Turismul Religios in Moldova
-
Upload
oana-claudia -
Category
Documents
-
view
328 -
download
3
Transcript of Turismul Religios in Moldova
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
1/93
Introducere.....5
Capitolul I
CONSIDERAII GENERALE ASUPRA NOIUNII DE TURISM I TURISM
RELIGIOS .............
I.1. Definirea noiunii de turism.......................................................
I.1.1Factorii genetici ai turismului................... !"
I.1.2.Structura fenomenului turistic..................... !#
I.2. Turismul religios...............................!$
I.2.1. Consideraii generale%.......!$
I.2.2.Activitai care favorizeaz turismul religios........!& I.2.. !elerina"ul# $ntre im%linire s%riritual &i'sau afacere de turism.............#"
Capitolul lI
POTENIALUL TURISTIC ANTROPIC ...#$
II.1. Caracterizare general...#$
II.2. (dificiile religioase....#&II.2.1. )nstirea *orone.......................................................................'#
II.2.2. )nstirea !utna...'&
II.2.. )nstirea Sucevia..$&
II.2.+. )nstirea )oldovia...$&
II.2., )nstirea Dragomirna ,
II.. -isericile din )oldova .......,
II..1 -iserica din !trui,/
II..2 -iserica Sf0nta Treime................................................
II... -iserica -ogdana ......1
1
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
2/93
Capitolul III
IN(RASTRUCTURA TURISTIC).................................................. 2
III.1. Infrastructura $n turismul religios.............
III.2. Analiza infrastructurii turismului religios.
III.. Flu3ul turistic la )nstirile din )oldova...,
Capitolul I*
C)ILE DE ACCES..........4
I*.1. Cile rutiere .............................4
I*.2.. Cile ferate........................................4
I*...Cile aeriene.......................................................41
I*.+. 5ent6a6car...41I*.,. Trasee turistice............... 41
Capitolul *
M)N)STIREA MOLDO*IA........................ 4
CONCLU+II (INALE ............................................/,
,I,LIOGRA(IE......................//
2
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
3/93
INTRODUCERE
Turismul &i cltoriile sunt re%rezentate la ora actual de o %ia glo7al# de
dimensiuni considera7ile# unde se afirm cererea consumatorilor %entru o nemarginit
varietate de servicii &i%roduse. 8u doar ritmurile &i dimensiunile sale de cre&tere fac
din aceast %ia una foarte atractiv# dar &i %otenialul su de viitor# care nici %e
de%arte nu a foste%uizat.
Moti-ul .e/uruluieste re%erul care ne a"ut s facem o distincie $ntre gru%rile
de cltori care a%artin categoriei turi&tilor si cele care nu in de aceast categorie.8u a%arin categoriei turi&tilor9 %asagerii $n tranzit# imigranii# nomazii# muncitori
strini #refugiaii %recum &i %ersoanele care desf&oar o munc retri7uit $n zona
avut $n vedere9 ata&ai militari#di%lomai# mem7rii consulatelor sau am7asadelor etc.
A%arin categoriei turi&tilor %ersoanele care cltoresc $n sco%uri cum ar fi9 recreere#
s%ort# %etrecerea tim%ului li7er#congrese#mitinguri# studii# vizitarea %rietenilor &i a
rudelor#motive %rofesionale#afaceri#%elerina"e# tratamente medicale s.a.m.d.
De asemenea# $n aceasta categorie mai sunt inclu&i &i mem7rii escortei mi"loacelor
de trans%ort straine :avioane# nave; care au nevoie de serviciile de cazare &i masdin
locul unde se afl# %recum &i vizitatorii care vin %e o scurt durat.
Durata .e/urului este un criteriu de selectie cu a"utorul cruia %utem identifica
dou categorii de vizitatori9
e3cursioni&ti :vizitatori care nu ram0n %este noa%te;icul de
trans%ort# $ntre dou locaii diferite. Sferele de cu%rindere ale turismului &i cltoriilor
coincid $n cea mai mare %arte :nu far motiv se vor7e&te de industria turismului i
cltoriilorB;.Se regsesc anumite categorii de clatori care nu %ot fi cu%rin&i in
categoria de turi&ti :de e3em%lu# naveti&tii;# dar este vor7a de categorii cu un
%rocenta" redus $n totalul cltorilor.
I1CONSIDERATII ASUPRA NOTIUNII DE TURISM
+
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
5/93
!!1 DE(INIREA NOTIUNII DE TURISM
=n %erioada curent# turismul %rezinta o im%ortan considera7il
at0t %e %lan national cat si %e cel internaional# re%rezent0nd unul dintre cele mai
com%le3e fenomene ale %o%ulaiei actuale nu doar %rin intermediul %ro%oriilor
im%resionante ale locuitorilor glo7ului care6l %ractic# dar mai ales %rin
%artici%arile sale.
Denumirea de turismB a %rimit $n zilele noastre sensuri ce
re3ecuta o com%le3itate mare de situaii#%ornind de la necesitatea fireasc de avedea# de a distinge sau de a desco%eri# %0n la cerinele refacerii intelectuale
sau fizice.
Termenul generic de turismB asam7leaz $nsu&irile &i gusturile de a
cltori de %lacere# %edestru# ciclist# cu diverse mi"loace de trans%ort#sau %entru
$ngri"irea sntii.
@7iectul imediat al oricrei forme de turism scoate $n eviden
as%ectele mai mult sau mai %uin artisticeB ale naturii s%aiilor# natura care
cu%rinde toate $nsu&irile %am0ntul# aerul# a%a sau vegetaia. Dar oric0t de
s%ectaculoase r %utea fi asemenea caracteristici# ele %ot da de%lintate doar $n
msura $n care sunt asociate civilizaieiB# com%onentelor realitilor istorice#
economice#sociale %rivite ca atare# dar $n mod s%ecial %e firul scim7rilor lor $n
tim% &i s%aiu.
Conform dicionarului arousse# etimologia termenului deturismB
ar %utea avea %roveniena din latinescul turnusB6voiaj n circuitB# care a fost
%reluat de lim7a francez tourB cltorie# %lim7are. !e de alt %arte# $n unele
,
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
6/93
dicionare este susinut originea englez a cuv0ntului# %rovenit din tourB &i to
tourB cltorie n circuitB :SEizeEsci# 1/;.
Turismul se deose7e&te de cltorie %rin alegerea c>i7zuit a intei
de ctre %ersoana $n cauz &i de asemenea %rin atenia e3clusiv %entrusatisfacerea nevoilor sale.
!e l0ng factori de 7az identificai $n definiiile anterioare#
fenomenul de turism este influenat &i de factorii demografici :cre&terea numeric
a %o%ulaiei cu activiti neagricole# modificri $n structura %rofesional a
%o%ulaiei;# factorii %olitici#factori sociali &i culturali cu rol >otr0tor $n geneza &i
evoluia turismului :%uterea de cum%rare# tim%ul li7er; #factori economici
:cre&terea %rogresului te>nic cu consecine directe asu%ra dezvoltrii 7azei
turismului &i asu%ra venitului %o%ulaiei;# &i %si>ologici.
!rin umrare# $n definirea termenului de turism ies $n eviden o
serie de factori comuni9
!rimul sco% al turismului care const $n rela3are
Al doilea const0nd $n refacerea sntii &i a ca%acitii de
munc
!entru realizarea acestor sco%uri este necesar a"utorul 7azei te>nico6materiale &i
organizatorice %ro%rie turismului :reeaua de cazare# 7irouri de turism# uniti
s%ecializate de alimentaie %u7lic; &i elemente de 7az te>nico6materiale generale
:ci de comunicaie mi"loace de trans%ort# a%rovizionarea cu energie electric;.
TipulB ca e3%resie integratoare la un nivel su%erior# define&te
natura fenomenului turism# res%ectiv condiionrile lui fundamentale. (l este
sinonim unui anumit model la scara cruia %rocesele ce se desf&oar %rimesc
tente s%ecifice# %articulare $n ra%ort cu celelalte modele. Ti%ul a%are astfel ca o
sumedenie de $nsu&iri &i interrelaii# desf&urate s%aial $ntr6o %erioad de tim%
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
7/93
determinat :!. Cocean# 1//;. 5a%ortul dintre s%aiul geografic &i ti%urile de
turism este c0t se %oate de malea7il9 $n cadrul aceluia&i teritoriu se %ot
%ractica mai multe categorii de turism# deose7irea a%arin0nd resurselor atractive
e3istente $n s%aiul dat.Se a%reciaz c orice structurare $n domeniul turismului tre7uie s se 7azeze %e
nevoia uman de recreare# refacere &i culturalizare# actul turismului are
%osi7litatea de a $m7rca una din urmtoarele e3%resii ti%ologice enumerate 9
1 .turism de recreare -are ca sco% esenial al %racticrii sale
satisfacerea nevoilor recreative ale %o%ulaiei antrenat $n munci solicitante#
7azat %e consumul mare de energie at0t fizic c0t &i %si>ic sau care domiciliaz
$n >a7itate recunoscute %rin stres cotidian.
2 .turism curativ -are ca rol $ngri"irea sntii. Turismul de cur
balnear# %rin care sunt %use in eviden $nsu&irile tera%eutice ale anumitor
factori naturali :izvoare termale &i minerale# nmoluri# aer ionizat;.
3.turismul cultural mai %oart adesea &i denumirea de turism de
vizitare# se 7azeaz %e vizitarea monumentelor de cultur# art# &i ale altor
activiti umane.
4. turism complex sau polivalent regse&te toate atri7utele
rezultate din asocierea recrerii cu refacerea %si>ic si fizic de ordin vindector
sau ale recrerii cu %rocesul de culturalizare. (ste im%us %recizarea c# $n
e3ercitarea fenomenului turistic# nici un ti% de turism nu este %ur# $n fiecare
dintre ele se $nsumeaz# cu %onderi negli"a7ile# unele valene ale celorlalte
ti%uri :!. Cocean# 1//;.Turismul mai %oate $m7rca &i alte forme care au un caracter
secundar cum ar fi9
Turismul montan i al sporturilor de iarn,este %racticat %e o arie e3tins at0t
%entru drumeii c0t &i %entru e3ercitarea s%orturilor de iarnologici
11
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
12/93
!1# Turi.3ul reli2io.
!1#!1 Con.ideraii 2enerale
Turismul de natur religioas1a a%arut $n a II6 a eta% a evoluiei turismului# numit
eta%a %seudo6turistic# ce coincide %erioadei (vului )ediu tim%uriu &i mi"lociu %0n
$n (%oca 5ena&terii.
!elerina"ele se $ndre%tau s%re 5oma si Ierusalim %entru cre&tini# # >asa &i
sanctuarele din India si Indoc>ina %entru 7udi&ti# )ea &i )edina $n Ara7ia Saudit
%entru musulmani# )untele Fu"i %entru "a%onezi.
Turismul religios este ti%ul de turism care $&i %ro%une s ai7 ca sco% %rinci%al
vizitarea cldirilor religioase cu anga"amente de ordin s%iritual. Termenul de religios afost dezvoltat de la sesizarea motivaiilor turi&tilor. Diferena dintre alte forme de
turism &i aceasta o re%rezint motivaia religioas a turi&tilor.
Turismul religios este caracterizat %rin urmtoarele forme de manifestare 9
6 vizite la laca&urile sfinteiar dac nu este la fel de cunoscut ca sanctuarele
religioase din )area -ritanie# sanctuarul dacic de la Sarmisegetusa Dacic din )unii
@rstiei %oate re%rezenta un e3em%lu 7un de $m7inare $ntre valoarea s%iritual &i cea
turistic a sanctuarului.
6,unuri cultural6reli2ioa.e7
care au o norm de monumente artistice &i ar>itectonice
a%reciate ca mari atracii turistice.5om0nia din acest %unct de vedere are un
7eneficiu din %ricina unor monumente %restigioase cum ar fi9 mnstirile din @ltenia#
Transilvania#)oldova sau )untenia &i catredralele catolice din Clu"68a%oca#-rasov.
6 De.tinaiile reli2ioa.e7 sunt desf&urate manifestri religioase. ?n 7un e3em%lu$n
5om0nia $l re%rezint sar7torile de Craciun &i sf0r&itul anului $n zona -ucovina sau
$n )aramure&.
6 Circuite de -i8itare a%arine unor im%ortante lca&e de cult# o %arte din ele au
valoare %ur religioas# unite cu cele cu valoare artistic &i istoric9 circuitul
mnstirilor din Do7rogea#-ucovina# )oldova.
6 Ta9erele reli2ioa.e pentru tineret7 acestea au loc cu %recdere $n intervalul
vacanelor de var. =n situaia arii noastre este vor7a de 7isericile de diferite culte
care a"ut tinerii cu %ro7leme sociale.
Tot mai muli tineri aleg drumul s%re sfintele mnstiri # acestea re%rezent0ndlocuri adevrate de meditaie &i refacere du>ovniceasc.
@ constant a umanitiii este %elerina"ul religios .(l are multi%le motivaii &i
semnificaii s%irituale ad0nci# doar dac este trit la intensitate ma3im &i ineles
corect.
1+
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
15/93
!elerinii sunt re%rezentai de oamenii care vor s viziteze &i s divinizeze mormintele
martirilor # sfintele locuri 7i7lice# # moa&tele sfinilor# icoane fctoare de minuni saulocuri unde vieuiesc mari du>ovnici renumiti.
Centrele de pelerina/ re%rezint mi"loacele moderne de avansare a culturii &i
s%iritualitaii $n mediul ecumenic local &i international. (le au rolul de diri"are#
coordonare &i control $n %ocesul de structurare al %elerina"elor.
!e 7aza acestora este oferit o succesiune de servicii cum sunt9
6 e3cursiile organizate %entru cre&tini din tara &i din afara granielor riiistatori# lca&urile de cult din (stul (uro%ei de ctre comuni&ti sau 7isericile
cre&tine in (vul )ediu de ctre turci.
aotar sau %erei#
luntric fiind %oziionate construciile cu destinaie religioas.
9ime# fast#
structura construciei# decoraiuni interioare &i e3terioare $ns &i %entru $nsu&irile
s%irituale.
1
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
17/93
d< Catedralele# mosc>eile &i sinagogile formeaz o im%ortant gru% de cldiri
religioase. !articularitile s%aiului american &i euro%ene sunt catedralele.
e< M0n0.tirile formeaz ansam7luri ar>itectonice gru%ate $n a%ro%ierea unei
cldiri de cult din gru%area catedralelor sau 7isericilor. !e l0ng atri7uia religioas%ro%riu6zis#acestea re%rezint &i >a7itate s%ecifice# care %roduc atracii turistice
:articole de artizanat# >ramuri# %elerina"e; &i 7unuri. =n 5om0nia se regsesc $n mod
se%cial $n zona -ucovinei &i Su76 Car%aii )oldovei9 umor# *orone# -istria sau
!utna# Sucevia# # Aga%ia# Dragomirna# )oldovia# Holia# Halata.
!1#'1 Pelerina/ul7 =ntre i3plinire .piritual0 ;i>.au a4acere de turi.3
!elerina"ul modern este considerat ca fiind un %act care a fost $nc>eiat $ntre
industria turismului &i religia. Susintorii diferenelor eseniale dintre %elerina"ul
religios si turism marc>eaz ne$ntelegerile ma"ore.
!elerina"ul %oate fi %rivit ca o de%lasare la locurile sfinte# $ntalniri sau manifestaii
av0nd caracter religios. =n viziunile 7isericii# %elerina"ul nu a%ro7 doar influenarea
%s>icului %rin fi3area $m%linirea s%iritual# lini&tea sufleteasc ci este considerat ca o
modalitate de a atinge acest stare este biciuirea fizicului. Clatoria %ro%riu6zis# la
locurile sfinte# ar tre7ui s fie o %edea%s# o suferin necesar %entru a atinge un
anumit stadiu s%iritual.
Turismul av0nd ca fundament o "ustificare religioas este mult %romovat de
ageniile de turism# $ns $ntre7area este dac este %osi7il desf&urarea
1
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
18/93
acestui ti% de turism fr contri7uia efectiv a celor din Jdestinaiile J
intite. De cele mai multe ori# -iserica a %referat s sistematizeze ea singur
%elerina"ele acestea# gru%ul av0nd ca $nsotitor un %reot# care de6a lungul de%lasrii
sunt desf&urate activiti s%ecifice9 # discuii %e teme s%irituale#rugciuni etc. asf0r&itul unui tur# organizat du% Ktoate regulile (isericiiB# este acordat c>iar o
dovad ce atest acest aciune. =n cazul acesta# activitile secundare sunt
diminuate la minim iar noi ne %unem intre7area $n ce %recizie aceast aciune este
turism.
=n alt msur $ns# turismul a fost a%reciat dintotdeauna ca un model de
caltorie s%iritual sau sacr.!entru a te regsi este necesar s %leci# s %arse&ti
mediul tu comun .Cu orice sco% cltoria semnific o des%rindere# o e3%erien
influena7il &i de cele mai multe ori sc>im7toare.
=n stilul tradiional %elerina"ul $nscrie cltoria ca un canon# $ns se %are c $n
ziua de azi lucrurile au de7utat cu multe sc>im7ri.
Cu toate c %reotul este $nsoitorul gru%ului# este acce%tat stilul de via al actualului
%elerin &i sunt alese >oteluri de trei stele# de%lasarea cu avionul# folosirea la%to%urilor
&i a telefoanelor mo7ile. =n acest fel turismul religios aduce c&tiguri att
%artici%anilor c0t &i 7inefctorilor.
!1#1$ Caracteri.ticile turi.3ului reli2io.
Turismul religios $nfiseaz un model de turism cultural# %e de o
%arte %racticat de turi&ti # cu o7iectivul de a ac>iziiona cuno&tine noi # iar %e de
alt %arte cu o7iectivul $m%linirii unor tre7uine s%irituale.
14
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
19/93
!atrimoniul turismului religios este re%rezentat de o7iectivele cultural6religioase#
care din %unctul de vedere al gradului ecleziastic &i al %rocedeului de
funcionare sunt $m%rite $n9 7iserici# catedrale# sc>ituri &i mnstiri # la care
mai sunt adaugate &i muzeele din incinta acestora. =n ultimele decade$nsemntatea lor turistic a crescut # %e msura ce au fost introduse $n circuitele
naionale &i internaionale ale cunoa&terii. Aceeasi im%ortan o au &i
demonstraiile turistice care $n cazul acesta se deruleaz su7 form de %elerina"e.
Acestea se desf&oar fie la sr7torirea rolului unei 7iserici sau mnstiri# fie
c0nd se $m%line&te un numr de ani de la construcia unei mnstiri# fie din
%rocina aducerii unor moa&te sau icoane fctoare de minuni. (3em%lu9
scoaterea Sfintelor )oa&te ale Sf. Ioan cel 8ou de la Suceava %e 2+ iunie.
Afirmare turismului religios $&i %oate face a%ariia su7 diferite forme9
su7 forma turi.3ului de di.tan0 3ic0# el este limitat adesea %rin de%lasri
scurte cu o %erioad de c0teva ore %0n la una dou zile $n zona %eriur7an
:vizita la )nstirea Dragomirna a unui sucevean; &i su7 forma turi.3ului de
di.tan0 3are# ce include desf&urarea unor activiti $n afara zonei %eriur7ane
sau a localitii de re&edin# $n mi"loace de trans%ort modern :vizita la
)nstirea *orone a unui francez;.
=n %rivina duratei %utem deose7i turi.3ul de .curt0 durat0 :16
zile; &i turi.3ul de durat0 3edie adecvat concediului anual# in acest loc se
face referire la turi&tii care $&i au originea $n zone mai $nde%rtate :alte regiuni
ale rii sau alte ri;. Turi.3ul de lun20 durat0 este $nt0lnit foarte rar &i se
refer la vizitarea unui de%lin lan de 7iserici &i mnstiri dintr6o oarecare zon.Turismul religios %rezint acelea&i dou forme $n ceea ce %rive&te
originea turi&tilor# %oate fi intern sau internaional. Turismul religios este mai rar
$nt0lnit su7 alctuirea unui turi.3 or2ani8at# $n s%ecial c0nd vine vor7a de
1/
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
20/93
turi&tii strini. Ageniile de turism dein un im%ortant rol car#ele im%un0nd diferite
%rograme.
Caracteristic turismului religios este turi.3ul neor2ani8at # le ofer
turi&tilor mai mult inde%enden &i le d %osi7ilitatea de a alege singuri duratae3cursiei &i traseele . Cu toate c se remarc ca fiind o caracteristic s%ecific
turismului religios se remarc fa%tul c $n situaia aceast 7aza te>nico6material nu
deine o funcie foarte im%ortant &i ca atare nu %oate fi foarte 7ine
am%lificat. (a se com%une din camere sim%le %use la ordinul dat de mnstiri
&i mai nou de %ensiunile agroturistice# al cror numr &i $nzestrare cre&te din
ce $n ce mai considera7il# cuvenit intensei mediatizri a acestor o7iective cu
atracie turistic .
Fc0nd referire la categoriile de v0rst ale turi&tilor de acest ti% #
nu se %oate face o clar distincie # ine3istena unei %redominane a gru%elor de
tineri# %ersoane mature sau v0rstnice .Toate aceste gru%ri sunt e3%use %rin
intermediul acestui ti% de turism sco%uri diferite 9 curiozitate# ca%tivare # dorina
de cunoa&tere# dorina de %urificare s%iritual.
Turismul religios nu face distincii in funcie de sezoane# $ntruc0t nu
include activiti caracteristice iernii sau verii. Totusi iarna este mult mai sla7
evoluat# din %ricina condiiilor climatice &i de cazare mai anevoioase.
Turismul religios $n 5om0nia# inclusiv $n -ucovina a avut %arte o
traiectorie %restigioas# $n s%ecial du% revoluia din 1/4/# c0nd credina
ortodo3 a cunoscut manifestaie li7er# cnd mulimea turi&tilor strini a
cunoscut o cre&tere# odat cu na&terea agroturismul.Cldirile religioase# re%utaia mondial a unora dintre ele# au
reliefat deose7it turismul religios care adun anual# $n lume# a%ro3imativ 2,
milioane de %elerini.
2
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
21/93
Din gru%a cldirilor turistice cu atri7uie religioas amintim 9 sanctuarele#
tem%lele# catedralele #7isericile# sinagogile# mosc>eile# mnstirile &i mausoleele.
II PRODUSUL TURISTIC ANTROPIC
! Potenialul turi.tic antropic
S%re deose7ire de mi"loacele atractive ale cadrului natural care
sunt un cadou al naturii# dota turistic antro%ic este re%rezentat de o
totalizare de elemente cu sarcin recreativ create de om. Artarea lor ca
21
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
22/93
o7iective de interes turistic nu deine de fiecare dat em7lema %us la cale # ele
nefiind cldite $n sco%ul acesta# ci dim%otriv# $n cele mai multe cazuri# au $nf%tuit
alte sarcini:economice# strategice# culturale# etc.;.A&adar $nsu&irea recreativ a fost
c0&tigat $n tim%# a"ung0ndu6se adesea ca aceasta s %redomine com%arativ cuatri7uiile vec>i# transform0ndu6se intr6o atracie turistic %ro%riu6zis.
(senialele atri7ute odi>nitoare ale o7iectivelor de origine antro%ic
au dre%t motivaie $nsu&irile urmtoare9 antic>itatea o7iectivului< incom%ara7ilitateaitii# al %rovenienei la o anume
%erioad social istoric# %entru c este &tiut o alt trstura a omului modern. (a
const $n fa%tul de a identifica uneori s%ri"in moral $n sc%area $ntr6un
trecut socotit ca ideal sau sursa de ins%iraie de creaie sau cunoa&tere.
=ntregul ansam7lu al o7iectivelor de natur antro%ic alctuie&te
un %otenial valorifica7il din %unct de vedere turistic# $n mod difereniat< ca
intensitate sau modalitate. (l ine de civilizaia material# de cultur# de esen
s%iritual# realizate $n mod tre%tat $n condiii social istorice diferite# toate d0nd
adevrata msur a valorilor autentice ale societii.
II.2 (DIFICII 5(IHI@AS(
@riginalitatea -ucovinei o constituie loca&urile sfinte# selectate
dre%t locuri de odi>n ve&nic de domnitorii )oldovei# $m%cri ale credinei#re%rezent0nd $n aceea&i vreme o%ere autentice de art $n care s%ecili&tii au identificat
o sintez a %ornirii de origine 7izantin cu intervenia 5ena&terii occidentale din
secolele M*6lea &i al M*I6lea. (le %ot fi a%reciate &i deintoarele multor
rm&ie de art :manuscrise cu miniaturi strlucite# giuvaeruri# %iese de
2,
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
26/93
$m7rcminte 7rodate# o7iecte religioase de mare %re aduse de la )untele
At>os; din %erioadele cele mai %ros%ere ale voievozilor moldoveni.
Aceste monumente au fost cu%rinse de ?8(SC@ %rintre ca%odo%erele
de art ale universului &i $ntocmai Federaia Internaional de Turism a Nurnali&tilor&i Scriitorilor :FIN(T; le6a conferit !remiul internaional K'omme d orB :1/,;.
Demne de amintit sunt 9 )nstirea *orone :1+44;# Ctitoria lui Ltefan cel )are#
-iserica Ar7ore:1,;6>atmanul uca Ar7ore# )nstirea umor :1,; # Ctitoria
logoftului Teodor -u7uiog# )nstirea )oldovia :1,2;# Ctitoria lui !etru 5are
)nstirea Sucevia# Ctitoria 7oierilor )ovile&ti. Acestea sunt unicele 7iserici
%ictate# %strate ca atare# monumente de im%ortan mondial. (le au fost
zugrvite $n e%oca lui !etru 5are din dorina vrului su# )itro%olitul Hrigore
5o&ca# la Lcoala de %ictori moldoveni ce luase e3isten la *orone. Frescele
e3terioare# Kde o mirific e%uberan cromaticB sunt confruntate# ca valoare
artistic cu muralele %icturi de la San )arco din *eneia. *oroneul este cea
mai im%ortant %rin %icturile sale statuare# %rin am%loarea &i consecina lor
decorativ# fiind clasat de istoricii de art cu mult $naintea 7isericilor din At>os &i
!isa. Sucevia# care %rin fresce ducea mai de%arte tradiia lui !etru 5are
termin seria marilor monumente din %erioada formrii &i culmei stilului
moldovenesc. Com%oziia culorilor :al7astru de *orone # ro&ul de umor# gal7enul
de )oldovia &i verdele de Sucevia culorile de fond ale frescelor; a z7ovit $nc
necunoscut iar frgezimea %icturilor este nealterat. Aceste mnstiri recomand
scene unice %rin structura lor grafic scene care redau im%ortante scene din religie
sau care %roiecteaz momente din istoria (uro%ei :Cucerirea Constantino%olului laumor# Heneza &i Nudecata de a%oi la *orone# Scara virtuilor la umor;.
Alte mnstiri intite &i a%reciate de turi&ti sunt )nstirea
Dragomirna :1/; a lui Anastasie Crimca# !utna lui Ltefan cel )are:1+; Slatina a
lui Ale3andru %usneanu:1,1; Solca lui Ltefan Tom&a # !ro7ota:1,;# 5a&ca.
2
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
27/93
Des%re artistica valoare a mnstirilor sucevene a cuv0ntat &i marele
critic de art C>arles Die>l # citat de 8. @ra>idan9 Knstirile formeaz unul dintre
cele mai remarcabile capitole, nu numai ale istoriei artei romneti, dar
chiar a istoriei picturii bizantine. /n frescele ce le mpodobesc se vedeatotputernicia acelui (izan, care a fost n veacul de mijloc dasclul 0uropei
rsritene.B @cu%0ndu6se de Kmreaa podoab de picturi ce acoper feele din
afar ale acestor bisericiB# acela&i critic gse&te c $n toat lumea 7izantin nu se
afl nimic asemntor 9Btoat iconografia , toat arta (izanului triete n aceste
picturi, cu toate nruririle apusene. a 2orone, la oldovia, la 3ucevia,
pereii par acoperii cu scoare din rsrit , de culori strlucite i s-a putut
asemui pe drept aceast policromie somptuoas cu decorul de mozaicuri ce
acoper faadele domnului din 4rvieto.B @7iectivele culturale 7iserice&ti au o
valoare mare ar>itectonic &i mai ales alegoric# deoarece au constituit focarele
de cultur si %strare a religiei. Construite $n e%oci diferite# ele au $nsemnat
evoluia social6istoric ecumenic &i cultural# resfr0ng0nd tendinele diferite &i
influente din res%ectiva %erioad. De&i vec>i de secole#%artea cea mai numeroas a
acestora sunt conservate destul de 7ine &i au servit elurilor unor comuniti umane ce
tin de ortodo3ism# cre&tinism romano6catolic. !e l0ng sim7olica im%ortan#
o7iectivele religioase evideniaz unitar &i evoluia condeiurilor $n construciile
religioase. Adeseori# %rin do70ndireaunor com%onene stilistice tradiionale &i
ada%tarea lor la caracteristicul auto>ton s6au nscut stiluri adevrate originale.
Dintre acestea o deose7it atenie a fost distri7uit mnstirilor. )nstirile &i
sc>iturile $nrudite lor sunt %resrate mai ales din seciunea de vest &i de norda )oldovei# ocrotind la a%us trectoarea -istritei# iar la nord trectoarea
!rutului cu cile lor de comer &i %ro%aganda $ntre A%us &i 5srit. Acest lucru
se e3%lic %rin fa%tul c 7iserica ortodo3# s%ri"init de voievozi# 7oieri &i de
$ntreg %o%orul# a a&ezat mai cu seam s%re >otarul de A%us &i )iaza6noa%te
2
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
28/93
a rii fortree naturale de a%rare a credinei :mnstiri %entru stvilirea
%rime"diei romano6catolice &i %entru $ntrirea ortodo3ismului;.
)nstirile au fost %strtoare ale legii &i lim7ii# erau modele de
gos%odrie. Din cultivarea %m0ntului din cre&terea animalelor &i din comerulcu o7iecte religioase# acestea se %uteau $ntreine &i %uteau c>iar oferi turi&tilor
c0teva zile ad%ost &i m0ncare. )nstirile au re%rezentat Klimanurile de
adpost ale tuturor romanilorB $n ele %str0ndu6se cu toata sfinenia cultul &i
tradiiile. )nstirile re%rezint a&ezminte 7iserice&ti cu organizare &i funcii
com%le3e# av0nd $n com%onen %e l0ng 7isericile ctitorite de voievozi &i
mari 7oieri# s%aii de >a7itat elementar :c>ilii %o%ulate %ermanent mona>i#
clugri sau clugrie;# ateliere manufacturiere &i c>iar %ro%rietari
manufacturieri. Clugrii duc o viata auster# dedicat rugciunii comune#
sv0r&irii serviciului religios lucrului manual# co%ierii si traducerii de cri &i
documente# scrierii de cronice $n trecut dedicat $nfiinrii de &coli# s%itale#
ti%ografii. Tre7uie evideniat fa%tul ca %an la secularizarea averilor
mnstire&ti din 14+ dar &i du% revoluia din decem7rie 1/4/ mnstirile au
deinut &i re$nce% s %rimeasc $ntinse terenuri agricole &i %duri ce le
%ermit s duc o 7ogat viata mona>al# s s%ri"ine ti%rirea de cri sau
lucrri de restaurare. 8umeroase mnstiri au astzi muzee $n care sunt
%rezentate toate realizrile &i de asemenea este relevat istoria loca&ului
religios &i a regiunii.
@ alta forma de a&ezri mona>ale o re%rezint sc>iturile# edificii
de mici dimensiuni# ce ad%ostesc un numr redus de clugri# situate $n %oziiigreu accesi7ile $n s%ecial $n zona de munte. )ulte dintre ele %rezint
atractivitate datorita literaturii %o%ulare care circula %e 7aza lor# ca de e3em%lu
C>ilia lui Daniil Si>astru# a %icturilor realizate &i a unei viei mona>ale
ascetice# caracterizat de %ost %riveg>ere &i rugciune.
24
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
29/93
=n interiorul 7isericii se afl racla moa&telor Sf0ntului Ioan cel
8ou# $m%odo7it cu 12 %lci de argint gravate# a&ezate %e lemn de c>i%aros din
secolul al M*6lea. Hravurile $nfi&eaz# ca &i frescele mai noi din %ridvor#
scene din viaa Sf0ntului Ioan cel 8ou.M0n0.tirea6cetate +a3case situeaz $n zona armeneasc a ora&ului
dincolo de %iaa comerciala a ora&ului. Construciile actuale dateaz de la
$nce%utul secolului al M*II6lea # o inscri%ie %e turnul intrrii indic0nd anul
1. -iserica ridicat %e %lan dre%tung>iular se afl $n mi"locul unor incinte
de forma unui %atrulater neregulat . Oidurile sunt $ntrite cu contraforturi s%re
e3terior &i interior# dar nu au turnuri la coluri. !e latura rsritean se afl
turnul intrrii# iar %e cea a%usean o construcie com7inat ingenios cu rol
du7lu9 turn de a%rare &i %araclis.
!rsind ora&ul %rin cartierul Icani &i urm0nd drumul ( 4,# orice turist $&i
%oate desf&ura %eri%lul s%re o7iectivele turistice din -ucovina. Du% trecerea
%asarelei %este calea ferat# la drea%ta se des%rinde o &osea asfaltat care
conduce la )nstirea Dragomirna
#1'1 Mana.tirile din Moldo-a
M0n0.tirea este o instituie religioas cu%rinz0nd o 7iseric &i mai multe c>ilii
unde triesc# %otrivit unor reguli de via austere# clugri sau clugrie.
Man0.tirile alctuiesc ansam7luri ar>itectonic centrate $n "urul unui edificiu decult din categoria 7isericilor sau catedralelor. 0ng funcia religioas %ro%riu6zis#
manstirile sunt &i >a7itate caracteristice# %roductoare de 7unuri &i atracii turistice
:articole de artizanat# >ramuri# %elerina"e;.=n 5om0nia se $nt0lnesc mai ales $n
2/
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
30/93
-ucovina &i Su76 Car%aii )oldovei9 *orone# umor# !utna# )oldovia# Sucevita#
Dragomirna# Holia# Halata# Aga%ia# umor.
++.!.1.1 5653T+70) 2474608
Cu voia -unului Dumnezeu# cu rugciunile Sf. Cuvios Daniil Si>astrul &i %rin
os0rdia -ine credinciosului *oievod Ltefan cel )are &i Sf0nt s6a $nlat# din 2 mai
%0nP $n 1+ se%tem7rie 1+44# )nstirea *orone cu >ramul Sf. )are )ucenic
H>eorg>e.
=n 1,+ i s6a adugat %ridvorul &i i s6a fcut %ictura e3terioar su7 %riveg>erea
)itro%olitului Hrigorie 5o&ca# ce se odi>ne&te $n %ridvor. *iaa mona>al s6a
$ntreru%t $n anul 14, du% ane3area -ucovinei la Im%eriul a7s7urgic &i s6a reluat $nanul 1//1# de data aceasta cu o7&te de clugrie su7 streia Stavroforei Irina
!antescu. T0nr colecitivitate se ostene&te %entru a uni regulat munca cu rugciunea
$n gos%odrie# $n c0m%# $n atelierul de %ictur &i $n cluzirea oas%eilor.
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
31/93
)nstirea *orone este considerata ca fiind J9apela 3i%tin a 4rientuluiJ %entru
marea fresc de %e %artea de vest# numit J:udecata de apoiJ.A&adar Jalbastrul de
2oroneJ este ilustrat de s%eciali&ti caincom%ara7il $n lume &i cunoscut ca ro&ul lui
5u7es sau verdele lui *eronese. !e fondul al7astru este %rezentat J)rborele lui +eseiJsau Henealogia )0ntuitorului nostru Iisus ristos iar %e coloane sunt %ictai filozofii
greco6latini.
=n st0nga u&ii de la intrare este zugrvit c>i%ul aureolat al Sf. Cuvios Daniil
Si>astrul. Deasu%ra u&ii str"uie&te Icoana J;eisisJ.)0ntuitorul nostru Iisus ristos#
Nudectorul Atotdre%t# %rive&te cercetPtor %e toi cei care trec %ragul -isericii noastreastrul# ce a fost %rimul stare al )nstirii.
*aloroas artistic este cata%eteasma din lemn de tisa# aurit# u&ile $m%rte&ti fiind o
adevPrat ca%odo%er de scul%tur $n lemn.
De mare %re este tronul )itro%olitului Hrigorie 5o&ca &i nd"duim c va reveni
acas tronul original al )riei6Sale# cel din -iseric fiind o co%ie diston0nd cu %iesele
vec>i.
!ictura din naos &i din Sf. Altar# o7osit de fumul lum0nrilor sutelor de ani#a&tea%t restaurarea. Du% %rimele %ro7e de curire fcute de s%eciali&ti se zresc
culorile originale 7ine conservate. Aceast lucrarea minuioas &i costisitoare se va
face
1
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
32/93
din donaiile statului nostru roman &i din micile donaii ale turi&tilor &i $nc>intorilor
rom0ni &i strini care iu7esc *oroneul.
A< GENE+A *ORONEULUI
J+ar
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
33/93
Dou decenii se%ar $nce%utul zidirii !utnei :iulie 1+;# conce%ut ca necro%ol
domneasc# de ridicarea *oroneului. =l vom regPsi %e %ustnic %e faada construciei
adugate $n anul 1,+ $n vremea lui Ilias# fiul lui 5are 7inecuv0ntarea mitro%olitilui
Hrigorie 5o&ca# un %ridvor %e care# $n st0nga u&ii cu incadrament de %iatr $n caneluri#surmontat de o fereastr gotica# sc>imnicul este $nfPi&at $m%odo7it cu aureola
sfinilor. 8oua %isanie $nregistreaz astfel evenimentul9 J9u vrerea Tatlui si cu
ajutorul iului i cu svrirea 3fntului ;uh i cu osteneala lui ;umnezeuB. A&adar
e3ist dou faze de construcie &i dou faze ale %icturii interiorului9 vec>ea fresc de
%e tim%ul lui Ltefan cel )are &i Sf0nt# $nfPi&at $n ta7loul votiv din 1+/# $m%reun cu
doamna )aria6*oic>ita &i fiul# -ogdan# &i %ictura %ronaosului# $nce%ut la o "umtate
de secol du% %rima. Ta7loul votiv :caracteristic 7isericilor ortodo3e; de la *orone
are o $nsemntate istoric ec>ivalent cu miniatura de %e etraevang>eliarul de la !utna
:scris &i ornat de ieromona>ul 8icodim la 1+;# c>i%ul marelui domnitor fiind astfel
transmis cu fidelitate %osteritii# ca &i %ortretul celui mai destoinic urma& al su# !etru
5ares# %ictat %e %eretele de se%araie al naosului de la umor# ca &i la )oldovia
:1,# res%ectiv 1,2;.
,< INTERIORUL I PICTURA
http://www.webphoto.ro/destinatii/foto-destinatii/ctitorii.jpg -
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
34/93
Cronologic# fresca dinuntru %leac de la %ictura altarului# a cu%olei turlei# unde
este $nfi&at Iisus !antocrator :=m%rat al umii# $n greac;. !otrivit normelor fi3ate
de (rminii# cod de reguli sta7ilite la -izan %rivind ierar>ia succesiunii imaginilor%ictate
$n 7isericile ortodo3e# su7 imaginea !antocratorului a%ar =ngeri# !rofei &i a%ostoli# iar
%e %andativi# cei %atru evang>eli&ti. =n a7sida din sud sunt %ictate 5ugciunea din
Hrdina H>etsimani &i Sc>im7area la Fa. =n conca a7sidei o%use 6 Intrarea $n
Ierusalim &i =nvierea lui azr. =n altar# )aica Domnului cu Iisus $n 7rae este
$ncadrat de c0te doi $ngeri< alte scene sunt Cina cea de Tain# =m%rt&irea
A%ostolilor &i S%larea !icioarelor.
Cata%eteasma# $n trei registre# din lemn de tis# este o ca%odo%er a scul%turii
medievale moldave# $m%odo7it cu ornamente re%rezent0nd flori &i animale stilizate#
$ntr6o succesiune ec>ili7rat# adevrata $nc0ntare %entru oc>i# realizat cu minuia ce
caracterizeaz teritoriul de $nt0lnire a influentelor lumii ara7e cu ornamentica din
zona Caucazului. Aurul# %re%onderent# dar $n tonaliti stinse# ro&ul $nc>is# al7astru
%rofund s%oresc misterul naosului &i altarului# unde lumina vine filtrat %rin trei
ferestre mici# c>iar minuscule $n ra%ort cu grosimea zidurilor. )e&terii constructori ai
cata%eteasmei# dulg>eri &i scul%tori# au ales tisa# conifer car%atin e3trem de rezistent &i
de longeviv# care %oate de%&i v0rsta unui mileniu datorit unei caliti care $l face
ine3%ugna7il la agresiunea insectelor9 %rezena unei otrvi $n te3tura fi7rei.
5evenind la ta7loul votiv9 diferena dintre elementul uman &i cel sacru este
marcat nu numai %rin nim7ul )0ntuitorului# cruia Stefan $i %rezint mac>eta7isericii# &i al Sf0ntului H>eorg>e# $n %rezena cruia are loc $nc>inarea# ci &i %rin neta
deose7ire de
+
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
35/93
%lanuri. &i aici# ca &i $n te3tura cromatic a cata%eteasmei# com%lementaritatea
culorilor atinge desv0r&irea# ca &i %unerea $n %agin# %rin %roiectarea aurului din
nim7uri# coroane %rinciare &i >lamide $n cosmos# $n cerul $nstelat.
Fresca e3terioar de %e %eretele dins%re nord a fost %uternic deteriorat deloviturile crivului# ca &i la Ar7ore# umor &i )oldovia. =n sc>im7# %ictura dins%re
miazzi s6a %strat ca %rin minune# cu tonalitile de acum a%roa%e o "umtate de
mileniu.
Cu %atru ani $nc $nainte de urcarea marelui Ltefan %e tronul %rinci%atului moldav#
o ameninare grea se a7ate asu%ra sud6estului (uro%ei. a 1+, )a>omed al II6lea
Cuceritorul luase -izanul. Agresiunea otoman devenise iminent. !o%orului tre7uia
s i se aduc aminte c turcii %ot nvli din cli% $n cli% &i# $n acest conte3t
geo%olitic# fresca e3terioar a 7isericilor moldave din sec. M*6M*I $nsereaz &i
naraiuni care :s%re deose7ire de interior# unde caracterul rm0ne %ur religios; au &i
accente laice# su7ordonate# totu&i# cadrului religios. )artirul Sf. Ioan din Tra%ezunt
este un memento &i un avertisment# la fel ca asediul -izanului de ctre %er&i la 2
d.. figurat la )oldovia# tot %e %eretele de sud< JperiJ cu tur7ane care trag asu%ra
unui Constantino%ole 6 ale crui ziduri amintesc 7ine de incinta fortificata a Sucevei 6
cu %atru mari 7om7arde de asediu :$n sec.*IIQ;# e3act c0te construise inginerul ungur
@r7an %entru armata lui )a>omedQ
J9)'0) 3+CT+65 ) 47+06T**+J
J:udecata de )poiJ este o ca%odo%er.De fa%t# marea fresc de %e %eretele de a%us
este un miracol su7 toate ra%orturile# de la $ncifrarea sim7olului religios &i %unerea lui
$n %agina %0n la conservarea e3traordinar# care $i confer o %er%etu tineree. Cucele trei registre verticale &i cinci orizontale# com%oziia de la *orone este# credem#
cea mai vast viziune esc>atologic tratat %lastic din cu%rinsul @rtodo3iei. Sim7olul
&i metafora "oac un rol e3traordinar# $nce%0nd cu %rimul registru orizontal# imediat
su7 aco%eri& figur0nd Jmoartea timpuluiJ# sf0r&itul veacurilor .
,
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
36/93
++.!.1.! 5653T+70) '*T6)
A< ISTORIC
Am%lasat la 2 de ilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei# )nstirea !utna#
%rima &i cea mai $nsemnat ctitorie a -inecredinciosului *oievod Ltefan cel )are &iSf0nt# su%raveg>eaz de %este cinci secole inutul legendar al -ucovinei. Cronicarul
Ion 8eculce %oveste&te astfel des%re modul $n care a fost selecionat locul %e care
avea s fie construit mnstirea9 K
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
37/93
)nstirea !utna a traversat %rin numeroase verificri ca incendii# nvliri &i ocu%aii
strine# cutremure# dar care n6au cuvenit a $ntreru%e desf&urarea vieii mona>ale &i
lauda ne$ncetat adus lui Dumnezeu.
Du% intrarea $n 1, su7 ocu%aie >a7s7urgic# mnstirea va mai $ndura o seriede transformri e3terioare %rin lrgirea zonei de nord a incintei# noi cldiri de c>ilii
:14,2614,;# modificri ale configuraiei aco%eri&ului 7isericii :14,/;# lucrri mai
cu%rinztoare asu%ra acesteia av0nd loc $n 1/2 su7 guvernarea ar>itectului vienez R.
A. 5omstorfer.
,< AR:ITECTURA
Intrarea $n incinta mnstirii se face %e su7 arcul 7oltit al unui turn com%us din
%arter &i eta"# %e a crui faad estic se afl stema )oldovei datat 1+1. Turnul a
fost zidit $n anul 1, $n vremea domnitorului Constantin 5acovi# des%re aceasta
d0nd mrturie &i stema de %e faada de vest# $n care a%ar reunite stemele )oldovei &i
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
38/93
ale rii 5om0ne&ti. Deoarece %oetul )i>ai (minescu $m%reun cu Ioan Slavici &i cu
ali %artici%ani la )area Ser7are de la !utna din august 141 au $nno%tat $n acele zile
$n sala de la eta"# aceast construcie se nume&te KTurnul 0minescu. Tot %e latura de
est este situat &i Turnul clo%otniei construit $n anul 1442. !araclisul mnstirii# a&ezat $n %artea vestic a incintei# cu >ramul Sfinii A%ostoli
!etru &i !avel# este construit de mitro%olitul Iacov !utneanul $n anul 1,/# %e locul
vec>iului turn clo%otni deteriorat la marele cutremur din 1/. A fost restaurat $ntre
anii 1/61/4# c0nd i s6au adugat noi s%aii. !araclisul a fost %ictat $n te>nica Ja
frescoJ $n %erioada 1/461/4+ de arti&tii6frai )i>ail &i Havril )oro&an# stare fiind
Ar>imandritul Iac>int ?nciuleac.
!e latura sudic a incintei se afl Casa Domneasc ridicat $ntre anii 1/4261/44 %e
temeliile celei vec>i distrus de >a7s7urgi. ucrrile de reconstrucie au fost $nce%ute
&i su%raveg>eate# $n mare %arte# de ctre !rea Fericitul !rinte Teoctist %e tim%ul
ar>i%storirii sale ca mitro%olit al )oldovei.
Singura cldire rmas din vremea Sf0ntului *oievod Ltefan este Turnul
Tezaurului a crui construcie a fost terminat $n anul 1+41. =n el au fost ad%ostite# $n
vremi de tul7urare# odoarele acestui sf0nt loca&.
-iserica original a suferit mari modificri $n %erioada 1,612. S6au %strat
liniile ar>itectonice iniiale s%ecifice stilului moldovenesc# fiind alctuit din cinci
$nc%eri9 %ridvor# %ronaos# gro%ni# naos &i altar. Se regsesc astfel reunite elemente
de ar>itectur 7izantine# gotice &i renascentiste. Accesul $n 7iseric se face %rin cele
dou u&i laterale ale %ridvorului# $ncadrate cu %ortaluri de %iatr. ?&a masiv %rin care
se trece din %ridvor $n %ronaos are la %artea su%erioar o %isanie care aminte&te delucrrile de reconstrucie ce au avut loc $n tim%ul domniilor lui H>eorg>e Ltefan &i
(ustratie Da7i"a.
Din camera mormintelor :gro%nia; trecerea ctre naos se face %rintre dou coloane
masive ce au $nlocuit# $n secolul M*II# %eretele des%aritor s%ecific liniei
4
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
39/93
ar>itectonice &tefaniene.
a e3terior 7iserica este $ncins cu un 7r0u rsucit $n torsad sim7oliz0nd
!reasf0nta Treime# motiv ce se regse&te &i $n ornamentaia interioar.
C< PICTURA
Din dorina redrii !utnei strlucirea de odinioar# c0nd era J tot cu aur poleit
zugraveala, n mare parte cu aur dect zugraveal i pre dinuntru i pre denafar...J
:cronicarul Ion 8eculce;# a $nce%ut s fi3eze contur tocmai $n anul 1/2 c0nd
mitro%olitul de atunci# Iustin )oisescu# a %reamrit %roiectul de refacere a zugrvelii
din 7iserica mare a mnstirii# 7az0ndu6se %e un %lan iconografic redactat de %rinteleSofian -og>iu.
Fii ai -ucovinei# zugravi de categoria I6a# cu multe lucrri $n ar &i strintate#
fraii )i>ail &i Havril )oro&an au decorat 7iserica cu frumoase c>i%uri# scene &i
structuri %e fondul foiei de aur. Stilul neo7izantin# cu concordane cromatice
deose7ite# com%oziiile inedite# sunt c0teva din $nsu&irile noii %icturi.
D< M)N)STIREA PUTNA ? NECROPOL)
Conce%ut de la inaugurare ca cri%t domneasc# 7iserica )nstirii !utna
gzduie&te %ais%rezece morminte %rintre care trei sunt voievodale# a%arin0nd familiei
)u&atinilor.
/
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
40/93
!relucrat din dorina sa# cu dois%rezece ani $nainte de strmutarea la ve&nicele
loca&uri# morm0ntul -inecredinciosului *oievod Ltefan se afl $n %artea de sud a
gro%niei. Alturi este morm0ntul Doamnei )aria *oic>ia :1,11;. !e latura de nord
se afl alte trei morminte9 cel al Doamnei )aria de )ango% :1+; &i ale fiilor-ogdan :1+/; &i !etru :1+4;. !ronaosul ad%oste&te mormintele Domnitorului
-ogdan al III6lea :1,1; 6 fiul lui Ltefan# al )ariei :1,14; 6 fiic# al Domnitorului
Ltefni :1,2; 6 ne%otul lui Ltefan &i cel al Doamnei )aria :1,2/; 6 soia lui !etru
5are&.
=n %ridvor se afl morm0ntul mitro%olitului )oldovei Teoctist I :1+;# cel care l6a
uns ca Domn %e Ltefan cel )are la locul numit Dire%tate# iar $n %artea o%us sunt
mormintele mitro%olitului Iacov !utneanul &i ale %rinilor acestuia# Adrian
ierosc>imona>ul &i )ariana mona>ia.
Du% tradiie# $n e3teriorul 7isericii# %artea sudic# l0ng Sf0ntul Altar# se afl
morm0ntul Sf0ntului Ierar> Ilie Iorest# clugr %utnean a"uns mitro%olit al Ardealului#
unde a mrturisit credin ortodo3 $n vremea %rigoanei calvine. 5evenit la !utna
du% ani grei de temni# s6a mutat ctre cele ve&nice la 12 martie 14. 0ng acesta
+
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
41/93
se afl cri%ta )itro%olitului Isaia -alo&escu# cel care a construit la sf0r&itul secolului
M*III# la Cernui# cele7rul !alat )itro%olitan al -ucovinei# transformat astzi $n
?niversitate
++.!.1.". 5653T+70) 3*902+8)
A< ISTORIC
!otrivit tradiiei este a&ezat %e valea r0ului Sucevia# $ntre dealuri# o 7iseric din
ar7ust &i o sc>ivnicie de %e la $nce%uturile secolului al M*I6lea.
egenda afirm c# mai $naintat# o femeie %entru a rscum%ra cine &tie ce %cate#
a crat cu carul ei tras de 7ivoli# tim% de treizeci de ani# %iatra necesar actualei
+1
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
42/93
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
43/93
!ictura interioar este distri7uit %e toat su%rafaa li7er conform sc>emelor
tradiionale# c%tuit $ns %rin su7iecte mai %uin o7i&nuite $n )oldova# dar o7i&nuite
%entru )untenia :Cortul )rturiei# $n altar;.
8aosul include un mozaic miniatural de $m%re"urri din *iaa lui Iisus# trei imagini
ale Henezei unde universul# %eisa"ul ies $n %rim %lan :sunt tratate cu generozitate &i
semnificativ# zugravii %las0nd fr sfial $n am7iana %ersano6mediteraneean maci#
garofie &i vi de vie;# Ta7loul votiv 7ogat $n %ersona"e. ?nic $n %ictura noastr este
iconografia ocniei :*iaa lui )oise;# tot miniaturizat# unde a%ar &i cei# %urcei# 7a
c>iar evrei cu cciuli uguiate# elemente laice de sorginte local# $n tim% ce )aica
Domnului :%e 7olt; are flori $n nim7 &i este $ncor%orat unui %eisa" montan. Alte sute
de scene descriu# $n %ronaos# *iaa Sf0ntului H>eorg>e# Calendarul# Sinoadele#
imagini din *iaa Sf0ntului 8icolae ce se desf&oar $n am7ian marin. Tradiia &i
inovaia se $m%letesc original &i %itoresc $ntr6o desf&urare multicrom dominat de
verdele cu Jintensitatea smaraldului i vigoarea ierbii proaspete dup ploaieJ.
+
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
44/93
!rogramul iconografic al %icturii interioare &i e3terioare res%ect tradiia constituit
$n e%oca lui !etru 5are& :%rima "umtate a sec. al M*I6lea;# dar introduce teme noi# cu
caracter teologico6dogmatic# cum este scena din conca naosului re%rezent0nd imnul
liturgic J*nul nscutDJ &i alte re%rezentri ale Sfintei Treimi. @ trsturacaracteristic a %icturii de la Sucevia este $nclinaia s%re naraiune# configur0nd
cicluri com%lete din vieile unor sfini :Sf.!a>omie# Sf.Ioan cel 8ou de la Suceava#
Sf.Ierar> 8icolae# Sf.)ucenic H>eorg>e# *iaa lui )oise etc;# %rezentate cu sco%
educativ. Ltiina &i maiestria %ictorilor se descifreaz mai ales $n a7ordarea
%ers%ectivelor studiate# a %o%ulrii fundalurilor cu %eisa"e sau ar>itecturi s%ecifice
s%aiului artistic %ost7izantin din aceast zon a (uro%ei. Ta7loul votiv $nfi&0nd
familia lui Ieremia )ovil# se desf&oar $n %artea st0ng a u&ii naosului# $n %artea
o%us afl0ndu6se al doilea ta7lou votiv re%rezent0nd %e mitro%olitul H>eorg>e
)ovil# iniiatorul construirii 7isericii# &i %e tatl frailor )ovil# Ioan )ovil :fost
logoft# clugrit la 7tr0nee cu numele de Ioanic>ie;.
)nstirea Sucevia este singura din gru%ul 7isericilor cu %ictur e3terioar din
-ucovina care $&i %streaz latura de nord. Aici este re%rezentat scena J3cara
virtuilorJ# cea mai im%resionant %rin am%loarea &i contrastul dintre ordinea $ngerilor
&i >aosul iadului. (ste redat lu%ta dintre 7ine &i ru# $ncercarea omului de a %&i s%re
%erfeciune %entru a6&i redo70ndi c>i%ul %ierdut %rin cderea $n %cat. !e %ereii celor
trei a7side# $n &a%te registre# este redat J7ugciunea tuturor sfinilorJ# tem unic $n
lumea cre&tin6ortodo3# creaie a &colii de %ictur din )oldova. Faada sudic este
decorat cu J)rborele lui +eseiJ# av0nd la 7az filosofii antici# J)catistul aicii
;omnuluiJ# J7ugul n flcriJ &i J)copermntul aicii ;omnuluiJ.
++
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
45/93
+.!.1.#. 5653T+70) 4;42+8)
+,
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
46/93
A< ISTORIC
?na dintre cele mai antice aran"amente mona>ale este )nstirea )oldovia # cu
un trecut istoric $nsemnat .
@riginea sa nu este st%0nit cu %recizie# $ns datina o aminte&te $nc din vremeavoievozilor )u&atini. Su7 conducerea lui Ale3andru cel -un a fost cldit %rima
7iseric din %iatr# certificat documentar $ntre 1+261+1 cu $ ansam7lul com%let de
contrucii# av0nd ruga -una *estire &i fiind de"a un mi"loc cultural. )nstirea
)oldovia a 7eneficiat de %rivilegii &i din %artea lui Ltefan cel )are. !rin intermediul
mai multor >risoave voievodul a atestat mnstirii 11 sate# mai multe iezere# %risci &i
dre%tri comerciale# care o %lasau %rintre cele mai 7ogate mnstiri din )oldova.Ctitoria lui Ale3andru cel -un a durat %0n la sf0r&itul sec. al M*6lea# c0nd s6a
dr0mat din cauza unor de%lasri de teren. 5uinele sunt vizi7ile &i astzi la , m
distan de curenta construcie. Dorind s continue e3istena am%lasamentului#
voievodul !etru 5are& $i $nlocuie&te am%lasamentul &i clde&te $n 1,2 noua 7iseric
:%strat %0n astzi;# $nc>in0nd6o aceluia&i >ram. Tot atunci mnstirea a fost
$ngrdit cu %erei &i turnuri de a%rare# do70ndind as%ect de fortrea. !e ruinele
fostelor celule a fost ridicat $n intervalul 116112 clisiarnia :casa egumeneasc;
de ctre e%isco%ul (frem de 5dui# %entru conservarea odoarelor 7isericii &i
$nfiinarea unei &coli de co%i&ti &i miniaturi&ti. Su7 conducerea lui Ale3andru cel
-un# la )nstirea )oldovia lucra un im%ortant centru cultural# unde se transcriau &i
+
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
47/93
se $m%odo7eau cri 7iserice&ti. Cele mai scum%e manuscrise dat0nd din secolul al
M*6lea. Activitatea cultural derulat $n e%oca lui Ale3andru cel -un s6a %relungit &i
$n secolele al M*II6lea &i al M*III6lea.
,< INTERIORUL
-iserica din )nstirea )oldovia menine consacratul %roiect triconc# cu cinci
$nc%eri se%arate %rin ziduri cu u&i %e mi"loc &i cuansam7lu de 7oltire des%rit la
fiecare camer. Fc0nd diferena cu diverse 7iserci moldovene&ti# aici sunt
identificate elemente ar>itecturale noi# cum sunt tinda desc>is# cu cinci 7olete mari
care dau grandoaremonumentului# tainia :$nc%ere situat deasu%ra camerei
mormintelor; &i semisoclul din "urul 7isericii elementele acestea $&i fac a%ariia
numai la construcia 7isericilor din tim%ul lui !etru 5are&. -olile tindei sunt $n stil
moldovenesc $n configuraie de cruce.
Intrarea $n %ronaos se realizeaz%rintr6un %ortal cio%lit $n %iatr $n manier gotic# cu ou& din ar7ore de ste"ar $nve&m0ntat $n fier.uminarea %ronaosul dre%tung>iular este
fcut de %atru ferestre mari# cu ancadramente gotice# la seciunea su%erioar cu
trilo7i. Interesant este 7olta %ronaosului 6 $n sc>im7ul celor %atru arce moldovene&ti
este identificat un sistem de o%t arce $ncruci&ate# av0nd $nfi&area unei stele.
+
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
48/93
Hro%nia este 7oltit semicilindric &i luminarea fiind fcut %rintr6o fereastr la sud..
Ansam7lul de 7oltire este cel tradiional moldovenesc# a%ro%iat celorlalte 7iserici din
e%oca lui !etru 5are&. !ardoseala este $n totalitate din %iatr. =n e3terior# 7iserica &i
turla sunt $m%odo7ite la corni& cu un &ir de ocnie &i firide %relungite la a7side.Aco%eri&ul 7isericii fiind $n totalitate din &i de 7rad.
C< PICTURA
!ictura interioar nu se de%rtez de la tradiie# $ns 5stignirea :naos; e
considerat cea mai valoroas $nf%tuire %e aceast tem din 7isericile -ucovineiamed. Faada sudic# favorizat# a 7ineconservat Imnul acatist &i un $nduio&tor
Asediu al Constantino%olului# %oate cel mai %lcut vo%sit< alturi 5ugul lui )oise
$ntrege&te ilustrarea %redicii mariologice ortodo3e.Din %unct de vedere miestru# $m%odo7irea 7isericilor cu zugrveal e3terioar este o
inovaie. a )nstirea )oldovia %ictura constituie un tot unitar de cultur general
alturi de religioasele scene # $n e3terior se %ot o7serva scene istorice :Asediul
Constantino%olului; &i cu $nfi&are cultural :Filosofii antici;. !e st0l%ul de %e
e3teriorul sudic sunt re%rodu&i sfinii militari :Sf.H>eorg>e# Sf.Dimitrie# Sf.)ercurie;.
=n continuare# %e acela&i e3terior# la %artea selecionat este re%rezentat J+mnul
acatistJ# una dintre cele mai estetice teme iconografice# care se %oate o7serva la
7isericile din -ucovina.
D< MU+EUL
)uzeul mnstirii reine manuscri%te din secolul al M*6lea unde se fac vizri
%reioase la modul deconstituire a &colii mnstire&ti# la $ndeletnicirea cultural $n
general. Aici au fost scrise# %rintre altele# Tetraevang>eliarul :11; &i o %saltire
:11+;. Nilul domnesc din tim%ul lui !etru 5are& :sec. M*I; este cea mai
semnificativ o%er de felul acesta din )oldova# $n 7un vecintate cu 7roderiile
oferite de *oievodul Ltefan cel )are :sec.M*;.
+/
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
50/93
=n 14, mnstirea este a7olit. !0n $n 1/261/+ cand &i6a re$nce%ut activitatea
ca o catedral de maici# a suferitdegradri numeroase. =n %erioada 1/,+61/
)oldovia a fost refcut &i $nnoit 6 aco%eri&ul a fost restaurat $n totalitate &i i s6a
mrit sar%anta %entru s%ri"inul %icturii# au fost dega"ate fundaiile turlei %entru a6icontura silueta im%untoare# fundaiile &i soclul au fost sta7ilizate# iar zidurile#
turnurile &i c>iliile fiind restaurate.
Cata%eteasma este cio%lit $n lemn# %ictat &i aurit# autentic o%er de art. !artea de
sus %0n la candele e3ist din secolul al M*I6lea# iar cea inferioar din secolul al
M*III6lea.
++.!.1.$. 5653T+70) ;7)@4+76)
,
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
51/93
A< ISTORIC
Istoria mnstirii $nce%e $n anul 12 cu ridicarea 7isericii mici din cimitir#
dedicat Sfinilor (no># Ilie &i Ioan Teologul# continuat $n anii nemi"locit urmtori
%rin sfinirea $n 1/ a 7isericii mari cu ruga !ogorirea Sf0ntului Du>B. !isania#o7i&nuit fiecrei ctitorii# li%se&te la Dragomirna. Anul zidirii &i denumirile ctitorilor
mnstirii au fost scoase la iveal doar $n urma consultrii documentelor e%ocii.
Ctitorii au fost# ca &i $n situaia 7isericii mici din cimitir# crturarul# artistul &i
)itro%olitul Anastasie Crimca# dim%reun cu logoftul u%u Stroici &i fratele
acestuia# vistiernicul Simion Stroici.
@riginar din Suceava# fiu al negustorului Ioan Crimca &i al cneag>inei C0rstina#
Anstasie %urta de t0nr >aina mona>al la )nstirea !utna. Aici $&i va contura
%ersonalitatea ce se va evidenia mai t0rziu $n $ntreaga activitate a vieii sale de ierar>#
%atriot# om de cultur &i# mai ales# de artist. *a urca cele mai $nalte tre%te ale ierar>iei
7iserice&ti# a"ung0nd la 14 )itro%olit al )oldovei. =n vara anului 1# %reda
"urm0nt de credin lui )i>ai *iteazul# care %&ise fr lu%t $n Cetatea de Scaun a
Sucevei# reu&ind s $m7ine %entru %rima dat cele trei ri rom0ne&ti.
!isania# o7i&nuit oricarei ctitorii# li%se&te la Dragomirna. Anul zidirii &i numele
ctitorilor mnstirii au fost date la iveal doar $n urma studierii documentelor e%ocii.
Ctitorii au fost# ca &i $n cazul 7isericii mici din cimitir# crturarul# artistul &i
)itro%olitul Anastasie Crimca# dim%reun cu logoftul u%u Stroici &i fratele
acestuia# vistiernicul Simion Stroici. !isania de deasu%ra turnului6clo%otni
menioneaz c $n 12# $n tim%ul domniei lui )iron -arnovsc>i# urmare a invaziilor
din ce $n ce mai frecvente ale armatelor turce&ti &i ttre&ti# acest loca& a fost $nzestrat#%rin gri"a voievodului# cu ziduri de a%rare care dau mnstirii as%ectul de fortrea.
=n cele %atru coluri se afl turnuri $nguste de %lan %trat. !e laturile de vest &i de nord
sunt c>iliile ridicate $ntre 14+614+ &i transformate cu ocazia restaurrii generale.
Cu +2 de metri %e vertical &i numai /# metri %e lime# 7iserica )nstirii
,1
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
52/93
Dragomirna este cea mai $nalt din )oldova &i deose7it de $ngust# ceea ce6i d
zveltee# o elegan ie&it din comun. Cata%eteasma de lemn aurit :11; a fost adus
de la )nstirea Solca.
,< AR:ITECTURA7 INTERIORUL I PICTURA
!lanul edificiului este dre%tung>iular alungit# numai cu o singur a7sid %oligonal
s%re a%us< 7r0ul6torsad :funie $m%letit $n trei# semn al unitii de neam &i de
credin; care $ncinge cldirea %e mi"loc &i o decoreaz $n interior vine din ara
5om0neasc# dar tre7uie cutat $n Heorgia sau Armenia. Ferestrele gotice
ridicU %rivirile ctre turla din %iatr ornamentat geometric# de ins%iraie caucazian
cu cores%ondent numai la 7iserica Trei Ierar>i :Ia&i;# %iatr cio%lit magnific $n locul
%olicromiei tradiionale. )onumentalitatea sensi7ilizeaz &i la interior # cre0nd o
energic s%aial neo7i&nuit# grandioas# contri7uie la $nf%tuirea ansam7lului
,2
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
53/93
una dintre cele mai apreciabile realizri ale arhitecturii medievale din oldovaB :*.
Drgu;.
Du% 12 cre&terea %ericolului atacurilor turce&ti# ttre&ti# %olone# czce&ti# $l
%rovoac %e voievodul )iron -arnovsc>i s $ncon"oare mnstirea cu %erei din %iatr:%atrulater# 11 metri $nlime;# turnuri de col %trate# metereze# ro7uste contraforturi
&i turn de clo%otni cu gang de intrare :%araclis;$nsemnat de o e3%resiv stem a
)oldovei medievale %este arcada $nno7ilat cu rozete &i motive florale $n %iatr.
Incinta ad%oste&te &i tra%eza# marea sal cu 7oli ogivale susinute central de un st0l%
octogonal. =n vecintate se conserv 7iserica mic# 7ine %ro%orionat# so7r# cu %iese
constructive ce denot efecte muntene&ti &i anun cedarea unor canoane :%ridvor
desc>is# trei ferestre la altar;.
Cata%eteasma de lemn aurit :11; a fost adus de la )nstirea Solca. ?na din
%ietrele tom7ale :%ridvor; %oart inscri%ie greceasc $n memoria ar>itectului
(%icrates :sec. II6I i..; &i se s%une c ar aco%eri morm0ntul me&terului Dima#
%resu%us constructor al 7isericii< les%edea funerar al7# fr inscri%ii :%ronaos; %une
semn# se crede# %e locul de veci al ctitorului# Anastasie Crimca :12/;.
=n drea%ta turnului6clo%otni de la intrarea $n incinta mnstirii# $ntr6o sal de mari
dimensiuni# cu 7oli gotice ogivale# s%ri"inite la mi"loc de un st0l% octogonal# este
amena"at e3%oziia de art 7isericeasc de la Dragomirna. )uzeul mnstirii
$nsumeaz mrturii valoroase ale creaiilor de cultur &i art medieval9 cruce
scul%tat $n a7anos :1,+2;# evang>eliar cu ferectur :1,,;# aco%arminte de vase
liturgice :1,,/;# 7roderie cu fire de aur &i argint :1,/4;# lum0narea ce s6a a%rins la
sfinirea 7isericii mari# ferecturi de cri din argint aurit :Hrigore )oisiu;< de marevaloare sunt creaiile Lcolii de caligrafi &i miniaturi&ti $ntemeiat la Dragomirna de
mitro%olit# el $nsu&i artist de vocaie cinci manuscrise au rmas :1/611; la care
a lucrat %ersonal Anastasie Crimca dovedind &i $n acest domeniu inovaie# talent# ED
ntr-o ultim nflorire i sclipire a miniaturisticii romneti&.
,
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
54/93
Interiorul 7isericii este alctuit din urmtoarele s%aii9 %ridvor# %ronaos# naos &i
Sf0ntul Altar. !ridvorul se gse&te mai sus dec0t nivelul curii# urm0nd a%oi ca din
%ridvor %0n la Sf0ntul Altar &a%te tre%te s evidenieze tendina de $nlare &i s
fureasc o diferen valoric a $nc%erilor 7isericii. (lementul care atrage interesul$nc din %ridvor este uneltirea de nervuri ce $m7rac 7olile# %rocedeu derivatet din
goticul occidental trecut $ns %rin filtrul g0ndirii artistice a )itro%olitului. De
asemenea# nu dinuie a%roa%e nici o su%rafa a 7olii# un singur arc sau o rs%0ndire
de ziduri care s nu fie su7liniate de cauza funiei $m%letite. Dragomirna nu are
gro%ni# dar conserv $n %ridvor cinci morminte &i $n %ronaos unu# de%inz0nd# du%
toate %ro7a7ilitile# c>iar ctitorului %rinci%al# smeritul )itro%olit Anastasie Crimca.
)uzeul )nstirii Dragomirna gazduie&te mrturii de %re ale civilizaiei medievale
rom0ne&ti< 7roderii# ferecturi de cri din argint aurit realizate $n mare %arte de ctre
Hrigore )oisiu# cruci scul%tate $n lemn de a7anos &i cedru# lum0narea ce s6a a%rins la
sfinirea 7isericii mari# 9azaniaB )itro%olitului *arlaam &i ve&minte cu fir de aur &i
argint %e mtase# alte odoare &i o7iecte de cult.
II1#1' ,i.ericile din Moldo-a
-isericile din )oldova ca de asemenea &i $n ara 5om0neasca# este
remarcat nu numai %rin mrimi dar mai ales %rin totalitatea com%oziiei# %rin
armonia $ntre mrimi# $nrurilor 7izantine# %recum &i %rin %ictura mural
interioar sau e3terioara. (le au avut un rol im%ortant du% secolul al M*6leaat0t %e %lan cultural c0t &i istoric. )ulte dintre ele sunt ctitorii voievodale &i $n
%erioada lui Ltefan cel )are au re%rezentat tot at0tea marcri ale rz7oaielor &i
victoriilor sale. Se im%une 7iserica -ogdana# Ctitoria )u&atinilor# &i 8ecro%ola
,+
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
55/93
Domneasc# considerat cea mai vec>e construcie medieval de zid din
)oldova.
=n S%atele %arcului central al ora&ului# $ncon"urat doar de construcii
noi# se afl -iserica =nvierii# zidit $n 1,,1# de (lena 5are&. (a este o co%ie a7isericilor or&ene&ti cu %lan mi3t din e%oca lui Ltefan cel )are# :Sf0ntul Ioan
din !iatra 8eam;. Are $nsa o form mai greoaie &i este realizat cu materiale
inferioare.
Tot $n centrul ora&ului# c>iar %e locul unde s6au aflat curile
domne&ti din Suceava# se afl ,i.erica Do3nielor cu >ramul Sf0ntul Ioan
-oteztorul : ianuarie;. (a a fost zidit $n 1+ de *asile u%u ca %araclis a
%alatului domnesc. Construcia are %ro%orii mici# dar armonioase fiind
$ncoronat de o turl zvelt. (a este ridicat %e un %lan sim%lu# dre%tung>iular#
interiorul este tratat unitar# $m%rirea tradiionala $n %ronaos# naos &i altar# fiind
mai mult sim7olic. Clo%otnia# li%it %e %artea nordic# duneaz as%ectului
general al monumentului.
)ai s%re vest nu de%arte de locul Curii Domne&ti se afla Ctitoria
lui !etru 5are ,i.erica S4@ntul Di3itrie :2 octom7rie ziua $n care se
sr7tore&te >ramul;. Construcia a durat doi ani :1,+61,;# o %rima cldire
dr0m0ndu6se din motive necunoscute. Are un %lan triconic &i seamn cu o
alta cldire a lui !etru 5are )oldovia# doar c la Suceava %ridvorul este
$nc>is. -iserica are o construcie monumental9 metri lungime &i 1 metri
lime. Faadele au fost aco%erite $n $ntregime cu fresce dar nu s6au %strat dec0t
%arial %e turl. )omentan se afla $n lucrri de restaurare $n ceea ce %rive&te%ictura interioar. Cata%eteasma a fost lucrat $n foi de aur. =n %artea de
rsrit a 7isericii se afl un masiv turn de clo%otnia. (l a fost construit $n 1,1
de Ale3andru %u&neanu &i $nlat cu un eta" $n secolul al MIM6lea# c0nd a
,,
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
56/93
fost folosit ca foi&or de foc. Acum se afl &i el $ntr6un %rogram naional de
restaurare iniiat de )inisterul Culturii &i Cultelor.
!e o strdua care se $ndrea%t din centrul ora&ului s%re Cetate se
afl ,i.erica Mir0ui# numit astfel fiindc aici erau un&i KmireuiB voievozii)oldovei. !rima construcie a fost ridicat %ro7a7il $n secolul al MI*6lea de !etru
)u&at# 7iserica e3ist0nd $n 1+1# c0nd s6au adus la Suceava moa&tele Sf0ntului
Ioan cel 8ou. (a a fost reconstruit $n totalitate $n secolul al M*II6lea# iar la
sf0r&itul secolului al MIM6lea ea a fost restaurat de R.A. 5omstorfer.
II1#1#1! ,i.erica din P0tr0ui
Cu cldirea aceast &i cu cea de la )irui# edificat $n acela&i tim%#
Ltefan cel )are face %u7lic Kmarea campanieB de construcii din %artea final
a domniei sale. Tradiia# $nregistrat de cronici#certific c 7iserica aceasta a fost
ridicat de Ltefan cel )are %entru o mnstire de clugrie Kcu scopul ca s fie
un fel de spital pentru ostaii cei rniiB :(.ostiuc# 1/22;.
-iserica din !trui cu >ramul K=nlarea Sfintei CruciB :1+
se%tem7rie; are modeste dimensiuni :este cea mai mic ctitorie a lui Ltefan cel
)are;# dar cu o armonioas siluet. =n interior se conserv ansam7lul %icturilorautentice# ce arat c $n )oldova se sta7ile&te $n e%oca aceasta un s%ecific
%rogram iconografic. De&i starea de %strare a %icturilor este $ndea"uns de %recar#
%ot fi distinse o serie de $nt0m%lri# cum ar fi K)sediul 9onstantinopoluluiB # una
,
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
57/93
dintre cele mai mree structuri din nordul )oldovei. ?n interes mare $l re%rezint &i
ta7loul votiv# cu unul dintre reu&itele %ortrete a lui Ltefan cel )are.
Av0nd $n constan $n st0nga r0ul Suceava# turistul are
%osi7ilitatea de a6&i continua itinerarul %0n $n comuna Drmne&ti :1, ilometri deSuceava;# unde (4, este intersectat de DN2/. Acesta ofer &ansa de a sosi $n satul
!r>ui :la st0nga; sau la Siret :la drea%ta;.
-iserica din satul !r>ui mai este denumit &i K(iserica tuturor
3finilorB &i este ctitoria logoftului Havril Trotu&an :1,22;. (a este indis%ensa7il $n
istoria ar>itecturii moldovene&ti %rin $nt0m%larea c aici $&i face a%ariia un
%ridvor ie&it din comun cu dou caturi &i cu lacune. Construit din %iatr
ne%relucrat# 7iserica aceast nu are faadele $nfrumuseate. =n interior este
%strat %ictura original $n circumstan mai 7un dar %e Vidurile din %ronaos.
=n a%ro%ierea satului din comuna Hrnice&ti# $n *line&ti este %strat
un monument valororos de la $nc>eierea secolului al M*6lea. (ste vor7a de o
7iseric de curte 7oiereasc# cu >ramul K3f. 6icolaeB : decem7rie;. Ctitorie a
logoftului Tutu# ea a fost finalizat $ntre 1+/61+/+.
-iserica este cldit %e o sc>em dre%tung>iular# iar $n %artea de
sud i s6a ata&at un turn6clo%otni. Faadele fiind $m%odo7ite cu o decoraie
frumoas de ceramic multicolor. De o valoare deose7it este totalitatea %icturilor
interioare ce d de gol calitile inter%retative e3ce%ionale ale moldoveanului
zugrav# Havril Ieromona>ul. !icturile marc>eaz un im%ortant moment $n istoria
miestriei )oldovei# Havril introduc0nd o gru%are de inovaii care vor fi %rimite
ulterior9 introducerea frescii $n %ictura moldoveneasc &i $nf&i&eaz cele &a%tesinoade generale.Deoarece %icturile acestea se deterioreaz din ce $n ce mai mult#
)inisterul Culturii &i Cultelor a ince%ut un intens %rocess de restaurare.
,
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
58/93
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
59/93
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
60/93
alimentaie %u7lic $&i fac a%ariia ca o urmare strict a cererii. =n definirea
e3em%larelor 7azelor de cazare este luat $n calcul de urmtorii %arametri9
dimensiune # comoditate# funcionalitate# tim%ul de utilizare# ti%ul de turism %e
care6l servesc.2. Cile &i mi"loacele de trans%ort turistic.
@rganizarea cltoriei este garantat de acestea # adic fragmentul
acela# este indis%ensa7il#iar turismul ca fenomen este de nerealizat. Cre&terea
ra%iditii de de%lasare $n s%aiu re%rezint o economieesenial de tim% li7er ceea
ce red individului ocazia unui se"ur mai de durat sau vizarea unui numr mai
considera7il de o7iective . Cile &i mi"loacele de trans%ort %rinci%ale im%licate $n
turism sunt cele rutiere# feroviare# aeriene# navale &i mi"loace de trans%ort
s%eciale.
. Dotrile %entru agrement &i refacerea sntii.
Dintre dotrile folositoare agrementului# cele mai remarca7ile sunt9
terenuri %entru %rofesarea a diferite s%orturi# %0rtii de sc>i &i sniu %o%icriile#
sli de %roiecie # 7i7lioteci# internetul. Dotrile %entru reconstruirea sntaii
cu%rind &i nmolurile tera%eutice emanaii de origine mofet# salinele# %la"ele.
+. Dotrile com%lementare.
5e%rezint totalitatea %rocedeelor &i instituiilor sociale# economice
sau culturale la care turistul recurge $n tim%ul cltoriei. Din categoria aceasta fac
%arte magazinele# telecomunicaiile# %o&ta# instituiile de asigurri# 7ncile# oficiilede sc>im7 valutar# instituiile de asisten social# cele administrative# culturale.
Cea mai mare ma"oritate a acestora sunt r0nduite %entru $ngi"irea
%o%ulaiei $ntregi din regiune. Turismul integr0ndu6le $n aria sa de cu%rindere ca
7un o7inuit al infrastructurii de gru%.
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
61/93
III1!1 In4ra.tructura =n turi.3ul reli2io.1
*alorificarea su%erioar a %otenialului turistic &i stimularea
activitii turistice sunt condiionate de dezvoltarea# %erfecionarea &i diversificarea
infrastructurii turistice cu rolul satisfacerii cererii turistice %rin intermediul
serviciilor &i dotrilor caracteristice. De altfel# se remarc relaii de str0ns
de%enden $ntre mrimea im%us de cererea turistic &i stadiul de e3tindere al
infrastructurii fiecare dintre cei doi %arametri stimul0ndu6se reci%roc.
,a8a de ca8are .peci4ic0 edi4iciilor reli2ioa.e
=n cazul turismului religios 7aza de cazare e3istent este $n continu
dezvoltare &i modernizare# dar $nc intr6un ritm &i un volum nesatisfctor.
=ntre introducerea $n circuitul turistic a unor o7iective &i construirea
7azelor de cazare e3ist un %aralelism evident. Aceste 7aze a%ar ca o rezultant
strict a cererii turistice# manifest0nd o mare sensi7ilitate la variaiile acesteia.
A&a se e3%lic de ce $n ultimii ani # datorit %rogramului de %romovare a
-ucovinei# au a%rut :fie $n curile mnstirilor fie $n satele din "urul acestora;
construcii destinate cazrii turi&tilor. =n cazul turismului religios se deta&eaz casele de oas%ei
din incinta mnstirilor# %recum &i ca7anele &i vilele turistice ce au $n
%rogram vizite sau e3cursii la mnstiri. )ai recent# au $nce%ut s se remarce
&i 7azele de cazare secundare# integrate domeniului turistic tem%orar &i la un
1
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
62/93
nivel modest de funcionalitate# cum ar fi %ensiunile ur7ane &i rurale fermele
agroturistice. Astfel# $n -ucovina la nivelul anului 21 e3istau 1 de structuri de
cazare folosite de ctre turi&tii venii s viziteze mnstirile din acest inut dintr6
un total de /. =n acela&i an# ca%acitatea de cazare turistic e3istent era de,,+ locuri# ceea ce re%rezint doar G din ca%acitatea naional. Cu aceast
medie -ucovina rm0ne $n urma unor regiuni turistice de %rim ordin ca litoralul
)rii 8egre sau *alea !ra>ovei.
=n ceea ce %rive&te ca%acitatea de cazare turistic a mnstirilor#
aceasta este redus. (3ist mnstiri# ca de e3em%lu )nstirea Sucevia care nu
dein s%aii de cazare.
@rice turist %rime&te din %artea mnstirii ad%ost &i m0ncare
%entru ma3im trei zile. !entru o %erioad $ndelungat# turistul tre7uie s %lteasc o
suma de 2 lei. Actul turistic se materializeaz# $n acest caz< din %unct de
vedere economic numai o dat cu funcionarea acestor 7aze de cazare %e
anumite tarife# %entru c astfel# limitarea turismului doar la sim%la vizitare a
mnstirilor este sinonim cu realizarea com%onentei culturale# fr nici o
eficien %e %lanul $ncasrilor.
)nstirile &i 7isericile din ora&ul Suceava nu dein 7aza de
cazare %ro%rie# turi&tii %ut0nd fi cazai $n >otelurile din ora&9 -ucovina# Arca&ul#
-alada# Hloria# Oamca# Suceava# toate de dou stele. Du% afirmaiile %reotului6
clugr 8icodim# g>idul M0n0.tirii S41 Ioan cel Nou7 c $n urm cu c0iva
ani a e3istat aici o 7az de cazare de c0teva zeci de locuri. )omentan# nu mai
e3ist dec0t c>iliile celor 2 de clugri &i casa !. S. !imen. a >ramul mnstirii:2+ iunie; cei mai muli turi&ti# venii $ndeose7i din )aramure $nno%teaz su7
cerul li7er# $n curtea mnstirii.
=n urma cercetrilor de teren# ca%acitatea de cazare turistic din
incinta mnstirilor este de circa +6+, locuri.
2
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
63/93
)nstirea !utna este ansam7lul mnstiresc cu cea mai com%le3
7az de cazare# actualmente aflat $n curs de dezvoltare. Du% afirmaiile
%rintelui 8icolae# g>idul muzeului mnstirii# 7aza de cazare se constituie din
Ar>ondaric ce dis%une de 4 de locuri &i din >otelul mnstirii# construit du%revoluie $n afara incintei mnstire&ti# %e %artea drea%t. (ste o cldire modest
cu dou niveluri# cu 7aie %ro%rie# care %oate ad%osti 21 turi&ti. Camerele sunt cu
mai multe %aturi# unele fiind rezervate femeilor# iar altele 7r7ailor.
=n tim%ul sezonului sunt date $n folosin c0teva csue din lemn.
Casa de oas%ei este destinat %ersonalitilor. Com%arativi cu celelalte mnstiri#
aceast 7az de cazare este destul de e3tins. De&i dotarea este foarte sim%l#
as%ectul camerelor este %lcut &i %rimitor. (le nu au dec0t o mas# c0teva %aturi#
iar %ereii sunt $m%odo7ii de icoane# &i scoare s%ecifice -ucovinei.
)nstirea Sucevia s%re deose7ire de )nstirea !utna# $n afara
c>iliilor celor de clugrie nu deine alte structuri de cazare. Du% afirmaiile
)aicii Ltefania ma"oritatea turi&tilor care vor s $nno%teze aici au la dis%oziie
>anul turistic Sucevia din vecintatea mnstirii cu o ca%acitate de 12+ locuri.
!entru )nstirea )oldovia du% 1// s6a %ermis construirea
unei gos%odrii a mnstirii $n care vieuiesc maicile mai tinere# se cresc
animale# se %regte&te m0ncarea. =n aceea&i gos%odrie e3ist K9asa pentru
nchintoriB ce se reduce la doua camere cu c0te 12 %aturi. 0ng aceast
gos%odrie e3ist o vil cu doua eta"e destinat vizitatorilor de seam# cum a
fost cazul vizitei recente din luna mai 2 a !rinului C>arles al )arii -ritanii.
)aica Tatiana afirm c aceste construcii au o7inut cu greu %ermisiunea de afi construite deoarece l0ng un monument istoric %recum )oldovia nu se %oate
construi dec0t la o distan minima de 2 metri.
-azele de cazare din )nstirile *orone &i ?mor sunt minime#
acestea fiind com%ensate de gos%odriile rne&ti dornice de a caza turi&ti dar
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
64/93
&i de a%ro%ierea ora&ului Hura umorului. =n )nstirea Dragomirna 7aza de
cazare este a%roa%e ine3istent e3ist0nd totu&i c0teva amena"ri %entru turi&ti.
)omentan mnstirea a rmas fr surs de a%# datorit secrii lacului
Dragomirna.)nstirea 50&ca ofer turi&tilor cazare $ntr6o cldire situat $n
faa 7isericii mnstirii. (a are 1+ camere cu c0te dou sau %aturi. Aceast
ca%acitate de cazare se dovede&te a fi foarte mic $n com%araie cu cererea
turistic# motiv %entru care este necesar rezervarea %rin telefon.
)nstirea !ro7ota are o ca%acitate de cazare de de locuri
rezervarea fc0ndu6se tot %rin telefon. Celelalte mnstiri au 7az de cazare cu
o ca%acitate foarte redus. ?nele sunt situate $n ora&e :Siret# 5dui; unde
e3ist >oteluri %entru cazare# altele afl0ndu6se $n zone unde este dezvoltat
agroturismul. Datele o7inute de la mnstiri sunt %ur orientative# nee3ist0nd o
statistic %ro%riu6zis a ca%acitii de cazare. !este G din turi&tii strini doresc
s fie cazai# $n tim%ul vizitei lor $n incinta mnstirii ei fiind interesai $n mod
deose7it de tradiiile &i o7iceiurile religioase rom0ne&ti.
III1#1 Anali8a in4ra.tructurii turi.3ului reli2io.
!entru edificiile religioase o metod %ractic %entru investigare
este ce.tionarul1 C>estionarul are urmtoare structur9 8umele mnstirii
ocalizarea mnstirii ' gos%odriei :sat# comun# "ude;
Ti%ul comunitii mona>ale :clugri sau clugrie;
+
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
65/93
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
66/93
Care este originea veniturilor9
6v0nzarea %roduselor vegetale &i animale
6activiti turistice6ta3e %erce%ute %entru muzeu# fotografiat sau filmat
6donaii
6magazin 7isericesc din incinta mnstirii
Care este situaia veniturilor fa de anii trecui :a crescut# a
sczut # rmas acela&i;
!rinci%alele c>eltuieli au fost fcute %entru9 6$ntreinerea gos%odriei
6servicii turistice
6lucrri agricole
6alimente
6$m7rcminte
Faciliti infrastructur9
6legturi mai 7une# drumuri ' ci ferate
6a%rovizionare cu a% de 7un calitate
6telefon
6electricitate
6colectarea de&eurilor mena"ere
6canalizare
Faciliti servicii
6mi"loace %u7lice de trans%ort
6 %o&t
6uniti sanitare
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
67/93
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
68/93
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
69/93
inclus %rintre cele mai vizitate mnstiri cu toate acestea fenomenul turistic este
inca%a7il s asigure veniturile necesare %entru e3istena de zi cu zi din mnstiri.
Ce.tionar pentru M0n0.tirea Putna
6 numele mnstirii9 Putna
6 localizarea mnstirii9 Comuna !utna# "udeul Suceava
6 >ramul mnstirii9 Intrarea )aicii Domnului $n -iseric :21
noiem7rie;
6teren $n %ro%rietate9
1. teren ara7il#
2. %&uni &i %dure
. mnstirea utilizeaz servicii de mecanizare $nc>iriate
+. se cresc animale9 vaci# ovine# %orci
6 drumul de acces s%re mnstire este asfaltat
6 e3istena unei ci ferate $n a%ro%ierea mnstirii
6 dotarea mnstirii9
1. este racordat la reeaua de electricitate
2. dis%une de telefon. televizor color
+. gru%ul sanitar este $n curte
6venitul este asigurat de9
/
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
70/93
1. ta3e de intrare
2. ta3e %entru fotografii
. ta3e %entru filmri video
+. magazin 7isericesc,. donaii
. cre&terea animalelor
6turi&ti9
1. $n medie 12.6 1.
2. turi&ti rom0ni ,,6 G cu %re%onderen din "udeele9
)aramure -istria# Ia&i# -ucure&ti
. turi&ti strini +6+, G din ri vest6euro%ene 9 Hermania# Frana#
Austria# (lveia# dar &i din Na%onia.
6 faciliti ale infrastructurii9
1. canalizare
2. legturi 7une 6 ci ferate 6 drumuri
. colectarea de&eurilor mena"ere
+. telefon
,. a%rovizionare cu a%
6faciliti de servicii
1. $nlesniri %entru activiti turistice de ti% %elerina"2. magazine
. serviciul %o&tal
Ce.tionar pentru M0n0.tirea Dra2o3irna
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
71/93
6 numele mnstirii9 Dragomirna
6 localizarea mnstirii9 comuna )itocul Dragomirnei# "udeul
Suceava6>ramul mnstirii9 44444444
6 teren $n %ro%rietate
6 teren ara7il
6 %dure &i %&uni
6 mnstirea utilizeaz servicii de mecanizare $nc>iriate.
6 animale9 7ovine# %orcine &i %sri
6 a%rovizionarea cu a% se face %rin terasa %ro%rie.
6 drumul de acces s%re mnstire este asfaltat
6 dotarea mnstirii
1. muzeul de art feudal
2. racordat la reeaua de electricitate
. dis%une de telefon
+. dis%une de televizor color
,. televiziune %rin ca7lu
. gru%uri sanitare
6 venitul este asigurat de9
1. ta3e de intrare2. ta3e %entru fotografii
. ta3e %entru filmri video
+. magazin 7isericesc
,. donaii
1
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
72/93
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
73/93
mnstiri# unde nu este o certitudine strict ci orientativ de la finalul sezonului
turistic. Consemnrile turistice de la mnstiri# $&i au 7aza $n numrul 7iletelor
de muzeu# &i cele de la intrare. =n medie ta3a de vizitare a mnstirilor este de
. lei ' %ersoan. Ta3a %entru camera video este de 1. lei iar %entrufotografiat $ntre .61. lei.
=n conformitate cu datele o7inute de la mnstiri# cele mai vzute
sunt *orone# !utna# Dragomirna# Sucevia# )oldovia# umor# !ro7ota# frescele
e3terioare fiind foarte cutate de turi&ti.
Se o7serv fa%tul c mnstirile cele mai vizitate din -ucovina
sunt 9 *orone cu %este 1+. turi&ti ' an # !utna %este 12. turi&ti ' an # $n
vreme ce %entru Dragomirna numrul turi&tilor $ntrece u&or valoarea de /.
turi&ti ' an. )nstirile )oldovia# Sucevia &i umor se contureaz %rintr6un
numr de turi&ti similar.
De%lasrile turistice interne s%re mnstirile din -ucovina sunt
alctuite din intelectuali# studeni &i elevi $n vacane# &i care se mi&c cu
autocare# %e "os sau cu ma&inile %ersonale.
religioase tradiionale :=nviere# Crciun# >ramuri 7iserice&ti;.
De e3em%lu# la sr7torirea >ramului mnstirii KSf. IoanB de la
Suceava se str0ng c0teva sute de %elerini# izvor$i din "udeele vecine.
Distri7uia de6a lungul anului a numrului de turi&ti este foarte
nestatornic $n vremea cald $nregistr0ndu6se %este /G de unde reiese
necesitatea s%ri"inirii turismului de iarn. unile cu flu3 cel mai ridicat de turi&ti
sunt din a%rilie &i %0n $n octom7rie# culminantul fiind $nregistrat $n lunile iunie&i august.
A%ro3imativ G %rintre turi&ti fac %arte din flu3ul turistic intern.
Cele mai im%ortante "udee emitoare sunt 8eam# -acu# Ia&i# -istria#
)aramure -oto&ani# &i ora&e din vestul &i sudul rii9 Timi&oara# Craiova#
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
74/93
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
75/93
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
76/93
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
77/93
$. 3uceava-3tupca-nstirea Fumorului-2orone-9mpulung
oldovenesc-7aru-Jugreni-2atra ;ornei-9mpulung oldovenesc-2atra
oldoviei-3ucevia-arginea-'utna-7dui-)rbore-9acica-;ragomirna-3uceava
G#LL HmI.A. lticeni-7ca-(aia-lini-2orone-nstirea Fumorului-
3uceava-lticeni G!LL HmI.
M. 7dui-'utna-arginea-3ucevia-2atra oldoviei-2ama-
2orone-nstirea Fumorului-9acica-3olca-)rbore-7dui G!"# HmI.
K. 9mpulung oldovenesc-2atra oldoviei-3ucevia-
arginea-'utna-7dui-)rbore-3olca-9acica-nstirea Fumorului-2orone-
3ltioara-9mpulung oldovenesc G!"L HmI.
B. 9mpulung oldovenesc-ucina-2atra ;ornei-Jugreni-
7aru-9mpulung oldovenesc G1M$ HmI.
1L. 9mpulung oldovenesc-2orone-@ura Fumorului-9acica-
3olca-)rbore-7dui-'utna-arginea-3ucevia-2atra oldoviei-9mpulung
oldovenesc G!"$ HmI.
11. @ura Fumorului-nstirea Fumorului-9acica-3olca-
)rbore-7dui-'utna-arginea-3ucevia-2atra oldovitei-2ama-2orone-@ura
Fumorului G!LL HmI.
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
78/93
-
8/12/2019 Turismul Religios in Moldova
79/93
6 marginile u&ilor &i ferestrelor sunt $n resort fr0nt cu rozete $n trifoi# de
influen gotic.
6 zidul de incint are metereze deasu%ra drumului de str"a&i.
Ele3ente noi6 foi&orul monumental accesi7il cu cinci arcade mari :este a doua 7iseric cu %ridvor
desc>is du% umor;
6 tainia deasu%ra camerei mormintelor
6 semisoclul din "urul 7isericii din %iatr cio%lit
6 -olile %ridvorului sunt lucrate $n stil moldovenesc $n form de cruce.
6 Oidul