprinse in texte miscelanee care, asemenea celor romànesti de la noi, apartin sec. al XVIII-lea si mai ales sec. al XIX-lea. Eie cuprind retete de medicamente alcàtuite din diverse materii prime, vegetale §i animale, retete pentru diferite balsamuri, retete de magiun, de vàpsit, etc.

Profesorul Hristo Kodov coautor al volumului al III-lea al Catalogului de manuscrise din Biblioteca Nationalà din Sofia a binevoit a ne informa cà numeroasele manuscrise bulgàresti sint, in generai, de tip popular, cà sint alcàtuite dupà tipul grecesc §i cà se ìmpart in trei grupe distincte. Conform relatàrii profesorului H. Kodov, indiferent de grupul in care se incadreazà, toate textele medicale sint alcàtuite dupà una §i aceea^i schemà, conform càreia se porneste de la boalà spre medicatie. In Bulgaria nu existà insà sau, cel putin nu se cunoaste pinà acum, nici un text de medicinà populará care, din punct de vedere al structurii $i al cuprinsului, sà aibà contingentó cu ms. 740, care sà redea deci opera lui Dioscoride.

B. ín ceea ce priveste lucràrile de folclor medical sirbesc, se poate afirma cà fragméntele publícate de P.I. Safarik2 sau de Stoian Novakovic.3 sint similare celor bulgàresti si marii majoritàti a textelor de folclor medical romá­nese. Pe lingà acestea, la Biblioteca Mànàstirii Hilandar s-a gàsit un manuscris voluminos de 204 file (nr. 517), un codice medicinal scris in redactie sìr- beascà, deosebit de interesant pentru istoria medicinii sìrbesti si pentru istoria vechii culturi sìrbesti4. In studiul consacrai acestui manuscris, Relja Katic precizeazà cà el este format din 13 lucràri diferite, dintre care cea consacrata farmacologiei este cea mai extinsà, cuprinzìnd 147 de leacuri (piante medici­nale, prezentate in ordine alfabeticà). In aceastà lucrare, in care sint descrise pe larg caracteristicile medicamentului si se expun indicatii terapeutice si toxicologice, apare foarte des numele lui Dioscoride (ì\ì‘auikophahui) precum si ale lui Avicena, Hipocrat, Galen si altii. Asupra celorlalte 12 lucràri nu insistàm, càci n-au contingentà cu manuscrisul nostru.

1 B. T o n c v, Onuc na ptKonucume u cmaponenamnume KHueu im Hapoduama Euö.iuomeKa t. I, Sofia, 1910; t. I I , 1923; M a n i o S t o i a n o v , H r i s t o K o d o v , Onuc na c.menncKiime pbKonucu e cocfiuucKama Hapodua EuuduomeKa t. III, Sofia, 1964.

2 P. J. § a f a f i k, Serbische Lesekörner oder historischkritische Beleuchtung der Serbi­schen Mundart, Budapesta, 1833, p. 129— 130.

3 S t o j a n N o v a k o v i i , ilpuMepu KHUjtceeHocmu u )eiYKCi cmapoea u cpncKoc.io- oeucKoea, Belgrad, 1877, p. 500— 510.

4 R e l j a K a t i c , XujiandapcKU MeduifUHCKu KodeKC 6p. 511 «36opmiK paaooa LXX I»; MHCTHTyT 3 a MejjmjHHCKa h crpa*HBan,a Cpncice AKaaevwje Hayica h y.MeTHOCTH. Kib. 8, 1960, p. 72, 83, 116.

398 LUCIA d j a m o - d i a c o n i t a

Ìn legatura cu originea fi perioada aparitiei acestui codice medicai, Relja Katic 1 ajunge la concluzii deosebit de interesante, dintre care retinem : a) cà lucrarea, care reprezintà o sintezà a cunostinelor medicale ale epocii, a fost scrisà pentru medici si cà autorul trebuie sà fi fost medie, cu o pregàtire vastà : b) cà in text sint menzionati autorii la ale càror pàreri se fac referiri ;c) cà lucrarea cuprinde expresii grecesti nu numai pentru a denumi termeni medicali ci si cuvinte din vorbirea obifnuità si uneori, expresii sìrbesti scrise in caractere grecesti ; d) cà ms. 517 nu este originai, ci o copie ; e) cà originalul apartine sfìrsitului sec. al XlV-lea sau ìnceputului sec. al XV-lea si, in fine, f) cà lucrarea, care constituie un adevàrat tezaur de terminologie medicalà, a fost scrisà sub influenza medicinei apusene.

O ìncercare de compararare a fragmentului nostru din ms 740 cu ms. 517 din Biblioteca Mànàstirii Hilandar ne duce la urmàtoarele constatàri : 1) Desi ambele au la bazà binecunoscuta lucrare a lui Dioscoride, textul nostru se prezintà ca un fragment de lucrare devenità popularà, ìn timp ce textul sìrbesc este un tratat complex, ìn care sint expuse diverse probleme medicale. 2) De^i ambele sint copii, fragmentul din ms. 740 a fost copiat de o persoanà particularà, pentru uz privat, in timp ce manuscrisul sìrbesc a fost copiat pentru uzul medicilor, de o persoanà cu culturà medicalà. 3) Copia din ms. 740 a suferit influente lingvistice polono-ucrainene, pe cìnd copia sìrbeascà a suferit, cum afirmà R. Katic, influente grecesti dar si influenza terminolo- giei latinesti2. Astfel, de pildà, ìn ms. 740 gàsim KponHU (f. 9r) ìn ms. 517 gàsim wt /HtTtAVh, cptHCK-Hi et 30Kti Kcupii (f. 21); in textul nostru se fo- losefte termenul MOpHCKWAK (10r), iar ìn cel sìrbesc w t rfHci'dH-k (f. 33); lui m ik h iv (f. l v) din ms. 740 ìn ms. 517 ìi corespunde w t AiNTHKtSA-k cup-fcM A iu iT d

(f. 51).Pe lìngà aceste deosebiri , trebuie scoase insà in evidentà si douà impor­

tante tràsàturi comune : 1) ambele isi au originea ìn binecunoscuta operà a lui Dioscoride ; 2) ambele, drept este, pe cài diferite, determinate de relatiile culturale din evul mediu, au apàrut sub influenza ìnfloririi medicinii apusene.

5. ìn legàturà cu particularitàtile lingvistice ale fragmentului de farma­coterapie popularà din ms. 740, trebuie mentionatà precizarea lui B.P. Has- deu cà el se deosebeste de celelalte texte din miscelaneu caracterizindu-se „prin nuantele sale rutene“ 3.

Intr-adevàr, spre deosebire de toate celelalte fragmente ale miscela- neului, care se caracterizeazà prin tràsàturi specifice medio-bulgare, limba fragmentului de care ne ocupàm are un caracter compozit si prezintà o mare varietate de forme, determinata de suprapunerea peste temelia slavà de sud a unor elemente din limbile slave vii de ràsàrit si de apus, care ii dau o colo­ratura aparte.

1 K a t i c , op. cit., p. 106 §i orni.2 Vezi, de pildà: aSpS.w* (f. 17); apì'Ieht6a\ r!b8a\ (f. 18); dKTHMfnISM'v (f. 21); wt EOASui'k

dpAUHlKSllili (f. .SO) ; WT KHTpi"MV (f. 32) ; WT TfAUI dpiSKJKÌlli'h (f. 34) ; WT AldAOpSAl rpjHATOpSA\ (f. 5 ) etc. (cf. R. K a t i c , op. cit., p. 78 si 80) care dovedesc, dupà pàrerea noastrà, cel pu^in in terminologie, o influenza latini!.

3 B. P. H a s d e u , op. cit., p. 184.

FARM ACOTERAPIE POPULARÁ D IN SECOLUL XV I 399

lata cîteva exemple elocvente de trâsâturi prin care se contureazâ limba acestui fragment de text.

1. In foneticâ 1) paralel eu pâstrarea graficâ a nazalei * m forme ca : 3^khc>v* (f. 2r), AX-fcCtf.MHo* (f. 2r), k*aet (f- 2V, 3r, 3V, 4r, 4V, 5V, T , 9r, 9V, l l v) rAdK* (f. 4V, 8V), paH* (f. 6r), T'kiiA* (f. 7V), (f. 7V),

KiKAtw (f. 8r), K-KHTp-h. (f. 8V) ; jken;k (10v) etc., gâsim in mod frecvent, tre- cerea nazalei * in ©\*, in exemple ca : k©\'aet (f. l r, 3r, 3V, l l r), 3ceo\'t (f. l r),

©VTp©K©y (f. 1V), 3©yEM (f. 2'), KOVAiUl 4“) ; I10AMJK p4H©y CTptrtOy EKirOHHT

(f. 4r), H4 ©\TA4 (f. 5r), ©vtp©e;k (f- 5V, 10r) etc. Cf., de asemenea, trecerea lui Mi in k> in formele cazului instrumental singular, ca de pildâ : kp'kkak> (f. 2r, 5V), tckj (f. 2V), MHCToyw (f. 5r), ©akeoi© (f. 6r), e©a©i© (f- 7V, 8r), sau in prezentul unor verbe de conjugarea a Ill-a: hakiot (f. 5V). Alteori, m; este redat prin * , ca in: c-rp-kAo* (f. 4V), 3 k©a«;k t-kma©* (f. 10r) kank4thho* (f. l l r), MiTtKi*T (f. l l v) etc.

Paralel eu pierderea nazalitâtii, ca trâsâturâ a redactiei ruse, in fragmen- tul nostru se gâseste confuzia dintre vocala ©y çi iusul mare si folosirea nazalei* in locul vocaleioy1. Astfel, avem : ke a©a\;k (locativul sg. al lui A«A\'h (f. 3r), FdllitA CKJfHH (f. 4V), E*IBKU,-k (f. 6r), HdC UIHKUIH E/KKKHI 'k(f. 6r), CT*AfH© npHKAJAdH (f. 6V), sau locutiunea adverbialâ no p,.»* (f. 2V,

3V, 4r, 8r,v 9r), care apare alâturi de forma corecta no panoy (f. l v, 2r, 5V).

De altfel, trebuie relevât faptul câ se intilnesc forme paralele de la aceleasi râdâcini, uneori alâturi, chiar in aceeasi frazâ, ca de pildâ : iio a u h -k h 3©\'eki

H 0\’3AOpOKAMfT KOrtfCTh (f. 2r), CliaAH EÆKKHII,*... EKKHWHOrO AHCT*

(f. 6V), ctoau,h 3 e©a©i© t-miao*... 3A\-bujaKuiH h 3 k©a©* (f. 7V) etc.

2. Vocala nazalâ a se pâstreazâ partial. Astfel, gâsim : ©mh e ©a a t (f. 1v,

6V), 3©yBhJ E©AAT (f. 2r), A\-feCA4H©;K (f. 71), TpACaKH 1i (f. 2V), ](©TA (f-3V,

4V), 3aCTptAAT (f. 4r), A\ACfc (f. 5V), EEApd K©AAT (f. T ) , TpACHA(f. T ) , TA

(f. 7V), E.\AA©r (f. 8r), iHATa (f. 8r), t a j k k © (f. 9r) etc.

Ca si in redactia rusâ, A>a in exemple ca: ©tpoMaTt (f. 10v) sau OTpoMa

(f. 10v).

Mai bine reprezentatâ in fragmentul nostru este confuzia vocalei nazale a eu diftongul a, respectiv frecventa redare a lui ta prin a , in special in

formele determinate ale adjectivelor feminine : akohkhh (f. l r) dar ak©ak4a

(f. 2V), K©T©pdA (f. 2r), Et-AaA... MEpAEHdA (f. 2V), EfeAaA... UTHiKaA (f. 3r),

CKa>KfHaA (f. 3V, 9V), r©ah4* (f. l l r) etc. Fenomenul de confuzie apare tot atit

de evident si in alte forme, ca, de pildâ, in contextul : 1A,iarH/' k©vaepakki.

A,ArHA KO\’A tpA K w ec Kt. ami A©Kp’K (f. 3V), in care in titlu se foloseçte ra, iar in

textul imediat urmâtor a .

1 Fenomenul este atestat începînd cu Evanghelia lui Ostromir, în care gàsim: AP*roy*...

Aparara paralel cu Apíifrju (Matei XXV).

4 0 2 LU CIA DJAM O -D IA CO N ITA

7. De asemenea ín text apare si conjunctia a>K, specificá limbilor poloná,, ucraineaná si cehá1 care introduce o propozitie temporalá: h eapH TaK AOArO dJK 3 NHJf KK1H4,{T Kc>Aa mpKONaa (f. 5r).

8. O alta particularitate a textului o constituie folosirea conjunctiei a

cu valoarea copulativá 2, paralel cu conjunctia h care predominá. lata exemplele í n care apare conjunctia a cu valoare copulativá: kti3a\ h.a .ac»kkh K * K R H n k

KapIHOH a.A-A0>KKH KHHO a.A .3 fpH ’K l l íp l^ (f. T ) , KM.3A\H K ^ K K H I^ t AOKK/K a A ^ l í

AOJKKkJ MpHllO\'THHKa (f. T ) IipCU ,tAH CKp03 M H C T * * llAaTHN* d PáK’h 0\'tT0H T C A

( f . 1 0 v).

ín domeniul lexicului, ne vom opri mai íntii asupra terminologiei farma- coterapeutice.

Pentru notiunea generala de „iarbá de leac, doctorie" se folosesc paralel doi termeni: k w a h k fi 3 e a k i.

E ki a h k „planta, planta medicínala, leac“ este cuvínt general slav s, cunoscut textelor slave vechi4 fi folosit frecvent ín textele slavone 5.

ín fragmentul de care ne ocupám, termenul se folosefte ca sinonim al luí 3íaTí, dar cu o frecventá redusá, fiind atestat ín douá variante: k-kiaa care reda forma veche (f. 2r) §i KiviAHHd (f. 3r)derivat cu sufixul — kh¿, despre care Fr. Slawski afirma cá apare íncepind cu sec.al XV-lea6, ceea ce si explica folosirea oarecum izolatá din textul nostru.

3 a a k f si 3 t a h k „legumá, planta" este un cuvínt general slav atestat si ín textele slave vechi7. Cuvintul care apare si ín slavona románeascá sub forma s ía T í, K-bpsr, KSpSfNH8, ín textul nostru se gáseste ín aceste variante: s ía V í (f. l r, 4r, 5r’v, 8r, 9r, l l v), 3 -kAA (f. 8V, 10r, l l r’v) ?i izolat (probabil ca un „lapsus calami"), 3 a te a a (f. 4V). ín fragmentul din ms. 740 este folo­sit ca un termen tehnic, pentru a desemna o planta medicínala, asa cum

1 Vezi S t. S l a w s k i , op. cit, p. 25 care precizeazä cà este formata din a si câ, în limba polonâ, a apärut în sec. X IV— XV.

2 Vezi Slovnik jazyka staroslovênského, Lcxicon linguae palaeoslovenicae, fasc. 1, Praga, 1958, p. 4.

3 Vezi F r . S l a w s k i , op. cit., p. 53.4 S a d n i k çi A i t z e t m ü l l e r , Handwörterbuch, p. 15.

5 P a m v o B e r i n d a (JleKCUKOH c.weeHopocbKuù Ilameu Ecpundu (Kiev, 1961, p. 12) î l explicâ .v k K jp c T K ■ a a b o t p S t h s n a , s 'fcA M ; Mardarie Cozianul înregistrînd cuvîntul de doua ori îl traduce: 1 a î c k s h t a p î , a î k S h p î çi 2. a p e x (p. 113). Dupä pärerea noastrà nu este vorba de doua no^iuni diferite, ci de un termen tehnic care însemna „iarbä de leac“ precum reicse, din faptul cä tot Mardarie Cozianul, înregistrînd cuvîntul h I aba (p. 289) îl explicâ ekiaI e, a ^ k a p - c t b o si-1 traduce a s k S h p s cît si dintr-un document prin care Radu Paisie adresîndu-se lui Fos Hanâ$ din Braçov, îi scrie: Ad a\h n«cncAaeui rocnOAcTR» t h l ' s p r t R pam oA h c i s h a I î u >t R k c s ç

k o a îc ’ i I » (Arhiva Braçov nr. 296, G. G. T o c i 1 e s c u, 534 documente istorice slavo-române din Tara Româneascà $i Moldova privitoare la relatiile eu Ardealul 1346— 1603, Bucuresti, 1931, p. 343.

1 F r. S l a w s k i , op. cit. p. 53.

7 S a d n i k çi A i t z e t m ü l l e r , Handwörterbuch, p. 166 çi 336.8 Mardarie, p. 142.

FARM ACOTERAPIE POPULARA D IN SECOLUL X V I 403

apare çi în lim ba rusä veche1 care a folosit çi derivatul stAtilmHK npoAdKfii

AÍKdpCTK“ 2.

V om prezenta denum irile p lantelor în ordinea ín care acestea sínt men­

zionate în manuscris.

Termenul npwioytnhk „plantago m a jo r“, „pätlag in ä“ compus d in prefixul

iipH- si substantivu l noythhk nu este atestat decît ìn d ictionarul lu i D a l’ 3,

fiind probabil, o forma iesitä d in uz. C uvìn tu l se aseamänä cu nonoymHK*

d in lim bile ucraineanä si rusä dérivât al aceluiaçi substantiv dar cu prefixul

no-. Astäzi învechit, în secolul a l X V II- lea cuv ìn tu l trebuie sä fi fost curent

a tît în lim ba ucraineanä, cît si în rusä deoarece este înregistrat si de R ichard

Jam es (pop'&tnic), care îl traduce în englezä prin „p lan tin leape“ 5.

în lim ba polonä existâ termenul podróznic, iar în ucraineanä moderna,

ca si în lim ba rusä, existâ n o d o p o M C H U K dérivât sim ilar, form at d in rad icalu l

cuv în tu lu i d o p o e a , sinonim ul lu i n y m b . în lim ba ucraineanä veche, termenii

n o n y m n u K si n o d o p o x c m « trebuie sä fi fost sinonim i, precum reiese d in urmä-

toarele dovezi : 1) H rincenko, înregistrînd în d ictionaru l säu cuv ìn tu l

n o d o p o M C H U K , îl traduce în lim ba la t in ä prin „plantago m a jo r“ (t. I l l , p. 245)®

si traduce identic çi termenul nonymHUK (t. I l l , p. 341) ; 2) în ms. 573

gäsim : w nonoyTHHK-b hah noAop«>KHHn-k (f. 63r).

Presupunem cä într-o epocä anterioarä iipmioyt hhk a fost s inonim cu

nonoyTHHK. în afara asemänärii dintre cele douä cuvinte, avem in vedere §i

fap tu l cä ind icatiile terapeutice d in manuscrisul nostru pentru npniioythhk

sìnt aproape aceleasi cu cele d in mss. 498 si 573 pentru iioa«Pojkhhk.

fi £ h f a, h K t „schinel“ reprezintä dupä pärerea noasträ un îm p rum u t

d in lat. benedidus (cu trecerea lu i b ìn v). Ipoteza noasträ se sprijinä pe fap tu l

cä in ms. 573 se m entioneazä v irtu tile p lante i KdpAtSc-te keheahktokoh hah EAd-

rocAOßiHOH (f. 27 ), ale cärei ind icatii terapeutice sînt aceleasi cu ale p lante i

denum ite in manuscrisul nostru kíheahkt. Denum irea la tin ä a p lan te i este

Cnicus benedidus, centaurea benedicta sau herba cardui benedidi7, ia r cea

francezä chardon beni. Denum irea k íh íahk t nu a in tra t în n ici o lim bâ

slavä modernâ si n-am gäsit-o nici în dictionarele vechi, fap t care ne face sä

presupunem cä în ms. 740 ea reprezintä un îm prum ut d in Dioscoride, la care

gäsim : „Sp inam a lbam quam Bedegar Arabes vocant qu idam carduum bene-

dictum“ (cartea a I l l- a cap. 12, p. 334), îm prum ut care nu s-a extins fiind

1 Vezi çi B. O. U n b e g a u n, Les slaves et la poudre à canon în „Revue des études slaves", t. 40, Paris, 1964, p. 208 care aratä cä în vechea Rusie :«Ak£ era termen tehnic.

2 Vezi B. A. L a r in , PyccKO-aHiAuücKuü c.ioeapb-ôneiiiUK Puuapda JJ-MceMca (1618 — — 1619), Leningrad, 1959, p. 276; mai jos R. James.

3 Vezi V l a d i m i r D a l ’, care sub titlul npunymumb trece $i pe npunymnuKb, Toako- sbiü CAoeapb 3kuso¿o ee.iUKopyccKoeo H3bu<a, t. I I I , St.—Pb., 1882, p. 437, citât mai jos D a 1’, To.moiíbiu.

4 H r i n c e n k o , C.ioeapb, t. I I I , p. 341 ; D a 1’, ToAKoebiü, t. I I I , p. 308.5 R. James, p. 291.6 Vezi çi E u g e n Z e l e c h o w s k i , Ruthenisch — deutsches Wörterbuch, t. I, Lvov.

1886 ; E u g e n Z e l e c h o w s k i çi S o p h r o n N i e d z i e l s k i , Ruthenisch-de-utsches Wörterbuch, t. II, Lvov, 1886, p. 677, citât mai jos í.elechowski.

7 Vezi P a n tu , Piantele, p. 271.

401 LUCIA D JAM O-D IA CON ITA

limitat la traducerea lucrarli lui Dioscoride (ms. 740) fi la copii dupà aceastà traducere (ms. 573).

A « r h <v k oy a i p a k m u h „anghelicà" credem cà este o variantà a plantei cunoscutà in limba ucraineanà sub denumirea de ó.me.ìb : 1) „angelica sylvestris“, 2) „archangelica officinalis" (Hrincenko, CAoeapb, t. I, p. 461 ; Zelechowski, t. I, p. 212). ín ms. 573 apare atìt KcyApaKOH a^^ak (f. 68v), cit fi simplu iv ,\rnivtv cu explicada „angelica sativa“, scrisà de aceeafi mina (f. 70v ). In forma dmuAb, ómeAb „anghelica“, „archangelica", terme- nul este viu in ucraineanà fi in rusà ; de asemeni se ìntilnefte fi in polonà, dziggiel, fiind considerai cà provine din *d§gyl1.

K t A p f h é n „pàtrunjel de cimp" este, probabil, wiedrzeniec din limba polonà veche, ecdpuneif („pimpinella Saxífraga“)2 din limba ucraineanà con- temporanà. Cuvintul nu este cunoscut celorlalte limbi slave.

Termenului OywcKH ik lat. „veronica" ii corespunde in alte manuscrise denumirea TpjKd ©y>KíKKa (ms. 498, f. 25r fi 573, f. 65r). Este un derivat sufi- xal de la substantivul \'>k „farpe“. ín limba romànà ii corespunde termenul §opìrlita sau iarba-sarpelui, plantà folosità in medicina populará exact ca fi in manuscrisul nostra, ca leac impotriva mufcàturii de farpe 3. Cuvintul este inregistrat in dictionarele limbii rase 4.

E ©y k k h n a „iarba tàieturii“, „vindecea". Cu acest sens termenul pare a fi specific limbii ucrainene fi poloneze — bukwica 5. Nu 1-am identi- ficat in celelalte limbi slave. Termenul apare fi in mss. 498 (f. 21r) fi 573 (f.63r). Hrincenko il traduce prin „bettonica officinalis“ (CAoeapb, t. I, p. 108 ; Zelechowski, t. I, p. 48), ceea ce corespunde fi unei precizàri din ms. 641 in care gàsim : 6 yK B H iia ornne h ókTOHH ica (f. 72v). Cuvintul in forma k c k k h u ,j

existà fi in sirbocroatà dar denumefte „plantago lanceolata" 6, deci o alta plantà ale càrei insufiri fi indicatii medicale nu corespund deloc celor din ms. 740 la care am gàsit corespondenta cu betonica din lucrarea lui Dioscoride (vezi p. 388) fi cu compietarea lui Matthiolus (vezi p. 390—391).

Credem cà nu poate fi exclusà ipoteza ca termenul sà aibà o etimologie populará, sàfie un calc dupà lat. betonica considerind grefit cà numele latin ar a- vea la bazà denumirea celei de a doua litere a alfabetului beta. Bettonica sau vet- tonica din limba latinà redau cuvintul vettones, numele unui popor din Lusitania7.

1 Vasmer, REW, t. I, p. 387 ; cf. çi R o s t a f i h s k i, t. I, p. 253.2 R o s t a f i n s k i, t. I, p. 249 ; H r i n c e n k o , C.ioeapb, t. I, p. 37.3 P a n ( u, Plantele, p. 134 ; 1. A. C a n d r e a , Dictionarul enciclopedic ilustrat „Cartea

Româneascà", Bucuresti, 1931, p. 596 çi 1255.4 Eo.iiuaa coeemcKan JiafUK.ionedun, t, 44, p. 3, abrev. E C 3 cf. ; çi D a 1’, ToAKoebiû

t. I, p. 33 — yxceeiuiK.5 J. K a r 1 o w i c z, A. K r y h s k i, W. N i e d z w i e d z k i , SXownik jçzyka

polskiego, t. I, Varçovia, 1900, p. 231. Rostafinski, t. I, p. 283 mençioneazà si varianta polo- nezà bukwa, alàturi de babka.

6 Vezi K a r a d i i 6, Lexicon, p. 47.7 Vezi N i c o l a s Le me r y, Traité ur.ijersel des drogues simples mises en ordre alpha­

bétique ou l’on trouve leurs différents noms, leur origine, leur choix, les principes qu’elles renfer­ment, leurs qualités, leur etymologie et tout ce qu’il y a de particulier dans les animaux, dans les végétaux et dans les minéraux. Ouvrage dépendant de la Pharmacopée Universelle, Paris, M DCXVIII, p. 102 ; vezi çi A l b e r t D a u z a t , J e a n D u b o i s , H e n r i M i t t e r a n d , Nouueau dictionnaire étymologique et historique, Paris, 1964, p. 85.

FARMACOTERAPIE POPULARA DIN SECOLUL XV I 405

Avfe-r i „rr.cr.ta, izmä“ este un împrumut general slav din lat. mentha 1 atestat fi în monumentele de limbä slavä veche2 fi generalizat în limbile slave moderne.

Pten^K „brusture" 3 credem cä redä slav vechiptr.HK4 atestat fi în textele vechi rusefti5. Cuvîntul este general slav: bulgara ptntü, sîrbocroatâ penyx, cehä rep k, polonä rzep, rzepik, ucraineanä pinot „agrimonia Eupatoria6, iar în limba rusä pa eü fi pei cühuk1 . Aspectul fonetic al cuvîntului aratä ciar cä în manuscrisul nostru reprezintâ un element ucrainean. în manuscrisele 498 fi 573 aceeafi plantâ eu aceleafi însufiri fi indicatii este denumitâ pu.iHca în limba rusä contemporanä (vezi p. 398).

KpoiiHKd „urtica“ rom. „urzicä“, este forma ucraineanä s a unui termen general slav : bulgara Koiipuea, sîrbocroatâ Konpuea, cehä köpf iva, polonä pokrzywa fi forma veche koprzywa 9, rusä Kpanuea. în forma Konputta, cu- víntuí apare fi la Sreznevski10. K¡'<mhk4 (crapiva) a fost ìnregistrat fi de R. James, care-1 traduce prin a nettle11. Dupä pärerea lui Vasmer, la origi- nea termenului stä slav comun*kopriva sau * kropiva12 ; ìn slavona romàiìeasca este atestatä forma KenpHK13.

HopHOKWAK = ucr. uepHoòbiAb. La Hrincenko = „gentiana carpatica"14, „ghintura“. în afarä de ucraineanä, cuvîntul este cunoscut limbilor : cehä cernobyl15 fi rusä în care gäsim 2 termeni : 1) HepHoôtijiB fi 2) nepHoôwjiHHK „artemisia vulgaris“ 10 ; al doilea dérivât cu sufixul — h u k desemneazä o altâ plantâ.

JKipoyx'd „bursa pastoris“17, rom. „traista ciobanului“, pare a fi un ele*, ment lexical slav de räsärit. Defi nu o gäsim însotitâ de calificativul ko^hju, dar caracteristica acestei plante de a crefte prin bälti ne dovedefte cä este una fi aceeafi plantâ cu cea din manuscrisul nostru.

I Vezi N. M. S a n s k i j, V. V. I v a n o v , T. V. 5 a n s k a i a, KpamKuù imuMO- jioeuuecKuü CAoeapb pyccKoeo H3biKa, Moscova, 1961, p, 211.

* S a d n i k $i A i t z e t m ü l l e r , Handwörterbuch, p. 56 çi 268; V a s m e r , REW , t. I I I , p. 189.

’ în manuscrisul 498, dupä titlul slav u.1 pine este adâugatà ulterior traducerea în limba românâ spSciSp (f. 25v).

4 S a d n i k §i A i t z e t m ü l l e r , Handwörterbuch p .115 çi 294; M i k l o s i c h ,Lexicon, p. 812.

6 S r e z n e v s k i , M am epuaAbi, t. I I I , col. 222.8 H r i n c e n k o , CAoeapb, t. IV, p. 13; Rostafifiski, t. I, p. 197.7 Vasmer, REW, t. II, p. 513.8 H r i n c e n k o , C.ioeapb, t. II, p. 310.’ R o s t a f i n s k i , t. I, p. 148.10 S r e z n e v s k i , MamepuaAbi, t. I, col. 1329.II Vezi R. James, p. 280.18 V a s m e r , REW, t. I, p. 656.13 Vezi Lexiconul lui Staicu, Ms. 312 din Biblioteca Academiei R.S.R., f. 212.14 H r i n c e n k o , CAOeapb, t. IV, p. 458.15 Slovnik spisovného jazyka leského, t. I, Praga, 1960, p. 246; Rostafinski (t. I, p. 331),

precizeazä cä termenul ceh lernobyl corespunde plantei, „artemisia vulgaris“ . J in înd insä. seam a de paralelismul dintre Mi'pH.suAçi „gentiana" (vezi p. 389) reiese cä în manuscrisul 740 termenul este ucrainean si se deosebeste de sensul din limbile rusä ?i cehä.

16 D a l ’, ToAKOBbiü, t. IV, p. 595 si SC ), t. 47, p. 167.17 H r i n c e n k o . C.weapb, t. I, p. 480.

4 0 6 LUCIA D JAM O-D IA CON ITA

F pon „m àrar“ este, desigur, o forma m ai veche, a lu i Konpt precum reiese

d in ms. 573 in care gàsim o Kpoiifc hah o\*Kpoirh (f. 44r) si in care se indica §i

denum irea la tina , anethum dutie, scrisà de aceeasi m ina (ib id .). F a p tu lc à ala-

tu r i de Kpon s-a specificai mah o\*Kpou dovede^te, dupà pàrerea noastrà, cà

term enul era invechit incà d in sec. a l X lX - lea . De altfel, Hrincenko inregis-

treazà pe Kpin, Kpony, pe care il explicà yicpon, „anethum graveolens“1.

C uv ìn tu l cu etimologie neclarà se ìntìlneste in textele slave vech i2 si in

lim b ile slave moderne : in rusà apare in douà variante fonetice : yicpon

.si Konép3 ; bulgara K o n tp , sìrbocroatà Konap, cehà kopr, polonà koper.Putinele denum iri de p iante medicinale menzionate in fragmentul d in

ms. 740 se caracterizeazà prin tràsàturi ucrainene cum ar fi : iipHnoyrHHK,

KfAptNfn, K^'KKHua, AHiarHA, o\'}kokhhk, jKfpoyp. U n ii d in ace^ti termeni se

gàsesc si in lim ba rusà (aarmib, y j k o b h h k , »epyxa, HepHo6biJib) iar a ltii ca

s.'VKKHHd $i in lim ba polonà.

L a acestea se adaugà citeva cuvinte generai slave, care sint fie moste-

nite d in slava comunà, ca 3tAKe, kwahe, Kpon, kpciihkj, pkiiAK fie ìmpru-

m u tu r i vechi d in la tin à ca in cazul cuv in tu lu i a\a t j .

C uv ìn tu l KiHtAHKT il consideràm ca un im prum ut d in lim ba la tin à iar

K0\'KKHHd, probab il, un calc. Ambele cuvinte credem cà reprezintà o influ-

en tà a lexicului lucràrii dupà care s-a tradus $i adaptat.

Ex istenta unor termeni ca kenìahkt si K0\'«KHHd constituie, dupà pàre­

rea noastrà, un argument in plus cà fragm entul se bazeazà pe un arhetip latin .

In afara denum irilor de p iante medicinale, textu l m a i cuprinde unele

clemente lexicale care m erità sa fie semnalate. Astfel gàsim :

1) Termeni ucraineni si rusesti : Konord4 (f. 3V, 9V), >khkot;k 5 (f. 8r, 9r,

10r), JKOAOVAOK (f- 1V). KOAAMKd (f. l v), rOp-fcAKd (f. 3V), MlpAfH (f. 2V), OyjKHTOMHO (f. 4r) §i dub le tu l ktv>khto*ihc (f. 8V), cu trecerea lu i oy- > r-k-, A\dTHi d (10v),

JUptU (f. 7r), K0pt»30 (f. 10v), TOTO>K (f. 7V), KMOAHKJH (f. 10r), CKOAKO (f. 5r),

toako (f. 5V). Tot aici m entionàm $i oy «oro (f. 2V, 4V si l l v) ca particula-

rita te rusà.

2) term eni polonezi : iiociioa* (f. 7V), pOHd (f. 4V).

3) termeni comuni lim bilor polonà si ucraineanà : 3dKiiii ’(f. 8V, l l v),

7 apA\o (f. l r) :kohj (f. 5r) acesta d in u rm à cunoscut si in lim ba rusà.

Pentru redarea aceleiasi no tiun i gàsim uneori dublete cum ar fi r ;kohi1 <f. 5r) ?i jKÉHd (f. 10v) ; poHd (f. 4V) si pdHd (f. 6V, 9V, 12r) ; mou, (f. l r, 2V, 8r)

§i moiji (f. T ) MipKOHJ si 4tpAfHd (f. 2V) $i, izo lat, trei variante : atv>kkh (f. 2 )

«V?KHHd (f. 2 ) si AOJKKd (f. 7V).

1 H r i n c e n k o C.ioeapb, t. II , p. 309.s S a d n i k §i A i t z e t m i i l l e r , Handwörterbuch, p. 46 çi 251.* V a s m e r, REW, t. I I I , p. 180 si t. I. p. 619; EC3 înregistreazâ pe yxpon si prezintä

corespondentul latin anethum (p. 44, 177).* Menfionäm cä B. P. H a s d e u, op. cit., p. 184, spre a releva nuanÇele rutene ale tex-

tului prezintä un fragment din fila 9 in care apare termenul K«r»ra, asupra càruia se (ipres- te dìnd anumite explicatiì.

6 în cadrul slavonei romànesti, termenul a circulât numai cu sensurile atestate de Mar- darie Cozianul: sian», axkShhim, anSnIi (p. 141) în timp ce Berînda înregistreazâ si sensul de stornaci „bogactwo, zol^dek, skarb" (op. cit., p. 264, cf. çi p. 37).

FARMACOTERAPIE POPULARA D IN SECOLUL XV I 407

Analiza lingvisticà a textului in care este evidentà ìntrepàtrunderea de ■elemente càrturàresti sud-slave cu elemente ruso-ucrainene $i poloneze vine in sprijinul ipotezei cà textul ar putea fi copia unei traduceri ucrainene, dupà un model polonez. Cà este vorba de o copie si nu de un text originai, ne-o dovedeste faptul cà se deosebe^te de toate celelalte lucràri cuprinse in misce- laneu, care sìnt scrise in medio-bulgarà. Este imposibil de conceput ca un text originai scris de aceea^i persoanà sà prezinte astfel de deosebiri de limbà. Presupunem cà textul privind farmacoterapia, ca si ìntregul miscelaneu, a a fost scris in nordul tàrii noastre, de un càrturar romàn, fi cà deosebirile de limbà de la un fragment al miscelaneului la altul se explica, asa cum releva $i B.P. Hasdeu, prin tràsàturile specifice ale textelor originale care au stat la baza acestor copii.

*

Fragmentul de framacoterapie populará din ms. 740 de la Arhivele Sta- tului din Bucuresti, alàturi de msele 498 si 573 de la Biblioteca Academiei R.S. Romània, constituie dovada circulatiei la noi a unui text larg difuzat in centrai $i apusul Europei (fie cà este vorba de lucrarea lui Dioscoride, fie de o editie insotità de comentariul lui Matthiolus) $i contribuie la reliefarea complexitàtii vechii culturi romàne^ti.

UEPKOBHOCJIABflHCKMH TEKCT XVI BEKA HO HAPOAHOH «HAPMAKOTEPAnHM

(P e 3 K3 m e)

B pa6oTe anaJunMpyexcH otpwbok r o c c i a no napoAnofi (j)apMaKorepannM H3 CMCiuannoii, cnaBHHO-pyMWHCKOM pyKonHCH X». 740, xpanameñca b ByxapecTCKOM rocy/iapcTBenHOM apxHBe, p yK o n H C H , K O T o p a a n p H B iie K jia B n n .M a n n e cn e n H a n H C T O B p a 3H0 0 6 p a 3 H biM h H H T epecH b iM c o « e p * a -

mieM h KOTopyio B. FI. Xa5K4ey Ha3BaJi «Bbiaaiomefica pyKonHCbìo».B xojie H3yHeHHH aaHHoro OTpbiBKa aBTop npocJiejKHBaeT c/ienyioiuMC Bonpocu:

1. BbiaBJieHHe npoTOTHna, MoaejiH, KOTopaa ne/KHT b ocHOBe 3Toft Konnn. 2. riocpeflHHKH

h 3noxa, Koraa oh npoHHK b apeBiiioto pyMbiHCKyio jiHTepaTypy. 3. CBsnb c ApyrHMH pyKonn-

C9MH H HapOHHblMH MCJJHUKHCKHMH nySjIHKaUHHMH B PyMblHHH. 4. CBH3b C HpyTHMH pa6oTaMH

no HapOflHOH MeflHUHHe K»KHOCJiaBHHCKHX CTpaH. 5. IbIKOBblC 0C06eHH0CTH pyKOflHCH.

1) H to KacaeTca npoTorana, aeTam>HbiB cpaBHHTejibHbiB aHa,iH3 TexcTa, oooTBCTCTByio-

UIHX OTpbIBKbl H3 H3BeCTH0ÍÍ paÓOTbl ^HOCKOpHiia, O Meduifune, H, HHHOBaiiHH H /JOnOJl-

HenHÍi H3 H3flaHHft H3BecTHoro Harypa/mcTa P. A nape MaTTHOJiyca npHBCjm aBTopa k 3aiaiio- *ieHHK>, h to aHaJTH3HpyeMbiii o tpwbok no (jjapMaKOTepanHH HMeeT cbohm hctohhhkom Tpy^bi

ÜHOCKOpHaa H KOMMeHTapHÜ H3 H3flaHHñ MaTTHO^yca, yTOMHaH, HTO OTpbIBOK no cbocìì crpyK-

Type npeacTaBJiaeT CBoero poaa KOMnHjTauHFo uapoduoù mepanuu c mcahuhhckhmh peueri-

TaMH JICKapCTBCHHblX TpaB, KOTOpbie 6bIJIH UlHpOKO flOCTynHbl napoay.2) Ilo noBOXty Toro, KaK nporam in ripoHSBe/jenHii /iHCKopn/ja b PyMbiHHio, aBTop npeji-

nonaraeT nojibCKO-yKpaHHCKoe nocpeflH H necT Bo, onHpaacb Ha tot (J)aKT, hto b coce/mefi rio/ibine

«3biKOM KyjibTypw 6 bui jiaTHHCKHH h hto pa6oTa ^HCKopHfla b ílo jibu ie , KaK h Ha sana le , no;ib-

30Bajiacb 6oJibuiHM aBT0pHTeT0M. H to KaeaeTCH jnoxn npoHHKHOBeiiHH b aepeBHioio pyMbincKyio

JiHTepaTypy TpaKTaTa AHOCKopH.ua, to aBTop CHHTacT, hto, b o6 iuhx nepTax, mtokho Aony

CTHTb nepHoa Mexny nocneatieìi neTBepTbio XY BeKa h kohiiom XYI BeKa.

3) B OTHomeHHH MecTa, 3aHHMaeMoro pyKormcbio cpeflH apyrnx py.MMHCKHx pyKoriHcefi h nenaTHbix Hapomibix npoH3BeaeHHH c MeflHUHHCKHM coflcp>KaHHeM, aBTop nonaraeT, h to OHa

«e HMeeT H H H ero o6mero c pa6oTaMH no pyMbiHCKOMy MCflHUHHCKOMy (¡lojibicnopy H a pyMbiHCKOM

4 0 3 LUCIA DJAMO-DIACONITA

JUbIKC, a COIipHKaCaeTC« JIH IlIb C flSJ’MS CJiaBSfflO-pyMblHCKIIMH pyKOTTHCHMH ( -N» 498 h Ma 5 73

H3 KOJiJieKUHM pyK onH ce ii AxaneM M H C P P ) , HanwcaHHbiMH b M o JiflO B e M O JW B a n a M H , h KOTopbie*

KaK Kaacerca, nacT H iH O lauHCHT o r pyKonHCH X Y I BeKa.

4 ) i l o B o n po c y 06 o G iu h x 3jiCMenTax b aHaJiH3HpyeM OM TexcTe h TeKCTax n o 6o jirapcK O M y

h cepôüxopBaT CK O M y M ennuH iicK O M y (J)o^bKJiopy, aBT op noKa3biBaeT , h t o b B o u r a p a « He o 6 napy-

5KeH h h ohm h aH ajio rH H H biii TeKCT m i t o b 6H6jiH 0TeKe X H JiaH A apcK oro M OH acTbipa n a n a e n a pyno-

nHCb (Ma. 517) c e p 6oxopBaTcicofi peaaxuH M , KOTopaa Taxxce b o cx o æ h t k n3B ecrno fi p a ó o T e

/jH O C K opH aa ; OHa npoHHK Jia h h u m nyTeM , h o Taiotce 6 j ia r o a a p a pacuBeTy MCiiHUHHbi

n a 3 an a ;ie .

5 ) B CBH3H c H3biKOBbiMH 0C06eHH0CT«MH 3 x o ro o rpb iB K a aBTop r i p e t e Beerò oT M enaer

t o t c()aKT, h t o E . I I . X ax tn e y yTOHHHJi, h t o o h OTJiHiiaeTCH o t ocT aJibH o ìi nacTH pyKonHCH TeM ,

n r o f l j ia Hero xapaKTepHbi «yKpaHHCKHC m o a n c b i» ; 3aTeM aBT op nepexo jiH T k aHajiH 3y (Jjohctm-

n e cK H x Mop<t>o/iorn4ecKnx h jreKCHKajibHbix n c p r oTpbiBKa, yaens in o c o ò o e BHHMaHHe aH anH 3y

i ia iB aH H ii jieKapcTBeHHbix TpaB. B nccjiCA O Bannn o ó p a u ia e T c a o c o 6oe BHHMaHHe Ha (JjaicT nepe-

njlCTCHHH KHHXCHblX (OKHOCJiaBHHCKHX SJieMeHTOB C pyCCKO-yKpaHHCKHMH H IlOJlbCKHMH, HTO HOfl-

TBepjKziaeT THnoTe3y o t o m , h t o aaH H bifl t c k c t MoxceT ób iT b K orm eii y ic p an ncK o ro nepeB O jia

OflHOtt UOJIbCKOft M O flejIH .B 3aKJ7K>HeHHH OTMeHaeTCa, h t o o t p m b o k n o n ap o flH o ft <J>apMaKOTepanHH n a p n ^ y c pyico-

llflCHMH _N°. 498 H Ms. 573 H3 EHÔJIHOTeKH A KafleM HH C P P CBH/ieTejIbCTByiOT O TOM, HTO B PyMblHHH

no jiyH H n pacnpocT paH eH H e t c k c t , m npoK O H3BecTHbiit b ucH T pajib iiO H h 3 an aaH 0 it E B p o n e , h

KQTo p u a npo jiH B aeT CBeT Ha /ipeB H io io pyM biHCKyio Ky jibT ypy b o Bceii ee c jio h c h o c t h .

UN TEXTE SLAVON DE PHARM ACOTHÉRAPIE POPULAIRE DU X V I ' SIÈCLE

(Résumé)

Le travail est consacré au fragment de pharmacothérapie populaire du manuscrit slavo- roumain no. 740 conservé aux Archives de l’État de Bucarest -— manuscrit de miscellanées ayant attiré l’attention des spécialistes par l’étonnante variété et l’intérêt de son contenu et que B. P. Hasdeu a qualifié de « manuscrit très remarquable ».

Dans l’étude de ce fragment, l’auteur s’arrête aux problèmes suivants:1. Le dépistage du prototype, du modèle qui a servi à établir cette copie.2. La filière suivie et l’époque à laquelle ce manuscrit a pénétré dans la littérature rou­

maine ancienne.3. Ses rapports avec les autres manuscrits et publications médicales populaires de Rou­

manie.4. Ses rapports avec les autres ouvrages médicaux populaires des pays slaves méridionaux.5. Les particularités linguistiques du manuscrit.1. En ce qui concerne le prototype, une analyse attentive du texte en question, con­

fronté avec les passages analogues de l’ouvrage bien connu De materia medica de Dioscoride, ainsi qu’avec les innovations et les addendas des éditions du célèbre naturaliste P. André Matthiolus, mène l’auteur à conclure que le fragment de pharmacothérapie analysé procède de l'ouvrage de Dioscoride et du commentaire des éditions de Matthiolus, tout en précisant que le fragment — par sa structure — se présente comme une compilation de thérapeutique popu­laire par des médicaments préparés de plantes médicinales, facilement accessibles.

2. Sous le rapport des voies suivies par l’ouvrage de Dioscoride jusqu'à ce qu’il péné­trât en Roumanie, l’auteur présume une filière polono-ukrainienne ; cela, du fait qu’en Po­logne — pays voisin — la langue culturelle était le latin et que l’ouvrage de Dioscoride y avait joui — tout comme en Occident — d’une grande considération. Quant à l’époque à laquel/e le traité est censé être entré dans la littérature roumaine ancienne, l’auteur estime, avec appro­ximation, qu’on peut le situer entre le dernier quart du XVe siècle et la fin du XVIe.

3. Pour ce qui est de la place de ce manuscrit parmi les autres manuscrits et impri­més populaires de Roumanie, à contenu médical, l’auteur about t à la conclusion qu’il n’a aucune relation avec les ouvrages de folklore médical roumain écrits en langue roumaine, mais seule­ment avec deux manuscrits slavo-roumains (ms. no. 498 et ms. no. 573 de la collection des manu-

FARMACOTERAPIE POPULARA DIN SECOLUL XVI 4 0 9

scrits de la Bibliothèque de l’Académie de la R.S. de Roumanie) écrits en Moldavie, par des Moldaves, et qui semblent dérivés partiellement du manuscrit du XVIe siècle.

4. Dans le problème des tangences du texte analysé dans le présent article, à des textes de folklore médical bulgare et serbocroate, l’auteur rapporte qu’aucun texte similaire ne se trouve en Bulgarie mais, qu’à la bibliothèque du monastère Hilandar on a trouvé un manuscrit (no. 517) rédigé en serbo-croate, lequel a aussi son origine dans l’ouvrage bien connu de Dioscoride, arrivé par une autre voie que celle qui avait abouti en Roumanie, mais tout de même grâce à l’influence du développement de la médicine occidentale.

5. Quant aux particularités linguistiques de ce fragment, l’auteur mentionne en premier lieu le fait que B. P. Hasdeu a souligné qu’il différait du reste du manuscrit „par ses nuances ruthènes“ ; ensuite, il passe à l’étude phonétique, morphologique et lexicale, en se rapportant tout particulièrement à la terminologie des plantes médicinales. Dans cet ouvrage on accentue l’interpénétration d’éléments savants d’origine slave-méridionale et d’éléments russo-ukrai- niens et polonais, fait qui vient à l’appui de l’hypothèse que le texte pourrait bien être la copie d’une traduction ukrainienne d’après un modèle polonais.

En conclusion, l ’auteur fait remarquer que le fragment de pharmacothérapie populaire, de même que les manuscrits nos. 498 et 573 de la Bibliothèque de l’Académie de la R. S. de Roumanie constituent le témoignage de la circulation en Roumanie d’un texte largement diffusé dans le centre et l’Occident de l’Europe et contribuent à faire ressortir la complexité de la culture roumaine ancienne.