UE pentru proiectele de dezvoltare rurală86-87 În cazul în care trebuie să se exercite o...

Raportul special Obținerea de economii: menținerea sub control a costurilor aferente finanțărilor acordate de UE pentru proiectele de dezvoltare rurală

RO 2014 nr. 22

CURTEA DECONTURIEUROPEANĂ

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 12, rue Alcide De Gasperi 1615 Luxembourg LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1

E-mail: [email protected] Internet: http://eca.europa.eu

Twitter: @EUAuditorsECA YouTube: EUAuditorsECA

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014

ISBN 978-92-872-1405-8doi:10.2865/23072

© Uniunea Europeană, 2015Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

Printed in Luxembourg

Obținerea de economii: menținerea sub control a costurilor aferente finanțărilor acordate de UE pentru proiectele de dezvoltare rurală

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]

Raportul special

RO 2014 nr. 22

02Cuprins

Puncte

Glosar

I-IX Sinteză

1-15 Introducere

16-20 Sfera și abordarea auditului

21-100 Observații

21-35 Partea I – Orientări, supraveghere și corecții: Comisia Europeană are responsabilitatea de a se asigura că fondurile acordate de UE pentru dezvoltarea rurală sunt cheltuite în mod corespunzător

24-29 După ce auditurile au evidențiat deficiențe la nivelul controalelor cu privire la costurile proiectelor, Comisia a reacționat prin propunerea de corecții financiare și prin încurajarea statelor membre să elaboreze planuri de acțiune

30-31 Costurile ar fi putut fi mai bine gestionate dacă Comisia ar fi oferit orientări și ar fi detectat deficiențele cu mult mai devreme în cadrul perioadei de programare

32-35 Deși inițiativele recente ale Comisiei au dat unele rezultate, planurile de acțiune nu tratează suficient de aprofundat problema riscurilor la adresa caracterului rezonabil al costurilor

36-55 Partea II – Protecția împotriva specificațiilor excesive: modalități prin care se vizează să se garanteze că elementele pentru care s-a aprobat finanțarea au un caracter rezonabil

38-42 Limitarea finanțărilor la costurile aferente unei specificații standard este o metodă simplă și eficace în cazul în care există multe proiecte similare sau tipuri comune de cheltuieli

43-55 În cazul altor măsuri, costurile propuse ar trebui să fie evaluate pentru a se asigura că specificațiile sunt rezonabile, atunci când riscul existent justifică acest lucru

56-87 Partea III – Obținerea celui mai bun preț: modalități prin care se vizează să se garanteze că prețurile elementelor aprobate sunt rezonabile

58-63 Atunci când este posibil, utilizarea unor opțiuni simplificate în materie de costuri (sau utilizarea costurilor maxime într-o manieră similară) limitează într-adevăr riscurile unor prețuri excesive – atât timp cât aceste costuri simplificate sau costuri maxime sunt stabilite la nivelul corespunzător

64-74 Compararea prețurilor elementelor pentru care se solicită finanțare cu date independente privind prețurile poate oferi asigurarea că prețurile sunt rezonabile, dar această abordare poate fi dificil de pus în aplicare

75-85 Compararea ofertelor primite de la diferiți furnizori poate fi o metodă simplă prin care să se stabilească care sunt prețurile pieței, însă sunt necesare măsuri de protecție pentru a se combate manipularea procesului și frauda

86-87 În cazul în care trebuie să se exercite o apreciere, avizul unui expert independent sau cel al unui comitet de evaluare pot constitui surse valoroase de asigurare și pot fi deosebit de eficiente sub aspectul costurilor atunci când sunt vizate în mod expres cazurile cu risc mai ridicat

03Cuprins

88-92 Partea IV – Menținerea vigilenței și după aprobarea proiectului: abordările prin care se asigură caracterul rezonabil al costurilor care sunt efectiv rambursate

90-91 Sistemele de control ar trebui să verifice și să detecteze orice modificare semnificativă a proiectului survenită după aprobarea finanțării, pentru a se obține certitudinea că costurile care urmează să fie rambursate sunt în continuare rezonabile

92-94 Existența unor norme clare și prevederea unor declarații explicite și a unor controale pe eșantioane de plăți pot descuraja disimularea reducerilor, a rabaturilor comerciale sau a avantajelor de alt tip oferite de furnizor în scopul diminuării costului real

95-100 Partea V – Eficientizare: abordările prin care se asigură că nivelul cerințelor și nivelul controalelor sunt proporționale cu nivelul riscului

96-98 În cazul în care probabilitatea de materializare a riscurilor și impactul potențial al acestora sunt scăzute, sistemele de control pot fi concepute în așa fel încât să se reducă la minimum sarcina administrativă

99-100 În cazul elementelor cu o valoare mare, al proiectelor care beneficiază de o intensitate ridicată a sprijinului și al altor factori de risc, se justifică un nivel crescut al controalelor

101-111 Concluzii și recomandări

Anexa I – Lista de verificare elaborată de Curtea de Conturi Europeană pentru evaluarea concepției sistemelor de control în raport cu riscurile asociate costurilor din domeniul dezvoltării rurale

Anexa II – Programele de dezvoltare rurală selectate în vederea examinării documentare

Anexa III – Utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri în cele 88 de programe de dezvoltare rurală

Anexa IV – Prezentare generală a abordărilor urmate în programele de dezvoltare rurală selectate în vederea examinării documentare

Răspunsurile Comisiei

04Glosar

Autoritățile statelor membre: Statele membre sau regiunile acestora desemnează o autoritate de management responsabilă de planificarea, punerea în aplicare și evaluarea programului de dezvoltare rurală, precum și o agenție de plăți, care poate executa o parte dintre aceste sarcini și care efectuează plățile către beneficiarii finanțărilor.

Gold‑plating: Exagerare a specificațiilor dincolo de ceea ce este necesar sau încorporarea unor caracteristici sau a unor rafinamente costisitoare și inutile. În prezentul raport, termenul se referă la achiziționarea unor produse (sau servicii) care sunt de o calitate mai bună sau care răspund unor specificații de nivel mai ridicat decât este necesar: de exemplu, achiziționarea unei mașini de lux în locul unui autovehicul utilitar necostisitor.

Măsură: O schemă de ajutoare pentru punerea în aplicare a unei politici. O măsură definește normele aplicabile proiectelor care pot beneficia de finanțare. Măsurile de investiții sunt măsurile prin care se oferă sprijin financiar pentru achiziționarea de utilaje și echipamente, pentru lucrări de construcție sau pentru alte lucrări precum reîmpădurirea.

Opțiuni simplificate în materie de costuri: Finanțări care nu depind de costurile suportate efectiv. Principalele forme sub care se pot prezenta costurile simplificate sunt:

ο Costurile unitare standard: cuantumul finanțării se calculează pe baza unui cost unitar definit în prealabil. De exemplu: Proprietarului unui teren i se acordă o finanțare pentru realizarea unui nou gard viu care nu este dăunător animalelor sălbatice și pentru care urmează să utilizeze specii de arbori indigeni. Costul unitar standard pe metru de gard viu este de 50 de euro. Dacă proprietarul terenului plantează un gard viu cu o lungime de 100 m, finanțarea care va fi plătită va fi în cuantum de 5 000 de euro (50 de euro x 100), indiferent de costurile efective suportate pentru achi-ziționarea plantelor și pentru realizarea gardului viu.

ο Finanțare la rate forfetare: Cuantumul finanțării se determină, pentru anumite categorii de costuri eligibile, prin calcularea ca procent din alte categorii de costuri eligibile. De exemplu: Unui fermier i se acordă o finanțare pentru construcția unui grajd de vite nou cu un cost de 100 000 de euro. Rata forfetară pentru onorariile arhitecților sau ale experților în construcții este de 10 %. Fermierul va primi, în plus față de finanțarea pentru construcția în sine, o fi-nanțare în valoare de 10 000 de euro pentru costurile cu arhitecții sau experții în construcții, indiferent de onorariile plătite efectiv.

ο Sume forfetare: Se plătește o finanțare cu un cuantum fix la finalizarea unor activități/realizări specifice sau după obținerea unor rezultate specifice. De exemplu: Unei municipalități îi este acordată o finanțare pentru organizarea unui eveniment. Suma forfetară pentru astfel de evenimente este de 10 000 de euro. Municipalitatea va primi suma respectivă, indiferent de costurile pe care le suportă efectiv, cu condiția să îndeplinească condițiile pentru acordarea finanțării legate de numărul de persoane care participă și de durata evenimentului.

Perioadă de programare: Perioadă acoperită de un program de dezvoltare rurală. Auditul care face obiectul prezentului raport se referă la perioada 2007-2013. Efectuarea plăților pentru proiectele finanțate în cursul acestei perioade poate continua până în decembrie 2015. Până la momentul efectuării acestui audit, nu fuseseră încă adoptate programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020.

Prețuri de referință: Prețuri ale echipamentelor, ale utilajelor ori ale materialelor de construcții sau costuri de construcție, costuri cu forța de muncă etc. în raport cu care autoritățile statelor membre evaluează costurile proiectelor propuse în cererile de finanțare.

Program de dezvoltare rurală: Un document elaborat de un stat membru și aprobat de Comisie în vederea planificării și a implementării, la nivel regional sau la nivel național, a politicii de dezvoltare rurală a UE.

Proiect: O investiție, un serviciu sau o altă activitate pentru care se solicită/se obține finanțare.

05Glosar

Rambursarea costurilor efective: Finanțare care se bazează pe costurile eligibile suportate. De obicei, beneficiarul trebuie să prezinte facturile achitate pentru a justifica respectivele costuri.

Realizări: Ceea ce se produce sau se obține prin implementarea unui „proiect”.

Rezultate: Efectele sau schimbările directe care apar ca urmare a implementării unui proiect.

Sisteme de control: Ansamblul de norme și proceduri utilizate pentru a administra o organizație sau pentru a gestiona un program de cheltuieli în vederea atingerii obiectivelor acestora.

06Sinteză

IAuditul care face obiectul prezentului raport vizează costurile aferente politicii de dezvoltare rurală a UE. În cadrul acestui audit, accentul a fost pus pe sprijinul acordat pentru acoperirea costurilor proiectelor de investiții și de alt tip realizate de fermieri, întreprinderi, autorități locale și alte organizații din mediul rural. Acest sprijin, care repre-zintă aproximativ jumătate din cheltuielile în cuantum de 100 de miliarde de euro programate de UE pentru peri-oada 2007-2013, este gestionat de către autoritățile statelor membre, sub supravegherea Comisiei.

IIÎn condițiile în care sunt în joc sume atât de mari, UE și statele membre au un interes comun de a se asigura că sunt menținute sub control costurile aferente finanțărilor care sunt acordate pentru dezvoltarea rurală. Acesta constituie un element-cheie al „bunei gestiuni financiare” prevăzute în regulamentele financiare ale UE; conform acestui deziderat, toți cei care sunt implicați în gestiunea bugetului UE trebuie să aplice principiul economicității, care presupune acorda-rea sprijinului financiar pentru resursele potrivite și la cel mai bun preț.

IIICurtea auditează în fiecare an cheltuielile aferente dez-voltării rurale și prezintă constatările auditurilor efectuate în acest domeniu în cadrul rapoartelor sale anuale și al rapoartelor sale speciale. O problemă recurentă constatată de Curte este aceea că autoritățile statelor membre nu se asigură într-o măsură suficientă de caracterul rezonabil al costurilor care sunt aprobate pentru finanțările din dome-niul dezvoltării rurale. Necesitatea de a îmbunătăți gestiu-nea financiară în acest domeniu este evidentă. Acest lucru a determinat Curtea să examineze în detaliu riscurile impli-cate și abordările urmate de Comisie și de statele membre pentru a combate aceste riscuri.

IVCurtea a constatat că abordările urmate nu erau cele mai eficace pentru menținerea sub control a costurilor din domeniul dezvoltării rurale. Comisia reacționa abia după ce apăreau problemele în loc să se asigure de la bun început că sistemele erau bine concepute. Sistemele de control ale statelor membre încercau să contracareze doar o parte dintre riscurile existente la adresa economicității sau erau deficitare. Erau disponibile abordări mai eficace, dar acestea nu au fost utilizate pe scară largă.

VComisia nu a oferit orientări și nu a diseminat bune practici la începutul perioadei de programare 2007-2013; în plus, nu s-a asigurat că sistemele statelor membre erau eficace înainte ca acestea să înceapă să aprobe volume mari de finanțări. Până la momentul în care Comisia a luat măsuri, cea mai mare parte a finanțărilor pentru proiecte fuseseră deja aprobate. Începând cu anul 2012, Comisia a adoptat însă o atitudine mai activă și o abordare mai coordonată. Dacă această abordare este urmată până la capăt, punân-du-se totodată mai mult accentul pe economicitate, ea ar trebui să conducă la îmbunătățirea gestiunii financiare în următoarea perioadă de programare.

VIÎn ceea ce privește statele membre, până în 2014, toate cele 15 programe de dezvoltare rurală cu volumul cel mai mare de fonduri alocate dispuneau de sistemele de bază care erau prevăzute în regulamente pentru verificarea cheltu-ielilor de dezvoltare rurală. Cu toate acestea, toate progra-mele respective erau afectate de deficiențe din punctul de vedere al riscurilor principale, astfel că, per ansamblu, costurile aferente finanțărilor acordate pentru dezvoltarea rurală nu erau ținute bine sub control. Analiza informațiilor provenite din toate cele 88 de programe de dezvoltare rurală indică faptul că aceeași situație predomină pe întreg teritoriul UE. În special:

(a) sistemele de control ale statelor membre au pus accentul pe prețurile elementelor sau ale lucrărilor așa cum erau specificate în cererile de finanțare, ur-mărind în măsură mult mai redusă să determine dacă elementele în sine erau rezonabile sau dacă finanța-rea prezenta un bun raport între costurile suportate și eficacitatea înregistrată în îndeplinirea obiectivelor politicii. Aceasta atrage riscul de încorporare a unor elemente costisitoare și inutile (gold‑plating) și riscul unui raport costuri-beneficii nesatisfăcător;

(b) principalele metode utilizate pentru a se verifica dacă sunt rezonabile prețurile din cererile de finan-țare constau în compararea ofertelor de la diferiți

Sinteză 07

furnizori sau compararea prețurilor propuse cu prețurile de referință. Curtea a constatat că sistemele instituite de unele state membre ofereau o asigurare limitată cu privire la caracterul rezonabil al costurilor, așa cum se întâmpla, de exemplu, în cazul în care se utilizau prețuri de referință care erau cu 30 % mai mari decât prețurile reale ale pieței;

(c) finanțările se aprobă în prealabil și plata lor se efec-tuează după ce solicitantul a achiziționat elementele în cauză sau după ce a realizat lucrările. În cazul în care modificările aduse unui proiect au intervenit după aprobarea finanțării, lacunele existente în sistemele anumitor state membre au făcut posibilă rambursarea unor costuri al căror caracter rezonabil nu fusese verificat;

(d) în general, la stabilirea nivelului cerințelor și a nive-lului controalelor, nu s-a ținut seama de diferitele niveluri de risc. Multe dintre autoritățile statelor membre urmau aceeași abordare indiferent dacă verificau o finanțare în valoare de 10 000 de euro sau una în valoare de un milion de euro. Posibilitățile de simplificare în cazul unor riscuri limitate nu au fost utilizate pe scară largă.

VIIAvând în vedere toate aceste observații, Curtea concluzio-nează că există ample oportunități de a se obține economii reale, în perioada de programare 2014-2020, în ceea ce pri-vește finanțările care se acordă pentru proiecte de dezvol-tare rurală, prin aplicarea unor abordări mai eficace pentru menținerea sub control a costurilor. Fondurile astfel econo-misite ar putea fi puse la dispoziție în vederea finanțării unor proiecte suplimentare, obținându-se astfel o multiplicare a realizărilor și a rezultatelor și contribuindu-se la realizarea într-o mai mare măsură a obiectivelor.

VIIICurtea a constatat, de asemenea, că existau abordări func-ționale și eficace sub aspectul costurilor pentru combaterea deficiențelor identificate, majoritatea acestor abordări fiind deja puse în aplicare în anumite state membre.

IXÎn consecință, Curtea recomandă ca, înainte de angajarea cheltuielilor în noua perioadă de programare, Comisia și statele membre să se asigure că abordările urmate de toate programele de dezvoltare rurală contracarează riscurile descrise în prezentul raport. Criteriile pentru evaluarea aces-tui aspect sunt prezentate într-o anexă la raport. Din acest proces ar trebui să facă parte o evaluare ex ante care să fie realizată de autoritățile statelor membre. De asemenea, Curtea recomandă Comisiei și statelor membre să verifice, într-o etapă timpurie a noii perioade de programare, că sistemele funcționează în mod eficient și că sunt eficace.

08Introducere

Argumentele care justifică efectuarea auditului: un control mai bun al costurilor aferente dezvoltării rurale ar putea genera reale economii

01 Auditul care face obiectul prezentului raport vizează costurile aferente politicii de dezvoltare rurală a UE. În cadrul aces-tui audit, accentul a fost pus pe sprijinul acordat pentru acoperirea costurilor proiectelor de investiții și de alt tip reali-zate de fermieri, întreprinderi, autorități locale și alte organizații din mediul rural. Finanțările în cauză sunt gestionate de către autoritățile statelor membre sub supravegherea Comisiei, în conformitate cu normele stabilite în regulamentele UE1. În general, aceste finanțări sunt aprobate pe baza unor specificații ale proiectului și pe baza prețurilor propuse de solicitant; plata finanțării are loc după ce solicitantul a achiziționat bunuri-le în cauză sau a întreprins lucrările specificate.

02 Pentru perioada de programare 2007-2013, Uniunea Europeană a planificat cheltuirea a aproximativ 100 de miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală. La rândul lor, statele membre au prevăzut o contribuție suplimentară de 55 de mi-liarde de euro, care urma să fie acordată din bugetele lor naționale și regionale. În condițiile în care sunt în joc sume atât de mari, UE și statele membre au un interes comun de a se asigura că sunt menținute sub control costurile aferente finanțărilor care sunt acordate pentru dezvoltarea rurală. Acesta constituie un element-che-ie al „bunei gestiuni financiare” prevă-zute în regulamentele financiare ale UE; conform acestui deziderat, toți cei care sunt implicați în gestiunea bugetului UE trebuie să aplice principiile economiei (economicității), eficacității și eficienței.

03 Cu toate acestea, în urma auditurilor pe care le-a efectuat cu privire la politica de dezvoltare rurală aferentă perioa-dei 2007-2013, Curtea a constatat că autoritățile naționale și regionale nu se asigură într-o măsură suficientă de caracterul rezonabil al costurilor proiec-telor pentru care sunt acordate aceste finanțări. Comisia a ajuns la concluzii similare în urma propriilor activități de audit. Detalii suplimentare sunt oferite la punctele 24-56.

04 Toate acestea indică faptul că un control mai bun al costurilor ar putea genera economii semnificative la nivelul finan-țărilor acordate pentru proiectele de dezvoltare rurală, obținându-se totodată aceleași realizări și rezultate și atingân-du-se aceleași obiective. În opinia Curții, este fezabilă realizarea unor economii considerabile. Chiar și economisirea câtorva sute de euro la fiecare proiect de investiție ar putea genera economii în valoare de mai multe milioane de euro. Economisirea a 1 % din finanțarea acor-dată fiecărui proiect ar putea conduce la o economie globală de 500 de milioane de euro pentru bugetul UE în cursul pe-rioadei de programare2. Fondurile astfel economisite ar putea fi puse la dispoziție în vederea finanțării unor proiecte su-plimentare, obținându-se astfel o mul-tiplicare a realizărilor și a rezultatelor și contribuindu-se la realizarea într-o mai mare măsură a obiectivelor.

1 Pentru perioada de programare 2007-2013, sunt aplicabile următoarele regulamente: Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 277, 21.10.2005, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 368, 23.12.2006, p. 15) și Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală (JO L 25, 28.1.2011, p. 8). Mecanismul în cadrul căruia se acordă aceste finanțări este cunoscut sub denumirea de „gestiune partajată”. Răspunderea globală revine Comisiei, dar aceasta nu aprobă ea însăși finanțările și nici nu efectuează plăți către beneficiari, aceste sarcini fiind îndeplinite de autoritățile statelor membre.

2 Măsurile de investiții reprezintă aproximativ jumătate din cheltuielile programate pentru dezvoltarea rurală.

09Introducere

05 În perioada de programare 2014-2020, urmează să fie pusă în aplicare o serie similară de măsuri de dezvoltare rurală, aprobarea noilor finanțări fiind preco-nizată a începe în cursul anului 2015. Comisia colaborează cu statele mem-bre în vederea îmbunătățirii eficacității sistemelor lor de control, astfel încât să se garanteze o mai bună conformitate a acestora cu reglementările. Având în vedere perspectivele de a se obține reale economii și o mai bună utilizare a bu-getului UE ca urmare a îmbunătățirilor aduse gestiunii financiare în acest dome-niu, Curtea a decis să contribuie la acest proces prin efectuarea unui audit apro-fundat cu privire la abordările actuale aplicate pentru menținerea sub control a cheltuielilor de dezvoltare rurală3.

Politica de dezvoltare rurală: peste un milion de finanțări individuale vărsate fermierilor, întreprinderilor mici, autorităților locale și altor organizații din mediul rural

06 Politica de dezvoltare rurală aferentă pe-rioadei 2007-2013 a fost pusă în aplicare, pe întreg teritoriul UE, prin intermediul a 88 de programe de dezvoltare rurală naționale sau regionale. Aceste progra-me erau constituite dintr-un număr de „măsuri” (scheme de ajutoare), fiecare dintre acestea fiind orientată, prin speci-ficarea unui set de norme de eligibilitate și a unor criterii de selecție a proiectelor, către grupuri specifice de beneficiari și către anumite tipuri de proiecte. De-ciziile privind ratele de finanțare erau luate de autoritățile statelor membre (în limitele stabilite în regulamente), aceste rate putând varia între mai puțin de 10 % și 100 % din costurile eligibile ale proiectului, în funcție de măsura în cauză. Prin aceste măsuri, UE urmărește să impulsioneze și să sprijine derularea unor activități capabile de a contribui la atingerea obiectivelor politicii, și anume: ameliorarea competitivității sectoarelor agricol și forestier; ameliorarea mediului și a spațiului rural; ameliorarea calității vieții în mediul rural și diversificarea eco-nomiei rurale4. În caseta 1 sunt prezen-tate exemple de tipuri de proiecte care au primit finanțare.

3 Misiunea Curții este de a contribui la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE, de a promova răspunderea pentru actul de gestiune și transparența și de a îndeplini rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii. În calitate de auditor extern independent al Uniunii Europene, rolul Curții este de a verifica dacă fondurile UE au fost corect contabilizate, dacă ele au fost colectate și cheltuite cu respectarea normelor și a legislației relevante, precum și dacă s-a obținut un raport optim costuri-beneficii în utilizarea lor. Mai multe informații se pot obține la adresa: http://www.eca.europa.eu/ro/Pages/MissionObjectives.aspx

4 Mai multe informații cu privire la politica de dezvoltare rurală pot fi consultate pe site-ul internet al Comisiei: http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/index_ro.htm

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-12-021/EN/KS-SF-12-021-EN.PDF



http://www.atrsworld.org/docs/KeyFindings2012ATRSBenchmarkingReport-June22.pdf



10Introducere

Case

ta 1

Cursuri de formare pentru fermieri finanțate prin intermediul „Formare și informare” (Bulgaria)

Utilaj de stropit finanțat prin intermediul măsurii măsurii „Modernizarea exploatațiilor agricole” (Germania)

Grajd de vite cu distribuitoare de paie finanțat prin intermediul măsurii „Modernizarea exploatațiilor agricole” (Luxemburg)

Instalații pentru uscarea și depozitarea cerealelor finanțate prin intermediul măsurii „Creșterea valorii adăugate

a produselor agricole și forestiere” (Lituania)

Sistem de irigare prin picurare finanțat prin intermediul măsurii „Infrastructura legată de dezvoltarea sectoarelor

agricol și forestier” (Grecia)

Plantarea de pini maritimi finanțată prin intermediul măsurii „Reconstituirea potențialului forestier” (Franța)

Florărie finanțată prin intermediul măsurii „Ajutorul pentru înființarea și dezvoltarea microîntreprinderilor” (Suedia)

Cafenea în cadrul unei rezervații naturale, finanțată prin interme-diul măsurii „Promovarea activităților turistice” (Regatul Unit)

Obiectivul politicii: ameliorarea calității vieții în mediul rural și diversificarea economiei rurale

Obiectivul politicii: ameliorarea mediului și a spațiului rural

Obiectivul politicii: ameliorarea competitivității sectoarelor agricol și forestier

Exemple de proiecte finanțate în cadrul programelor de dezvoltare rurală

11IntroducereCa

seta

2Fi

gura

1 Pașii care sunt parcurși, în mod obișnuit, la solicitarea și obținerea unei finanțări

Solicitant Autoritățile statelor membre

Se obțin oferte de la furnizori și se estimează costurile proiectului

Se veri�că dacă sunt rezonabile costurile

Se implementează proiectul

Se veri�că cererea de rambursare

Se efectuează plata pentru procentajul convenit din costurile aprobate care au fost suportate

Se achită facturile

Se depune cererea de plată a �nanțării

Se aprobă �nanțarea

Se elaborează propunerea de proiect și se depune cererea de �nanțare

Diverse modalități comune utilizate pentru a se verifica dacă sunt rezonabile costu-rile proiectului așa cum sunt specificate în cererile de finanțare

Exemplu simplificat: Un fermier are nevoie de un nou tractor cu o putere de 75 CP. Fermierul obține oferte de la trei furnizori: oferta A – 44 000 de euro; oferta B – 46 000 de euro; oferta C – 48 000 de euro. Fermierul selectează oferta B și depune o cerere de finanțare în cadrul politicii de dezvoltare rurală pen-tru acoperirea a 50 % din costul proiectului.

Compararea diferitelor oferte: Autoritățile statelor membre compară ofertele A, B și C și iau o decizie cu privire la caracterul rezonabil sau nu al costurilor care au fost indicate în cererea de finanțare (oferta B: 46 000 de euro).

Cercetare de piață: Autoritățile statelor membre contactează alți furnizori sau efectuează căutări pe internet pentru a se informa care sunt costurile unor tractoare echivalente de 75 CP, după care compară aceste informații cu oferta B.

Avizul expertului: Autoritățile statelor membre solicită unui inginer agronom să confirme că oferta B este rezona-bilă. Ca alternativă, acestea pot consulta un comitet de evaluare în vederea obținerii unui aviz din partea acestuia.

Prețuri de referință: Autoritățile compară oferta B cu informațiile dintr-o bază de date conținând prețurile unor diferite mărci și modele de tractoare. În cazul în care prețul de referință este de 45 000 de euro, autoritățile pot fi totuși de acord cu acordarea unei finanțări în cuantum de 23 000 de euro pe baza ofertei B, dacă consideră că este justificat costul de 46 000 de euro. Ca alternativă, autoritățile pot aplica prețul de referință ca plafon, caz în care ar aproba o finanțare în cuantum de 22 500 de euro.

Opțiunile simplificate în materie de costuri: În loc să verifice dacă oferta B este rezonabilă, autoritățile statelor membre oferă o finanțare sub forma unei sume forfetare de 20 000 de euro pentru achiziționarea unui tractor. Această sumă se plătește indiferent de tipul de tractor achiziționat sau de costurile efectiv suportate. Ca alternativă, autoritățile pot alege să stabilească un cost maxim de 40 000 de euro pe tractor și să ramburseze 50 % din costurile efectiv suportate, în limita acestei sume.

07 În cazul celei mai mari părți a măsurilor vizate de acest audit (a se vedea sfera auditului prezentată la punctul 16), finanțarea ia forma rambursării solici-tantului pentru cheltuielile suportate care au fost aprobate. Procedeul tipic de obținere a unei finanțări bazate pe ram-bursare este prezentat în figura 1.

08 Principalele metode la care apelează autoritățile statelor membre pentru verificarea costurilor proiectelor indicate în cererile de finanțare sunt ilustrate în caseta 2.

12Introducere

09 În cazul principalelor măsuri de inves-tiții, costul total al unui proiect este, în medie, de aproximativ 125 000 de euro. Cuantumul finanțării care se va plăti pentru acoperirea costurilor proiectului va depinde de intensitatea sprijinului, dar măsurile sunt caracterizate de un număr mare de finanțări cu un cuantum relativ mic – unele finanțări pot avea un cuantum mai mic de 1 000 de euro – și de un număr mai mic de finanțări cu un cuantum ridicat, care poate fi mai mare de un milion de euro. Autoritățile statelor membre estimează că, până la sfârșitul perioadei de programare, vor fi aprobat în jur de 1,4 milioane de finan-țări individuale.

Analiza riscurilor: plățile aferente finanțărilor ar putea fi prea mari dacă sunt acordate pentru costuri inutile sau dacă au la bază prețuri necompetitive

10 Așa cum s-a explicat anterior, principiul economicității se aplică tuturor finanță-rilor sau plăților acordate de la bugetul UE. Conform acestui principiu, subvenții-le ar trebui acordate pentru resursele po‑trivite și la cel mai bun preț. În contextul proiectelor de dezvoltare rurală, aceasta înseamnă că elementele pentru care se acordă finanțarea ar trebui să fie de tipul, de calitatea și în cantitatea necesa-re pentru a se putea obține realizările și rezultatele preconizate. Finanțarea acor-dată pentru aceste elemente ar trebui să se bazeze pe cel mai mic preț disponibil pentru cerințele specificate.

11 În majoritatea cazurilor, finanțările sunt acordate numai pentru o parte din costurile totale ale unui proiect, iar solicitanții trebuie să achite diferența din resursele proprii, ei fiind stimulați în acest fel să limiteze costurile proiectelor. În cazurile în care intensitatea sprijinului este scăzută, acest stimulent poate fi puternic – dar pe măsură ce intensitatea sprijinului crește, puterea stimulentului scade.

12 Orice subvenție denaturează relația reală dintre costuri și beneficii, lucru care poate tenta solicitantul să specifice o so-luție cu un cost mai ridicat decât este necesar, mergându-se de la încorporarea unor elemente costisitoare și inutile (gold‑plating, a se vedea glosarul) până la realizarea unor investiții care sunt disproporționate în raport cu realizările sau rezultatele preconizate a fi obținute prin derularea proiectului. Prin urmare, există un risc ca elementele care sunt finanțate să fie într-o cantitate și de o ca-litate mai mare decât este judicios (riscul „specificațiilor excesive”), reprezentând astfel un cost inutil pentru bugetul UE și pentru bugetele naționale.

13 De asemenea, subvențiile diminuează pentru solicitant puterea stimulentu-lui de a căuta cele mai bune prețuri. Solicitanții pot prefera să favorizeze un furnizor care cere un cost mai ridicat. În cel mai rău caz, există posibilitatea ca aceștia sau furnizorii să manipuleze procesul, majorând astfel în mod excesiv costurile. Toate acestea antrenează riscul ca finanțarea să se bazeze pe prețuri care sunt mai mari decât cele mai mici prețuri disponibile pe o piață concuren-țială pentru elemente care îndeplinesc specificațiile cerute (riscul „prețurilor necompetitive”).

13Introducere

14 Este important ca abordările urmate de către autoritățile statelor membre pentru atenuarea acestor riscuri să fie eficace, deoarece costurile prea ridicate în raport cu beneficiile și frauda nu numai că pot determina creșterea costurilor pentru buget, ci pot și prejudicia reputația UE. Cu toate acestea, trebuie să se ajungă la un echilibru între costurile legate de pu-nerea în aplicare a sistemelor de control și beneficiile obținute grație atenuării riscurilor. Solicitanții suportă anumite costuri atunci când furnizează informații-le necesare care stau la baza cererilor lor de finanțare. La rândul lor, statele mem-bre suportă anumite costuri atunci când verifică și evaluează aceste informații. Aceste costuri ar trebui să fie proporți-onale cu nivelul riscului: o finanțare în cuantum de 1 milion de euro justifică alocarea mai multor zile de muncă dacă aceste eforturi sunt necesare pentru a se putea stabili caracterul rezonabil al cos-turilor. În cazul unei finanțări în cuantum de 1 000 de euro, un astfel de efort nu ar fi justificat.

15 Nu în ultimul rând, există riscul ca even-tualele deficiențe de la nivelul sistemelor de control ale statelor membre să nu fie detectate de Comisie sau ca aceasta să nu ia măsuri corective în timp util, atunci când sunt identificate deficiențe.

14Sfera și abordarea auditului

Sfera auditului: măsurile de dezvoltare rurală care sunt puse în aplicare prin acordarea de finanțări

16 Riscurile identificate anterior sunt aplicabile în special în cazul măsurilor de dezvoltare rurală care sunt puse în aplicare prin acordarea de finanțări pen-tru acoperirea costurilor suportate de beneficiar. Aceste măsuri, care reprezintă aproximativ 50 % din totalul cheltuielilor de dezvoltare rurală programate pentru perioada 2007-20135, au fost incluse în sfera de aplicare a acestui audit (a se ve-dea figura 2). Principalele măsuri vizate de audit sunt următoarele:

ο Modernizarea exploatațiilor agricole;

ο Creșterea valorii adăugate a produ-selor agricole și forestiere;

ο Infrastructura legată de dezvoltarea și adaptarea sectoarelor agricol și forestier;

ο Formare și alte măsuri care vizează îmbunătățirea competitivității sec-toarelor agricol și forestier;

ο Măsuri de investiții legate de mana-gementul terenurilor și de mediu;

ο Măsuri menite să diversifice econo-mia rurală și amelioreze calitatea vieții;

ο Măsurile de dezvoltare locală prin intermediul abordării LEADER.

5 Restul de 50 % din cheltuielile de dezvoltare rurală este constituit, în cea mai mare parte, de plățile compensatorii acordate proprietarilor de terenuri, pe hectar, pentru activități precum protecția și ameliorarea mediului. Aceste sume de plată sunt incluse în programele de dezvoltare rurală și sunt autorizate în prealabil de către Comisie. Raportul special nr. 7/2011 al Curții a vizat „plățile de agromediu”, care reprezintă principala măsură legată de suprafață (http://eca.europa.eu).

Figu

ra 2 Sfera auditului: măsurile care fac obiectul acestui audit

Cheltuielile programate în perioada 2007-2013 (în miliarde de euro)

Formare și alte măsuri vizând îmbunătățirea competitivității

Infrastructura legată de dezvoltarea și adaptarea

sectoarelor agricol și forestier

Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și

forestiere

Modernizarea exploatațiilor agricole

Măsuri de investiții legate de mediu și de managementul terenurilor

Măsuri vizând diversi�carea economiei rurale

Măsuri de dezvoltare locală

13

4,9

2,8

11,6

5,5

4,8

4,7

Sursa: Comisia Europeană.

https://www.airbaltic.com/en/bus

https://www.airbaltic.com/en/bus


6 Statele membre trebuie să respecte prevederile articolului 24 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei: „Controalele administrative asupra cererilor de ajutor vizează în special următoarele elemente: [...] caracterul rezonabil al costurilor prezentate, care se evaluează printr-un sistem de evaluare adecvat, cum ar fi utilizarea costurilor de referință, compararea diferitelor oferte sau un comitet de evaluare;”

Figu

ra 3 Întrebările auditului și structura raportului

Sfera auditului: accentul este pus pe modul în care sunt concepute sistemele de control, iar acoperirea geografică largă se obține cu ajutorul chestionarelor și al examinărilor documentare

17 În urma auditurilor efectuate cu privire la cheltuielile de dezvoltare rurală, Curtea a constatat în repetate rânduri că auto-ritățile statelor membre nu s-au asigurat într-o măsură suficientă de caracterul rezonabil al costurilor aprobate ale proiectelor6 (a se vedea punctele 24-25). Necesitatea de a îmbunătăți gestiunea financiară în acest domeniu este eviden-tă. Acest lucru a determinat Curtea să ridice întrebarea dacă abordările urmate de Comisie și de statele membre erau

cele mai eficace pentru abordarea prin-cipalelor riscuri. Auditul a pus un accent deosebit pe identificarea celor mai bune abordări pe care să le poată aplica și alte state membre, conducând astfel la creș-terea nivelului general de performanță. Pentru a examina în ce măsură este posi-bil acest lucru, Curtea a stabilit întrebări-le de audit prezentate în figura 3.

Partea I

Partea II

Partea III

Partea IV

Partea V

S-a asigurat Comisia că statele membre dispun de sisteme e�cace pentru controlul costurilor aferente

�nanțărilor acordate pentru dezvoltare rurală în conformitate cu principiul economicității?

… a contracara riscul speci�cațiilor

excesive?

… a se asigura că prețurile elementelor

aprobate sunt rezonabile?

… a se asigura de caracterul rezonabil al costurilor care au fost rambursate efectiv?

… a corela nivelul controalelor cu nivelul

riscurilor?

Au urmat Comisia și statele membre

abordările cele mai e�cace pentru

menținerea sub controla costurilor aferente �nanțărilor care sunt

acordate pentru dezvoltarea rurală?

Au urmat statele membre abordările

cele mai e�cace pentru …


7 În cazurile în care fuseseră identificate deficiențe în trecut, Curtea a examinat dacă autoritățile statului membru în cauză și-au modificat abordarea în consecință.

18 Prezentul raport urmează structura între-bărilor auditului: partea I vizează rolul de supraveghere al Comisiei; în părțile II-V, Curtea examinează diferitele abordări urmate de autoritățile statelor membre pentru atenuarea riscurilor principale.

19 Un focus-grup format din reprezentanți ai Comisiei și reprezentanți ai autorități-lor din statele membre a furnizat sprijin echipei Curții în demersul de identificare a elementelor care sunt esențiale pentru concepția unor sisteme de control eficace. Pe baza discuțiilor din cadrul focus-grupului, Curtea a elaborat o listă de verificare pentru evaluarea concep-ției sistemelor de control în raport cu riscurile (a se vedea anexa I). Colectarea probelor de audit de către Curte a con-stat în următoarele: urmărirea situației acțiunilor întreprinse în urma constată-rilor de audit anterioare7; un chestionar adresat responsabililor de gestionarea tuturor celor 88 de programe de dezvol-tare rurală din cadrul UE și o examinare documentară a principalelor proceduri aplicate în cele 15 programe de dezvol-tare rurală care au programat cele mai importante fonduri pentru măsurile care intră în sfera de aplicare a acestui audit (a se vedea anexa II). Cele 15 programe reprezintă 64 % din totalul cheltuieli-lor planificate pentru aceste măsuri în ansamblul Uniunii. S-au efectuat scurte vizite de audit în patru dintre aceste sta-te membre, pentru a veni în completarea examinărilor documentare. Au avut loc discuții cu reprezentanți ai Comisiei și a fost analizată documentația relevantă. Auditul în cadrul căruia au fost examina-te sistemele implementate s-a desfășurat între sfârșitul anului 2013 și jumătatea anului 2014.

Limitele sferei și ale abordării auditului

20 În cadrul acestui audit, Curtea a iden-tificat și a evaluat modul de concepere a sistemelor de control instituite de autoritățile de management și menite să se asigure de caracterul rezonabil al cos-turilor aferente dezvoltării rurale. Chiar și cele mai bine concepute sisteme pot să nu fie eficace dacă nu sunt implementa-te în mod adecvat. Totuși, scopul acestui audit nu a fost de a verifica cât de bine erau aplicate în practică sistemele de control. O astfel de abordare ar fi con-stituit o duplicare a activităților desfă-șurate în fiecare an în vederea elaborării rapoartelor anuale ale Curții (a se vedea punctele 24-25).

17Observații

8 Această obligație este prevăzută la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (JO L 209, 11.8.2005, p. 1).

9 Normele în materie de achiziții publice au drept scop să garanteze că organismele publice obțin cele mai bune prețuri pentru bunurile și serviciile pe care le achiziționează, precum și să promoveze concurența loială și transparența. Atunci când aceste norme nu sunt respectate, probabilitatea ca prețurile obținute să fie cele mai bune disponibile pe piață este mai mică.

Partea I – Orientări, supraveghere și corecții: Comisia Europeană are responsabilitatea de a se asigura că fondurile acordate de UE pentru dezvoltarea rurală sunt cheltuite în mod corespunzător

21 Programele de cheltuieli de dezvolta-re rurală sunt gestionate de către cele 88 de autorități din statele membre, dar răspunderea finală pentru execuția bugetului UE revine Comisiei. Mai precis, Comisia are obligația8 de a verifica existența sistemelor de gestionare și de control și buna funcționare a acestora în statele membre, precum și respectarea de către aceste state a principiilor „bunei gestiuni financiare”: economicitatea, eficacitatea și eficiența.

22 Legislația prevede diferite modalități prin care Comisia își poate exercita func-țiile de supraveghere: statele membre trebuie să comunice Comisiei care sunt măsurile lor în materie de gestionare și de control, agențiile de plăți trebuie să fie acreditate, iar „organismele de certificare” naționale raportează anual cu privire la diferite aspecte, printre care și funcționarea sistemelor de control. Co-misia organizează întâlniri periodice cu reprezentanți ai statelor membre, men-ține contacte cu autoritatea de manage-ment a fiecărui program de dezvoltare rurală și participă anual la o reuniune oficială cu aceasta. De asemenea, Comi-sia adoptă legislație cuprinzând normele detaliate de punere în aplicare a politicii și elaborează orientări. În plus, aceasta dispune de un serviciu propriu de audit pentru a verifica funcționarea sistemelor din statele membre. Nu în ultimul rând, dacă ajunge la concluzia că autoritățile statelor membre nu respectă reglemen-tările, Comisia poate să recupereze fon-durile cheltuite în mod necorespunzător.

23 Curtea a examinat dacă aceste mijloace au fost utilizate de Comisie pentru se asigura că sunt eficace sistemele institu-ite de statele membre pentru controlul costurilor aferente finanțărilor acordate pentru dezvoltare rurală.

După ce auditurile au evi-dențiat deficiențe la nivelul controalelor cu privire la costurile proiectelor, Comisia a reacționat prin propunerea de corecții financiare și prin încurajarea statelor mem-bre să elaboreze planuri de acțiune

24 Curtea examinează, în fiecare an, un eșantion de mari dimensiuni de plăți selectate în mod aleatoriu și verifică, de asemenea, eficacitatea anumitor sisteme de control selectate. Curtea a constatat, în fiecare raport anual începând cu cel referitor la exercițiul 2011, că majoritatea sistemelor menite să verifice caracterul rezonabil al costurilor din cadrul dezvol-tării rurale nu erau suficient de eficace (a se vedea figura 4). În 2013, toate cele patru sisteme care au făcut obiectul auditului s-au dovedit a fi ineficace din acest punct de vedere.

25 În urma auditurilor efectuate pentru ra-poartele anuale privind exercițiile 2011, 2012 și 2013, Curtea a constatat că, în cazul măsurilor vizate de prezentul audit, aproximativ o treime din proiectele de dezvoltare rurală nu au fost controlate într-o măsură suficientă din punctul de vedere al caracterului rezonabil al costurilor. Atunci când beneficiarii erau organisme publice, aproape jumătate din plăți erau afectate de nerespectarea normelor în materie de achiziții publice9.

18Observații

Eficacitatea sistemelor naționale sau regionale ale statelor membre în ceea ce privește evaluarea caracterului rezonabil al costurilor

Sistemul pentru evaluarea caracterului rezonabil al costurilor a fostauditat și nu au fost detectate de�ciențe majore

Sistemul pentru evaluarea caracterului rezonabil al costurilor este „ine�cace”

Sistemul pentru evaluarea caracterului rezonabil al costurilor nu a fost auditat

Galicia

Lombardia

Sicilia

Brandenburg și Berlin

Figu

ra 4

Sursa: Rapoartele anuale pe 2011, 2012 și 2013 ale Curții de Conturi Europene.

26 Comisia are, de asemenea, propriul său program de anchete de audit, în urma cărora a identificat constatări similare, lucru care s-a întâmplat și în cazul audi-turilor performanței efectuate de Curte cu privire la anumite măsuri de dezvol-tare rurală10. Deși auditurile Curții și ale Comisiei nu au drept obiectiv cuantifica-rea economiilor care ar putea fi generate de un control mai riguros al costurilor, deficiențele identificate în sisteme și nivelul ridicat de erori constituie indicii clare că potențialele economii ar putea fi substanțiale.

27 Ca reacție la constatările de audit menționate anterior, Comisia a lansat proceduri de „corecții financiare”, prin care se reduce finanțarea alocată de UE pentru statul membru în cauză cu scopul de a se compensa carențele identifica-te. Cauzele pentru care au fost lansate procedurile aflate în curs de desfășurare pentru opt din statele membre sunt, cel puțin într-o anumită măsură, deficiențele constatate la verificarea de către acestea a costurilor aferente dezvoltării rurale sau nerespectarea normelor în materie de achiziții publice.

10 Raportul special nr. 5/2010: „Implementarea abordării Leader pentru dezvoltarea rurală”; Raportul special nr. 8/2012: „Direcționarea ajutorului acordat pentru modernizarea exploatațiilor agricole”; Raportul special nr. 1/2013: „Sprijinul acordat de UE pentru industria de prelucrare a produselor agroalimentare a contribuit în mod eficace și eficient la creșterea valorii adăugate a produselor agricole?”; Raportul special nr. 6/2013: „Au obținut statele membre și Comisia un bun raport costuri-beneficii în urma aplicării măsurilor care vizează

19Observații

diversificarea economiei rurale?”; Raportul special nr. 8/2013: „Sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală pentru creșterea valorii economice a pădurilor” (http://eca.europa.eu).

11 Commission Staff Working document on the assessment of root causes of errors and corrective and preventive actions in the rural development policy (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind evaluarea cauzelor de bază ale erorilor și acțiunile corective și preventive în cadrul politicii de dezvoltare rurală) [SWD (2013) 244 final].

28 În urma publicării Raportului anual pe 2011 al Curții, Comisia a cerut statelor membre să elaboreze planuri de acțiune în care să se identifice cauzele erorilor și să se definească acțiuni corective. 14 state membre au întocmit astfel de planuri în 2012, iar restul au făcut acest lucru în 2013.

29 În paralel, la cererea Parlamentului European, Comisia a analizat principalele motive care pot explica rata de eroare ridicată și a prezentat rezultatele acestei analize în iunie 201311. Două dintre prin-cipalele motive invocate erau controale-le insuficiente ale caracterului rezonabil al costurilor și nerespectarea normelor în materie de achiziții publice.

Costurile ar fi putut fi mai bine gestionate dacă Comisia ar fi oferit orientări și ar fi detectat deficiențele cu mult mai devreme în cadrul peri-oadei de programare

30 La începutul perioadei de programa-re 2007-2013, nu existau orientări din partea Comisiei cu privire la conceperea sistemelor de control destinate verificării costurilor sau cu privire la riscurile care trebuiau combătute cu ajutorul acestor sisteme. Responsabilii de gestionarea celor 88 de programe de dezvoltare rurală trebuiau să își elaboreze propriile abordări, fără a fi primit informații din partea Comisiei privind nivelul de calita-te așteptat. Comisia nu a verificat într-o măsură suficientă dacă statele mem-bre implementaseră sisteme robuste pentru controlul cererilor de finanțare înainte de aprobarea de către aceste state a unor volume mari de cheltuieli prin intermediul măsurilor de investiții. Procesele de acreditare și rapoartele ela-borate de organismele de certificare nu au reușit să avertizeze Comisia în timp util cu privire la riscurile existente pentru bugetul UE din perspectiva principiului economicității.

http://ec.europa.eu/regional_policy/how/index_en.cfm

http://ec.europa.eu/regional_policy/how/index_en.cfm

20Observații

31 În momentul în care primele state mem-bre și-au elaborat planurile de acțiune (spre sfârșitul anului 2012), nu mai rămă-sese decât un an din perioada de progra-mare de șapte ani. Așadar, aceste planuri de acțiune au apărut prea târziu pentru a mai fi exercitat vreo influență asupra grosului cheltuielilor. De exemplu, până la momentul respectiv, autoritățile poloneze aprobaseră deja finanțări care cumulau în total 90 % din bugetul alocat pentru modernizarea exploatațiilor agricole – măsura de dezvoltare rurală cu cel mai important volum financiar –, iar un număr de alte măsuri din alte state membre fuseseră deja închise, nemaipri-mind alte noi cereri de finanțare.

Deși inițiativele recente ale Comisiei au dat unele rezul-tate, planurile de acțiune nu tratează suficient de apro-fundat problema riscurilor la adresa caracterului rezonabil al costurilor

32 Auditurile efectuate și presiunile din par-tea Comisiei au condus deja la unele re-zultate pozitive: mai multe state membre au informat Curtea că au introdus proce-duri noi în 2013 și 2014 pentru verificarea costurilor proiectelor de dezvoltare rura-lă. Planurile de acțiune ale statelor mem-bre nu acopereau însă toate programele regionale de dezvoltare rurală și nici toate măsurile relevante. În plus, aceste planuri nu propuneau în mod sistematic aducerea unor modificări, chiar și atunci când auditurile puseseră în evidență existența unor deficiențe specifice12. Mai mult, câteva dintre planuri au amânat luarea de măsuri pentru următoarea perioadă de programare.

33 Începând cu debutul anului 2013, Comi-sia a organizat seminare de două ori pe an pentru a discuta unele dintre proble-mele principale și a solicitat autorită-ților statelor membre să își dezvolte în continuare planurile de acțiune. Aceasta a publicat, în februarie 2014, o notă orientativă privind evitarea fraudelor și, în septembrie 2014, orientări privind utilizarea costurilor simplificate. Aceste orientări vizează perioada de programa-re 2014-2020, pentru care Comisia încu-rajează statele membre să recurgă în mai mare măsură la costurile simplificate, în speranța că această metodă va reduce rata erorilor13.

34 Cu toate acestea, în cazul măsurilor care intră în sfera acestui audit, doar apro-ximativ 5 % din cheltuieli se bazează, în prezent, pe opțiuni simplificate în materie de costuri. Comisia nu a publicat niciun fel de orientări cu privire la abor-dările aplicabile pentru restul de 95 % din cheltuieli, în pofida probelor care semnalează existența unor deficiențe. Riscul pe care îl prezintă această situație este ca, exceptând utilizarea costurilor simplificate, cele 88 de autorități de ma-nagement să nu poată toate identifica și pune în aplicare abordări eficace pentru controlul costurilor aferente finanțărilor pentru dezvoltare rurală.

12 Exemple sunt oferite în Raportul anual pe 2013 al Curții.

13 Reprezentanții statelor membre și-au exprimat însă îngrijorarea cu privire la mai multe aspecte: diversitatea măsurilor de dezvoltare rurală face dificilă utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri; costurile administrative pe care le implică definirea costurilor standard pot fi semnificative; poate fi necesar un timp de elaborare îndelungat pentru realizarea studiilor; statele membre riscă să se confrunte cu erori sistematice și să li se impună corecții financiare mari în cazul în care auditorii ajung la concluzia că respectivele costuri standard au fost stabilite la un nivel prea ridicat.

21Observații

14 Un exemplu pozitiv este cel al Regatului Unit/Anglia, unde se efectua un control vizând în mod expres să determine dacă proiectul de construcție a clădirii propuse sau specificațiile propuse ale echipamentelor sunt justificate ca fiind soluția cea mai adecvată pentru proiect.

35 Comisia și statele membre au orientat planurile de acțiune în direcția îmbună-tățirii gradului de respectare a reglemen-tărilor de punere în aplicare, reducând în acest mod rata erorilor. Un astfel de demers este, desigur, important, Curtea reclamând de mai mulți ani luarea unor astfel de măsuri. Însă respectarea regle-mentărilor nu reprezintă o finalitate în sine, ci accentul trebuie să fie pus, într-o anumită măsură, și pe principiul econo-micității aferent „bunei gestiuni finan-ciare”, principiu care este prevăzut și în legislație (a se vedea punctele 2 și 10). Din acest punct de vedere, nici măcar cele mai bune dintre planurile examinate de Curte nu oferă o soluție atotcuprinză-toare la problema principalelor riscuri la adresa economicității, și anume: finanță-rile care au la bază specificații la un nivel mai ridicat decât este necesar, prețurile necompetitive, modificările care intervin ulterior aprobării și controalele care nu sunt corelate cu nivelul riscului. Curtea examinează aceste probleme și posibi-lele soluții la acestea în părțile II-V din prezentul raport.

Partea II – Protecția împotriva specificațiilor excesive: modalități prin care se vizează să se garanteze că elementele pentru care s-a aprobat finanțarea au un caracter rezonabil

36 Responsabilii de gestionarea programe-lor de cheltuieli ale UE ar trebui să aplice principiul economicității descris în intro-ducerea la prezentul raport. În conformi-tate cu acest principiu, nu numai finan-țările acordate proiectelor ar trebui să se bazeze pe prețuri rezonabile, ci și specifi-cațiile acestor proiecte – elementele care sunt finanțate – ar trebui să fie, la rândul lor, rezonabile. Subvențiile denaturează relația costuri-beneficii, antrenând riscul ca solicitanții să specifice soluții cu un cost mai ridicat decât este necesar pentru implementarea proiectelor, mergându-se de la încorporarea unor elemente costi-sitoare și inutile (gold‑plating, a se vedea glosarul) până la realizarea unor investiții care sunt disproporționate în raport cu rezultatele preconizate a fi obținute prin derularea proiectului. Curtea a evaluat abordările urmate de către autoritățile statelor membre pentru combaterea acestui risc al specificațiilor excesive.

37 Toate autoritățile statelor membre efectuau controale cu privire la prețuri (a se vedea partea III), însă puține dintre acestea procedau la verificări explicite și documentate cu privire la caracterul rezonabil al specificațiilor proiectelor14. Unele autorități realizau controale indi-recte, implicite sau nedocumentate, așa cum se descrie la punctele 46, 48 și 53. Totuși, numeroase autorități din statele membre au redus riscurile specificațiilor excesive pentru anumite tipuri de pro-iecte prin limitarea costurilor eligibile la o valoare maximă sau prin utilizarea op-țiunilor simplificate în materie de costuri, după cum se arată în continuare.

22Observații

Limitarea finanțărilor la cos-turile aferente unei specifi-cații standard este o metodă simplă și eficace în cazul în care există multe proiecte similare sau tipuri comune de cheltuieli

38 Riscul specificațiilor excesive este pre-zent în cazul în care finanțarea este cal-culată în funcție de costurile elementelor alese de solicitant. Curtea a observat că autoritățile statelor membre pot, în mare măsură, evita acest risc prin limi-tarea costurilor eligibile la cele ale unor specificații „standard”. Utilizând această abordare, autoritățile statelor membre estimează costurile necesare pentru un proiect tipic sau pentru o anumită categorie de cheltuieli și limitează toate finanțările la valoarea acestor costuri „tipice”. Un exemplu în acest sens este prezentat în caseta 3.

39 Această abordare prezintă avantajele de a fi simplu de pus în aplicare și de a avea un rezultat previzibil – cu alte cuvinte, oferă siguranță. În acest fel, autoritățile statelor membre se pot dispensa de cerințele împovărătoare și de verificările cu privire la caracterul rezonabil al spe-cificațiilor din cadrul fiecărei cereri de finanțare în parte. Aceasta nu împiedică solicitanții să aleagă o soluție cu un cost mai ridicat, dar plata finanțării se va baza pe costul aferent specificației standard, astfel încât costurile pentru bugetul UE vor fi rezonabile.

40 Proiectele de dezvoltare rurală presupun însă implementarea unor soluții variate și uneori inovatoare, care implică o gamă largă de diferite tipuri de cheltuieli. Este greu de imaginat că ar fi fezabilă definirea unor specificații standard pentru toate situațiile posibile. O astfel de metodă își găsește cel mai bine aplicabilitatea atunci când există un număr ridicat de proiecte simple cu tipuri similare de cheltuieli.

41 Numeroase autorități din statele mem-bre au urmat, într-o anumită măsură, această abordare prin aplicarea „cos-turilor simplificate” sau a „costurilor maxime”. Aceste metode sunt descrise în caseta 2. Costurile simplificate au fost aplicate în cazul a 54 dintre cele 88 de programe de dezvoltare rurală, în princi-pal pentru investițiile realizate în cadrul măsurilor de management al terenurilor, concepute pentru ameliorarea mediu-lui, sau pentru plantarea și gestionarea pădurilor. Un exemplu tipic este o plată standard pe metru de gard viu, calcu-lată pe baza unei specificații standard (de exemplu, trei arbuști de păducel pe metru). Alte autorități din statele membre au stabilit, într-un mod similar, „costuri maxime” în legătură cu realiză-rile care urmau să fie obținute în cadrul proiectelor. Aceste costuri maxime diferă de „costurile standard” prin aceea că solicitantului i se rambursează costurile efective suportate. În caseta 4 sunt pre-zentate exemple de tipuri de cheltuieli pentru care autoritățile statelor membre au limitat finanțările la costuri standard sau la costuri maxime.

42 Cu toate că mai mult de jumătate dintre autoritățile din statele membre recurg la costuri simplificate (iar altele utilizează costuri unitare maxime într-un mod si-milar), Curtea a constatat că se apelează la astfel de metode doar pentru anumite tipuri de cheltuieli din cadrul unui număr limitat de măsuri (a se vedea anexa III), care se ridică la doar aproximativ 5 % din buget. Se poate viza o aplicare mai largă a acestor metode, extinzându-le către alte măsuri și către alte programe de dezvoltare rurală.

23Observații

Exemplu de restrângere a costurilor eligibile în așa fel încât să fie limitat riscul speci-ficațiilor excesive: echipamentele de stropit pentru culturi în Franța

În Franța, fermierii care solicitau finanțări pentru acoperirea costurilor aferente echipamentelor de stropit specifi-cau în mod frecvent echipamente suplimentare opționale care puteau ajunge la o valoare reprezentând 85 % din costurile totale. Considerând un astfel de scenariu ca fiind nerezonabil, autoritățile franceze au introdus, în 2012, o limită de 3 000 de euro pentru costurile unor astfel de echipamente suplimentare pentru care se putea acorda o finanțare.

Tipuri de cheltuieli pentru care autoritățile statelor membre au limitat finanțările la costuri standard sau la costuri maxime astfel încât să se limiteze riscul specificații-lor excesive

Costuri unitare standard

- pe metru de gard viu (de exemplu, în Franța, în cadrul măsurii „Conservarea și punerea în valoare a patrimoniului rural”);

- pe hectar de teren căruia i s-au adus îmbunătățiri (de exemplu, în Ungaria, în cadrul măsurii „Prima împădurire a terenurilor agricole”);

Costuri maxime pentru elemente unitare ale realizărilor sau ale rezultatelor unui proiect

- pe metru pătrat de clădire construită sau renovată (de exemplu, în Bulgaria, pentru clădiri în cadrul măsurii „Renovarea și dezvoltarea satelor”);

- pe spațiu pentru animale (de exemplu, în Franța, pentru grajduri în cadrul măsurii „Modernizarea exploatațiilor agricole”);

Costuri maxime pentru categorii de cheltuieli

- cuantum maxim pentru un tip de utilaje agricole (de exemplu, în Franța, pentru utilaje de stropit în cadrul măsurii „Modernizarea exploatațiilor agricole”);

- cuantum maxim pentru studii tehnice sau studii de fezabilitate (de exemplu, în Republica Cehă, pentru elaborarea proiectelor aferente unor investiții legate de biogaz în cadrul măsurii „Modernizarea exploatațiilor agricole”);

- procentaj maxim pentru onorarii (de exemplu, în Spania-Andaluzia, pentru onorariile arhitecților în cadrul măsurii „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”).

Case

ta 3

Ca

seta

4

24Observații

În cazul altor măsuri, costu-rile propuse ar trebui să fie evaluate pentru a se asigura că specificațiile sunt rezona-bile, atunci când riscul exis-tent justifică acest lucru

43 În cazul în care costurile nu sunt limita-te la cele ale unei specificații standard, este necesar să fie ținut sub control riscul specificațiilor excesive. Autoritățile statelor membre au aplicat trei metode principale în această situație:

ο verificări standardizate pentru compararea costurilor propuse cu anumite valori de referință;

ο evaluarea individuală a specificațiilor proiectelor;

ο avize ale experților.

Calculele standardizate și comparația cu valorile de referință pot contribui la identificarea rapidă a cererilor de finanțare care cuprind specificații excesive

44 În cazul tuturor proiectelor, mai puțin cele de mică anvergură, solicitanții tre-buie să furnizeze date fizice și financiare cu privire la întreprinderea în cauză și la planurile de proiect, date pe care autoritățile statelor membre le utilizează pentru a verifica eligibilitatea proiectelor și pentru a le selecta pe cele mai bune. Aceste informații variază de la numai câteva cifre până la planuri de afaceri complete. Autoritățile statelor membre pot, în egală măsură, să se folosească de aceste informații pentru a verifica dacă sunt rezonabile costurile proiectului pro-pus în raport cu realizările sau cu rezulta-tele preconizate – cu alte cuvinte, contri-buția pe care este susceptibil să o aducă proiectul la îndeplinirea obiectivelor stabilite în programul de dezvoltare

rurală. Printre exemplele de astfel de date se numără calcule simple privind recuperarea investiției sau raportul între capacitatea utilajelor agricole și dimensi-unea și tipul exploatației agricole.

45 Autoritățile statelor membre pot stabili calcule standardizate și foi de calcul care să dea personalului lor posibilitatea de a calcula rapid coeficienți financiari sau alți indicatori și de a-i compara cu valori de referință sau cu niveluri de alertă. Acest lucru se poate realiza cu investiții suplimentare reduse de resurse finan-ciare sau de timp, prin utilizarea unor modele de formulare de cerere de finan-țare, astfel încât să se asigure consec-vența informațiilor obținute. Cererile de finanțare care se încadrează în limitele normale ale valorilor de referință pot fi supuse unui nivel redus de control, în timp ce cererile care se situează în afara acelor limite trebuie să facă obiectul unei analize mai riguroase, pentru a se obține certitudinea că costurile sunt rezonabile.

46 Aceste valori de referință pot servi, de asemenea, drept criterii care să indice raportul cost-eficacitate sau raportul costuri-beneficii în vederea realizării selecției proiectelor. Cu titlu de exem-plu, în Regatul Unit-Anglia, autoritățile au stabilit drept obiectiv ca proiectele care implică acordarea de sprijin finan-ciar pentru întreprinderi rurale de mici dimensiuni să genereze, în medie, un loc de muncă nou per cuantum de 30 000 de lire sterline reprezentând finanțare publică. În cazul în care au considerat că, în raport cu acest obiectiv, costurile pro-puse ale unui proiect nu erau rezonabile (costurile erau prea ridicate), autoritățile nu au aprobat finanțarea. În cazul princi-palelor măsuri de investiții, numai patru dintre cele 15 programe de dezvoltare rurală examinate au vizat evaluarea ca-racterului rezonabil al costurilor în raport cu realizările sau rezultatele preconizate (a se vedea anexa IV și figura 5).

25Observații

Evaluarea de către autoritățile statelor membre a costurilor în raport cu realizările sau rezultatele preconizate1

Figu

ra 5

1 Cu excepția măsurii pentru formare și informare.

Sursa: Constatările de audit ale Curții de Conturi Europene.

Neevaluat

Campania

Anglia

Investiţii în irigaţiiRaportul costuri-e�cacitate al proiectelor este evaluat, de exemplu, apelându-se la raportul dintre costul proiectului și numărul de hectare irigate.

Energia din surse regenerabilePentru construcția centralelor pe bază de biogaz, autoritățile compară cu o valoare de referință raportul dintre cuantumul cheltuielilor și capacitatea instalată totală de producție de energie a centralei.

Investiţii în irigaţiiÎn etapa procedurii de evaluare, criteriul intitulat „e�ciența proiectului” compară costul proiectului pe hectar irigat cu costul mediu programat.

Autoritățile statelor membre evaluează costurile în raport cu realizările sau rezultatele preconizateAutoritățile statelor membre nu evaluează costurile în raport cu realizările sau rezultatele preconizate

Diversificarea economiei ruraleSe procedează la realizarea unor calcule și a unor comparații cu valori de referință pentru costurile pe loc de muncă creat, pentru costurile pe capacitate de cazare suplimentară, pentru costurile pe persoană care absolvă un curs de formare, pentru costurile pe întreprindere creată și pentru costurile pe m2 de spațiu comercial, pentru perioada de recuperare a investiției etc.

26Observații

Evaluarea individuală a specificațiilor proiectelor poate fi dificilă pentru personalul administrativ fără pregătirea tehnică necesară, însă existența unor verificări bazate pe bunul-simț și a unor norme lipsite de ambiguitate poate contribui la prevenirea și la detectarea specificațiilor excesive

47 În cazul unor programe atât de diverse cum sunt cele de dezvoltare rurală, nu toate proiectele vor dispune de un an-samblu standard de realizări și rezultate care să poată face posibilă evaluarea cu ușurință a costurilor prin calcularea unor coeficienți sau prin compararea cu valori de referință. În plus, în cazul în care specificațiile sunt mai ridicate decât este regula în domeniu, autoritățile statelor membre trebuie să analizeze dacă aceste specificații mai ridicate sunt justificate de circumstanțele individuale ale proiec-tului sau dacă aduc un raport costuri-be-neficii mai bun. Realizarea unor astfel de evaluări individuale ale specificațiilor proiectelor (inclusiv ale condițiilor pen-tru procedura de achiziții și ale criteriilor de atribuire) poate fi dificilă dacă nu se dispune de cunoștințe tehnice de specia-litate și poate necesita timp, dar această metodă merită efortul atunci când sunt implicate sume mai mari.

48 Aproximativ două treimi din autoritățile statelor membre au comunicat Curții că personalul lor efectuează verificări baza-te pe bunul-simț cu privire la specifica-țiile proiectelor, sprijinindu-se adeseori pe experiența pe care au acumulat-o în urma prelucrării unui număr mare de proiecte. Curtea a observat totuși că valoarea acestor verificări este diminuată de faptul că nu se consemnează în docu-mente ce anume s-a verificat și în raport cu ce criterii sau reglementări.

49 Existența unor norme lipsite de ambi-guitate ajută personalul fără pregătire tehnică să ia decizii consecvente și echi-tabile atunci când evaluează propunerile de proiecte. Una dintre situațiile specia-le – dar tipice – care se pot prezenta este cea în care solicitantul prezintă oferte pentru proiect primite de la mai mulți furnizori și conținând specificații diferite: mărci diferite de echipamente, metode sau materiale de construcții diferite, grafice diferite de execuție sau servicii postvânzare diferite etc. În mod normal, solicitanții vor alege oferta care prezintă cel mai bun raport calitate-preț pentru activitatea lor (deși această alegere va fi influențată de faptul că vor beneficia de o finanțare nerambursabilă). În cazul în care solicitanții nu aleg oferta cu prețul cel mai scăzut, autoritățile statelor mem-bre trebuie să determine dacă calitatea superioară sau caracteristicile mai bune ale ofertei cu prețul mai ridicat prezintă cel mai bun raport costuri-beneficii și pentru îndeplinirea obiectivelor politicii sau dacă, dimpotrivă, este vorba de un caz de gold‑plating (încorporarea unor elemente costisitoare și inutile).

27Observații

50 În acest scop, personalul însărcinat cu evaluarea costurilor aferente propune-rilor de proiecte are nevoie de criterii clare pe care să le poată aplica în mod consecvent în toate cazurile. Curtea a detectat, în această privință, o defici-ență generală, întrucât, în loc de criterii, autoritățile statelor membre doar au enumerat o serie de exemple ale genului de justificări care ar putea fi acceptabile. Un exemplu în acest sens este Germania, unde aproape orice motiv imaginabil – calitatea, prețul, adecvarea tehnică, caracteristicile de mediu, costurile de ex-ploatare și de întreținere, rentabilitatea, serviciile pentru clienți, asistența tehnică sau datele de livrare – poate fi luat în considerare. Alte autorități, cum ar fi cele din Franța sau cele din Anglia, urmează o abordare similară. În cadrul auditurilor sale anterioare, Curtea a constatat că autoritățile statelor membre se declarau satisfăcute atunci când era invocat unul dintre aceste motive, dar rareori analizau dacă motivul respectiv era suficient pen-tru a justifica costurile suplimentare. Este necesară o anumită marjă de apreciere pentru a evalua justificările prezentate de solicitanți, însă dosarele proiectelor nu conțineau documentația care să indice baza pe care s-a sprijinit persona-lul însărcinat cu evaluarea cererilor de finanțare pentru a ajunge la concluzia că erau rezonabile costurile suplimentare implicate.

51 O abordare alternativă, care a fost aplicată de aproximativ un sfert (21) din cele 88 de autorități ale statelor membre, presupune utilizarea ca reper, pentru stabilirea cuantumului finanță-rii, a ofertei valabile cu prețul cel mai scăzut. Această metodă are avantajul de a fi simplă – întrucât este lipsită de ambiguitate – și de a aduce economii, deoarece costul pentru bugetul UE este cel mai scăzut. O astfel de abordare nu împiedică solicitantul să aleagă oferta „cu cel mai bun raport calitate-preț”, chiar dacă aceasta propune un preț mai mare, însă cuantumul finanțării va fi stabilit întotdeauna în funcție de oferta

cu prețul cel mai scăzut. Aceasta înseam-nă că, în practică, solicitanții plătesc din buzunarele proprii pentru caracteristicile „extra” (cum ar fi o calitate superioa-ră sau o garanție mai bună), acestea nefiind suportate de finanțarea publică. În caseta 5 sunt exemplificate diferitele abordări.

52 Desigur, ambele abordări menționate anterior își pierd eficacitatea dacă solici-tantul manipulează procesul de obținere și de prezentare a ofertelor, de exemplu prin redactarea specificațiilor în așa fel încât să fie excluși unii furnizori poten-țiali. Acest risc este tratat în partea III a raportului: Obținerea celui mai bun preț.

28Observații

Abordări diferite pentru stabilirea cuantumului finanțării: oferta valabilă cu prețul cel mai scăzut sau oferta aleasă de solicitant

Exemplu simplificat: Un fermier din statul membru X și un fermier din statul membru Y primesc oferte pentru un tractor de 200 CP de la mărcile A, B și C. Prețurile ofertate pentru cele trei mărci sunt de 80 000 de euro, de 90 000 de euro și, respectiv, de 100 000 de euro. Tractoarele sunt echivalente din punct de vedere funcțional, dar ambii fermieri preferă marca C. Cu toate că are prețul cel mai mare, tractorul aparținând acestei mărci nu își pierde mult din valoare de-a lungul timpului și poate fi revân-

dut pentru 40 000 de euro după 5 ani. Luând în calcul și finanțarea nerambursabilă acordată, acest tractor prezintă un mai bun raport costuri-beneficii decât tractorul A, care are o valoare de revânzare inferioară.

Ambele state membre, X și Y, aprobă finanțările pentru achiziționarea tractorului C, însă cuantumul finanțării este diferit în fiecare dintre cazuri. Statul membru X urmează principiul „ofertei cu prețul cel mai scăzut” și acordă o finanțare în cuantum de 40 000 de euro (adică 50 % din oferta valabilă cu prețul cel mai scăzut). Statul membru Y verifică dacă fermierul a justificat această ofertă cu prețul mai ridicat și acordă o finanțare de 50 %, în cuantum de 50 000 de euro, pe baza ofertei alese de solicitant.

(euro)

Statul membru X: finanțare bazată pe oferta cu prețul cel mai scăzut

Statul membru Y: finanțare bazată pe oferta aleasă de solicitant

Oferta valabilă cu prețul cel mai scăzut 80 000 80 000

Oferta aleasă de solicitant 100 000 100 000

Finanțare aprobată la o rată de 50 % 40 000 50 000

Case

ta 5

Avizele experților pot oferi certitudinea că specificațiile sunt rezonabile, cu condiția ca aceste avize să fie independente într-un grad suficient

53 Numeroase proiecte implementate în cadrul programelor de dezvoltare rurală implică tipuri similare de cheltuieli: de exemplu, utilaje agricole, instalații agri-cole, construcții și infrastructură rurală. Autoritățile din mai multe state membre, printre care Ungaria și Italia-Campania, dispun de personal cu calificări în aceste domenii, cum ar fi ingineri agronomi sau ingineri de cantități costuri. Aceștia sunt capabili să înțeleagă specificațiile tehnice și se folosesc de experiența și calificările lor profesionale pentru a emite o apreciere solidă cu privire la

specificațiile propuse ale proiectului. Utilizarea unor experți interni poate să ofere o asigurare independentă și fiabilă privind caracterul rezonabil al costurilor propuse și să permită autorităților sta-telor membre să identifice eventualele cazuri de încorporare a unor elemente costisitoare și inutile (gold‑plating), cu condiția ca scopul verificărilor și conclu-zia la care se ajunge în urma acestora să fie clare și ca activitățile desfășurate să fie documentate. În egală măsură, este important și efectul disuasiv al acestei abordări: un fermier care știe că cererea de finanțare va fi evaluată de către un inginer agronom, de exemplu, este mai puțin înclinat să propună specificații excesive.

29Observații

54 Cu toate acestea, angajarea de personal care să dispună de o astfel de expertiză nu este întotdeauna o alternativă feza-bilă sau eficientă sub aspectul costurilor implicate pentru autoritățile statelor membre, în special în cazul în care există prea puține proiecte de un anumit tip pentru a justifica acest lucru. Unele au-torități din statele membre, precum cele din Grecia și din Lituania, contractează experți cu scopul de a le furniza un aviz cu privire la specificațiile și la costurile proiectelor selectate, în special în cazul proiectelor care prezintă riscuri specifice ca urmare a amplorii sau a particularități-lor lor sau pentru că aceste costuri nu se încadrează în limitele tipice.

55 Autoritățile din alte state membre, cum ar fi Austria și Ungaria, impun solicitanți-lor să prezinte un certificat sau o decla-rație cu privire la specificațiile proiectu-lui din partea unui expert recunoscut, cum ar fi un inginer de cantități costuri. Cu toate acestea, gradul de credibilita-te care se poate acorda unor astfel de declarații este limitat în practică. Fără ni-ciun fel de îndoială, acești experți vor ac-ționa în interesul clienților lor, care poate intra în conflict cu interesul statelor membre și cu cel al UE, și anume acela de a se atinge obiectivele politicii cu cel mai scăzut cost posibil. În al doilea rând, scopul declarației expertului poate fi de a confirma că specificația este în confor-mitate cu reglementările în materie de construcții sau cu alte cerințe de ordin tehnic. Acest lucru nu prezintă relevanță sau utilitate pentru identificarea eventu-alelor cazuri de specificații excesive.

Partea III – Obținerea celui mai bun preț: modalități prin care se vizează să se garanteze că prețurile elementelor aprobate sunt rezonabile

56 În conformitate cu principiul economici-tății (a se vedea punctele 2 și 10), finanța-rea acordată de către UE pentru proiecte ar trebui să se bazeze pe cele mai scăzute prețuri disponibile pentru specificațiile cerute ale acestora. În schimb, subvenții-le diminuează, pentru solicitant, puterea stimulentului de a căuta cele mai bune prețuri și acesta poate prefera să favo-rizeze un furnizor care cere un cost mai ridicat, antrenând riscul ca cererile de finanțare să se bazeze pe prețuri ne-competitive. Curtea a evaluat abordările urmate de autoritățile statelor membre pentru contracararea acestui risc.

57 Până la sfârșitul anului 2013, toate cele 15 autorități ale statelor membre care au făcut obiectul examinării documentare dispuneau de un sistem oficial pentru verificarea caracterului rezonabil al pre-țurilor. Principalele abordări urmate (care sunt descrise în caseta 2) sunt:

ο compararea costurilor propuse în cererea de finanțare cu informații independente privind prețurile (obți-nute în urma unor cercetări de piață sau din liste de prețuri sau baze de date ale prețurilor);

ο compararea diferitelor oferte obținu-te de solicitant (inclusiv în urma unor proceduri de achiziții publice);

ο consultarea unor experți.

O altă abordare care a fost urmată pen-tru reducerea riscului a constat în utiliza-rea costurilor simplificate sau a costurilor maxime, vizând stabilirea sau limitarea costurilor proiectelor.

30Observații

Atunci când este posibil, utilizarea unor opțiuni simp-lificate în materie de costuri (sau utilizarea costurilor maxime într-o manieră simi-lară) limitează într-adevăr riscurile unor prețuri exce-sive – atât timp cât aceste costuri simplificate sau cos-turi maxime sunt stabilite la nivelul corespunzător

58 Așa cum se descrie la punctele 38-42, fi-nanțările se pot stabili pe baza costurilor simplificate fixate de autoritățile statelor membre, aceasta fiind o abordare care limitează riscul specificațiilor excesive. În mod similar, se pot stabili costuri ma-xime pentru realizări, rezultate sau cate-gorii de cheltuieli. În cazul în care aceste costuri sunt stabilite la nivelul celor mai bune prețuri disponibile pe piață sau sub nivelul acestora, costul pentru bugetul UE va fi, în consecință, rezonabil. La punctele 41-42, Curtea afirmă, pe baza constatărilor sale, că peste jumătate din autoritățile statelor membre au utilizat într-o oarecare măsură costurile simplifi-cate și că există posibilitatea utilizării pe o scară mai largă a acestor abordări.

59 În cazul în care este stabilit un cost ma‑xim, solicitantului i se rambursează ori finanțarea pe care a solicitat-o ori suma pe care a suportat-o efectiv ori cuantu-mul maxim stabilit pentru respectivul cost, oricare dintre acestea are valoarea cea mai mică. Această metodă are poten-țialul de a genera cele mai mari economii pentru bugetul UE și bugetele naționale. În cazul metodei costurilor simplificate însă, există, în teorie, posibilitatea ca solicitantului să i se acorde o finanțare în cuantum mai mare decât costurile pe care le-a suportat efectiv. Cu condiția ca o astfel de situație să survină doar ocazional și implicând numai sume mici, costurile suplimentare pot fi justificate prin avantajele care decurg din simplifi-carea suplimentară.

60 În cazul în care „costurile maxime” sunt fixate la un nivel care este mai mare de-cât prețurile disponibile pe piață, aceas-tă metodă ar avea un impact redus. În cazul în care „costurile simplificate” sunt fixate la un nivel prea ridicat, acest lucru ar conduce la finanțarea din bugetul UE a unor costuri nejustificate, după cum se explică mai jos. Această situație este ilustrată în caseta 6.

31Observații

Dacă costurile simplificate sunt fixate la un nivel prea ridicat, aceasta ar putea să afecteze principiul economicității pentru ansamblul cheltuielilor – din acest motiv, autoritățile statelor membre ar trebui să se asigure că aceste costuri simplificate sunt bine fundamentate și să le revizuiască periodic în vederea unei eventuale ajustări

61 Costurile simplificate trebuie să fie sta-bilite în prealabil, deoarece astfel de in-formații sunt necesare pentru întocmirea

cererilor de finanțare și pentru apro-barea valorii finanțărilor. Este necesară realizarea unor studii și a unor previziuni pentru stabilirea cuantumurilor, fapt care presupune formularea unei serii de ipoteze. Comisia a elaborat orientări destinate autorităților statelor membre, pentru a se asigura că aceste calcule sunt bine fundamentate. Aceste autorități pot obține o asigurare suplimentară prin dis-punerea efectuării unui audit cu privire la calculele în cauză.

Diferența dintre costurile unitare maxime și costurile unitare standard

Exemplu simplificat: Pe baza unui studiu, costul mediu al reîmpăduririi a fost estimat de către autoritățile unui stat membru la peste 4 000 de euro pe hectar.

În cazul sistemului de „costuri unitare maxime”, se stabilește ca plafon o sumă de 4 000 de euro pe hectar. Solicitantul trebuie să prezinte detalii privind costurile suportate efectiv, iar autoritățile statului membru tre-buie să le verifice. Plata se efectuează pe baza costurilor efectiv suportate pe hectar, în limita valorii maxime fixate.

În cazul unui sistem de „costuri unitare standard”, autoritățile statului membru plătesc același cuantum de 4 000 de euro pe hectar tuturor solicitanților, indiferent de costurile suportate de aceștia. Aceasta reprezintă o sim-plificare atât pentru solicitant – care nu trebuie să demonstreze că sunt rezonabile costurile pe care le-a suportat și nici să prezinte detalii privind costurile reale –, cât și pentru autoritățile statelor membre.

În cazul în care costul maxim se stabilește la 6 000 de euro, măsura nu mai are niciun efect. În cazul în care costul stan-dard se stabilește la 6 000 de euro, se ajunge la acordarea de plăți în exces, așa cum se ilustrează în tabelul de mai jos:

(euro)

Costurile efectiv supor-tate pe hectar

Finanțare plătită pe baza unui cost maxim

de 4 000/ha

Finanțare plătită pe baza unui cost standard

de 4 000/ha

Finanțare plătită pe baza unui cost maxim

de 6 000/ha

Finanțare plătită pe baza unui cost standard

de 6 000/ha

3 000 3 000 4 000 3 000 6 000

4 000 4 000 4 000 4 000 6 000

5 000 4 000 4 000 5 000 6 000

Case

ta 6

32Observații

62 Sumele rezultate se vor aplica în cazul si-tuațiilor tipice. Ele pot subevalua prețuri-le disponibile pentru unii solicitanți, dar pot și să le supraevalueze în alte cazuri. Această situație ar putea duce la plăți în exces, atunci când finanțarea acordată depășește costurile reale suportate. Un exemplu de acest tip este prezentat în caseta 7. În consecință, autoritățile sta-telor membre ar trebui să se asigure că plățile în exces reprezintă excepția de la regulă. În acest scop, autoritățile statelor membre ar trebui să testeze periodic un eșantion de cazuri reale, astfel încât să se asigure că costurile simplificate sunt stabilite la un nivel egal sau inferior nivelului prețurilor disponibile în general pe piață.

63 Curtea nu a identificat nicio autoritate din statele membre care să fi ținut sub supraveghere costurile simplificate în acest mod. Unele dintre aceste autorități aplicau însă metode pentru a se asigu-ra de caracterul rezonabil al costurilor unitare maxime, metode care ar putea să fie aplicate și în cazul costurilor simplifi-cate. De exemplu, în Germania (landurile Brandenburg și Berlin), autoritățile ajus-tau în fiecare an costul maxim pe hectar pentru împădurirea terenurilor la 85 % din valoarea medie a costurilor reale observate în cursul anului precedent.

Costurile unitare standard bazate pe calcule teoretice pot supraevalua prețurile disponibile pe piață, conducând astfel la plăți în exces

Programul de dezvoltare rurală pe 2007 al Angliei specifica un cost standard de 228 de lire sterline pe hectar pentru gestionarea terenurilor cu arbuști, în cadrul măsurii privind investițiile neproductive. Autoritățile engleze au luat drept etalon, pentru această sumă, costurile estimate suportate în mod obișnuit de un fermier care derulează o ast-fel de activitate. Acest calcul a fost verificat de un reputat colegiu de agronomie. În urma auditului efectuat de Cur-te cu privire la o plată selectată în mod aleatoriu pentru exercițiul 2012, s-a constatat că fermierul în cauză a angajat un contractant să realizeze lucrările respective cu un cost de 95 de lire sterline pe hectar.

Autoritățile din Anglia nu dispuneau de un procedeu pentru compararea periodică a costurilor unitare standard cu costurile efective suportate în cadrul unui număr de proiecte incluse într-un eșantion, procedeu în urma căruia s-ar fi putut descoperi lipsa de concordanță între costurile standard și costurile reale.

Case

ta 7

33Observații

Compararea prețurilor ele-mentelor pentru care se solicită finanțare cu date independente privind pre-țurile poate oferi asigurarea că prețurile sunt rezonabile, dar această abordare poate fi dificil de pus în aplicare

Se poate apela la cercetări de piață pentru a se obține, pentru fiecare proiect, informații comparative și independente privind prețurile

64 În cazul a 11 dintre cele 15 programe de dezvoltare rurală care au făcut obiectul examinării documentare (a se vedea anexa IV), autoritățile statelor membre întreprind uneori cercetări de piață sau realizează comparații cu alte proiecte similare pentru a verifica dacă prețurile specificate în cererea de finanțare sunt rezonabile (această metodă este combi-nată frecvent cu „compararea ofertelor” descrisă în caseta 2, în vederea obținerii unei asigurări suplimentare). De exem-plu, în Polonia, personalul efectuează căutări pe internet cu privire la prețuri, solicită confirmări ale prețurilor din partea furnizorilor sau cer contraoferte. Având în vedere că aceste informații sunt independente (nefiind furnizate de solicitant), ele pot constitui probe de bună calitate privind prețurile disponibi-le pe piață.

65 Cercetările de piață sunt utilizate cu succes în unele state membre, în special în cazurile în care există indicii privind existența anumitor riscuri, însă ele ne-cesită o investiție de timp semnificativă; în plus, poate fi dificil de demonstrat că toate cererile de finanțare au fost evaluate în mod uniform. Din aceste motive, alte autorități ale statelor membre au ales să instituie, în schimb, sisteme de prețuri de referință (a se vedea punctele prezentate în continuare).

Raportarea la o bază de date a prețurilor sau la o listă de prețuri poate fi o metodă eficientă, dar este necesară identificarea unei abordări prin care să se poată face față vastei varietăți a elementelor eligibile

66 Majoritatea autorităților statelor mem-bre – 76 din 88 – au creat baze de date ale prețurilor pentru cel puțin anumite tipuri de cheltuieli (de obicei pentru utilaje agricole) sau se raportează la baze de date sau la liste de prețuri comerciale, cum ar fi cele pentru prețurile unitare ale materialelor de construcții sau pentru prețurile lucrărilor de construcție. La nivelul de ansamblu al UE, costurile sunt evaluate în raport cu aceste prețuri de referință în cazul a aproximativ unui sfert din cererile de finanțare depuse în cadrul programelor de dezvoltare rurală. Sunt aplicate două abordări diferite. Majori-tatea autorităților statelor membre – 63 din 88 – consideră prețurile de referință ca plafoane și limitează cuantumul finan-țării la prețurile elementelor individuale așa cum Figuraază ele în baza de date. În cazul celei de a doua abordări, prețurile de referință sunt considerate ca fiind orientative, astfel încât autoritățile pot aproba cereri de finanțare ce includ pre-țuri care depășesc nivelul de referință, dacă consideră că sunt rezonabile aceste prețuri mai mari.

34Observații

67 Având în vedere marea diversitate a cheltuielilor posibile din gama largă de proiecte potențiale de dezvoltare rura-lă – cheltuieli care pot varia de la finan-țarea unor factori de producție de bază precum betonul sau manopera până la echipamente sofisticate controlate elec-tronic –, crearea și gestionarea unor baze de date cuprinzătoare ale prețurilor pot implica costuri semnificative și poate fi dificil de garantat că datele sunt fiabile, coerente și la zi. În Ungaria, de exemplu, baza de date a prețurilor pentru utilaje conține, numai ea, 230 000 de articole de diferite mărci, modele și calități și cu opțiuni diferite. Această bază de date trebuie să fie actualizată de două ori pe an (costurile aferente lucrărilor de con-strucții sunt incluse în altă bază de date).

68 Cu toate acestea, în cazul programelor de dezvoltare rurală cu cheltuieli mai mari, în cadrul cărora trebuie prelucrate uneori mii de propuneri de proiecte similare, utilizarea unor astfel de baze de date ar putea fi o modalitate eficientă de a verifica prețurile, sub rezerva observa-țiilor prezentate mai sus. Totuși, atunci când prețurile sunt specificate pentru fiecare componentă sau pentru diferiții factori de producție – precum materia-lele de construcție –, volumul de muncă implicat de verificarea prețurilor poate fi considerabil (a se vedea caseta 8). Drept rezultat, personalul autorităților statelor membre poate fi determinat să se con-centreze pe prețurile unor elemente care sunt ușor de verificat, cum ar fi prețurile betonului, și să neglijeze, în schimb, finisările mai specializate, de exemplu, care prezintă un risc mai mare de a fi propuse la prețuri excesive. Anumite state membre precum Bulgaria, Franța și Grecia evită aceste probleme prin stabilirea unor prețuri de referință calcu-late în funcție de realizările proiectului, cum ar fi dimensiunea sau capacitatea construcției în ansamblu (acest tip de prețuri de referință poate fi utilizat și sub formă de „costuri maxime” – a se vedea punctul 41).

Compararea abordărilor utilizate pentru verificarea costurilor aferente proiectelor de construcții din cadrul măsurii „Modernizarea exploatațiilor agricole”: verificarea costurilor elementelor componente (Lituania) și verificarea costurilor realizărilor preconizate (Franța)

În Lituania, autoritățile sunt abonate la liste comerciale de prețuri practicate în construcții. Aceste liste indică, pentru un anumit tip de clădire, de metodă de construcție și de materiale de construcție, costurile întâlnite în mod obișnuit pe metru liniar de fundație, costurile pe metru pătrat de acoperiș, costurile pe metru pătrat de perete, de fereastră, de amenajări interioare, de faianță etc. Personalul responsabil de evaluarea propunerilor de proiecte preia informații referitoare la construcția propusă din cererea de finanțare și calculează costul preconizat al fiecărui ele-ment pe baza listelor de prețuri. Costurile calculate ale acestor elemente sunt apoi comparate cu cele care figurează în cererea de finanțare.

În Franța, costurile tipice de construcție au fost stabilite pe animal sau pe metru pătrat ori pe metru cub, pe baza unei analize a unor proiecte anterioare. De exemplu, un grajd de vite pentru 40-60 de vaci este estimat la un cost de 2 920 de euro pe animal. Un rezervor din beton pentru dejecții lichide de până la 100 m³ este estimat la 157 de euro pe m³. Autoritățile pot calcula cu rapiditate costul pe animal sau pe m³ pentru respectiva propunere de proiect și îl pot compara cu costul estimat.

Case

ta 8

35Observații

15 Poate fi totuși mai ușor să se dezvolte și să se actualizeze baze de date conținând prețurile de catalog ale furnizorilor în loc de prețurile practicate pe piață. În acest caz, autoritățile statelor membre pot să aplice un coeficient prețurilor de catalog astfel încât să obțină o aproximare a prețurilor pieței, care urmează să fie folosită ca referință sau ca plafon.

Aceste baze de date și liste de prețuri prezintă utilitate numai dacă prețurile pe care le conțin sunt suficient de apropiate de prețurile reale disponibile pe piață

69 În cazul a șase dintre cele zece progra-me de dezvoltare rurală care apelează la prețuri de referință pentru utilaje și echipamente (a se vedea figura 6), pre-țurile sunt puse la dispoziția autorităților statelor membre de către producători și distribuitori sau sunt preluate de pe listele ori cataloagele de prețuri ale acestora. Un exemplu în acest sens este prezentat în caseta 9. Cu toate acestea, practica comercială implică, în mod normal, negocierea unor reduceri față de prețurile de catalog, reduceri care pot fi substanțiale (este neobișnuit, de exem-plu, să se plătească prețul integral de catalog pentru un autovehicul nou). Este probabil, așadar, ca prețurile de catalog să supraevalueze prețurile reale dispo-nibile pe piață. Prin urmare, utilitatea lor ca prețuri de referință (sau ca plafoane) este redusă, cu excepția cazului în care contribuie la identificarea situațiilor

neobișnuite în care prețurile propuse în cererea de finanțare sunt mai mari decât cele oferite de producător15. Alte auto-rități din statele membre compilează prețuri de referință prin realizarea unor studii de piață sau colectând date din deciziile de aprobare a proiectelor și din cererile de rambursare.

Prețurile de referință (sau plafoanele de preț) care se bazează pe prețurile de cata-log ale furnizorilor prezintă puțină utilitate pentru determinarea caracterului rezo-nabil al costurilor

În Ungaria este menținută o bază de date a prețurilor pentru utilaje agricole și forestiere, prețurile fiind furnizate de distribuitori și producători. Dacă elementele pentru care solicită finanțare sunt incluse în baza de date, solicitantul nu mai trebuie să prezinte oferte din partea furnizorilor pentru a veni în sprijinul cererii sale de finanțare, lucru care simplifică procesul. Atunci când costurile sunt echivalente sau inferioare prețurilor din baza de date, cererile de finanțare sunt aprobate de autoritățile maghiare.

Curtea a comparat prețurile reale propuse solicitanților de către furnizori cu prețurile din baza de date. 12 dintre ofertele examinate erau pentru tractoare agricole. Prețurile din aceste oferte erau, în medie, cu 30 % mai mici decât prețul specificat în baza de date. Autoritățile maghiare au explicat Curții că o diferență de 25-30 % sub nivelul pre-țurilor din baza de date nu era ieșită din comun.

În această situație – care nu este specifică doar Ungariei –, compararea cererii de finanțare cu o bază de date a pre-țurilor poate respecta litera regulamentului de punere în aplicare (a se vedea punctul 17), dar nu poate demonstra decât că prețurile specificate nu sunt mai mari decât prețurile de catalog ale producătorilor și ale distribuitorilor. O astfel de metodă nu indică dacă prețurile sunt rezonabile sau nu.

Case

ta 9

36Observații

Figu

ra 6 Surse utilizate pentru stabilirea costurilor de referință sau a plafoanelor de preț


Prețurile pieței

Prețurile de catalog ale furnizorilor

Nu se aplică sau neevaluat

Campania

Andalouzia

Măsura pentru modernizarea exploataţiilor agricoleBaza de date online SimCoGuide cuprinde prețuri de referință pentru utilaje agricole. Este actualizată anual de o organizație care este independentă de furnizorii acestor utilaje. Se bazează pe prețurile observate pe piață.prices

Măsura pentru renovarea satelorSunt utilizate cu titlu de plafon prețurile cuprinse într-un catalog al prețurilor din domeniul construcțiilor, valabil la nivel regional. Aceste cataloage ale prețurilor sunt actualizate anual și conțin prețurile medii ale pieții obținute în cadrul procedurilor de achiziții publice.

Baza de date a prețurilor de referință conține prețurile produselor și ale serviciilor utilizate în mod obișnuit pentru măsurile acoperite și este actualizată în permanență cu prețurile din ofertele prezentate de solicitanți, precum și cu rezultatele cercetărilor de piață efectuate de personalul autorităților statelor membre.

37Observații

70 Dacă prețurile de referință (sau plafoane-le) sunt prea ridicate, acest lucru ar putea avea o influență și asupra comportamen-tului, încurajând solicitanții să propună prețuri care se apropie de limită, astfel încât să se obțină un cuantum cât mai mare al finanțării. Această situație constituie un factor care descurajează reducerea costurilor și un stimulent pentru a intra în coluziune cu furnizorii în scopul creșterii artificiale a prețuri-lor – de exemplu, prin furnizarea unor produse sau servicii neeligibile care sunt disimulate în cadrul costurilor majorate artificial ale elementelor eligibile sau prin oferirea unor rabaturi comerciale disimulate. De asemenea, situația poate atrage un comportament neconcu-rențial din partea furnizorilor. Pentru a evita acest risc, unele state membre precum Bulgaria nu afișează prețurile în versiunea publică a bazelor lor de date conținând prețurile de referință.

71 Ca și în cazul costurilor simplificate, prețurile de referință sau cele maxime pot să nu mai fie de actualitate, iar dacă se bazează pe costurile de construcție care sunt valabile în capitala țării, de exemplu, ele pot să nu reflecte prețurile disponibile în zonele rurale. Bazele de date ale prețurilor ar trebui, așadar, să fie actualizate în mod periodic și ar trebui să reflecte diferențele regionale, în cazul în care acestea sunt semnificative.

În cazul în care prețurile elementelor pentru care se solicită finanțare sunt mai mari decât prețul de referință, este necesară realizarea unei aprecieri pentru a determina nivelul finanțării care ar trebui aprobate: sunt necesare reguli și criterii clare pentru a sta la baza acestui demers

72 Prețurile de referință, prin natura lor, nu pot reflecta întotdeauna prețurile dispo-nibile pe piață la momentul și la locul de desfășurare al fiecărui proiect individual. Anumite diferențe de preț sunt inevita-bile, în special în cazul echipamentelor, atunci când marca și modelul elemen-tului pentru care se solicită finanțare nu Figuraază în baza de date a prețurilor de referință. În cazul în care prețurile elementelor pentru care se solicită finan-țare depășesc prețurile de referință, per-sonalul autorităților din statele membre trebuie să aprecieze dacă prețurile mai mari solicitate sunt rezonabile, mai puțin în cazul în care autoritățile aplică aceste prețuri de referință ca plafon. Deoarece acest exercițiu de apreciere poate fi difi-cil și poate necesita mult timp, diferențe-le mici față de prețurile de referință pot fi acceptate fără a se proceda la o analiză suplimentară, întrucât potențialele eco-nomii care ar putea fi realizate la nivelul costurilor sunt reduse.

73 În cazurile în care diferențele depășesc abaterea admisă față de prețurile de referință, autoritățile statelor membre invită, în general, solicitanții să prezinte o justificare. Criteriile aplicate pentru evaluarea acestor justificări erau însă lip-site de claritate și nu exista o documen-tație care să indice reperele în raport cu care s-a concluzionat că sunt rezonabile aceste costuri mai ridicate decât prețuri-le de referință.

38Observații

74 Autoritățile din anumite state membre, precum Franța și Lituania, acceptau însă în mod automat diferențe de până la 30 % sau 40 % peste prețurile de referință fără să solicite vreo justificare de la solicitant și fără să fi determinat în prealabil dacă diferențele de o aseme-nea amploare reflectau prețurile reale care s-ar plăti în situațiile în care nu s-ar beneficia de o finanțare nerambursabilă. Curtea ridică întrebarea dacă un preț cu 30 % mai mare decât un preț de referin-ță poate fi în mod automat considerat rezonabil și dacă o astfel de practică este conformă cu principiul economi-cității. De exemplu, costul unui proiect legat de prelucrarea produselor agroali-mentare este, în medie, de aproximativ 750 000 de euro. Dacă prețul de referință ar corespunde acestei sume, aborda-rea descrisă mai sus ar putea permite aprobarea unui volum suplimentar al costurilor de 300 000 de euro, fără a se aduce vreo obiecție. În cazurile în care aceste prețuri de referință se bazează pe prețurile de catalog mai degrabă decât pe prețurile reale ale pieței (cum este cazul în Lituania, de exemplu), riscul de a fi aprobate prețuri excesive este cu atât mai mare.

Compararea ofertelor primite de la diferiți furnizori poate fi o metodă simplă prin care să se stabilească care sunt prețurile pieței, însă sunt necesare măsuri de protecție pentru a se combate manipu-larea procesului și frauda

75 O metodă utilizată frecvent în domeniul dezvoltării rurale, ca și în multe alte pro-grame de cheltuieli bazate pe acordarea de finanțări nerambursabile, este de a se cere solicitantului prezentarea unui număr de oferte din partea furnizorilor pentru a demonstra că cererea de finan-țare se bazează pe prețuri rezonabile. În cazul cuantumurilor mai mari, în special atunci când sunt implicate organisme publice, ofertele pot fi obținute prin in-termediul unui proces oficial de achiziții publice. Compararea ofertelor consti-tuie o practică comercială comună și, în multe cazuri, nu reprezintă o povară suplimentară pentru solicitant. În cazul în care există o concurență reală între furnizori, o comparație între oferte poate demonstra cu eficacitate că a fost obți-nut cel mai bun preț disponibil. Autorită-țile statelor membre evaluează în acest mod costurile aferente unei proporții de aproximativ două treimi din cererile de finanțare din domeniul dezvoltării rurale.

39Observații

Metoda „ofertelor comparative” are la bază premisa că există o concurență reală, așa că, atunci când se prezintă o singură ofertă (sau când ofertele furnizate nu sunt comparabile), sunt necesare metode alternative pentru a se verifica dacă prețurile sunt rezonabile

76 De regulă, autoritățile statelor membre cer solicitantului să prezinte două sau trei oferte de la furnizori pentru a veni în sprijinul cererii de finanțare. Totuși, există situații în care solicitanții furnizea-ză o singură ofertă, fapt care se poate explica prin faptul că elementul în cauză este unic (există doar un posibil furnizor) sau prin faptul că alți furnizori nu au dorit să facă o ofertă. O astfel de situație poate fi, de asemenea, rezultatul unei manipulări de către solicitant a procesu-lui de cerere de oferte pentru a favoriza un anumit furnizor.

77 Existența unei singure oferte nu demon-strează că a fost obținut cel mai bun preț pentru elementul în cauză. Cu toate acestea, Curtea a observat că autoritățile din statele membre au acceptat oferte unice fără a efectua verificări alternative pentru a stabili dacă prețurile erau rezo-nabile, cum ar fi cercetări de piață, com-pararea cu alte proiecte sau obținerea

unor estimări din partea unor experți. În caseta 10 sunt prezentate exemple din Franța și din Anglia. Între timp, autorită-țile din Anglia au introdus proceduri care impun efectuarea unor astfel de verifi-cări alternative în cazurile în care nu se prezintă decât o singură ofertă.

Sunt necesare măsuri pentru a descuraja, a preveni, a detecta și a corecta orice manipulare a procesului în scopul favorizării unui anumit furnizor

78 Punctul vulnerabil al metodei ofertelor comparative constă în aceea că informa-țiile sunt furnizate de solicitant și nu sunt obținute în mod independent de către autoritățile statelor membre. Aceasta lasă deschisă o portiță pentru manipula-rea procesului astfel încât să fie favorizat un furnizor care cere un preț mai mare.

Oferte unice acceptate de autorități fără efectuarea niciunor verificări suplimentare

În Franța, un solicitant a obținut două oferte pentru furnizarea și instalarea unei linii automatizate de prelucrare a fructelor, dar a prezentat autorităților doar oferta cu prețul cel mai ridicat, deoarece aceasta corespundea cel mai bine necesităților sale. Autoritățile franceze au acceptat oferta unică fără a efectua nicio verificare cu privire la caracterul rezonabil al costurilor.

În Anglia, un solicitant a prezentat doar o ofertă din partea unui singur furnizor pentru echipamente de vinificație, invocând justificarea că echipamentele respective erau specifice pentru producția de vinuri spumante și că nu exis-ta decât un singur furnizor pentru acestea. Aceste motive au fost acceptate de autoritățile din Anglia fără a fi puse la îndoială. Auditorii Curții au reușit totuși să identifice și alți furnizori care puteau pune la dispoziție echipamentele respective.

Case

ta 1

0

40Observații

79 O astfel de atitudine poate fi deter-minată de motive lesne de înțeles: un solicitant ar putea prefera un furnizor sau un contractant local care este posibil să perceapă un tarif mai mare, dar cu care solicitantul a cooperat cu succes în trecut. Unele dintre autoritățile statelor membre admit în mod explicit invocarea acestor preferințe ca justificare pentru acceptarea unei oferte cu un cost mai ridicat, așa cum se întâmplă în Ungaria sau în cazul uneia dintre schemele de ajutor din Anglia. În opinia Curții, astfel de preferințe personale nu reprezintă o justificare suficientă pentru acordarea unei finanțări pe baza unei oferte cu prețul mai ridicat.

80 Există, în egală măsură, riscul că solici-tantul să poată manipula procesul prin definirea specificațiilor în așa fel încât să nu le poată întruni cu ușurință decât un singur furnizor – sau, pur și simplu, prin nesolicitarea unor oferte din partea altor furnizori potențiali. În cel mai rău caz, poate exista o coluziune între solicitant și furnizor cu scopul de a falsifica ofer-tele sau solicitantul poate cădea victimă coluziunii între consultanți sau între fur-nizori ori fraudei comise de către aceștia.

81 Deși cazurile de fraudă constituie o ex-cepție, activitățile de audit ale Curții și ale Comisiei și investigațiile realizate de Oficiul European de Luptă Antifra-udă (OLAF) au pus în lumină suficiente dovezi care să ateste că astfel de cazuri există. Cu toate acestea, doar patru dintre cele 15 programe de dezvoltare rurală examinate în vederea auditului au introdus măsuri de combatere a fraudei în procesul lor de gestionare a finan-țărilor din domeniul dezvoltării rurale. Orientările emise de Comisie sugerează organizarea de cursuri de formare pen-tru personal în vederea sensibilizării cu privire la fraudă, realizarea unor schim-buri de informații cu privire la cazurile detectate, introducerea unui sistem de semnale de alertă și utilizarea unor fișe

de verificare menite să identifice even-tualele cazuri de manipulare. Una dintre abordări, utilizată în state membre pre-cum România, constă în sporirea trans-parenței și a concurenței prin impunerea obligației ca solicitanții de finanțare care sunt entități private să își publice cererile de oferte adresate furnizorilor pe un site internet administrat de agenția de plăți.

Normele în materie de achiziții publice îngreunează disimularea manipulării și a fraudei, dar nu elimină aceste riscuri și nu garantează în toate cazurile caracterul rezonabil al costurilor

82 Organismele publice au obligația de a organiza proceduri de achiziții, care sunt destinate să obțină cel mai bun preț, asigurând totodată caracterul echi-tabil al procesului și transparența. Odată depășite anumite praguri, se aplică directivele UE16. În unele situații, se pot aplica procedurile de negociere cu un singur furnizor, dar, de regulă, în cazul contractelor cu valori mai mari, organis-mele publice trebuie să obțină oferte de la mai mulți furnizori, lucru care se poate realiza prin intermediul unei invitații de participare la o licitație deschisă. Dacă sunt corect aplicate, normele în materie de achiziții publice ar trebui să conducă la reducerea posibilităților de manipula-re și de comitere a fraudei; însă, așa cum se arată la punctul 25, aceste norme nu sunt întotdeauna respectate.

83 În cazul a nouă dintre cele 15 programe de dezvoltare rurală examinate (a se vedea anexa IV), atunci când era orga-nizată o procedură de achiziții publice, autoritățile statelor membre nu mai efectuau alte verificări pentru a stabili dacă erau rezonabile costurile pentru care se solicita finanțarea. Procedurile de achiziții publice nu se concretizează însă întotdeauna cu primirea mai multor oferte care să fie comparabile; o astfel

16 Mai multe detalii în acest sens pot fi consultate la adresa: http://ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/index_en.htm

http://www.eib.org/projects/loans/sectors/transports.htm




41Observații

de situație poate surveni din cauza lipsei reale de concurență sau deoarece cere-rea de oferte nu a fost făcută publică pe scară largă ori deoarece caietul de sarcini sau condițiile contractuale excludeau unii furnizori potențiali. Atunci când se primește doar o singură ofertă sau când ofertele nu sunt comparabile, faptul că s-a organizat o procedură de achiziții pu-blice nu demonstrează că prețul aferent ofertei selectate este rezonabil.

84 Mai mult, o procedură de achiziții publi-ce nu reușește, în sine, să contracareze riscul specificațiilor excesive descris în partea I. Auditurile Curții și Comisiei au relevat cazuri de achiziții publice în cazul cărora specificațiile din invitația de participare la licitație erau excesive sau în cazul cărora criteriile de atribuire acor-dau o importanță nejustificat de mare aspectelor calitative, fără a ține seama în mod corespunzător de costuri.

85 În consecință, în cazurile în care se primește o singură ofertă în cadrul unei proceduri de achiziții publice sau atunci când este prezent riscul unor specificații excesive ori există deficiențe în proce-sul pus în aplicare, autoritățile statelor membre ar trebui să efectueze verificări suplimentare pentru a stabili dacă sunt rezonabile costurile propuse, atunci când un astfel de demers este justificat de sumele aflate în joc.

În cazul în care trebuie să se exercite o apreciere, avizul unui expert independent sau cel al unui comitet de evaluare pot constitui surse valoroase de asigurare și pot fi deosebit de eficiente sub aspectul costurilor atunci când sunt vizate în mod expres cazurile cu risc mai ridicat

86 La punctele 53-55 din prezentul raport, se oferă detalii privind procedura de utilizare a experților pentru evaluarea specificațiilor proiectelor. Experții pot, în egală măsură, să ofere o asigurare similară cu privire la caracterul rezonabil al prețurilor, același aviz putând face referire în mod simultan și la specificații, și la preț. Recurgerea la experți externi poate fi o alternativă costisitoare și pre-zintă, așadar, relevanță în special în cazul în care există un risc financiar ridicat sau suspiciuni privind o eventuală manipu-lare. Exemplul observat în Lituania și prezentat în caseta 11 arată că o utiliza-re bine direcționată a experților poate genera economii nete pentru bugetele naționale și bugetul UE.

87 În cazul a 10 dintre cele 15 programe de dezvoltare rurală examinate (a se vedea anexa IV), autoritățile statelor membre supuneau unui comitet de evaluare cel puțin cererile de finanțare care implicau cuantumuri mai importante. Acest comi-tet putea fi format din experți tehnici și/sau alte persoane cu cunoștințe rele-vante. Aceste comitete pot contribui la diminuarea subiectivității în evaluarea caracterului rezonabil al prețurilor (și al specificațiilor).

42Observații

O utilizare bine direcționată a experților poate genera economii nete pentru buge-tele naționale și bugetul UE

În cazul cererilor de finanțare cu un cuantum mai important, atunci când se prezintă o singură ofertă sau atunci când există alte indicii ale existenței anumitor riscuri, autoritățile lituaniene supun atenției unei societăți de consultanți financiari propunerea de proiect în vederea unei expertizări a costurilor propuse. În cursul exerciții-lor 2012 și 2013, autoritățile lituaniene au transmis consultanților 214 cazuri. Aceștia au concluzionat că, în 27 de cazuri, costurile pentru care s-a solicitat finanțare depășeau cele mai bune prețuri disponibile pe piață. Potrivit cal-culelor autorităților lituaniene, pentru fiecare euro plătit consultanților, s-au obținut economii de peste patru euro pentru fondurile UE și fondurile naționale.

Case

ta 1

1

Partea IV – Menținerea vigilenței și după aprobarea proiectului: abordările prin care se asigură caracterul rezonabil al costurilor care sunt efectiv rambursate

88 Așa cum s-a explicat la punctele ante-rioare, autoritățile statelor membre au obligația să verifice că finanțările pe care le aprobă se bazează pe costuri rezona-bile. Dar unele costuri pot fi încă incerte în etapa depunerii cererii de finanțare, în special în cazul proiectelor de construcții de mare amploare. În cazul anumitor autorități ale statelor membre, pot trece mai multe luni până la finalizarea pre-lucrării unei cereri, astfel încât prețurile obținute în momentul depunerii cererii pot să nu mai fie valabile odată demarat proiectul sau planurile de afaceri ale solicitantului pot să fi suferit modificări între timp. Prin urmare, nu este neobiș-nuit să apară diferențe între costurile suportate efectiv și costurile aprobate: atât specificațiile, cât și prețurile pot să se fi modificat între timp.

89 Există trei tipuri de risc care apar atunci când solicitantul prezintă o cerere de plată pentru rambursarea costurilor suportate:

(a) costurile nu mai sunt rezonabile în raport cu realizările și rezultatele reale: costurile care au fost aprobate pentru un grajd de vite cu o capaci-tate de 100 de animale pot să nu mai fie rezonabile dacă grajdul construit efectiv are o capacitate de numai 50 de animale;

(b) proiectul a fost implementat în alt mod, astfel încât specificațiile și pre-țurile care au fost verificate în cererea de finanțare nu mai sunt aplicabile: de exemplu, în locul unui acoperiș de ardezie pentru grajdul de vite, fermierul construiește un acoperiș de metal pentru aceeași sumă;

(c) economiile care au fost realizate în legătură cu anumite elemente ale proiectului au fost utilizate în scopul încorporării unor elemente costisitoare și inutile (gold‑plating), deoarece promotorii de proiecte au tendința de a percepe finanțarea aprobată ca fiind un buget disponi-bil pentru a fi cheltuit: de exemplu, dacă lucrările de construcție costă mai puțin decât se prevăzuse inițial, economiile obținute pot fi cheltuite pe accesorii de lux.

Curtea a evaluat abordările urmate de autoritățile statelor membre pentru combaterea acestor riscuri.

43Observații

Sistemele de control ar tre-bui să verifice și să detecteze orice modificare semnifica-tivă a proiectului survenită după aprobarea finanțării, pentru a se obține certitudi-nea că costurile care urmează să fie rambursate sunt în continuare rezonabile

90 Cu excepția cazului în care se aplică „cos-turile simplificate”, solicitanții trebuie, în mod normal, să prezinte facturile achi-tate ca documente justificative pentru cererile lor de rambursare. Autoritățile statelor membre verifică aceste facturi pentru a se asigura că există un fun-dament corect pentru rambursare. În cazurile în care costurile reale ale pro-iectului sunt identice cu cele specificate în cererea de finanțare, nu sunt nece-sare verificări suplimentare pentru a se stabili caracterul rezonabil al costurilor. Autoritățile statelor membre trebuie însă să dispună de norme și de sisteme de control pentru a detecta eventualele modificări semnificative survenite față de costurile aprobate ale proiectelor și pentru a verifica dacă aceste costuri sunt în continuare rezonabile.

91 Curtea a constatat că toate cele 15 au-torități din statele membre dispuneau de proceduri pentru a face față proble-mei eventualelor modificări apărute la nivelul realizărilor sau al costurilor aprobate ale proiectelor. S-au putut identifica două abordări alternative. În cazul celei dintâi, autoritățile specificau costurile proiectului în contractul de finanțare la același nivel de detaliu ca și cel al costurilor care au fost verifica-te în cererea de finanțare: atunci când costurile au fost verificate element cu element, contractul de finanțare specifi-ca costurile element cu element. În cazul celei de a doua abordări, contractul de finanțare se încheia pentru costul total al proiectului sau pentru categorii largi de costuri (cum ar fi costul de construc-ție, costul echipamentelor și onorariile), chiar și în cazul în care costurile fuseseră verificate element cu element. Această a doua abordare nu oferea, în general, o asigurare reală că erau contracarate cele trei riscuri menționate anterior și făcea posibilă rambursarea unor costuri al căror caracter rezonabil nu fusese verificat. Un exemplu în acest sens este prezentat în caseta 12.

Măsura de sprijinire a întreprinderilor rurale de mici dimensiuni în Anglia: ca urmare a modificărilor aduse proiectului, a fost posibilă rambursarea unor costuri al căror caracter rezonabil nu fusese verificat

Un solicitant a depus o cerere de finanțare pentru un proiect de renovare a spațiilor de lucru ale întreprinderii sale și pentru achiziționarea de echipamente specializate. Solicitantul a prezentat mai multe oferte pentru lucrările de construcție, pentru echipamente și pentru alte elemente, cum ar fi o bucătărie nouă pentru personal. Toate aceste elemente au fost verificate și aprobate de autoritățile din Anglia. În momentul achiziționării propriu-zise a echipa-mentelor specializate, solicitantul a găsit un furnizor care oferea un preț cu mult sub nivelul ofertelor anterioare. Solicitantul a utilizat economiile realizate în urma achiziționării echipamentelor pentru efectuarea anumitor lucrări la parcarea de autovehicule și pentru achiziționarea unei bucătării mai scumpe pentru personalul întreprinderii. În-trucât nu au fost depășite costurile totale aprobate ale proiectului, autoritățile din Anglia nu au verificat caracterul rezonabil al acestor costuri suplimentare.

Case

ta 1

2

44Observații

Existența unor norme clare și prevederea unor declarații explicite și a unor controale pe eșantioane de plăți pot descuraja disimularea redu-cerilor, a rabaturilor comer-ciale sau a avantajelor de alt tip oferite de furnizor în sco-pul diminuării costului real

92 În cazul majorității programelor de dez-voltare rurală, solicitanții sunt obligați ca, atunci când își depun cererile de ram-bursare, să deducă din acestea orice re-duceri acordate. Această obligație poate fi prevăzută în legea administrativă ge-nerală a statului membru sau în normele de punere în aplicare a măsurii de sprijin. În cazul a trei dintre cele 15 programe de dezvoltare rurală examinate (a se vedea anexa IV), autoritățile statelor membre impuneau, de asemenea, solicitanților să prezinte o declarație explicită în cererea de rambursare (de exemplu, prin bifarea cu da/nu a unei căsuțe). O altă bună practică este includerea în orientările referitoare la schema de sprijin a unor exemple ilustrând modurile în care solicitantul poate trata diversele tipuri de reduceri, rabaturi comerciale sau alte avantaje oferite de furnizor în scopul di-minuării costului real. Chiar dacă aceste abordări nu ar putea împiedica frauda intenționată, ele ar putea avea totuși un efect disuasiv. Astfel de orientări ar fi uti-le și în cazurile în care solicitanților le-ar putea scăpa din vedere că o anumită reducere sau un rabat comercial ar trebui să fie dedus din cererea de rambursare sau în cazul în care nu sunt siguri că așa ar trebui să procedeze.

93 În plus față de elaborarea unor norme clare și de impunerea obligației de a prezenta declarații, autoritățile statelor membre ar trebui să procedeze la veri-ficarea facturilor prezentate în sprijinul cererilor de rambursare, cu scopul de a identifica eventualele indicii ale unor reduceri, rabaturi comerciale sau avanta-je de alt tip și de a se asigura că acestea au fost deduse. Dat fiind că este posibil ca acestea să nu fie înscrise pe factură (de exemplu, un furnizor poate acorda un rabat comercial la sfârșitul anului), autoritățile statelor membre ar trebui, în plus, să efectueze verificări suplimen-tare pe un eșantion de plăți. Efectuarea unor asemenea verificări poate necesita o anumită investiție de timp și poate presupune contactarea furnizorilor și/sau efectuarea unor vizite la solicitant pentru a verifica evidențele contabile și bancare ale acestuia. Un bun prilej de a realiza aceste verificări este oferit de controalele „la fața locului” și „ex post” care trebuie efectuate pe un eșantion de plăți în temeiul legislației UE17. Șase din-tre cele 15 autorități din statele membre au procedat astfel (a se vedea anexa IV).

94 Efectuarea unor astfel de verificări nu poate conduce la detectarea și corec-tarea tuturor cazurilor de disimulare a reducerilor sau a avantajelor de alt tip, dar are două utilități. În primul rând, constituie un factor disuasiv: este mai puțin probabil ca solicitanții să disimu-leze reduceri dacă știu că există o șansă să fie verificați. În al doilea rând, aceste verificări oferă feedback autorităților sta-telor membre cu privire la incidența unor astfel de practici, astfel încât autoritățile pot să își adapteze în mod corespunzător sistemele de control.

17 Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei.

45Observații

Partea V – Eficientizare: abordările prin care se asigură că nivelul cerințelor și nivelul controalelor sunt proporționale cu nivelul riscului

95 Impactul financiar potențial care poate rezulta ca urmare a rambursării unor cos-turi nerezonabile determinate de speci-ficații sau de prețuri excesive depinde de frecvența cu care apare această situație și de sumele implicate. Pe măsură ce crește impactul financiar potențial, tre-buie să fie sporit și nivelul controalelor: acestea ar trebui să fie proporționale cu gradul de risc implicat. Pentru a se evita o sarcină administrativă inutilă, cerințele pe care trebuie să le respecte solicitanții ar trebui să fie stabilite la nivelul minim necesar care să poată permite efectu-area acestor verificări. Curtea a evaluat diversele modalități prin care autoritățile statelor membre încearcă să alinieze nivelul cerințelor și cel al controalelor la nivelul riscului.

În cazul în care probabilita-tea de materializare a riscu-rilor și impactul potențial al acestora sunt scăzute, siste-mele de control pot fi con-cepute în așa fel încât să se reducă la minimum sarcina administrativă

96 Cu cât finanțarea reprezintă o proporție mai redusă din totalul costurilor proiec-tului (intensitatea efectivă a sprijinului), cu atât va fi mai mare suma cu care solicitantul va trebui să contribuie din fondurile proprii. Aceasta constituie un stimulent în plus pentru ca solicitantul să obțină cel mai bun preț și reduce tendința de exagerare a specificațiilor. Cu toate acestea, niciuna dintre cele 15 autorități examinate din statele mem-bre nu a redus cerințele impuse și nu a diminuat nivelul controalelor pentru

a reflecta gradul redus de risc asociat unei intensități efective a sprijinului care este scăzută.

97 În cazurile în care autoritățile statelor membre dispuneau de informații inde-pendente privind prețurile, în special în cadrul unor baze de date ale prețurilor de referință, sau în cazurile în care fixa-seră costuri maxime, aceste autorități au redus, de cele mai multe ori, nivelul ce-rințelor impuse solicitanților, astfel încât să se reflecte riscul mai redus prezentat. De exemplu, în Ungaria, în cazul artico-lelor incluse în baza de date a prețurilor utilajelor, solicitanții nu aveau obligația de a prezenta oferte în sprijinul cererilor lor de finanțare. Recurgerea la costuri simplificate elimină necesitatea de verifi-care a costurilor, dar această abordare nu a fost utilizată pe scară largă (a se vedea punctul 42).

98 Majoritatea autorităților statelor mem-bre au redus nivelul cerințelor și cel al controalelor în cazul elementelor care aveau un cost foarte scăzut, prin solici-tarea unui număr redus de oferte, prin acceptarea, în locul ofertelor, a listelor de prețuri sau a capturilor de ecran ale site-ului web sau prin excluderea din costurile eligibile a anumitor elemente de valoare foarte mică. Totodată, autori-tățile au redus și cerințele referitoare la planurile de afaceri și la furnizarea altor informații.

46Observații

În cazul elementelor cu o valoare mare, al proiectelor care beneficiază de o inten-sitate ridicată a sprijinului și al altor factori de risc, se justifică un nivel crescut al controalelor

99 În cadrul UE, costurile unui proiect de investiții din domeniul dezvoltării rurale se ridică, în medie, la aproximativ 125 000 de euro. În cazul unor costuri ale proiectului care corespund acestei sume, toate autoritățile statelor membre soli-cită prezentarea a două sau a trei oferte din partea unor furnizori sau procedează la verificarea costurilor propuse în raport cu bazele de date ale prețurilor. De ase-menea, unele autorități verifică raportul costuri-beneficii, efectuează cercetări de piață cu privire la prețuri sau consultă experți, așa cum s-a descris anterior în prezentul raport. Dar, atunci când cos-turile eligibile ale unui proiect (și, prin urmare, cuantumul finanțării) sunt mult mai ridicate decât această medie, puține autorități procedează la efectuarea unor verificări suplimentare sau mai apro-fundate, în pofida faptului că impactul potențial al riscurilor este mai mare18.

100 Proiectele cu o valoare mare nu sunt însă singurele care prezintă riscuri mai ridicate. În special, cu cât este mai mare intensitatea sprijinului, cu atât scade in-teresul solicitantului de a limita costurile prin căutarea celui mai bun preț sau prin solicitarea unor specificații mai economi-ce. Pe măsură ce intensitatea sprijinului se apropie de 100 %, riscul specificațiilor excesive și riscul de încorporare a unor elemente costisitoare și inutile (gold‑pla‑ting) devin foarte ridicate, indiferent dacă solicitantul este un organism public sau provine din sectorul privat19. Cu toate acestea, niciuna dintre cele 15 au-torități examinate din statele membre nu a crescut nivelul cerințelor și nivelul controalelor pentru a reflecta riscurile sporite pe care le atrage o intensitate ridicată a sprijinului. Acesta este un

motiv de îngrijorare îndeosebi în cazurile în care autoritățile statelor membre nu au efectuat verificări ale caracterului rezonabil al costurilor pe motivul că so-licitantul a urmat procedurile de achiziții publice, întrucât aceste proceduri nu oferă, în sine, certitudinea că specificații-le proiectului sunt rezonabile (a se vedea punctele 83-85).

18 În cazul în care solicitantul este un organism public, acesta are, în mod normal, obligația să urmeze alte proceduri de achiziții aplicabile unor contracte cu valoare mai mare, iar autoritățile statelor membre trebuie să verifice dacă procedurile respective sunt respectate așa cum trebuie.

19 Organismelor și asociațiilor publice li se acordă în mod frecvent finanțări în proporție de până la 100 %. Acest lucru se întâmplă mult mai rar în cazul proiectelor din sectorul privat, dar nu este exclus. De exemplu, în Italia-Campania, au fost oferite finanțări în proporție de 100 % unor întreprinderi private pentru proiecte de diversificare a activităților exploatațiilor agricole și de dezvoltare a întreprinderilor rurale.

47Concluzii și recomandări

101 În cadrul acestui audit, Curtea a încercat să determine dacă abordările urmate de Comisie și de statele membre erau cele mai eficace pentru menținerea sub con-trol a costurilor aferente finanțărilor care sunt acordate pentru dezvoltarea rurală.

102 Așa cum a constatat Curtea, abordările care au fost urmate nu erau cele mai eficace. Comisia reacționa abia după ce apăreau problemele în loc să se asigure de la bun început că sistemele erau bine concepute. Sistemele de control ale sta-telor membre încercau să contracareze doar o parte dintre riscurile existente la adresa economicității sau erau deficitare. Erau disponibile abordări mai eficace, dar acestea nu au fost utilizate pe scară largă.

103 Comisia nu a oferit orientări și nu a dise-minat bune practici la începutul perioa-dei de programare 2007-2013. Comisia nu s-a asigurat că sistemele statelor membre erau eficace înainte ca acestea să înceapă să aprobe volume mari de finanțări. Până la momentul în care Co-misia a luat măsuri, cea mai mare parte a finanțărilor pentru proiecte fuseseră deja aprobate. Începând cu anul 2012, Comisia a adoptat însă o atitudine mai activă și o abordare mai coordonată. Dacă această abordare este urmată până la capăt, punându-se totodată mai mult accentul pe economicitate, ea ar trebui să conducă la îmbunătățirea gestiunii financiare în următoarea perioadă de programare.

104 În ceea ce privește statele membre, până în 2014, toate cele 15 programe de dezvoltare rurală cu volumul cel mai mare de fonduri alocate dispuneau de sistemele de bază care erau prevăzute în regulamente pentru verificarea chel-tuielilor de dezvoltare rurală. Existau diferite metode utilizate, Curtea identi-ficând anumite abordări care erau bine concepute pentru prevenirea anumitor riscuri. Dar, așa cum reiese din trecerea în revistă care Figuraază în anexa IV, toate aceste abordări erau afectate de deficiențe din punctul de vedere al riscu-rilor principale, astfel că, per ansamblu, costurile aferente finanțărilor acordate pentru dezvoltarea rurală nu erau ținute bine sub control. Analiza informațiilor provenite din toate cele 88 de progra-me de dezvoltare rurală indică faptul că aceeași situație predomină pe întreg teritoriul UE. În special:

(a) sistemele de control ale statelor membre au pus accentul pe prețurile elementelor sau ale lucrărilor așa cum erau specificate în cererile de finanțare, acordându-se mult mai puțină atenție specificațiilor – și anu-me, preocupării de a determina dacă elementele în sine erau rezonabile sau dacă finanțarea prezenta un bun raport între costurile suportate și efi-cacitatea înregistrată în îndeplinirea obiectivelor politicii. Aceasta atrage riscul de încorporare a unor elemen-te costisitoare și inutile (gold‑plating) și riscul unui raport costuri-beneficii nesatisfăcător;

(b) principalele metode utilizate pentru verificarea prețurilor din cererile de finanțare constau în compara-rea ofertelor de la diferiți furnizori sau compararea prețurilor propuse cu prețurile de referință. Curtea a constatat că sistemele instituite de unele state membre ofereau o asigu-rare limitată cu privire la caracterul rezonabil al costurilor, așa cum se întâmpla, de exemplu, în cazul în care se utilizau prețuri de referință care erau cu 30 % mai mari decât prețurile reale ale pieței;


(c) finanțările se aprobă în prealabil și plata lor se efectuează după ce solicitantul a achiziționat elementele sau a realizat lucrările în cauză. În cazul în care modificările aduse unui proiect au intervenit după aproba-rea finanțării, lacunele existente în sistemele anumitor state membre au făcut posibilă rambursarea unor costuri al căror caracter rezonabil nu fusese verificat;

(d) în general, la stabilirea nivelului ce-rințelor și a nivelului controalelor, nu s-a ținut seama de diferitele niveluri de risc. Multe dintre autoritățile sta-telor membre urmau aceeași aborda-re indiferent dacă verificau o finan-țare în valoare de 10 000 de euro sau una în valoare de un milion de euro. Posibilitățile de simplificare în cazul unor riscuri limitate nu au fost utili-zate pe scară largă.

105 Principalele deficiențe sau lacune în abordările urmate sunt prezentate pe scurt în caseta 13:

106 Având în vedere toate aceste observații, Curtea concluzionează că există ample oportunități de a se obține economii rea-le, în perioada de programare 2014-2020, în ceea ce privește finanțările care se acordă pentru proiecte de dezvoltare rurală, prin aplicarea unor abordări mai eficace pentru menținerea sub control a costurilor. Economiile realizate ar putea fi puse la dispoziție în vederea finanțării unor proiecte suplimentare, obținân-du-se astfel o multiplicare a realizări-lor și a rezultatelor și contribuindu-se la realizarea într-o mai mare măsură a obiectivelor.

107 Curtea a constatat, de asemenea, că existau abordări funcționale și eficace sub aspectul costurilor pentru reducerea riscurilor identificate, majoritatea aces-tor abordări fiind deja puse în aplicare în anumite programe de dezvoltare rurală. Aceste abordări sunt descrise în cuprinsul raportului. Pentru cazurile în care s-au putut obține suficiente probe în urma examinării documentare a celor 15 programe de dezvoltare rurală cu vo-lumul cel mai mare de fonduri alocate, se oferă o trecere în revistă a unora dintre aceste abordări în figura 7 prezentată în continuare și o sinteză a acestora în anexa IV.

108 Curtea salută intenția Comisiei de a elabora orientări privind costurile simplificate (deși statele membre au semnalat că probabilitatea ca opțiu-nile simplificate în materie de costuri să fie utilizate pe scară largă este mică din cauza naturii diverse a finanțărilor în domeniul dezvoltării rurale). Curtea salută, de asemenea, orientările Comisiei în materie de combatere a fraudelor, pre-cum și „planurile de acțiune” elaborate de statele membre, la inițiativa Comisiei. Planurile examinate de Curte indică aducerea unor îmbunătățiri în cazul anu-mitor sisteme de bază, însă multe dintre deficiențele de concepție enumerate la punctul 105 anterior nu sunt abordate.


Principalele deficiențe observate în conceperea sistemelor de control pentru costu-rile din domeniul dezvoltării rurale

ο utilizarea limitată, cu excepția cazului costurilor aferente managementului terenurilor și cursurilor de formare, a posibilităților de restricționare a costurilor la costuri „standard” (a se vedea punctele 41-42);

ο analiză insuficientă a caracterului rezonabil al costurilor în raport cu realizările și cu rezultatele preconizate – pu-ține autorități ale statelor membre au luat în considerare raportul cost-eficacitate sau raportul costuri-beneficii al cererilor de finanțare (a se vedea punctul 46);

ο lipsa unor abordări fiabile pentru prevenirea riscului de încorporare a unor elemente costisitoare și inutile (gold‑plating) (a se vedea punctele 48-50);

Riscul de aprobare a unor finanțări pe baza unor prețuri care sunt prea ridicate:

ο neverificarea costurilor unitare standard pentru a se determina dacă acestea au condus, în practică, la plăți în exces (a se vedea punctele 62-63);

ο recurgerea la verificări în raport cu baze de date conținând prețuri de catalog care erau, în general, cu 20-30 % mai mari decât prețurile reale ale pieței (a se vedea punctele 69 și 71);

ο acceptarea unor cereri de finanțare care specificau prețuri ce depășeau prețurile de referință cu până la 30 sau 40 %, fără a solicita o justificare pentru aceasta (a se vedea punctul 74);

ο măsuri insuficiente de protecție în situația în care se recurge la metoda comparării ofertelor din partea furnizori-lor (a se vedea punctele 77-81);

ο recurgerea la verificarea conformității cu procedurile de achiziții publice (în cazul în care sunt aplicabile), fără a se proceda și la verificarea caracterului rezonabil al costurilor propuse (a se vedea punctele 83-85);

Riscul de a nu fi fost rezonabile costurile care au fost rambursate efectiv:

ο existența unor lacune în procedurile aplicabile după aprobarea cererilor de finanțare, ceea ce înseamnă că costurile rambursate efectiv pot să fie diferite de cele care au fost acceptate ca fiind rezonabile (a se vedea punctele 91-92);

Riscul ca nivelul cerințelor și nivelul controalelor să nu fie corelat în mod suficient cu nivelul de riscuri:

ο neintensificarea nivelului cerințelor și al controalelor atunci când intensitatea sprijinului este ridicată (situație în care solicitantul nu este stimulat suficient să limiteze costurile) sau atunci când cuantumul finanțării este foarte mare (a se vedea punctele 99-100).

Case

ta 1

3


Figu

ra 7 Trecere în revistă a abordărilor din cele 15 programe de dezvoltare rurală auditate

Program care aplică abordarea în cauză

Program care nu aplică abordarea în cauză

Abordarea nu se aplică sau nu a fost evaluată

0 5 10 15

Se prevede un nivel mai ridicat al cerințelor și/sau al controalelor pentru proiectele cu o valoare mare

Se prevede un nivel mai ridicat al cerințelor și/sau al controalelor în cazul în care intensitatea sprijinului este ridicată

Se efectuează controale la fața locului pe un eșantion de plăți pentru a se veri�ca dacă în cererea de rambursare au fost re�ectate toate avantajele �nanciare care au fost sau vor � primite de la furnizori

Se adoptă măsuri de atenuare a riscurilor de fraudă

Se efectuează veri�cări pentru a stabili dacă sunt rezonabile costurile atunci când s-a organizat o procedură de achiziții publice

Se utilizează prețurile reale ale pieței ca prețuri de referință pentru echipamente și utilaje, și nu prețurile de catalog ale furnizorilor

Se veri�că dacă costurile standard au condus la plăți în exces

Se evaluează caracterul rezonabil al costurilor în raportcu realizărileau cu rezultatele



109 În multe cazuri, autoritățile statelor membre nu vor pune la punct detaliile sistemelor lor de control – formulare-le, instrucțiunile, procedurile și fișele de verificare – decât după aprobarea programelor lor de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020. Dar dacă aceste sisteme de control nu încearcă să contracareze riscurile care au fost identi-ficate în prezentul raport, este probabil că deficiențele observate vor persista. Există abordări disponibile care nu pre-supun impunerea a tot mai multe cerințe și controale, ci o mai bună direcționare a efortului către cazurile în care riscurile sunt mai mari. Cele mai bune sisteme de control sunt nu numai eficace – con-cepute pentru a realiza economii, ci și eficiente, și anume adaptate nivelului de risc.

110 Lista de verificare a „bunei concepții” care Figuraază în anexa I conține un an-samblu cuprinzător de criterii cu ajutorul cărora se poate evalua dacă sistemele de control abordează riscurile descrise în prezentul raport. Curtea recomandă ca, înainte de angajarea cheltuielilor în noua perioadă de programare, Comisia și statele membre să coopereze pentru a se asigura că abordările urmate de toate programele de dezvoltare ru-rală respectă aceste criterii și vizează domeniile care prezintă cele mai mari riscuri. Din acest proces ar trebui să facă parte o evaluare ex ante a sistemelor de control, care să fie realizată de către ser-viciile de audit intern (sau alte organisme de audit sau de control) ale autorităților statelor membre.

111 O bună concepție a sistemelor nu este decât primul pas. Esențial este, în egală măsură, modul în care sistemele respec-tive sunt puse în aplicare în practică. Prin urmare, Curtea recomandă Comisiei și statelor membre să verifice, într-o etapă timpurie a noii perioade de programare, că sistemele funcționează eficient și că sunt eficace în combaterea riscurilor evi-dențiate în cuprinsul prezentului raport.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera I, condusă de doamna Rasa BUDBERGYTĖ, membră a Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 26 noiembrie 2014.

Pentru Curtea de Conturi

Vítor Manuel da SILVA CALDEIRA Președinte

52

Lista de verificare elaborată de Curtea de Conturi Europeană pentru evaluarea con-cepției sistemelor de control în raport cu riscurile asociate costurilor din domeniul dezvoltării rurale

Risc Element de concepție A se vedea punctele

Spec

ifica

ții e

xces

ive

1. Eligibilitatea se restricționează la costurile aferente unei specificații standard atunci când există multe proiec-te similare sau tipuri comune de cheltuieli. 38-42

2. Se evaluează costurile propuse pentru a se asigura că specificațiile sunt rezonabile.a) Se efectuează calcule standardizate și se procedează la compararea cu valori de referință în scopul identificării rapide

a cererilor de finanțare care cuprind specificații excesive. 44-45

b) Se evaluează dacă aceste costuri sunt rezonabile din perspectiva raportului cost-eficacitate sau a raportului costuri-beneficii. 46

c) Se documentează evaluările cu privire la caracterul rezonabil al specificațiilor și justificarea acestor evaluări, care poate fi comparația cu alte proiecte, o evaluare tehnică sau o apreciere bazată pe bunul-simț. 47-48

d) În cazul în care finanțările acordate nu se bazează pe oferta valabilă cu prețul cel mai scăzut, se stabilesc criterii clare pentru a se putea determina dacă sunt rezonabile costurile ofertei cu prețul mai ridicat; se documentează evaluarea costurilor suplimentare implicate.

49-51

e) Se utilizează avizele unor experți independenți pentru a se obține asigurarea că specificațiile sunt rezonabile, în special în cazul proiectelor care prezintă riscuri ca urmare a amplorii lor, a complexității lor tehnice sau a absenței unor informa-ții comparative.

53-55

Preț

uri n

ecom

petit

ive

3. Acolo unde este posibil, se stabilesc costuri maxime sau se utilizează opțiuni simplificate în materie de costuri și se verifică periodic ca acestea să nu depășească prețurile disponibile în general pe piață. 58-63

4. Se compară prețurile elementelor pentru care se solicită finanțare cu date independente.a) Atunci când acest lucru este justificat de riscul prezentat, se apelează la cercetări de piață pentru a se obține, pentru

fiecare proiect, informații comparative și independente privind prețurile. 64-65

b) Atunci când se recurge la baze de date ale prețurilor de referință, se utilizează prețurile reale ale pieței (sau se aplică un coeficient prețurilor de catalog ale furnizorilor); se actualizează periodic prețurile și se asigură luarea în calcul a eventua-lelor diferențe regionale majore.

66-71

c) Pentru situația în care prețurile elementelor pentru care se solicită finanțare depășesc prețurile de referință, se definesc re-guli și criterii clare cu ajutorul cărora să se poată aprecia dacă prețurile mai mari solicitate sunt rezonabile; se documentează evaluarea costurilor suplimentare implicate; în cazul în care este acceptată în mod automat o anumită variație procentuală față de prețurile de referință, se asigură că procentul utilizat poate fi justificat în raport cu prețurile reale ale pieței.

72-74

5. Sunt concepute măsuri de protecție împotriva manipulării și a fraudei, care se utilizează la evaluarea ofertelor din partea furnizorilor.a) În cazul în care este primită o singură ofertă sau în cazul în care ofertele primite nu sunt comparabile, se apelează la

metode alternative pentru a se verifica dacă prețurile sunt rezonabile. 75-77

b) S-au conceput măsuri pentru a se descuraja, a se preveni, a se detecta și a se corecta orice manipulare a procesului în scopul favorizării unui anumit furnizor. 78-80

c) Sunt urmate orientările Comisiei în materie de prevenire și detectare a fraudelor. 81d) În cazul în care procedura de achiziții publice nu conduce la primirea mai multor oferte competitive sau în cazul în care

procedurile urmate sunt viciate, se iau măsuri suplimentare pentru a se asigura că respectivele costuri sunt rezonabile. 82-85

6. Se recurge la obținerea avizului unui expert independent ca sursă valoroasă de asigurare atunci când o astfel de metodă este eficientă sub aspectul costurilor sale.a) Atunci când trebuie să se realizeze o apreciere cu privire la caracterul rezonabil al costurilor, se recurge la avizul unui

expert sau al unui comitet de evaluare pentru a se obține o certitudine suplimentară că decizia care a fost luată este bine întemeiată.

86-87

b) Cazurile cu un grad mai ridicat de risc sunt supuse atenției experților interni sau externi. 86-87

AnexeA

nexa

I

53Anexe

Risc Element de concepție A se vedea punctele

Mod

ifică

rile

adus

e pr

oiec

telo

r

7. Sistemele de control sunt astfel concepute încât să permită verificarea și detectarea oricăror modificări semni-ficative aduse proiectului după aprobarea finanțării, pentru a se obține certitudinea că costurile aferente sunt în continuare rezonabile.a) Se solicită o defalcare clară a costurilor atât în cererea de finanțare, cât și în cererea de rambursare; costurile sunt

specificate în contractul de finanțare la același nivel de detaliu ca și cel al costurilor care au fost verificate în cererea de finanțare.

90-91

b) Sunt stabilite norme și proceduri clare pentru a se verifica dacă sunt rezonabile costurile implicate de modificările semni-ficative față de costurile aprobate ale proiectului și dacă eventualele economii obținute nu sunt utilizate pentru a finanța elemente costisitoare și inutile (fenomenul de gold‑plating).

90 -91

8. Sunt elaborate norme destinate să descurajeze disimularea reducerilor, a rabaturilor comerciale sau a avanta-jelor de alt tip oferite de furnizor în vederea diminuării costului real.a) Se solicită divulgarea în mod explicit, în cererile de rambursare, a eventualelor reduceri, rabaturi comerciale sau avantaje

de alt tip. 92

b) Se efectuează controale suplimentare la fața locului pe eșantioane de plăți cu scopul de a se detecta reduceri, rabaturi comerciale sau avantaje de alt tip disimulate. 93-94

Core

lația

cu

riscu

rile 9. În cazul în care probabilitatea de materializare a riscurilor și impactul potențial al acestora sunt scăzute,

sistemele de control sunt concepute în așa fel încât să se reducă la minimum sarcina administrativă. 96-98

10. Nivelul cerințelor și cel al controalelor este crescut în cazul elementelor cu valoare ridicată și al proiectelor care beneficiază de o intensitate ridicată a sprijinului, precum și în cazul altor factori de risc. 99-100

Ane

xa I

54Anexe

Ane

xa II Programele de dezvoltare rurală selectate în vederea examinării documentare

1 Din punctul de vedere al măsurilor care intră în sfera acestui audit, așa cum se prezenta situația lor la 31.12.2013.

Sursa: Rețeaua europeană pentru dezvoltare rurală (REDR).

736

771

962

970

989

1 039

1 227

1 397

1 724

1 805

2 059

2 117

2 408

4 607

6 645Polonia

România

Ungaria

Franţa (continentală)

Portugalia (continentală)

Grecia

Bulgaria

Spania, Andaluzia

Republica Cehă

Slovacia

Regatul Unit, Anglia

Lituania

Austria

Germania, Brandenburg și Berlin

Italia, Campania

Toate celelalte programe 15 677

Cheltuielile programate (2007-2013) pentru cele 15 programe de dezvoltare rurală cu volumul cel mai mare de fonduri alocate1 (în milioane de euro)

64 % din bugetul total aferent măsurilor care intră în sfera auditului(29,5 miliarde de euro)

55AnexeA

nexa

III Utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri în cele 88 de programe de dez-

voltare rurală

Sursa: Sondajul realizat de Curtea de Conturi Europeană.

Numărul de programe de dezvoltare rurală

Sume forfetare

Costuri unitare standard

Rambursarea costurilor efective

Investiții neproductive - păduri

Prima împădurire a terenurilor agricole

Instalarea sistemelor agroforestiere

Modernizarea exploatațiilor agricole

Reconstituirea potențialului forestier

Prima împădurire a terenurilor neagricole

Promovarea turismului

Conservarea/punerea în valoarea patrimoniului natural

Servicii de înlocuire și de consiliere

În�ințarea și dezvoltarea microîntreprinderilor

Diversi�carea

Servicii de bazăRenovarea satelor

Formare și informare (mediu rural)

Formare și informare (agricultură/silvicultură)

Investiții neproductive - exploatații agricole

Creșterea valorii economice a pădurilorServicii de consultanță

InfrastructurăSisteme de calitate alimentară

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Programe de dezvoltare rurală printre ale căror metode utilizate se numără costurile unitare standardsau sumele forfetare - defalcare pe măsuri

56Anexe

Prezentare generală a abordărilor urmate în programele de dezvoltare rurală selec-tate în vederea examinării documentare

Bulg

aria

Repu

blica

Cehă

Germ

ania

- Bra

nden

burg

Grec

ia

Span

ia - A

ndal

uzia

Fran

ța

cont

inen

tală

Italia

- Ca

mpa

nia

Litua

nia

Unga

ria

Aust

ria

Polo

nia

Portu

galia

co

ntin

enta

lă

Rom

ânia

Slova

cia

Rega

tul U

nit

- Ang

lia

Costurile se evaluează în raport cu realizările sau rezultatele preconizate.

√ √ √ √

Se verifică dacă costurile standard au condus la plăți în exces.

N/A N/A N/A N/A N/A N/A

Atunci când este necesar, se apelează la cercetări de piață pentru a se obține, pentru proiectele neobișnuite sau complexe, informații comparative și independente privind prețurile.

√ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Se utilizează prețurile reale ale pieței ca prețuri de re-ferință pentru echipamente, utilaje etc., și nu prețurile de catalog ale furnizorilor.

√ N/A √ √ N/A √ 1 N/A

Se adoptă măsuri de atenuare a riscurilor de fraudă în legătură cu ofertele primite de la furnizori și cu achizițiile publice.

√ √ √ √ √ √ √

Se efectuează verificări pentru a stabili dacă sunt rezonabile costurile și în cazurile în care s-a organizat o procedură de achiziții publice.

√ √ √ √ √

Se apelează la comisii de evaluare sau la experți pentru a se evalua specificațiile și/sau prețurile. √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Se impune solicitanților să divulge în mod expres, în cererile lor de rambursare, toate avantajele financiare (reduceri, rabaturi comerciale etc.) pe care le-au primit sau le vor primi de la furnizori.

√ √ √

Se efectuează controale la fața locului pentru a se verifica dacă toate avantajele financiare pe care le-au primit sau le vor primi solicitanții de la furnizori au fost luate în considerare în vederea efectuării plății finale.

√ √ √ √ √ √

Se stabilește un nivel mai ridicat al cerințelor și/sau al controalelor pentru măsurile care beneficiază de o intensitate ridicată a sprijinului.Se stabilește un nivel mai redus al cerințelor și/sau al controalelor pentru elementele cu valoare scăzută.

√ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Se stabilește un nivel mai ridicat al cerințelor și/sau al controalelor pentru proiectele de mare anvergură.

√ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Legendă

√ Inclusă în procedurile pentru principalele măsuri, acolo unde prezintă relevanță.

Neinclusă în procedurile pentru principalele măsuri.

Neevaluată.

N/A Nu se aplică.

1 Baza de date a prețurilor echipamentelor nu a mai fost actualizată din 2006. Autoritățile române au informat Curtea că sunt în curs de a dez-volta o nouă bază de date care se sprijină pe prețurile de catalog ale furnizorilor.

Ane

xa IV

57

VI (a)-(d)În cadrul auditurilor proprii, Comisia a constatat defici-ențe similare cu cele semnalate de Curte și s-au aplicat corecții financiare pentru a se acoperi riscurile pentru fond. Unele proceduri de verificare a conformității sunt încă în curs și este foarte posibil să conducă la corecții financiare suplimentare.

Planurile de acțiune elaborate de statele membre în vederea reducerii erorilor în punerea în aplicare a măsurilor de dezvoltare rurală includ metode mai bune de evaluare a caracterului rezonabil al costurilor.

Pentru perioada de programare 2014-2020, o utilizare pe scară mai largă a costurilor standard ar trebui să reducă riscul de erori în această privință.

VIIIRețeaua europeană pentru dezvoltare rurală va disemina cele mai bune practici prin intermediul unor seminare și pagini de internet dedicate acestui scop.

IXComisia acceptă recomandarea Curții ca statele mem-bre să aibă instituit încă de la început un sistem de control eficace și eficient. Aceasta va încuraja statele membre să utilizeze lista de verificare și criteriile ela-borate de Curte cuprinse în anexa I.

Până în luna ianuarie 2015, Comisia va furniza, de asemenea, orientări cu privire la controalele și sancțiu-nile în domeniul dezvoltării rurale, inclusiv o secțiune specifică cu privire la caracterul rezonabil al costurilor și lista de verificare destinată autorităților de manage-ment, anexată la raportul special.

În plus, formarea și schimbul de experiență vor con-stitui o parte a activităților rețelei europene pentru dezvoltare rurală (REDR) în perioada 2014-2020.

1 Articolul 24 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 65/2011 al Comisiei.

2 Regulamentul (CE) nr. 1975/2006.

Sinteză

IIComisia este pe deplin hotărâtă să obțină o mai bună economisire și eficiență în ceea ce privește cheltuielile pentru dezvoltare rurală, în special în cazul acordării de granturi pentru operațiuni de investiții beneficiari-lor publici și privați (caracterul rezonabil al costurilor). În acest scop, Comisia a adoptat o abordare mai activă și mai coordonată, acordând o atenție sporită econo-misirii și preconizând că aceasta va conduce la o mai bună gestiune financiară în cadrul următorului CFM, după cum se vede din răspunsurile de mai jos.

IIIComisia efectuează audituri de conformitate în statele membre pentru a verifica dacă cheltuielile efectuate sunt în conformitate cu normele. În cadrul acestor audituri, Comisia a identificat, de asemenea, deficiențe în ceea ce privește caracterul rezonabil al costurilor. Au fost deja aplicate corecții financiare în acest sens, iar în prezent se derulează o serie proceduri de verifi-care a conformității și se preconizează că acestea vor conduce la corecții financiare suplimentare.

IVAgențiile de plăți trebuie să respecte criteriile de acre-ditare stabilite în anexa I la Regulamentul 907/2014 (programul 2014-2020) înainte de a putea efectua orice plată. Articolul 24 alineatul (2) litera (d) din Regula-mentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei prevede obligația statelor membre de a evalua caracterul rezonabil al costurilor cu ocazia controalelor administrative, cu ajutorul unui sistem de evaluare adecvat, cum ar fi utilizarea costurilor de referință, compararea ofertelor sau un comitet de evaluare. Această dispoziție a fost menținută pentru perioada 2014-2020.

VInițial, dispozițiile privind evaluarea caracterului rezonabil al costurilor prezentate au fost considerate a fi implicite1. Într-adevăr, la momentul reformării cadrului juridic anterior, care a avut loc în primăvara anului 20102, Comisiei nu i-au fost semnalate dificultăți majore cu privire la acest aspect. În procesul de apro-bare a reformării, a fost adresată o singură întrebare (dacă costurile maxime ar fi o metodă corespunză-toare), iar aceasta a primit un răspuns.

Răspunsurile Comisiei

Răspunsurile Comisiei 58

15În cadrul auditurilor proprii, Comisia evaluează întotdeauna caracterul rezonabil al costurilor pentru măsurile de investiții și respectarea procedurilor de achiziții publice.

Aproape toate auditurile efectuate de Comisie au identificat deficiențe cu privire la caracterul rezona-bil al costurilor. Aceste deficiențe ar trebui abordate de statele membre și sunt urmărite în auditurile ulterioare.

Sistemul și strategia de audit bazată pe analiza riscu-rilor ale DG AGRI țin seama de constatările auditurilor anterioare ale DG AGRI, formulate de Curtea Euro-peană de Conturi, de OLAF și de organismele națio-nale de certificare, în vederea identificării domeniilor supuse celor mai mari riscuri, pe care trebuie să se concentreze auditurile viitoare. În plus, strategia de audit pentru perioada 2014-2020 va asigura o mai bună acoperire a tuturor cheltuielilor, iar activitățile de audit intensive vor continua să acopere domeniile supuse celor mai mari riscuri.

Planurile de acțiune privind „ratele de eroare” includ măsurile preventive și corective necesare pentru a remedia deficiențele legate de caracterul rezonabil al costurilor în cazul în care astfel de deficiențe sunt detectate de auditurile Comisiei sau ale Curții de Con-turi Europene.

Noul Regulament (UE) nr. 1306/2013 privind politica agricolă comună prevede că, în cazul în care siste-mele de control nu sunt eficace sau nu au fost apli-cate măsuri de remediere, Comisia poate reduce sau suspenda plățile intermediare către statele membre. În cazul în care există îngrijorări cu privire la legalita-tea și regularitatea plăților, un instrument rapid l-ar putea reprezenta posibilitatea întreruperii plăților intermediare.

Având în vedere cele de mai sus, Comisia este convinsă că deficiențele vor fi detectate mai devreme și că acest lucru va conduce la o mai bună atenuare a riscurilor și la o punere în aplicare mai rapidă a măsurilor corective necesare.

Introducere

03Așa cum a menționat Curtea, Comisia efectuează audituri de conformitate în statele membre pentru a verifica dacă cheltuielile efectuate sunt în confor-mitate cu normele. În cadrul acestor audituri Comi-sia a identificat, de asemenea, deficiențe în ceea ce privește caracterul rezonabil al costurilor. Au fost deja aplicate corecții financiare în acest sens (de exemplu, 19 milioane EUR pentru Bulgaria) și în prezent se deru-lează o serie de proceduri de verificare a conformității și se preconizează că acestea vor conduce la corecții financiare suplimentare.

În data de 19.12.2013 Comisia a adoptat orientări pentru stabilirea corecțiilor financiare pe care Comisia trebuie să le aplice, în cazul nerespectării normelor în materie de achiziții publice, cheltuielilor finanțate de Uniune în cadrul gestiunii partajate În conformitate cu aceste orientări, nerespectarea normelor în materie de achiziții publice este evaluată pe baza principiului proporționalității.

04Comisia este de acord cu faptul că se pot realiza eco-nomii suplimentare și va ține seama de observațiile Curții.

05Pentru perioada de programare 2014-2020 va fi gene-ralizată și încurajată posibilitatea de a utiliza costuri standard. Aceasta ar trebui să reducă riscul pentru fond și ar reduce, de asemenea, sarcina administrativă pentru statele membre.


22În plus, Comisia are acum dreptul de a suspenda plă-țile în anumite condiții, și anume în cazul în care există o deficiență gravă în funcționarea eficace a sistemului de gestionare și control, iar statul membru nu a reușit să ia măsurile necesare pentru remedierea situației.

24-28Au fost deja aplicate corecții financiare în acest sens și în prezent se derulează o serie de proceduri de verifi-care a conformității și se preconizează că acestea vor conduce la corecții financiare suplimentare.

În aproape niciunul dintre auditurile efectuate de Comisie caracterul rezonabil al costurilor nu a putut fi considerat pe deplin satisfăcător. Atunci când au fost identificate astfel de deficiențe, pe lângă consecințele financiare, au fost formulate recomandări. În unele cazuri, acest lucru a condus la acțiuni corective.

În raportul său anual pe 2013, Curtea de Conturi Euro-peană a observat că statele membre au avut la dispo-ziție informații suficiente care să le permită detectarea și corectarea majorității erorilor constatate în dome-niul dezvoltării rurale. În ceea ce privește măsurile de investiții, Curtea a observat că statele membre ar fi putut detecta și corecta toate erorile cuantificabile în operațiunile examinate3.

Ar trebui remarcat faptul că deficiențele identificate de Curte în auditurile efectuate pentru rapoartele sale anuale sunt urmărite de Comisie prin audituri docu-mentare sau audituri de conformitate sau de către organismul de certificare.

3 Curtea de Conturi Europeană, Raportul anual pe 2013, punctul 4.8.

Observații

21FEADR este implementat prin gestiune partajată. Comisia execută bugetul, iar sarcinile de execuție sunt împărțite cu statele membre. Acestea din urmă trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că acțiunile sunt finanțate în mod corect și în conformitate cu nor-mele UE. DG AGRI își asumă integral responsabilitățile, însă detecția și corectarea erorilor sunt în primul rând în responsabilitatea statelor membre.

Comisia efectuează audituri de conformitate în statele membre pentru a verifica dacă cheltuielile efectuate sunt în conformitate cu normele. Aceste audituri de conformitate ar putea avea drept urmare corecții financiare și o listă de recomandări privind modali-tățile de îmbunătățire a sistemului de gestionare și control.

În cazul în care statele membre nu pun în aplicare acțiunile propuse, acestora li se pot aplica suspendări de plăți și corecții financiare.


În plus, în data de 19.12.2013 Comisia a adoptat orien- tări pentru stabilirea corecțiilor financiare pe care Comisia trebuie să le aplice, în cazul nerespectării normelor în materie de achiziții publice, cheltuielilor finanțate de Uniune în cadrul gestiunii partajate.

În ceea ce privește evaluarea sistemelor de control instituite, Comisia a constatat că sistemele de control proiectate nu au fost întotdeauna bine puse în aplicare în practică.

32Planurile de acțiune au fost introduse ca urmare a constatărilor Curții de Conturi din raportul său anual pe 2011. Aceasta a fost o sarcină semnificativă pentru statele membre.

Comisia a dezvoltat instrumente complexe pentru îmbunătățirea calității planurilor de acțiune în vederea abordării cauzelor profunde ale erorilor. Printre aces-tea se numără elaborarea de orientări privind aspecte precum costurile simplificate, achizițiile publice, posibilitatea de a verifica și de a controla măsurile prevăzute în planurile de dezvoltare rurală, precum și organizarea de strategii antifraudă specifice.

În cea mai recentă actualizare (septembrie 2014) a pla-nurilor de acțiune, statele membre au trebuit să țină seama într-o măsură mult mai mare de constatările auditurilor efectuate de Curte și de Comisie. Într-ade-văr, 46 % din acțiunile prezentate de statele membre au răspuns unor constatări concrete ale auditurilor, 50 % din acestea provenind din rapoartele Curții.

Ar trebui remarcat faptul că prin noul Regulament (UE) nr. 1306/2013 privind PAC, competențele Comisiei au fost consolidate. Articolul 41 alineatul (2) prevede că plățile intermediare către statul membru pot fi suspendate sau reduse atunci când se constată că elemente esențiale ale sistemului național de control nu sunt eficace sau când nu au fost puse în aplicare măsurile de remediere necesare. Articolul 36 alinea-tul (7) prevede întreruperea plăților intermediare ca un prim instrument rapid de răspuns în cazul în care există îngrijorări legate de legalitatea și regularitatea plăților.

În plus, pentru a evita corecțiile financiare, fiecare agenție de plăți pentru care au fost formulate rezerve în raportul anual de activitate al DG AGRI va trebui să acționeze cu promptitudine.

29Astfel cum este descris de Curte la punctul 33, ca urmare a analizei, au fost organizate patru seminare cu autoritățile statelor membre. Pe parcursul acestor seminare au fost discutate aspectele legate de carac-terul rezonabil al costurilor și de achizițiile publice și au fost diseminate bune practici. De asemenea, statele membre pun în aplicare planuri de acțiune privind ratele de eroare, care, în unele cazuri, includ acțiuni menite să îmbunătățească evaluarea caracterului rezo-nabil al costurilor.

În cazul special al achizițiilor publice a fost prezentat deja statelor membre un document de orientare cu privire la cele mai comune tipuri de nereguli în gesti-onarea fondurilor structurale și de investiții europene (al 4-lea seminar privind rata de eroare, octombrie 2014).

30Pentru noua perioadă de programare 2014-2020, Comisia a propus opțiuni simplificate în materie de costuri (finanțare la rate forfetare, bareme de costuri unitare standard, sume forfetare) ca mijloace eficiente pentru a se asigura caracterul rezonabil al costurilor.

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 include opțiuni pentru fondurile structurale și de investiții europene pentru a se calcula cheltuielile eligibile în cazul gran-turilor și al asistenței rambursabile pe baza costurilor reale, dar și pe baza unei finanțări la rate forfetare, a unor bareme de costuri unitare standard și a unor sume forfetare.

Orientările privind utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri (OSC) au fost pregătite de Comisie cu scopul de a oferi orientări tehnice privind cele trei tipuri de costuri simplificate aplicabile și de a dise-mina cele mai bune practici, pentru a încuraja statele membre să utilizeze costurile simplificate. Cu toate acestea, este la latitudinea statelor membre să decidă dacă utilizează sau nu opțiunile simplificate în materie de costuri.

La un seminar privind rata de eroare organizat în octombrie 2014, au fost prezentate autorităților de management și agențiilor de plăți din toate statele membre orientări privind modul de prevenire a nere-gulilor în cadrul procedurilor de achiziții publice. În fine, înainte de sfârșitul anului 2014 vor fi puse la dispoziție orientări privind controalele și sancțiunile în ceea ce privește dezvoltarea rurală.


42A se vedea răspunsul la punctul 34.

44-49Sistemele de monitorizare și de evaluare instituite de statele membre pe baza anexei IV la Regulamentul 808/2014 (actul de punere în aplicare a dezvoltării rurale) ar putea fi un instrument util pentru evalua-rea caracterului rezonabil al costurilor în funcție de realizările, rezultatele și impacturile obținute și/sau preconizate. Comisia va recomanda statelor membre să îmbunătățească eficiența din punctul de vedere al costurilor și evaluarea eficacității costurilor proiectelor și ale operațiunilor individuale.

52DG AGRI organizează în prezent ateliere specifice privind strategiile antifraudă în aproape toate statele membre.

A se vedea răspunsul la punctul 33 pentru mai multe detalii.

54Bunele practici din acest domeniu vor fi diseminate prin intermediul rețelei europene pentru dezvoltare rurală, în perioada 2014-2020.

61Există diferite metodologii care pot fi aplicate în scopul stabilirii opțiunilor simplificate în materie de costuri, astfel cum sunt menționate la articolul 67 ali-neatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În plus, în conformitate cu articolul 62 alineatul (2) din Regula-mentul (UE) nr. 1305/2013, autoritățile de management trebuie să includă în programele lor de dezvoltare rurală o declarație care confirmă caracterul adecvat și corectitudinea calculelor. Această declarație trebuie să fie emisă de către un organism independent din punct de vedere funcțional.

33Pe lângă aceasta, Comisia oferă seminare în materie de antifraudă agențiilor de plăți din statele membre (și din țările candidate). Seminarele vizează schimbul de informații cu privire la zonele cu risc ridicat de fraudă și la modalitățile de depistare și prevenire a acestui fenomen. Până la sfârșitul lui 2014 s-au desfășurat astfel de seminare pentru următoarele state mem-bre: Austria, Belgia (Flandra), Republica Cehă, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Letonia, Țările de Jos, Polonia, Portu-galia, România, Republica Slovacă, Slovenia, Spania și Suedia. În prezent sunt în curs de pregătire seminare în celelalte state membre.

34În perioada 2007-2013, pentru majoritatea măsurilor de investiții în dezvoltarea rurală nu a existat niciun temei juridic specific pentru utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (articolele 67 și 68) a inclus posibilitatea ca toate fondurile structurale și de investiții europene să utilizeze aceste opțiuni și, prin urmare, se preconi-zează că, în noua perioadă de programare, cu ajuto-rul unor orientări mai detaliate din partea Comisiei, o mai mare parte a cheltuielilor se va baza pe opțiuni simplificate în materie de costuri. Desigur, în cele din urmă este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să utilizeze sau nu opțiunile simplificate în materie de costuri.

35Planurile de acțiune se concentrează pe identificarea și corectarea principalelor surse de nereguli în ceea ce privește cheltuielile, inclusiv a deficiențelor în veri-ficarea caracterului rezonabil al costurilor. De fapt, documentul de lucru al serviciilor Comisiei prezentat în iunie 2013 de Comisie4 a considerat că una din prin-cipalele cauze ale erorilor o constituie evaluarea insufi-cientă a caracterului rezonabil al costurilor (RC10). De atunci, statele membre au identificat treptat defici-ențe în acest domeniu și au lansat acțiuni preventive și corective.

4 Document de lucru al serviciilor Comisiei privind evaluarea cauzelor de bază ale erorilor și a acțiunilor corective și preventive în cadrul politicii de dezvoltare rurală [SWD (2013) 244 final].


81Punerea în aplicare a Regulamentului delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei va contribui la prevenirea și detectarea fraudelor. Anexa 1 la acest regulament prevede că agenția de plăți trebuie să se asigure că în formarea personalului este inclusă sensibilizarea cu privire la fraude.

În conformitate cu noul Regulament (UE) nr. 1306/2013 al Comisiei, cu Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei, statele membre sunt obligate să abordeze în mod mai specific cazurile de fraudă ca un risc pentru fonduri. Acest subiect este, de asemenea, abordat în mod specific în cadrul seminare-lor antifraudă (a se vedea răspunsul la punctul 33).

86Bunele practici din acest domeniu vor fi diseminate prin intermediul rețelei europene pentru dezvoltare rurală, în perioada 2014-2020.

90Articolul 48 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei prevede obli-gația statelor membre de a verifica operațiunea finali-zată prin compararea acesteia cu operațiunea pentru care a fost solicitat și acordat sprijin. Această dispoziție ar trebui să permită statelor membre să detecteze cazurile în care rezultatul final nu este același cu cel pe care beneficiarul s-a angajat inițial să îl obțină.

Concluzii și recomandări

103Inițial, dispozițiile privind evaluarea caracterului rezonabil al costurilor prezentate au fost considerate a fi explicite5. Într-adevăr, la momentul reformării cadrului juridic anterior, care a avut loc în primăvara anului 20106, Comisiei nu i-au fost semnalate dificultăți majore cu privire la acest aspect. În procesul de apro-bare a reformării a fost adresată o singură întrebare (dacă costurile maxime ar fi o metodă corespunză-toare), iar aceasta a primit un răspuns.

5 Articolul 24 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 65/2011 al Comisiei.

6 Regulamentul (CE) nr. 1975/2006.

62În temeiul actualului cadru juridic, Comisia nu poate obliga statele membre să actualizeze sau să revizu-iască periodic metodologia opțiunilor simplificate în materie de costuri instituită de autoritățile de manage-ment în conformitate cu articolul 67 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, deși Comisia încurajează ca siste-mele instituite să reflecte evoluția în timp a prețurilor de pe piață.

Caseta 7Pentru perioada următoare, 2014-2020, un astfel de sistem ar trebui să se bazeze pe un calcul just, echita-bil și care să poată fi verificat, ținând seama, printre altele, de date statistice, date istorice sau de practicile obișnuite de contabilizare a costurilor.

În mod specific pentru măsurile de investiții, Comisia va încuraja statele membre să revizuiască periodic metodologiile opțiunilor simplificate în materie de costuri, pentru a fi în concordanță cu evoluțiile pieței.

71Comisia încurajează statele membre să se asigure că sistemele instituite reflectă evoluția prețurilor de pe piață de-a lungul timpului.

78 și 79Pot exista situații în care utilizarea unui furnizor care cere un preț mai mare poate fi justificată, conform celor descrise de Curtea de Conturi la punctele 47-52, dar Comisia este de acord că manipularea nu este acceptabilă.

80Cazurile extreme sunt, într-adevăr, cazurile întâlnite adesea în investigațiile efectuate de OLAF.


110Comisia acceptă această recomandare. Statele mem-bre ar trebui să se asigure în avans că dispun de sis-teme eficiente de control. Comisia va încuraja statele membre să utilizeze lista de verificare și criteriile elaborate de Curte, menționate în anexa I.

Până în luna ianuarie 2015, Comisia va furniza, de asemenea, orientări cu privire la controalele și sancțiu-nile în domeniul dezvoltării rurale, inclusiv o secțiune specifică cu privire la caracterul rezonabil al costurilor și lista de verificare destinată autorităților de manage-ment, anexată la raportul special.

În plus, formarea și schimbul de experiență vor con-stitui o parte a activităților rețelei europene pentru dezvoltare rurală (REDR) în perioada 2014-2020.

111Comisia acceptă această recomandare și va urmări cu statele membre măsurile luate.

În ceea ce privește riscurile legate de performanță, Comisia va încuraja statele membre, în cadrul unor reuniuni periodice, să facă schimb de experiență și de bune practici.

Între timp, Comisia a elaborat orientări privind opți-unile simplificate în materie de costuri, cu scopul de a asigura orientări tehnice privind cele trei tipuri de costuri simplificate aplicabile și de a disemina cele mai bune practici, pentru a încuraja statele membre să utilizeze costurile simplificate. Cu toate acestea, este la latitudinea statelor membre să decidă dacă utilizează sau nu opțiuni simplificate în materie de costuri.

La un seminar privind rata de eroare organizat în octombrie 2014, au fost prezentate autorităților de gestionare și agențiilor de plăți din toate statele mem-bre orientări privind modul de prevenire a neregulilor în cadrul procedurilor de achiziții publice. În fine, înainte de sfârșitul anului 2014 vor fi puse la dispoziție orientări privind controalele și sancțiunile în ceea ce privește dezvoltarea rurală.

În plus, în data de 19.12.2013 Comisia a adoptat ori-entări pentru stabilirea corecțiilor financiare pe care Comisia trebuie să le aplice, în cazul nerespectării normelor în materie de achiziții publice, cheltuielilor finanțate de Uniune în cadrul gestiunii partajate.

Pentru programul pe 2014-2020, Comisia a propus opțiuni simplificate în materie de costuri (finanțare la rate forfetare, bareme de costuri unitare standard, sume forfetare) ca mijloace eficiente pentru a se asi-gura caracterul rezonabil al costurilor.

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 include opțiuni pentru fondurile structurale și de investiții europene pentru a se calcula cheltuielile eligibile în cazul gran-turilor și al asistenței rambursabile pe baza costurilor reale, dar și pe baza unei finanțări la rate forfetare, a unor bareme de costuri unitare standard și a unor sume forfetare.

În ceea ce privește evaluarea sistemelor de control instituite, Comisia a constatat că sistemele de control proiectate nu au fost întotdeauna bine puse în aplicare în practică.


În ceea ce privește riscurile legate de nerespecta-rea conformității, în martie 2014, DG AGRI a adoptat o nouă strategie multianuală de audit pentru perioada 2014-2020. Această strategie de audit continuă să se bazeze pe analiza riscurilor; pentru a obține un nivel optim de acoperire al auditului, aceasta conține acum un program de audit care se derulează timp de trei ani, aplicabil începând din iulie 2014. Acest program este susținut de o analiză centrală a riscurilor (ACR) și va fi revizuit anual.

Corecțiile financiare care rezultă în urma acestor audi-turi se bazează pe deficiențele identificate în punerea în aplicare a sistemelor de control și pe o estimare a riscului financiar pentru bugetul UE pe care îl implică aceste deficiențe. Pe baza auditurilor sale, Comisia poate, de asemenea, să identifice sursele și cauzele reale ale erorilor constatate și să solicite statelor membre să stabilească măsuri de remediere specifice și bine direcționate.

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:

• un singur exemplar: pe site‑ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• mai multe exemplare/postere/hărți: de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm), de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm) sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm) la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine

telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Publicații contra cost:

• pe site‑ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

Abonamente:

• de la agenții de vânzări ai Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene (http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).

QJ-A

B-14-022-RO-N

ISSN

1977-5806

Politica de dezvoltare rurală a UE este pusă în aplicare de statele membre în mare parte prin acordarea unor finanțări nerambursabile pentru acoperirea costurilor proiectelor de investiții și de alt tip realizate de fermieri, de întreprinderi din mediul rural, de asociații sau de autorități locale.

Curtea a constatat că sistemele implementate în unele state membre pentru verificarea caracterului rezonabil al costurilor aferente acestor finanțări nu erau bine concepute. Deși existau unele abordări funcționale și eficace sub aspectul costurilor, acestea nu erau aplicate pe scară largă. Curtea pune în evidență bunele practici pe care le-a identificat în cursul acestui audit și concluzionează că aplicarea unor astfel de bune practici creează ample oportunități de a se obține economii reale, în perioada de programare 2014-2020, în ceea ce privește finanțările care se acordă pentru proiecte de dezvoltare rurală.

CURTEA DECONTURIEUROPEANĂ

UE pentru proiectele de dezvoltare rurală86-87 În cazul în care trebuie să se exercite o...

Documents

Transcript of UE pentru proiectele de dezvoltare rurală86-87 În cazul în care trebuie să se exercite o...