Ioan Gura de Aur - Despre Marginita Putere a Diavolului, Despre Cainta, Despre Necaz
(Tratatul al despre Filosofilor) - Libris.ro Aureus...ma edilie (despre care unii suslin totuqi ci...
Transcript of (Tratatul al despre Filosofilor) - Libris.ro Aureus...ma edilie (despre care unii suslin totuqi ci...
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomfurieiHermes TrismegistulTractatus Aureus : (Tratatul de aur al lui Hermes despre piatraFilosofilor) / Hermes tismegistus; trad.: Monica Medeleanu,Gabriela Nica. - Bucuregti : Herald, 2016ISBN 978-973-rtt -623 _5
I. Medeleanu, Monica (trad.)II. Nica, Gabriela (trad.)
133
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cirli nu poate fireprodusi sau transmisl sub nicio formi gi prin niciun mijloc, elec_tronic sau mecanic' inclusiv fotocopiere, inregistrare sau prin oricesistem de stocare a informatiei, fhri permisiunea editoruiui. Edigein limba romini publicati de Editura Herald. Copyright @ 2OL6
Hermes Trismegistus
(Tratatul de aur al lui Hermesdespre Piatra Filosofilor)
Studii introductive Ei comentarii:MARGARET ATWOOD & ISRAEL REGARDIE
Traducere:MONICA MEDELEANU & GABRIELA NICA
EDITURA *b,,*o,,Bucureqti
Hermes Trismegistus
2. Fermentul descris aici nu este nimic altceva decit
spiritul vital, libidoul' Cind este ajutat si urce spre supra-
i.ti U* adAncurile intunecate ale lumii subterane' acesta
po*" de unul singur sil afeclezein asemenea m[suri dife-
In.i" pa*t ale psilicului, incit ajunge si aclioneze in con-
formitate cu natura unui ferment qi si le transforme' Pentru
inceputul acestei acliuni de transformare este indispensabi-
iu "rin",."
individualit[1ii - altfel' nu are loc fermentttea'ci
dezintegrarea qi haosul'
5. Rezultatul integr[rii poate fi' la inceput' in aseme-
nea misurl de tulburlior inctt viala incepe sl i se prezinte
i*r-o lumini cu totul diferiti privirii increzltoare a celui ce
.*p.ri-.rteazi. Acesta a depaqit vechiul punct de vedere
neirotic, insi a pitruns intr-o lume in care nu este sigur pe
sine. Este o stare temporarl de indoiall Ei de perplexitate'
Iar aceastl stare nu esie deloc pl6cut[' lns[ este vorba doar
de un loc in care ne oprim temporar qi care dispare atunci
.and uirionea se obiEnuieqte 9i ie familiarizeazi cu lucruri
ce ii fuseserl str[ine, cu o perspectivl mai stabili qi' de ace'
ea, mai fericit[ qi mai echilibrati'
t74
Cuprins
Notd asupra edilieiTeoria transmutlrii qi Materia Prima a filosofilor
Tractatus Aureus - Tratatul de aur al lui Hermes desprePiatra FilosofallSec[iunea ISecfiunea IISecfiunea IIISecliunea IVSecfiunea VSecfiunea VISecliunea VII
Partea a douaProlegomenelakatatul de aur al lui Hermes
Tractatus Aureus - Tratatul de aur al lui Hermes desprePiatra FilosofaliSecfiunea ISecliunea IISecfiunea IIISecliunea IVSecfiunea VSecliunea VISecliunea VII
Comentarii
5
7
29
31
40
49
53
57
60
62
67
69
93
95
99
105
r07110
tL2tt4rt7
Redactor:
RaduDuma
Concepfia grafici a copertei:
Diana $erbdnescu
DTP:
Corina Rezai
Lector:
Marian Sdndulache
Pentru noutifi gi comenzivizitali site-ul nostru:www edituraheraldrosau contactali-ne Ia:
of f [email protected] - CP.33 Sect. II BucuregtiT el: 021..319.40.60, 021..319.40.61.
F ax: 021..319.40.59, 021..319.40.60
Mob: 0744.888 .388, 07 7 1.664.320
NotI asupra editiei
TIn lucrarea sa intitulaf Tradi{ia secretd in alchimie, Ar-thur Waite ne informeaz| cdTratatul de aur al lui Hermes a
aperut pentru prima datl la Leipzig, in anul 1600,la editura
Guecias, fiind reeditat in 1610 sub denumirea de: Hermetis
Trismegisti: Tractatus vere aureus de lapidis philosophici se-
creto,Yalentinus Am Ende imprimebat, Lipsiae, 1610. Ulti-ma edilie (despre care unii suslin totuqi ci ar fi fost tipiriticeva mai devreme, in 1566) este inso[iti de un edificator
comentariu aparlinAnd lui Dominicus Gnosius. O versiune
in limba englezd,bazatdpe un text latin tdrziu, a fost incluside William Salmon ln lucrarea sa Medicina Practica. Editia
folositi de Margaret Atwood (in prima parte a volumuluinostru) diferi de cea a lui Salmon, ceea ce ar indica o sursinecunoscuti, pe care din picate autoarea nu o mentioneaze.
Cit priveqte varianta utilizati de Israel Regardie (inpartea a doua a cirlii de fa[6), este dificil de spus cirui al-
chimist aparfine, degi au fost avansate mai multe nume:
|ohann Grasseus, care a compilat coleclia de texte Dyas
Clrymica Tripartita; Madathanus, autorul mai multor trata-te alchimice renumite in epoc[; Sincerus Renatus, membru
Hermes Trismegistus
activ al societi{ii,,Fra[ii Crucii de Aur", avind in vedere cilucrarea este dedicatd Fratribus Aureae Crucix. Ultima va-
rianti pare credibill, daci finem seama cd Tractatus Aureus
are strinse legituri cu o altl scriere, bine-cunoscutd rcza-crucienilor, intitulati Geheime Figuren der Rosenkreuzer
aus dem 16ten and l7ten lahrhundert Ei publicati la Altonain perioada 1785-90.
intre cele doui versiuni ale Tratatului lui Hermes re-
unite in edilia romAni existd pe alocuri diferenfe semni-ficative, extrem de interesante pentru cititorul preocupatde Arta alchimici. La fel de provocatoare sunt gi abordirilecelor doi comentatori, cu atit mai mult cu cit acestea suntfbcute din perspective diferite implicdnd mistica, psiholo-
gica Ei metafizica, ceea ce indicl limpede polisemia textuluialchimic.
Este cit se poate de eviderrtcdTractatus Aureusnutine de
Corpus Hermeticum, DeEi originea sa nu a putut fi stabiliti cu
exactitate, in toatl perioada Evului Mediu a fost considerat de
origine arabi. in ciuda numelui pe care il poarti, paternitatea
acestei scrieri continul si fie obiect de controversi. Ce putem
spune insi cu certitudine este ci Tractatus Aureus rilmdnevnadin cele mai vechi qi mai complete lucriri dedicate Marii Ope-
re, fiind considerati de alchimigtii din toate timpurile drept o
elucidare a simbolismului alchimic general gi, mai ales, o expu-
nere completl a Artei lor.
Radu Duma
SeH
Teoria transmutlriisi Materia Prima a filosofilor,
Est in Mercurio quicquid quaerunt Sapientes
Ttrrba Ecercit.l.
Fr-tI.oriu alchimiei, degi rimdne pentru cei mai mulli oa-
meni o tain6, este foarte simpli; fundamentul acesteia poa-te fi cuprins intr-o afirmalie a lui Arnold de Villanova, dinscrierea sa intitulati Speculum:
In naturd existi o materie puri, care, fiind descoperitigi adusl prin arti la desivdrqire, transformi in sine in-siqi in mod proporfional toate corpurile nedesivArqitepe care le atinge.
Iar acesta pare si fie adeviratul fundament al transmu-taliei metalelor qi al oricdrei alte opera{iuni; qi anume, omo-genitatea substanfei radicale a tuturor lucrurilor. intreagadoctrini hermetici pare si plece de la presupozifia ci me-talele, mineralele gi toate genurile de naturi provin din ace-
leaEi principii prime gi pot fi reduse labazalor comuni sau
Materia Prima mercuriall.
Hermes Trismegistus
Corpul multiform al lumii se afle la vedere, insi sursa
este pretutindeni ascuns6, analiza obignuiti neput0nd desco-
peri aceasti Materie Universali cunoscutl doar de citre ini-
!ia{i. S-a obiectat astfel c[ speciile naturale nu pot fi transmu-
tate, intrucit transmutafia unor specii diferite una in cealalti
implici amestec gi un produs corupt; astfel, daci s-ar admite
ci se poate infuza, prin orice mijloc, aur in plumb sau o altiformi inferioari, produsul tot imperfect ar rimAne, specia
superioard fiind intinati de amestecul inferior; iar rezultahrl
nu ar fi de fapt aur, ci o naturi intermediarl, in func[ie de
virtutea proporfionali a metalelor unite. intrucAt speciile sunt
indestructibile, transmutalia metalelor a fost considerati un
sofism Ei nu o art[ adeviratl
Dar, alchimiqtii nu suslin ci speciile sunt cele suPu-
se transmutlrii gi nu spun nici c[ plumbul ca plumb sau
mercurul ca mercur particular pot fi transformate in aur,
tot aga cum nici un ciine nu poate fi transformat in cal qi
nici o margareti in lalea sau viceversa. Ei urmiresc inslumidul radical din care toate acestea sunt alcltuite, despre
care afirmi c[ poate fi extras prin arti din forme inferioa-
re, fiind eliberat prin forla unui ferment sau a unei atrac{ii
superioare.
Nu speciile, spune Roger Bacon, sunt transmutate, ci
mai curind subiectul lor.I Agadar, prima opera(iune constl
din reducerea corpului la api, adicl la mercur, ceea ce poar-
ti numele de Solufie, care rcprezintl fundamentul intregii
arte2.Iar prima preparare qi temelie a artei hermetice, spune
autorul tratatului R osarium,este Solu{ia qi reducerea corpu-
1 Species non transmutantur, sed subjecta specierum optime et
propriissime.2 Vezi Rogeri Bachonis, Radix Mundi et Speculum Alchemiae.
8
Tractatus Aureus
lui la ap[, care este argintul viu: cici este bine gtiut de citreartizani ci speciile nu pot, in sine, si fie transmutate, dinmoment ce nu se pot corupe; ci pot fi transformate Subiec-
tele speciilor, fiindci sunt coruptibile qi se pot schimba. IarSubiectele speciilor nu pot fi la rdndul lor transmutate dacinu sunt mai intdi reduse la materia lor originari qi astfel
devenite libere s[ treaci de la o formi la alta. Lucrul acesta
nu este contrar rafiunii, pentru c[ eliminarea unei formepermite introducerea alteia, afa cum se poate observa inoperafiile grosiere, precum fabricarea sticlei din cremene,
pietre qi cenuql. Aqadar, filosoful experimentat ar trebui sifie mult mai capabil si corupi Subiectul naturilor qi si in-troduci o noui Form6. Arnold, admilind la rindul siu cispeciile sunt indestructibile, sfttuiegte ca Subiectul si fie eli-berat printr-o reducfie artificialit - Species non transmutarised individua specierum2. La fel qi Avicenna3 qi Aristotela.
Cind, aqadar, Raimundus Lullus, vorbind despre Arti,declari ci speciile sunt absolute qi nu pot fi schimbate una
I Species metallorum transmutari non possunt: et hoc verum est
ut ipsi asseruut, nisi ad primam materiam redigantur. Reductio autem
illorum ad primam materiam est facilis etc. - Liber Perfect. Magist.,
sub initio.2 Speculwm Alchymiae Arnoldi, Octava Dispositio. Vezi de
asemenea, in Rosario,lib. i. cap. ix, Quid sit opus physicum; de ase-
menea Clangor Buccinae, Tractatus mirabilis, de Luna PhilosophicaEnigmata Diversa.
3 Sciant Artifices Alchimiae species sive formas species metallo-
rum vere transmutari non posse nisi in primam materia et sic in aliudquam prius permutentur - Lib. ii. Tractaf. i. cap. iv. De Operat. Med.
Sing.a Metalla autem omnia, ut ad rem redeam, fiunt ex una ea-
demque materiam etc. - Meteor,lib. iii. cap. xv.