TITU LIVIU

MAIORESCU

MARII CLASICI

Fisa biograficaFisa biografica S-a nascut la 15 Februarie 1840, la Craiova, fiind S-a nascut la 15 Februarie 1840, la Craiova, fiind

fiul Mariei si al lui Ion Maiorescufiul Mariei si al lui Ion Maiorescu Incepe studiile la Brasov, apoi la Viena in cadrul Incepe studiile la Brasov, apoi la Viena in cadrul

Academiei Theresianum, pe care o absolveste ca Academiei Theresianum, pe care o absolveste ca sef de promotiesef de promotie

Urmeaza studii la Berlin, Giessen, Sorbona si Paris, Urmeaza studii la Berlin, Giessen, Sorbona si Paris, in patru ani obtinand doctoratul, licenta in litere si in patru ani obtinand doctoratul, licenta in litere si licenta in dreptlicenta in drept

In 1862 se casatoreste cu Clara Kremnitz In 1862 se casatoreste cu Clara Kremnitz cu care are un copil, Liviu- moare la varsta de trei cu care are un copil, Liviu- moare la varsta de trei

ani-, si de care divorteaza in decembrie 1886ani-, si de care divorteaza in decembrie 1886 In 1887 se casatoreste cu Anna Rosseti, chiar daca In 1887 se casatoreste cu Anna Rosseti, chiar daca

purta o iubire imposibila pentru sora sa Emilia purta o iubire imposibila pentru sora sa Emilia HumpelHumpel

La data de 18 Iunie 1917 se stinge din viata Titu La data de 18 Iunie 1917 se stinge din viata Titu Maiorescu, la varsta de 77 de ani, ca urmare a Maiorescu, la varsta de 77 de ani, ca urmare a unei boli de cord. Este inmormantat la Cimitirul unei boli de cord. Este inmormantat la Cimitirul Bellu din BucurestiBellu din Bucuresti

Universul maiorescian

Jurnalunic

LingvisticaFilosofie

Activitatea critica“CRITICE”

Polemica siOratorica

Activitatea junimistica si culturala Final

““Insemnarile zilnice”Insemnarile zilnice”“De la cincisprezece la şaptezeci şi şapte de ani, viaţa lui Maiorescu are un dublu (chiar dacă el nu-şi dă seama decît mai tîrziu de aceasta), se reconstituie noapte de noapte în paginile jurnalului ca-ntr-o oglindă. Jurnalul nu modifică, nu comentează, nu reinventează viaţa: o numeşte. Cu alte vorbe, el este viaţă, invocată în numele lucrurilor, ale oamenilor, ale întâmplărilor, ale gesturilor ale cuvintelor. Pentru noi această călătorie este, adesea, fără sens, ca şi cum am vrea să vedem Europa în paginile unui Baedeker. Stilul este prea sec, fără culoare şi fantezie. Deşi originalitatea ,,prozei” din Însemnări e de netăgăduit, a vedea aici anticalofilie modern mi se pare o exagerare. Prozatorul Maiorescu trebuie căutat în Istoria contimporană. Pentru Maiorescu, ceea ce are importanţă este de a opune nopţii şi solitudinii foile înnegrite de litere ale Însemnărilor, prezenţa nominal a Celorlalţi, la fel de puternică şi de vie ca semnele magice pe care filosofii creştini din evul mediu le încrustau pe pragul camerei spre a pune la adăpost de diavol. Diavolul de care se apără Maiorescu se numeşte Singurătate.”

De oriunde am desprinde o pagină din Însemnări, ne izbeşte aglomeraţia de evenimente şi ritmul trepidant, aproape insuportabil, al existenţei lui Maiorescu. El este un om modern, hărţuit de prea multe ocupaţii, dormind câteva ore pe noapte, alergând de la tribunal la facultate şi de acolo la club, văzand zilnic nenumăraţi prieteni literari şi politici, corectand seara textul unui discurs rostit după masă, citind, primind, plecand noaptea cu trenul în provincie, unde a doua zi în zori are proces, telegrafiind dispoziţii, reţinand camera la hotel, găsind timp de scurte vizite şi de scrisori, salvându-se într-o excursie de câteva ore, nerefuzând pe nimeni, niciodată, folosind fiecare secundă pentru un lucru necesar. Cand reflectează? Cînd doarme? Nu ştim.

“ “ Un jurnal intim de întinderea Un jurnal intim de întinderea Însemnărilor zilniceÎnsemnărilor zilnice nu mai nu mai există în literaturexistă în literaturaa română. Ceea ce nu se ştie exact este română. Ceea ce nu se ştie exact este în ce anume trebuie căutată valoarea lorîn ce anume trebuie căutată valoarea lor - document - document pentru om? Document pentru epocă? Depopentru om? Document pentru epocă? Depozzit de it de mărunţişuri biografice sau revelare a unei existenţe mărunţişuri biografice sau revelare a unei existenţe dramatice? Dovadă a unei neobişnuite sincerităţi sau doar dramatice? Dovadă a unei neobişnuite sincerităţi sau doar o altă mască, la fel de impenetrabilă ca şi aceea, social, a o altă mască, la fel de impenetrabilă ca şi aceea, social, a olimpianului?- cu alte cuvinte nu avem încă o lectură olimpianului?- cu alte cuvinte nu avem încă o lectură capabilă să descopere coerenţa superioară a capabilă să descopere coerenţa superioară a ÎnsemnărilorÎnsemnărilor..

Început în 1855, jurnalul lui Maiorescu ia sfârşit în 1917, cu Început în 1855, jurnalul lui Maiorescu ia sfârşit în 1917, cu două săptămdouă săptămaani înaintea ni înaintea

morţii autorului. Faptul, obişnuit în alte literaturi, nu are morţii autorului. Faptul, obişnuit în alte literaturi, nu are precedent la noi, şi nu puţini vor repeprecedent la noi, şi nu puţini vor repetata exemplul. Jurnalul exemplul. Jurnalul maiorescian tinde să se suprapună peste existenţa maiorescian tinde să se suprapună peste existenţa autorului.autorului.””

Titu Maiorescu se caracterizeaza in jurnalTitu Maiorescu se caracterizeaza in jurnal

,,,,O urmare a seriozitatii mele stiintifice a fost si recunoasterea din partea O urmare a seriozitatii mele stiintifice a fost si recunoasterea din partea profesorilor, care m-au facut intiiul in toata scoala.(…) In schimb, o profesorilor, care m-au facut intiiul in toata scoala.(…) In schimb, o greseala care poate sa fi nascut din (ce-i drept , nu de invidiat) vointa mea greseala care poate sa fi nascut din (ce-i drept , nu de invidiat) vointa mea de a fi erudit, e obiceiul meu- s-o spun pe scurt- de a minti! de a fi erudit, e obiceiul meu- s-o spun pe scurt- de a minti! Ce-I drept, fac Ce-I drept, fac asta in lucruri neinsemnate, inofensive, dar lucrul asta este, totusi, si cu asta in lucruri neinsemnate, inofensive, dar lucrul asta este, totusi, si cu atat mai mult, nedemn, meschin. De ex., spun adesea ca am studiat cutare atat mai mult, nedemn, meschin. De ex., spun adesea ca am studiat cutare ori cutare lucru in timpul noptii, pe cand adevarul e ca-l citisem ziua ; ori cutare lucru in timpul noptii, pe cand adevarul e ca-l citisem ziua ; cand intra cineva in camera, vreau sa ma gaseasca ingropar in carti ; si alte cand intra cineva in camera, vreau sa ma gaseasca ingropar in carti ; si alte copilarii de felul acesta. Asta va trebui sa inceteze de azi inainte.  ’’  copilarii de felul acesta. Asta va trebui sa inceteze de azi inainte.  ’’  

,,,, Nu joc ; nu ma mai joc ; nu ma duc la fete ; nu vin in societate cu fete ;  Nu joc ; nu ma mai joc ; nu ma duc la fete ; nu vin in societate cu fete ; sed toata ziua peste carti, si cand imi ramane mie vreun timp liber, ma sed toata ziua peste carti, si cand imi ramane mie vreun timp liber, ma incui in odaia mea, ma apuc si cant la flaut si-plang. Ce-mi pasa insa de incui in odaia mea, ma apuc si cant la flaut si-plang. Ce-mi pasa insa de externi(de ceilalti) ! In mine sa fiu ce sa fiu !’’externi(de ceilalti) ! In mine sa fiu ce sa fiu !’’

Insemnarile zilninice sint, pentru perioada de la Insemnarile zilninice sint, pentru perioada de la Theresianum, marturia hotararii cu care Maiorescu a Theresianum, marturia hotararii cu care Maiorescu a facut din sine insusi instrumentul infailibil capabil facut din sine insusi instrumentul infailibil capabil de a-i realiza destinulde a-i realiza destinul

« Dar nenorocirea mea este tocmai aceasta, ca eu, oriunde ma duc, sint iubit « Dar nenorocirea mea este tocmai aceasta, ca eu, oriunde ma duc, sint iubit numai de trei ,patru, dar de cu mai mult mai marea majoritate sint urit, luat in ris, numai de trei ,patru, dar de cu mai mult mai marea majoritate sint urit, luat in ris, defaimat »defaimat »

Academia de la TheresianumAcademia de la Theresianum

Filosofie ,, Sus, spre o viata noua,proaspata ; sa tesem stiinta cu realitatea si sa ,, Sus, spre o viata noua,proaspata ; sa tesem stiinta cu realitatea si sa

reinviem din fundul intunecos si putred al contemplarii abstracte ! iata reinviem din fundul intunecos si putred al contemplarii abstracte ! iata steagul stiintei actuale , iata chemarea ei sociala. De o asemenea chemare steagul stiintei actuale , iata chemarea ei sociala. De o asemenea chemare sociala trebuie inainte de toate sa tina seama filosofia. Caci din toate sociala trebuie inainte de toate sa tina seama filosofia. Caci din toate relatiunile, tocmai cele omenesti sint cele mai inalte, si daca printre relatiunile, tocmai cele omenesti sint cele mai inalte, si daca printre acestea iubirea este relatia cea mai perfecta , pentru ca e cea mai nobila, acestea iubirea este relatia cea mai perfecta , pentru ca e cea mai nobila, cea mai univesala si cea mai puternica , putem sustine, facand sa reiasa cea mai univesala si cea mai puternica , putem sustine, facand sa reiasa acest moment principal, ca filosofia, in intelesul cuvantului insusi, iubire de acest moment principal, ca filosofia, in intelesul cuvantului insusi, iubire de stiinta,este, in esenta ei, stiinta iubirii .’’stiinta,este, in esenta ei, stiinta iubirii .’’

Ce este Providenta ? se intreaba el in Einiges Philosophische. « Providenta poate fi Ce este Providenta ? se intreaba el in Einiges Philosophische. « Providenta poate fi redusa la cunoasterea omeneasca … Orice om … reuseste, in ce-l priveste, sa redusa la cunoasterea omeneasca … Orice om … reuseste, in ce-l priveste, sa reprezinte stiinta viitorului ; si toti la un loc constituim ceea ce se numeste reprezinte stiinta viitorului ; si toti la un loc constituim ceea ce se numeste providenta. Viitorul nu este deci pentru noi ceva cu totul necunoscut si care atarna providenta. Viitorul nu este deci pentru noi ceva cu totul necunoscut si care atarna de vointa de neinteles a lui Dumnezeu ; intreg viitorul este urmarea necesara si de vointa de neinteles a lui Dumnezeu ; intreg viitorul este urmarea necesara si inteligibila a prezentului ; daca se cunoaste prezentul, se poate deslusi viitorul. Un inteligibila a prezentului ; daca se cunoaste prezentul, se poate deslusi viitorul. Un om cu privire agera este de aceea in stare sa prevada cursul lucrurilor si sa-si om cu privire agera este de aceea in stare sa prevada cursul lucrurilor si sa-si determine in mare masura destinuldetermine in mare masura destinul

‘‘‘‘Maiorescu nu transmite cuvinte, ci Cuvantul, nu idei, ci Ideea. Polemica Maiorescu nu transmite cuvinte, ci Cuvantul, nu idei, ci Ideea. Polemica maioresciana nu e o invitatie la discutie, ci sfarsitul oricarei discutii’’maioresciana nu e o invitatie la discutie, ci sfarsitul oricarei discutii’’

In perioada aprilie - mai 2002 a avut loc la Biblioteca Facultatii de Filosofie din Bucuresti :

EXPOZIŢIEdin cărţile dăruite de TITU MAIORESCU

Bibliotecii Facultăţii de Filosofie din Bucureşti

Biblioteca Facultăţii de Filosofie şi Litere s-a constituit şi a funcţionat la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX prin străduinţa inimoşilor profesori ai facultăţii: August Treboniu Laurian, Ion Bogdan, Ion Bianu s.a.Titu Maiorescu se numără printre primii donatori de carte. Numărul volumelor cu conţinut filosofic şi literar donate în anii 1896, 1904 şi 1914 s-au ridicat la circa 5000.La Biblioteca Facultăţii de Filosofie se păstreazî astîzi peste 100 de volume purtând ştampilă din partea donatorului (din cărţile dăruite de Titu Maiorescu), semnătura autografă şi ştampila bibliotecii personale (Biblioteca Titu Liviu Maiorescu).Cărţile sunt din diverse domenii: istoria filosofiei, logică, psihologie, pedagogie, morală, etică. Majoritatea ediţiilor sunt în limba germană şi limba franceză, dar, şi cărţi ale autorilor români (unele cu dedicaţiile autorilor).

,,Filosofia este pentru tanarul ganditor o forma superioara de educatie spirituala. Dupa raportul cu Ceilalti, impersonalitatea, ca solutie existentiala, este a doua tema principala a meditatiei lui Maiorescu asupra lui insusi si asupra omului in general.’’

Activitatea lui Maiorescu, in materie de filosofie a fost Studiata ani la rand

,,Cu puterea logicii, Maiorescu poate face orice. O înlănţuire de silogisme, căreia nu i se poate descoperi nici un cusur, sfîrşeşte adesea într-o concluzie paradoxală.’’

Polemica si OratoricaPolemica si Oratorica

Polemica maioresciană nu e doar una general, de principi, Polemica maioresciană nu e doar una general, de principi, ci şi una impersonal. Eci şi una impersonal. Eugenugen Lovinescu pretinde că Lovinescu pretinde că Maiorescu a rămas pentru totdeauna la evidenţă, deoarece Maiorescu a rămas pentru totdeauna la evidenţă, deoarece urmărea numai să convingă pe cititorul mijlociu. Mai urmărea numai să convingă pe cititorul mijlociu. Mai curând, Maiorescu evită amănuntele, punctele esenţiale, curând, Maiorescu evită amănuntele, punctele esenţiale, căutând să dea impresia că nu-l preocupă decât principiul. căutând să dea impresia că nu-l preocupă decât principiul. Pretutindeni Maiorescu se pune la adăpostul principiului: el Pretutindeni Maiorescu se pune la adăpostul principiului: el nu sugerează decnu sugerează decaat o singură cale de a pătrunde la adevăr. t o singură cale de a pătrunde la adevăr. Această cale se relevă aproape de la sine omului inteligent. Această cale se relevă aproape de la sine omului inteligent. Polemica maioresciană pierde astfel treptat calităţile de Polemica maioresciană pierde astfel treptat calităţile de acţiune subiectivă, surprinzătoare pentru adversar, acţiune subiectivă, surprinzătoare pentru adversar, devenind o metodă infailibilă de a ajunge la adevăr.devenind o metodă infailibilă de a ajunge la adevăr.

Uneori, ,,studiul” se întâmplă să fie serios şi, în Uneori, ,,studiul” se întâmplă să fie serios şi, în Oratori, Oratori, retori şi limbuţi,retori şi limbuţi, multe din observaţiile de natură istorică multe din observaţiile de natură istorică asupra oratoriei româneşti au o valoare în sine. Dar asupra oratoriei româneşti au o valoare în sine. Dar Maiorescu nu se mărgineşte la atît, intrînd în distincţii Maiorescu nu se mărgineşte la atît, intrînd în distincţii teoretice generale. Ar fi, prtinde el, mai multe feluri de teoretice generale. Ar fi, prtinde el, mai multe feluri de vorbitori: oratorii, retorii şi limbuţii. Definiţiile, tot serioase, vorbitori: oratorii, retorii şi limbuţii. Definiţiile, tot serioase, nu mai sînt chiar inocentenu mai sînt chiar inocente..

,,Atît oratorul, cît şi retorul şi limbutul au darul vorbirii; dar ,,Atît oratorul, cît şi retorul şi limbutul au darul vorbirii; dar oratorul vorbeşte pentru a spune ceva, retorul pentru a se oratorul vorbeşte pentru a spune ceva, retorul pentru a se auzi vorbind, limbutul pentru a vorbi…”auzi vorbind, limbutul pentru a vorbi…”

Un ochi atent ar putea desprinde, chiar şi în acestea, un fir Un ochi atent ar putea desprinde, chiar şi în acestea, un fir coducător, căci Maiorescu merge rareori la întâmplare. O structură coducător, căci Maiorescu merge rareori la întâmplare. O structură există mereu, ca un montaj discret, în cel mai sumar comentat există mereu, ca un montaj discret, în cel mai sumar comentat dintre articole. Maiorescu e un dintre articole. Maiorescu e un metteur en scène metteur en scène extraordinar, şi extraordinar, şi multe articole care nu ne mai interesează sub raportul conţinutului multe articole care nu ne mai interesează sub raportul conţinutului îşi păstrează întreg farmecul datorită artei de a compune a îşi păstrează întreg farmecul datorită artei de a compune a criticului.criticului.

Cu expresia devenită celebră, ,,nu e în chestie”, Maiorescu îl Cu expresia devenită celebră, ,,nu e în chestie”, Maiorescu îl readuce de fiecare dată la obiect. Este întîia fază a polemicii, şi ea readuce de fiecare dată la obiect. Este întîia fază a polemicii, şi ea se poate dialoga:se poate dialoga:

,,,,--UrechiăUrechiă: Zicând, ca Zarate, că istoria filosofică este din secolul : Zicând, ca Zarate, că istoria filosofică este din secolul XVII ş iXVIII, făcut-am erezie?XVII ş iXVIII, făcut-am erezie?

--MaiorescuMaiorescu: Nimeni nu a vorbit de o asemenea erezie.: Nimeni nu a vorbit de o asemenea erezie.

--Urechiă: Urechiă: Dar nu sînt din secolul XVII Rollin, Bossuet,Fleury?Dar nu sînt din secolul XVII Rollin, Bossuet,Fleury?

--Maiorescu: Maiorescu: Nu sînt în chestie Rollin, Bossuet, Fleury.Nu sînt în chestie Rollin, Bossuet, Fleury.

--UrechiăUrechiă: Şi oare nu este adevărat că numai în secolul XVIII, cu : Şi oare nu este adevărat că numai în secolul XVIII, cu Voltaire, istoria luă definitiv caracterul ce-l avu sub pana lui Millot, Voltaire, istoria luă definitiv caracterul ce-l avu sub pana lui Millot, Raynal etc.? Voltaire e acela care…Raynal etc.? Voltaire e acela care…

--Maiorescu :Maiorescu :Aceasta poate să fie adevărat, dar nu e în chestie, Aceasta poate să fie adevărat, dar nu e în chestie, precum nu e în chestie nici tirade următoare asupra meritelor lui precum nu e în chestie nici tirade următoare asupra meritelor lui Voltaire.”Voltaire.”

Pentru a compromite pe Nicolae Ionescu, orator din aceeaşi epocă naivă a parlamentarismului burghez, ajunge alegerea unor citate potrivite dintr-un discurs fără vreun conţinut, urmată de o prefăcută explicaţie a aplauzelor stîrnite şi consemnate de, fireşte, Monitor: ,, Aplauzele însemnate în Monitor ar fi aici inexplicabile –căci fraza este din cele mai anodine- dacă nu ne-am adduce aminte că d. Nicolae Ionescu avea glas frumos şi dicţiune armonioasă. Cuvintele din urmă-,,veţi adopta ape care veţi voi”- trebuie să fi fost rostite cu o deosebită vocalizare a sunetelor a, e, o, i, aşa încât să fi produs în auditor un fel de încîntare muzicală, fără nici o privire la înţeles.”

Creatorul ,,betiei de cuvinte

LingvisticaLingvistica Limba…Nu ne mai poate surprinde acum faptul că Limba…Nu ne mai poate surprinde acum faptul că

Maiorescu a deschis seria atacurilor sale în ,,contra direcţiei Maiorescu a deschis seria atacurilor sale în ,,contra direcţiei de astăzi” printr-o încercare de strict specialitate (şi de astăzi” printr-o încercare de strict specialitate (şi elementară totodată) cum este scrierea limbii române. elementară totodată) cum este scrierea limbii române. Punctul de plecare este modest: unificarea ortografiei înPunctul de plecare este modest: unificarea ortografiei în tipăriturile societăţii Junimea. tipăriturile societăţii Junimea.

,,Creaţia” lui Maiorescu începe cu limba: şi, în limbă, ea ,,Creaţia” lui Maiorescu începe cu limba: şi, în limbă, ea are o radicalitate pe care n-o va mai avea mai târziu. are o radicalitate pe care n-o va mai avea mai târziu. Maiorescu îşi afirmă, pur şi simplu, principiile, aşa cum Maiorescu îşi afirmă, pur şi simplu, principiile, aşa cum vechii filosofi începeau prin a afirma elementele vechii filosofi începeau prin a afirma elementele fundamentale: nu este vorba de nici o opoziţie, de nici o fundamentale: nu este vorba de nici o opoziţie, de nici o polemică.polemică.

In limbă, negaţia este posterioară afirmaţiei: în In limbă, negaţia este posterioară afirmaţiei: în celelalte domenii, Maiorescu dărâmă mai întîi, spre a putea celelalte domenii, Maiorescu dărâmă mai întîi, spre a putea construi pe urmă. Dar structura operei lui Maiorescu nu construi pe urmă. Dar structura operei lui Maiorescu nu este numai dublă, ci şi contradictorie: având vocaţia este numai dublă, ci şi contradictorie: având vocaţia începutului începutului absolut, absolut, Maiorescu nu construieşte totuşi decât Maiorescu nu construieşte totuşi decât prin prin opoziţieopoziţie, el nu afirmă decît după ce a negat. În general , el nu afirmă decît după ce a negat. În general întreagă prima parte a acţiunii lui este polemică şi negativă.întreagă prima parte a acţiunii lui este polemică şi negativă.

,,NEOLOGISME’’:,,NEOLOGISME’’:Cuvintele Cuvintele rairai şi şi bolnavbolnav sînt slavone. Dicţionarul etimologilor zice să le sînt slavone. Dicţionarul etimologilor zice să le îndepărtăm şi să la facemîndepărtăm şi să la facem paradis paradis şi şi morbosmorbos. Se poate una ca acestea? Vei . Se poate una ca acestea? Vei scoate vreodată din capul românului versurile:scoate vreodată din capul românului versurile:

Pe-un picior de plai Pe-un picior de plai Pe-o gură de raiPe-o gură de raiIată vin în cale,Iată vin în cale,Se cobor la valeSe cobor la valeTrei turme de miei,Trei turme de miei,Cu trei ciobănei…?Cu trei ciobănei…?Şi va fi mai bine să le scoţi ? Sau îl vei face să uite:Şi va fi mai bine să le scoţi ? Sau îl vei face să uite:De trei zile-ncoaceDe trei zile-ncoaceGura nu-ţi mai tace,Gura nu-ţi mai tace,Or iarba nu-ţi place,Or iarba nu-ţi place,Or eşti bolnăvioarăOr eşti bolnăvioarăMioriţă, Mioară,Mioriţă, Mioară,

şi să zică Mioriţă şi să zică Mioriţă morboasămorboasă?? Vei depărta vreodată din conştiinţa românului rugăciunea lui zilnică ,,Vei depărta vreodată din conştiinţa românului rugăciunea lui zilnică ,,şi nu şi nu

ne duce pe noi în ispităne duce pe noi în ispită” pentru a-” pentru a-ii vorbi de vorbi de tentaţiune tentaţiune??

Va schimba, oare, poezia popular începuturile ei ,,frunză verde Va schimba, oare, poezia popular începuturile ei ,,frunză verde de bujor” pentru a zice frunză verde de roză de Alpi? Vei face pe roman să-şi de bujor” pentru a zice frunză verde de roză de Alpi? Vei face pe roman să-şi uite proverbele: ,,uite proverbele: ,,cine întreabă nu greşeşte, vorbă multă sărăcia omului, cite cine întreabă nu greşeşte, vorbă multă sărăcia omului, cite bordeie atîtea obiceiebordeie atîtea obiceie”, pentru a-”, pentru a-ii vorbi de vorbi de eroareeroare, de, de paupertatepaupertate, de, de habitudinehabitudine?? Va ajunge poporul nostru vreodată să fie aşa de slab în puteri încVa ajunge poporul nostru vreodată să fie aşa de slab în puteri încaat să-şi t să-şi uite poezia:uite poezia:

Lasă boii, frăţioare,Lasă boii, frăţioare,Şi teŞi te dă la vînătoare,dă la vînătoare,Că nu-Că nu-i i timp de plugărie,timp de plugărie,Ci e timp de vitejie.Ci e timp de vitejie.Codri, codri, mă jur eu Codri, codri, mă jur eu Să ucid cu braţul meu Să ucid cu braţul meu De tot cornul de duşman,De tot cornul de duşman,De stejar un căpitan,De stejar un căpitan,

aşa încît să-i vorbim de aşa încît să-i vorbim de bravurăbravură şi de şi de inimicinimic??Se va putea şterge din inima copilului român adînca simţire a Se va putea şterge din inima copilului român adînca simţire a

bocetului bucovinean:bocetului bucovinean:Scoală-te, mămuţă dragă,Scoală-te, mămuţă dragă,Căci e jale-n casa-ntreagă,Căci e jale-n casa-ntreagă,Scoală-te de ne priveşteScoală-te de ne priveşteŞi din gură ne grăieşte,Şi din gură ne grăieşte,

pentru a-l face să zică pentru a-l face să zică doliudoliu ?” ?”

Una dintre creatiile lingvistive ale lui Maiorescu

,,Să rezumăm, încheie Maiorescu observaţiile sale: regenerarea poporului începe de la cultivarea limbii române; cultivarea limbii presupune studiul ei în toate şcolile şi începe de la cele elementare, se înţelege, după un sistem raţional”.

Activitatea culturala si junimisticaActivitatea culturala si junimistica Vorbind în metafore, Maiorescu e creatorul de cultură total spre care priveşte cu nostalgie criticul modern, care ştie că nimeni, niciodată, nu se va mai putea întoarce ca el la începutul începuturilor ca să aşeze prima piatră. Criticul modern ştie că fiecare cuvânt al său repetă, că fiecare gest al său a mai fost făcut. Faceţi întâi pe poporul roman mai cult şi mai active, daţi-l prin şcoli bune şi prin o bună dezvoltare economic lumina şi independenţa de caracter a adevăratului cetăţean, şi apoi, forma juridică, după care îşi va întocmi el relaţiunile sale publice şi private, va veni de la sine… . Dar nu începeţi cu regulamentarea administrativă şi cu constituţie, căci de când e lumea nu s-a regenerat nici un popor prin lefi şi guverne; ci legile şi guvernele au fost numai expresia incidentală, rezultatul extern al culturii interioare, şi a aştepta cultura de la jurisprudenţă şi de la govern vrea să zică a răsturna ordinea natural, a introduce spiritul centralizării şi patronagiului guvernamental, a lua cetăţeanului încrederea în sine însuşi, acel preţios selfgovernment care el singur plăteşte mai mult decât toate codificaţiile publice şi private şi este unica bază solidă a adevăratei democraţii.”

Despre Despre SScrierea limbei române, O cercetare critică, Contra crierea limbei române, O cercetare critică, Contra Şcoalei BărnuţiuŞcoalei Bărnuţiu- iată domeniile şi treptele luptei lui Maiorescu - iată domeniile şi treptele luptei lui Maiorescu împotriva împotriva direcţiei de astăzidirecţiei de astăzi în cultura română: limba, poezia, în cultura română: limba, poezia, dreptul. Dar economia, statul, morala, religia erau deopotrivă în dreptul. Dar economia, statul, morala, religia erau deopotrivă în discuţie. Momentul sintezei venise pentru Maiorescu, al sintezei discuţie. Momentul sintezei venise pentru Maiorescu, al sintezei negative, în primul rând, care să elibereze de cătuşele lui negative, în primul rând, care să elibereze de cătuşele lui sentimental creator. În numai nouă pagini-intitulate, chiar, sentimental creator. În numai nouă pagini-intitulate, chiar, În În contra directiei de astăzi în cultura română- contra directiei de astăzi în cultura română- se cuprind aproape se cuprind aproape toate ideile şi aspiraţiile lui Maiorescu, filosofia, morala, crezul toate ideile şi aspiraţiile lui Maiorescu, filosofia, morala, crezul politic şi istoric. Despre aceste nouă pagini s-au scris într-un secol politic şi istoric. Despre aceste nouă pagini s-au scris într-un secol nouă sute: nimic, nici contestarea, nici înţelegerea, nici ura nu au nouă sute: nimic, nici contestarea, nici înţelegerea, nici ura nu au putut ştirbi din extraordinarea lor frumuseţe.putut ştirbi din extraordinarea lor frumuseţe.

,,Naţionalitatea, dacă acest cuvânt vrea să aibă un merit şi o ,,Naţionalitatea, dacă acest cuvânt vrea să aibă un merit şi o valoare, nu poate fi un pretext sub care să se ascundă lene şi valoare, nu poate fi un pretext sub care să se ascundă lene şi barbaria, şi ţinta noastră în viitor nu este de a ne păstra numai barbaria, şi ţinta noastră în viitor nu este de a ne păstra numai limba şi sângele şi teritoriul brut, fără altă aspiraţie mai nobilă. Pe limba şi sângele şi teritoriul brut, fără altă aspiraţie mai nobilă. Pe această treaptă stau şi indienii sălbatici din America, dar de acea această treaptă stau şi indienii sălbatici din America, dar de acea indienii America constituie o hoardă, şi nu o naţiune. Limba şi indienii America constituie o hoardă, şi nu o naţiune. Limba şi sângele şi teritoriul sînt elemente preţioase ca mijloc spre un scop sângele şi teritoriul sînt elemente preţioase ca mijloc spre un scop mai înalt, şi acest scop nu poate fi altul decât progresul civilizaţiei mai înalt, şi acest scop nu poate fi altul decât progresul civilizaţiei omeneşti prin toleranţă şi ştiinţă, prin bunăstare material şi omeneşti prin toleranţă şi ştiinţă, prin bunăstare material şi morală potrivită totdeauna cu gradul culturii unui popor. Dar a morală potrivită totdeauna cu gradul culturii unui popor. Dar a susţinea mijloacele prin un sistem care nimiceşte scopul este cea susţinea mijloacele prin un sistem care nimiceşte scopul este cea mai absurd din toate rătăcirile politice ce se pot închipui.mai absurd din toate rătăcirile politice ce se pot închipui.

În contra direcţiei de astăzi este Maiorescu cel mai profund şi cel mai pur, fiindcă, aici, sentimental lui de creaţie izbucneşte deodată, neîngrădit şi triumfător, la capătul sintezei polemice, al cărei obiect nu mai este limba sau poezia sau dreptul, dar Cultura în întregul ei; cu alte cuvinte, istoria. Tot ce există, tot ce s-a creat pînă la el e neadevărat, şi Maiorescu o spune aproape cu bucurie: ,,Viţiul radical (…) în toată direcţia de astăzi a culturei noastre este neadevărul (…), neadevăr în aspirări, neadevăr în politică, neadevăr în poezie, neadevăr pînă în gramatică, neadevăr în toate formele de manifestare a spiritului public.”· Avem politică şi ştiinţă, avem jurnale şi academii, avem şcoli şi literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituţiune. Dar în realitate toate acestea sînt producţiuni moarte, pretenţii fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr, şi astfel cultura claselor mai înalte ale românilor este nulă şi fără valoare…” Forme fără fond!! Iată expresia ce-i trebuia lui Maiorescu şi care rezumă totul: căci pentru el, tot ce s-a creat în cultura română înaintea lui e formă fără fond. Ca să creeze el însuşi, Maiorescu are nevoie de ceastă negaţie fără precedent, la capătul căreia va exclama ca în faţa diluviului: ,,Mai este oare timp de scăpare?”

Şi iată acum ce reprezenta pentru Maiorescu, într-un plan mai Şi iată acum ce reprezenta pentru Maiorescu, într-un plan mai greu sesizabil, lipsa de fond a paşoptiştilor: greu sesizabil, lipsa de fond a paşoptiştilor: caracterul moral caracterul moral oscilatoriu, tranzacţional, amestecul de gesture mari şide laşităţi oscilatoriu, tranzacţional, amestecul de gesture mari şide laşităţi mărunte.mărunte. Maiorescu îi gândea pe eroii revoluţiei cam la fel cum îşi Maiorescu îi gândea pe eroii revoluţiei cam la fel cum îşi gândea Caragiale personajele. Cîtă dreptate avea, nu discutăm gândea Caragiale personajele. Cîtă dreptate avea, nu discutăm acum. E curios numai cum Maiorescu nu şi-a dat niciodată seama acum. E curios numai cum Maiorescu nu şi-a dat niciodată seama că, între paşoptişti, era unul pe care trebuie să-l excludă din că, între paşoptişti, era unul pe care trebuie să-l excludă din formula general: Bălcescu.formula general: Bălcescu.

Maiorescu arată acelaşi devotament ca, odinioară, faţă de Maiorescu arată acelaşi devotament ca, odinioară, faţă de colegii din camera de la Theresianum. Nimic nu s-a schimbat, colegii din camera de la Theresianum. Nimic nu s-a schimbat, înafara numelui şi vîrstei Celorlalţi. Acum ei se numesc Eminescu, înafara numelui şi vîrstei Celorlalţi. Acum ei se numesc Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Duiliu Zamfirescu, Xenopol şi Creangă, Caragiale, Slavici, Duiliu Zamfirescu, Xenopol şi sînt ,,junimişti”. Biografia tuturor ,,junimiştilor” trebuie să conţină sînt ,,junimişti”. Biografia tuturor ,,junimiştilor” trebuie să conţină acest capitol: relaţiile cu Maiorescu. Pentru junacest capitol: relaţiile cu Maiorescu. Pentru juniimişti, Maiorescu mişti, Maiorescu face totul. De n-ar fi decît exemplul devotamentului pentru face totul. De n-ar fi decît exemplul devotamentului pentru Eminescu, şi încă nu ar fi de ajuns. Lucrul important este că Eminescu, şi încă nu ar fi de ajuns. Lucrul important este că Maiorescu nu se lasă solicitat, nu aşteaptă: face întotdeauna întîiul Maiorescu nu se lasă solicitat, nu aşteaptă: face întotdeauna întîiul pas. Devotamentul lui este nemărginit. Casa îi stă deschisă oricui, pas. Devotamentul lui este nemărginit. Casa îi stă deschisă oricui, oricînd; prietenii sînt invitaţi la masă, în excursii, în călătorii peste oricînd; prietenii sînt invitaţi la masă, în excursii, în călătorii peste hotare hotare

,,Cald şi frig nu i-a fost nimănui lîngă dînsul’’ va scrie N. Iorga

De vreai să ştii cu ce mijloace eşti susţinut deocamdată. Bine, Domnule Eminescu, suntem noi aşa străini unii de alţii. Nu ştii d-ta iubirea şi (dacă-mi dai voie să întrebuinţez cuvîntul exact, deşi este mai tare) admiraţia adeseori entuziastă ce o am şi eu şi tot cercul nostru literar pentru d-ta, pentru poeziile d-tale, pentru toată lucrarea d-tale literară şi politică? Dar a fost o adevărată exploziune de iubire cu care noi toţi, prietenii d-tale (şi numai aceştia) am contribuit pentru puţinele trebuinţe material ce le reclama situaţia. Şi n-ai fi făcut şi d-ta tot aşa din multul-puţinul ce l-ai fi avut cînd ar fi fost vorba de orice amic, necum de un amic de valoarea d-tale?

Catre

Eugen Lovinescu în 1940:Eugen Lovinescu în 1940: “ “ Soarta lui Maiorescu a fost sa Soarta lui Maiorescu a fost sa

ramana actual si astazi, adica ramana actual si astazi, adica dupa trei sferturi de veac, si, din dupa trei sferturi de veac, si, din nefericire, inca pentru multa nefericire, inca pentru multa vreme. In materie de cultura, vreme. In materie de cultura, evolutiile nu sunt nici perpetui, evolutiile nu sunt nici perpetui, nici lineare ; cand crezi ca ai pus nici lineare ; cand crezi ca ai pus mana pe tarm, un val te smulge mana pe tarm, un val te smulge departe in larg ; panza tesuta ziua departe in larg ; panza tesuta ziua se desface noaptea ; apele se se desface noaptea ; apele se ascund sub nisip si ciulinul creste ascund sub nisip si ciulinul creste pe marmura cetatii ruinate ; in pe marmura cetatii ruinate ; in adapostul limpezit odinioara iti adapostul limpezit odinioara iti umple ochii cerneala norilor umple ochii cerneala norilor involburati. Optimismul nostru involburati. Optimismul nostru trebie sa fie insa la fel cu cel al lui trebie sa fie insa la fel cu cel al lui Maiorescu :birui-va gandul, cum Maiorescu :birui-va gandul, cum spunea intelepciunea cronicarului spunea intelepciunea cronicarului si inscriptia criticului deasupra si inscriptia criticului deasupra usei bibliotecii. Altfel, la ce am usei bibliotecii. Altfel, la ce am mai trai ?’’ mai trai ?’’ 

Activitatea criticaActivitatea critica

‘‘El n-a renuntat la poezie, la filosofie originala, pentru o modesta activitate culturala : a renuntat la a compune poezi pentru a descoperi Poezia, la a scrie carti pentru a putea crea Cultura’’

‘‘ De cate ori criticii nu mai sunt critici, sau de cate ori criticii sunt numai critici, invocam pe Maiorescu. El nu mai este, pentru noi, pur si simplu un critic : este CRITICUL’’  

‘‘Maiorescu a scris putin :scopul lui a fost de a aunta elementele –apa, aerul, focul, pamantul- din care se naste lumea. El n-a facut critica (poezie, filosofie) in intelesul nostru, de astazi :a creat Critica’’

,, Maiorescu a devenit in literatura romana, Criticul fara opera’’ ,, Opera lui Maiorescu este totalitatea actiunii lui.’’ ,,In eseul meu am crezut ca ma ocup de acel Maiorescu pe care ni-l releva totalitatea operei lui, singurul, de altfel « obiectiv » si etern. Acesta nu este omul, ci Creatorul, si am ajuns la el prin opera, nu prin viata, chiar daca planurile acestea par greu de separat.’’ ,,Despre Maiorescu se poate scrie in doua feluri :analizand importanta istorica a actiunilor lui practice, subordonand critica idealurilor istorice ; sau conferind Criticelor o valoare oarecum in sine, subordonand adica actiunilor practice, unor idealuri absolute. In cartea de fata am urmat a doua cale.’’

,,Din miile de poezii citite, socitatea nu a putut alege un număr ,,Din miile de poezii citite, socitatea nu a putut alege un număr suficient pentru a compune un volum, şi dintr-o colecţiune de suficient pentru a compune un volum, şi dintr-o colecţiune de poezii frumoase a ieşit o critic de poezii rele.”poezii frumoase a ieşit o critic de poezii rele.”

,,,,Pe scurt, ce constată Maiorescu în 1867 cu privire la poezia Pe scurt, ce constată Maiorescu în 1867 cu privire la poezia românească? Exemplele de poezii ,,mai bune” sînt aşa de rare în românească? Exemplele de poezii ,,mai bune” sînt aşa de rare în comparaţie cu acelea de poezii fără valoare, încât criticul trebuie comparaţie cu acelea de poezii fără valoare, încât criticul trebuie să renunţe a reedita odată cu studiul şi antologia propriu-zisă. Ce să renunţe a reedita odată cu studiul şi antologia propriu-zisă. Ce ar fi cuprins această antologie în 1867, dacă exceptăm cîteva ar fi cuprins această antologie în 1867, dacă exceptăm cîteva scrieri ale junimiştilor înşişi rătăcite în ea? Poezii, în număr foarte scrieri ale junimiştilor înşişi rătăcite în ea? Poezii, în număr foarte restrains, de Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu, A. restrains, de Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri, D. Bolintineanu, A. Donici etc. Donici etc.

LLa atîta se reducea, din punctual de vedere al lui Maiorescu, a atîta se reducea, din punctual de vedere al lui Maiorescu, poezia românească de până la 1867. Situaţie, întradevăr poezia românească de până la 1867. Situaţie, întradevăr intolerabilă, pe care criticul îşi pune în gând s-o îndrepte intolerabilă, pe care criticul îşi pune în gând s-o îndrepte neîntârziat! Polemica se cuvenea continuată prin creaţie, negaţia neîntârziat! Polemica se cuvenea continuată prin creaţie, negaţia prin afirmaţie. Cinci ani mai târziu, el publică prin afirmaţie. Cinci ani mai târziu, el publică Direcţia Direcţia nouă,nouă, ,,inventând” scriitorii de care literature română avea ,,inventând” scriitorii de care literature română avea nevoie… intuiţia lui Maiorescu a văzut în Eminescu, Creangă, nevoie… intuiţia lui Maiorescu a văzut în Eminescu, Creangă, Slavici, Caragiale pe aceia care vor deveni, peste mai puţin de un Slavici, Caragiale pe aceia care vor deveni, peste mai puţin de un veac, ,,marii noştri clasici”. Şi ei sînt, în 1871, ,,direcţia nouă”; sînt veac, ,,marii noştri clasici”. Şi ei sînt, în 1871, ,,direcţia nouă”; sînt şi ei, cu alte cuvinte, ,,invenţia” lui Maiorescu. Trebuie să şi ei, cu alte cuvinte, ,,invenţia” lui Maiorescu. Trebuie să recunoaştem că temeritatea criticului a avut parte şi de oarecare recunoaştem că temeritatea criticului a avut parte şi de oarecare şansă.şansă.’’’’

O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867

,,A lucra”-iată aşadar prilejul de a fi în necontenit raport cu lumea, fiindcă Maiorescu vede în orice activitate un sens ,,social”. Polemistul, Oratorul, Profesorul, Criticul sînt dependenţi de un mediu sau de un public. Maiorescu nu este ascet, un creator solitar: el are nevoie, ca şi Socrate, de acest mediu, de acest public. Nu se poate încuia în cameră, oblonîndu-şi fereastra şi ascultînd poemul rozătoarelor din pod, ca Eminescu: va căuta o scenă şi un public. Nimic din ce face nu este ,,reflexive”; tranziţia asupra Celorlalţi este condiţia cea dintîi. Ar fi greşit să se creadă că totul nu este decât nevoia de spectacol: e vorba pur şi simplu de un raport cu Ceilalţi.

Comediile d-lui Caragiale Eminescu si poeziile lui

Toata lumea pare convinsă de valoarea Toata lumea pare convinsă de valoarea AforismelorAforismelor; puţini le-au ; puţini le-au cercetat mai îndeaproape, şi nimeni nu s-a întrebat ce reprezintă ele pentru cercetat mai îndeaproape, şi nimeni nu s-a întrebat ce reprezintă ele pentru Maiorescu: o operă de sine stătătoare sau cristalizări norocoase ale unor Maiorescu: o operă de sine stătătoare sau cristalizări norocoase ale unor idei, fără unitate interioară? Maiorscu le-a publicat întîi în idei, fără unitate interioară? Maiorscu le-a publicat întîi în Convorbiri Convorbiri şi, şi, din 1892, într-o anexă a ediţiilor succesuve de din 1892, într-o anexă a ediţiilor succesuve de Critice.Critice. Numărul Numărul acestora ,,câteva aforisme”, după ce titlul li se va da în ediţia de la Minerva acestora ,,câteva aforisme”, după ce titlul li se va da în ediţia de la Minerva din 1908 şi, apoi, în toate celelalte, trece cu puţin de patruzeci:din 1908 şi, apoi, în toate celelalte, trece cu puţin de patruzeci:

,,Ai un singur bloc de marmură îl întrbuinţezi pentru o figură caricată, ,,Ai un singur bloc de marmură îl întrbuinţezi pentru o figură caricată, de unde să mai poţi sculpta o Minerva?”de unde să mai poţi sculpta o Minerva?”

,,Apa a trecut, pietrele au rămas, şi din piatră în piatră păşeşte adevărul ,,Apa a trecut, pietrele au rămas, şi din piatră în piatră păşeşte adevărul spre viitorul său nemărginit.”spre viitorul său nemărginit.”

,,Nu cîte idei felurite ai adunat în memoria ta este lucrul cel mai ,,Nu cîte idei felurite ai adunat în memoria ta este lucrul cel mai important, ci important este legătura dintr idei.”important, ci important este legătura dintr idei.”

,,Noi prin noi înşine trebuie să ne îndreptăm”,,Noi prin noi înşine trebuie să ne îndreptăm” ,,,,Pedagogia e lăsarea pe al doilea plan a avantajelor personale.”Pedagogia e lăsarea pe al doilea plan a avantajelor personale.” ,,Granita dintre cer si pamant e o linie matematica infinit de subtire. Dar ,,Granita dintre cer si pamant e o linie matematica infinit de subtire. Dar

numai un pas mai sus e inca cer;un pas mai jos e deja pamant. Intre numai un pas mai sus e inca cer;un pas mai jos e deja pamant. Intre amandoi acesti pasi este deosebirea ca de la cer la pamant. Tot astfel in amandoi acesti pasi este deosebirea ca de la cer la pamant. Tot astfel in politica si in morala.’’politica si in morala.’’

“Apeland la Maiorescu, la opera lui, ca la simbolul unui inceput esential, a trebuit sa ma intreb, inaintede orice, prin ce anume poate fi Maiorescu eroul exemplar de care aveam nevoie.(…) Cu alte cuvintecum devine Maiorescu al nostru, ramanand in acelasi timp al epocii sale? Critica este, netagaduit, inventie: dar orice inventie presupune o critica. A vedea in Maiorescu un contemporan cu noi inseamna, desigur, a-i atribui insusirile unui contemporan; dar, in acelasi timp, nu-i putem atribui decat acele insusiri pe care opera lui le justifica”

Pentru realizarea proiectului, am consultat urmatoarele surse:CONTRADICTIA LUI MAIORESCU, de NICOLAE MANOLESCU, Editia a doua, revazuta, Editura Eminescu, Bucuresti, 1973EUGEN LOVINESCU.TITU MAIORESCU, Editura Minerva, 1972COMEDIILE D-LUI CARAGIALE, DE Titu MaiorescuEMINESCU SI POEZIILE LUI, de Titu MaiorescuIN CONTRA DIRECTIEI DE ASTAZI IN CULTURA ROMANA, de Titu MaiorescuInternet: www.referate.ro

LICEUL TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU”, MIZILPROIECT LIMBA SI LITERATURA ROMANA

“MARII CLASICI- TITU MAIORESCU”CLASA A XI-A A

An scolar 2006-2007

REALIZATORI:CONSTANTINESCU BOGDAN

LAZEANU COSMINHALCU RAZVAN

MARACINEANU SERGIUBADEA SORIN