Tipul de Proprietate Cu Care Cei Mai Multi Sunt Familiarizaţi Este Cea a Obiectelor-Varianta...

8/16/2019 Tipul de Proprietate Cu Care Cei Mai Multi Sunt Familiarizaţi Este Cea a Obiectelor-Varianta Corectata

1/10

Facultatea de drept, Universitatea ,,Transilvania” Braşov

REFERAT LA DREPTUL PROPRIETÃII I!TELE"TUALE

#Pro$le%e re&eritoare la proprietatea intelectual'#

Pro&esor coordinator(

Pro&)univ)dr) *ur+ea "ristinel Ioan

Proiect reali+at de student( T'tar *iai#Ale-andru, drept#+i, .rupa a I/#a, anul I/

Braşov, 0123

Tipul de proprietate cu care cei mai multi sunt familiarizaţi este cea aobiectelor. Dar dintotdeauna, posesia ideilor a reprezentat o mareproblemã.Controlul sau utilizarea exclusiva a ideilor, ori a modului în care acesteasunt exprimate - nu are sens. Multe obiecte fizice pot fi folosite numai de


2/10

câte o persoanã la un moment dat. Dar asta nu e adevarat în ceea ceprivete proprietatea intelectual!. "deile pot fi copiate din nou i din nou, iar persoana care a deţinut copia ori#inal! poate in continuare s! o utilizezedin plin.

$xista câteva tipuri de proprietate intelectual!, sau, cu alte cuvinte, deproprietate asupra informaţiei, incluzind aici cop%ri#&t, patente, m!rci înre#istrate 'trademar(s), confidenţialitatea tranzacţiei 'trade secrets),drepturi asupra desi#nului i drepturi ale cultivatorilor de plante. Cop%ri#&tulprote*eaza expresia ideilor exprimate în scris, prin muzic! i picturi.+atentele se referã la invenţii, ca cea a unor noi substanţe, ori bunuri iprocese industriale. M!rcile înre#istrate sunt simboluri asociate cu omarf!, un serviciu sau o companie. Confidenţialitatea tranzacţiei se refer!la informaţii de afaceri secrete. Drepturile asupra desi#nului se refer! ladiferitele modalit!ţi de a înfaţia lucrurile.

Drepturile cultivatorilor de plante conferã proprietate asupra varietaţilor noi,distincte i stabile de plante pe care acetia le inventeaza. Motivaţiaori#inar! a cop%ri#&turilor i patentelor a fost încura*area muncii artistice icreatoare prin conferirea unui monopol de scurt! durat! asupra unor anumite utiliz!ri ale operei. cest monopol era conferit unui individ ori uneicorporaţii de c!tre #uvern / îns! a devenit evident faptul cã puterea#uvernului de a conferi un monopol corupe. Cei mai importanti deţinãtori deproprietate intelectualã au incercat s! l!r#eascã aceast! noţiune dincolode orice motivaţie raţional!.

Pro$le%e re&eritoare la proprietatea intelectual'0uvernele #enereaz! cantit!ţi imense de informaţie1 statistici ale

populaţiei, cifre referitoare la producţia economic! i la s!n!tate, texte dele#i i re#ulamente, i un num!r uria de rapoarte.


3/10

0enerarea acestor informaţii e pl!tit! prin taxe i în consecinţ!, ar fi lo#icca ele sa stea la dispoziţia oricarui membru din public. "n anumite ţ!ri îns!,cum ar fi n#lia i ustralia, #uvernele pot pretinde cop%ri#&t pe propriale#islaţie i uneori pe decizii de instanţ!. Din punct de vedere te&nic,

cet!ţenii ar avea nevoie de permisiune pentru a copia propriile le#i."deea din spatele patentului este c! principiile unei invenţii s! fie facutepublice, în timp ce inventatorului îi este conferit pentru o perioad! limitat!dreptul excluiv de a produce, folosi, sau vinde respectiva invenţie. $xist!

însã destule cazuri în care patentele au fost folosite pentru a împiedicainovaţia. Companiile pot prelua un patent, sau pot cumpãra patentulaltcuiva, cu scopul de a împiedica pe alţii s! aplice ideile respective. De la

începuturile sale in 2345, compania americanã T6T a adunat patentepentru a-i asi#ura monopolul asupra telefoniei. împiedicat introducerearadioului pentru vreo 78 ani. De o manierã similara, 0eneral $lectric a

folosit controlul asupra patentelor pentru a întârzia introducerea luminilor fluorescente, care reprezentau o ameninţare pentru vânz!rile sale debecuri incandescente."nformaţia biolo#ic! poate fi revendicat! ast!zi ca proprietate intelectual!.

numite instanţe din 9tatele :nite au &otarât c! secvenţele #enetice pot fipatentate, c&iar atunci când secvenţele sunt #ãsite în natur!, atâta vremecât izolarea lor se realizeaz! prin intermediul anumitor mi*loace artificiale.

ceasta a condus companiile la demararea unei competiţii pentruacapararea patentelor pe numeroase coduri #enetice. "n anumite cazuri,

au fost conferite patente pentru toate formele trans#enice ale unei între#ispecii, cum ar fi soia sau bumbacul, cauzând controverse de proporţii iuneori revizuirea verdictelor in apel. ; consecinţã1 cei care nu deţin patentenu mai dezvoltã cercetare in domeniu. ; altã consecinţ!1 corporaţiiletransnaţionale patenteaz! materiale #enetice #!site în plante i animale dinţ!ri ale lumii a treia, astfel încât anumite popoare a*un# sa pl!teasc! pentrua folosi seminţe i alte materiale #enetice care au stat la dispoziţia lor,#ratis, de secole. "n #eneral, proprietatea intelectual! a devenit înc! omodalitate pentru ţ!rile bo#ate de a extra#e bo#!ţia din ţ!rile s!race.9e spune ca potenţialul câti# financiar din proprietatea intelectual! ofer! o

motivaţie de creaţie pentru indivizi. "n practic!, mulţi creatori nu câti#! defapt prea mult din proprietatea intelectual!."nventatorii independenţi sunt in mod frecvent i#noraţi sau exploataţi.

tunci când an#a*aţii corporaţiilor i #uvernelor au o idee care merit!prote*at!, aceast! idee e de obicei patentat! sau pus! sub cop%ri#&t dec!tre or#anizaţie, nu de c!tre an#a*at. Din moment ce proprietateaintelectual! poate fi vândutã, de obicei cei bo#aţi i puternici sunt cei care


4/10

profit!, c&iar dac! ei contribuie arareori prin travaliu intelectual la creareade noi idei.

ceste probleme / privatizarea informaţiei #uvernamentale, reprimareapatentelor, poseia informaţiei #enetice i informaţia deţinut! de altcineva

decât adev!ratul autor / sunt imptome ale unei probleme mai profunde ceare de-a face cu îns!i ideea de proprietate intelectual!. 9pre deosebire debunurile fizice, nu exist! obstacole fizice pentru a furniza o abundenţ! deidei.+roprietatea intelectual! a#raveaz! ine#alitatea / e o tentativã de a crea openurie artificial! în scopul de a r!splati câţiva pe costul celor mulţi. "at!câteva exemple care arata felul cum proprietatea intelectuala a condus laabuzul de putere rezultând din suveranitatea asupra informaţiei1

Ar$orele de nee% e foloit în "ndia în medicinã, cosmetice, contracepţie,

în industria lemnului, industria ener#eticã i a#riculturã. ceste utilizãri aufost elaborate vreme de secole, însa nu au fost niciodata patentate. De lami*locul anilor oc( and >oll ?all of @ame.Muzeul l-a dat in *udecatã pentru atin#erea adusã mãrcii înre#istrate pecare i-o însuise în ima#inea sa. Dacã i clãdirile pot fi înre#istrate camãrci, atunci orice pictor, foto#raf i realizator de filme va trebui sã umbledupã permisiuni i sã plãteascã comisioane înainte sa foloseascã ima#inile

în opera lor. ceasta e în mod evident contrar le#itimãrii ori#inare aproprietãţii intelectuale, de a incura*a producţia lucrãrilor artistice.Celebrul desi#ner Aictor +apane( scrie1 ceva e fundamental în nere#ulãcu tot conceptul de patent i cop%ri#&t. tunci când proiectez o *ucãriedestinatã exerciţiilor terapeutice ale copiilor &andicapaţi, e nedrept sã

amâni lansarea proiectului cu un an i *umãtate din cauza procesului de înre#istrare a patentului. m impreia cã ideile sunt din belsu# i ca suntieftine, i e #reit sa faci bani din necesitãtile celorlalţi.

"n 2=38 a fost publicatã de cãtre 0eor#e Munster i >ic&ard Bals& o carteintitulatã Docu%ente referitoare la pãrarea i +olitica $xternã ustralianã


5/10

2=3-2=45. >eproducea multe rapoarte #uvernamentale secrete,transcripturi ale unor edinţe i alte documente ce se refereau la amestecul

ustraliei în rãzboiul din Aietnam, evenimentele ce au condus la invaziaTimorului de $st de cãtre "ndonezia, precum i alte c&estiuni. Cãrtile, abia

puse in vânzare, au fost confiscate. Tira*ele a douã ziare de circulaţie lar#ã,ce reproduceau extrase din carte, au fost de asemenea confiscate. "naltaCurte de ustiţie australianã a &otãrât ca in acest acest caz Codul +enal nuse aplicã, i cã materialul era prote*at prin cop%ri#&tul deţinut de #uvern.

stfel, cop%ri#&tul, initiat pentru a încura*a inovaţia artisticã, a fost folositpentru a reprima distribuirea unor documente pentru a cãror producţiecop%ri#&tul nu fusese cu si#uranta o motivaţie. Mai târziu, Munster i Bals&au produs o carte folosind rezumate i mici citate pentru a prezentainformaţia

E

5cientolo.ia e o reli#ie în care doar anumiti membri, la niveluri avansatede iluminare, au acces la informaţii speciale, care sunt secrete celorlaţti.9cientolo#ia a constituit o controversã de multã vreme, iar criticii susţin ca

îi exploateazã membrii. :nii critici, incluzind aici foti scientolo#i, aupublicat pe internet documente secrete din sta#ii avansate. "n rãspuns,reprezentanţii bisericii au invocat cop%ri#&tul. +oliţia a întreprins raiduri încasele criticilor, confiscând computere i alte ec&ipamente.Cu totul curios, din moment ce scopul declarat al cop%ri#&tului este nu celde a ascunde informaţia, ci mai de#raba de a stimula productia de idei noi.

Aslei. Brilliant e un epi#ramist profesionist. $l creeazã i punecop%ri#&t pe mii de proverbe, ca de exemplu "n mod fundamental, nupoate exista un fundament pentru nimic. tunci când descoperã cã cinevaa folosit una dintre epi#ramele sale, el contacteazã respectiva persoanã,reclamând încãlcarea drepturilor de cop%ri#&t.

urnalistul de televiziune David Brin6le7 a scris o carte intitulatã ;ricineare dreptul la opinia mea, susţinând cã inspiraţia titlului i se datora unuiprieten al fiicei sale. Frilliant l-a contactat pe Frin(le% pentru violarea

cop%ri#&tului. >andom ?ouse, editura lui Frin(le%, i-a plãtit lui FrilliantG2888 fãrã sã conteste pretenţia, poate pentru cã atunci ar fi costat maimult.

Avocatul Ro$ert 8unstadt a propus ca atleţii sã îi poatã patentainovaţiile lor sportive, cum ar fi sãritura @osbur%, inventatã de sãritorul la

înãlţime Dic( @osbur%. ceasta ar putea aduce o #ramadã de bani pentru


6/10

câteva staruri. cauzat insã i dispute enorme. tleţii au de*a motivaţiiimense pentru a inova, dacã aceasta contribuie la performanţa lor. patenta micãri de basc&et sau pai de core#rafie ar servi in primul rând lalimitarea preluãrii inovaţiilor i ar penaliza în primul rând pe cei cu resurse

limitate pentru plãtirea drepturilor.:n ziar scoţian, Te 5etland Ti%es, a dat in *udecata un serviciu de tirionline pentru ca acestapusese un lin( catre site-ul lor Heb. Daca lin(urile Heb fara permisiune ar fiile#ale, aceasta ar submina între#ul BBB.

I Alternativa lternativa la proprietatea intelectualã e simplã1 produsele intelectuale nu

ar trebui sã fie subiect al proprietãţii. "deile trebuie sã stea la dispoziţiaoricui vrea sã le utilizeze. :n exemplu referitor la modul în care aceastãalternativã ar putea funcţiona este limba*ul / întele#ind aici cuvintele,sunetele i sistemele de sens prin care comunicãm în fiecare zi. Jimba*uloral e #ratis. 'De fapt, corporaţiile controleazã mici unitãţi de limba* prinmãrcile înre#istrate i slo#anuri.) lt exemplu e cunoasterea tiintificã.;amenii de tiinţã cerceteazã, iar apoi publicã rezultatele obţinute. ;proporţie covâritoare a cunoasterii tiinţifice este cunoaterea publica. 9ear#umenteazã de obicei cã cele mai dinamice domenii ale tiinţei sunt cele

care opereaza private de secrete. "deile desc&ise pot fi examinate,disputate, modificate i imbunãtãţite. transforma cunoaterea stiinţificã înmarfã disponibilã pe piaţã, aa cum se întâmpla cu in#ineria #eneticã,probabil cã in&ibã tiinţa. Cazul tiinţei demonstreazã faptul cã activitateaintelectualã vi#uroasã e posibilã fãrã proprietate intelectualã, i cã de faptpoate fi vi#uroasa tocmai din cauzã cã informaţia nu e privatizatã. "nsãexista multe domenii care, spre deosebire de tiinţã, opereazã de mult cuproprietatea intelectuala ca i cum ar fi un dat a priori. Ce s-ar intâmpla fãrãprivatizarea informaţieiK 9e pot ridica multe obiectii.

Pla.iaris%1 +la#iarismul înseamnã folosirea ideilor altora fãrã arecunoate aceasta într-un mod adecvat. $xistã câteva tipuri de pla#iarism.:nul este cel de idei1 cineva îţi ia ideea ori#inala i, folosind o expresiediferitã, o prezintã ca fiind a lui. Cop%ri#&tul nu oferã deloc protecţie

împotriva acestei forme de pla#iarism. lt tip de pla#iarism este cel realizat în forma cuvânt-cu-cuvânt / atuncicând cineva preia cuvintele pe care le-ai scris / o carte, un eseu, câteva


7/10

para#rafe sau c&iar doar o propoziţie / i, cu sau fãrã modificari minore, leprezintã ca fiind ale lor. cest tip de pla#iarism e prote*at de cop%ri#&t, însã

în practicã le#ea cop%ri#&tului este arareori folositã împotriva sa. Cea maieficientã cale de combatere a pla#iarismului nu este acţiunea în instanţã, ci

publicitatea. $xista o raţiune c&iar mai profundã pentru care cop%ri#&tul nuoferã protecţie impotriva pla#iarismului1 cel mai comun tip de pla#iarism eparte inte#rantã a ierar&iilor sociale >apoartele #uvernului i alecorporaţiilor sunt publicate sub numele birocraţilor din vârful piramidei, carenu le-au scrisL politicienii i directorii de companii ţin cuvântãri scrise desubordonaţi. cestea sunt exemple de reprezentare falsã i persuasiva aauctorialitãţii, prin care fi#uri care deţin puterea câti#ã credit pentru muncasubordonaţilor.

"op7ri.tul, dacã are un efect, este cel de a intãri mai de#rabã decât a

disputa acest tip de pla#iarism instituţionalizat.Drepturi1 Ce facem atunci cu toţi scriitorii, inventatorii i ceilalţi, care iicâsti#a existenţa datoritã drepturilor înre#istrateK "n primul rând, trebuiespecificat faptul cã doar câţiva indivizi trãiesc din banii reveniţi din drepturi.$liminarea proprietãţii intelectuale ar reduce veniturile câtorva creatori desucces, precum autorul #at&a C&ristie, compozitorul ndreH Jlo%dBebber, i re#izorul 9teven 9pielber#."ntelectualul creator tipic o duce de fapt mai rãu din cauza proprietãţiiintelectuale. Câţi consumatori realizeaza cât de mult platesc pentru

proprietatea intelectualã atunci când cumparã medicamente prescrise,atunci când plãtesc pentru coli 'prin contribuţii sau taxe), atunci cândcumpãrã de-ale #urii sau când ascultã o melodie la radioK "n acestea ca i

în multe alte situaţii, costurile sunt mãrite substanţial tocmai din cauzaproprietaţii intelectuale. Cea mai mare parte a costurilor suplimentare numer#e la creatori, ci la corporaţii i la efii birocraţi / cum ar fi oficiile de

înre#istrare a patentelor ifirmele de avocaturã, care sunt necesare pentru a menţine funcţionareasistemului proprietãţii intelectuale.9timularea creativitãţii1 Dar despre motivaţia pentru a creaK @ãrã

posibilitatea de a acumula bo#atie i faima, ce ar mai stimula indiviziicreatori pentru a produce opere de #eniuK De fapt, cei mai multi creatori iinovatori sunt motivaţi de interesul lor propriu, i nu de recompense. $xistãmulte dovezi care arata, contrar opiniei populare, cã recompensele reducde fapt calitatea operei.

5trate.ii pentru sci%$are


8/10

+roprietatea intelectualã e spri*initã de multe #rupuri de putere1 cele maiputernice #uverne i cele mai mari corporaţii. Mass-media pare a fi întrutotul pentru proprietatea intelectualã, pentru cã monopolurile media ar fidestabilizate dacã infomaţia ar putea fi copiatã mai liber. +oate cã tot atât

de important este spri*inul adus proprietãţii intelectuale de cãtre mulţiproducãtori intelectual minori, incluzând universitarii i scriitorii liberi'freelancers). Dei profiturile acestor intelectuali sunt rareori semnificative,ei au fost convini cã au nevoie i meritã micile lor drepturi. cest fenomene similar celui în care micii proprietari de pãmint i bunuri, cum ar fiproprietarii de case, aparã cu înverunare sistemul proprietãţii private, aicãrui principali beneficiari sunt de fapt cei foarte bo#aţi, care deţinantreprize #i#ante, bazate pe munca multor alţi oameni. u prea are senssã dispuţi proprietatea intelectualã în mod izolat / contestarea trebuie saimplice dezvoltarea de metode pentru a spri*ini indivizii creatori.

9c&imba mentalitatea1 vorbi despre proprietatea intelectualã implicã oasociere cu proprietatea fizicã. "n loc de aceasta, ar fi mai bine sa vorbimdespre monopolurile conferite #uvernelor, cum ar fi c&iar privile#iul de adeţine monopolul. ceasta ne dã o idee mai clarã despre ceea ce se

întâmplã i a*utã la subminarea le#itimãrii între#ului proces. nalo#, trebuiefãcutã le#ãtura cu idealurile dreptului la liber cuvânt. "n loc de a vorbidespre proprietatea intelectualã în termeni de proprietate i sc&imb, ar trebui sã vorbim în termeni de discurs i impedimentele sale. r trebui sãvorbim despre controlul asupra informaţiei #enetice în termeni de sãnãtate

publicã i protecţie socialã, i nu în termeni de proprietate. @elul în care oc&estiune e formulatã conteazã enorm pentru le#itimarea diferitelor poziţii.;datã ce proprietatea intelectualã e subminatã în minţile multor cetãţeni,va deveni mult mai usor de rasturnat suportul sãu instituţional.Dezvãluie costurile1 +rocesul de a pune la cale i a opera un sistem deproprietate intelectualã costã foarte mult. cesta include oficiile de

înre#istrare a patentelor, le#islaţia, cazurile aduse in instanţã, a#enţiile decolectare a taxelor de timbru i multe altele. $ste nevoie de cercetarepentru a calcula i a dezvalui atât aceste costuri, cât i transferurile de bani

între diferitele #rupuri i ţãri. ; tara mediu plasatã printre ţãrile dezoltate,

precum ustralia, plãtete cu mult mai mult pentru proprietatea intelectuala- mai ales catre :9 / decât primete înapoi. ;datã ce cifrele suntdisponibile i sunt înţelese, aceasta va a*uta la reducerea le#itimãriisistemului de proprietate intelectualã mondial.>eproducerea operelor prote*ate1 Din punctul de vedere al proprietatiiintelectuale, aceasta se numeste piraterie. ':n termen #raitor, daca ar fisã consideram cã un asemenea limba* e foarte rar folosit atunci când, de


9/10

exemplu, un sef îi însuete creditul muncii unui subordonat). ceasta se întâmplã în fiecare zi, atunci când oamenii fotocopiazã articole, înre#istreazã muzica prote*atã de cop%ri#&t, sau multiplicã softHareprote*at. Tocmai pentru cã e atât de uoarã i de comunã copierea ile#alã,

marile #uverne i corporaţii au pus la cale o ofensivã pentru a promovadrepturile proprietãţii intelectuale. Din nefericire, copierea ile#alã nu e ostrate#ie foarte bunã împotriva proprietãţii intelectuale, aa cum furtulbunurilor nu e modalitate de a disputa deţinerea proprietãţii private. @urtulde orice fel acceptã implicit sistemul existent al proprietãţii.>efuzã în mod desc&is sã cooperezi cu proprietatea intelectualã. ceastastrate#ie e cu mult mai puternicã decât copierea ilicitã. +ot fi folositemetode non-violente de acţiune, ca refuzul cooperãrii, boicoturile iinstituirea de alternative. Dacã protestezi în mod desc&is, existã o sansã cumult mai mare de a orienta atenţia pe problemele cu mizã i de a facilita

dialo#ul. ;data ce se raspândete rezistenţa civicã la proprietateaintelectualã, procesul va fi imposibil de oprit. Ceva de #enul acesta se

întimplã de*a. De*a se exprimã nemulţumiri în masã in "ndia referitoare laimpactul re#imului #lobal al proprietãţii intelectuale i la patentul asupramaterialelor #enetice, iar la aceste nemulţumiri se raliazã mii de fermieri.

Dacã aceasta scarã a protestului ar putea fi combinatã cu alte acţiunicare sã submineze le#itimitatea proprietãţii intelectuale, între#ul sistem ar putea fi pus în c&estiune.+romoveazã informatie non-proprietarã. :n bun exemplu este softHare-ul

public, care este softHare pentru computer ce e pus la dispoziţia fiecaruia.Creatorii de freeHare obţin satisfacţie din munca lor intelectualã i dinfaptul de a furniza un serviciu celorlalţi. @undaţia pentru 9oftHare Jiber '@ree 9oftHare @oundation) a condus ofensiva dezvoltãrii i promovãriisoftHare-ului liber. @undaţia a venit cu o alternativã numita cop%left. 9estipuleazã1 Cea mai simpla modalitate de a face un pro#ram liber esteoferirea sa domeniului public, fãrã cop%ri#&t. ceasta permite însã versiuniproprietare modificate, ceea ce nea#ã altora libertatea de a redistribui i dea modificaL asemenea versiuni submineaza scopul ori#inar, de a oferilibertate pentru toti utilizatorii. +entru a preveni aceasta, cop%left-ul

utilizeaza cop%ri#&t-ul într-o manierã nouã. Cop%ri#&t-urile tipice priveazãde libertateL cop%left o prote*eazã. $ste un intrument le#al care solicitã cacei care pun la dispoziţie un pro#ram sã includã drepturile de a folosi,modifica i redistribui codulL codul i libertãţile devin inseparabil le#ale.+âna când cop%ri#&tul e eliminat sau pânã când devine absolut, inovaţiiprecum cop%leftul sunt necesare pentru evitarea exploatãrii celor care vor sã punã munca lor la dispoziţia celorlalţi. Dezvoltã mi*loace pentru a conferi


10/10

credit muncii intelectuale1 dacã proprietatea intelectualã este contestatã,oamenii trebuie sã fie reasi#urati cã aproprierea frauduloasã a ideilor lor nuva deveni o problemã i mai mare. Dar mai fundamental, trebuie sã serecunoascã faptul cã munca intelectualã este inevitabil un proces colectiv.

imeni nu are idei complet ori#inale1 ideile sunt mereu construite pecontribuţii precedente ale altora. +roprietatea intelectualã este un furt, iar pã#ubaul este câteodatã un individ creator, dar de cele mai multe ori esocietatea în totalitatea sa. "ntr-o societate mai cooperativã, creditul pentruidei nu ar fi o c&estiune atât de contencioasã. "ntr-o societate cu mai puţinãierar&ie i mai multa ec&itate, motivaţia intrinsecã i satisfacţia vor fiprincipalele venituri obţinute de pe urma contribuţiei la produseleintelectuale. Cu cât mai puţin e de câti#at din creditul pentru idei, cu atâtmai probabil e cã oamenii vor împãrtãi ideile în loc sã se preocupe de cinemeritã credit pentru ele.

Tipul de Proprietate Cu Care Cei Mai Multi Sunt Familiarizaţi Este Cea a Obiectelor-Varianta...

Documents

Transcript of Tipul de Proprietate Cu Care Cei Mai Multi Sunt Familiarizaţi Este Cea a Obiectelor-Varianta...