Änul IV AKAD HARTÏ 5118 SEPTEMTBIB, 1900 V. 1 6 5 REDACŢIA

Lrad, strada Aulich Tir. 1

АШАМЕЯТШ. Pntn Aiwtro-UBgaria : penn an 20 cor. pe V« u 10 cor.; pe V* de au j cor,; pe 1 lună 2 cor. 1-rll áe Duminecă pe an

- I eereane. — Feitrn Kem&nia şl 'träiiiUate pe an :

40 franci.

Inuoripte no se napolază

ABMINISTRATLA: Arad, strada Aulicii Nr. 1

INSERŢIOTILE I de nn şir garmond: prima dată 1 І bani; a dona oară 12 bani; а treia oară 8 b., de flecare pnblicaţinne.

Atât abonamentele cât яі inserţlnnile suni a ee plătt

înainte în Arad.

Scrisori nefrancate nn se primesc.

(B.) Şovinismul bântue cu atâta furie între Maghiari, încât întuneca lintea până şi a celor mal luminaţi bărbaţi al ior. O dovada nouă despre iceasta este şi un articol recent scris ie Dr. Jancsd Benedek în „Budapesti hhf (delà 16 c.)

Subtitlul: „Chestia macedoneană" numitul înveţat maghiar face adică Btoricul redeşteptării naţionale a fră­ţior noştri delà Pind. Arată d 'asemeni ajutorul ce li s'a dat din mândrul re-pt român şi »jungend la actaala stare t Ior, constată că ei sunt elementul cel Ш cult în Macedonia : au şcoli pri­ntre destule şi gimnasil bune.

Cu un cuvônt — ziee ca con­cilie — ei sunt elementul cel malpri-щіш pentru Slavii delà Sud, îndeo-uţtntru Bulgari.

Şi ln loc să-'l pară bine de asta, IivSţ&tul maghiar se Întristează şi ijSju Iveşte ca să nu aprobe aproape ft h Întregul acţiunea ce se face li Btloant Intru închegarea la un loc a Slavilor.

Bată anume cum încheie Janesó articolul seu :

,...m comitetul bulgar macedonean - m pe acea vreme nid n'a existat - 1 aruncat deci tăciunele în Macedo-«iu,ci asociaţia culturală mace-Wuno., care sub pretextul lăţirii cul-jtfil române a desvoltat o acţiune r e-noiiijionard ţintind să atace integri-ШЫрёЩіеі turceşti şi să rêstoarne dm de lucruri şi întreg echilibrul din Balcani. Că ce s'a intêmplat mai târziu ţm Românii au provocat miţimea bulgară, a cărei Intrare în фи a pricinuit actuala situaţie gravă, mul arëïa în decursul discuţiunei «SU celor ce se vor mai petrece".

МшепІ, în chip mal îndrăzneţ, l i t pălmuit istoria.

Călătoria ln Macedonia a lui Bo-і к ш ш , care a scrie, la 1 8 6 3 , ce liveiut p'aeolo, activitatea de-apostol l i Iul GMariu, care a Întemeiat cel

Itliu gimnasiu românesc In Масѳ-іоша (la Bitolia,), activitatea ca publi­ât şi ministru a lui Urechiă, aiul Bnrada şi a tuturor celor cari s'au interesat de soartea Românilor maee-

! looenl, neexcepţionând nici chiar cele ; n a făcut înţeleptul rege Carol, pen-

№ publicistul şi istoricianul maghiar i tâ acţiune revoluţionară.

Atât de mult I-a întunecat şovi-\ inul mintea, In cât deşi recunoaşte

a România ajută şcolile din Mace-! dulia pe faţa, cu ştirea şi aprobarea i Senului, totuşi afirmă că Românii •j aed integritatea Turciei.

Turcii nu'şî înţeleg deci intere­sele, ci t rebue să le deschidă ochii fratele lor Janesó Benedek.

Dacă aşa vorbeşte un înveţat ma­ghiar, un bărbat care-trece drept cel mal profund cunoscëtor al chestiei române, ce să ne mal mirăm de mi-rozeniile ce zilnic citim în presa şo-vinistă ? !

Şi când glăsueşte astfel înveţa-tul maghiar? Când Bulgarii au ajuns la paroxism şi scriu după cum ur­mează :

. România 'şi pregăteşte năvălirile ei criminale dar uită că delà Dunăre, delà ma­lurile Mării Negre pân' la rîul Şar şi de acolo — până la Marea Albă, există unul şi acelaşi popor. Acest popor, ca un leu care pândeşte, se va repeţi asupra zimbrului mol­dovean şi atunci se va vedea un rësboiu ciu­dat căci România та fl ştearsă de pe har ta Europei ear în locul ei are sä se reverse una şi aceiaşi mare slavă*.

Când însuşi „ Budapesti Hírlap" (In acelaşi numér tn care publică ar­ticolul lui Janesó) dă alarmă că „Fer­dinand de Coburg subvenţionează câte ou 10.000 franci comitetul revoluţionar din Sofia ear guvernul îl ajută câte cu 20.000 franci a n u a l " . . .

Când „Vecerna Posta" se mai avontă şi la frasa:

„Vor Românii să ştie cine este Sara-foff? O spunem în doue cuvinte : ceea ce a fost Napoleon, este acum Sarafoff. Şi un fir de për al acestuia preţueşte pentru noi mal mult decât întreaga Românime".

De ameninţările ridicole, se în­ţelege, vom ride -toţi. Ceea-ce spun îngă Bulgarii despre marea slavă, este un adevôr, o stare faptică. Românii sunt elementul icnit Intre Slavii delà Nord şi cel delà Sud. Românii sunt elementul care în Balcani stau ca un zind la hotarul Turciei şi îngreunează visul s lav : să se facă toţi o apă, marea slavă !

Tot adever este Insă şi aceea, că tn momentul tn care s'ar distruge zidul ridicat de Români, li-ar veni rîn-dul Ungurilor, tn primul rond şi apoi monarchiei austriace, aşa că colosul barbar delà Nord ar ajunge tn ime­diata vecinătate a popoarelor culte din centrul Europei.

Ungurii cari agită deci tn contra politicei României, sunt ori nişte inconştienţi ori nişte сгітіпаЧ: ei slăbesc astfel propria lor existenţă şi mână apa la moara Slavilor, dujmanii noştri comuni. Şi până la Andràssy, şi de atunci încoace, bărbaţii de stat maghiari 'şi-au dat adecă seamă de marea primejdie a Slavilor. Ce rost avea altfel ocuparea Bosniei şi Herţegovinal şi de ce s'a încheiat tripla alianţă ear ' România a fost atrasă şi ea în sfera de interese ale acestei al ianţe? Şi contra cui Ro-

nânia a ridicat forturile de la Nă-noloasa (drumul spre Muntenia, pe uade numai Ruşilor li-ar veni minte si treacă), şi de ce a cheltuit sute ds milione fortificând Bucureştii?

Odinioară un primate al Stri­g o i u l u i s'a aliat cu Turcii tn contra hiï Ferdinand, primul rege ungar din casa de Habsburg. Eată ş'acum, un distins publicist maghiar scrie în contra Românilor, aliaţii fireşti al Maghi­arilor şi servă astfel intereselor slave, deşi de la MohacI şi până acum Ungurii au putut să înveţe că numai alipinduse de Austria şi elementul românesc pot fi siguri de existenţa lor naţională.

Ce demon îl îndeamnă oare pe Dr. Janesó Benedek să caute a în­tări Intre Unguri şi mal mult idei cari şi până acum li-a adus numai nenorociri şi désastre ?

CONGRESUL NAŢIONAL BISERI­CESC al Românilor gr. orientali este con­vocat la Sibiiu pe zina de 1|14 Octouivrie printr 'un circular adresat de metropolit tnturor deputaţilor congresnell.

* " Alegerea preşedintelui cercului itu-

denţfse din Budapesta a făcut mult sânge rôu ultra-maghiarilor cari sbiară si înjură pentru că jidanii au fost sdîcbiţi. Este sem nificativă aceea alegere, căci ea ne dove­deşte că antismitismul a prins săaetoase ràdëeinï tn sînul tinerimel universitare. Se apropie ceasul ca şi Ungurii să-şl dea seamă de acest neam părăsit, care atât de mult Ha exploatat şi exploatează naivitatea.

Steaua Kossnthismulul apune. Fiiul lui Kossuth Lajos îşi pusese de gând să re organisez^ partidul independist 48-ist, şi pen­tru sfîrşiiul acesta era hotărît să facă un turneu prin oraşele princip île ale Kossuthis mulul, earl în vremuri trimiteau în parla­ment numai deputaţi Kossuthişti. Care-l fu însă amarnica desxmăgire, când chiar frun­taşii partidului din Kaposvár, un cerc unde altădată nid nu era cu putinţă să se presinte alt candidat la alegerile dietale decât inde­pendist, îl anunţă că ,în vremea de acum nici nu există pirtid* Kossuthist în oraşul lor!

8'a vëzut deci în dureroasa situaţie, fiiul Iul Kossuth Lojos, de a abdica de organisarea unul partid — care nu există.

J)in Comorn, şi din aproape toate păr ţile ţeril, unde Kossuthiştil înaite dominau situ­aţia, vin tot triste veşti pentru 'Ferencz, în privinţa situaţiei partidului. Şi cât de straşnic era odată acest partid !

Causa repedd sale lunecări pe panta declinului o găsim în detmembrarea partidu­lui ; ne aducem aminte c& o fracţiune s'a fă­cut cal la tranvayul Iul ftekerle şi Bánffy, ducênd la deal legile politico-bisericeştl ear o urmare a acestui fel de politică, etc. a fost retragerea Iul Iu«zîh Gyula din presidenţia partidului Kossuthist prin declaraţiunea că nu se poate face politică într'o societate atât de decăzută.

Va veni un timp, şi nu este tocmai în depărtat, când poate nid fiiul tătâne sèu nu-şl va găsi un cerc unde să fie ales de­putat !

*

Sistemul bacşişului, ca la judecata turcească, s'a Introdus şi la Budapesta, la facultatea filosofică. Şi nu e vorba de pro-.c^s la mjioc, ci pur şi simplu de Înscrie­rea studenţilor. După cum aflăm din unele ziare maghiare chiar, un candidat ca să se poată î iscrie, trebue să treacă prin donë uşi, şi la fle care uşă, ca să poată Intra în antişambră şi apoi îa biroul decanului fa­cultăţii, dă de câte un servitor, care nu-1 lasă să Intre până nu I pune ln palmă un fiorin.

Ce se fac tn această situaţie studenţii săraci cari mal cu seamă la filosofic se concentrează? Pot române pe dinafară.

A »juris tinerimea luminată la chere­mul servitorilor? A ajuns bacşişul să taie drumul unei cariere?

R revoltător!

Agrarii si mercantiliştil. Agrarii ma­ghiari vor ţine la 8 Octomvrie la CAŞ ovi a un congres. La 15 şi 16 1. c. se ţine la Mişcolţ congresul comercianţilor maghiari d ;n Ungaria.

Congresiştil din Caso via, cari se bu­cură şi de simpatiile ministrului Darányi vor avé să discute modalităţile prin cari poate fl salvat! proprietatea, în special mica proprietate rurală, de uşurări, de exploatarea celor ce Invôrtesc iţele Ia Burse, cu un cu­vânt, vor ciuta mijloacele de a împiedeca ruina economică.

La rtndul lor, negustorii vor cere ca politica vamală să nu fie basată pe tarif autonom, ci pe principiul părţii celei mal favorisate, prin eonvenţiune. Vor mal cere modificarea birurilor, In sens favorabil in­dustriei şi comerciulul, — ceea ce, după agrari, ar fl în detrimentul proprietăţii.

Cei-ce vor să .nationalisez^* pământul, s'au luat la luptă cu — jidanii. m

Ultima încercare.

Cuvintele Maj es taţii Sale Mon-archului adresate lui Javorski, cu ocasiaprimitei deputaţiunei galiţiene, care şi-a presentat omagiile faţă cu Augustul Suveran, sunt obiectul unor asidue co­mentarii.

Ultima încercare [de-a păstra tere­nul constituţional în guvernarea Austriei s'a fă^ut prin disolvarea Reichsrathului şi ordonarea nouilor alegeri, acesta este cuvêntul Coroanei.

Dacă nici nouile alegeri nu vor da resultatul dorit, nu vor aduce un parla­ment capabil de-a lucra, este evident că nu se vor mai căuta mijloace paleative, ci constituţionalismul va fi pur şi simplu suspendat şi înlocuit prin — absolutism.

Eată unde au dus „părinţii patriei" din jumëtatea de peste Leitha lupta con­stituţională : cătră resultatele înverşuna­tului antagonism provocat, în ultima ana-lisă, de aplicarea prea puţin sinceră şi incomplectă, a principiilor constituţio­nale !

După prevederi, cu greu ne-ar veni a crede, ca nouile alegeri să creeze o nouă situaţie, aşa că pare inevitabilă ultima ratio: absolutismul.

învederat este, că starea de lucruri din Austria nu va lipsi de-a influenţa şi asupra situaţiei din Ungaria. Ziarele maghiare nu contestă aceasta, ba îşi ex­primă thiar îngrijorarea faţă cu ceea-ce reservează viitorul.

„Noi trebue să ne păzim — zice „Budapesti Hirlap" — ca nu cumva să fie răpită şi Ungaria de crisă". „In Ungaria—zicv 9Egy et ér tes" •— par-

tiăul 67ist va privi cu cea mai mare jale şi frică tfirşitul erei constituţionale în statul vecin".

A se „păzi', în acest cas, ar în­semna a preveni falimentul parlamenta­rismului maghiar, care, continuând de a înainta în făgaşul pe care merge astăzi, prin înlăturarea majorităţii popoarebr din ţară delà viaţa coistituţionalv, nu poate să ducă decât la aceeaş ultima i u t i o, la asjîrşitul erei constituţio­nale".

Pe noi, Românii ne-ar bucura re­venirea la absolutism, care în toate îm-pregiurările e preferabil unui constitu­ţionalism deghisat, care ne calcă în picioare.

Din România.

Intr ig! bulgăreşti. Guvernai bulgăresc sirius cu uşa de

Comitet, caută să prelungeaică acţiuii'' a di pîoroatică pentru a da timp armatei bulgă­reşti de a PP> pregăti, dar mal al°s pentru a da timp Rusiei de н se mal descurca puţin din afacerile din Extremul-Orient.

Guvernul bulgăresc vrea să pue acum la cale o mediaţiune a Turciei pentru că asemenea acţiuni se pot prelungi de obiceiu la infinit.

România, simţindu-se absolut tn drep­tul sëu, nu poate primi nici o intervenţiune streină In conflict, nici chiar a un I puteri amice sau aliate.

Bulgarii fac acum pe prevenitorii scor nind svonul că s'ar fi pus la cale o inter­venţie din partea Sultanului.

*

Frica Bulgarilor. Cu toate laudele lor sfruntate şi atitu

dinea de agenţi provocatori pe care o au Bulgarii faţă de Români, II înspăimântă even tuahtatea unei acţiuni serioase cu România. El ştiu că In caşul acesta ar fi absolut in­feriori faţă de armata română, dar pe d«

-altă parte le e groasă de eventualitatea unei expulsărl ln masă a Bulgarilor din Ro­mânia.

Această Îngrămădire de oameni ar În­curca foarte mult pe Bulgari şi ar face »& se înăsprească crisa, care şi aşa este foarte gravă.

O migraţiune tn masă a Bulgarilor ln ţeara lor aşa de aărăcită, ar face să isbuc-nească cu siguranţă revoluţia, mal ales că şi ţeranil din ţinuturile unde tncă nu s'a ridicat starea de asediu, au început să se mişte şi nu vor să audă de plata dijmei.

Astfel că armata bulgară ar fi imobi lisată tn parte de teama unor excese din partea ţeranilor revoltaţi, cari n'au ce mânca şi puţin le pasă de politica lui Sarafcff şi de planurile pan-bulgăreşti.

f Aron Densuşianu.

Sâmbătă noaptea a Încetat din vieaţă harnicul profesor delà univer­sitatea din Iaşi, înfocatul naţionalist, Aron Densuşianu, un distins membru din generaţia trecută, care părăsind Ardealul se stabilise în Romănia.

Aron Densuşianu s'a născut la 1838 tn satul DensuşI Ia Transilvania, din fami­lia Pop de Haţeg; numele Densuşianu'i s'a dat. de profesorii din Blaj pentru a-'l dto s . i l de multele nume Pop. Studiile 'şi-lc-a făcut la călugării franciscani din Haţeg, la gimr.asiul din Blaj (1852—60) şi la acade-rcia de drept din Sibilu (1860- 64,), unde a colaborat la „Amicul Şcoalel". In 1864 s'a căsătorit şi s'a aşezat la Făgăraş, ocupân-du-si cu advocatura şi fiind conducëtorul opwţiei române In comitat până la 1875. In 1873 'i-s'a intentat un proces politic, pentru care a stat In închisoare o lună de zde. In cursul activităţii sale politice a tn terodat ziarul .Orientul latin* In colaborare eu Nicolae Densuşianu, Teofîl Frâncu şi Ioan Lăpădat. La 1875 s'a mutat la Braşov, ear' tn 1880 a trecut în România si la 1881 a ocupat catedra de limba latină la uni­versitatea din Iaşi.

r

Stabilit odată In Romănia, des-voltă o sîrguincioasă muncă pe te­renul literar şi didactic.

Lucrările sale mal importante sun t : „Megriada", epopee naţională In 24 cânturi ; „Istoria limbel şi lite-raturel române", apărută In doue ediţii.

.Cercetări literare" ; „Hore oţelite*, cântece de rësboiu ; „Valea vieţii" poezii ; „Revista critică-literară", tn colaborare cu tul Fëu Ovid (Ieşi 1883-97) . A mal publi­ca t : .Art« poetică a lui Horaţiu, tradusă In versuri şi operele de critică: „Aventuri literare" şi .Din vocalismul latin şi român" (1882).

Cum stăm cu directoratul la gimnasiul din Năseud?

Năseud, Ja 12 Sept. 1900.

fi lucru de mirare, că despre chestia atât de importantă a directoratului din Năseud, abia se mal aude vorbind ici-colea. Ne prindü stlă, când vedem neconsecuenţa şi slăbiciunea, ce reiese din lipsă de euragiu şi energie — b;i chiar din neconştiinta de drepturi ce o dovedesc grăniţenl din district. Şi cum să nu fie neconsoc uenţl aceia, cari anul trecut — \ëzônd noul atentat al guvernului faţă de gimnasiul nostru din Năr-eud — In chestia direeto atulul, au pro­testat cu atâta tărie tn contra alegerii volnice a Iul Gheţie ; ear' astăzi îl vezi cuprinzêadu ae cu vestitul Ghiţio şi cu celalalt! oameni de pănura Iul? Cum să nu £o lipsă de euragiu şi energie, ba chiar neconştiinta drepturilor sale, când patronii şi susţinetoril acestui gimnasiu, la cea mal mică ordinaţiune volnică a guvernului, In confusiunea lor ei nu ştiu ce posiţie ar fl de luat Io contra acelora, cari 'şi au pus In gând nimicirea gimnasiulul şi peste tot distrugerea intereselor noastre graniţe re şti.

Numai astfel se poate explica cum che­stia directoratului din Năsead se trăgsnează de pe o zi po alta, ba se face chiar uitată. Ne vine lnaă a crede, că oamenii de bine nu ar înţelege pericolul, ce mal ame­ninţă gimnasiul nostru până când tn ftuntea lui se sufere un caracter, ca şi al lui Ion Gheţie. Doar' toţi tl cunoaştem pe acest om, care de atâtea ori a fost ttrtt Înaintea opiniunil publice. Toţi ştim, cum el cu ajutorul soţilor sei de clică, avênd de dascăl pe gloriosul Ciocan, a machinât de atâtea-ort contra decisiunilor aduse de comisiunea aministrătoare a fondurilor. Au doară eel de la cârma fondurilor grăniţăreştl nu o înţeleg aceasta? Nu vöd el în portretul Gheţie unealta nefastă a lui Ciocan, a cărui fapte ruşinoasei au umplut o pagină neagră Iii istoria gimnasiulul nostru? Nu vëd şi efectele desastroase, ce Ie-a avut special faţă de gimnasiul nostru directoratul lui Ciocan? Tabla ungurească, sigilul ungu-rf.se ei până şi steagul unguresc — pe gimnasiul nostru nu sub Ciocan au fost inaugurate? EI atunci cura s tăm?

E cu neputinţă, ca dnil de la cârma fondurilor să nu priceapă aceasta. E cu neputinţă să nu vadă, că tot pe calea dascălului sëu bate şi actualul director substitut Gheţie. Căci nici el nu se lasă înapoi. Numai într'un an câte lucruri dem­ne de Ciocan & Comp. nu a făcut ! In sanctuarul gimnasiulul, ridicat cu preţ de sânge, cât de minunat arangează el . ëtba­rde patriotice ? La atar! sirbăil se Invită toţi oficianţii de stat din loc, pe edificiul gimnasiulul se arborează tricolorul ungu­resc, ear' Gheţie dispune să se declame cu glas tare poesia ungurească : .A Magya­rokhoz' (bună oară ln 11 Aprilie anul trecut). Aşa, că astăzi aula gimnasială pentru toţi patrioţii de aici serveşte ca loc de arar g'are a së bărilor ungureşti. Dar' apoi rapoartele gimnasiale şi testimonii e scolastice — publicate paralel ungureşte nu sunt resultatele ruşinoase ale osteuelelor mârşave a elicei Ciocan — Gh^tie ? Le am dat degetul şi no iau ei mâna.

Toate acestea s'au întâmplat şi se In-tSmplă înaintea ochilor noştri, toate aont licrurl de publicitate şi dovedesc cât de bolnăvicioasă e«te starea, în care se «fia institutul. Corn se explică atunci in-dferentismul celor omp?.teDţI In această «facere atât de importantă? Până când es va tolera această stare a lucrurilor? E tmpul să ne deşteptam odată din letargie ş să salvăm, ce e de salvat !

Sërmanil p: rinţl şi moşi ai noştri au trăit între Impregiurărî atât do modeste, 'ji-au tras de la gură, numai ca sä ne re­nană noue. Recompensaţi pentru multele sacrificii aduse Jntru арёгапа intereselor uonarchiet şi a Cas ' l Domnitoare, nu 'şi-au împărţit banul, ci inspiraţi de conducëforil br, au hotărit sä as'gurO viitorul copiilor br, viitorul nostru şi al generaţiuciior următoare, prin înfiinţare de şcoala, caii să lespâudesscă uiiicţa şi să deştepte sentimentul naţional.

Câte speranţe 'şi-au legat el, pil fundatoil, da aceste scoale şi îndeosebi do gimnasiul, a cărui laflinţire a tntêrapiuat atâtea greutăţi? Cu câ'ă tndestulire 'şi au Închis el orhï , crezêad că au uşurat soartea următorilor lor. Şi el, suflate no­bile, nici închipui nu 'şi-au putut, că vor so.-i şi de acele timpuri, când pe bunul lor câştigat pe preţul atâtor vieţi vor dirigea străinii de neam şi de sânge. Nici prin minte nu 'i-a trecut iul Todoran şi soţilor s o l , că Iu loc de cuvintele, ce le zicea el eând II trăgeau pe roată ,Nu vë lăsaţi fraţilor ! latre următorii I r se va striga cu glas tstnlt: „RomldmaJc indult hajdan erős magyar Nem látod Árpád vére miként fajul', precum se face bună oară astSzï — Ia sanctuarul gimnaziului grăni-ţeresc. Nu au visat bëtrânil noştri, că pe averea lăsată de ei se va arbora vre odată tocmai tricolorul unguresc, pe care ei nici latre ademeniri, nici intre bsjoeurl nu l'au primit, ci au rëmas neclintiţi îa creUuţa jurată. Csci, ce alta voeşte s*. zică: „Für standhaftes Ausharren in beschworenen Treue" de pe steagul grăniţeresc, pe care bravii următori da astăzi i'au dat uitării?

Ce bino pentru acele suflate nobile, că au disnărut ln mare parte, înainte de a vede slăbiciunile noastre/ Abia vre-o câţiva mal sunt azi In vieaţi dintre acel veterani, cari cu lacrimi la ochi privesc cum ne ruinăm, cu mâal sacrii ge risipesc, ce au adunat ei, nimicesc, ce au eluptat el.

Dar' apoi chiar dacă nu e alfcb'.cîune pentru ori cine a trM o vieaţă întreagă fără să adune ceva pentru binele de obşte, e mare slăbiciune, când nici averea comună adunată cu greutăţi de antecesorii noştri pentru scopuri atât de sublime nu am simţi o şi nu o ştim chivernisi, cum se cuvine, ci am lasat-o să se prăpădească ţi să fio exploatată pentru deosebite interese particular*. Cum să nu fie slăbiciune, când institutele noastre întemeiate şi susţinute cu atâta sacrificiu le lSsăm prrdă volni-ciilor străine, cari tind a le nimici? Cum să nu fim moleşiţi când suferim ca gimna­siul nostru să fie condus şi mal departe după modul de vedere şi tactica Iul Ciocan şi a soţilor sol, cari împing institutul spre prăpastie? Până când se va suferi deci ea un caracter stricat, ca şi Gheţie să fie tn fruntea unul institut, menit să dea creştere unfl generaţiunl întregi?

Nici chiar dl Gheţie nn ar putè s u b ţ i r e cu tăria convingerii, că persoana sa nu este întinată de atarï penate, cu cari e învinovăţit Înaintea opiniunel publ'ce. Ar fi cu un neadevër mal mult din partea D sale şi a soţilor sel, când ar susţii è, că de aceea II scoatem la iveală scăderile, pentru că nu e descendent de grăniţer. A subţire aşa ceva ar fi şi o absurditate, pentru că de ce In'a dove Jit dlul ii t jres faţă de instituţiunile noastre, înţeleg faţă de gimnasiu ş i 1 h'.vernisirea-'I sublimă. Pentru ce s'a făcut discipul şi apoi frate de cruce al lui Ciocan ? De ce n'a Încercat prin o

activitate serioasă şi vieaţft cinstită a se arëta vrednic între colegii sal şi a dovedi patronatului capabilitatea sa de a conduce nn insifut de creştere?

Dar' el a lucrat CÜ totul contrar. 'Şi-a hatut joc de gimnasiu, 'şi-a bătut joc patronat, pe car« Pa ttr't până înaintea guvernului. Absentează de la prelegeri cft'e 3—4 septëmânl, Iu care timp colinda pe la comite, pe la ministru şi te căciuleşte înaintea lor, pe când ar trebui căciulească înaintea patronatului, înaintea comisiunil fondurilor, care singură are dreptul de a denumi profesoil şi director la g mnasiul nostru. A dat prin aceasta ans-ă guvernului de a ne usurpa şi pu­ţinele drepturi, ce le mal avem.

Chiar şi uumal t ceasta îi denctă ajuns nemernicia şi rôutatea. Der' dm ne ceupăn de mot álltatta lui? Atunci ne îngrozim! Şi ce credeţi? 'I se dau deda-raţiuni publice, în care e numit .om die-cualifbat", . imoral ' până când în uima-cu groază trebue să apun — şi .căleu', Şi toats acestea 'i-sa \ ar prea moderate, deoare-ce nu reflectează nimic. (Pagub că din necesitate më ocup de astă ia*á de el) Dar apoi aceştia sunt compatibile cu conduita un І persoane, care pretinde a fi în fruntea unui institut de creştere, în fruntea unui gimnasiuj Nici deeuœ ! S) pro­fanează institutul, se infectează spiritul de educaţie. Atunci nu e mirare, că tineri­mea se demoraliaeszö, vëzénd că tocmai dl director Va premers cu exemplu. Şi apoi ce rëu mai nitre ne trebue?

Tocmai de aceea, arêad tn veiére cele premise, revocam tuturor descend» nţilor de grăniţiri din dis:rictul Năseuduiu1', domo şiopincar, — să se ocupe serios de chestia aceasta. Cel mai lnvet.it să explice la i mai puţin inveţat, ca astfel toaio paturile să fie bine informate. Să păşim cu energie tn flecare comună grăniţereafscă, s\ ridicam glasul nos ru — împreună cu poporul -căci drept avem.

Să pretindem prin représentait I comu­nelor noastre grăn' ;ţ3reştl delà comisiunea edminiatrătoaro a fondurilor noastre, pä DU dormitez-}, ci să fij conştie de chemam sa şi sä pareze ori-ce atacuri îndreptate tn centra bunului nostru strămoşesc si ln con­tra instituţiunilor noastre grănicereşti. 81 pretindem sanarea situaţiei demne de com­pătimit a gimnaziului nostru I Hă-! recâş­tigăm reputaţia ca o avea sub Dr. Laim şi până la odiosul Ciocan. Să nu mal sufe­rim, ea destinele unei mstituţiunl sânta a no istre să fie In manile sacrilege ale unul Ciocănişi şi .imoral" ca şi Gheţie. 5à u resolvească odată chestia importantă a dir«-toratuiui şi încă spre mulţumirea noastri I tuturor. Să vedem în fruntea gimnasink o persoană damna de acel post onorific, cm să fit conştie de înalta misiune a oficiu sëu. Comisiunea administratoare are deci deobligaœôntul m m l , d e a satisfacel doîiUţo a noastre. O facem totodată respon­sabilă de urmări, dacă chestia direcii iul — delà gimnasiul din Năseud - care ne ţine la o agitaţiune continuă, nu se vi resoiva spre mulţumirea generală « tuturor descendent lor de graniţerl şi încă cât nu! ouiead!

— U n a l a zi . — Traian scrie : ,Buclucurile c e l vin peste cap 11 fat

să o apuce pa uliţl dosnice ori să o tu­lească după cum poate*.

La aceste şire .Tribuna* adaog! .Ei, mie 'ml spui ? Ar zice Eugen Bntt\

De ce tocmai Eugen Brote, ,au ţilor* ? Doar d sa n'a fugit, căci plecase li străinătate nainte de a şti de procese |i simplu nu s'a mal Întors când a auzit t l'au implicat în 17 procese d'odată. Dacäut ştiţi că Mentorul d lui Dr. Raţiu a fagi întâia oară, Întrebaţi pe Dr. V. Branişte.

3

Ş O A P T E

Bădiţii.

Că din dorul mou de-aseară Poc făcea! s'aprinzî c ţee.r\

Cine şi-a spus mai bine şi maî frumos, iu fi-a cântat dorul năprasnic cu mal multă ifcre mqestivă decât anonimul poet ce a în­şel simţirea intimă în cele dmë versuri ?

Vâpaia re din focul dragostei se avînlă jinimi Í cuprinde, cu câtă putere e prinsă I ţoetul, are a lăsat generaţiilor să-şi Ы Un gură în gură simţirile sile dintr'o ifi,prinsă pe coardele lirei! f

Şi aceleaşi ispite, aceleaşi dcsamăgiri în-taţii lume le trăieşte şi.. . durerii mele un 'щШ si mii potrivit vestmênt nici cum njáseíü, decât în tânguirea versului popo­

si din lacrimile mele Făceai doue isvorele, Sâ te 'neel. bădiţ-o, 'n ele.

Elvira.

ie prone - indignaţi. Sibiu 15 Septemvre.

Bieţii, ori mal bine zis .băieţii" auto-iniei dm Sibiiu, s'au supërat foc pe co

ientul .Tdbanel Poporului' diu mo­hi, cä am avut cutezanţa a arëta, In ce ip se administrează averea naţională şi ii ce program frumos ' ş i au luat de a face IMrie—vinărsărie. Ş i ca să scape de «ut blaowgiu, au mobilisât aproape în tipl personagiu redacţional, ca prin ar­fei fulminanţi (!) şi cu propria lor iscăli­ţii si combată acest adevër. Numai cât tjffibi vor căra apă cu ciurul să spfcb irspui, căci harapul tot harap rëmâao, ear fcbarM române şi mal doparte, unde e Wal unde e cauţia ?

Primul martir al ac? stei ere ,prunis fa1 - ar zice de pildă secesionistul delà iţtie-a fost dl Vasilie C. Osvadă, cară

я luat odiosul rol, ca să deaminţească ma el Înşişi au publicai in ,Foaia Po Mul", că adică ,cancdaria de mijlocire jiDtie comercială) din 8 biiu, str. Poplăcii r. 15 nu prives le susţinerea pri-.väüei — Éionrí librării! — ci este o sfiicere a d-sale

Vine apoi .fostul martir al „Trib. Po-prulul' — ei o zice, dar' Intre noi fie zis,

I ni-se pare mal potrivit titlul „fostul Je« al .Trib Poporului ! — dl Aurel Trif, iiitd-că el nu cunoştea afacerea cu pra­ştie, ве năpusteşte asopra .Tribunei Popo­sii!', pentru-că a arëtat prostiile ce ae pu­ica ta „Enciclopedia Română*.

Cel mii năprazaic intre el e fratele Sasnarache. D sa, deşi ştie foarte bine afa-Bta cu prunole, ba am puie zice, e cel ul competent, totuşi nu cutează a o aminti, tó de totul „prea delicată*, ci dă înainte I calapodul lui Trif, si ajunge la resultatul, i.Tr. Poporului* nu mul are .amici în

.decât trei scriitori din birourile Con-•toralul*.

0 fll Nu voim să aretăm câţi „amici* itm. Dar' fie numai trei, 11 asigurărr, că Іншіа lor 11 Ara 1 nu au nici unul.

Lasă ci noi nici nu căutăm asemenea •ici, cari se schimbă după-oum bate vén У. De pildă colegul Samurache, era la lu­aţii cel mal Înfocat aderent al .Tribunei* І contrar partidei Iul Miron. In anul 1892 llri ca redactor îa cea mal odioasă foaie ape atunci, .Telegraful Român", ear' de idavéüd alte combinaţii de a regula B -ului eu .Dreptatea", eşl, până a nu fi dat Ы. Nimicindu-i-se speranţele cu Banatul. IM apoi tn serviciul D-rulu! Raţiu, unde administrând averea naţională, făcu propu­nea şefului sëu să facă din librărie — •Mrie.

Ear' cum merge cu prunele, se poate pleca ai din următoarele :

Harţi In 11 Septemvrie st. n. strada Po (tó era plină de caro cu prune, de pe ţeara (Mul şiţe>anil căutau după Samurache tn matul capului. El adecă l i a tost promis, că tánccá trecută va merge după ele şi când

a'a schimbat, Jidanii nu veniseră

după ele. Bieţii oameni n'au avut alta de făcut, ci au pus prunele în car şi hal cu ele la .Tribuna*. Era an scandal întreg. Oamenii n jurau, că li-se strică prunele.

Eată buclucurile c e ! fac d-lul Dr. Raţiu .băieţii" d-sale. Intru cât va el pot fi insă scuzaţi : simţind că baraca se cufundă, ei caută scăpare fâcêndn-se până şi life-ranţî de prune, ceapă, lemne neplutite etc. etc. şi la nevoie chiar . . enciclopedişti !

O tempóra, o mores !

Noutăţi Arad, 17 Septemvrie n. 1900.

Serbările aniversare de 200 ani de la unire, se iucep in Blaş azi Luni d. a., când vor suna clopotele bisericilor de aco ! o şi apoi Va porni conductul în sunetul musicel, travereâud stradale şi oprindu-se la reşedinţa mitropolitană. Marţi sara va fi concert. Cu această ocasie se va executa ă$ corul for­mat de inteligir.ţa locală: Oratoriul llie, după cuvintele vechiului testament, de F. Mendelsohn şi B?umărelu\ baladă poporală de Iac. Mureşan. D şoara Elisa Bodocan va declama un imn religios şi D-na Emilia Albertoni, operistă din Milano, va cânta Sta bat mater de Bossini. Tot atunci se va exe­cuta şi terzetul Serenada de I. Mureşan pentru sopran, tenor şi bas?. D şoara Olivia Bardoşi. va cânta la pian Craial codrului de F. Liszt şi Cimpoiul de 1. Mureşan.

După concert va urma petrecere cu joc in sal i otelului Univers.

A doua zi, MercurI se va ţ i n e şe­dinţa festivă tn sala mare a institutelor de invSţăment diu Blaj.

*

Bravară anei Românce. D n a Isacescu deja de mult timp s'a pregătit pentru a t r e c e tn n o t C a n a l u l M â n e c e I , <Ar' în urma timpului n e f a v o r a b i l în continuu a fost silită să amâne. Ziua ia vorabilă pentru d-na Isacescu a fost cea de 6 Septemvrie n. Deja de dimineaţă era un timp frumoa şi senin. D na Isacescu se de­ci-e a nu mal amâna întreprinderea şi încă în aceeaşi zi să treacă canalul „La Manche". A făcut cunoscut tuturor celor interesaţi şi dimineaţa la 7 ore în faţa unu! public nu­meros «i intre ui al o entusiaste a Intrat în Canal. D-na Isacescu era însoţită în drumul Rëu la o distanţă de 3—400 metri do va­poraşul . Jennette", care avea pe bord, afară de amicii artistei înotătoare, şi un medic şi câţi-va matrozi, buni înotători, cari aveau misiunea, ca la cas de pericol să sară Intr'a-jutor. Afară de vaporaşul Jennette*, pe ar­tista înotătoare o mai însoţiau Ia o depărtare de 3—4 metri doue luntri.

Apa era foarte rece, abia avea 14 grade, şi isbirea valurilor era puternică. Curagioasa şi vônjoasa femeie tnsă despica valurile cu putere şi deja la 11 ore a. m. se afla la 8 chilometri departe de ţerm, cu toate că de multe oii valurile au abătut o din calea dreaptă. La 11 ore fiind invitată de cel de pe corabie, d-na Isacescu a bëut un pahar de vin .Port", ţinond Intr'o mână paharul şi cu ceealaltă Înota mal departe. L^ orele 12 şi jumëtita d-na Ізасѳвси a prânzit tn apa mării. Cu o mână înota mereu, ear' in ceealaltă ţinea o bucată de carne de găină şi pane şi după-сѳ mancă aceasta, beu încă un pahar de vin, continuându-'ş! apo! earăşî drumul cu bărbăţie. Din când in când d na Isacescu lua câte-o felie de lămâie presă rată cu zăhar, ca să contra balanseze gustul sărat al ap t ! de mare.

D na Isacescu nu arëta de loc a fi obosită şi numai rëcirea apel, care scăzuse la 12 grade, o indispunea Astfel şi a con tinuat calea până la orele 4 şi 20 minute, sirăbătend o distanţă ca de 30 chilometri, Cel de pe vaporaş invitară pe artistă să în trerupă înotul, deoarece valurile mării erau tot mal puternice, şi in caşul cel mal fa vorabil n'ar fl putut ajunge la Dover, decât a doua zi la ameazî, fără a odihni cât de puţin.

I' otâtoarea vëzônd imposibilitatea de a continifl, se tnvoi să iasă din apă. Pe co rabié b j au făcut înotătoarei fricţiua! cu apă de Colc. ia, a fost învelită tntr'un cearceaf cald ş i 'Hezată pe un fotoliu. Corabia s'a Înapoiat i la orele 5 ş i 50 minute seara a s o s i t e d n a I s a c e s c u la C a l a i s D-na Ist> : e s c u a fost i n t i m p i n a t ă cu strigăte e n t u s i a s t e ş i transportată la locuinţa sa, unde s'a odihnit până la 7

ore, apoi a cinat. Ziua următoare şi-a con­tinuat modul de vieaţa, ca şi când nu s'ar fi tntêmplat nimic în ziua precedentă.

Comisar gavernîal. Ministrul reg. ung. a numit comisariu al sëu Ia examenele de maturitate-eroendatoare dala gimnasiul din Braşov, pe Kancz Elek, director suprem din Cluj. Examenele se vor începe în 22 Septemvrie st. n.

Patr ioţ i i rea saperaţl . Foile maghiare sunt din cale afară supë-nte pe S*ş! pentru pricina, că după ce! din Braşov (cu Kron­stadt-Mi vin acum şi Saşi! din alte oraşe să le conserve numele german. Astfel, ce! din Sibiiu nu se lasă de Hermannstadt şi Saşii bistriţenl — de Bisiritz. Necazul patrioţilor e cu atât ma! mare, cu cât — zic el — Saşii sunt ajutaţi şi de Români în această mal nouă .trădare de patrie". — O fi.'

* In contra falsificării vinnrilor mini­

strul unguresc de interne a dat zilele acestea o nouă ordonanţă, relativ la spesele împreunate cu examinarea vinurilor. Până acum autorităţile, chiar dacă aveau bănu­ială întemeiată în contra unor anumiţi fa­bricanţi şi liferanţî de vinuri, nu prea in-drăsniau să păşească cu toată energia, fiind­că aveau şi ele recoare de cheltuelde, ce eventual uşor puteau, In anumite casuii, să li-se ceară lor, dacă vinul s'ar fl dovedit nefalsificat. Acestui rëu 'i-se pune capot prin noua ordonanţă ministerială, care dis­pune, că spesele Împreunate cu examinarea vinurilor de-act încolo are să le supoarte mi-nisteriul agriculturii, dacă vênzëtoril de vi­nuri bănuiţi s'ar dovedi nevinovaţi. Noua ordonanţă a sosit Sâmbăta trecută şi ia mu­nicipiul aradan.

• Oficiant postai sinucis. Zilele trecute

ia Caşovia s'a s i n u c i s oficiantul supe­rior de postă, Alberty Béla, trăgondu-'şl un glonţ în cap. Pricina—aşa se zice—nu se ştie.

• Declaraţie! In nrul din 6 1. c.

al „Tribunei" a apărut sub titlul „O lămurire" o reproducere din ziarul unguresc „Ellenzék" din Cluj cu un comentar (de un necunoscut) referi­tor 1* persoana mea, faţă de care declar :

Subscrisul am părăsit institutul ,8o-meşana" încă tn 17 Faur st. n. flind con­cediat de direcţiune pe basa de atestat me­dical, delà care dat nu am luat parte la conducerea institutului nici ca seeretar, nici ca membru ta Direcţiune, afară delà a H-a adunare generală ordina-ă din 10 Maiu, cu care ocasiune tn calitate de acţionar şi membru al Direcţiune!, am făcut unele pro puneri, resp am susţinut unele, car! nu 'i au convenit diu! director Dr. Teodor Mi chali; tnsă eu acestea Ie am făcut din con vingere. Este adevărat eă direcţiunea tn decursul absentări! mele delà institut res. cu finea lune! Iulie a luat faţă de posiţia mea de secretar al institutului o decisiune unilaterală, chiar cu provocare la ţinuta mea din adunarea generală, şi că faţă de mine cât şi faţă de alţi trei acţionari s'a înaintat proces de calumniare, dar este ade-vërat şi aceea, că în decursul pertractării din 30 August toată causa a intrat tn altă fa?ă, dec! a fost nu numai necuvin-cios a scrie despre o causă neterminată, şi despre care nu se ştie că pe a cui parte este adevërul, ( ei a fost o escrochiere, resp. c seducere a opiniune! publice, cu scop evident de a më discredita pe mine şi de a folosi nu institutului .Someşana", ci di­rectorului el. In caşul présent institutului şi directorului Iu! mal mult i a u stricat, ся folosit; ear subscrisului nn va fi tn stare a-'I strica reputaţia nie! când un anonim, de oarece după informaţia primită din loc corn petent, Direcţiunea şi comitetul institutului nu au parte la cele scrise şi referitoare la mine. Deocamdată numai atâta pentru lă murirea celor interesaţi.

Pentru cas de necesitate îmi reserv dreptul, că la t ;mpul eëa, pe basă de do­cumente oficioase, să dau celor interesaţi toate lămuririle referitoare acestei cause.

8. Rus. •

Concert şi teatru în Sebeşul săsesc. Reuniunea meseriaşilor din Sebeş , Andre­iana * Invită la concert şi teatru ce-'l va 8-an gea din incidentul sfinţire! bisericei : io-vate din Sebeş, Duminecă tn 10 23 sinj>-temvre a. c , ta sala cea mare a bote» c ? l

„La leul de aur". începutul Ia 7 Vi oare seara Preţul de Intrare loe I. 2 cor., loc II. 1 cor. 40 fll., loc. III. 1 cor , galerie 60 fii. Venitt.1 curat e destinat iu faverul .Fon­dului pentru ajutorarea vëiuvelor şi orfa­nilor meseriaşilor din Seb-ş şi jar*. Oferte marinimoase se primesc eu mulţ i mită şi se vor cuita pe cal* publică. Program : 1. Cu­vent ocasional la desvălire» drapeNiul .An-dreanei* ; 2. „Să cântăm azi în cor,* cor mixt de Haydn ; 3. a). „Cine n'are dor pe vale", cor mixt de G. Şorban; b) .Ţiganul Ia vênat", anecdotă de T. Speranţă; 4. „Co-pilo, tu eşti gata", cor mixt da F. Mendel-sohn ; 4. a) .Ţiganul cinstit", anecdotă de T. Speranţa ; 6) .Eu m* duc, codrul ro­mâne", cor mixt de G. Şorban. .Serăcie lu­cie", comedie într'un act de I. Vulcan. După teatru : dans.

Un tinër maturisant eminent doreşte a fi aplicat ca practicant In vre-o cancelarie notariala. Oferte se primesc la administraţiunea „Tribunei Poporului" .

Un tinër român cu pur tare bună, care posedă limba română în vorbit şi scris şi cu scrisoare frumoasă, poate fi aplicat imediat în cancelaria subscrisului, unde are a-şl Înainta ce­rerea .

Chişineu (Kis-Jenő.) j Mihaia Vel-ciu,

advocat.

U L T I M C U V E N T . — Mamă, cum trebue să scriu o scri­

soare de felicitare? — Cel mal bun lucru, fata mea, ѳ să

scrii cum vorbeşti. — Dar dacă vorbeşti pa nas?

U l t i m e ş t i r i .

Resboiul din China.

Ştirile din urmă spun, că toată chestia cu tratativele pentru pace din parte chineză este încredinţată vice-reqelui Li Hung-Oiang.

Londra, 16 Septemvrie. Lui „Daily Telegraph" 'i-se raportează din Pe­king, că la Intrarea în palatul impe­rial soldaţii, îndeosebi Ruşii, au jăfuit de-acolo toate obiectele de valoare şi că în Ciung Ciau au sevîrşit cele mal în­fiorătoare cruzimi asupra indigenilor, ne­cinstind femei şi ucizênd dame şi copil. Comandantul japonez în persoană s'a ріапз de aceste oribilităţl la coman­danţii trupelor ruseşti şi franceze.

Londra, 16 Septemvrie. Agenţia .Reu­ter* raportează din Péking ci asasinul amba­sadorului german a fost interogat din nou şi a recunoscut, eă omorul la sevîrşit la ordinul unui înalt funcţionar chinez, care a porun­cit si fie ucişi toţi représentant i put rilor străine.

Din Transvaal. Resboiul englezo-bur pare a fi pe

isprăvite. Bëtrânul preşedinte Krüger de trei zile deja se află pe teritoriu portu-gez, la Lorenzo-Marquez, unde după ştirile mal noue, în urma intervenţiei Eng Uter el, Portugalia il tractează aproape ca p'un prisonier, nelăsându-l să se de­părteze din palatul guvernului. Comanda supremă peste oştire şi toţi Burii, Krü­ger a încredinţat-o generalului Botha, ear el a plecat din ţeară cu gând ca, sosind în Europa, să solicite intervenţia marilor puteri.

Burii continuă de altfel lupta de guerilă, şi după o telegramă din Londra, la 15 c. în apropiere de Helveţia ei au pus mâna pe un detaşament de pionerl al Iul Buller, căzendu-le în mână şi poşta întreagă a generalului englez.

Editor: Aurel PopovicI Barcianu. Red. respuns; Ioan Russu Şirianu.

i

Nr 165

Niimérul telefonului 10.

xandru Hoffmann p r ă v ă l i e d e e f e c t e d e m o d ă

l a „Rândunică."

P a l a t u l t e a t i r o l u i .

C e ï mai bogat asortiment cu preţuri foarte mici, de

efecte diverse.

Cravate ds dame „Reform" 25 cr. bucata.

Ciorapi pentra danie, domni şi copii lucrau în închisoare recu­

noscuţi de cei mal buni; preţul după registru.

Kufarie pentro bărbaţi, femei şl copii, se confccţtoneză după mă­

sură, dar sunt şi în deposit.

Dante le , delà 5 cr. în sus, briuri şi înciogătoare delà 38 cr. în sus.

N . B. A sosit nn nou Iransport din faimoasele mănuşi de piele,

perechea numai 95 cr.

Niimérul telefonului 10.

•199 1—10

„Casa de negoţ in Zürich" din Budapesta face cunoscut onor. publie, din Arad şi giur că l a 1 6 1 . o. corni» sionarul sëu soseşte cu cele mai moderne şi cele mai frumos

executate

„Bluze n o u t ă ţ i " . Acele stimate dame cari ar dori să vadă colecţia sunt rugate

să-şi lase stim. adresă îa

498 1—1 99 Hotel Crucea Alba«,

In atenţiunea domnilor Învă­ţători români. Aducem la cunoştinţa domnilor înveţătorl dc la scoale'e po­porale, că Înaltul minister reg. ung. de culte şi instrucţiune publică cu datul de 26 Martie 1900 Nr. près. 1010 a aprobat manualul „Geografia pentru şcoalele poporale întocmită pe basa planului ministerial de înveţământ, I artea primă pentru clasele III. şi IV., de Vasilie Goldiş, pwfes. gimnast

In hgătură cu aceasta anunţăm pe domnit înveţătorl, că tocmai acum a esit de sub tipar şi partea a doua, dm Geografia dlui Vasilie Goldiş.

Ambele părţi se pot rocura de la Librăria editoare Ciurcu în Braşov. prtcum ţi de la toate librariüe diu p o trie.

с О Л г і і Л , - - * * ^

ioograna . j s a s a e x s s

una Poporului" SXSSSISSÉEJaS'SSSSL.

anginiă fiind cu material

primeşte spre executare :

КОЙШЖ«!ѲШШШОК<Г Tipăr i tu r i jp| Cărţ i , Щ Ori-

Äe_ bancă, Ggig _ l i roşur î , j s g j tipărituri, i Inv i tă r i Pill Anunţur i 1

la nun tă , ЬЙзШга nebrttle, i

^ѳіе mai .... s a s s s s x L

moderate preţuriII I

Institut de cură deschis de diminéta delà 6 óre pană la 7 óre seara

(abstragênd órele delà 9—11 în. ani.)

LA disposiţia publicului sfcau urinatórele mijlóce de lecuire :

Scaldă în lumina electrică: 1. Reumă, podagra, aprindere de nervi (ischias), dureri

1» coaste şi la faţă, nevralgia, aprinderi de peliţa peptulul şi a foalelui, otrăvire eu metal (argint viu, zinc, argint, plumb).

2. Morburi de sânge (cu ajutorul curei de mercuriu şi Iod), îngrăşarea peste mesura, grăsimea de inimă, aprindere de peliţa rinichilor, boală de zaehar (diabet).

3. Anemia, nevrastenia (slăbirea nervilor), nervositatea. 4. Morburi de piele învechit-, scrofule, luparea etc. După felul boalei, scalda aceasta poate fi urmata de

lecuirea cu apă rece, de m&ssagiu sau împachetare. — în­trebuinţarea odată costă : 1 fl. 25 cr.; 15 bilete: 15 fl.

Camere pentru inhalaţie, după metodul delà Gleichen­berg Ems, pentru aprinderi acute şi învechite de gâtlej, de- piumânî, cum şi pentru dilatare de plumânî şi astma. •— Iutrebuinţarea odată costă : 75 cr.; 15 bilete: 9 fl.

Cura ci2 apă-rece. întrebuinţarea odată : 60 cr.; 15 bilete 1 fl.

Gimnastica svedeză pentru întărirea reconvalesc* nţilor cu musculatura slăbită, pentru întărirea băieţilor şi a oame­nilor desvoltaţi, cari sufer de morburi de inimă şi de strîm-tarea coşului pontului.

Taxa lunară delà 10 fl. în sus, după cum e felul caşului de boală.

Fie-care boluav se bucură de căutarea ce 'i-a prescrie medicul söu propriu, ьаи după sfatul ce însumi 'i '1 dau, Ori-ce îndeplinire a curei se luîompiă sub veghiarea mea personală.

Dr. A. HECHT, 4 5 0 <8~28

Arad, strada Templo:r>, palatul ^'noriţi or. Telefon: Nr. 270.

Bănea generală de a s i g u r a r e m u t u a l ă »

„ T R A N S I L V A N I A " 423 1 7 - 5 9 Ш SIBIIU.

asigureaza pe lângă cele ma i favorabile condiţiuni :

1. în contra primejdiei de foc şi de exploeiuni ; clădiri de ori-ce fel, mărfuri, producte de câmp, mobile ş. a. ;

2. pe viaţa omului In toate combinaţiunile, precum : asigurări de capitaluri m сазиі morţii şi pentru terminuri fixate, de zestre şi de rente.

Desluşiri so dau, şi oferte de asigurări se primesc din comitatele: Arad, Bichiş, Bihor, Ciănad, Caras-Severin, Timiş şi Toronto!

Agentura principală din Arad.

Strada (Széchenyi Nr. 1. casa dlui advocat Dr. Virgil Bogdan etagiu! II.) precum şi prin agenturile cercuala şi speciale.

împrumuturi ieftine pe amortisaţie Recomand" tn atenţiunea on. proprietari de pâment şi proprietari

do case în Arad-centrn, că prin mijlocirea mea pot obţine până la cele mai mari sume şi pe lângă condiţiuni foarte favorabile împrumuturi ieftine amortisaţionale ou amortisaţie de

15—50 ani. Nu comput înainte nici on fel de remuneraţie, convertesc datorii vech,

de asemenea la dorinţă anticipez do la mine cheltuelile de întabulare. Provocându-më la faptul, că de mai mulţi ani ia foarte numeroşi inşi

i-am împlinit spre cea mai mare mulţumire a lor trebuinţele de împru­muturi, rog cu toată stima pe cn. domni proprietari de păment şi proprie­tari de case, ca în propriul lor interes cu deplină încredere să se adre­seze mie cu afacerile lor de im jumuturi.

împrumuturile sunt j r carnete de <&о/0 4V2 ş i 5%, pe l â n g ă a m o r t i s i » . r n 5 f ' 3 o r e 8 p u n z e t o a r e d in capi ta l

Inst i tut de îuiji arnut pe imobile si moşii 453 17-17

Szüe" * \ Vilmos ARAD, Fă-ut Nr.? , vis-à.vi? cn moara Széchenyi.

P Respuns se du numai dacă la îi • i tbări le ce se fac se adungă şi marcă poştală

«Tipografia Tribuna Poporului* Aurel Popoviciu Barcianu.