Format articole Analele Universitatii Ovidius

Facultatea de Navigaie i Management Naval Tem de cas PMANP, 201520Titlul lucrrii / TEM DE CAS MIN 201419Tem de Cs MIN 2014

Trasnsferul de la nav la nav pentru operarea mrfii: evaluri de risc

Aplicarea unui sistem de concluzii neclare

Dne Mihai CornelFacultatea de Navigaie i Management Naval, Grupa:511 CAcademia Naval Mircea cel Btrn, ConstanaAbstract Dei nregistrrile de siguranta pentru transferul operatiunilor de la nava la nava reflecta procedurile de siguranta, nu in ultimul rand acestea raman o operatiune complexa care necesita consideratii speciale dat consecintelor nefavorabile ale unui accident. Scopul acestei lucrari este sa aplice sistemul de concluzii neclare ca o noua metoda de evaluare a riscului pentru operatiunile de transfer nava la nava. Avantajele acestei abordari sunt scoase in evidenta prin aplicarea metodei Mamdani pentru scenariile de accidente ipotetice.Keywords: transferul de la nava la nava, sistem de concluzii neclare, evaluari de risc1. IntroducereTransferul de la nav la nav ( din englezescul ship to ship, abreviat STS) al mrfii este o procedur care a fost iniial folosit n anii 1960 datorit creterii dimensiunilor pescajului, ceea ce a limitat accesul navelor de dimensiuni mari (VLCC i ULCC) la terminale specifice de petrol prin rurile nguste din Golful Mexic1. Dei scopul iniial al acestor proceduri a fost de a transfera petrolul, totui operaiunile contemporane STS s-au extins la alte categorii de mrfuri, precum gaz lichefiat (LPG, LNG); operatiile STS realizate la cheu sunt majoritatea realizate estul indepartat unde fierul este transbordat pentru a intrat in port2.

n zilele noastre petrolul deine o parte de 33,1% i gazele naturale lichefiate (LNG) 23,9% din consumul de energie global3, procedurile de transbordare pe mare reprezint un link esenial n lanul micrii globale a energiei care furnizeaz un ajutor esenial pentru optimizarea planului de distribuie de la producator la consumatorul final4. In timpul procedurii de transfer, navele aflate n mar sunt aezate una lang alta. Ambele nave se mica cu vitez mica pentru a pozitiona valvele fiecarei nave in linie astfel incat sa se realizeze transferul. Operatiile STS pot fi relizate stationand sau in mars depinzand de diferiti factori precum area selectata pentru transfer ( ape mici sau ape adanci, spatiu suficient pentru manevra, etc.) Adaugarea Capitolului 8 la MAROOL (Anexa 1 din Protocolul din 1978 pentru Preventia Poluarii cauzata de nave) este prima actiune significanta de stabilire a unor reguli comune in timpul transferului de operatiuni STS4,6. In general, procedura unui transfer STS este constituita din patru faze diferite: pregatirea, acostarea, procedura de transfer si plecarea de la cheu. Fiecare faza a operatiunilor STS presupune urmarea unor proceduri diferite si completarea unor liste de cerificare diverse. Figura 1 ilustreaza cel mai folosite zone de transfer STS la o scala mondiala.rea Capitolului 8 la MAROOL (Anexa 1 din Protocolul din 1978 pentru Preventia Poluarii cauzata de nave) este prima actiune significanta de stabilire a unor reguli comune in timpul transferului de operatiuni STS. In general, procedura unui transfer STS este constituita din patru faze diferite: pregatirea, acostarea, procedura de transfer si plecarea de la cheu. Fiecare faza a operatiunilor STS presupune urmarea unor proceduri diferite si completarea unor liste de cerificare diverse. Prima figura ilistreaza cel mai folosite zone de transfer STS la o scala mondiala.

Pentru a completa cu succces o operatiune de transfer STS mai multe grupuri trebuie sa coopereze si sa lucreze impreuna. Grupurile implicate in operatiune sunt urmatoarele: navele, incluzand comandantii fiecarui vas, personalul direct implicat in fazele diferite ale operatiunii si restul personalului de la bord; superintendenti STS si persoanele relevante implicate in aceasta procedura; autoritarile locale care participa ca un observator independent al procedurii cu conditia ca opratiunea este realizata in jurisdictia apelor teritoriale. In plus, alte parti care sunt implicate indirect in operatiile STS sunt asiguratorii, navlositorii, mandatarii si nava si detinatorii de marfa7.

Fig. 1 Transferul de la nav la nava la nivel mondial

Chiar daca aceste proceduri au continuat sa fie documentate, acestea raman dificil de realizat5 si necesita atentia continua a industriei. Pentru a reduce efectele nefavorabile asupra sanatatii umane ale unui potential accident, evaluarea riscurilor este necesara pentru a determina hazardurile ce pot deriva din astfel de proceduri dificile. Astfel, analiza unor tehnici si metodologii diferite au fost dezvoltate si aplicate pentru a determina hazardurile unei proceduri STS. Pentru mai multe detalii, analizati referintele 7 si 8-13.

Desi metodele traditionale ca sistemul de analiza sau de evenimente au fost folosite sa rezolve problemele legate de siguranta sau evaluarea riscurilor, nu in ultimul rand se bazeaza pe date statistice sau istorice care nu pot fi mereu furnizate; astfel metodologiile traditionale pot avea eficienta limitata14. O metoda fezabila de a aborda nesiguranta provenita din date insuficiente si nesigure este folosirea unei logici neclare. Folosirea unor termeni lingvistici pentru a exprima rationamentul expertului sau pentru a prezenta riscul in termeni neclari, a ajutat cercetatorii sa dezvolte modele pe care sa le trateze cu nesiguranta. O ramura importanta a logicii neclare este sistemul de concluzii bine cunoscute neclare (din englezescul fuzzy inference system abreviat FIS).

Abordarea FIS, care se afla in dezvoltare in ultimile secole, a fost folosit sa rezolve problemele intr-un mod de a gandi omenesc. Aborbarea FIS a fost folosita pentru studii cu aplicare in industrie; vezi referina Ref 15-17, in stiintele computerizate cu referinte in Ref 18 si 19, in cercetare medicala; vezi Ref 20-22, in sporturi23 si educatie24, in telecomunicatii25 si in piata monetara26.

In industria maritima, motorul FIS a fost aplicat pentru prevenirea unor accidente marine27, pentru evaluarea unor scenarii de accidente28 sau pentru a conduce o analiza completa si sigura a sistemelor marine14. Scopul acestui referat este acela de a aplica sistemul de concluzii neclare (FIS) ca o abordare noua pentru evaluarea riscurilor a fiecarei faze din operatiunea de transfer STS. Avantajele indiscutabile ale abordarii FIS sunt legate in principal de abilitatea de a folosi termeni naturali sau lingvistici pentru a exprima variantele unor variabile, cat si pentru a oferi un mecanism eficient pentru tratarea sau combinarea unor variabile diferite. Modul cel mai folosit de a utiliza sistemul de concluzii neclare este prin metodele directe, precum metodologiile propuse de Mamdani si Sugeno29. Totodata, un scenariu ipotetic al unei operatiuni de transfer STS cu produse uleioase este implementat pentru a evalua eficacitatea abordarii descrise - sistemul de concluzii neclare (FIS).

Fig. 2 Procedura de transfer nav la nav n timpul fazei de transfer al mrfii

Sistemul de concluzii neclare este aplicat pentru a analiza riscurile unui transfer STS de produse petrolifere sau de gaze lichefiate (LPG, LNG). Pentru a atinge aceste obiective, lucrarea este urganizata astfel: sectiunea a doua prezinta o descriere analitica a operatiunilor de transfer de la nava la nava. Pentru acest scop, au fost folosite suficiente informatii din cele mai bune manuale publicate de organizatii precum ICS, OCIMF si IMO. Secriunea a treia este constituita din cadrul teoretic al metodologiei sistemului de concluzii neclare (FIS). Ulterior, FIS este aplicat unei operatiuni de transfer STS in Sectiunea a 4-a si rezultatele corespunzatoare sunt prezentate in cea de-a 5-a sectiune; pe deasupra, sectiunea a 6-a discuta rezultatele si, in final, a 7-a sectiune ofera concluziile asupra studiului.

2. Operiile de transfer nav la navOperatiile de transferul STS sunt alcatuite din 4 faze distincte, toate in contextul sigurantei transferului marfii de la o nava la alta. Fazele unei operatii STS sunt: prepararea care include pregatirea informatiei si inceperea operatiilor, procesul de acostare, transferul marfii si in final procedura de dezlegare de la cheu.

Inainte de inceperea operatiilor anumite conditii si cerinte trebuie indeplinite pentru a asigura succesul intregii operatiuni. Aceasta informatie initiala este legata de problemele de compatibilitate cu privire la navele implicate in operatie; prin urmare informatiile cu privire la dimensiuni, bord liber si pozitia valvelor, echipamentul de acostare si aparatorile trebuie sa fie examinate temeinic de comandanti ca sa asigure ca nu vor exista probleme ce apar din incompatibilitate. Trebuie acordate consideratii speciale in cazurile in care navele cu lungime asemanatoare trebuie sa mentina valvele in linie si in acelasi timp trebuie sa evite contactul aripilor de comanda si astfel sa obtina un aranjament de acostare optim.

Inainte ca operatiunea sa inceapa, o verificare operationala trebuie facuta pentru a evalua procedurile de acostare; pe deasupra, echipamentul relevant acostarii trebuie certificat si functionarea sistemului de propulsie a navei trebuie verificata. Problemele de siguranta (izolarea electrica, simularea situatiilor de urgenta etc) ar trebui sa primeasca consideratii speciale; in plus, situatiile de comunicare, precum folosirea unui limbaj comun si transmiterea unor semnale de urgenta trebuie, de asemenea, verificate. O alta chestiune importanta odata ce operatiunea incepe este verificarea echipamentului necesar acostarii, cum ar fi paramele de acostare, sau echipamentul folosit pentru procesul de transfer precum furtunul si, in final, echipamentul de uz general asemenea dispozitivelor de siguranta (IG, sistemele ESD), boilere etc. Alte cerinte generale, precum notificarea autoritatilor locale, situatia meteorologica sau punctul de intalnire trebuie examinate cu atentie. Dupa completarea fazei de preparare, procedura incepe. Figura nr. 3 exemplifica aceasta faza si componentele sale.

Fig. 3 Schita de preparare a fazelor operatiunii de transfer nava la nava

In timpul operatiei de acostare verificarea trebuie realizata pentru a evalua sistemul de monitorizare al navelor; de asemenea folosirea semnalelor corespunzatoare de navigatie si functionarea adecvata a AIS trebuie sa fie certificata. In plus, personalul implicat in faza de acostare trebuie sa fie monitorizat pentru a fi gata sa isi ia pozitiile predefinite.

Verificarea echipamentului STS trebuie sa fie facuta sa asigure siguranta procedurilor de acostare si de trasfer al marfii. In acest sens, aparatoarele (primare si de urgenta), vincurile si liniile de acostare trebuie sa fie examinate si testate cu grija. De asemenea transferul echipamentului STS trebuie sa fie pregatite pentru folosirea in faza urmatoare a procesului. In cele din urma, controlul de comunicare al statiilor de acostare este dirijat si traficul pe zona respectiva este monitorizat. Dupa terminarea fazei de acostare incepe procesul de transfer. Descrierea fazei de acostare este ilustrata in figura 4.

Fig. 4 Schita procedurilor de ancorare pentru operatiile de trasferul nava la nava

Transferul propriu-zis the marfa consista din verificarea operationala a unor probleme diverse precum: controlul ratei de transfer initiale si maxime, procedurile de urgenta, procesele de echilibrare etc. Alte operatiuni de control sunt relevante monitorizarii si supervizarii echipajului pentru luarea pozitiilor enuntate de planul de operare STS. Spre exemplu, pozitiile predefinite ale celor din camera motoarelor, de pe pod, ancora si asa mai departe. In cazul transferului de marfa lichida cum ar fi LPG sau LNG, consideratii speciale trebuie acordate racirii, vaporilor si caracteristicilor (presiunuu maxime, ratelor etc) si, in final, functionarii corespunzatoare a sistemului EDS. Pe deasupra, in cazul unui transfer LNG, trebuie acordata o atentie deosebita sistemelor ESD si functionarii acestora, strangerii liniilor de conectare si operarii nitrogenului etc. Dupa completarea acestei faze, incepe procedura de plecare de la cheu. Structura vompleta a fazei de transfer este ilustrata in figura 5.

Fig. 5 Schita procedurii de transfer pentru operatia de transfer de la nava la navaIn timpul plecarii de la cheu, metoda de separare trebuie determinata precum urmeaza; de asemenea, dezactivarea avertizarilor de navigare si actualizarea AIS cu privire la statutul navelor trebuie realizate. Zona de ancorare trebuie inspectata si personalul implicat trebuie sa adopte pozitiile corespunzatoare (la pod, ancorare etc). Echipamentul relevant trebuie inspectat pentru operare; furtunele de transfer trebuie deconectate si scurse din valva. Echipamentul de acostare, aparatoarele, vinci-ul, echipamentul de manevrare si navigatie trebuie testat pentru o folosire corespunzatoare pe viitor. In cazul transferului LNG, o atentie deosebita trebuie oferita furtunului de marfa si proceselor de izolare si scurgere. Faza completa a procedurii de plecare de la cheu este ilustrata in figura 6.

Chiar daca o practica uzuala a industriei este aceea de a controla operatiunea STS prin aplicarea unor proceduri precise, exista posibilitatea unor accidente care trebuie tratate ca pericole potentiale; din acest motiv, determinarea unor nivele inalte de risc in timpul fiecarei faze este de cea mai mare importanta.

Fig. 6 Schita pentru faza de plecare de la cheu a operatiei de transfer de tip nava la nava Cunoasterea riscurilor este primul pas spre dezvoltare scenariilor unor posibile accidente si evaluarea lor in ordine pentru a lua masurile necesare atenuarii sau usurarii efectului. Pentru a face acest lucru cel mai bun ghid de practica este publicat de organizatiile ICS, OCIMF, IMO care au fost folosite pentru studii anterioare si cercetarii relevante. Risurile mari sunt considerate acelea care pot conduce la abandonarea procedurii de transfer STS. Riscurile mentionate pot si fi clasificate in functie de posibilul lor efect precum o amenintare, astfel exista riscuri pertinente ale elementului uman, riscuri relevante ale mediului inconjurator si ale proprietatii.

In concluzie, nivelul mare de risc in timpul unei operatii STS este coliziunea intre navele implicate, pierderea de marfa de pe punte, poluarea, deterioarea tancurilor de marfa, accidente in timpul transferului de personal, accidente in timpul acostarii si plecarii de la cheu sau focul pe punte si exploziile. O atentie deosebita a nivelurilor mare de risc mentionate mai sus pot furniza informatii valoroase depre cauzele ce pot conduce la un accident in timpul unei operatii de transfer STS arata ca factori care afecteaza operatiile sunt compatibilitatea nevelor, experienta relevanta a comandantului si echipajului implicat, aptitudinile si calificarile ale furnizorului STS care este responsabil si asigure echipamentul si echipajul pentru operatie si in final conditiile mediului inconjurator in timpul operatiei. Acesti factori vor fi dezvolati in detaliu in sesiunea 4.

3. Cadrul sistemului de concluzii neclareComplexitatea indisputabila a activitatiilor marine din cauza dificultatii si de multe ori mediului de viata ostil in combinatie cu grija publicului in legatura cu posibilitatea realizarii unui accident maritim cu efecte adverse asupra mediului inconjurator au condus la studiul metodelor avansate de atenuare sau de eliminare a unuu potential accident maritim.

O problema semnificativa cu care cineva se poate confrunta in timpul unei analize de risc este eficacitatea datelor. De multe ori inregistrarile folosite sunt vagi si imprecize si incertitudine care deriva din imprecizia lor ramane o problema serioasa pentru standardele cercetarii. Un mod fezabil de a aborda incertitudinile provenite din insuficienta datelor este folosirea logicii neclare. Aceasta a fost introdusa de L. Zadeh30 in anii 1960, conceptul de baza fiind perceptia neclara a omului folosind decrierii lingvistice pentru a exprima deciziile variate.

Principiul de vaza al aplicarii FIS este acela de a rezolva problemele intr-o maniera mai umana si folosind termeni lingvistici variati. Avantajele abordarii neclare este acela de a folosi termeni naturali si lingvistivi in exprimarea variatiilor unor variabile simultane, oferind astfel un mecanism eficace de tratare sau combinare a unor variabile distincte. O metoda des folosita de utilizare FIS este metoda Mamdani. Asadar, FIS este o metoda dificila de a aplica sistemele de concluzii neclare pentru evaluarea riscurilor in cadrul activitatilor maritime, fiind, asa cum sugereaza statisticile anterioare, o maniera exemplara pentru experti14, 27, 28.

3.1. Cadrul teoretic al abordarii sistemului de concluzii neclareFIS este un proces care conduce la un rezultat concret dintr-un set de date, folosind logica neclara. Mecanismul de producere al rezultatului din datele introduse este ilustrat schematuc in figura 7 si este alcatuit din urmatoarele etape29:

Fig. 7 Diagrama motorului sstemului de deductive neclar29 "Fuzzificarea": variabilele introduse sunt transformate in valori lingvistive folosind functiile corespunzatoare stocate in baza de date neclare. In timpul acestei etape, gradul de relatie al valorilor introduse si seturilor de date neclare este determinat.

Motorul de concluzii: variabilele lingvistice sunt folosite ca date introduse pentru motorul "neclar" , unde, sub influenta regulilor neclare, sunt transformate in rezultate prelucrate. Daca antecedentele unei reguli consista din doua sau mai multe parti, operatia neclara este aplicata pentru a obtine rezultatul anterior regulii. Inainte de aplicarea operatiunii, gradul de dificultate al regulii trebuie determinat.

In final, datele rezultate din motorul de concluzii sunt agregate unui numar neclar pentru fiecare parametru introdus.

Defuzificarea: numarul rezultat anterior este convertit intr-o alta valare folosind functiile de membru similare celor folosite in fuzificare. Cea mai cunoscuta metoda de decriptare este calcularea centroida. Procedura este exemplificata in figura 8

Fig. 8 Interpretarea diagramei sistemului neclar293.2 Metodologia Mandani

Metoda Mandani este probabil cel mai cunoscut proces FIS in setul de teorii neclare. A fost propusa in 1975 de Ebrahim Mamdani ca o incercare de a controla setul combinat al uni morot cu abur si al unui boiler prin sintetizarea unui set de reguli lingvistice obtinute din experienta operatorilor umani.Acest studiu folseste Matlab pentru FIS pentru a implementa metodologia.Matlab este decris in figura 9 si cuprinde urmatoarele instrumente29:

FIS editor: este folosit pentru a insera variabilele in motorul FIS

Functia de editare a membershipului: este folosit pt a defini formele asociate fiecarei variabile

Editorul Rule: este folosit pt a insera reguli si greutati pt a defini sistemul

Analizatorul regulei ; este folosit pt a descrie diagrama concluzilor neclare

Vizualizatorul de suprafata: este folosit pt a vedea dependenta rezultatelor in functie de datele introduce

Fig. 9 Instrumentele sistemului neclar de deuctie in Matlab294. Implementarea metodologiei Mamdani pentru operatiile de transfer nava la navaPentru a implementa metodologia operatiilor de transfer SIS consumul de parametrii al motorului FIS este selectat printre factorii diferiti care interactioneaza unul cu altul in timpul operatiilor si poate contribuii la intamplarea unui accident; prin urmare o operatie de transfer SIS implica intr-un mod direct sau indirect urmatoarele grupe4: Compatibilitatea navelor, care include compatibilitatea navei si a marfii (dimensiuni,instalatii, echipamentul de ancoraj,echipamentul de transfer al personalului)( Fig. 10).

Fig. 10 Profilul (sectiunea) unei nave de tip tanc petrolier. Pentru operatiile nava la nava realizate cu nave din aceasi clasa sunt luate in considerare aranjamentul ancorarii, aparatorilor si problemele tehnice precum aripile puntii de comanda sau tancurile cu combustibil si protectia camerei motoarelor in caz de coliziune

In acest scop majoritatea operatiilor de transfers STS (aproximativ 80%) implica clasele de nava32 aratate in Tabelul 1a. Mai mult decat atat majoritatea ricurilor sunt considerate sa aiba legatura cu marimea rezervorului/ bazinului. Asta inseamna ca operatiile de transfer STS intre de exemplu un Aframax si un Suexmax sunt mai sigure decat cele intre un ULCC si un Suexmax.Tabelul 1a Clasele navelor tanc care realizeaza transfer de la nava la nava33

In plus,conducerea de la OCIMF5 da consideratii speciale operatilor STS dintre navele cu clasificari similare din cauza problemelor de aranjament general al navelor. Studiul prezent ca fiecare nava in functie de clasa din care face parte, se conformeaza cu cerintele generale ale transferului STS cu privire la aranjarea manifold-urilor, aripile puntii de comanda si echipamentul de ancorare. Un MF (membership function abreviat MF) in forma de clopot care exprima compatibilitatea navelor in functie de dimensiunile lor este aplicat; acesta este prezentat in Figura 11.

Fig. 11 MF pentru variabila de compatibilitate a navelor

Comandantul si echipajul implicat in procedura si experienta acestora in legatura cu transferal STS. Conform reglementarilor IMO 185 (59)/2009 implementata in la 1 aprilie 2012, comandantul este resppunzator pentru operatiunile de transfer STS la bordul navei. In plus, instrurea echipajului este de o omportanta deosebita in cazul in care apar situatii de urgenta neprevazute. Este de o importanta deosebita sa ca echipajul sa fie instruit adecvat in legatura ata cu procedurile de transfer cat si cu situatiile de urgenta. Echipamentul necesar navigatiei trebuie sa fie functional si trebuie verificat inaintea operatiei STS4. Din experientele anterioare se presupune ca un vas specific poate realiza maxim 10 operatii de transfer STS pe an; astfel experienta comandantului si a echipajului este direct proportional cu numarul de transferuri STS care au fost inregistrate. Un MF in forma de clopot care exrima experienta comandantului si echipajului este aplicat: scara corespondenta este aratat in Tabelul 3, in timp ce MF-ul este prezentat in figura 12.

Fig. 12 MF pentru variabila experienta comandantului si a echipajului

Furnizorul STS este responsabil sa furnizeze echipamentul STS la fel ca consultantul respunzator cu controlul. Echipamentul care este necesat pentru conducerea operatiei este alcatuit din remorchere furtunele de transfer principale si secundare, etc1 Alegerea echipamentului corespunzator este extreme de importanta. Marimea aparatoarelor pneumetice, precum si aranjamentul vaselor implicate ar trebuie sa proportional cu marimea navelor. Recomndarile OCIMF reprezinta un ghid rapid pentru legerea aparatoarelor. Tabelul 2 Ghid de referinta pentru selectarea aparatoarelor din Ref. 5

Conform ghidului de transfer de la nava la nava al OCIMF, Tableul 2, ar trebui sa fie folosit cu precautie, bazandu-se pe cunostinta si experienta tipului de transfer STS; astfel alegerea corespunztoare a aparatoarelor nu trebuie considerate o sarcina triviala, dar este in stransa legatura cu experienta acumulata a furnizorului de transfer STS. Alegerea furtunului in cazul utilizarii echipamentului STS oferit de furnizori trebuie de asemenea realizata cu mare atentie, asadar experienta anterioara a operatiilor STS este cruciala.Tabelul 3 Scala de experienta pentru comandant si echipajNivelul de experientaGradExperienta comandantului si a echipajului pe an

1Maestru Comandant si echipaj experimentat in operatiile STS. Ei sunt implicate in mai mult de 9 operatii STS pe an

3ProfesionalExperienta buna in operatiile de transfer STS. Sunt implicati in 7 pana la 8 operatii de transfer STS pe an

5ExperimentatExperienta scazuta in operatiile de transfer STS. Sunt implicati in 5 pana la 6 operatii de transfer STS pe an

7PriceputComandant si echipaj cu experienta scazuta in operatiile de transfer STS. Sunt implicate in 3 pana la 4 operatii de transfer STS pe an

9AmatorComandant si echipaj neexperimentat in operatiile de transfer STS. Sunt implicati in 2 operatii de transfer STS

In general, se asuma ca alegerea echipamnetului correct si in plus a folosirii sale corespunzatoare (ex. Aranjamentul aparatoarelor ) pentru opratiunile de transfer STS referitoare la aparatoare, furtun sau alte component periferice legate de experienta anterioara a furnizorului STS si a operatiilor STS; astfel posibilitatea intamplarii unui accident este analog experientelor anterioare ale furnizorului STS. Din datele statistice ale FCM, care este unul din cei 5 cei mai mari furnizorii globali de servicii STS (2700 pe an) conform referintel numarul 34. Inconformitate cu rezolutiile MEPC 186(59)/2009 scopul POAC este sa completeze operatiile de transfer STS in siguranta si in conformitate cu regulile stabilite de IMO (OCIMF, 2013). Rolul este de o importanta cruciala si din aceasta cauza POAC ar trebui sa aiba o licenta de management al puntii corespunzatoare sau un certificat international pentru standardele international; de asemenea, ar trebui sa se conformeze cu regulile si specificatiile ILO, IMO si regulile nationale referitoare la ore de odihna pentru a mentine pregatirea si starea de alerta. Se presupune ca experienta furnizorului STS are sarcina de a selecta echipamentul corespunzator; un MF in forma de clolopt care exprima experienta relevanta a furnizorului STS si a echipamentului adecvat este aplicata; scala pentru experienta furnizorului este ilustrata in Tabelul 4, MF-urile relative sunt furnizate in figura 13.

Fig. 13 MF-ul variabilei experientei

Tabelul 4 implementarea scalei furnizorului de STS

Nivelul de experientaNumarul STS de operatii realizate pe an Definitia posibilitatii intamplarii unui accident

12000-3000Nivel de experienta deosebit in operatiile de transfer STS. Cunostinte excelente in alegerea echipamentului corespunzator. Posibilitate minima de esec. POAC cu calificare de expert si o experienta de 1000-2000 de operatii STS

21000-2000Nivel de experienta inalt in operatiile de transfer STS. Cunostinte inalte in alegerea echipamentului corespunzator. Posibilitate mica de esec. POAC cu calificare de expert si o experienta de 500-1000 de operatii STS

3100-1000Nivel de experienta mediu in operatiile de transfer STS. Cunostinte adecvate in alegerea echipamentului corespunzator. Posibilitate medie de esec. POAC cu calificare de expert si o experienta de 100-500 de operatii STS

40-100Nivel de experienta scazut in operatiile de transfer STS. Cunostinte neadecvate in alegerea echipamentului corespunzator. Posibilitate maxima de esec. POAC cu calificare de expert si o experienta de 0-100 de operatii STS

Conditiile mediului inconjurator sunt un factor care afecteaza operatiile de transfer STS intr-un mod direct; zona de transfer selectata ( densitatea traficului, factorii geologici, probleme de Securitate, conductele de submarine, adancimea apei), precum si vremea si conditiilemediului inconjurator (starea marii, vantul, curentii, vizibilitaea) joaca un rol important in cadrul operatiei STS. Printre ele, conditiile vremii sunt foarte importatnte; mai mult de atat operatiile in intuneric trebuie evitate din cauza cresterii significate de aparitia a accidentelor. Se presupune ca limitele operatiilor STS depinde de informatiile FCM; pentru operatile de acostare limita vantului este de 25 noduri ceea ce este egal cu aproximativ 30 m/s, in timp ce pentru procedurile de transfer limita respectivea este de 35 noduri, adica 18 m/s. Pentru mare limita ajunge pana la 2-3 metri.

Fig. 14 MF-ul variabilei mediu inconjurator

Mai mult de atat statisticile incidentelor oferite de un furnizor STS pentru o perioada 2011-2013 arata ca inaltimea valurilor are un effect nefavorabil operatiunii. Pana in present factorul mediului inconjurator este definit asemenea Tabelului 5; un MF in forma de clopot care explrima conditiile predominante ale mediului inconjurator sunt applicate; scala corespunzatoare a conditiilor predominate ale mediului inconjurator este arat in tabelul 5, deasemenea MF-ul relevant este reprezentat in Figura 14.

Tabelul 5 Scala conditiilor predominante ale mediului inconjuratorNivelDescriereDefinitie

1OperationalOperational pe timpul zilei cu viteza