Tratat de drept social international si european - Nicolae ... de drept social international...

Cuprins 563

Cuprins

ABREVIERI ............................................................................................................................. 5 ARGUMENTUL TEORETIC AL LUCR RII ............................................................................ 7 THE THEORETICAL ARGUMENT OF THE TREATISE ........................................................ 9 ARGUMENT THÉORIQUE DU TRAITE ............................................................................... 11 ABSTRACT ........................................................................................................................... 13 RESUME ............................................................................................................................... 24 PARTEA I DREPTUL SOCIAL EUROPEAN DE LA MODELUL SOCIAL EUROPEAN LA PILONUL EUROPEAN AL DREPTURILOR SOCIALE ....................................................... 35 PARTEA A II-A ORGANIZA II INTERNA IONALE CU RESPONSABILIT I ÎN PROMOVAREA DREPTURILOR ECONOMICO-SOCIALE ........................................................................... 42 CAPITOLUL I SISTEMUL ORGANIZA IEI NA IUNILOR UNITE .............................................................. 42

1.1. Carta Organiza iei Na iunilor Unite i Declara ia Universal a Drepturilor Omului .......... 42 1.2. Pactul interna ional cu privire la drepturile economice, sociale i culturale ............... 47 1.3. Conven ia pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare fa de Femei – un model suis generis de garantare a egalit ii ................................................................ 53

1.3.1 Clarific ri conceptuale: egalitate sau echitate ...................................................... 53 1.3.2. Standardele conven ionale în materia egalit ii .................................................. 55 1.3.3. Implica iile factorului cultural asupra egalit ii: standardul egalit ii transformative ................................................................................................................ 56 1.3.4. Analiza de con inut .............................................................................................. 57 1.3.5. Standardele egalit ii în cazuistica Comitetului pentru Eliminarea Discrimin rii fa de Femei ............................................................................................ 61 1.3.6. Critica asupra eficien ei Conven iei: situa ia rezervelor ...................................... 66 1.3.7. Concluzii cu privire la România ........................................................................... 67

1.4. Pactul global al Na iunilor Unite ................................................................................. 68 1.5. Principiile directoare ale Organiza iei Na iunilor Unite privind întreprinderile i drepturile omului ................................................................................................................ 69 1.6. Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil ................................................................... 70

CAPITOLUL II ORGANIZA IA INTERNA IONAL A MUNCII (O.I.M.) ..................................................... 72

2.1. Istoric; domenii de activitate ....................................................................................... 72 2.2. Structura O.I.M. .......................................................................................................... 73 2.3. Normele interna ionale în domeniul muncii ................................................................ 74 2.4. Codul interna ional al muncii con inut ..................................................................... 74

564 Tratat de drept social, interna ional i european

2.4.1. Drepturile fundamentale ale omului .....................................................................75 2.4.2. Ocupare ...............................................................................................................78 2.4.3. Politica social .....................................................................................................80 2.4.4. Administra ia muncii ............................................................................................80 2.4.5. Rela ii profesionale ..............................................................................................81 2.4.6. Condi ii de munc ................................................................................................81 2.4.7. Securitate social ................................................................................................84 2.4.8. Munca femeilor ....................................................................................................84 2.4.9. Munca copiilor i adolescen ilor ...........................................................................84 2.4.10. Alte categorii de muncitori .................................................................................84

2.5. Mecanisme de control ................................................................................................85 2.6. România i Organiza ia Interna ional a Muncii ........................................................87 2.7. Organiza ia Interna ional a Muncii i problemele sociale ale globaliz rii .................88

CAPITOLUL III CONSILIUL EUROPEI .........................................................................................................92

3.1. No iuni introductive obiective, scopuri .....................................................................92 3.2. Structur .....................................................................................................................92 3.3. Activitatea normativ ..................................................................................................93

CAPITOLUL IV CONVEN IA EUROPEAN A DREPTURILOR OMULUI ...................................................95

4.1. Caracteristici generale ...............................................................................................95 4.2. Drepturi i libert i garantate ......................................................................................95

4.2.1. Interzicerea sclaviei i a muncii for ate (art. 4) ....................................................96 4.2.2. Libertatea de întrunire i de asociere (art. 11) ....................................................98 4.2.3. Dreptul la instruire (art. 2 al Protocolului nr. 1) ................................................. 101

4.3. Unele reflec ii asupra teoriei egalit ii în cultura legal european ........................ 103 4.3.1. Argument în favoarea caracterului compozit i evolu ia c tre un standard comun ......................................................................................................................... 103 4.3.2. Analiz asupra transpozi iei teoriei egalit ii în cuprinsul art. 14 din Conven ia european a drepturilor omului i a libert ilor fundamentale ................... 108 4.3.3. Analiz asupra transpozi iei teoriei egalit ii în cuprinsul art. 1 din Protocolul 12 al Conven iei europene a drepturilor omului i a libert ilor fundamentale .............................................................................................................. 115 4.3.4. Introducerea factorului cultural în studiul întreprins asupra teoriei egalit ii în contextul Conven iei europene a drepturilor omului i a libert ilor fundamentale .............................................................................................................. 117 4.3.5. Prolegomene la explica iile jurispruden iale ale discrimin rii în func ie de factorul cultural i de criteriul sex: (1) pluralismul religios; (2) neutralitatea statal ; (3) raportul dintre stat i religie ...................................................................... 121 4.3.6. Abordarea jurispruden ial a discrimin rii în func ie de sex i cultur . Cazul portului v lului islamic ...................................................................................... 123

CAPITOLUL V CARTA SOCIAL EUROPEAN (1961) I CARTA SOCIAL EUROPEAN REVIZUIT (1996) ............................................................................................................. 131

5.1. Caracteristici generale ............................................................................................ 131 5.2. Con inut ................................................................................................................... 132 5.3. Mecanismul de control ............................................................................................ 136 5.4. Domeniu de aplicare ............................................................................................... 138 5.5. Interpretarea Cartei Sociale Europene ................................................................... 139

Cuprins 565

CAPITOLUL VI CONVEN IA PENTRU PREVENIREA I COMBATEREA VIOLEN EI ÎMPOTRIVA FEMEILOR I A VIOLEN EI DOMESTICE ....................................................................... 142 PARTEA A III-A DREPTUL SOCIAL AL UNIUNII EUROPENE ................................................................... 147 CAPITOLUL I PREVEDERI ÎN TRATATELE FUNDAMENTALE ............................................................. 147 CAPITOLUL II LIBERA CIRCULA IE A PERSOANELOR I A FOR EI DE MUNC ............................ 152

2.1. Domeniul de aplicare ............................................................................................... 153 2.2. Con inutul material ................................................................................................... 157

2.2.1. Dreptul de intrare i de edere .......................................................................... 157 2.2.2. Liberul acces la angajare i egalitatea de tratament ......................................... 162 2.2.3. Dreptul de a r mâne pe teritoriul unui stat membru dup desf urarea unei activit i salariate în acel stat ............................................................................... 169 2.2.4. Angajarea în administra ia public .................................................................... 171 2.2.5. Restric ii ale dreptului de intrare i dreptului de edere pe motive de ordine public , securitate public i s n tate public ................................................. 172 2.2.6. Facilitarea exercit rii drepturilor conferite lucr torilor în contextul liberei circula ii a lucr torilor ................................................................................................... 179

2.3. Institu ii competente ................................................................................................. 180 2.4. Legisla ie intern armonizat privind libera circula ie a persoanelor i a for ei de munc ......................................................................................................................... 182

CAPITOLUL III LIBERTATEA DE STABILIRE I CEA DE A PRESTA SERVICII .................................... 187

3.1. No iune i legisla ie principal .................................................................................. 187 3.2 Interpret ri jurispruden iale ....................................................................................... 188 3.3. Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pie ei interne .............................. 190

CAPITOLUL IV EGALITATEA DE TRATAMENT I NEDISCRIMINAREA LA LOCUL DE MUNC ........ 197

4.1.1. Analiza diacronic a circumstan elor care au determinat formularea problemei egalit ii în sistemul de drept al Uniunii Europene ..................................... 197 4.1.2. Principiul egalit ii reflectat în legisla ia primar a Uniunii Europene. Posibila transpozi ie în modele interdisciplinare de analiz ........................................ 199

4.2. Principiul egalit ii de remunerare ............................................................................ 204 4.3. Principiul tratamentului egal în materia securit ii sociale ....................................... 206

4.3.1. Prevederi esen iale ............................................................................................ 206 4.3.2. Jurispruden reprezentativ ............................................................................. 207

4.4. Protec ia special a lucr toarelor gravide, l uze sau care al pteaz ..................... 211 4.4.1. Prevederi esen iale ............................................................................................ 211 4.4.2. Legisla ie intern armonizat ............................................................................ 216

4.5. Tratamentul egal între persoane indiferent de originea etnic sau rasial .............. 219 4.6. Cadrul general în favoarea egalit ii de tratament în domeniul ocup rii i al muncii .............................................................................................................................. 222 4.7. Criteriul cultural al nediscrimin rii în directivele Uniunii Europene .......................... 226


4.7.1. Directiva de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea for ei de munc i condi iile de munc (Directiva 2000/78) ............ 226 4.7.2. Directiva Consiliului 2000/43/CE din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalit ii de tratament între persoane, f r deosebire de ras sau origine etnic .............................................................................................................. 229 4.7.3. Comentarii asupra portului v lului islamic în sistemul de drept al Uniunii Europene. Posibile scenarii de interpretare i aplica ii la nivel na ional ..................... 230

4.8. Principiul egalit ii de tratament între femei i b rba i privind accesul la bunuri i servicii i furnizarea de bunuri i servicii .................................................................... 236

4.9. Principiul egalit ii de anse i al egalit ii de tratament între b rba i i femei în materie de angajare i de munc ................................................................................... 238

4.9.1. Egalitatea de remunerare ................................................................................. 239 4.9.2. Egalitatea de tratament în sistemele profesionale de securitate social ......... 241 4.9.3. Egalitatea de tratament în ceea ce prive te accesul la încadrare în munc , la formare i la promovare profesional i condi iile de munc ................................. 244 4.9.4. Jurispruden reprezentativ a Cur ii de Justi ie a Uniunii Europene dezvoltat în temeiul Directivei 2006/54/CE ............................................................... 246

4.10. Concediul parental ................................................................................................ 250 4.11. Principiul egalit ii de tratament între b rba i i femei care exercit o activitate independent .................................................................................................. 254 4.12. Legisla ie român armonizat privind nediscriminarea pe criterii de sex ............. 256

4.12.1. Codul muncii ................................................................................................... 256 4.12.2. O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea i sanc ionarea tuturor formelor de discriminare ................................................................................................................ 256 4.12.3. Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de anse între femei i b rba i........... 259 4.12.4. Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea i combaterea violen ei în familie ..... 266

CAPITOLUL V CONDI IILE DE MUNC .................................................................................................. 269

5.1. Securitatea i s n tatea la locul de munc ............................................................ 269 5.1.1. Prevederi esen iale în directiva-cadru .............................................................. 269 5.1.2.Directivele specifice ........................................................................................... 272 5.1.3. Legisla ie român armonizat .......................................................................... 281

5.2. Salariile i timpul de munc . Statistici ..................................................................... 289 5.2.1. Regulamentul (CE) nr. 2744/95 al Consiliului, din 27 noiembrie 1995, privind statisticile referitoare la structura i repartizarea salariilor .............................. 289 5.2.2. Directiva 96/71/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind deta area lucr torilor efectuat în cadrul unei prest ri de servicii .................................................................................................................... 289

5.2.2.2. Directiva 2014/67/UE privind asigurarea respect rii aplic rii Directivei 96/71/CE privind deta area lucr torilor în cadrul prest rii de servicii ..................... 294 5.2.2.3. Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European i a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind deta area lucr torilor în cadrul prest rii de servicii ................................................................. 298

5.2.3. Regulamentul nr. 23/97/CE al Consiliului din 20 decembrie 1996 relativ la statisticile privind nivelul i structura costului for ei de munc ................................... 304 5.2.4. Munca atipic i foarte atipic .......................................................................... 304 5.2.5. Directiva 97/81/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind acordul-cadru cu privire la munca pe frac iune de norm .......................................... 307 5.2.6. Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru referitor la munca pe durat determinat ................................................................... 310

Cuprins 567

5.2.7. Regulamentul nr. 530/1999/CE al Consiliului din 9 martie 1999 privind statisticile structurale ale câ tigurilor salariale i ale costului for ei de munc ............ 316 5.2.8. Directiva Parlamentului European i a Consiliului nr. 2003/88/CE din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organiz rii timpului de munc ............... 317

5.2.8.1. Prevederi esen iale i jurispruden reprezentativ .................................... 317 5.2.8.2. Legisla ie român privind timpul de munc ................................................ 324

5.2.9. Regulamentul CE nr. 450/2003 al Parlamentului European i al Consiliului din 27 februarie 2003 privind indicele costului for ei de munc .................................. 326 5.2.10. Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de munc temporar ................................. 327

5.2.10.1. Prevederi esen iale ................................................................................... 327 5.2.10.2. Legisla ie român armonizat ................................................................... 329

5.3. Dialogul social i rela iile profesionale ..................................................................... 332 5.3.1. No iune, forme i evolu ii ale dialogului social în Uniunea European ............. 332 5.3.2. Directiva Consiliului 91/533/CEE din 14 octombrie 1991 referitoare la obliga ia patronului de a informa lucr torul asupra condi iilor aplicabile contractului sau raportului de munc .......................................................................... 338 5.3.3. Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 6 mai privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare i consultare a lucr torilor în întreprinderile i grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitar ...................................................................... 341

5.3.3.1. Prevederi esen iale ..................................................................................... 341 5.3.3.2. Legisla ie român armonizat ..................................................................... 345

5.3.4. Decizia 98/500/CE a Comisiei din 20 mai 1998 privind instituirea de comitete de dialog sectorial menite s favorizeze dialogul între partenerii sociali la nivel european ......................................................................................................... 348 5.3.5. Directiva Consiliului 2001/86/CE de completare a statutului societ ii europene în ceea ce prive te implicarea lucr torilor ................................................... 348 5.3.6. Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 11 martie 2002 care stabile te un cadru general relativ la informarea i consultarea lucr torilor în Comunitatea European ........................................................................ 351 5.3.7. Participarea financiar a angaja ilor în cadrul întreprinderilor ........................... 354

5.3.7.1. Norme i practici interna ionale privind participarea angaja ilor în cadrul întreprinderilor ............................................................................................... 355 5.3.7.2. Documente ale Uniunii Europene ............................................................... 357 5.3.7.3. Participarea financiar a angaja ilor în România ........................................ 361

5.4. omaj i ocupare ..................................................................................................... 361 5.4.1. Decizia (UE) 2015/772 a Consiliului din 11 mai 2015 de constituire a Comitetului pentru ocuparea for ei de munc i de abrogare a Deciziei 2000/98/CE .................................................................................................................. 362 5.4.2. Decizia (UE) 2016/1859 a Consiliului din 13 octombrie 2016 privind o Reuniune social tripartit la nivel înalt pentru cre terea economic i ocuparea for ei de munc i de abrogare a Deciziei 2003/174/CE ............................................. 362 5.4.3. Regulamentul (CE) nr. 453/2008 al Parlamentului European i al Consiliului din 23 aprilie 2008 referitor la statisticile trimestriale privind locurile de munc vacante în Comunitate ..................................................................................... 363 5.4.4. Semestrul european .......................................................................................... 363

5.5. Protec ia lucr torilor ................................................................................................. 364 5.5.1. Directiva 2008/94/CE privind protec ia lucr torilor salaria i în cazul insolven ei angajatorului (versiune codificat ) ............................................................. 364

5.5.1.1. Prevederi esen iale i jurispruden reprezentativ .................................... 364


5.5.2. Directiva Consiliului 94/33/CE din 22 iunie 1994 referitoare la protec ia tinerilor în munc ........................................................................................................ 371 5.5.3. Directiva 98/59/CE privind armonizarea legisla iilor statelor membre referitoare la concedierile colective ............................................................................ 375 5.5.4. Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind apropierea legisla iilor statelor membre relative la men inerea drepturilor lucr torilor în cazul transferului întreprinderii, al unit ii sau al unor p r i ale acestora ............................. 379

5.5.4.1. Prevederi esen iale i jurispruden reprezentativ ................................... 379 5.5.4.3. Legisla ie român armonizat .................................................................... 386

CAPITOLUL VI SECURITATEA SOCIAL ................................................................................................ 388

6.1. Coordonarea legisla iilor sociale; norme fundamentale .......................................... 388 6.2. Persoane acoperite ................................................................................................. 390 6.3. Principii .................................................................................................................... 391

6.3.1. Tratamentul egal ............................................................................................... 391 6.3.2. Tratamentul egal cu privire la presta ii, venit, fapte sau evenimente ............... 392 6.3.3. Cumularea perioadelor ..................................................................................... 392 6.3.4. Renun area la regulile de reziden ................................................................. 392 6.3.5. Prevenirea suprapunerii presta iilor .................................................................. 393 6.3.6. P strarea dreptului la pensie suplimentar al lucr torilor salaria i i al lucr torilor care desf oar activit i independente care se deplaseaz în interiorul Comunit ii ................................................................................................... 393 6.3.7. Principiul statului unic ....................................................................................... 394 6.3.8. Neacceptarea dezavantajelor ........................................................................... 394

6.4. Domenii de aplicare ................................................................................................ 394 6.5. Stabilirea legisla iei aplicabile ................................................................................. 395

6.5.1. Lucr torii deta a i i cei independen i (art. 12) ................................................. 396 6.5.2. Exercitarea de activit i în dou sau mai multe state membre (art. 13) ........... 397

6.6. Principiul diviz rii ..................................................................................................... 398 6.7. Dispozi ii speciale privind persoane ce- i au re edin a în afara statului competent ....................................................................................................................... 398 6.8. Regimul resortisan ilor din rile ter e...................................................................... 399 6.9. Documente portabile ............................................................................................... 399

CAPITOLUL VII FORMAREA PROFESIONAL I RECUNOA TEREA STAGIILOR DE FORMARE PROFESIONAL .............................................................................................................. 401

7.1. Educa ia i formarea profesional ........................................................................... 401 7.2. Jurispruden reprezentativ în domeniul educa iei i form rii profesionale .......... 405 7.3. Recunoa terea stagiilor de formare profesional ................................................... 407 7.4. Norme juridice române ti de armonizare cu legisla ia Uniunii Europene ............... 416

CAPITOLUL VIII REGLEMENT RI PRIVIND STATUTUL I DREPTURILE MIGRAN ILOR I RESORTISAN ILOR DIN STATELE TER E ................................................................... 419

8.1. Regulamente ale Uniunii Europene privind regimul circula iei i al frontierelor ...... 419 8.1.1. Regulamentul (UE) 1052/2013 EUROSUR din 2013 a stabilit un sistem european de supraveghere a frontierelor. .................................................................. 419 8.1.2. Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European i al Consiliului din 20 decembrie 2006 .............................................................................. 420

Cuprins 569

8.1.3. Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European i al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) ........................................................................................................................ 421 8.1.4. Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a criteriilor i mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de c tre un resortisant al unei ri ter e .......................................................................................... 422 8.1.5. Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 118/2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1560/2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a criteriilor i mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de c tre un resortisant al unei ri ter e .......................................................................................... 422 8.1.6. Regulamentul (UE) 514/2014 de stabilire a dispozi iilor generale privind fondul pentru azil, migra ie i integrare, precum i instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea poli ieneasc , prevenirea i combaterea criminalit ii i gestionarea crizelor .................................................................................................. 422

8.1.7. Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European i al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de c tre persoane (Codul Frontierelor Schengen) .................................... 423 8.1.8. Regulamentul (UE) 369/2016 al Consiliului din 15 martie 2016 privind furnizarea sprijinului de urgen pe teritoriul Uniunii ................................................... 424 8.1.9. Regulamentul (UE) 1624/2016 privind Poli ia de frontier i garda de coast la nivel european .............................................................................................. 425 8.1.10. Regulamentul (UE) 2018/1726 al Parlamentului European i al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agen ia Uniunii Europene pentru Gestionarea Opera ional a Sistemelor Informatice la Scar Larg în Spa iul de Libertate, Securitate i Justi ie (eu-LISA) .................................................................... 428 8.1.11. Regulamentul (UE) 2018/1806 de stabilire a listei rilor ter e ai c ror resortisan i trebuie s de in viz pentru trecerea frontierelor externe i a listei

rilor ter e ai c ror resortisan i sunt exonera i de aceast obliga ie ........................... 429 8.2. Regulamentul Dublin i rolul s u în structurarea unei politici comune în domeniul azilului .............................................................................................................. 430 8.3. Directivele adoptate în domeniul migra iei. Drepturi acordate migran ilor ............... 435

8.3.1. Directiva 2003/86/CE privind dreptul la reîntregirea familiei ............................. 436 8.3.2. Directiva 2003/109/CE privind statutul resortisan ilor rilor ter e care sunt reziden i pe termen lung .............................................................................................. 440 8.3.3. Directiva 2004/81/CE privind permisul de edere eliberat resortisan ilor

rilor ter e care sunt victime ale traficului de persoane sau care au f cut obiectul unei facilit ri a imigra iei ilegale i care coopereaz cu autorit ile competente ......... 443 8.3.4. Directiva 2008/115/CE privind returnarea resortisan ilor rilor ter e afla i în situa ie de edere ilegal ......................................................................................... 444 8.3.5. Directiva 2009/50/CE privind condi iile de intrare i de edere a resortisan ilor din rile ter e pentru ocuparea unor locuri de munc înalt calificate ....................................................................................................................... 455


8.3.6. Directiva 2009/52/CE de stabilire a standardelor minime privind sanc iunile i m surile la adresa angajatorilor de resortisan i din ri ter e afla i în situa ie de edere ilegal ............................................................................................ 458 8.3.7. Directiva 2011/36/UE privind prevenirea i combaterea traficului de persoane i protejarea victimelor acestuia ................................................................. 460 8.3.8. Directiva 2011/95/UE privind standardele referitoare la condi iile pe care trebuie s le îndeplineasc resortisan ii rilor ter e sau apatrizii pentru a putea beneficia de protec ie interna ional , la un statut uniform pentru refugia i sau pentru persoanele eligibile pentru ob inerea de protec ie subsidiar i la con inutul protec iei acordate ...................................................................................... 464 8.3.9. Directiva 2011/98/UE privind o procedur unic de solicitare a unui permis unic pentru resortisan ii rilor ter e în vederea ederii i ocup rii unui loc de munc pe teritoriul statelor membre i un set comun de drepturi pentru lucr torii din rile ter e cu edere legal pe teritoriul unui stat membru .................................. 468 8.3.10. Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European i a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea i protec ia victimelor criminalit ii .................................................................................. 471 8.3.11. Directiva 2013/32/UE privind procedurile comune de acordare i retragere a protec iei interna ionale ............................................................................ 472 8.3.12. Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European i a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitan ilor de protec ie interna ional .............................................................................................................. 478 8.3.13. Directiva 2014/36/UE privind condi iile de intrare i de edere a resortisan ilor rilor ter e în scopul ocup rii unui loc de munc în calitate de lucr tori sezonieri ........................................................................................................ 483 8.3.14. Directiva 2014/66/UE privind condi iile de intrare i de edere a resortisan ilor rilor ter e în contextul unui transfer în cadrul aceleia i companii ...... 486 8.3.15. Directiva (UE) 2016/801 privind condi iile de intrare i de edere a resortisan ilor rilor ter e pentru cercetare, studii, formare profesional , servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educa ionale i munc au pair ......................................................................................................................... 488

8.4. Concluzii .................................................................................................................. 491

CAPITOLUL IX EVOLU II ALE LEGISLA IEI MUNCII I ALE POLITICILOR DE OCUPARE ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENE ........................................................................................ 494

9.1. Carta Comunit ii privind drepturile sociale fundamentale ale lucr torilor (1989) ............................................................................................................................. 494 9.2. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2000) .................................... 496 9.3. Flexisecuritatea no iune i con inut ...................................................................... 498 9.4. Agenda social reînnoit (2008) ............................................................................. 502 9.5. Responsabilitatea social a întreprinderilor ............................................................ 502

9.5.1. Cartea Verde „Promovarea unui cadru european pentru responsabilitatea social a întreprinderilor” (2001) ................................................................................. 503 9.5.2. Comunicarea Comisiei „Punerea în aplicare a parteneriatului pentru cre tere economic i locuri de munc : s facem din Europa un pol de excelen privind responsabilitatea social corporativ ” (2006) ................................ 503

Cuprins 571

9.5.3. Comunicarea Comisiei Europene „O nou strategie a UE (2011-2014) pentru responsabilitatea social a întreprinderilor” ..................................................... 504 9.5.4. Rezolu ia Parlamentului European din 6 februarie 2013 referitoare la responsabilitatea social a întreprinderilor: un comportament responsabil i transparent al întreprinderilor i o cre tere economic durabil (2012/2098(INI)) ...... 505 9.5.5. Rezolu ia Parlamentului European din 6 februarie 2013 referitoare la responsabilitatea social a întreprinderilor: promovarea intereselor societ ii i a unei c i spre o redresare economic sustenabil i cuprinz toare ............................ 506

9.6. Pilonul european al drepturilor sociale (2017) ......................................................... 508

BIBLIOGRAFIE SELECTIV .............................................................................................. 511

INDICE TEMATIC ............................................................................................................... 553

Dreptul social european de la modelul social european la pilonul european al drepturilor sociale 35

P A R T E A I

DREPTUL SOCIAL EUROPEAN DE LA MODELUL SOCIAL EUROPEAN LA PILONUL

EUROPEAN AL DREPTURILOR SOCIALE

La începuturile sale, pe când era denumit Comunitatea Economic European , actuala

Uniune European avea obiectivele sociale relativ restrânse, însu i numele s u dovedind preocuparea pentru crearea, în primul rând, a unei pie e comune din punct de vedere eco-nomic. Totu i, în Tratatul de la Roma din 1957 existau deja prevederi referitoare la libera circula ie a lucr torilor i la nediscriminare. Astfel, art. 2, referitor la politica social , prevede: „promovarea unui nivel ridicat de ocupare a for ei de munc i de protec ie social , cre terea nivelului de trai i a calit ii vie ii, coeziunea economic i social ”, iar art. 3 (j) prevede obliga ia de a promova o „politic în domeniul social cu ajutorul unui Fond Social European”.

În anii ce au urmat situa ia s-a schimbat în mod substan ial. Au fost astfel structurate politici cu evident preponderen social , motivând apari ia conceputului de „Model social european”.

În plus, prin mijloacele specifice dreptului european au fost concretizate aceste politici prin regulamente, directive, decizii ce fac obiectul lucr rii de fa i care dau con inut no iunii de drept social european.

Raportat la sistemul de norme în materie adoptate la nivelul altor organiza ii interna-ionale, dreptul social al Uniunii Europene se distinge prin caracteristicile specifice ce-i asigur o superioritate evident 1.

Astfel, dreptul social european prive te nu numai autorit ile publice, ci impune în mod direct drepturi i obliga ii nu numai acestora, ci i salaria ilor, întreprinderilor, partenerilor sociali sau altor organisme sociale. În schimb, normele sociale adoptate în cadrul altor organiza ii interna ionale cum sunt Organiza ia Interna ional a Muncii sau Consiliul Europei vizeaz statele ca singure destinatare i devin obligatorii pentru acestea numai dup expri-marea consim mântului lor prin ratificare sau aderare.

De asemenea, Curtea de Justi ie a Uniunii Europene are un rol important în controlul aplic rii prevederilor europene sociale i în interpretarea lor, fapt ce nu este posibil nici în sistemul Organiza iei Interna ionale a Muncii, nici al Consiliului Europei, unde Curtea European a Drepturilor Omului urm re te respectarea Conven iei europene a drepturilor omului ce garanteaz , cu unele excep ii, drepturile civile i politice.

Acordarea prin Tratatul de la Lisabona a unui regim juridic obligatoriu Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, identic cu al tratatelor, a avut consecin e semnificative i pentru dreptul social european ce- i reg se te o serie de principii fundamentale în chiar textul Cartei.

Dreptul social european este instrumentul prin care se concretizeaz no iunea de model social european. No iunea s-a structurat înc din anul 2000, când în Concluziile Consiliului European de la Nisa din decembrie 2000 se sublinia c „modelul social european – caracterizat în particular de un sistem care ofer un nivel ridicat al protec iei sociale, de importan a dialogului social i de serviciile de interes general care acoper activit ile vitale pentru coeziunea social – se bazeaz în ciuda diversit ii sistemelor sociale ale Statelor Membre – pe un fundament comun de valori”2.

1 În acest sens, vezi i P. Rodiere, Droit social de l’Union Europeenne, L.G.D.J, Paris, 2008, p. 7. 2 Concluziile Pre edin iei Consiliului European de la Nisa, decembrie 2000, Anexa 1, Agenda Social

European , §11.


Decel m din aceste rânduri câteva caracteristici fundamentale ale modelului social european:

- un nivel ridicat al protec iei sociale cu servicii de interes general; - existen a dialogului social, care presupune coordonarea politicilor cu acordurile colec-

tive, negociate de partenerii sociali; - o aten ie deosebit acordat coeziunii sociale; - un set de valori esen iale comune, ca de pild : pluralismul politic, politica nediscri-

minatorie, toleran a, solidaritatea i egalitatea între femei i b rba i, un nivel cât mai ridicat al ocup rii, cre terea durabil i neinfla ionist , competitivitatea economic , calitatea vie ii i a mediului înconjur tor.

Astfel structurat, Modelul social european acoper mai multe domenii: de la educa ie i formare profesional , la ocuparea for ei de munc ; de la asigurarea unui nivel mai ridicat de via i protec ie social , la dialogul între sindicat i conducerea întreprinderii; de la s n tate i securitate la locul de munc , la lupta împotriva rasismului i discrimin rii.

Obiectivul politicii sociale i de ocupare a for ei de munc este de a promova o calitate i un standard al vie ii decent pentru to i, într-o societate activ , s n toas i incluziv .

O problem men ionat atât în doctrin i receptat i de responsabilii europeni a fost aceea a cre rii unei asimetrii fundamentale între politicile promotoare ale eficien ei pie ei i cele promotoare ale protec iei sociale i egalit ii. În procesul integr rii europene îns , rela ia a devenit asimetric , întrucât politicile economice au fost europenizate în mod progresiv, în timp ce politicile de protec ie social au r mas la latitudinea statelor na ionale1. Acesta a fost motivul pentru care nu s-a putut structura o legisla ie european uniform în domeniul politicii sociale la nivelul unui standard relativ minim, care s fie acceptat de toate statele membre. Ca o solu ie la aceast dificultate, Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) a introdus în domeniul social „metoda deschis de coordonare”, care las libertatea deciziilor politice efective la nivelul statelor na ionale, încercând îns s încurajeze adoptarea unor decizii cât mai corecte prin promovarea unor obiective comune, a unor indicatori comuni i prin efectuarea unor evalu ri comparative între performan ele politice na ionale. Noul

instrument de politic introdus pentru realizarea colabor rii în domeniul social a fost aplicat cu succes în domeniul ocup rii, în domeniul combaterii s r ciei i al excluderii sociale. Potrivit acestei noi metode, cheia progresului în politica social i a pie ei muncii const în înv area reciproc din „bunele practici” (sau „cele mai bune practici”) ale statelor membre.

Modelul social european, ap rut ca o contrapondere la modelul american bazat pe ideea capitalismului pur de pia i a promov rii neînfrânate a consumului, ni se pare a fi mai adecvat condi iilor economice i sociale existente în prezent la nivel global. În plus, era evident c trebuiau schimbate paradigmele atitudinale ca r spuns la provoc ri cum sunt epuizarea resurselor energetice tradi ionale, insuficien a resurselor alimentare i de ap în zone extinse ale planetei, schimb rile climatice cu efecte dramatice la nivel social, reparti ia absolut inegal a beneficiilor mondializ rii economice.

Ca atare, trebuie adoptate i induse comportamente adecvate, care s implice asimi-larea unor no iuni cum sunt economisirea resurselor, reciclarea acestora i responsabilizarea real fa de mediu.

Individualismul exacerbat trebuie înlocuit cu percep ia solidarit ii sociale i interumane ca baz a raporturilor în societ ile europene, în fiecare dintre ele fiind dezirabil a se c uta un consens cât mai larg pentru g sirea de solu ii cât mai apropriate la problemele amintite. De aici s-a con tientizat importan a transmiterii prin sistemul educa ional i mijloacele de informare în mas a valorilor solidarit ii sociale i a responsabilit ii comportamentului indivi-dual fa de valorile societ ii.

1 P. Rodiere, op. cit., p. 15.


Tratatul privind Uniunea European , astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Lisabona (2007), a stabilit în cuprinsul art. 3 componentele esen iale ale modelului social european, ce vizeaz dezideratul ac iunii pentru o economie social de pia cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplin a for ei de munc i spre progres social.

Remarc m, în acest sens, pe lâng statuarea conceptului de economie social de pia 1, i accentul pus pe binomul social – competitivitate economic . Aceasta conduce la o anumit

completare a metodelor clasice de armonizare social prin directive cu instrumente mai suple de convergen a drepturilor i politicilor na ionale.

În plus, tot art. 3 prevede c Uniunea combate excluziunea social i discrimin rile i promoveaz justi ia i protec ia social , egalitatea între femei i b rba i, solidaritatea între genera ii i protec ia drepturilor copilului. De asemenea, Uniunea promoveaz coeziunea economic i social i teritorial , precum i solidaritatea între statele membre.

Semnificativ este i art. 9 al Tratatului privind Func ionarea Uniunii Europene (TFUE) care a prev zut c „în definirea i punerea în aplicare a politicilor i ac iunilor sale, Uniunea ine seama de cerin ele privind promovarea unui nivel ridicat al ocup rii for ei de munc , garantarea unei protec ii sociale corespunz toare, combaterea excluziunii sociale, precum i de cerin ele privind un nivel ridicat de educa ie, de formare profesional i de protec ie a s n t ii umane”. Aceasta norm este o „clauz social orizontal ”, ce asigur integrarea dimensiunii sociale în toate politicile sale.

Acela i tratat (TFUE) consacr un titlu întreg, Titlul X, prezent rii coordonatelor politicii

sociale la nivel european. Astfel, art. 151 TFUE, dup ce evoc drepturile sociale fundamentale, precum i cele

enun ate în Carta social european (1961)2 i Carta comunitar a drepturilor sociale fundamentale ale lucr torilor (1989)3, stabile te obiective fundamentale ale politicii sociale a Uniunii, i anume promovarea ocup rii for ei de munc , îmbun t irea condi iilor de trai i de munc , permi ând armonizarea acestora în condi ii de progres, o protec ie social adecvat , dialogul social, dezvoltarea resurselor umane care s permit un nivel ridicat i durabil al ocup rii for ei de munc i combaterea excluziunii.

Cu aceast ocazie, se prezint domeniile în care Uniunea intervine pentru concretizarea acestor obiective fundamentale sociale.

În acest sens, art. 151 enumer domeniile în care Uniunea sus ine i completeaz ac iunea statelor membre, inclusiv prin adoptarea de directive. Aceste domenii sunt urm toarele:

a) Îmbun t irea, în special a mediului de munc , pentru a proteja s n tatea i securi-tatea lucr torilor;

b) Condi iile de munc ; c) Securitatea social i protec ia social a lucr torilor; d) Protec ia lucr torilor în caz de reziliere a contractului de munc ; e) Informarea i consultarea lucr torilor; f) Reprezentarea i ap rarea colectiv a intereselor lucr torilor i angajatorilor, inclusiv

administrarea comun ; g) Condi iile de munc pentru resortisan ii din rile ter e care sunt reziden i legali pe

teritoriul Uniunii;

1 No iunea de „economie social de pia ”, ap rut dup al doilea r zboi mondial, încearc s concilieze principiul pie ei libere cu principiul securit ii sociale, acordând statului un rol activ în promovarea concuren ei pe pia i asigurarea unei dezvolt ri sociale echilibrate. Aceast abordare a fost deseori asimilat cu o „a treia cale” între

capitalismul liberal, bazat pe principiul interven iei minimale a statului i economiile planificate în care statul dirijeaz toat activitate economic . Majoritatea principiilor economiei de pia au devenit o parte important a modelului social european (vezi, Economie sociale et entrepreneuriat social, Guide de l’Europe sociale, volume 4, Commission europeenne, 2013, p. 12).

2 Vezi Infra, pp. 131-141. 3 Vezi Infra, pp. 494-496.


h) Integrarea persoanelor excluse de pe pia a for ei de munc ; i) Egalitatea dintre femei i b rba i în ceea ce prive te ansele pe pia a for ei de munc

i tratamentul la locul de munc ; j) Lupta împotriva marginaliz rii sociale; k) Modernizarea sistemelor sociale. Sunt excluse expres din aria de aplicare a ac iunii Uniunii domenii ce r mân de compe-

ten a exclusiv a statelor membre, i anume remunera iile, dreptul de asociere, dreptul la grev i dreptul la lock-out.

Dispozi iile adoptate în domeniile enumerate mai sus nu aduc atingere dreptului recu-noscut al statelor membre de a- i defini principiile fundamentale ale sistemului lor de securitate social i nu trebuie s aduc atingere în mod semnificativ echilibrului financiar. Totodat , nu pot împiedica un stat membru s men in sau s adopte m suri de protec ie mai stricte, compatibile cu tratatele art. 153 par. (4) TFUE .

Un stat membru poate încredin a partenerilor sociali, la cererea lor comun , punerea în aplicare a directivelor adoptate în aceste materii. Aceasta este ra iunea pentru care Uniunea recunoa te i promoveaz rolul partenerilor sociali (art. 152 TFUE), Comisia European având încredin at misiunea de a promova consultarea partenerilor sociali la nivelul Uniunii i de a adopta orice m sur util pentru a facilita dialogul acestora (art. 154 TFUE).

Pentru alte domenii, art. 156 TFUE stabile te rolul Comisiei Europene de a încuraja

cooperarea dintre statele membre i a facilita coordonarea ac iunii acestora în toate dome-niile politicii sociale. În acest scop, Comisia ac ioneaz în strâns leg tur cu statele membre, prin studii, avize i prin organizarea de consult ri. Sunt avute în vedere, în special urm toarele domenii:

a) Ocuparea for ei de munc ; b) Dreptul muncii i condi iile de munc ; c) Formarea i perfec ionarea profesional ; d) Securitatea social ; e) Protec ia împotriva accidentelor i a bolilor profesionale; f) Igiena muncii; g) Dreptul de asociere i negocierile colective dintre angajatori i lucr tori. Cre terea puterii drepturilor sociale fundamentale în spa iul european este al doilea

element, de ordin substan ial, al modelului social european reînnoit i scos în eviden de dinamica normelor europene. Consacrate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care le confer un rang egal cu cel acordat drepturilor civile, politice i economice, drepturile sociale vor fi adâncite în con inutul lor prin jurispruden a Cur ii de Justi ie a Uniunii Europene.

În 2017 a fost lansat ideea unui Pilon european al drepturilor sociale1 care prezint o serie de principii i drepturi concrete, care urmeaz s se materializeze la nivel na ional i la nivelul Uniunii Europene. El acord prioritate cet enilor i stabile te o cale de urmat comun pentru a asigura egalitatea de anse i de acces pe pia a for ei de munc , condi ii de lucru echitabile i protec ie i incluziune social .

Pilonul prezint 20 de domenii incluse în Recomandarea (UE) 2017/761 pe care statele membre ar trebui s le ia în considerare, i anume: educa ie, formare profesional i înv are pe tot parcursul vie ii; egalitatea de gen; egalitatea de anse; sprijin activ pentru ocuparea

1 Comunicarea Comisiei c tre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic i Social European i

Comitetul Regiunilor privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale, COM(2017) 250, 26 aprilie 2017.


for ei de munc ; locuri de munc sigure i adaptabile; salarii; informa ii despre condi iile de angajare i protec ia în caz de concediere; dialogul social i participarea lucr torilor; echilibrul dintre via a profesional i cea personal ; un mediu de lucru s n tos, sigur i adaptat i protec ia datelor; îngrijirea copilului i sprijin pentru copii; protec ie social ; indemniza ii de omaj; venit minim; presta ii de b trâne e i pensii; asisten medical ; incluziunea persoa-

nelor cu handicap; îngrijire pe termen lung; locuin e i asisten pentru persoanele f r ad post i accesul la servicii esen iale1.

Concretizarea principiilor prev zute de c tre Pilonul social va fi în principal responsa-bilitatea guvernelor na ionale, a autorit ilor publice i a partenerilor sociali de la toate nivelurile. Pe de alt parte, Uniunea European va utiliza toate instrumentele disponibile: legisla ia specific , în sensul valorific rii vastului acquis existent, care va fi actualizat i completat acolo unde este necesar, dialogul social, pentru consultarea i sprijinirea activit ii partenerilor sociali din spa iul european, orient rile i recomand rile în materie de politici, prin intermediul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice i sprijinul financiar, prin diverse fonduri ale Uniunii.

Evident c , în acest joc de partajare de competen e, fiecare stat membru trebuie s ac ioneze cât mai eficient i cu bun credin în interesul propriilor cet eni.

Calitatea României de stat membru al Uniunii Europene se constituie într-o oportunitate

a structur rii unui sistem social modern. În doctrin se consider c promovarea unui model social performant, bazat pe principiile promovate de Uniunea European , se dovede te a fi un act responsabil i necesar pentru ara noastr 2. Totodat , se apreciaz c modelul social românesc trebuie s fie expresia unei abord ri cât mai responsabile a perspectivelor economice i sociale na ionale, s valorizeze i s recompenseze mai bine munca, s exprime mai adecvat interesele categoriilor socio-demografice majoritare, f r a le neglija pe cele minoritare – tiut fiind c , în prezent, o mare pondere a popula iei este rezident în rural sau activeaz în afara muncii salariate. Parteneriatul social, reglement rile de munc i politicile privind pia a muncii trebuie s dovedeasc mai mult pragmatism i vitez optim de reorientare în raport cu condi iile socio-economice relevante din interiorul rii, dar i de pe plan european.

Evolu iile pe care România3 le-a înregistrat dup anul 1990 au fost complexe în multiple

planuri. Din p cate, dincolo de realiz ri semnificative, ce nu pot fi nici negate nici ignorate, în ceea ce prive te multe dintre standardele ce caracterizeaz o societate democratic , exist o serie de aspecte, care ar trebui s preocupe în cel mai înalt grad i s focalizeze ac iunea institu iilor i factorilor responsabili din domeniile de decizie legislativ , politic , economic .a.m.d.

Apartenen a rii noastre la Uniunea European , din anul 2007, a asigurat în mod indubitabil cadrul politic i economic necesar pentru consolidarea pa ilor f cu i în direc ia unei societ i ce func ioneaz în concordan cu principiile tratatelor fundamentale comunitare, precum i poten ialit i de dezvoltare mai rapid i sistematic .

Pe de alt parte, statutul de stat membru a acordat i posibilitatea exercit rii unui efect pe care l-am numi al „oglinzii întoarse”. Astfel, am putut constata c în multe arii de activitate nu am avansat cu viteza dorit , atunci când ne-am raportat la alte state membre cu situa ii politice i economice comparabile.

1 Recomandarea (UE) 2017/761 a Comisiei din 26 aprilie 2017 privind Pilonul european al drepturilor sociale.

Vezi Infra, pp. 508-510. 2 C.B. P una, coordonator, Modelul Social European – implica ii pentru România, Institutul European din

Romania, 2006, p. 15, pe site-ul institu iei. 3 Considera ii reiterate i în Nicolae Voiculescu, Drepturile sociale: de la pilonul european la realit ile române ti,

în Revista Laudatio, Institutul Academic Titu Maiorescu, nr. 1, Bucure ti, 2018, pp. 55-56.


Mai mult, în statisticile europene multe date ne plaseaz constant printre ultimele state membre în ceea ce prive te indicatori ce caracterizeaz în mod direct consisten a economic i calitatea vie ii cet enilor.

Inconsisten a i lipsa de coeren în aplicarea politicilor de dezvoltare, în m sura în care acestea au existat, neprofesionalismul manifest, precum i o societate în care corup ia i lipsa de eficacitate a legii au avut o contribu ie determinant au f cut ca ast zi în România o popula ie puternic diminuat numeric i valoric de o migra ie sc pat de sub control s fie afectat în cel mai înalt grad de s r cie la nivelul Uniunii Europene, s aib procentul cel mai mare de copii ce tr iesc în s r cie absolut , nivelul cel mai înalt de abandon colar, precum i cei mai mul i tineri care dup absolvirea studiilor obligatorii nu urmeaz nici înv mântul

profesional (atât cât mai exist !), liceal sau universitar i nici nu sunt angaja i în munc . De asemenea, ara noastr are nivelul cel mai dramatic de lips de coeziune i solida-

ritate social , de vreme ce acelea i date arat c o minoritate dintre cet enii s i au niveluri de trai i bun stare comparabile cu cele din statele avansate, pe când o imens majoritate tr ie te din venituri ce caracterizeaz statele cele mai s race.

Crearea unor „caste” privilegiate din punct de vedere financiar i nu numai în domeniul politic, al înal ilor func ionari publici sau al magistra ilor nu este nici ea în m sur s contribuie la crearea unui „spirit al poporului” care s anime i s mobilizeze pe to i cet enii în sensul ac iunii concertate întru dezvoltarea i promovarea na iunii.

Pe de alt parte, pia a for ei de munc autohton , urmare a lipsei investi iilor sistematice în domenii care s asigure locuri de munc de calitate, înalt-productive, nu a putut fi ofertant pentru milioane de români care au plecat c tre alte azimuturi. România are cel mai ridicat procent de salaria i care conform standardelor interna ionale tr iesc în s r cie, veniturile ob inute din munca lor nefiind în m sur s -i scoat din acest statut.

Golirea rii de for a munc aflat la vârsta maturit ii optime, a dus la o criz pe plan intern, dar care, din p cate, nu este cauzat de cre terea influxurilor investi ionale, ci de schimb ri în structura demografic ce vor avea efecte tot mai dramatice de la an la an.

Schimb rile legislative în legisla ia muncii din România din ultimii ani au urm rit la nivel

declarativ sau cu finalit i electorale astfel de obiective, i nu au vizat rezolvarea la nivel sistemic a problemelor men ionate. În plus, concretizarea juridic , realizat în afara acordului partenerilor sociali i a consult rii reale a societ ii civile, nu este departe de orice critic .

Într-un „Document de reflexie privind dimensiunea social a Europei”1 ce înso e te

Comunicarea Comisiei privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale sunt inserate o serie de idei cu privire la percep ia referitoare la caracterul social al ac iunilor Uniunii Europene.

Astfel, se precizeaz c „Exist diverse opinii cu privire la întrebarea dac «Europa» este o cauz sau o solu ie a problemelor. Acest lucru se explic în parte prin faptul c termenul «Europa social » are o semnifica ie i o importan diferite pentru diverse segmente ale societ ii.

Pentru unii, termenul «Europa social » este o vorb goal i UE este perceput ca un catalizator al for elor pie ei mondiale, un vehicul al intereselor comerciale i o amenin are de «dumping social» cauzat de o pia unic nelimitat i nereglementat .

Al ii contest îns i nevoia unei dimensiuni sociale a Uniunii Europene, considerând aspectele sociale ca domenii de competen exclusiv a guvernelor lor na ionale i regionale. Politica social i standardele minime ale UE sunt percepute chiar ca un mijloc de blocare a concuren ei.

1 Document de reflec ie privind dimensiunea social a Europei. COM/2017/0206 final.


În opinia altora îns , «Europa social » se afl în centrul contribu iei UE la societ ile democratice, coezive, diverse din punct de vedere cultural i prospere. Aceasta înseamn progres economic i social, combaterea discrimin rii i a excluziunii sociale, preg tirea europenilor pentru cerin ele pie ei for ei de munc i oferirea oportunit ii de a avea o via împlinit . Ace tia consider c Europa este scutul nostru cel mai bun pentru a ne proteja i a ne responsabiliza cet enii i pentru a ap ra valorile noastre comune, în special într-un moment în care ne confrunt m cu tot mai multe amenin ri i incertitudini, atât pe plan intern, cât i pe plan extern”.

Aceste idei pot, de altfel, concluziona i motiva demersul nostru realizat în aceast lucrare, i anume acela de a prezenta instrumentele juridice europene care sunt în m sur s concretizeze dimensiunea social a Uniunii Europene.


P a r t e a a I I - a

ORGANIZA II INTERNA IONALE CU RESPONSABILIT I ÎN PROMOVAREA DREPTURILOR

ECONOMICO-SOCIALE

C a p i t o l u l I

SISTEMUL ORGANIZA IEI NA IUNILOR UNITE

1.1. Carta Organiza iei Na iunilor Unite i Declara ia Universal a Drepturilor Omului

La nivelul diferitelor organiza ii interna ionale sunt preocup ri i au fost adoptate stan-darde în domeniul drepturilor economico-sociale. Cunoa terea lor este necesar pentru c , dup cum vom vedea în cuprinsul acestei lucr ri, institu iile interna ionale cu atribu ii în materie coopereaz între ele, iar standardele lor sunt deseori complementare.

Carta Organiza iei Na iunilor Unite1 cuprinde, în materia drepturilor omului, prevederi al c ror caracter programatic a determinat reiterarea lor în preambulul principalelor documente adoptate la nivel interna ional în scopul consolid rii protec iei drepturilor omului2. De asemenea, în preambulul Cartei ONU3 este afirmat respectul pentru valori umane precum drepturile fundamentale ale omului, demnitatea uman , valoarea persoanei, egalitatea în drepturi a b rba ilor i a femeilor.

De i stabile te principii i direc ii fundamentale de ac iune în materia drepturilor omului, Carta ONU nu este un document specializat în protec ia universal a drepturilor omului i nici nu reprezint un document orientat esen ialmente c tre protec ia special a unui anumit segment social – cum este cazul Conven iei pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discri-minare fa de Femei. Literatura de specialitate4 calific natura legal a Cartei Na iunilor Unite ca fiind hibrid , remarcându-se pe 3 direc ii diferite: (1) Carta ONU are caracter contractual – fiind relevante dispozi iile referitoare la semnare, ratificare, intrare în vigoare –

1 Carta Na iunilor Unite a fost semnat la San Francisco la 26 iunie 1945, la încheierea Conferin ei Na iunilor Unite pentru Organiza ia Interna ional i a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945. Brevitatis causa, ne vom referi la Carta Organiza iei Na iunilor Unite prin expresia Carta ONU.

2 Exempli gratia, în preambulul Declara iei Universale a Drepturilor Omului exist urm toarea referin la Carta ONU: Considerând c în Cart popoarele Organiza iei Na iunilor Unite au proclamat din nou credin a lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea i în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru b rba i i femei i c au hot rât s favorizeze progresul social i îmbun t irea condi iilor de via în cadrul unei libert i mai mari; primul paragraf al preambulului Pactului cu privire la Drepturile Civile i Politice – al c rui con inut este identic cu primul paragraf din Preambulul Pactului cu privire la Drepturile Economice, Sociale i Culturale, stabile te: Considerând c , în conformitate cu principiile enun ate în Carta Na iunilor Unite, recunoa terea demnit ii inerente tuturor membrilor familiei umane i a drepturilor lor egale i inalienabile constituie fundamentul libert ii, drept ii i p cii în lume; în debutul preambulului Conven iei pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare fa de Femei este men ionat: Luând not c în Carta Na iunilor Unite se reafirm încrederea în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea i valoarea persoanei umane, în egalitatea drepturilor b rbatului i femeii.

3 În primul paragraf din Preambulul Cartei ONU sunt afirmate urm toarele: Hot râte s izb vim genera iile viitoare de flagelul r zboiului care, de dou ori în cursul unei vie i de om, a provocat omenirii suferin e de nespus, s ne reafirm m credin a în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea i valoarea persoanei umane, în egalitatea în drepturi a b rba ilor i a femeilor, precum i a na iunilor mari i mici, s cre m condi iile necesare men inerii justi iei i respect rii obliga iilor decurgând din tratate i alte izvoare ale dreptului interna ional, s promov m progresul social i condi ii mai bune de trai într-o mai mare libertate.

4 Nico J. Schrijver, The Future of the Charter of the United Nations, Max Planck Yearbook Of United Nations Law, Volume 10, 2006, Koninklijke Brill N.V., printed in Netherlands, p. 5.

Sistemul Organiza iei Na iunilor Unite 43

art. 108-110; (2) caracterul normativ al Cartei se distinge prin scopurile i principiile pe care le declar – art. 1-2, 55-56, 73-74, 76; (3) Carta are o natur constitutiv – având în vedere normele care reglementeaz aderarea la Organiza ie, principalele organe, procedurile – art. 3-32. Preocuparea Na iunilor Unite în domeniul umanitar reiese din studierea articolelor prin care se eviden iaz caracterul normativ al Cartei ONU.

Sec iunea articolelor care determin caracterul normativ al Cartei ONU se remarc prin stabilirea principalelor direc ii de ac iune ale Organiza iei, fiind accentuat dimensiunea securit ii i a men inerii p cii în cadrul comunit ii interna ionale. Din punctul nostru de vedere, obiectivul men inerii p cii i securit ii interna ionale – primul dintre scopurile enun ate în art. 1 al Cartei ONU – este compatibil cu protec ia drepturilor omului i cu promo-varea principiului egalit ii între b rba i i femei. Conexiunea dintre pace, egalitate i dezvoltare a fost sus inut în cuprinsul declara iilor i platformelor de ac iune adoptate în cadrul conferin elor interna ionale în materia drepturilor femeii la care ne-am referit într-o sec iune anterioar a lucr rii noastre1. Conexiunea între men inerea unui climat de pace la nivel interna ional i promovarea nediscrimin rii rezult din modul de structurare a preve-derilor art. 1 care reglementeaz scopurile ONU. Astfel, dup cum deja am precizat, în art. 1 alin. (1) este statuat scopul men inerii p cii i securit ii interna ionale, iar în alin. (3) al art. 1 este stipulat cooperarea între state în vederea încuraj rii i promov rii drepturilor i libert ilor fundamentale ale omului, f r deosebire în func ie de criterii specifice precum rasa, sexul, limba, religia.

De asemenea, în chiar Preambulul Cartei Organiza iei Na iunilor Unite se afirma „credin a în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea i valoarea persoanei umane, în egalitatea în drepturi a b rba ilor i femeilor, precum i a na iunilor mari i mici”, ca i în promovarea „progresului social” i asigurarea unor „condi ii mai bune de trai într-o mai mare libertate”.

La rândul s u, Capitolul IX al Cartei, intitulat „Cooperarea economic i social interna-ional ”, re ine hot rârea statelor semnatare de a asigura „condi iile de stabilitate i bun stare necesare unor rela ii pa nice i prietene ti între na iuni, întemeiate pe respectarea principiului egalit ii în drepturi a popoarelor”. Prin ac iuni concertate, Na iunile Unite erau decise s promoveze (art. 55):

a) Ridicarea nivelului de trai, deplina folosire a for ei de munc i condi ii de progres i dezvoltare economic i social ;

b) Rezolvarea problemelor interna ionale în domeniile economic, social, al s n t ii i al altor probleme conexe; cooperarea interna ional în domeniile culturii i înv mântului;

c) Respectarea universal i efectiv a drepturilor omului i libert ilor fundamentale pentru to i, f r deosebire de ras , sex, limb sau religie.

Prin aceste dispozi ii cu valoare de principiu, Carta O.N.U. este primul document care a „interna ionalizat” protec ia drepturilor omului2 pentru c prin semnarea acesteia de c tre statele p r i s-a recunoscut c problema drepturilor omului prive te comunitatea interna-ional i nu se refer doar la competen a lor exclusiv .

În acela i timp, atât art. 55 lit. c) cât i art. 76 lit. c) expun obiectivul protec iei drepturilor

i libert ilor fundamentale ale omului în rela ie cu principiul nediscrimin rii în func ie de criterii specifice precum ras , sex, limb sau religie.

În ambele situa ii, principiul nediscrimin rii în asigurarea drepturilor i libert ilor fundamentale ale omului este prezentat cu titlul de obiectiv fundamental care fie coordoneaz

1 Reiter m faptul c toate conferin ele interna ionale în materia drepturilor femeii: Conferin a din Mexic (1975),

Conferin a din Copenhaga (1980), Conferin a din Nairobi (1985), Conferin a din Viena (1993), Conferin a din Beijing (1995) au promovat triada egalitate, dezvoltare i pace. Printre obiectivele conferin elor era enun at i promovarea particip rii femeilor în cadrul structurilor decidente în situa ii de conflict armat.

2 Vezi Th. Buergenthal, Al. Kiss, La protection internationale des droits de l’homme, Ed. N.P. Engel, 1991, p. 15.


activitatea sistemului de tutel i asigur concordan a cu scopurile Na iunilor Unite precizate în art. 1 (dup cum men ioneaz art. 76 din Carta ONU), fie sus ine scopul cre rii condi iilor de stabilitate i bun stare necesare unor rela ii pa nice i prietene ti între na iuni (conform art. 55 din Carta ONU). Articolul 56 nu men ioneaz în mod expres principiul nediscrimin rii sau protec ia drepturilor omului, ci transform obiectivul enun at de art. 55 lit. c) (respectarea universal i efectiv a drepturilor omului i libert ilor fundamentale pentru to i, f r deose-bire de ras , sex, limb sau religie) în obliga ia impus în sarcina membrilor ONU. Din ra iuni de claritate, red m textul art. 56: to i membrii se oblig s întreprind ac iuni în comun i separat, în cooperare cu Organiza ia, pentru realizarea scopurilor enun ate în art. 55.

Am reprodus în rândurile de mai sus con inutul articolelor din Carta ONU referitoare la protec ia drepturilor omului i promovarea nediscrimin rii în garantarea drepturilor i libert -ilor fundamentale, întrucât analiza doctrinar 1 a articolelor în cauz sus ine ideea conform c reia art. 55-56 din Carta ONU nu au caracterul aplicabilit ii imediate. În sprijinul acestei idei doctrina aplic testul limbajului în virtutea c ruia, analiza cuvintelor folosite în con inutul articolelor citate prezint ac iuni viitoare la care se angajeaz statele membre ale Organiza iei Na iunilor Unite, f r ca acestea s aib caracter executoriu hic et nunc. Testul limbajului este corelat cu testul con inutului întrucât art. 55 este circumscris atingerii unui scop viitor – de a crea condi iile de stabilitate i bun stare necesare rela iilor pa nice i prietene ti între na iuni. Suntem de p rere c acela i ra ionament poate fi aplicat i art. 76 care enun , în con inutul s u, obiectivele fundamentale ale sistemului de tutel .

Finalmente, din punctul nostru de vedere, prin coroborarea art. 56 i 103 din Carta ONU, rezult preeminen a protec iei drepturilor omului i a libert ilor fundamentale (inclusiv a celor cu caracter social) i al principiului nediscrimin rii în func ie de sex, ras , limb , religie. Dup cum am men ionat anterior, art. 56 asigur caracterul obligatoriu i executoriu al prevederilor art. 55 lit. c), iar art. 1032 reglementeaz clauza de suprema ie3 în privin a obliga iilor impuse prin Carta ONU.

Reprezentând primul angajament al comunit ii interna ionale în materia drepturilor

omului adoptat sub forma unui veritabil instrument interna ional cu valoare moral 4, Decla-ra ia Universal a Drepturilor Omului5 exprim , în con inutul s u, prerogative umane deri-vate din ideologia dreptului natural6. De i nu are o for juridic obligatorie, Declara ia

1 Comments, The Application of the United Nations Charter to Domestic Law, Fordham Law Review, Volume 20, Issue 1, 1951, pp. 94-95.

2 Conform art. 103 din Carta ONU, În caz de conflict între obliga iile Membrilor Na iunilor Unite decurgând din prezenta Cart i obliga iile lor decurgând din orice alt acord interna ional vor prevala obliga iile decurgând din prezenta Cart .

3 Pentru detalii suplimentare asupra clauzei suprema iei enun at în art. 103 Carta ONU, a se consulta Rain Liijova, The Scope Of the Supremacy Clause Of The United Nations Charter, International and Comparative Law Quarterly, Volume 57, 2008, pp. 583-612.

4 Valoarea moral a Declara iei Universale a fost supus unei minu ioase analize în literatura de specialitate – Jochen von Bernstorff, The Changing Fortunes of the Universal Declaration of Human Rights: Genesis and Symbolic Dimensions of the Turn to Rights in International Law, The European Journal of International Law, Volume 19, No. 5, 2008, pp. 903-924. Finalmente, concluzia promovat de opinia citat anterior – concluzie care, de altfel, a fost acceptat de comunitatea interna ional , subliniaz necesitatea men inerii Declara iei Universale a Drepturilor Omului în sfera reglement rilor ne-constrâng toare, ca document programatic în materia drepturilor omului. Spre deosebire de documentele adoptate în cadrul angajamentelor globale (Declara ii i Planuri/Platforme de Ac iune), Declara ia Universal are finalitatea de a concilia perspectivele diferitelor state/culturi asupra drepturilor omului printr-un catalog coerent de drepturi.

5 Documentul a fost adoptat de Adunarea General a Organiza iei Na iunilor Unite, pe data de 10 decembrie 1948, prin Rezolu ia 217A; Brevitatis causa, vom utiliza, expresia Declara ia Universal sau Declara ia pentru a desemna Declara ia Universal a Drepturilor Omului.

6 Literatura de specialitate a sus inut ideea conform c reia drepturile omului enumerate în Declara ia Universal au o natur esen ial deoarece ele reprezint standarde morale comune apte s guverneze ansamblul rela iilor umane independent de contextul social, cultural, politic la care se refer . Pentru mai multe detalii asupra acestei teme, a se consulta Susan Muaddi Darraj, Milestones in modern world history, The Universal Declaration Of Human

Sistemul Organiza iei Na iunilor Unite 45

Universal stabile te un standard comun în privin a protec iei individului, precum i exigen e etice asupra conduitei umane1. Complexitatea Declara iei Universale rezid , din punctul nostru de vedere, în oferirea unui catalog de drepturi pe fondul unor negocieri între state ale c ror culturi i filosofii în în elegerea drepturilor omului sunt în rela ii de divergen . Dup cum sublinia literatura de specialitate, din caracterul complex al Declara iei rezult problematici referitoare la reala universalitate a drepturilor omului consacrate în Declara ie i principiul relativismului cultural2.

Declara ia enumer dou categorii de drepturi: civile i politice, pe de o parte, precum i

drepturi economice, sociale i culturale, pe de alt parte. În privin a acestora din urm , se specific , principial, c ele sunt „indispensabile pentru demnitatea i libera dezvoltare a personalit ii sale, prin efort na ional i cooperare interna ional , inându-se seama de organizarea i de resursele fiec rei ri (art. 22)”.

Se subliniaz , astfel, specificitatea drepturilor economico-sociale, i anume a leg turii intrinseci între nivelul de dezvoltare economic i posibilit ile asigur rii în anumite domenii a unor standarde ridicate de protec ie. Aceast specificitate s-a reflectat, a a cum vom ar ta în cuprinsul lucr rii, în modul de normativizare i monitorizare a drepturilor economico-sociale în conven iile adoptate la nivel universal sau regional.

Declara ia Universal a Drepturilor Omului proclam dreptul la securitate social , la munc i la protec ie contra omajului, la un salariu egal pentru munc egal , la o remunera ie echitabil i satisf c toare care s asigure oric rui om i familiei sale o existen conform cu demnitatea uman i completat , dac este cazul, cu alte mijloace de protec ie social . Mai este prev zut dreptul oric rei persoane de a întemeia cu alte persoane sindicate i de a se afilia la sindicate pentru ap rarea intereselor sale (art. 23).

De asemenea, art. 24 al Declara iei recunoa te oric rei persoane dreptul la odihn i la timp liber i îndeosebi la o limitare rezonabil a timpului de munc , precum i la concedii periodice pl tite.

Dreptul la un nivel de via corespunz tor, asigurarea s n t ii sale, bun st rii proprii i a familiei sale este de asemenea recunoscut oric rei persoane, ca i dreptul la asigurare în caz de omaj, de boal , de invaliditate, v duvie, b trâne e sau în alte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzisten ca urmare a unor împrejur ri independente de voin a acesteia (art. 25).

În textul Declara iei Universale a Drepturilor Omului se acord o aten ie deosebit

egalit ii, aceasta fiind men ionat atât în partea preambular cât i în con inutul propriu-zis al documentului. În partea preambular , egalitatea este utilizat în dou sensuri: (1) egalitatea în drepturi a tuturor persoanelor, reprezentând fundamentul p cii i justi iei i (2) egalitatea în drepturi între b rba i i femei – ca principiu înscris în Carta Organiza iei Na iunilor Unite. În con inutul propriu-zis al Declara iei – alc tuit din catalogul de drepturi – egalitatea este men ionat în diverse forme: (1) egalitate în demnitate i în drepturi – art. 1; (2) egalitate în exercitarea drepturilor i libert ilor consacrate în con inutul Declara iei – art. 2; (3) egalitate în fa a legii i dreptul la o protec ie egal în fa a legii – art. 7; (4) egalitate în fa a instan elor de judecat i în cadrul procedurilor judiciare – art. 10; (5) egalitatea între so i la contractarea

Rights, Chelsea House Publishers, New York, 2010, p. 24; Andrew Woodcock, Jaques Martin, Natural Law And The Universal Declaration Of Human Rights, Journal of the History of International Law, Volume 8, Netherlands, 2006, pp. 245-266.

1 Pentru o analiz detaliat a naturii i caracterului Declara iei Universale, a se consulta Antoon De Baets, The impact of the Universal Declaration Of Human Rights On The Study Of History, the review History and Theory, Volume 48, Wesleyan University, 2009, pp. 20-43.

2 Pentru detalii suplimentare, a se consulta Aristoteles Constantinides, Questioning the Universal Relevance Of The Universal Declaration Of Human Rights, Cuadernos Constitucionales de la Catedra Fadrique Furio Ceriol, no. 62/63, pp. 49-63.

Tratat de drept social international si european - Nicolae ... de drept social international...

Documents

Transcript of Tratat de drept social international si european - Nicolae ... de drept social international...