Tina cosmetica

134
Noţiuni introductive Cuvântul cosmetică îşi are originea în limba greacă - cosmetike însemnând arta de a-şi face toaleta iar cosmetikos =găteală, podoabă. Cosmetologia – este ştiinţa care se ocupă în general cu înfrumuseţarea corpului. Cosmiatria : este specialitatea medicală care se ocupă cu înlăturarea defectelor fizice şi cu menţinerea frumuseţii. Cosmetica : - este arta de a îngriji în mod practic şi igienic tenul, întrebuinţând în mod real metode şi preparate adecvate. Este profesia cosmeticienei şi ramură a industriei chimico-farmaceutice, care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor. Cosmetic este produsul care serveşte la îngrijirea tenului şi a corpului. Cosmetica medicală: implică tratarea şi înfrumuseţarea atât a omului sănătos cât şi a pacientului, care suferă de afecţiuni interne contribuind astfel la mărirea comfortului psihic, care la acest gen de pacienţi este foarte important. Menirea cosmeticianului medical este de a trata leziunile externe în colaborarea cu medicul dermatolog. Un cosmetolog francez, Aubry spunea: "cosmetologia este o profesiune de credinţă, iar meseria de cosmetician cere nu numai mult tact şi îndemânare, dar şi calităţi psihologice şi cunoştinţe multiple în toate domeniile care în mod direct sau indirect sunt legate de frumuseţea şi armonia corpului omenesc. Nu există artă fără tehnică şi nici tehnică fără cunoştinţe." Scurt istoric al cosmeticii Simţul şi dorinţa de înfrumuseţare au existat în oameni cu mii de ani în urmă î. e. noastre, oamenii simţind întotdeauna o

Transcript of Tina cosmetica

Page 1: Tina cosmetica

Noţiuni introductive

Cuvântul cosmetică îşi are originea în limba greacă - cosmetike însemnând arta de a-şi face toaleta iar cosmetikos =găteală, podoabă.Cosmetologia – este ştiinţa care se ocupă în general cu înfrumuseţarea corpului.Cosmiatria: este specialitatea medicală care se ocupă cu înlăturarea defectelor fizice şi cu menţinerea frumuseţii.Cosmetica: - este arta de a îngriji în mod practic şi igienic tenul, întrebuinţând în mod real metode şi preparate adecvate. Este profesia cosmeticienei şi ramură a industriei chimico-farmaceutice, care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor. Cosmetic este produsul care serveşte la îngrijirea tenului şi a corpului.Cosmetica medicală: implică tratarea şi înfrumuseţarea atât a omului sănătos cât şi a pacientului, care suferă de afecţiuni interne contribuind astfel la mărirea comfortului psihic, care la acest gen de pacienţi este foarte important. Menirea cosmeticianului medical este de a trata leziunile externe în colaborarea cu medicul dermatolog. Un cosmetolog francez, Aubry spunea: "cosmetologia este o profesiune de credinţă, iar meseria de cosmetician cere nu numai mult tact şi îndemânare, dar şi calităţi psihologice şi cunoştinţe multiple în toate domeniile care în mod direct sau indirect sunt legate de frumuseţea şi armonia corpului omenesc. Nu există artă fără tehnică şi nici tehnică fără cunoştinţe."

Scurt istoric al cosmeticii

Simţul şi dorinţa de înfrumuseţare au existat în oameni cu mii de ani în urmă î. e. noastre, oamenii simţind întotdeauna o atracţie pentru tot ce este frumos în natură.. Despre frumuseţe s-a scris şi s-a vorbit mult de-a lungul timpului. Scriitorul francez La Bruyere spunea că cel mai frumos spectacol este să priveşti o faţă frumoasă, iar Voltaire o asemăna cu o scrisoare de recomandare pe care natura o dă favoriţilor ei. Incitaţi şi atraşi de coloritul florilor sau de penajul păsărilor , oamenii au fost preocupaţi să imite natura. Documentele antichităţii arată că nu poate fi frumos cineva, care nu e curat, de aceea foloseau apa şi razele soarelui pentru igienă.

În ţinuturile reci al Antarcticii băştinaşii au inventat baia de aburi. În deşert oamenii se spălau cu nisip cald. În epoca imperiului roman băile publice, vestitele terme romane erau foarte folosite. Igiena a stat la baza cosmeticii, astfel a luat naştere arta de frumuseţare şi împodobirea a femeii, care a evaluat pe scara timpului dând naştere cosmetologiei moderne. Parfumurile sunt la fel de vechi ca şi civilizaţia umană, ele fiind întrebuinţate iniţial în cultul morţilor pentru conservarea lor. Cu mii de ani în urmă atât bărbaţii cât şi femeile cunoşteau puterea de atracţie a unor culori aplicate pe corp, folosindu-se de ele cu rafinament. Obiectele paleolitice dovedesc că existau reţete proprii după care oamenii îşi preparau fardurile.

Se spune că Cleopatra a fost prima femeie, care a scris un manual privind îngrijirea cosmetică a femeii, ea descoperind şi o formulă proprie de alifie.

Page 2: Tina cosmetica

Istoria consemnează că spre anul 375-370 î. e. noastre Aspasia a publicat cele mai inteligente reţete pentru conservarea frumuseţii. Ovidiu în anul 4 e. n a publicat un cod al cochetăriei în “Cosmeticele lui Ovidiu”, care a constituit al II.-lea vechi formular de reţete cosmetice. Horaţiu şi Juvenal descriu folosirea în exces a cosmeticelor de către romani. Sub domnia lui Nero, renumitul medic Dioscoride publică în limba greacă “Materia medicală”, unde sunt pomenite prima dată depilatoarele. În anul 100 e.n. Criton care era medicul lui Traian publica un formular de cosmetică.

Ca studiu organizat cosmetica datează din 1895 când a fost predată pentru prima oară la o şcoală superioară. După 1922 cosmetologia s-a dezvoltat rapid.

La noi în ţară răspândirea produselor cosmetice începe la mijlocul secolului al XVIII-lea, când se foloseau produse aduse din Apus. Tot în aceea perioadă Ştefan Episcopeanu publică lucrarea “Oglinda sănătăţii şi frumuseţii pe plan medical”, unde vorbeşte de igiena corporală, iar doctorul Pavel Vasici publică la scurt timp lucrarea ”Măestria de a prelungi viaţa”, în care vorbeşte de îngrijirea pielii şi a părului.După 1948 ia naştere la noi în ţară industria cosmetică, iar în 1964 ia fiinţă prima şcoală de cosmetică la Bucureşti, fondată de doctorul Aurel Voinea.

Cosmetologia modernă apelează azi la tot ce este nou în domeniul coloranţilor, al substanţelor chimice, dar mai ales al celor naturale precum şi la modul de preparare al acestora creind produse de calitate superioară şi cât mai variată. Pentru femei îngrijirile igieno-cosmetice înseamnă prelungirea tinereţii, sănătate, dar şi frumuseţe, feminitate şi farmec.

DOTAREA CABINETULUI COSMETIC

În condiţiile actuale datorită faptului că un număr tot mai mare de persoane îşi desfăşoară activitatea în colectivităţi, aspectul lor exterior nu poate fi neglijat.

Page 3: Tina cosmetica

Cabinetele de cosmetică medicală sunt tot mai solicitate fiind menite să redea un aspect plăcut pacienţilor, un echilibru psihic, încredere şi dorinţă de viaţă. Esteticienele dispun de o pregătire ce are la bază cunoştinţe temeinice fundamentate ştiinţific.

Localul cabinetului va fi adaptat pentru a îndeplini condiţiile igienico-sanitare optime. Cabinetele de cosmetică pot fi de două feluri :

- independente când localul este destinat numai pentru cabinetul cosmetic fiind forma ideală de cabinet

- comasate atunci când sunt amplasate lângă o unitate de coafură, casă de modă.Dacă unitatea are un singur cabinet acesta va fi alcătuit din două încăperi - cabinetul propriu-zis- sală de aşteptare.

În cadrul unei unităţi mai mari va exista o sală de aşteptare mare comună pentru mai multe cabinete. Sala de aşteptare: - va fi astfel concepută încât să cuprindă 2-3m pentru fiecare persoană care Asteapta.

- Din punct de vedere sanitar sala de aşteptare va avea pereţii tapetaţi sau vopsiţi în alb sau culori pastelate iar pardoseala va fi gresiată.

- Ferestrele vor fi mari fiind menite să asigure o pătrundere a unei cantităţi cât mai mari de lumină, o bună aerisire precum şi o izolare termică şi fonică corespunzătoare.

- Sala de aşteptare va dispune de un mobilier corespunzător care va asigura comfortul necesar (fotolii, măsuţe). Într-un colţ al sălii de aşteptare va fi o garderobă.

- Aspectul sălii de aşteptare va fi îmbunătăţit prin amplasarea unor oglinzi şi plante ornamentale.

Din sala de aşteptare se intră în cabinetul cosmetic care va avea o suprafaţă de cel puţin 12 m, spaţiu care permite amplasarea unui fotoliu cosmetic astfel încât în jurul lui să rămână spaţiu pentru ca esteticiana să-şi poată desfăşura activitatea.Pereţii cabinetului vor fi astfel construiţi încât vor asigura o bună izolare termică şi fonică fiind faianţaţi iar pardoseala gresiată. Ferestrele vor fi mari de preferat orientate spre nord pentru a asigura un iluminat corespunzător şi pentru a evita razele solare care ar supraîncălzi atmosfera. Instalaţiile sanitare prevăd o chiuvetă cu apă caldă şi rece iar în apropierea cabinetului va fi amenajat un grup sanitar prevăzut cu duş, chiuvetă, toaletă. Pentru a observa toate detaliile în cursul tratamentului fotoliul cosmetic va fi dotat cu o sursă de lumină artificială care va îndeplini următoarele cerinţe:- evitarea oboselii esteticienei- punerea în evidenţă a tuturor elementelor de structură şi culoare a pielii - punerea în evidenţă a calităţilor unui machiaj

De obicei se preferă iluminatul incandescent deoarece redă fidel culorile şi nu oboseşte ochiul. Iluminatul poate fi general când lămpile sunt amplasate pe tavan şi iluminează toată încăperea sau local când se realizează cu lămpi de tip proiector.Cabinetul va fi bine încălzit îndeplinind următoarele condiţii: - să asigure o temperatură suficientă şi uniformă- să funcţioneze continuu- să nu producă zgomot şi murdărie

Page 4: Tina cosmetica

Reuşita unui tratament cosmetic depinde foarte mult de gradul de oxigenare a aerului din cabinet. Împrospătarea aerului se poate realiza artificial sau natural. Dotarea cu mobilier se va face pentru a satisface condiţiile de comfort şi igienă a cabinetului.

Instituţiile mari au cabinete compuse din 3 încăperi; una destinată relaxării, a doua unde se efectuează tratamentul cosmetic propriu-zis, a treia destinată epilării. Fotoliul cosmetic este alcătuit din 3 părţi mobile putând fi reglat pentru asigura comfortul maxim pacientei. Acesta va avea o husă din piele sau material lavabil. Lângă fotoliul cosmetic la îndemâna esteticienei se va amplasa o măsuţă cu rotile pe care vor fi păstrate ustensilele şi produsele cosmetice. Tot în apropiere se va amplasa un dispozitiv care va conţine toate aparatele cosmetice.

Într-un colţ al cabinetului se amplasează o masă de birou unde se întocmesc fişele estetico-medicale ale pacienţilor. În cabinet vor mai exista 1,2 tabureţi, o vitrină pentru depozitarea produselor cosmetice şi un dulap de perete alcătuit din 3 încăperi - în prima fiind hainele esteticienei, a doua va conţine lenjeria pacienţilor, a treia lenjeria cabinetului.În apropierea ferestrei va fi amplasat un alt fotoliu cosmetic destinat efectuării machiajului. În faţa fotoliului va fi amplasată o oglindă şi o măsuţă pe care se găsesc ustensilele şi produsele de machiaj. Dacă nu poate fi amenajată o cameră separată destinată epilării, într-un colţ al cabinetului se va amplasa un spaţiu destinat acestui scop care va conţine un pat, aparat de încălzit ceară şi produsele necesare epilării.

Lenjeria cabinetului este formată din cearceafuri albe, prosoape colorate, halate colorate pentru pacienţi, bonete pentru protejarea părului, colţare pentru protejarea decolteului.

Dintre ustensile sunt indispensabile următoarele :- cutii metalice pentru păstrarea tampoanelor, şerveţelelor, sticluţe pentru diferite produse, borcănaşe pentru păstrarea ingredientelor, tăviţe, boluri, pensufe, ace de seringă, palete pentru epilat,etc.

Aparatele cosmetice sunt foarte numeroase dintre care cele mai uzuale sunt : vapoforul, electrodermul, pulverizatorul, galvanodermul, sebaspirul, vapozonul, lampa de UV, aparate pentru îngrijiri corporale (lampă solux, saună, etc). Toate ustensilele, aparatele şi mobilierul cabinetului vor fi amplasate cu gust pentru a impresiona pacienta de la intrare.

De asemenea pentru un succes profesional total trebuiesc respectate anumite reguli privind esteticiana care va impresiona prin ţinută şi comportament.

Primirea pacientei se face cu bună dispoziţie, amabilitate, oferindu-i serviciile de care are nevoie iar pacienta va fi cea care va decide serviciile care doreşte să i se facă. Pentru a-şi forma o clientelă stabilă esteticiana trebuie să se conformeze unor norme de conduită astfel :- va lucra corect aplicând toate procedeele necesare pe care le va executa cu minuţiozitate, fără grabă- nu va face diferenţieri între paciente- va avea o atitudine demnă în relaţiile cu pacientele- va fi foarte diplomată pentru a câştiga încrederea pacientei- va recomanda pacientei toate serviciile pe care poate să le ofere- va da dovadă de răbdare, calm şi bună dispoziţie iar datele necesare întocmirii fişei estetico-medicale vor fi obţinute cu mult tact pentru a nu stânjeni pacienta.

Aparatele electrice folosite în cosmetică

- Se pot grupa în 2 categorii: - aparate electrice pasive

Page 5: Tina cosmetica

- aparate electrice activeCele pasive sunt acţionate de curentul electric, şi nu acţionează direct asupra pielii, iar în cele active curentul electric este cel care acţionează direct la nivelul pielii.

Aparatele pasive:

1.Vapoforul (Vaporizatorul): este un aparat care produce vapori calzi. Efectele vapoforului sunt: de curăţare prin înmuierea stratului cornos, stimularea funcţiilor glandelor sebacee, îndepărtarea toxinelor, impurităţilor şi a urmelor de demachiant; hrănire prin activitatea circulaţiei sangvine, şi o slabă hidratare când intensitatea vaporilor este slabă.Este folosit la începutul tratamentului, iar durata vaporizării este în funcţie de tipul de ten. Pentru tenul normal şi uscat aproximativ 10 minute, pentru tenul gras uleios aproximativ 15 min. şi pentru tenul gras asfixic şi acneic 20-25 de min.2.Vapozonul: produce vapori ozonizaţi, efectele lui fiind următoarele: bactericide, hidratare, oxigenare, tonifiere, creşterea tonusului muscular). Expunerea la vapozon se poate efectua după extregerea comedoanelor, în timpul masajului cosmetic, în timpul acţionării măştilor sau la sfârşitul tratamentului.3.Lampa de ultraviolete: emite radiaţii UV, folosite în cosmetică, pentru prevenirea şi combaterea acneei precum şi pentru bronzarea pielii. Când sunt în cantităţi mici. au efect de stimulare asupra organismului, dar în cantităţi mari pot produce tulburări funcţionale. Protecţia pielii împotriva energiei radiante solare a radiaţiilor UV se realizează prin intermediul keratinei din stratul cornos şi a melanocitelor epidermului.Efectele radiaţiilor UV pot fi sistematizate astfel:

a.) Efect direct asupra pielii, care pot fi bactericide, de regenerare celulară, de bronzare, stimularea formării de anticorpi, efect sedativ, de sinteza vitaminei D, de normalizare a funcţiilor glandelor sebacee şi prevenire a infecţiei ăla tenurile grase). Asupra sângelui au efect benefice prin stimularea circulaţiei sangvine şi creştera numărului de hematii.

b.) Efecte generale sunt de stimulare a funcţiilor vitale.c.) Efect fluorescent folosit în diagnosticul cosmetic.d.) Efect negativ asupra sistemului ocular.

Există numeroase aparate care emit radiaţii în cosmetică se folosesc solariile care au ca scop bronzarea, lămpile de cuarţ folosite în tratamente pentru emisia de UV de tip B, laserele care sunt folosite la tăierea ţesuturilor vii, bioptronul care emite lumină polarizată cu multiple efecte benefice asupra organismului, dar mai ales cu efect de regenerare celulară.

II. Aparate active:

Electrodermul: - este un aparat care foloseşte acţiunea curentului alternativ. Are ca scop producerea scânteierilor între electrozi şi piele cu efecte stimulatoare.

Efectele aparatului sunt:-excitarea terminaţiilor nervoase-accentuarea circulaţiei sangvine şi limfatice-efect de tonifiere

Page 6: Tina cosmetica

-efect bactericid-îmbunătăţirea respiraţiei cutanate-stimularea creşterii firului de păr-efect de hrănire şi de hidratare.Acest aparat are mai multe tipuri de electrozi care au un anumit rol.-Electrodul plat facial: se întrebuinţează pentru asepsie, după masajul manual sau la sfârşitul tratamentului pentru tonifiere şi hidratare.-Electrodul ascuţit: în formă de ac se foloseşte pentru cauterizarea zonelor mici, mai ales a pustulelor.-Electrodul cu spirală metalică: în interior are formă cilindrică şi se poate întrebuinţa pentru masaj la persoanele sensibile, care nu suportă electrodul direct pe piele. Acesta este ţinut în mână de pacientă în timp ce esteticiana execută mişcări de masaj obişnuite producând nişte scânteieri între mâna esteticienei şi faţa pacientei. Se aplică pe faţă şi pe pielea păroasă a capului.-Electrodul pieptene: se foloseşte pentru îngrijirea pielii capului. Se execută mişcări de pieptănare începând de la frunte spre ceafă. Are efect de stimulare a circulaţiei sangvine realizând o mai bună hrănire a bulbului pilos şi deci o stimulare a creşterii firului de păr. De asemenea are o acţiune de ozonizare a acestei regiuni şi una bactericidă.-Electrodul plat mare: se foloseşte pentru îngrijirea pielii spatelui, sau a decolteului, mai ales la persoanele care suferă de diferite dermatite, acţiunea este bactericidă şi de activarea circulaţiei sangvine.-Electrodul rulou: este folosit pentru acţiunea sa bactericidă, sedativă şi decongestionantă. Este indicat tenurilor congestionate la care scânteierile realizează o gimnastică vasculară cu efect de normalizare a circulaţiei sangvine şi îndepărtarea stazei sangvine.-Electrodul în formă de V: se foloseşte la îngrijirea bărbiei duble şi a regiunii cervicale. Datorită activării circulaţiei sangvine are loc o resorbţie mai bună şi mai rapidă a deşeurilor organice de la nivel submentonier şi cervical şi o topire a grăsimilor. Scânteierile produc şi o tonifiere a fibrelor musculare de la nivel submentonier. Ozonul produs are efect bactericid, mai ales asupra regiunii cervicale, regiune foarte sensibilă la infecţiile microbiene.

Galvanodermul:

Este un aparat folosit la tratamentele cosmetice pentru dezincrustare şi ionizare.

Dezincrustarea electrică este curăţarea profundă a pielii prin care se îndepărtează de la suprafaţa pielii şi a foliculilor pilosebacei surplusul de sebum.

Sub acţiunea curentului galvanic folosind o soluţie de carbonat de sodiu (Na CO3) de concentraţie 10 % se obţine o saponificare a sebumului, o transformare a acestuia în produşi solubili în apă, care se îndepărtează uşor de pe suprafaţa pielii. Durata de lucru este de aproximativ 10 minute, iar intensitatea curentului nu trebuie să depăşească 2,5 mA.Dezincrustarea se poate efectua fie separat , fie în cadrul tratamentului estetic, când se execută după vaporizare şi este urmată de extragerea comedoanelor.

În timpul tratamentului cosmetic trebuiesc luate anumite precauţii:-se începe cu intensitate mică, ţinându-se cont de sensibilitatea persoanei-tot timpul tratamentului buretele va fi bine îmbibat cu soluţie-nu se atinge pielea cu marginea metalică a electrodului care poartă buretele-buretele îmbibat în soluţie va fi mişcat tot timpul pe piele pentru a nu produce arsuri

Page 7: Tina cosmetica

-mâna persoanei care ţine ruloul metalic, nu va conţine obiecte de metal.

Ionizarea:

Este un proces folosit în cosmetică pentru introducerea în piele a unor substanţe sub formă de ioni, care ajung până la nivelul dermului de unde prin vasele de sânge sunt distribuite la toate celulele.

Ionizările se recomandă la toate tipurile de ten, dar mai ales la tenurile deshidratate şi caşectice. În urma ionizării, pielea îşi recapătă aspectul neted şi catifelat. În cosmetică pentru ionizare se pot folosi sucuri de fructe, fructe , miere de albine.

Ionizările se pot face independent, când se aplică pe un ten perfect curăţat sau în cadrul tratamentului cosmetic, când se execută după extragerea comedoanelor şi înaintea masajului facial.

NO T IUNI DE TOPOGRAFIE A CAPULUI S I A G A TULUI

Din punct de vedere topografic, capul se subdivide în etajul neural si etajul facial. Delimitarea lor o face linia care, pornind de la glabela urmeaza marginea supraorbitala a frontalului, arcul zigomatic, trece peste porul acustic extern si ajunge la marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian ( SCM ).

Etajul neural al capului este situat în partea superioara si posterioara a capului fiind constituit din cutia osoasa a neurocraniului acoperita de o serie de planuri moi. Adaposteste encefalul învelit în meninge.Regiunile etajului neural sunt: regiunea fronto-parieto-occipitala regiunea temporala regiunea bazei craniului

Regiunea fronto-parieto-occipital a - este o regiune mediana ce corespunde celei mai mari parti a calotei craniene. Unii autori o subdivizeaza în alte 3 regiuni si anume: frontala, parietala si occipitala, fiecare dintre ele corespunzând portiunii solzoase a osului respectiv.Limite : anterior - glabela si marginile supraorbitale care o separa de etajul facial al capului posterior - protuberanta occipitala externa si liniile nucale superioare care o delimiteaza de

Page 8: Tina cosmetica

regiunea nucala lateral - la dreapta si la stânga liniile temporale superioare care o delimiteaza de regiunile

temporale, baza procesului mastoidian care o separa de regiunea SCM.Regiunea temporal a - este o regiune bilaterala, simetrica, situata pe partile laterale ale boltii

craniene. Este zona în care se poate lua pulsul arterei temporale superficiale - la aterosclerotici artera poate fi rigida, sinuoasa ( semnul ateroscleroticilor).Limite : inferior - arcul zigomatic în rest regiunea este limitata de linia temporala superioara orientata cu concavitatea în jos

Regiunea bazei craniului - este o regiune profunda si mediana ce alcatuieste peretele inferior al neurocraniului.

Etajul facial al capului . Portiunea faciala sau viscerala a capului este situata în partea anterioara si inferioara a acestuia. La nivelul sau sunt localizati ochii precum si portiunile incipiente ale aparatelor digestiv si respirator care includ si alte doua organe: ale gustului si mirosului.

Viscerocraniul ( scheletul fetei) are forma unei prisme cu 5 fete.Fa t a anterioar a formeaz a “fa t a”. Pe linia mediana se gasesc de sus în jos - sutura fronto-nazala, sutura internazala, sutura intermaxilara si protuberanta mentoniera externa.De o parte si de alta se gasesc - aditusul orbital, corpul maxilei cu gaura suborbitala, procesul frontal al maxilarului, fosa canina si fata anterioara a corpului mandibulei.Fa t a superioar a este aderenta de exocraniu.Fetele laterale sunt formate de oasele zigomatice, arcurile zigomatice si fetele laterale ale ramurilor mandibulei.Limitele etajului visceral - al capului sunt: fata de neurocraniu - linia care merge într-o parte si alta, de la glabela , urmeaza marginea

supraorbitala a frontalului , arcul zigomatic , trece pe sub porul acustic extern si ajunge la marginea anterioara a muschiului SCM.

fata de gât - linia de separatie porneste de pe linia mediana într-o parte si în cealalta, urmeaza marginea inferioara a corpului mandibulei se contiuna prin orizontala conventionala dusa pâna la marginea anterioara a muschiului SCM si urca de- lungul acesteia pâna la procesul mastoidian.

Fata cuprinde atât regiunile superficiale pe care le putem considera regiuni somatice cât si regiuni profunde care la rândul lor se subdivid în regiuni somatice si regiuni viscerale.

REGIUNILE SUPERFICIALE ALE FE T EI

Sunt reprezentate de regiuni mediene - nazala, labiala, mentoniera - si de cele perechi - palpebrala, geniana, maseterina si parotidiana.

Regiunea nazal a - este denumita si nasul extern si este reprezentata de proeminenta piramidala situata pe mijlocul fetei între regiunile palpebrale si geniene si deasupra regiunii labiale.Ea adaposteste o parte din cavitatea nazala pe care o protejeaza spre suprafata. Datorita proeminentei sale este frecvent sediul unor traumatisme. Datorita multiplelor sale forme nasul este formatiunea care imprima în cea mai mare masura fizionomia caracteristica fiecarui individ.Piramida nazala prezinta :- radacina nasului - situata în depresiunea subglabelara si corespunde vârfului piramidei

Page 9: Tina cosmetica

- baza - care priveste în jos si pe care se gasesc cele 2 nari separate prin septul nazal- 2 fete laterale - oblice, care se unesc pe linia mediana si se termina inferior cu baza nasului - fetele laterale prezinta pe partea inferioara aripile nazale.

Regiunea labial a - denumita si regiunea orala sau regiunea buzelor este situata pe linia mediana, dedesuptul regiunii nazale si deasupra celei mentoniere. Buzele sunt interesate frecvent în procese patologice , traumatisme , boli dermatologice, neoplasme, malformatii congenitale.

Regiunea mentonier a sau regiunea barbiei este situata dedesuptul regiunii labiale si deasupra regiunii suprahioidiene care apartine gâtului. Regiunea are importanta în fizionomie dar si pentru patologia cutanata mai ales la barbati.

Regiunea palpebral a o regiune pereche, de o parte si de cealalta a nasului, dedesuptul regiunii frontale si deasupra regiunii geniene. Ea se continua în profunzime cu regiunea orbitala. Este alcatuit din cele 2 pleoape , anexe ale ochiului care delimiteaza fanta palpebrala. În grosimea pleoapelor este continuta o parte a cailor lacrimale. Regiunea are o deosebita importanta practica, aici se poate examina bulbul ocular.

Regiunea genian a - este bilaterala, pereche, situata lateral de cele trei regiuni mediene, dedesuptul regiunii palpebrale si medial de cea maseterina. Alcatuieste peretele lateral al cavitatii laterale. Prin formatiunile care o compun regiunea are importanta în masticatie, în vorbire si expulzarea aerului din cavitatea bucala. Suportul scheletal al regiunii este realizat de osul zigomatic, corpul maxilarului si corpul mandibulei.

Regiunea maseterin a este situata pe partea posterioara a fetei, lateral de regiunea geniana fiind o regiune pereche care cuprinde toate planurile moi, inclusiv prelungirea anterioara a glandei parotide.

Regiunea parotidian a este cunoscuta si sub denumirea de regiune retromandibulara . Este o regiune pereche ascunsa în spatele ramurii mandibulei si contine ca formatiune principala glanda parotida.

REGIUNILE PROFUNDE ALE FE T EI

1.Regiunile somatice: regiunea infratemporala regiunea orbitala

2.Regiunile viscerale: regiunea cavitatii nazale regiunea cavitatii bucale vestibulul faringian faringele cefalic

Page 10: Tina cosmetica

Regiunile profunde somatice sunt reprezentate de regiunea infratemporala si orbitala.Regiunea infratemporal a e o regiune pereche si corespunde perimetrului osos al fosei

infratemporale. Importanta regiunii consta în prezenta nervului mandibular cu ramurile lui terminale care trebuiesc uneori abordate în vederea anesteziilor.

Regiunea orbital a este o regiune pereche cuprinsa în orbita osoasa. E situata de o parte si de cealalta a portiunii superioare a cavitatii nazale. E acoperita anterior de regiunea palpebrala. Contine bulbul ocular si anexele sale.Regiunile viscerale cuprind cavitatea nazala, bucala, vestibulul faringian si faringele cefalic.Fiecare dintre acestea prezinta o regiune topografica aparte.

Regiunea cavit at ii bucale este o regiune profunda si mediana situata dedesuptul cavitatii nazale, deasupra regiunii suprahioidiene, înaintea vestibulului faringian. Ea reprezinta segmentul initial al tubului digestiv. Gura serveste însa în mod accesor si la respiratie precum si la efectuarea unor functii de relatie (gust, articularea sunetelor, a limbajului). Cavitatea bucala are forma unui ovoid cu extremitatea mare îndreptata înainte. Când mandibula si maxilarul sunt apropiate este o cavitate virtuala si devine reala când maxilarul si mandibula se îndepateaza sau când în gura se gasesc alimente.Cavitatea bucala comunica anterior cu exteriorul prin orificiul bucal iar posterior prin istmul bucofaringian cu vestibulul faringelui. Arcadele alveolo- dentare împart cavitatea bucala în 2 compartimente : vestibulul bucal si cavitatea bucala propriu-zisa. Vestibulul bucal este spatiul în forma de potcoava cu concavitatea posterioara.Este marginit pe de o parte de buze si obraji iar pe de alta parte de arcadele alveolo-dentare. La locul de întâlnire dintre cei doi pereti mucoasa labiala se reflecta pentru a forma gingia alcatuind astfel cele doua santuri gingivo-labiale sau fornixuri : unul superior si altul inferior.Cavitatea bucala propriu-zisa este circumscrisa anterior si lateral de arcadele alveolo dentare , superior de bolta palatina, posterior de valul palatin iar în jos de limba.Arcadele alveolo-dentare sunt reprezentate pe de o parte de procesul alveolar al maxilarului si portiunea alveolara a mandibulei acoperita de gingii iar pe de alta parte de cele doua arcade-dentare. Procesul alveolar al maxilarului si portiunea alveolara a mandibulei prezinta alveolele dentare separate între ele prin septele interalveolare. Aceste portiuni ale maxilarului si mandibulei se dezvolta odata cu dentitia si involueaza la edentati.Gingiile sunt portiunile modificate ale mucoasei bucale care acopera aceste procese.Dintii sunt organe dure implantate în alveole si care formeaza arcadele dentare. Peretele inferior sau planseul cavitatii bucale este alcatuit dintr-o serie de parti moi care închid spatiul dintre cele doua arcuri osoase respectiv corpul mandibulei si osul hioid. Aceste formatiuni sunt diafragma gurii , regiunea sublinguala si limba.Peretele superior al cavitatii bucale este format de palatul dur care separa cavitatea bucala de cea nazala.Peretele posterior al cavitatii bucale este format din valul palatin prezent în partea superioara, dedesuptul sau gasindu-se istmul buco-faringian, inferior pe linia mediana prezinta uvula(lueta). De la aceasta pornesc cele doua perechi de arcuri palatine care iau parte la delimitarea foselor tonsilare.

Regiunea vestibulului faringian este un coridor musculo-membranos , delimitat de marginea libera a valului palatin, baza limbii si arcurile palatine. Prin el se face comunicarea între cavitatea bucala si faringe.

Regiunea faringian a cuprinde faringele si spatiile perifaringiene.

Page 11: Tina cosmetica

G A TUL

Este segmentul care face legatura între cap si trunchi.Limite:

Limita superioar a separa gâtul de cap, urmeaza marginea inferioara a corpului mandibulei si se continua prin orizontala conventionala dusa pâna la marginea anterioara a muschiului SCM, apoi urca de-a lungul acestei margini, trece prin baza procesului mastoidian si urmeaza linia nucala superioara terminându-se la protuberanta occipitala externa.

Limita inferioar a separa gâtul de trunchi si de radacina membrelor superioare, este neta în partea anterioara reprezentata de incizura jugulara a sternului fata superioara a articulatiei sterno-claviculare si a claviculei pâna la articulatia acromioclaviculara.

Limita posterioar a este reprezentata de linia conventionala care uneste cele doua articulatii acromio-claviculare trecând prin procesul spinos al celei de-a saptea vertebre cervicale.Forma gâtului este în general cilindrica la copil si la femeie, usor modificat la barbati din cauza reliefurilor musculare si în special de cel al laringelui. Capul fiind în extensie, simpla inspectie releva prezenta pe linia mediana anterioara a proeminentei conductului laringo-traheal dedesuptul careia apare o escavatie (fosa suprasternala)care se adânceste la fiecare inspiratie.Topografic gâtul se împarte în doua mari portiuni: posterioara si anterioara.

Regiunile somatice ale g â tului sunt în numar de 4 astfel: exista o regiune mediana - regiunea anterioara a gâtului, încadrata de o parte si de cealalta de cele 2 regiuni SCM / lateral de acestea sunt situate regiunile laterale ale gâtului. Înafara de aceste regiuni superficiale înapoia conductului faringo-esofagian se mai gaseste o regiune profunda, cea prevertebrala.

Regiunea anterioara a gâtului este numita triunghiul median al gâtului, fiind cuprinsa între mandibula si cei doi muschi SCM. E subîmpartita într-o regiune infrahioidiana si una suprahioidiana.

Regiunea SCM e denumita si regiunea carotidiana care raspunde muschiului omonim fiind o regiune pereche interpusa între regiunea anterioara si cea laterala a gâtului.

Regiunea laterala este o regiune pereche de forma triunghiulara (triunghiul supraclavicular) fiind situata între regiunea SCM care este înainte si cea nucala asezata înapoia ei.

Regiunea prevertebrala este o regiune profunda, mediana, nepereche, fiind situata înapoia regiunii SCM si a regiunii viscerale si anterior coloanei vertebrale cervicale. Este alcatuit dintr-un strat musculo-fascial subtire ce acopera fata anterioara a coloanei vertebrale.

Regiunile viscerale ale gâtului sunt profunde. Cuprind : faringele cervical, laringele, traheea cervicala, esofagul, glanda tiroida cu paratiroidele.

MUSCULATURA MIMICII

Muschii mimicii sunt situati superficial intrând într-o relatie strânsa cu pielea fetei. Sunt

Page 12: Tina cosmetica

subtiri, delicati, nu prezinta un învelis fascial si se gasesc în grosimea pielii prinzându-se cu unul daca nu cu amândoua capetele de stratul profund al pielii sau pe alte formatiuni moi ale fetei fiind dispusi în jurul orificiilor naturale ale fetei a caror forma si marime le modifica prin contractiile sale influentând prin activitatea lor expresia fetei cu atât mai mult tendoanele lor fiind structurate din tesut conjunctiv elastic astfel ca revenirea trasaturilor fetei la starea normalaa se face lent, armonios.

Musculatura mimicii este alcatuita din urmatoarele grupe musculare:Mu s chii din jurul gurii: orbicular al buzelor care închide orificiul bucal buccinator care formeaza suportul obrazului rizorius produce gropita râsului zigomatic mare - provoaca râsul zigomatic mic - trage în sus si lateral santul nazolabial ridicator al buzei superioare si al aripii nasului triunghiular - trage comisura bucala în jos patrat al buzelor (depresorul buzei inferioare) mentonier

Mu s chii din jurul orificiilor nazale: muschiul nazal sau transversal al nasului dilatator al narinelor mirtiform al nasului procerus sau piramidal al nasului

Mu s chii din jurul orbitei: muschiul orbicular al ochiului sprâncenos frontal

Mu s chii din jurul orificiului auditiv extern, din jurul pavilionului urechii : auricular anterior, superior, posterior

Musculatura masticatoare : îndeplineste funcia de coborâre si ridicare a mandibulei pentru apucarea, sfâsierea si farimitarea alimentelor solide. Este ajutata de muschii fetei si ai limbii.

Muschii ridicatori ai mandibulei sunt : m. temporal m. maseter m. pterigoidian intern

Muschii coborâtori ai mandibulei sunt : m. milohioidian m. digastric m. geniohioidian

ASPECTE INESTETICE ALE TENULUI

Page 13: Tina cosmetica

Între starea fiziologică generală şi piele există o anumită interrelaţie, diferite stări patologice ale pielii fiind strâns legate de stările patologice ale unor organe. Orice dereglare a sănătăţii se repercutează şi asupra tenului.1. Tulburările digestive- au o influenţă deosebită asupra tenului ( insuficienţa vitaminei A

determină uscăciunea şi descuamarea pielii iar unele alimente pot determina stări alergice reflectate prin apariţia de eczeme şi alte dermatite. Inducerea în alimentaţie a condimentelor şi a băuturilor alcoolice pot determina o vasodilataţie persistentă a feţei.

2. Tulburările glandelor endocrine - în perioada pubertăţii când începe procesul de maturizare sexuală , se produc tulburări ale secreţiei glandelor sebacee. Pielea devine grasă, lucioasă, orificiile porilor în caz de exces al secreţiei de sebum sunt întredeschise iar pielea se inflamează apărând acneea sau piodermitele. În perioada menstrelor , la unele femei apar comedoane profunde sau hiperpigmentări trecătoare, ori cele existente se măresc, starea seboreică se accentuează şi pot apărea mai multe puncte negre. În perioada gravidităţii activitatea glandelor sebacee scade apărând cloasma sau masca gravidică.

3. Starea psihică - se observă deseori prin anumite exteriorizări ale feţei astfel: o spaimă determină paloare, emoţia congestionează faţa, iar şocurile puternice emoţionale pot determina chiar depigmentări sau apariţia unor leziuni cutanate. Starea de oboseală, somnul necorespunzător se reflectă asupra tenului prin apariţia de cearcăne mari în jurul ochilor.

4. Bolile hepatice - insuficienţa ovariană, constipaţia , lipsa vitaminei P din organism pot determina chiar depigmentări sau fragilitate capilară care poate duce la apariţia cuperozei.

ACNEEAEste o infecţie provocată de stafilococi, localizaţi la nivelul pilosebaceu. În jurul foliculului apare un eritem ( roşeaţă) iar apoi în centrul său se formează o pustulă.Cauze care favorizează apariţia acneei: predispoziţia genetică dezechilibrul hormonal flora microbiană tulburări nervoase tulburări de ciclu menstrual excesul de dulciuri, grăsimi, condimente diferite medicamente ( corticoizi, ioduri, bromuri, testosteron)

ACNEEA VULGAR Ă ( POLIMORF Ă JUVENIL Ă )

Este o afecţiune cronică , are evoluţie în pusee care reprezintă rezultatul unui flux sebaceu exagerat şi a unei tulburări de keratinizare a infundibulului folicular care determină formarea unui comedon care se inflamează secundar.Apare în zone bogate în glande sebacee “ zone acneigene”, provoacă erupţii clinice polimorfe. Frecvenţa este crescută, determină caracter inestetic, reprezintă un handicap fizic, psihic, social pentru pacientul tânăr. Afectează aproape toţi adolescenţii, caracterizat prin leziuni minime în 85% din cazuri când acneea e “fiziologică” iar 15 % necesită tratament. Afecţiunea debutează la pubertate 11-13 ani la fete, 13-15 băieţi, se manifestă cu maximă intensitate între 15-25 ani. Formele severe sunt mai fecvente la băieţi având tendinţa de a persista şi la adult. Afectează mai mult rasa

Page 14: Tina cosmetica

albă.Manifestări clinice : Sediul leziunilor la faţă: menton, obraji, frunte, nas, zona peribucală pe trunchi: torace superior, presternal, interscapularNu coboară sub centură, nu atinge membrele inferioare, nu afectează zonele cu fire groase de păr ( barba, pielea capului, sprâncenele), nu afectează faţa posterioară a urechilor, regiunile axilare, periaxilare.Din punct de vedere clinic avem un polimorfism lezional.1. Comedonul - leziune esenţială, primordială, reprezintă punctul de plecare al celorlalte semne şi în

absenţa cărora diagnosticul de acnee vulgară este dificil. Extremitatea aparentă este colorată în negru “ puncte negre” ( această culoare neagră nu se produce prin oxidarea keratinei ci prin prezenţa melaninei în partea distală a infundibulului.) La început ele nu sunt roşii, dureroase infiltrate şi pot fi scoase prin presiune sau cu extractorul de comedoane, obţinându-se un mic cilindru grăsos, vermiculat de consistenţă păstoasă alb - gălbuie. Acneea în care predomină comedoanele se numeşte acnee comedoniană.

2. Microchistul , este inversul comedoanelor, neavând nici o comunicare aparentă cu epidermul. Se formează datorită obstruării complete a orificiului folicular cu închistarea sebumului. Se prezintă sub forma unor granulaţii alb-gălbui. Exprimate lasă să iasă din ele o substanţă grăsoasă. Se mai numesc comedoane închise şi sunt mai mult palpabile decât vizibile. Acneea în care predomină microchistele se numeşte acnee microchistică.

3. Papule foliculare congestive - reprezintă consecinţa inflamaţiei unui comedon sau microchist deja deschis. Este o ridicatură de forma conică şi culoare roşie, uşor dureroasă, care apare în pusee şi care dă naştere acneei papuloase şi ulterior unor pustule foliculare superficiale localizate pe aceste papule inflamatorii şi prezenţa acestora determină acneea papulo-pustuloasă superficială sau moderată.

4. Pustula folicular ă profund ă - papulo-pustule mai profunde, voluminoase care atinge, infiltrează porţiunea profundă a dermului care se evacuează lent.

5. Nodulul inflamator - prezenţa nodulilor determină acneea nodulară profundă. În condiţiile în care inflamaţia cuprinde dermul, hipodermul, pot apărea noduli voluminoşi, inflamatori, profunzi. Nodulii şi pustulele profunde se localizează pe marginea maxilarului, submaxilar, piept, spate.

6. Abcesul profund - acestea sunt leziuni care pot fi punctul de plecare pentru veritabile focare supurative, dermice sau hipodermice. Sunt tumefacţii roşii-violacei, de consistenţa moale, elastică, fluctuente, dureroase, formând abcese acneice profunde şi determină acneea furunculoidă.

Evoluţia - resorbţie spontană în săptămâni sau deschiderea la piele cu un conţinut de sebum sau lichid semivâscos- sanguinolent.7. Chistul sebaceu inflamat - element mai rar întâlnit. Se caracterizează ca o formaţiune

subcutanată, rotundă sau eliptică , fluctuentă, acoperită de piele uşor inflamată sau cu aspect normal. Persistă timp îndelungat realizând supuraţii iar conţinutul lichid evacuat prin incizie este format din amestec de sebum şi lichid semigelatinos.

8. Cicatricile - reprezintă rezultatul leziunilor inflamatorii profunde sau a manevrelor profunde de expulzare a lor.

TRATAMENTUL ACNEEI

Page 15: Tina cosmetica

Există un tratament general şi unul local. Tratamentul vizează:1. reducerea fluxului sebaceu şi eventual modificarea compoziţiei iritative a sebumului, fapt realizat

prin sebostatice2. prevenirea şi înlăturarea obstruării orificiului pilosebaceu prin comedolitice şi exfoliante3. combaterea inflamaţiei şi infecţiei prin antiinflamatoare şi bacteriostatice4. corectarea efectelor locale, distructive, inesteticeTratamentul mai vizează: regim de viaţă şi alimentar adecvat înlăturarea stresurilor nervoase plimbări în aer liber cure la munte, mare exerciţii fizice alimentaţie bogată în legume, fructe, vitamine( B1, B6, A, F, C) reducerea dulciurilor, grăsimilor administrarea de fermenţi digestivi evitarea tratamentelor generale cu medicamente ce determină erupţii acneigene ( iod, cortizon,

androgen) igiena cutanată

TRATAMENTUL LOCAL

1 Medicaţia sebostatică cu progesteron, concentraţie 0,5% în soluţii hidroalcoolice şi substanţe androgene, ex. Ciproteron 1% + ultraviolete.2. Keratolitice exfoliante sulf precipitat, acid salicilic, rezorcină 0,5%, 1%, 2% încorporate în loţiuni, paste, mixturi, creme. crioterapie ultraviolete ( efect atât exfoliativ cât şi sebostatic dar şi de pigmentaţie derivaţi de vitamina A 0,1%, 0,3%, produsul se numeşte Retin A , cremă sau gel, se aplică zilnic

sau la două zile 3 sau 6 luni , după dispariţia leziunilor, se aplică la 3 săptămâni , apoi o dată pe lună timp de câteva luni. În acest timp se evită expunerea la ultraviolete şi medicaţia locală cu excepţia eritromicinei care ameliorează aspectele inflamatorii

peelinguri chimice: aplicare de acid salicilic, acetic, rezorcină de 50% care determină exfolierea violentă a leziunilor

3. Antiinflamatoare, bacteriostatice: tetraciclină, eritromicină benzoil peroxid lactat de etil acid azelaic (crema Skinoren)4. Procedee fizice: extracţia comedoanelor peelinguri crioterapie dermabraziunea cu perii metalice sau freze electrice pentru cicatrici inestetice precedate de

anestezie prin refrigeraţie şi rezultă cruste ce se elimină după 10 zile. radioterapie superficială dar cu prudenţă pentru că poate determina atrofie, uscăciune şi

telangiectazii.

Page 16: Tina cosmetica

TRATAMENTUL GENERAL

Se realizează prin 4 categorii de medicamente: antibiotice, estrogeni, tratamentul cu retinoizi, imunoterapie.1. Antibiotice : tetraciclina, eritromicina2. Tratamentul hormonal : în cazurile cu tulburări endocrine manifeste, sau la femeile care prezintă

acnei tardive, mai ales în jurul menopauzei. Există mai multe metode hormonale :a) administrare de estrogen în prima parte a ciclului menstrualb) progesteron în a doua parte a cicluluic) tratamente cu anticoncepţionale care inhibă secreţia hormonală a ovaruluid) antiandrogeni ( Diane)3.Tratamentul cu retinoizi:Retinoizii sunt derivaţi de vitamina A acidă. Vitamina A ca atare , ca substanţă naturală are efect slab în acnee, de aceea s-au sintetizat o serie de produse, retinoizi sintetici, dintre care în acnee este foarte valoros izotretinoinul. Acesta se găseşte comercializat sub formă de Rouaccutane. Mecanismul de acţiune al medicamentului - după administrare scade seboreea, dar aceasta reapare după întreruperea tratamentului. Leziunile de acnee nu se dezvoltă decât la nivelul unor foliculi care sunt predispuşi şi au talie mare. Sub acţiunea medicamentului dispar foliculii de talie mare, medicamentul selectând foliculii bolnavi iar după un anumit timp de tratament pacientul rămâne cu foliculii sănătoşi care nu mai sunt predispuşi la acnee. Efecte secundare - este teratogen , de aceea la femei se recomandă să se efectueze o contracepţie cu 6 luni înainte de tratament şi pe perioada tratamentului. Cazurile în care avem recidive după tratamentul cu Rouaccutane - când se administrează în doze mici, sau la persoanele sub 20 de ani sau localizarile pe spate. De obicei după o săptămână de tratament leziunile se agravează dar după trei săptămâni se observă o ameliorare evidentă.4. Imunoterapia se poate realiza cu vaccin antistafilococic.

ACNEEA ROZACEE

Este o dermatoză inflamatorie care atinge zonele centrale ale feţei, caracterizat prin:1. eritem2. telangiectazii3. edem4. papulo-pustuleAtinge cel mai frecvent femeile cu vârsta cuprinsă între 30-50 ani. Afecţiunea debutează printr-un eritem trecător pe frunte, nas, regiune mentonieră, geniană - acest eritem apărând odată cu schimbările de temperatură, consumul de alimente condimentate, alcool şi apoi devine tot mai permanent - acest prim stadiu se numeşte eritroz ă şi este un eritem trecător. Stadiul II este reprezentat de cuperoz ă când avem eritem permanent şi telangiectazii. Stadiul III este acneea rozacee propriu-zis ă , când pe fondul eritemului permanent şi al telangiectaziilor apare edem şi papulo-pustule. În acest stadiu pielea este seboreică dar lipsesc comedoanele, ceea ce reprezintă un diagnostic diferenţial faţă de acneea vulgară.Factori predispozan ţ i : colecistite hipoaciditate gastrică

Page 17: Tina cosmetica

lambriaze candidoze digestiveFactori favorizan ţ i sau agravan ţ i: cofeina consumul de alcool condimente ceapă, usturoi stresuri psihiceTratament1. Profilaxie : evitarea băilor fierbinţi, evitarea expunerii la soare, regim pentru colecist (evitarea

alimentelor prăjite, etc).2. Tratament general : Tetraciclină, Metronidazol ( antiparazitar cu efect foarte bun asupra agentului

Demodex folliculorum prezent în sebumul din glandele sebacee ), Triferment care ajută la digestie.

3. Tratament local : evitarea cremelor grase, a dermatocorticoizilor pentru că determină atrofia pielii şi telangiectazii. Se poate recomanda administrare de hidrocortizon sub formă de creme ( Elocom sau Locoid) mai ales la femeile care s-au uns cu Fluocinolon pentru că frecvent substanţele corticoide întrerupte brusc determină accentuarea leziunilor sau fenomenul denumit rebound.

comprese cu rezorcină 0,5% călduţe sau calde seara la culcare, timp de o jumătate de oră - determină o accentuare a leziunilor iniţial dar care spre dimineaţă se estompează.

comprese cu ceai de muşeţel, ser fiziologic aplicări periodice de azot lichid superficiale (Crioterapie) . După mai multe şedinţe de tratament general+regim se observă ameliorări importante.

ACNEEA HIPERTROFIC Ă ( RINOFIMA) Apare la bărbaţii în vârstă care au suferit de o formă de acnee şi se localizează la nivelul nasului. Nasul se deformează, creşte în volum până la mărimea unei portocale, uneori de culoare roşie-violacee presărat cu papulo-pustule şi dilataţii venoase. Suprafaţa pielii prezintă numeroşi pori dilataţi din care ies mari cantităţi de sebum.

ACNEEA CHELOIDIAN Ă Atinge aproape exclusiv bărbaţii. Se localizează la nivelul cefei, la limita pielii păroase a capului şi foarte rar la barbă. Leziuni de foliculită de-a lungul unei linii drepte- este cronică, recidivantă. După ani de zile la nivelul zonei se produce un ţesut scleros, hipertrofic prin aglomerarea progresivă a unor noduli. Se formează la nivelul marginii superioare care este mai proeminentă şi se constată un eritem şi multiple telangiectazii. Cu timpul banda devine glabră ( nu are fire de păr), netedă, foarte dură, albicioasă. Evoluţia este indefinită banda de ţesut scleros se întinde în sus distrugând noi fire de păr în timp ce porţiunea inferioară se aplatizează lăsând cicatrici alopecice.Tratament : pe zone pustuloase, atingeri cu alcool iodat, crioterapie - şedinţe cu efect antisclerozant.

ACNEEA NECROTIC Ă ( VARIOLIFORM Ă ) Infecţie stafilococică a foliculilor sebacei care survine la persoanele sensibilizate faţă de stafilococ. Este afectat sexul masculin şi se localizează pe frunte, regiunile temporale şi la nivelul pielii păroase a capului. Începe cu o papulă foliculară roşie, pruriginoasă care se transformă într-o pustulă de culoare gălbuie cu centrul ombilicat. Pustula se usucă fără să se deschidă, transformându-se într-o crustă brună, foarte aderentă înconjurată de un burelet de culoare roz. Dacă decapăm crusta dedesupt

Page 18: Tina cosmetica

există o ulceraţie. Dacă lăsăm să evolueze spontan cade lăsând o cicatrice deprimată, iniţial roşie , apoi albă, definitivă.Tratament general : antibiotice cu spectru larg - TetraciclinăTratament local : sulf, acid salicilic, rezorcină.

ACNEEA CONGLOBAT Ă Este o formă rară, mai frecventă la bărbaţii tineri cu sediul la faţă şi trunchi. Afecţiunea se caracterizează prin comedoane numeroase şi voluminoase, papule, pustule, noduli inflamatori, profunzi, chisturi sebacee şi abcese profunde multiple şi voluminoase care comunică între ele prin veritabile galerii intradermice sau se deschid la suprafaţa pielii fără tendinţă de vindecare.Tratament : drenarea focarelor supurative, antiseptice locale, cure heliomarine prelungite şi retuşarea cicatricilor prin dermabraziune.Tratament general : Tetracicline, vaccin antistafilococic.

ACNEEA MEDICAMENTOAS Ă ( PROFESIONAL Ă ) La nivelul regiunilor care au venit în contact cu anumite substanţe chimice, hidrocarburi, uleiuri, vaseline tehnice sau medicamentoase, ioduri, bromuri şi cortizon.

Page 19: Tina cosmetica

CELULITA

Celulita, literar înseamnă inflamaţia celulelor. Cu toate acestea ea este o afecţiune care atinge dermul şi ţesutul celular subcutanat fiind vorba mai puţin de o boală anume , putând fi considerată un defect estetic.Principalele mecanisme de producere ale celulitei sunt:1. stocarea excesivă a grăsimilor în ţesuturi2. fenomenul de glicare ( de îmbătrânire şi deteriorare prematură a ţesutului conjunctiv cutanat

provocat de fixarea moleculelor de glucoză în fibrele de colagen)3. modificări de microcirculaţie care determină acumularea de apă şi toxineCauzele care determin ă apari ţ ia celulitei sunt reprezentate de : factori predispozanţi ( tulburări digestive, ereditatea, afecţiuni endocrine, afecţiuni nervoase) factori favorizanţi ( anticoncepţionale, inactivitate, consum de alcool, tutun, cafea).Celulita se localizează tipic la nivelul coapselor, şoldurilor, feselor, genunchilor, braţelor, abdomenului.Forme clinice de celulit ă - poate fi superficială sau profundăCelulita superficială - se prezintă sub formă difuză şi nodulară.Forma difuză reprezintă o aglomerare anormală a ţesutului adipos uneori dureroasă la presiune iar cea nodulară se prezintă sub forma unor noduli groşi, tari, sensibili la pipăit de dimensiuni variabile.Celulita profundă - se localizează la ceafă, torace, pe lungimea coloanei vertebrale, glezne, coapse, regiunea lombară.Profilaxia celulitei - se pot folosi anumite tehnici şi metode , de exemplu :a) călirea organismului prin hidroterapie ( fricţionări cu apă rece, turnarea apei pe corp, duşul)b) călirea organismului prin aeroterapie ( băi de aer la munte şi mare )c) exerciţii de gimnasticăd) masaj anticelulitic al regiunilor afectatee) duşul subacvalf) aparate - vibromasor, masă vibrantTratamentul celulitei - va fi efectuat prin combinarea mai multor metode deoarece un singur procedeu nu va duce la rezultatele dorite.1. Detoxifierea organismului se poate efectua cu ajutorul mai multor plante: valeriana - a fost folosit de secole Europa pentru a rezolva insomnia, anxietatea, depresiile

nervoase. Este recomandat în cazul abuzului de alcool şi în tulburări nervoase. muşteţelul - relaxant uşor care ajută la digestie datorită conţinutului său bogat în azulene. rădăcina de nalbă - este depurativ, diuretic indulgent, conţinutul mucilaginos ridicat calmează

tractul intestinal iritat şi asigură hidratarea ţesuturilor

Page 20: Tina cosmetica

coada calului - agent antibacterian şi diuretic2. Regimul dietetic - la persoanele cu alimentaţie iraţională bogată în grăsimi, zaharuri şi la cei care

consumă noxe ( cafea, tutun, alcool)3. Arkogelulele - medicamente obţinute prin măcinarea la rece ( - 196 grade Celsius ) sub azot lichid

a părţilor active ale plantelor. Nu există contraindicaţii, nici efecte secundare dar este bine să se ceară sfatul medicului. Pentru combaterea celulitei se recomandă arkogelulele de ananas datorită efectelor lor diuretice. Administrare : 3 capsule/zi.

4. Plante medicinale - aplicate extern : iedera, flori de lemn câinesc, flori de creţuşcă, frunză de viţă de vie, esenţă de rozmarin şi mentă.

5. Produse cosmetice anticelulitice - a) firma Galenic - Extreme minceur - gel loţiune de culoare verde, 14 mini doze zilnice Fluide minceur Intensive minceurb) firma Sanofi - Lipofactorc) firma Oriflame - Shape - upd) firma Femine - Celulit (capsule)6. Parafango - metodă care se aplică în cabinetele cosmetice - constă în 3 operaţii.Primul pas - gomajul necesar pentru a îndepărta celulele moarte de la suprafaţa pielii şi a uşura astfel pătrunderea în piele a produselor utilizate în etapa următoare. După gomaj se aplică un ser special prin masaj uşor care pregăteşte ţesutul pentru eliminarea apei.A doua etapă - împachetarea de la glezne până sub sâni în amestec de parafină, nămol şi uleiuri active. Clienta este înfăşurată apoi într-o folie de polietilenă şi îmtr-o pătură electrică. Se stă astfel împachetată până la o oră în funcţie de reacţie.Ultima etapă - îndepărtarea parafinei şi un masaj puternic.Un rezultat vizibil se obţine abia după 10-12 şedinţe efectuate săptămânal. Pentru întreţinere în fiecare lună cu o frecvenţă mai redusă.7. Alte metode - reflexoterapia plantară, presopunctura, intrafit (aparat care emite raze infraroşii şi

arde grăsimile).8. Intervenţia chirurgicală.Celulita este o afecţiune care afectează un număr mare de persoane, în special femei, de aceea esteticiana are obligaţia de a atrage atenţia clientelor asupra importanţei rezolvării acestui defect estetic care netratat poate avea influenţe negative.EFELIDELECunoscute sub denumirea de pistrui, nereprezentând o boală şi nici simptomul unei boli. Sunt un semn al tinereţii, pentru că se răresc la vârsta de 40 de ani. Prezenţa efelidelor are un caracter ereditar, familial, fiind datorate unor tulburări congenitale. În general apar la copii şi adolescenţii blonzi, roşcaţi, mai rar la bruneţi. Se localizează pe regiunile descoperite : frunte, pomeţi, nas, rar pe gât, antebraţe şi umeri. Se prezintă ca pete mici, rotunde, de culoare brună sau mai deschisă, de mărimea unei gămălii de ac, ajungând la mărimea unui bob de linte. Razele solare favorizează apariţia lor sau le accentuază , primăvara, vara, deoarece pigmentul care determină apariţia efelidelor se află în straturile inferioare ale epidermului. Înlăturarea cosmetică a lor este destul de dificilă. Profilactic se recomandă purtarea de pălării în timpul verii şi folosirea cremelor, loţiunilor protectoare.Tratamentul: se indică alimentaţie vegetativă, crudităţi ce conţin mari cantităţi de vitamina C şi PP

Page 21: Tina cosmetica

tratamentul propriu-zis constă în aplicarea unor măşti conţinând iaurt, lapte acidulat, lămâie sau drojdie de bere în amestec cu apă oxigenată, măşti care se aplică în fiecare seară. Dimineaţa se aplică o cremă ecran protectoare.

În indicarea tratamentului trebuie ţinut cont de natura tenului şi de sensibilitatea lui. Cremele sau loţiunile pentru albire nu se vor aplica în jurul ochilor. În cursul tratamentului se vor aplica creme nutritive în jurul ochilor. Tenurilor uscate le sunt recomandate cremele iar celor grase loţiunile. Pentru ten uscat şi normal se vor utiliza creme grase cu lanolină, coldcreme ( creme reci ) în care se încorporează substanţe active. Loţiunile şi cremele contra efelidelor sunt uneori iritante în special cele pe bază de bismut şi mercur produse care în ultimul timp sunt rar folosite.Un efect bun în tratament îl au măştile cu efect de peeling, care realizează o descuamare a pielii.RIDURILECu vârsta pielea îşi pierde din elasticitate şi nu mai poate reveni la poziţia iniţială rămânând pliată ceea ce are drept urmare apariţia ridurilor. Ridurile pot fi împărţite : a) riduri de plisare ( încreţire) cum sunt ridurile de la nas, buze, frunteb) riduri de lăsare ( supărare, prăbuşire ) ca laba gâştei, a comisurilor bucale, a pleoapelor inferioare,

obrajilor, gâtului, bărbiei, care se pot ameliora prin tratament.Ridurile apar de obicei într-o anumită ordine : cele verticale şi orizontale ale frunţii ridurile de la ochi cutele care pornesc de la nas spre comisura buzelorCu înaintarea în vârstă se ridează pleoapele şi deasupra buzei superioare , apar riduri verticale. Cu toate că apariţia ridurilor este de obicei rezultatul vârstei şi persoanele tinere pot suferi de această problemă, mai ales cei cu pielea sensibilă, uscată. Ridurile fine se pot transforma în adevărate riduri dacă nu se iau măsuri de protejare, hrănire şi tonifiere a pielii.Cauze : contractarea exagerată, repetată a muşchilor feţei expunerea neraţională la soare care determină deshidratarea pielii, uscarea şi descoamarea ei,

astfel devenind mai aspră şi lipsită de supleţe lumina prea puternică, care face ca ochii să se strângă, cu timpul apărând laba gâştii slăbirea rapidă cititul la lumină slabă factori meteorologici - vânt, frig, căldură, umiditate, variaţii de temperatură, poluare atmosferică lipsa dinţilor modifică enorm fizionomia prin retracţia buzelor şi înfundarea obrajilor modul defectuos de viaţă - consum de noxe, insomnia lipsa de îngrijire sau o îngrijire prost înţeleasă a tenului - machiajul neadecvatCele mai frecvente riduri sunt : verticale şi orizontale ale frunţii, laba gâştii, de o parte şi de alta a comisurilor labiale.Ridurile pot fi superficiale sau de expresie şi profunde de bătrâneţe.Pentru tratamentul preventiv şi curativ al ridurilor se recomandă masajul, gimnastică facială şi alte tratamente cosmetice adecvate prin vibromasaj, presoterapie sau alte terapii. Se acţionează pe pielea unsă şi hidratată utilizând creme bine hidratate cu extracte de plante şi substanţe biologice : lecitină, colesterol, alge, nămol, vitamine, produse tisulare, hormoni. Loţiuni antirid, creme, măşti antirid.Peelingul : este o metodă care poate fi folosită înainte de arecurge la lifting. Constă în descuamarea pielii, cu metode fizice sau chimice provocând formarea unui nou ţesut cutanat. Prin peeling se excită în acelaşi timp celulele profunde ale pielii - se stimulează astfel formarea de colagen nou.

Page 22: Tina cosmetica

Epidermul astfel este foarte întins , ridurile se atenuează iar cele mai puţin profunde dispar pentru o anumită perioadă. Peelingul nu este eficient la persoanele cu riduri în reţea , adânc săpate în piele. Dacă nici peelingul nu dă rezultate se recurge la chirurgia estetică. În general, liftingul dă rezultate excelente obţinându-se un aspect tineresc, dar după câţiva ani muşchii încep să se relaxeze, ceea ce impune o nouă operaţie.CLOASMAEste o discromie reprezentată prin pete pigmentare sub forma unor plăci confluente şi cu contur neregulat. Aceste pete apar pe frunte, zone temporală, obraji, în jurul cavităţii bucale şi nasului.Apar la femeile însărcinate, de unde şi denumirea de “mască gravidică”. Mai pot apărea şi în cazul unor afecţiuni patologice : metrita, dismenoreea, anemia, abuz de anticoncepţionale.MILIUMTumoare benignă, chist epidermic de mărimea unei gămălii de ac, perlat, dur, localizat sub ochi. De multe ori apar grupate. Conţinutul acestor chisturi este format din celule cornoase, şi resturi lipidice. Distrugerea lor se face mecanic după ce au fost înţepate cu un ac steril.HIPERTRICOZAReprezintă o dezvoltare exagerată a sistemului pilos în anumite regiuni ale feţei la femei.( buza superioară, bărbie, părţile laterale ale feţei. Tratamentul se face prin electrocauterizare sau epilat.NEVII VASCULARIDenumiţi şi angioame, sunt tumori benigne, rezultate din hiperplazia sistemului vascular. Sunt de cele mai multe ori congenitali dar pot apărea la orice vârstă. Pata sau tumoarea care caracterizează angiomul, e constituită dintr-o îngrămădire de vase ectaziate. După natura vaselor există hemangioame ( formate din vase sangvine ) şi limfangioame ( formate din vase limfatice ).Hemangioamele se pot prezenta sub următoarele forme: plane, tumorale, cavernoase.

Diagnosticul cosmetic.Examenul cosmetic.Fişa pacientului.

Diagnosticul cosmetic al pielii este absolut necesar pentru a ştii ce fel de ten are pacienta nu numai pentru alegerea produselor cosmetice corespunzătoare, dar şi pentru aplicarea corectă a unor tratamente cosmetice.

Îngrijirea raţională a pielii trebuie să înceapă printr-un diagnostic cosmetic stabilit în urma unui examen cosmetic de specialitate.Examinarea pacientului se face:- vizual- prin palpare- cu lampa Wood- cu lupa

Page 23: Tina cosmetica

- prin determinarea pH-lui

Examinarea vizuală: constă în obţinerea de informaţii asupra vârstei, profesiei, alimentaţiei, mediului de viaţă. Totul constă într-un dialog scurt cu pacienta. Examenul este de două feluri:1. Examenul superficial2. Examenul în profunzime

1.Examenul superficial constă în remarcarea vizuală a ţinutei a coafurii, machiajului, modei , receptivităţii la tot ce este nou.

2.Examenul în profunzime se bazează pe cunoştinţele cosmetice şi are mai multe etape:- -observarea formei feţei- aspectul pielii: porii dilataţi, piele lucioasă, mată şi alte imperfecţiuni- examenul culorii pielii: albă, roză, palidă, influenţată de stratul cornos,gălbuie influenţată de

afecţiuni interne, de hipertricoză, cuperoză, efelide, pigmentare, oboseală, stres.- examenul ridurilor: superficiale de expresie, de profunzime, datorată pierderii elasticităţii.

Examenul prin palpare: este superficial şi profund. Palparea superficială stabileşte: grosimea stratului cornos şi gradul de hidratare ale pielii. Palparea profundă se face prin: - întinderea pielii între degetele index şi mediu, observându-se granulaţia pielii.- presiuni mai dure şi ridicări ale ţesuturilor între degetul mare şi index , stabilindu-se tonusul

muscular şi rezistenţa pielii la factori mecanici concluzionând dacă pielea este elastică sau flască.

Examenul cu lupa: urmăreşte o apreciere mai exactă a tenului.Examenul cu lampa Wood: urmăreşte fluorescenţa tenului astfel:-tenul normal prezintă a fluorescenţă violacee-tenul hidratat prezintă o fluorescenţă puternică-tenul deshidratat o fluorescenţă slabă,-tenul îngroşat prezintă o fluorescenţă albicioasă.Examenul pH-lui: constată starea de aciditate sau de alcalinitate a pielii. ăpH metru) Pielea normală are un pH 5,5 cu o reacţie uşor acidă. Valorile pH-lui se înscriu pe o scară gradată de la 0-14, la care 7 este neutru, sub 7 este zona de aciditate, iar peste 7 este zona de alcalinitate. În urma acestor procedee esteticiana va stabili diagnosticul pielii din punct de vedere cosmetic, tratamentul şi produsele cosmetice adecvate tenului, va întocmi fişa pacientei şi va face programare la tratament în funcţie de situaţie.

Examenul cosmetic

Examenul cosmetic reprezintă o etapă premergătoare în tratamentul cosmetic. Prin examenul cosmetic se caută şi se obţine o serie de date în vederea instituirii unui tratement cosmetic, adecvat cu scopul vindecării, ameliorării, mascării diferitelor imperfecţiuni cutanate precum şi pentru menţinerea frumuseţii şi tinereţii tenului.

Dialogul pacient – esteticiană trebuie să fie degajat fără a se transforma într-un interogatoriu care ar putea stânjeni pacienta. E foarte important stabilirea corectă a diagnosticului deoarece greşeala de diagnostic conduce la aplicarea unor produse şi preparate neadecvate ce pot agrava afecţiunile cutanate. Se v-a diferenţia examenul cosmetic de cel dermatologic.

Page 24: Tina cosmetica

Examenul cosmetic observă imperfecţiuni care nu se observă într-o stare de boală, încercând ca prin diferite procedee cosmetice să se redea tenului un aspect cât mai plăcut.

Examenul dermatologic: depistează anumite afecţiuni cutanate, anumite leziuni elementare fără investigaţii clinice, paraclinice în scopul stabilirii diagnosticului şi precizării tratamentului în vederea vindecării.

Examenul cosmetic superficial : începe în momentul intrării pacientei în cabinet la lumină obişnuită, pa faţa nemachiată şi cu ochiul liber. În cadrul acestui examen se va afla o serie de aspecte generale, ce privesc nu numai tenul ci şi organismul în totalitate. Se vor observa următoarele:1. Ţinuta pacientei, receptivitatea ei faţă de modă2. Machiajul: - dacă urmăreşte linia modei şi dacă e adecvat personalităţii sale

- armonia culorilor- cantitatea fardurilor- dacă e adecvat situaţiei şi vârstei- dacă nu există la sfârşitul tratamentului pacienta v-a fi sfătuită cum să se machieze.

3. Vârsta: se apreciază fără a întreba direct pacienta. Este important a se cunoaşte pentru a şti ce aparate trebuiesc folosite în cursul tratamentului, ce produse cosmetice sunt indicate şi durata masajului facial.

4. Starea de sănătate: este importantă pentru diferitele imperfecţiuni de formă şi culoare ce pot apărea mai ales în cursul unor afecţiuni patologice.

5. Starea psihică: este bine reflectată pe faţă. E bine să se cunoască pentru a adapta cât mai corect mişcările de masaj şi etapele de tratament obţinând o relaxare şi o stare de optimism.

6. Mediul în care locuieşte şi în care îşi desfăşoară activitatea la locul de muncă. Sunt foarte importante datele referitoare la toxicitatea cu care vine pacienta în contact precum şi factorii de umiditate, căldură, frig, etc.

7. Regimul de viaţă se preferă să se facă recomandări de cât să se pună întrebări indiscrete.8. Alimentaţia: la anumite tipuri de ten cum ar fi tenul gras asfixic şi acneic se va respecta un regim

alimentar sever.9. Sensibilitatea faţă de anumiţi alergeni, produse cosmetice, alimente, medicamente.10.Îngrijirile realizate la domiciliu sunt importante pentru a cunoaşte modul de îngrijire a pacientei la

domiciliu şi produsele cosmetice pe care le foloseşte. Se va ţine seama de acest lucru în momentul în care se vor face recomandările la sfârşitul tratamentului. Îngrijirile realizate la domiciliu trebuiesc făcute zilnic, corect, cu produse cosmetice adecvate tipului de ten.

11.Intervalul de timp până la următorul tratament: i se va explica pacientei importanţa periodicităţii tratamentului cosmetic în funcţie de vârstă şi de tipul de ten pentru obţinerea unor rezultate favorabile şi pentru a întârzia apariţia semnelor de îmbătrânire.

12.Retuşurile sunt necesare: în cadrul tratamentului; pensat, vopsit gene şi sprâncene, epilat şi aplicarea unui machiaj corespunzător.

Examenul vizual profund: stabileşte următoarele:1. Tipul morfologic al feţei, care poate fi: oval, pătrat, rotund, diamant, alungit, triunghi cu vârful în

jos, triunghi cu vârful în sus. Acesta este necesar pentru alegerea machiajului corespunzător şi pentru a realiza eventualele corecturi mai ales la sprâncene.

2. Aspectul pielii, care poate fi:

Page 25: Tina cosmetica

-uşor lucioasă, netedă, caracteristică tenului normal;-lucioasă întâlnită la tenul gras uleios;-mată cu deşeuri cutanate, şi cu numeroase comedoane specifică tenului gras asfixic.3. Aspectul porilor:- invizibil în cazul tenului normal- mici cu comedoane subţiri în cazul tenului uscat- deschişi cu sebum lichid sau păstos, specific tenului gras uleios- dilataţi cu comedoane caracteristice tenului asfixic- prezenţa pustulelor acneice în cazul tenului acneic.4. Coloraţia pielii: în condiţii normale este uşor roză, culoare care poate fi modificată în diferite

situaţii, cum ar fi:- grosimea sratului cornos - unele afecţiuni interne- oboseală surmenaj- tulburări în circulaţia sangvină- tulburări în procesul de pigmentare.

Din cauza acestor modificări care alterează culoarea normală a pielii, se deosebesc 4 tipuri de piele cu modificări de culoare: mată, pământie, palidă, întunecată.5. Relieful ridurilor: ridurile pot fi: fine, superficiale de expresie cum sunt cele întâlnite la tenul

normal; superficiale liniare caracteristice tenului uscat; superficiale în reţea cauzate de deshidratare superficială, caracteristică tenului deshidratat superficial; profunde adânci sub forme de cute sau pliuri, datorată deshidratării profunde, întâlnite în cazul tenului deshidratat profund; definitive multiple ce brăzdează faţa datorată vârstei.

6. Imperfecţiunile tenului pot fi:- de natură pigmentară (efelide şi cloasma gravidică)- de natură vasculară (eritroza, telangiectazii, cuperoza)- de alte origini: cicatrici, arsuri, elemente de hipertricoză, cearcăne.7. Gradul de senescenţă: după care se poate clasifica tenul în funcţie de principalele etape ale vieţii:

1. tenul copilului2. tenul la pubertate3. tenul tânăr (25-35 ani)4. tenul matur (35-50 ani)5. tenul senil (după 50)

Examenul cosmetic prin palpare:Poate fi realizat prin palpare superficială şi profundă.

A. Palparea superficială : pune în evidenţă următoarele:a.) Granulaţia pielii (sau gradul de fineţe) care se cercetează printr-o alunecare uşoară cu pulpa

degetelor pe toată suprafaţa feţei. Granulaţia poate fi: normală pielea fiind fină; netedă, catifelată specifică tenului normal, sau o granulaţie modificată, care poate fi aspră datorată uscării şi descoamării tenului, frecvent întâlnită în cazul tenului uscat sau deshidratat. Granulaţia poate fi grasă din cauza excesului de sebum, frecvent întâlnită în cazul tenului gras uleios sau dură, datorată sclerozării tenului.Granulaţia neregulată este determinată de prezenţa comedoanelor, a chisturilor sebacee, a porilor deschişi sau dilataţi şi a tuturor imperfecţiunilor inestetice.

Page 26: Tina cosmetica

b.) Elasticitatea pielii: se constată printr-o apăsare uşoară cu pulpa degetului mediu în regiunea frunţii sau în regiunea geniană. În acest caz se formează un godeu. După ridicarea degetului, dacă acest godeu revine uşor la normal, înseamnă că elasticitatea este bine păstrată, iar dacă revine mai greu la normal, înseamnă că elasticitatea este diminuată. Gradul de elasticitate este determinată de calitatea fibrelor elastice din derm şi de suportul plastic din derm. Acesta la rândul lui este format din apă şi grăsimea din piele.

B. Palparea profundă : poate stabili următoarele elemente:1. Grosimea pielii care se cercetează prin prinderea pielii şi uşoara sa reluare între police şi index la

nivelul mandibulei, la nivelul porţiunii din dreptul şanţului nazogenian. Din punct de vedere al grosimii pielii deosebim o piele normal de groasă, subţiată sau îngroşată. Pentru a ne da mai bine seama de grosimea pielii feţei se va compara cu grosimea pielii de la nivelul antebraţului persoanei respective.

2. Aderenţa pielii de srtaturile porfunde. Cu pulpa degetului mediu se execută o uşoară apăsare şi deplasare circulară a pielii din regiunea frunţii. Dacă pielea este fermă, înseamnă că aderenţa este bine păstrată, iar dacă se deplasează cu uşurinţă pe straturile profunde, atunci aderenţa este diminuată. Aderenţa pielii se poate cerceta şi când se cercetează grosimea pielii şi anume cât de uşor putem desprinde pielea de straturile profunde pentru rularea ei. Aderenţa este determinată de calitatea fibrelor din derm, de suportul plastic şi de tonusul muscular.

3. Turgorul : reprezintă cantitatea normală de apă din celule şi spaţiile intercelulare. Se prinde între police şi index pielea de la nivelul pleoapei inferioare formând o cută transversală şi apoi se eliberează rapid. Dacă cuta formată revine la normal înseamnă că turgorul este normal, adică pielea are o cantitate suficientă de apă. Dacă cuta persistă şi revine încet câtre normal, înseamnă că turgorul este diminuat şi pielea are un deficit de apă, deci o deshidratare profundă.

4. Irigaţia sangvină se constată îndepărtând pleoapa inferioară şi privind coloraţia conjunctivei. în funcţie de intensitatea coloraţiei putem vorbi de o irigaţie bună sau deficitară. în anumite afecţiuni interne cum ar fi anemia. conjunctiva are o coloraţie palidă. Irigaţia sangvină are o importanţă deosebită având rol în hrănirea şi oxigenarea pielii.

5. Tonusul muscular se stabileşte prinzând pielea şi ţesutul subcutanat între degetele police şi index sau printr-o uşoară lovire de jos în sus cu falangele. Se constată un tonus normal păstrat cu o piele fermă sau un tonus diminuat cu o piele flască. Se mai poate constata chiar o atonie musculartă, mai ales în anumite afecţiuni patologice cum ar fi parezele.

6. Funcţia glandelor sebo-sudorale : se poate observa vizual au luciu uşor, uneori mai accentuat sau o matitate a pielii care se poate cerceta şi prin palpare. Se aplică o foiţă de ţigară sau o lamelă de sticlă ce se va deplasa uşor pe suprafaţa pielii. Dacă se constată o uşoară urmă de grăsime înseamnă că funcţia glandelor sebo-sudorale este normală, dacă urma este accentuată funcţia glandelor este în exces, iar dacă urma lipseşte, funcţia glandelor este diminuată.

7. Dermografismul : reprezintă reacţia pielii la o excitaţie mecanică. Se va trasa cu o baghetă de sticlă sau plastic o linie pe gât, decolteu sau frunte. După câteva secunde va apărea la locul respectiv o linie roşie sau albă, după cum au reacţionat vasele sangvine prin vasoconstricţie sau vasodilataţie care determină gradul de sensibilitate al pielii la acţiunile mecanice. Astfel se poate stabili intensitatea de lucru în cadrul tratamentului (extragerea comedoanelor şi masajul facial). Se va ţine seama de sensibilitatea pielii în general dar şi de sensibilitatea pielii faţă de agenţii fizici şi microbieni. Tenurile uscate care au o cantitate scăzută de secreţie sebacee, iar mantaua acidă este diminuată, neavând o proecţie naturală, sunt sensibile la agenţii fizici, ceea ce determină o accentuare a deshidratării pielii. Tenurile grase au în general o secreţie sebacee

Page 27: Tina cosmetica

crescută deci un pH alcalin au o sensibilitate la agenţi microbieni ceea ce determină apariţia infecţiilor frecvente întâlnit în cazul tenurilor acneice.

8. Culoarea pielii se determină cu ajutorul unei lamele de sticlă cu care se face o uşoară presiune pe piele în regiunea geniană. Se va observa coloraţia pielii prin transparenţa lamelei. Prin presiunea exercitată de lamela de sticlă se determină o uşoară vasoconstricţie a capilarelor şi se obţine culoarea pielii nefiind influenţă de desenul sangvin.

Examenul cosmetic cu ajutorul aparatelor: dintre aparetele folosite la examinarea feţei amintim: lupa, lampa Wood, pH metrul.

Examenul cosmetic cu ajutorul lupei pune în evidenţă imperfecţiunile de formă şi de culoare, se poate folosi o lupă simplă, luminoasă sau fluorescentă.Lupa simplă ajută la examinarea feţei având dezavantajul că poate studia numai o porţiune limitată numai la diametrul lupei.Lupa luminoasă este superioară celei simple, datorită becului cu care este prevăzut ajutând astfel şi la iluminarea porţiunii examinate.Lupa fluorescentă este prevăzută cu un tub fluorescent pe margine, ajută la examinarea în totalitate a feţei luminând-o în acelaşi timp, sunt cele mai indicate pentru examenul cosmetic.

Examenul cosmetic cu lampa Wood ajută la observarea imperfecţiunilor de grosime şi de structură ale pielii precum şi a gradului de hidratare. Este cunoscută şi sub numele de lumină neagră, fiind o bandă de UV, obţinută de un generator obişnuit de raze UV filtrată apoi printr-un ecran. Această lumină are proprietatea de a provoca fluorescenţa substanţelor sau corpurilor care nu sunt luminoase sau fluorescente în mod natural. Examenul cu lampa Wood se face într-o cameră obscură, se lasă lampa să se încălzească 2-3 min.şi se plasează la o distanţă de 15-20 cm de faţa pacientei. Pe faţă apar diferite fluorescenţe în funcţie de grosimea stratului cornos şi de gradul de hidratare şi anume: fluorescenţă albicioasă în cazul tenului gras, fluorescenţă violacee în cazul tenului normal, fluorescenţă intensă în cazul tenului hidratat, fluorescenţă slabă în cazul tenului deshidratat.

Examenul cosmetic cu pH metru: pH-ul este gradul de aciditate sau alcaliditate. Valoarea pH-lui nu este fixă fiind influenţată de agenţi externi sau digestie, diferite afecţiuni cutanate şi de tipul de ten. Determinarea pH-lui se face dimineaţa pe nemâncate, pe faţa spălată de seară şi nemachiată dimineaţa. Se măsoară pH-l în diferite regiuni pe faţă, se noteză valoarea şi apoi se face media care reprezintă valoarea de pH. În tratamentul cosmetic valoarea pH-lui constitue un indiciu în alegerea produselor ce trebuiesc folosite pentru a avea o piele cu pH normal.

Page 28: Tina cosmetica

Clasificarea tenurilor

Tenurile pot fi clasificate în mai multe categorii, în funcţie de tulburările metabolismului lipidelor, apei, glucidelor, proteinelor. De asemenea tenurile mai pot fi clasificate în funcţie de vârstă, sau de tulburările de ordin vascular:1. Tenul normal2. Tenuri în funcţie de tulburările metabolismului lipidic:- tenul uscat- tenul gras: - uleios, - - asfixic, - - acneic3. Tenurile în funcţie de tulburări ale matebolismului apei:- tenul normal hidratat- tenul hiperhidratat- tenul deshidratat: - superficial

- profund4. Tenuri în funcţie de tulburările metabolismului glucidic, protidic:- tenul pletoric- tenul caşectic.5. Tenuri în funcţie de vârstă:- tenul copilului- tenul la pubertate- tenul tânăr- tenul matur- tenul senil.6. Tenuri în funcţie de tulburări de ordin vascular:- eritroza facială- cuperoza- rozaceea propriu zisă7. Tenul mixt:- care reprezintă de regulă o combinare de tenuri (ex. gras pe zona T şi normal restul feţei).

Tenul normal: reflectă o stare de sănătate a organismului fără nici un fel de tulburări şi un echilibru între procesele de asimilaţie şi dezasimilaţie. Ca prototip al tenului normal poate fi considerat tenul copilului, sau tenul tânăr aflat într-o stare perfectă de sănătate.

Tenul uscat: este determinat de hipofuncţia glandelor sebacee. Poate fi congenital, caracterizat printr-un număr redus de glande sebacee, la care se adaugă şi o secreţie insuficientă a acestora şi dobândit, caz în care numărul de glande sebacee şi mărimea lor sunt normale, secreţia este însă insuficientă datorită unor cauze interne sau externe. Factorii care influenţează uscarea pielii:- factori interni (tulburări endocrine, ex. hipertiroidismul, tulburări nervoase sau circulatorii)- factori externi: vânt, soare, frig, produse cosmetice degresante sau sicative.

Page 29: Tina cosmetica

Tenul gras: se caracterizează printr-o hipersecreţie de sebum şi o cantitate mărită de grăsimi fixe în ţesutul adipos subcutanat. Poate fi de 3 feluri:- uleios- asfixic- acneic.

Tenul gras uleios: prezintă o scurgere liberă a sebumului la nivelul pielii:

Tenul gras asfixic: este un ten uleios neîngrijit, sau un ten care a suferit aplicarea unui tratament neadecvat.-asfixia cutanată: apare atunci când este împiedicat sau încetinit schimbul de oxigen la nivel celular. Factorii care determină asfixia cutanată, sunt:- descuamarea incompletă de pe piele a celulelor moarte- sebumul uscat în pori- excesul de secreţie sudoripară, evaporarea apei şi depunerea sărurilor din sudoare, în orificiile

canalelor excretoare- hiperkeratinizarea foliculilor pilosebacei- circulaţia sangvină încetinită- folosirea de produse cosmetice necorespunzătoare care astupă porii- curăţarea insuficientă a pielii de impurităţi

Tenul gras acneic: are la bază un ten asfixic.în absenţa tratamentului, acest tip de ten datorită comedoanelor ce reprezintă un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorga-nismelor se poate infecta uşor, apărând o reacţie inflamatorie şi apoi pustula cu un conţinut purulent.

Tenul normal hidratat: se caracterizează prin fineţe, elasticitate, iar datorită turgorului normal este fermă fără riduri.

Tenul hiperhidratat: are aspect edemaţiat (umflat), datorită retenţiei de apă în ţesuturi ca urmare a unor afecţiuni patologice. Este întâlnit mai ales la persoanele cu afecţiuni cardio-vasculare sau renale.

Tenul deshidratat: poate fi de două feluri:deshidratat superficial (pierderea apei din straturile superficiale) şi deshidratat profund (pierderea apei din derm, hipoderm).

Deshidratarea superficială: poate însoţi un ten gras uleios sau un ten alipic (uscat). În primul caz deshidratarea se datorează hidrofobiei sebumului, care în stare de seboree nu permite pătrunderea apei din exterior în straturile superficiale ale tenului. În al doilea caz lipsa peliculei grase protectoare constituie un motiv ca apa să se evapore uşor sub acţiunea factorilor fizico-chimici.

Deshidratarea profundă: se produce prin incapacitatea reţinerii apei în ţesuturile subcutanate. În acest caz organismul este obligat să-şi procure apa din ţesuturile proprii. Acest lucru se realizează prin oxidarea grăsimilor subcutanate,. diminuându-se astfel atât cantitatea de grăsimi fixe, cât şi apa din ţesuturile subcutanate, dispare acel suport plastic, iar pielea devine mobilă, mai sensibilă la contracţiile musculare, brăzdate de riduri adânci.

Page 30: Tina cosmetica
Page 31: Tina cosmetica

Elem. Examenului viz., palp., cu aj. ap.-lor

Tenul normal

Tenul uscat

Tenul gras-uleios

Tenul gras-asfixic

Tenul gras-acneic

Tenul deshidratat

superficial profund

1.Aspectul pielii

Uşor lucioasă, netedă

Mată Lucioasă Mată Lucioasă, mată

Lucioasă (gras), mată (usc.)

Mată

2.Aspectul porilor

Invizibili Pori mici cu com. subţiri

Deschişi (scurgere de sebum)

Dilataţi cu comedoane

Dilataţi cu papulo - pustule

Deschişi (gr.), mici (uscat)

Mici

3.Culoarea pielii

Uşor roză Albicioasă Gălbuie (keratina)

Cenuşie întunecată

Modif. în funcţie de leziuni

Gălbuie Gălbuie veştedă

4.Relieful ridurilor

Fine,superficiale

Superficiale liniare

SUPERFICIALE variază în funcţie de vârstă Superficiale în reţea

Profunde

5.Granulaţia pielii

Fină, netedă Aspră cu descoamări

Grasă Aspră Grasă ASPRĂ

6.Elasticitatea pielii

Bine păstrată Diminuată PĂSTRATĂ DIMINUATĂ

7.Grosimea pielii

Normală Subţiată ÎNGROŞATĂ SUBŢIATĂ

8.Aderenţa pielii

Bine păstrată Diminuată PĂSTRATĂ DIMINUATĂ

9.Turgorul Normal Diminuat NORMAL Uşor scăzut sau normal

Diminuat

10.Irigaţia sanguină

Bună ------- ------- Deficitară ------ ------- Deficitară

Page 32: Tina cosmetica

Elem. Examenului viz., palp., cu aj. ap.-lor

Tenul normal

Tenul uscat

Tenul gras-uleios

Tenul gras-asfixic

Tenul gras-acneic

Tenul deshidratat

11.Tonusul muscular

Normal cu piele fermă

Diminuată NORMAL, PIELE FERMĂ DIMINUAT

12.Funcţia glandelor sebacee

Normal Diminuată Exces Exces cu sebum uscat

Exces Exces (gras), diminuat(uscat)

Diminuat

13. Sensibilitatea

Nu se irită uşor la ag. mecanici şi microbieni

La ag. mecanici şi fizici

La ag. microbieni

Foarte sensibil la ag.microbieni şi mecanici

Foarte sens.la ag. microbieni şi mecanici

La ag.mecanici (uscat), microbieni (gras)

La agenţii mecanici

14. Ex. cu lupa Textură fină Fisuri liniare

Textură întreruptă de comedoane

Textură întreruptă de comedoane, descoamaţii

Text. întreruptă de papulo-pustule

Text. întreruptă de descoamări., riduri

Riduri profunde

15.Ex. cu lampa Wood

Fluorescenţă violacee

Fluorescenţă slabă

FLUORESCENŢĂ ALBICIOASĂ FLUORESCENŢĂ SLABĂ

16.Ex.pH metru

4.5 - 6.5 -------- ALCALIN -------- -------

Page 33: Tina cosmetica

Tenuri în funcţie de tulburări ale metabolismului proteic şi glucidic

1.Tenul pletoric: denumirea provine din grecescul “plethore” şi înseamnă surplus. Este determinat de un metabolism defectuos al proteinelor şi glucidelor la care se adaugă şi tulburări al metabolismului lipidic şi hidromineral, astfel că aspectul pielii este caracterizat prin depuneri anormale de substanţe şi apă. Aspectul tenului este următorul: -examenul vizual evidenţiază o piele de aspect cărnos, congestionată permanent sau se congestionează la cel mai mic efort, cu aspect lucios. Porii sunt dilataţi, închistaţi, cu comedoane, chisturi sebacee şi elemente acneice. Prezintă o hipertricoză cu fire viguroase şi intens colorate. Nu prezintă riduri datorită suportului format de substanţe depuse în exces în derm şi care ţine epidermul întins. Contrar aspectului nu este un ten rezistent, metabolismul defectuos al glucidelor determină o fragilitate vasculară crescută mai ales capilară. Prezenţa glucozei în straturile superficiale şi hipersecreţia de sebum determină receptivitatea mărită la infecţii, observându-se elemente acneice şi de foliculită. -la examenul palpatoric, pielea este îngroşată foarte aderentă, iar temperatura locală a pielii este ridicată. Cu ajutorul foiţei de ţigară se evidenţiază o hipersecreţie sebacee.2.Tenul caşectic: denumirea provine de la cuvântul “caşecsie”, care înseamnă atrofie generală. Termenul se referă la diminuarea tuturor funcţiilor pielii. Este întâlnit la persoanele cu tulburări cardiace şi nervoase. Dereglarea metabolică se manifestă prin asimilaţie insuficientă şi dezasimilaţie crescută. Aspectul pielii: -la examenul vizual se observă o piele de culoare albă-gălbuie, datorită insuficientei irigaţii. Pielea prezintă descoamări, pori mici, riduri fine în reţea. -examenul prin palpare evidenţiază o piele subţire datorată procesului de regenerare încetinit, rugoasă, elasticitatea este diminuată, pielea flască, atonă, cu turgor persistent, fiind sensibilă la acţiunea agenţilor mecanici. Terminaţiile nervoase fiind superficiale, reacţionează prin senzaţii dureroase şi prurit.

Tipuri de ten în funcţie de vârstă

1. Tenul normal al copilului sănătos: este considerat tenul de la naştere până la perioada pubertăţii. Este caracterizat prin aspectul său neted, fin, cu o culoare uşor rozată, elastic cu porii invizibili.

2. Tenul în perioada pubertăţii: pubertatea este o etapă biologică care marchează trecerea către maturitatea hormonală şi morfo - psihică. Începe în jurul vârstei de 11-13 ani la fete şi la 14-16 ani la băieţi. Pe parcursul acestei etape apar unele fenomene la nivelul pielii. Se menţionează mai ales seboreea şi acneea juvenilă, care sunt foarte frecvente în această perioadă. Tulburările hormonale şi digestive măresc sensibilitatea organismului faţă de infecţiile stafilococice. Acestea determină o hipertrofiere a glandelor sebacee şi o stimulare a secreţiei de sebum la care se adaugă inflamaţia cronică a foliculilor pilosebacei.

Page 34: Tina cosmetica

3. Tenul tânăr: între 25-35 de ani. Aspectul pielii, secreţiile sale, pigmentarea şi hidratarea pot suferi modificări în decursul anilor sub influenţa numărului mare de factori interni şi externi, cum ar fi: starea sănătăţii, secreţia glandelor endocrine, alimentaţia, condiţiile atmosferice, modul de viaţă şi condiţiile de igienă locală. Dacă echilibrul hormonal este însoţit de o bună funcţionare a tuturor organelor, aspectul tenului poate fi asemănător cu al copilului.

4. Tenul adult: între 35-50 de ani. Cu timpul aceste caracteristici se modifică elasticitatea şi tonusul muscular sunt diminuate, şanţurile naturale ale feţei se adâncesc , ridurile se înmulţesc.

5. Tenul senil: Instalarea definitivă a menopauzei coincide cu existenţa tuturor semnelor de senescenţă ale organului cutanat:

- epidermul se subţiază- procesul de keratinizare scade- este modificat procesul de pigmentogeneză- limita între epiderm şi derm îşi pierde aspectul sinuos- dermul se atrofiază, datorită subţierii fibrelor de colagen şi a fibrelor elastice- capilarele pielii devin mai fragile, datorită depunerii de colesterol- se atrofiază foliculii piloşi şi glandele sebosudorale- rezistenţa pielii la factorii externi este redusă.

Pielea poate evolua spre îngroşare sau subţiere. În general tenul senil cu o piele subţiată se întâlneşte la persoanele care în tinereţe au avut o piele normală sau uscată, iar tenul senil cu pielea îngroşată este întâlnit la persoanele la care senilitaea sa instalat pe o formă de ten gras.Caracteristicile tenului senil sunt: -examenul vizual pune în evidenţă riduri adânci, culoare de fildeş vechi, cu pete pigmentare pe faţă. Pe partea dorsală a mâinilor pilozitatea fiind accentuată. Porii pot fi mici, invizibili la persoanele cu pielea subţire, sau pori dilataţi la persoanele cu pielea înroşată. Pot apare tulbulări vasculare, telangiectazii sau eritroză. -examenul prin palpare evidenţiază elasticitate diminuată datorită pierderii elasticităţii fibrelor din derm. Turgorul este persistent, aderenţă diminuată, pielea flască.

Tipuri de ten în funcţie de tulburări vasculare

(vezi acneea rozacee din cadrul capitolului “Aspecte inestetice ale tenului”)

Procese care stau la baza tratamentului cosmetic

Page 35: Tina cosmetica

1. Procesul de curăţare : este definit ca totalitatea mijloacelor şi procedeelor prin care se realizează îndepărtarea de pe suprafaţa pielii şi a foliculilor pilosebacei, a surplusului de sebum, a fardurilor, impurităţilor, a celulelor descoamate şi a produşilor rezultaţi din evaporarea transpiraţiei. Se realizează în primele etape ale tratamentului, asigurând o bună absorbţie a produselor aplicate pe piele în etapele următoare de tratament. Procesul de curăţare este la fel de indicat tenurilor uscate cât şi a celor grase cu abundenţă de comedoane şi sebum, dar procedeele sunt diferite de la un tip de ten la altul.

2. Procesul de hrănire: se defineşte ca totalitatea mijloacelor şi produselor prin care se aduc la nivelul pielii o serie de substanţe ce stimulează procesele metabolice şi procesul de regenerare celulară, de la nivelul stratului germinativ. Hrănirea ţesutului cutanat este foarte importantă deoarece întârzie îmbătrânirea, iar pielea îşi păstrează un timp mai îndelungat aspectul neted şi tineresc. Acest procedeu este important în tratamentul aplicat tenurilor caşectice, alipice, uscate şi deshidratate.

3. Procesul de hidratare: cuprinde totalitatea mijloacelor şi a procedeelor prin care se introduce în piele o anumită cantitate de apă. Apa şi grăsimile din piele formează suportul plastic al pielii ce-i oferă aspectul neted şi întins. Este procesul ce stă la baza tratamentelor aplicate tenurilor deshidratate.

4. Procesul de tonifiere: cuprinde totalitatea mijloacelor şi a procedeelor prin care se realizează o stimulare a tonusului muscular şi a elasticităţii fibrelor elastice din derm. Aplicarea acestui proces este importantă în cursul tratamentului aplicat tenului caşectic, uscat, senil, lipsit de vitalitate, cu pielea flască, atonă, lipsită de elasticitate.

Procesul de curăţare :

este primul proces de bază din cadrul tratamentului cosmetic fiind un proces complex şi important. El cuprinde 5 procedee de curăţare:a.) curăţarea superficială =demachierea b.) vaporizarea caldăc.) extragerea comedoanelord.) gomajul vegetale.) dezincrustarea electrică.

a.)Curăţarea superficială sau demachierea: este o manevră estetică prin care se înlătură de pe epiderm praful, impurităţile, fardurile, surplusul de sebum, de transpiraţie şi deşeurile cutanate. Se efectuează cu atenţie, corect, amănunţit, fără intensitate prea mare şi cu cantităţi suficiente de produse. Reprezintă primul proces de curăţare şi se va face înaintea examenului cosmetic propriu zis. Se recomandă pacientelor şi la domiciliu ca o metodă de îngrijire obligatorie, zilnic dimineaţa şi seara. Produsele folosite: loţiuni spumoase, creme de demachiat, emulsii de demachiat.Loţiunile spumoase: Sunt produse detergente, care irită şi usucă pielea şi se folosesc în general ca detergent final în cazul tenurilor grase. Cremele de demachiat: se folosesc mai ales în teatru, unde se aplică fardurile în cantitate mare, fiind foarte aderente. Prezintă dezavantajul că sunt vâscoase, se îndepărtează greu de pe faţă, efectuând un masaj nedorit care înlesneşte pătrunderea impurătăţilor în profunzime. Fiind prea grase după îndepărtare lasă pe faţă o peliculă grasă, ce poate erona examenul cosmetic.

Page 36: Tina cosmetica

Emulsia de demachiat: este produsul cel mai indicat pentru demachiere. Laptele demachiant este gras, fără a fi vâscos şi nu lasă nici un reziduu pe piele. Curăţă fără a irita sau a usca şi oferă prospeţime, supleţe şi catifelare. Este diferenţiat în funcţie de tipul de ten . Pentru tenul uscat are ca substanţă de bază lanolina, iar pentru tenul gras e stearina.

Tehnica demachierii: se va izola părul şi se va degaja decolteul. Ordinea efectuării demachierii: ochi, buze, faţă, gât, decolteu. Demachierea buzelor şi ochilor se efectuează cu tampoane îmbibate în demachiant, prin mişcări circulare şi liniare până la demachierea lor completă.

Demachierea feţei se efectuează în 2 etape:1.) aplicarea demachiantului în 4 zone: vârful bărbiei, comisura bucală, aripioarele nazale,

rădăcina nasului.2.) De întindere şi ştergere a demachiantului prin mişcări de netezire.

Completarea demachierii: se face cu infuzie calmantă la tenurile uscate sau cu loţiuni degresante la tenurile grase.

b.) Vaporizarea caldă: se realizează cu ajutorul vapoforului, expunând pacienta la un interval de timp mai mic sau mai mare în funcţie de tipul de ten. Înainte de expunerea la vapofor pacientele vor beneficia de aplicare de cremă grasă sub pleoapele inferioare şi la nivelul unghiului extern al ochilor (vezi la aparatele cosmetice efectele şi durata).

c.) Extragerea comedoanelor: este o metodă de curăţare profundă, evacuând conţinutul porilor, şi anume surplusul de sebum sub formă lichidă, semisolidă sau de consistenţa unui chist.Tehnica extragerii comedoanelor: materialele necesare sunt: faşă de tifon, comprese sterile, vată, loţiune dezinfectantă, aparatul electroderm, aparatul sebaspir, ace de seringă de unică folosinţă.

Extragerea comedoanelor se face după demachiere, vaporizare caldă şi gomajul sau dezincrustarea electrică în funcţie de tipul de ten. Pacienta se găseşte în poziţie culcată, iar faţa este tamponată cu şerveţele de hârtie pentru a se usca. Extragerea comedoanelor se face sub lampa proiector. Se fixează degetele index de la ambele mâini de o parte şi de alta a comedonului, se ridică ţesutul uşor, apoi se exercită o presiune cu partea latero–externă a degetelor. În caz că nu se eliminat conţinutul de la prima apăsare se va efectua operaţia schimbând poziţia degetelor pe alte laturi ale comedonului până se observă porul liber. Presiunea nu trebuie să fie prea mare pentru a nu se produce leziuni ale ţesuturilor şi tot din această cauză nu se va face extracţia comedoanelor cu vârful degetelor sau cu unghia.

Ordinea efectuării extragerii comedoanelor pe regiuni este următoarea: în jurul ochilor, nasul, fruntea, bărbia, regiunea geniană. Se va începe cu regiunile sensibile, apoi cu cele proeminente pentru a nu se usca faţa şi a nu se îngreuna extragerea. În regiunile în care nu se lucrează se vor aplica comprese calde îmbibate cu infuzie sau apă caldă. Dacă comedoanele sunt închistate şi se elimină greu, se va introduce uşor un ac în por pentru a uşura extragerea comedoanelor. Dacă tenul prezintă pustule acneice se vor folosi comprese sterile ce se vor schimba după fiecare pustulă. Se va goli complet conţinutul pustulei până apare un lichid seros pentru a evita infectarea.

Page 37: Tina cosmetica

Elementele de milium, care nu prezintă orificiu de eliminare, necesită în prealabil o înţepătură uşoară cu un ac steril. În cazul tenului uscat unde comedoanele sunt mici, extragerea se face cu grijă, pielea fiind foarte sensibilă şi subţire putându-se produce echimoză şi distrugerea integrităţii tegumentelor. Pentru a uşura extragerea se va prelungi expunerea la vapofor cu o intensitate moderată sau se va face în prealabil un gomaj vegetal. În cazul tenurilor grase uleioase eliminarea sebumului se face din aproape în aproape pe toată suprafaţa tenului pentru a se evita instalarea asfixiei cutanate şi formarea comedoanelor. În cazul tenului gras asfixic, extragerea comedoanelor se va face în etape: faţa nu va fi complet curăţată la prima şedinţă de tratament. În cazul tenului gras acneic extragerea pustulelor se face după extragerea comedoanelor, sau a chistelor pentru a evita infecţia.

Completarea extragerii comedoanelor se va face prin dezinfecţie cu o loţiune dezinfectantă. La tenurile grase se va completa dezinfecţia cu aparatul electroderm, cu ciuperca plată printr-o şedinţă de 2 – 3 min. În cazul pustulelor acneice se va folosi şi electrodermul ascuţit în formă de ac pentru o uşoară cauterizare (ardere) a cavităţii rămase. Extragerea comedoanelor cu sebaspirul (un aparat pasiv care poate fi folosit şi la curăţarea tenului). Acest aparat are nişte piese numite ventuze. Ele acţionează prin aspirarea comedoanelor, a sebumului de pe suprafaţa pielii.

d)Gomajul vegetal

Reprezintă o curăţare superficială a surplusului de sebum şi de celule descoamate. Gomajul favorizează o mai bună respiraţie şi absorţie a pielii. Se aplică la toate tipurile de ten. Produse de gomaj pot fi: pentru macerare, extracte vegetale, pudră cu extract de papaya, extract de smochine, extract de frunze de ananas. Produse chimice: produse de sinteză ce se găsesc în magazine.Alte produse pentru gomare: albuş de ou bătut spumă, amestecat cu mălai cernut, fin până se obţine consistenţa unei paste; bioxid de siliciu amestecat cu cremă saponantă; carbonat de calciu amestecat cu cremă de saponantă; mucilagiu din flori de tei amestecat cu tărâţe de grâu.Tehnica gomajului: produsul de gomaj are consistenţa unui paste. Se aplică pe faţă cu ajutorul unei spatule sau pensule sau cu vârful degetelor pe direcţiile demachierii evitând orificiile naturale sau numai pe axul facial după cum este cazul. Se lasă un timp pe faţă până prinde consistenţă, dar fără a se usca. Îndepărtarea produselor de gomaj se face cu degetele umezite în apă sau infuzie prin 2 metode: - Se execută o uşoară masare a produsului pe faţă prin mişcări circulare- Se susţine regiunea unde se lucrează (geniană sau frunte) cu degetul index şi mediu al

mâinii stângi, iar cu indexul şi mediul mâinii drepte se execută mişcări de dute-vino în foarfecele mâinii stângi. Apoi se îndepărtează complet produsul de gomaj de pe faţă cu ajutorul unei comprese umezite în apă sau infuzie.

Gomajul se aplică o dată pe lună la tenurile uscate, iar la cele grase de 2 ori pe lună. În alternanţă cu dezincrustarea şi nu se va aplica la tenurile acneice. Nu se aplică prea des deoarece duce la îndepărtarea mantalei acide protectoare. În şedinţele de tratament în care s-a efectuat gomajul este bine să se aplice măşti hidratante cu sucuri de fructe şi vitamine, iar în

Page 38: Tina cosmetica

final se va face o pulverizare cu loţiuni tonice. Produsele de gomaj se aleg în funcţie de tipul de ten astfel: - Pentru tenul uscat şi deshidratat se folosesc produse emoliente şi anume mucilagii din

flori de tei amestecate cu tărâţe de grâu.- Pentru tenul gras se vor folosi restul produselor enumerate anterior.- În cazul tenurilor uscate şi deshidratate ordinea procedeelor este următoarea:

- demachierea - gomajul- vaporizarea caldă - extragerea comedoanelor.

- În cazul tenurilor grase se va proceda astfel:- demachierea - vaporizare caldă 2-3 min.- gomajul ădezincrustarea electrică )- vaporizare caldă 10-12 min.- extragerea comedoanelor.

e)Dezincrustarea electrică

Este o metodă de curăţare profundă. Se realizează cu ajutorul aparatului galvanoderm. Galvanodermul prezintă 2 poli negativ şi pozitiv de care sunt conectate 2 fire conductoare diferit colorate pentru diferenţiere. Polul negativ este negru, iar cel pozitiv este roşu. La capătul acestor fire conductoare se fixează doi electrozi. La polul negativ electrodul are o formă rotundă, adâncită la mijloc unde se introduce un burete. Cu electrodul negativ se lucrează pe faţa pacientei. La polul pozitiv se fixează un electrod cilindric pe care îl ţine pacienta în mână. Se va lucra pe faţă prin mişcări circulare începând din regiunea preauriculară, fiind mai puţin sensibilă. Pacienta va simţi uşoare înţepături pe faţă şi un gust metalic. La nivelul regiunii seboreice se va folosi hidroxidul de sodiu, care are proprietatea de a saponifica sebumul din profunzime de la nivelul dermului şi anume din foliculii pilosebacei şi de a înlesni eliminarea lui.Dezincrustarea electrică este aplicată numai tenurilor grase uleioase şi asfixice, fără pustule acneice. Se aplică la un interval de o lună în alternanţă cu gomajul şi ionizarea. După dezincrustare la sfârşitul tratamentului se vor aplica măşti neutre sau acide. Este contraindicată aplicarea măştilor de iaurt şi drojdie de bere.Metode de reacidifiere:Datorită soluţiei alcaline, care acţionează pe faţă pe timpul dezincrustării se modifică pH-l feţei devenind alcalin care sensibilizează faţa la acţiunea microorganismelor de pe piele, favorizând apariţia infecţiei, de aceea se foloseşte metoda de reacidifiere pentru normalizarea pH-ului care constă în:

folosirea măştilor acide la sfârşitul tratamentului pulverizări cu soluţii slab acide, cu jetul difuz al vaporelului pulverizări cu ajutorul aparatului carbatom la sfârşitul tratamentului cu aparatul galvanoderm folosind o soluţie de carbonat de sodiu 10% lucrând la fel ca

la dezincrustare dar inversând polii.

Page 39: Tina cosmetica

Deoarece metodele de reacidifiere se execută înaintea extragerii comedoanelor, metodele de reacidfiere se vor aplica la sfârşitul tratamentului pentru a nu închide porii şi a nu îngreuna curăţarea tenului.

Procesul de hrănire

Reprezintă unul din procesele de bază care asigură substanţele necesare menite să asigure şi să menţină aspectul sănătos şi frumos al pielii. Procesul de hrănire se realizează prin:

A. activarea circulaţiei sangvine şi limfatice, care provoacă un aflux de sânge şi limfă ce aduce substanţe nutritive necesare metabolismului celular

B. absorbţia cutanată a unor substanţeC. transportul substanţelor prin membrana celulară.A. Activarea circulaţiei sangvine se pot realiza folosind diferite mijloace mecanice, fizice

şi chimice. a.) Mijloace mecanice: foarte eficient în realizarea activării circulaţiei este masajul

manual. Prin anumite mişcări specifice efectuate cu o anumită intensitate şi rapiditate se produce o hiperemie locală a pielii. Au efect stimulator mişcările energice: ciupit, pălmuit, tapotat, arpegiu.

b.) Mijloace fizice: includ toate aparatele care acţionează asupra vaselor sangvine făcând o gimnastică vasculară. Activarea circulaţiei poate fi produsă de:

Electrozii de sticlă ai electrodermului (scânteierile ce se produc între electrozi şi piele determină la nivelul acesteia o vasoconstricţie urmată de o vasodilataţie)

Radiaţiile UV ale lămpii cu UV respectiv radiaţiile infraroşii Vaporii calzi ai vapoforului sau comprese calde Masajul cu ventuza de petrissage a sebaspiruluic.) Mijloace chimice: de hrănire a tenului sunt reprezentate de: Aplicarea măştilor calde de parafină peste o cremă grasă hrănitoare împachetările cu uleiuri calde Aplicarea produselor grase vitaminizateB. Absorbţia cutanată a unor substanţe:1.) Barierele ce se opun absorbţiei. În concepţia actuală pielea este considerată a fi

constituită în cea mai mare parte dintr-un gel proteic alcătuit dintr-o dispersie organizată de proteine în apă, alături de care se găsesc lipide şi substanţe hidrosolubile formând împreună un ansamblu solid şi plastic protejat de o dublă barieră şi anume filmul hidrolipidic şi bariera electrofiziologică a lui Rein. Acestor două formaţiuni de natură fizico-chimică li se adaugă o a treia zonă formaţiune biologică, structurală, reprezentată de stratul cornos. Substanţele aplicate pe piele pătrund numai într-o anumită măsură în funcţie de proprietăţile lor chimice şi fizice pătrunzând acelea care îşi găsesc corespondentul în elementele constructive ale acestor bariere.

Filmul hidrolipidic: este o peliculă grasă dispusă la suprafaţa pielii şi a fanerelor formată din apă încărcată cu electroliţi în care se emulsionează un complex de grăsimi cutanate. Se numesc grăsimi cutanate, substanţele elaborate de către celule epidermice în cursul degenerescenţei lor, secreţiile glandelor sebacee, unele substanţe din componenţa transpiraţiei. Filmul hidrolipidic controlează evaporarea apei în mediul extern şi difuzia ei în

Page 40: Tina cosmetica

straturile epidermice profunde şi asigură protecţia pielii împotriva noxelor chimice şi microbiene.Bariera electrofiziologică a lui Rein: este un obstacol fizic şi electrolitic ce se opune trecerii compuşilor hidrofobi. PH-ul pielii variază în diferitele straturi ale pielii astfel:

în straturile profunde în vecinătatea dermului pH-ul este 7,3 (aprox.) La nivelul dermului pH-ul este 4,8 – 5 în stratul cornos pH-ul este 4,5 – 5,5

Elementul esenţial în constituţia mantalei acide este secreţia sudorală la care se adaugă şi acizii graşi din sebum. Rein a demonstrat că regiunea acidă a epidermului este limitată în profunzime de stratul lucid. La partea externă a lui este o zonă puternic acidă iar pe partea internă este o zonă mai puţin acidă sau alcalină. Acesta s-ar datora încărcării electrice deosebite a celor două lame ale acestei zone, cea superioară fiind electropozitivă în timp ce lama profundă este electronegativă. Rein a constatat că electroliţii nu pot pătrunde de această membrană deoarece este impermeabilă pentru anioni iar cationii care ar pătrunde sunt opriţi de forţa electrostatică. Astfel se formează un câmp electrostatic pe de o parte ioni de hidrogen iar pe de altă parte OH- . Se manifestă în consecinţă o diferenţă de potentiali Stimulii mecanici , termici, chimici, electrici micşorează rezistenţa pielii. Curentul de polarizaţie scade iar permeabilitatea creşte. Datorită acestor bariere i se atribuie pielii impermeabilitatea pentru apă şi substanţe lichide. Fenomenul de keratinizare: include transformarea pe care o suferă celulele stratului germinativ în cursul evoluţiei lor spre straturile superficiale, unde ajung deshidratate aplatizate fără nucleu, foarte bogate în keratină pentru a forma stratul cornos şi descoamat. Keratina este o scleroproteină impermeabilă pentru majoritatea substanţelor lichide şi gazoase. Celulele descoamate din interiorul orificiului canalului sebaceu pot împiedica absorbţia substanţelor destinate să pătrundă prin intermediul epidermului.

2.) Mecanismul absorbţiei cutanate: transportul substanţelor nutritive, biologic active se poate realiza în mai multe moduri:

a.) Absorbţia transfoliculară: este considerată calea principală de pătrundere a substanţelor în profunzime. La nivelul bulbului pilos epidermul se subţiază şi se reduce la baza foliculului la un singur strat de celule nekeratinizate corespunzând stratului bazal. La acest nivel stratul germinativ nu este separat de mediul ambiant decât de produsele glandelor sebacee. În concluzie orice substanţă care poate învinge obstacolul constituit de sebum poate fi absorbită, deci liposolubilitatea trebuie să fie condiţia esenţială pentru pătrunderea substanţelor în piele.

b.) Absorbţia transepidermică: cercetările au demonstrat că ţesătura keratinică nu este continuă. Fiecare celulă keratinizată este legată de cealaltă prin intermediul unei materii lipoidice numită substanţă liantă. Aceasta permite pătrunderea unor substanţe lipofile. Aşa se explică pătrunderea diverselor emulsii folosite la masaj.

c.) Absorbţia prin porii sudoripari: a fost demonstrată în urma cercetărilor astfel: albastru de metil folosit la luarea amprentelor plantelor după o oră apare în urină. După cum se ştie keratinizarea este foarte intensă la nivelul plantelor iar glandele sebacee sunt foarte puţine sau chiar absente. În schimb sunt foarte multe glande sudoripare care constituie calea de pătrundere a unor substanţe.

3.) Factorii care favorizează absorbţia:

Page 41: Tina cosmetica

Degresarea suprafeţei cutanate şi golirea foliculilor pilosebacei prin demachiere, dezincrustare, pulverizare caldă.

îndepărtarea celulelor descoamate prin gomaj Starea pielii; absorbţia este mai puternică atunci când bariera epidermică este

distrusă Temperatura pielii.

Substanţele biologice ce se aplică pe piele cu scop de hrănire sunt: vitaminele (A,D,E,F) fitohormonii, aminoacizii, oligoelementele (metale, Fe, Mg, Zn, C, Ni, nemetale, I, F, Br ) extractele placentare, algele marine, extractele de ţesut conjunctiv, uleiuri vegetale şi animale, polen, nămoluri, apa de mare.

C. Transportul substanţelor prin membrana celulară: se face împotriva gradientului de concentraţie. Transportul substanţelor este un fenomen complex, care depinde de forma, mărimea, solubilitatea substanţei respective, de temperatura mediului ambiant.

PROCESUL DE REHIDRATARE

Cuprinde folosirea în cadrul tratamentului estetic a tuturor procedeelor menite să restabilească echilibrul hidric al pielii, să redea aspectul tânăr şi frumos al tenului.Mijloace mecanice, fizice, chimice de rehidratare.

Mijloace mecanice : masajul manual este efectuat tenurilor uscate, alipice. Se efectuează cu creme grase, hidratante, ce conţin lanolină. Lanolina este o substanţă care înglobează o mare cantitate de apă pe care o cedează ulterior ţesuturilor în timpul masajului. La tenurile grase rehidratarea se obţine în timpul masajului folosind creme şi emulsii saponate, precum şi infuzii de plante.

Mijloace fizice: masajul cu peria rotativă umezită în infuzie, apă minerală scânteierile cu electrodul plat al electrodermului peste comprese umezite în infuzii de

plante sau apă minerală, peste creme grase, măşti hrănitoare ionozări cu sucuri de fructe, fructe zemoase pulverizări reci cu vaporelul vaporizări calde cu vapozonul folosindu-l peste creme grase în timpul masajului vaporizarea îndelungată şi cu intensitate slabă la vapofor

Mijloace chimice : cuprind cremele şi măştile hidratante.

PROCESUL DE TONIFIERE

Tonusul este starea fiziologică normală de contracţie a muşchilor. Datorită oboselii, vârstei sau a unor tulburări interne se poate instala atonia musculară- pielea îşi pierde aspectul ferm întins, devenind flască. Atonia musculară este frecvent întâlnită la tenurile senile ca urmare a vârstei înaintate şi la tenurile caşectice conseciţă a tulburărilor interne.Mijloace de realizare a tonifierii.

Mijloace mecanice : masajul manual folosind mişcări energice efectuate cu rapiditate

Page 42: Tina cosmetica

dar fără intensitate- produce o stimulare a fibrelor elastice şi musculare.Mijloace fizice :

pulverizări reci folosind jetul filiform al vaporelului. Pulverizările se fac cu soluţii tonice, sucuri de fructe, apă minerală

pulverizările cu carbatomul realizând pulverizarea particulelor de acid carbonic scânteierile cu electrodul plat al electrodermului masajul cu ventuza de pertissage a sebaspirului pulverizări calde cu vapori ozonizaţi peste creme şi măşti hidratante ionizările cu sucuri de fructe sau fructe cu acţiune tonifiantă: portocale, struguri albi.

Mijloace chimice : cuprind produsele active încorporate în creme, măşti, infuzii şi loţiuni tonice : vitamine uleioase ( A, E, F ), extracte din fructe, alge marine, polen, lăptişor de matcă.Procedeul clachetelor ( pentru rehidratare, tonifiere ) în acest procedeu se loveşte faţa având efect de stimulare a fibrelor musculare prin activarea circulaţiei sangvine - prin mecanismul vasoconstricţie-vasodilataţie.

RELAXAREA Ş I OXIGENAREA Î N CABINETUL DE COSMETIC Ă MEDICAL Ă

Oxigenarea în cabinetul de cosmetică are o importanţă deosebită de ea depinzând în mare măsură reuşita tratamentului.

Oxigenul indispensabil vieţii intervine în metabolizarea acidului lactic - toxină acumulată în urma travaliului muscular. Acest deşeu organic provoacă senzaţia de oboseală musculară şi încordare, oxigenarea cabinetului având menirea de a asigura îmbunătăţirea activităţii cerebrale, respiraţie eficientă creind o stare generală bună. Atmosfera încărcată cu dioxid de carbon, determină agitaţie, stare de discomfort şi nervozitate.

Page 43: Tina cosmetica

Modalităţi de oxigenare a cabinetului : cu ajutorul unui vapozon folosit pentru ozonizarea şi umezirea aerului cu ajutorul unui tub de oxigenRelaxarea pacientei se poate realiza cu ajutorul următoarelor elemente: aspectul plăcut al cabinetului cu predominanţa culorilor pastelate în sala de aşteptare şi de

tratament instalarea unui fotoliu de relaxare lumină discretă fond muzical discretSe recomandă ca în timpul relaxării pacienta să fie asistată numai de către esteticiană pentru a asigura destindere totală.

Tehnica oxigeno-relax ă rii.

Pacienta se dezbracă de hainele personale şi îmbracă halatul cabinetului, cu care rămâne până la terminarea tratamentului. Părul se izolează cu o bonetă. şe efectuează masajul de relaxare în regiunea spatelui. Pacienta este în şezut, iar esteticiana efectuează mişcările speciale cu acţiune sedativă, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale, din regiunea cervicală până în regiunea lombară. Apoi, pacienta se întinde, având genunchii în semiflexie. În această poziţie, într-o atmosferă de calm şi linişte, I se aplică celelalte procedee cosmetice.Oxigeno-relaxarea se obţine şi în timpul masajului facial, precum şi prin aplicarea măştilor calmante sub acţiunea vaporilor ozonizaţi ai vapozonului. Ozonul rezultat prin ozonizarea aerului va îmbunătăţi respiraţia tisulară şi va stimula procesele de metabolizare şi eliminare a substanţelor toxice din organism.

MASAJUL FACIAL

Masajul este o combinaţie de mişcări şi presiuni executate pe diverse regiuni ale corpului, fie manual,fie cu diferite aparate, în scop igienic, terapeutic sau estetic.

Efectele masajului facial sunt:

activează circulaţia sangvină şi limfatică ajută la menţinerea supleţei şi elasticităţii corpului şi pielii stimulează funcţiile glandelor sebacee şi sudoripare

Page 44: Tina cosmetica

împiedică şi îndepărtează depunerile de grăsime măreşte tonicitatea muşchilor pieloşi măreşte circulaţia cutanată asigurând absorbţia de oxigen influenţează favorabil sistemul nervos şi relaxează întregul organism.

Reguli de aplicare ale masajului facial:

masajul se efectuează pe o piele sănătoasă, fără afecţiuni dermatologice legea de bază a masajului este ca mâna esteticienei să nu părăsească suprafaţa de masaj şi

să adere bine, iar mişcările de bază ale masajului să fie legate între ele prin mişcări de legătură , păstrându-se continuitatea mişcărilor

mişcările de masaj vor fi executate într-o anumită ordine şi direcţie şi anume se începe şi se încheie cu mişcări mângâietoare, iar mişcările energice vor alterna cu mişcări mângâietoare

mişcările de masaj trebuie adecvate regiunii unde se execută masajul nu se va executa brutal pentru a nu deplasa pielea de pe planurile profunde, chiar

şi mişcările profunde trebuie să aibă o intensitate moderată masajul se va executa pe o piele perfect demachiată şi sănătoasă cu produse adecvate

tipului de ten durata masajului este în funcţie de calitatea tenului şi de vârstă în timpul masajului mâinile esteticienei vor fi perfect curate masajul se execută la pacienta aflată în decubit dorsal, într-o poziţie comodă şi relaxată cu

o lumină difuză, o muzică plăcută şi discretă în timpul masajului esteticiana nu va purta bijuterii deoarece acestea pot determina leziuni

şi pot îngreuna masajul.

DESCRIEREA MASAJULUI FACIAL PE REGIUNI

MI Ş C Ă RILE DE MASAJ DIN REGIUNEA FRUN Ţ II

1. Mi ş carea de netezire - se execută cu faţa palmară a degetelor, de la o regiune temporală la alta şi din regiunea sprâncenoasă către zona de implantare a părului. Se începe din partea dreaptă, revenirea se face întocmai, mâinile lucrând alternativ. Mişcarea are o intensitate mai mare în regiunea intersprâncenoasă.

2. Mi ş carea î n zig-zag - se execută astfel : mediul ambelor mâini execută o netezire în zig-zag, de la o tâmplă la cealaltă, pe toată suprafaţa frunţii. Mişcarea începe din partea dreaptă, iar revenirea se face întocmai, insistând în regiunea intersprâncenoasă, degetele

Page 45: Tina cosmetica

lucrând alternativ.3. Mi ş carea î n cercule ţ e - se execută cu mediul ambelor mâini, care execută o netezire în

cerculeţe, de la o tâmplă spre cealaltă, pe toată suprafaţa frunţii. Mişcarea începe din partea dreaptă, revenirea se face întocmai mâinile lucrând simultan.

4. Mi ş carea î n foarfece pe frunte - se efectuează cu indexul şi mediul ambelor mâini, care execută o netezire în foarfece de la o tâmplă la cealaltă, mâinile lucrând simultan.

5. Mi ş carea î n zig-zag î n foarfece - se execută cu indexul şi mediul mâinii stângi, care sunt îndepărtate, dar mediul mâinii drepte execută o netezire în zig-zag, în foarfecele mâinii stângi. Mişcarea începe de la tâmpla dreaptă iar revenirea se face prin netezire.

6. Vibra ţ ia punctat ă - se realizează cu mâinile în aceaşi poziţie ca la mişcarea anterioară, numai că mediul mâinii drepte execută o vibraţie punctată.

7. Vibra ţ ia plan ă - se realizează susţinând cu mâna stângă muşchiul orbicular al ochiului la nivelul tâmplei stângi, în timp ce faţa palmară a mâinii drepte execută o vibraţie plană de la tâmpla stângă către cea dreaptă şi pe toată suprafaţa frunţii. Mâinile se schimbă şi se execută mişcarea şi în direcţie inversă.

MI Ş C Ă RILE DE MASAJ DIN REGIUNEA OCHILOR

1. Mi ş carea î n cercule ţ e la fiecare ochi - se realizează cu mediul mâinii stângi care susţine muşchiul orbicular al ochiului drept în unghiul intern. Mediul mâinii drepte execută cerculeţe iar când trece prin unghiul intern, mediul mâinii stângi se ridică pentru a lăsa liberă trecerea mediului mâinii drepte. Printr-o mişcare de alunecare mediul mâinii drepte trece prin unghiul extern al ochiului stâng iar susţinerea în unghiul intern este făcută de mediul mâinii stângi şi mişcarea se execută întocmai ca la celălalt ochi.

2. Netezirea pleoapei urmat ă de pianotat - se realizează cu indexul şi mediul ambelor mâini, care execută o mişcare de netezire de-a lungul pleoapelor, din unghiul intern către cel extern al ochilor, ce se continuă cu un pianotat pe sub ochi.Mâinile lucrează simultan.

3. Foarfecele spr â ncenei - se realizează cu indexul şi mediul ambelor mâini care cuprind sprânceana în foarfece.Mâinile lucrează simultan.

4. Fr ă m â ntatul spr â ncenei - se realizează cu indexul şi mediul ambelor mâini , care execută o rulare uşoară către police, a ţesutului din regiunea sprâncenoasă, din unghiul intern către cel extern, de unde mişcarea se continuă cu o netezire cu mediul pe sub ochi, până în unghiul intern. Mâinile lucrează simultan.

5. Pianotatul - se realizează cu toate degetele ambelor mâini, care execută un pianotat în jurul ochilor din exterior către interior. Mâinile lucrează simultan.

6. Netezirea î n spiral ă - se face cu mediul ambelor mâini care execută o netezire în spirală în formă de opt, în unghiul extern al ochilor. Mâinile lucrează simultan.

7. Netezirea urmat ă de vibra ţ ie - se realizează cu faţa palmară a ambelor mâini, care execută o netezire în regiunea ochilor, din unghiul intern către cel extern, urmată de o vibraţie plană pe aceeaşi direcţie.

MI Ş C Ă RILE DE MASAJ DIN REGIUNEA NASULUI

1. Cercule ţ e pe aripioarele nazale - executate cu mediul, pornind din regiunea ochilor, se coboară cu mediul ambelor mâini până la aripioarele nazale unde se execută cerculeţe din

Page 46: Tina cosmetica

afară înăuntru. Apoi degetele medii ale ambelor mâini urcă într-o mişcare de netezire de o parte şi de alta a nasului, a unghiului intern a ochilor, de-a lungul arcadei sprâncenoase, unghiul extern al ochilor şi revine la aripioarele nazale de unde se reia mişcarea. Mâinile lucrează simultan.

2. Netezirea î n zig-zag pe muchia nasului - se execută cu mediul ambelor mâini, mişcarea continuându-se şi în regiunea intersprâncenoasă. Mâinile lucrează simultan.

3. Foarfecele simplu al nasului - se realizează cu indexul şi mediul ambelor mâini, care cuprind nasul de o parte şi de alta a aripioarelor nazale. Se execută o netezire de-a lungul nasului până în regiunea intersprâncenoasă, unde degetele se unesc şi continuă mişcarea până la locul de implantare al părului. Mâinile lucrează alternativ.

4. Foarfecele combinat al nasului - se realizează prin aceleaşi mişcări ca cele anterioare, însă din regiunea intersprâncenoasă , mâinile alunecă de o parte şi de alta a frunţii, până în regiunea temporală.

MI Ş C Ă RILE DE MASAJ DIN REGIUNEA BUCAL Ă , MENTONIER Ă Ş I SUBMENTONIER Ă

1. Foarfecele buzelor - se execută cu indexul şi mediul ambelor mâini, care cuprind buzele şi execută o netezire până la comisura lor, unde degetele se unesc şi continuă mişcarea până la ureche. Mâinile lucrează alternativ. Această mişcare se deosebeşte de netezirea în foarfece de la mişcările de effleurage, prin faptul că se execută cu o intensitate mai mare, iar mâinile lucrează alternativ.

2. Foarfecele b ă rbiei - se execută cu indexul şi mediul ambelor mâini, cuprinzând bărbia. Mâinile lucrează alternativ.

3. Arpegiul - se execută cu mâinile lucrând alternativ în regiunea submentonieră.4. Cercule ţ e cu policele pe b ă rbie - sunt mişcări care se efectuează cu indexul, mediul şi

inelarul fixate în regiunea submentonieră, în timp ce policele execută cerculeţe din afară înăuntru pe bărbie. Apoi policele urcă pe şanţul nazogenian până la aripioarele nazale, de unde mişcarea este continuată de mediu de-a lungul nasului, unghiului intern al ochilor, de-a lungul arcadei sprâncenoase, regiunea temporală, laturile feţei, până la bărbie, de unde se reia mişcarea. Mâinile lucrează simultan.

5. Pianotatul pe ş an ţ ul nazogenian - se efectuează cu cu toate degetele ambelor mâini, de la mandibulă până la aripioarele nazale unde se execută o uşoară presiune cu mediul. Mâinile lucrează simultan.

6. Netezirea î n spiral ă pe ş an ţ ul nazogenian - se realizează cu ambele mâini în spirală de la mandibulă până la aripioarele nazale şi invers. Mâinile lucrează simultan.

MI Ş C Ă RILE DE MASAJ DIN REGIUNEA GENIAN Ă

1. Fric ţ ionatul - se execută pe direcţie circulară şi liniară, mâinile lucrând simultan.2. Ciupitul - este o mişcare ce se execută întâi pe o hemifaţă şi apoi pe cealaltă. Mâinile

lucrează alternativ.3. P ă lmuitul - mişcarea începe din regiunea submentonieră, de la o ureche la alta şi apoi spre

regiunea geniană. Mâinile lucrează alternativ şi execută mişcarea întâi pe o hemifaţă şi apoi pe cealaltă.

Page 47: Tina cosmetica

4. Fr ă m â ntatul - constă în rularea pielii şi ţesutului subcutanat. Se lucrează pe rând cele două hemifeţe.

5. Pianotatul - se execută cu toate degetele, pe direcţie circulară, mâinile lucrând simultan.6. Tapotatul - se efectuează cu faţa palmară a ambelor mâini, care lucrează simultan şi

execută loviri uşoare în regiunea geniană, pe direcţie circulară.7. Arpegiul - este o mişcare de netezire cu intensitate, executată cu degetele ce se deschid

rând pe rând în evantai.Mişcarea poate fi adaptată cu succes şi în regiunea decolteului.

MIŞCĂRILE DE ÎNCHEIERE ALE MASAJULUI.Scopul acestor mişcări este de relaxare şi calmare. Se vor executa mişcări de effleurage şi vibratorii. Presiunile executate cu mediul ambelor mâini în unghiul intern al ochilor, fosa temporală, regiunea preauriculară, baza aripioarelor nazale, comisurile bucale au efect relaxant.

Produse folosite la masaj pentru tenul uscat şi normal, deshidratat pe fond uscat, senil pe fond uscat se foloseşte o cremă grasă pe bază de lanolină.Pentru tenul gras asfixic şi uleios, deshidratat pe fond gras, se foloseşte o cremă pe bază de stearină, infuzie sau apă minerală şi uleiuri vegetale de măsline sau germeni de porumb.

DIFEREN Ţ IEREA MI Ş C Ă RILOR DE MASAJ

Se face după următoarele criterii:

1. Tipul şi calitatea pieliia) tenul normal - va beneficia de mişcări de effleurage, uşoare într-un ritm moderat fără o

intensitate prea mare şi cu o durată scurtă aprox. 10 minute.b) tenul uscat sau deshidratat - va beneficia de mişcări de effleurage rapide, pentru activarea

circulaţiei sangvine şi limfatice. Mişcările vor alterna cu cele energice de intensitate moderată. Durata masajului aprox. 15 minute.

c) tenul gras cu porii dilataţi - va beneficia de mişcări energice de profunzime pentru eliminarea sebumului din foliculii pilosebacei şi împrăştierea depozitelor adipoase.În alternanţă cu aceste mişcări se vor folosi mişcări de effleurage pentru calmare. Durata masajului 15-20 minute.

d) tenul acneic - nu va beneficia de masajul facial obişnuit ci de masajul a sec al lui Jaquet, folosind un produs medicamentos( saprosan, sulf, pudră sulfamidată ).

e) tenul palid - va beneficia de mişcări de effleurage rapide şi mişcări energice. Mişcările se încep de la decolteu spre frunte.

2. Vârsta a) la persoanele tinere - 10 min.b) la persoanele adulte - 15-20 min.c) la persoanele în vârstă - minimum 20 min.

3. Starea psihicăa) dacă pacienta este calmă - masajul va fi adecvat vârstei şi calităţii tenuluib) dacă pacienta este nervoasă, agitată - I se va asigura relaxarea prin effleurage prelungit,

Page 48: Tina cosmetica

presiuni în fosa temporală şi în regiunea cervicală, vibraţii. Se vor evita mişcările energice.c) dacă pacienta este contractată - mişcările se execută ca în situaţia anterioară numai că

effleurageul va avea intensitate mai mare.d) dacă pacienta este obosită, surmanată, plictisită, tristă, absentă şedinţa de tratament va

începe cu un masaj de relaxare.

Masajele speciale

1- Masajul a sec al lui Jaquet(masajul pe uscat)

Se execută fără cremă, pe pielea uscată sau cu un produs medicamentos (saprosan, pudră sulfamidată, sulf).Este indicat tenurilor asfixice, acneice pentru efectele de îndepărtare a deşeurilor cutanate, reglare a secreţiei sebosudorale, activarea circulaţiei sangvine, îmbunătăţirea respiraţiei cutanate şi tenurilor cuperozice pentru reglementarea circulaţiei sangvine, stimularea fibrelor elastice din derm şi a elasticităţii pereţilor capilarelor.Masajul se execută după curăţarea tenului, mişcările de bază fiind ciupituri superficiale şi profunde a. Ciupiturile superficiale se efectuează cu indexul şi policele ambelor mâini în regiunea

geniană pe direcţii verticale sau oblice.b. Ciupiturile profunde se execută cu toate degetele numai în regiunea geniană pe direcţie

verticală şi circulară. Se prinde pielea şi ţesutul subcutanat între cele patru degete şi police şi se rulează spre police.

În regiunea frunţii şi mentoniere se execută presiuni între cele patru degete ale ambelor mâini.

Page 49: Tina cosmetica

2-Masajul decongestiv-este indicat tenurilor congestive şi cuperozice caracterizate printr-un eritem difuz generalizat şi prezenţa telangiectaziilor.Scopul aplicării masajului este activarea circulaţiei de întoarcere, drenarea sângelui ce stagnează în capilarele dilatate şi restabilirea circulaţiei încetinite.Mişcările de bază sunt cele de netezire şi vibratorii. Mişcările de netezire sunt cele din masajul facial obişnuit, cu direcţie schimbată, efectuate în sensul circulaţiei venoase. Mişcările de masaj încep de la frunte spre decolteu.a) În regiunea frunţii şi a ochilor mişcările de masaj sunt aceleaşi ca la masajul facial.b) În regiunea nasului se execută cerculeţe cu mediul ambelor mâini pe aripile nasului fără

alunecare pe muchia nasului şi foarfecele combinat.c) În regiunea mentonieră - cerculeţe cu policele ambelor mâini efectuate dinăuntru în afară,

netezirea pe muşchiul orbicular al buzelor până la comisuri.d) În regiunea geniană se efectuează fricţionat şi mişcări de netezire cu presiune mai mare în

direcţia circulaţiei venoase.Nu se fac mişcări energice -ciupit, pălmuit, frământat.e) În regiunea gâtului se efectuează neteziri pe diferite direcţii cum ar fi: muşchiul SCM,

regiunile laterale ale gâtului , regiunea cervicală.Mişcările vibratorii -nu au direcţie de întoarcere - o mână rămâne în punctul final al mişcării iar cealaltă trece la poziţia de plecare, astfel păstrîndu-se contractul cu pielea clientei.Mişcările vibratorii se efectuează pe anumite direcţii cum ar fi: muşchii din regiunea submandibulară, muşchii SCM, muşchii gâtului, muşchi maseteri, muşchii vârfului bărbiei, muşchii orbiculari ai buzelor, muşchii nasului, zigomatici, ochilor, frunţii.

3.Masajul de î ntre ţ inere a m â inilor - are drept scop activarea circulaţiei sangvine şi limfatice şi menţinerea catifelării pielii şi supleţei articulaţiilor. Masajul se efectuează cu creme grase, vitaminizate, bine hidratate. Mâinile clientei vor fi spălate în prealabil şi nu vor avea bijuterii.Mişcările de bază sunt:a- neteziri pe laturile externe şi interne ale mâinilor executate cu policele pe faţa dorsală a

mâinilor iar cu restul degetelor pe faţa palmară a mâinii de-a lungul palmei depăşind puţin articulaţia pumnului.Mişcarea nu are direcţie de întoarcere şi se reia numai de la vârful degetelor.

b- presiuni circulare cu indexul, mijlocul şi inelarul mâinii drepte pe faţa dorsală în timp ce cu mâna stângă se susţine mâna clientei.

c- netezire pe faţa palmară-mâna clintei este sprijinită în cot cu antebraţul vertical, cosmeticiana susţine mâna clientei din dreptul articulaţiei pumnului. Degetele clientei sunt uşor depărtate. Cosmeticiana execută o netezire ce porneşte din vârful degetelor prin întrepătrunderea degetelor cosmeticienei şi degetele clientei. La nivelul palmei degetele cosmeticienei se unesc şi continuă mişcarea până se depăşeşte puţin articulaţia pumnului. Mişcarea nu are direcţie de revenire.

d- netezirea fiecărui deget- se efectuează cu indexul, mediul şi inelarul care execută netezirea de la vârful degetelor până la baza lor şi invers.

e- mişcarea pentru supleţea articulaţiei degetelor-cosmeticiana îşi va fixa mâna perpendicular cu faţa palmară pe vârful degetelor clientei. Cu ajutorul mâinii cosmeticienei se va închide mâna clientei în pumn căutând să se îndoaie fiecare falangă în parte. La sfârşitul mişcării mâna clientei este închisă în pumn iar mâna cosmeticienei va acoperi complet pumnul

Page 50: Tina cosmetica

clientei. Apoi se va reveni la poziţia iniţială prin desfacerea pumnului cu ajutorul mâinii cosmeticienei.

f- mişcarea pentru supleţea articulaţiei pumnului-se vor executa mişcări de rotaţie din articulaţia pumnului într-un sens şi în celălalt. Mişcările de masaj se execută mai întâi la o mână şi apoi la cealaltă.

4.Masajul de î ntre ţ inere al picioarelor - are o deosebită importanţă pentru menţinerea supleţei articulaţiilor şi împrospătarea, relaxarea picioarelor obosite.Mişcările de bază folosite sunt: netezirea gambei (pe ambele feţe anterioare şi dorsale), netezirea labei piciorului, presiuni circulare, netezirea feţei plantare a piciorului, mişcări pentru supleţea articulaţiei degetelor, mişcări pentru supleţea articulaţiei gleznei.

5.Masajul de î ntre ţ inere a p ă rului ş i a pielii capului Se efectuează în două etape :a-masajul manual subsaturaţieb-masajul manual simpluMasajul manual subsaturaţie - se face cu ajutorul electodermului cu electrodul cilindric, cu spirală metalică în interior. Clienta stă pe scaun şi ţine în mână electrodul cu spirală metalică în interior al electrodermului,în timp ce cosmeticiana stă în spatele clientei şi execută masajul manual. Se vor produce scînteieri între mâna cosmeticienei şi pielea capului clientei cu rol stimulator.Masajul manual simplu se execută cu pulpele degetelor care execută deplasarea pielii capului pe planul osos pe direcţia dute-vino pe regiunile: frontală, occipitală, temporo-parietală.

DROGURI Ş I SUBSTAN Ţ E BIOLOGIC ACTIVE Î NTREBUIN Ţ ATE LA PREPARAREA PRODUSELOR COSMETICE

Drogurile sunt substanţe farmaceutice de origine animală , vegetală sau minerală, de extracţie sau de sinteză care trebuie să corespundă unor condiţii de puritate prevăzute în farmacopeea română. Ele stau la baza preparării produselor cosmetice şi a celor farmaceutice.

A. Drogurile de origine mineral ă

1. Acetona - se amestecă în orice proporţie cu apă, alcool, eter, cloroform, benzen şi este un bun dizolvant al substanţelor organice. Se conservă în sticle bine închise, ferit de lumină.

2. Acidul acetic - sub 16 grade Celsius se cristalizează, se amestecă în orice proporţie cu apă, alcool, cloroform, glicerină.Soluţiile apoase au reacţie acidă. În cosmetică se foloseşte acidul acetic diluat deoarece în stare concentrată este caustic. Se foloseşte ca antipruriginos.

3. Acidul boric - beste puţin solubil în apă, mai solubil în apă fierbinte, alcool, glicerină. Soluţia apoasă are reacţie slab acidă I acţiune antiseptică.

4. Acidul citric- este solubil în apă, alcool, glicerină. Este incompatibil cu benzoaţi, salicilaţi, permanganat de potasiu şi alte substanţe oxidante.Se foloseşte mai ales în produsele pentru albit.

5. Acidul fosforic - se amestecă în orice proporţie cu apă, alcool, fiind incompatibil cu

Page 51: Tina cosmetica

sărurile solubile de calciu, fier, magneziu, bismut. Este folosit în loţiunile contra pistruilor. Se conservă în flacoane bine închise.

6. Acidul lactic - este un lichid siropos care ia naştere prin fermentarea lactică. Se amestecă în orice proporţie cu apă, alcool, eter. Este incompatibil cu substanţele oxidante. Acidul lactic are proprietatea de a dizolva pielea bătătorită şi întărită, fără a ataca pielea sănătoasă. Se foloseşte pentru băi de picioare şi îndepărtarea pieliţelor de la unghii.

7. Acidul salicilic - este puţin solubil în apă dar solubil în eter, cloroform, alcool. Este incompatibil cu sărurile ferice. În preparatele cosmetice se foloseşte ca antiseptic, sicativ, conservant. În soluţii mai concentrate de 5-6% este caustic având proprietăţi keratolitice fiind folosit în infecţii micotice şi dermatite eczematoase. În soluţii concentrate de peste 20% se foloseşte în aplicaţii locale pentru tratarea negilor, bătăturilor. În concentraţii mici determină regenerarea stratului superficial al pielii.

8. Acidul tartric - este solubil în apă, alcool, insolubil în cloroform. Se foloseşte în loţiunile de faţă.

9. Alaunul ( piatra acră ) - este o pulbere cristalină, incoloră şi transparentă care se poate dizolva în apă dar nu şi în alcool. Acţionează ca dezinfectant uşor şi puternic astringent. În diluţii poate fi folosit ca adaos la loţiunea de faţă sau loţiunile după ras. În formă concentrată poate fi folosit pentru oprirea sângerărilor la tăieturile care apar în timpul bărbieritului.

10. Alcoolul - se obţine prin fermentarea diverselor soiuri de zahăr. Alcoolul curat de 96% se obţine prin distilări multiple rezultând un lichid deschis la culoare cu putere mare de evaporare. Alcoolul curat se adaugă la produsele cosmetice deoarece reuşeşte să tonifice, să degreseze şi să cureţe tenul. Pentru uzul extern se foloseşte un alcool denaturat aşa zisul alcool medicinal. La fabricarea cosmeticelor est alcool medicinal nu este recomandat.

11. Alcoolul camforat - se prepară din 10g camfor, 20g alcool, 70g apă distilată. Se dizolvă camforul în alcool şi se adaugă treptat apa. Se foloseşte ca antiseptic şi antipruriginos.

12. Alcoolul etilic - se amestecă în orice proporţie cu apa, eterul, acetona, cloroformul, glicerina. Este incompatibil cu acidul azotic, permanganat de potasiu. Este foarte inflamabil şi se foloseşte contra degerăturilor.

13. Formolul - este soluţia apoasă de formaldehidă în concentraţie de 36-40 %. Se foloseşte ca antiseptic, dezinfectant, germicid, astringent, conservant. Se încorporează în produsele antisudorale şi dezodorante. Irită pielea.

14. Glicerina - se amestecă în orice proporţie cu apa şi alcoolul. Este incompatibilă cu substanţele oxidante. Se foloseşte la prepararea cremelor, loţiunilor, fardurilor şi a pastelor de dinţi.

15. Hidrochinona - este solubilă în apă, alcool, eter. Se foloseşte în preparatele pentru albit şi se păstrează la adăpost de lumină.

16. Oxidul de titan - este insolubil în apă alcool şi solvenţi organici. Se foloseşte în pudre, creme, paste depilatoare.

17. Oxidul de zinc - este insolubil în apă, alcool. Este incompatibil cu acidul boric, acidul salicilic şi sărurile de bismut. Are acţiune sicativă.

18. Permanganatul de potasiu - este solubil în apă, nu se asociază cu alcoolul, glicerina şi perhidrolul. Este folosit ca dezodorant şi astringent. Se păstrează la adăpost de lumină.

19. Rezorcina - este solubilă în apă, alcool, eter, benzen şi glicerină. Este un produs toxic. Se foloseşte în produsele contra acneei, pistruilor, mătreţii.

Page 52: Tina cosmetica

20. Sulful - este insolubil în apă şi alcool fiind antiseptic şi antiparazitar. Se foloseşte contra acneei şi mătreţii.

21. Talcul - este insolubil în apă, acizi fiind folosit la prepararea pudrelor.22. Trietanolamina - se amestecă în orice proporţie cu apă, alcool, acetonă, cloroform,

glicerină. Produsul întrebuinţat în mod obişnuit este un amestec format din 70-80% trietanolamină, 20-25% dietanolamină, 0,5% monoetanolamină. Mai poate conţine şi mici cantităţi de propanolamine rezultate de la preparare. Este un emulgator folosit la prepararea cremelor de faţă, cremelor de ras, demachiantelor, şampoanelor.

23. Perhidrolul - este o soluţie concentrată (30%) de peroxid de hidrogen. Se amestecă în orice proporţie cu apa, se descompune uşor la aer, lumină, căldură. Apa oxigenată este o soluţie care conţine 3% peroxid de hidrogen. Perhidrolul este folosit ca antiseptic şi decolorant fiind încorporat în cremele pentru albit, paste de dinţi şi produse pentru decolorarea părului.

B. Drogurile de origine vegetal ă

1. Acidul tanic ( taninul ) - este solubil în apă, alcool şi insolubil în eter şi cloroform. Este folosit contra arsurilor, pentru bronzarea pielii şi la preparatele antiperspirante.

2. Amidonul ( de orez, grâu porumb ) - este insolubil în apă rece. Cu apa caldă se umflă şi la răcire formează un gel. Este emolient, sicativ, calmant, folosit mai ales la prepararea pudrelor.

3. Apele aromate - sunt soluţii apoase sau hidroalcoolice de uleiuri aromate.În cosmetică se folosesc apele aromate, distilate care se încorporează în creme şi loţiuni. Se prepară în cantităţi foarte mici şi se păstrează în vase bine închise.

4. Apa de hamamelis - este extrasul apos sau alcoolic din frunzele, florile sau coaja copacului de hamamelis, are un miros amar, picant şi este incolor. Asupra tenului are efect antiinflamator, astringent şi tonifiant.

5. Apa de trandafiri - este un produs auxiliar obţinut în procesul de distilare a uleiului de trandafiri. Se înlocuieşte cu ea apa distilată în cremele fine şi în loţiunile scumpe pentru ten avân efect de învioare acestuia.

6. Camforul - obţinut din arborele de camfor. Este foarte solubil în alcool, eter şi puţin solubil în apă.Se foloseşte ca dezinfectant, antipruriginos, degresant în loţiuni şi creme.Se păstrează în vase bine închise la adăpost de lumină şi răcoare.

7. Colofoniul ( sacâz ) - este insolubil în apă, solubil în alcool, eter, cloroform. Se dizolvă la cald în soluţii alcaline formând săpunuri. Se foloseşte la prepararea săpunurilor, a lacurilor de unghii, fixative de păr, depilatoare.

8. Mentolul - este un produs natural extras din uleiul de mentă. Este solubil în alcool, eter, acid acetic şi aproape insolubil în apă. Se încorporează în preparatele antipruriginoase şi se păstrează în vase închise, la răcoare.

9. Tincturile - sunt soluţii hidroalcoolice obţinute prin extracţie din produse vegetale. Pentru extracţie se foloseşte alcol de 70 grade, uneori cu adaos de acizi sau eter iar produsele vegetale sau animale folosite se mărunţesc la gradul indicat în farmacopee. Se folosesc în loţiuni cu rol antiseptic, conservant, aromatizant.

C. Drogurile de origine animal ă

Page 53: Tina cosmetica

1. Cazeina - este o proteină obţinută din lapte. Este insolubil în apă şi solubil în soluţii de hidroxizi alcalini. Este un emulgator folosit la prepararea măştilor cosmetice.

2. Gelatina - este o substanţă albuminoidă obţinută din cartilajele şi oasele animalelor. Este solubilă în apă fierbinte şi insolubilă în alcool, cloroform şi eter. Se foloseşte ca emulgator la prepararea gelurilor, fixativelor de păr, măştilor cosmetice.

Aminoacizii

Amoniacizii sunt constituenţi fundamentali ai proteinelor, deci ai materiei vii. Sunt substanţe cristalizate, solubile în apă, care în mediu acid se comportă ca baze iar în mediu bazic ca acizi. Datorită acestor proprietăţi aminoacizii îndeplinesc funcţia de tampon în soluţii, adică pot neutraliza atât acizii cât şi bazele fără ca soluţia să-şi modifice sensibil concentraţia ionilor de hidrogen.

Aminoacizii cei mai folosiţi în cosmetică sunt cisteina, tirozina, lizina, triptofanul. Încorporarea lor în creme şi loţiuni se face în asociaţie cu complexe lipoproteice deoarece aminoacizii singuri fermentează uşor. Pe lângă efectul nutritiv şi acidifiant asupra pielii aminoacizii au acţiune importantă asupra părului contribuind la refacerea keratinei şi astfel la creşterea firului de păr. Cremele cu aminoacizi sunt indicate mai ales în cazurile de atonie şi îmbătrânire dar şi ca produse de întreţienere pentru pielea normală şi tânără.

Biocatalizatorii

Sunt substanţe de natură chimică foarte diferite care se găsesc în ţesuturi în cantităţi mici sau extrem de mici şi au rolul de a menţine anumite echilibre de regla reacţii chimice care stau la baza vieţii. Biocatalizatorii sunt indispensabili funcţionării organismului, absenţa lor ducând întotdeauna la tulburări grave şi chiar la moartea organismului.Biocatalizatorii se clasifică în: hormoni, enzime, oligoelemente, vitamine.1. Hormonii sunt produşi de secreţie ai glandelor endocrine transportaţi de sânge în tot

organismul. Sunt folosiţi în îngrijirea pielii, corpului, părului. Tratamentele cu produse hormonale se recomandă a se efectua numai la indicaţia şi sub supravegherea medicului.

a)Preparatele hormonale pe baz ă de placent ă sunt extracte de placentă preparate şi încorporate în excipienţi potriviţi pentru a pătrunde prin stratul cornos şi a pune în libertate biostimulinele în ţesutul epidermic e la nivelul stratului germinativ. Extractele de placentă se folosesc pentru pielea îmbătrânită şi ridată şi pentru îngrijirea bustului. Ele se prepară în soluţii apoase sau uleioase sub formă de fiole sasu încorporate în creme nutritive. Se alterează foarte uşor.b)Extractele embrionare sunt primele dintre toate extractele tisulare folosite pentru îngrijirea pielii. Embrionii folosiţi în cosmetică sunt cei de pui. Au acţiune directă asupra stratului germinativ şi în estetica mamară.c)Extractele de ţ esut conjunctiv sunt folosite mai ales pentru întreţinerea cutanată.d)Fitohormonii sunt substanţe care se găsesc în plante care aplicaţi extern în doze adecvate pătrund uşor în profunzime şi au efecte asemănătoare hormonilor animali fără a prezenta însă riscul hormonilor animali.În cosmetică nu se folosesc niciodată în stare pură, concentrată ci numai extracte din părţi de plante care se încorporează în creme şi loţiuni. Ei pot fi obţinuţi din seminţe, germeni de plante, rădăcini, rizomi.Porumbul verde, nutreţurile, hameiul sunt

Page 54: Tina cosmetica

plantele cele mai bogate în hormoni estrogeni. Aplicaţi extern estrogenii vegetali produc fenomene de întinerire, cresc tonicitatea, accelerează formarea celulelor, stimulează circulaţia sangvină, împrospătează tenul. Bogat în fitohormoni este germenul de grâu fiind analog oului şi este denumit ou vegetal. Uleiul de germeni de grâu se poate folosi pentru toate tipurile de piele în proporţie de 5-10%.

2.EnzimeleSunt numite şi diastaze sau fermenţi, au acţiunea de a provoca reacţii biochimice care se petrec în organism. Pot fi produse numai de materia vie. Drojdia de bere este un produs extrem de folosit în cosmetică şi foarte bogat în enzime.

3 .Oligoelementele Sunt catalizatori care se găsesc în ţesuturi în cantităţi foarte mici. Sunt folosite în cosmetică deoarece modifică terenul celular acţionând ca activator, transportor de energie.

4.VitamineleSunt indispensabile vieţii şi acţionează în cantităţi foarte mici. Nu pot fi sintetizate ca atare de organism fiind aduse prin hrană.Dezechilibrul provocat de lipsa sau scăderea anumitor vitamine din organism determină boală prin carenţă.Vitaminele se clasifică în două grupe în funcţie de solubilitate, astfel: vitamine liposolubile : A, D, E, F, K. vitamine hidrosolubile : complexul B, C, P.Dintre acestea cele mai folosite în cosmetică sunt:Vitamina A - a cărei lipsă din organism produce uscarea pielii, cornificarea pereţilor glandelor sebacee, căderea părului.Se încorporează în creme.Vitamina E ( tocoferol ) se găseşte în germenii de cereale încolţiţi, uleiuri de legume, organe şi produse animaliere.În cosmetică se foloseşte sub formă de ulei de germeni de porumb sau grâu, încorporată în creme.Vitamina F este formată din acizi graşi nesaturaţi care se găsesc în uleuiri vegetale ( mac, arahide, floarea soarelui). Lipsa din organism determină formarea mătreţii, căderea părului, tendinţa pielii la uscare şi apariţia dermatitelor. Se încorporează în creme şi produse de păr.Vitamina B este denumit şi factor contra încărunţirii, lipsa ei determină modificări ale funcţiilor pielii, căderea şi încărunţirea părului şi diferite dermatite.

FosfatideleSunt lipide complexe care conţin în molecula lor fosfor şi azot. Se pot clasifica în monoaminofosfatide şi diaminofosfatide. În cosmetică sunt importante lecitinele care sunt solubile în solvenţi organici dar insolubile în acetonă. Pot fi de origine animală ( gălbenuş de ou, creier ) sau origine vegetală ( boabe de soia).Lecitina este un emulgator slab care intră în compoziţia cremelor nutritive şi a demachiantelor. Se alterează uşor.

Substan ţ e active compexe 1. Polenul - este rezerva vitaminică şi nutritivă a roiului de albine. Se foloseşte în preparatele

Page 55: Tina cosmetica

pentru păr deoarece contribuie la repigmentarea părului care a început să cărunţească şi este încorporat în produse cosmetice sub formă de liofilizanţi dispersabili în apă.

2. L ă pti ş orul de matc ă - ajută la nutriţia celulară şi est folosit pentru tenurile îmbătrânite, seboreice, deshidratate. Se alterează rapid, motiv pentru care este folosit numai în stare proaspătă.

3. Mierea de albine - este un produs natural care conţine 20% apă, şi un amestec de glucoză-fructoză, puţină zaharoză şi peptide. Se foloseşte în amestec cu alte substanţe în funcţie de tipul de ten. Se recomandă mai ales tenurilor uscate, devitalizate.

EXCIPIEN Ţ II

Ca excipienţi în cosmetică se folosesc mai ales substanţe grase, utilizate la prepararea cremelor şi emulsiilor.

Pentru ca o substanţă să poată fi considerat excipient trebuie să îndeplinească anumite condiţii : să aibă o consistenţă semi-solidă, să nu se topească decât la aproximativ 40 de grade dar să se înmoaie la temperatura corpului fără să curgă. Să fie indiferent din punct de vedere chimic, să se întindă bine şi să adere de piele, să încorporeze uşor apa, să prezinte afinitate faţă de grăsimile pielii, să asigure o bună stabilitate fizico-chimică a unguentelor şi cremelor, să fie economică.

Clasificarea excipienţilor pentru unguente şi creme se poate face după mai multe criterii :1. După origine se pot clasifica în materii grase de origine minerală, materii grase de origine

animală, de origine vegetală şi sintetice.2. După structura lor chimică : hidrocarburi, alcooli, esteri, săpunuri, coloizi minerali (

organici ).A. Materii grase şi uleiuri vegetale - includ lipidele care sunt insolubile în apă, şi

solubile în solvenţi organici. După structura lor lipidele se clasifică în lipide simple şi complexe.

Lipidele simple sunt gliceridele, ceridele, cerurile naturale şi steridele.Lipidele complexe sunt fosfatidele, lecitinele şi cefalinele.Excipienţii de origine minerală sunt : vaselina, parafina, eucerina.Vaselina este un amestec cu caracter de gel de parafină solidă şi lichidă.Dacă se obţine din ţiţei, poate fi de culoare gălbuie sau albă. Pentru scopuri cosmetice folosim vaselina albă. Se poate obţine şi din ulei de parafină şi parafină solidă astfel avem de-a face cu vaselina artificială.Parafina solid ă poate fi moale sau dură. Poate fi folosită în bazele de creme, măşti sau la obţinerea de vaselină artificială.Uleiul de parafin ă este un amestec de parafine lichide. Se amestecă bine cu orice ulei vegetal excepţie fac uleiul de ricin şi uleiul din seminţe de struguri. Îşi găseşte o bună utilizare în cremele de masaj, în cremele de zi, în preparatele pentru plajă.Se poate bine emulsiona cu alcoolii graşi, cu colesterina, cu lanolina.Eucerina este un derivat deosebit al vaselinei. Se prezintă sub forma unui gel de culoare alb-albăstruie. Componentele sale sunt : 95% vaselină albă, 5% oxicolesterină. Este rezistentă la acizi, constituie o componentă de bază a cremelor de zi şi cu fructe. Cremele ce o conţin sunt hidratante, având un conţinut ridicat de apă.Excipienţii de origine animală sunt : lanolina, alcoolii de lână, colesterolul, ceara, cetaceul,

Page 56: Tina cosmetica

gălbenuşul de ou, grăsimea de porc ( axungia ).Lanolina este un derivat al grăsimii de lână ce conţine 25% apă. Este folosită la prepararea cremelor, rujurilor.Cerurile naturale sunt esteri ale căror molecule sunt constituite din alcooli cu un număr mare de atomi de carbon, respectiv acizi graşi. Sunt mai solide decât grăsimile, pot fi zgârâiate cu cuţitul sau cu unghia. Sunt insolubile în apă. Punctele lor de topire sunt mai ridicate decât al grăsimilor. Proprietăţile lor chimice se aseamănă cu ale grăsimilor, doar că reacţiile se desfăşoară mai încet datorită mărimii mari a moleculelor lor. Ele pot fi saponificate doar săpunurile formate cu ele nu spumează. Cerurile naturale nu râncezesc.

Tipuri de ceruria) Ceara de albine este un material de culoare galbenă, se înmoaie la contactul cu mâna, are

miros plăcut asemănător mierii din care cu ajutorul radiaţiei solare ultraviolete sau sub acţiunea unor substanţe oxidante se poate obţine ceara albă de albine (care râncezeşte ).Este emolient , deoarece împiedică eliminarea apei din piele , şi are efect atenuant al ridurilor. Este componentă constantă a cold cremelor aceste creme fiind răcoritoare. Este constituentul permanent al răşinilor de epilare. Face parte din rujuri, preparate de îngrijire ale părului, dar poate fi utilizată şi ca substanţă de umplutură a săpunurilor.

b) Ceara de l â n ă este constituită din partea nesaponificabilă a grăsimii de lână. În stare purificată este de culoare galben pal. Fiind înrudită cu pielea este un emulgator important. Se utilizează la prepararea emulsiilor cu conţinut mare de apă.

c) Ceara de karnauba se obţine de pe frunzele palmierului de karnauba. Este un material dur, de culoare cenuşiu-brună, cu punct de topire ridicat. Este un material neiritant, oleifil. Stă la baza preparării rujurilor.

Cetaceul este un amestec de ceară şi ulei obţinut din caşalot. Se compune din esterii alcoolului cetilic cu acizii lauric, palmitic, stearic şi miristic. Este un captator de apă excepţional. Este înrudit cu pielea, se resoarbe uşor. Este componenta de bază a cremelor pe bază de vaselină şi a cremelor nutritive. Se foloseşte şi în preparatele destinate îngrijirii părului. ( briantine ).G ă lbenu ş ul de ou conţine multe vitamine mai ales vitamina A, B, E, grăsimi, colesterină, lecitină. Poate fi amestecat cu grăsimi, uleiuri dar şi cu apă. Hrăneşte tenul, duce la dispariţia ridurilor. Se foloseşte cu succes la tratarea tenurilor îmbătrânite, deshidratate, uscate.Axungia este de culoare albă, cu consistenţă de unguent care râncezeşte repede. Se topeşte la temperatura corpului. Este format din esteri de glicerină , acid linoleic, oleic. Conţine cantităţi considerabile de colesterol de aceea are o capacitate mare de înglobare a apei. Se utilizează pentru îngrijirea tenurilor deshidratate. Aplicarea pe scară largă este împiedicată de tendinţa mare de râncezire şi de conţinutul ridicat de colesterol.Excipienţii de origine vegetală sunt : cerezina, uleiurile vegetale.Cerezina cunoscută şi sub denumirea de “ ceară de pământ “ este o materie de bază în prepararea rujurilor de buze. Din cauza punctului ridicat de topire nu se topeşte pe piele.Uleiurile vegetaleUleiul de avocado este de culoare verzuie, cu fluorescenţă roşie. Râncezeşte greu. Conţine vitaminele A, B, C, D, E, fitosterine, lecitină. Este un ulei epitelizant, antirid, care se absoarbe uşor, de aceea se utilizează la tratamentul tenurilor în curs de îmbătrânire.Uleiul de arahide este de culoare galben deschis. Se obţine din seminţele de arahide.

Page 57: Tina cosmetica

Râncezeşte greu, este inodor. Are un conţinut considerabil de vitamina E. Se absoarbe bine, are efect regenerant. Se utilizează în cazul tenurilor în curs de îmbătrânire.Uleiul de germeni de gr â u are culoare brun-galbenă , gust asemănător cu al pâinii. Conţine cantităţi mari de vitamina A, E, F, Fitosterine, fosfatide, fitohormoni. Pătrunde repede în piele. Se utilizează la tenurile în curs de îmbătrânire şi la obţinerea cosmeticelor nutritive.Uleiul de jojoba se obţine dintr-un semiarbust de înălţime medie din America Centrală. Conţine esterul acidului palmitic, cu alcoolul cetilic, alcooli graşi liberi, esteri de glicerină. Are efect nutritiv şi capacitate mare de înglobare a apei. Se utilizează în emulsii de tip A/U sau U/A.

Uleiul de germeni de porumb are o culoare variabilă de la galben deschis la galben închis. Se descompune uşor, este semisicativ. Are conţinut ridicat de vitamina E şi F. Efectele şi utilizarea sunt aceleaşi cu ale uleiului de grâu.Uleiul de in este de culoare galben deschis. Este un ulei vegetal ce se usucă repede. Este una din materiile prime de bază la fabricarea săpunurilor.Uleiul de migdale este de culoare galben deschis, cu gust plăcut, râncezeşte foarte uşor. Este uleiul ce se resoarbe cel mai repede, de aceea este materia primă de bază la obţinerea cremelor nutritive.Uleiul de m ă sline este de culoare galben deschisă sau galben verzuie, cu miros caracteristic, plăcut. Râncezeşte repede. Conţine fitosterine, lecitină. Uleiul de ricin este de culoare galben verzuie, vâscos, nu râncezeşte, cu miros caracteristic. Este înrudit cu pielea, are efect emolient, stimulează creşterea părului. Cremele care îl conţin sunt lipicioase, aderente, de aceea nici nu poate fi folosit în proporţie mare. Lasă întotdeauna luciu de grăsime. Se încorporează în preparate pentru spălarea şi îngrijirea părului.Uleiul de sesam are culoare galben deschis, fără miros, cu gust plăcut. Este semisicativ. Este o materie primă la fabricarea cremelor de demachiat, cremelor cu lanolină.Uleiul de semin ţ e de struguri este un ulei galben sau galben verzui, de vâscozitate joasă, semisicativ, râncezeşte, conţine vitamina E, fitosterină. Se foloseşte la prepararea cremelor antirid pentru ochi.Uleiul de soia are culoare galbenă. Conţine fitosterină, lecitină. Se încorporează în creme hidratante şi nutritive.Ceramida este extras din germene de grâu şi porumb. Structura sa este asemănătoare structurii pielii. Traversează filmul-hidrolipic, este hidratant regenerant.B.Agenţi tensioactivi - preparatele cosmetice de consistenţă lichidă sunt compuse dintr-un solvent în care se află dispersate substanţe active gazoase, lichide sau solide care formează faza dispersată. Amestecurile de solvent şi de particule dispersate în lichid se numesc dispersii. După gradul de dispersie deosebim dispersii moleculare, coloidale şi mecanice.Dispersiile moleculare ( solu ţ ii adev ă rate ) sunt caracterizate prin faptul că moleculele fazei dispersate sunt răspândite uniform printre moleculele solventului datorită mişcării cinetice. Mărimea particulelor substanţei dispersate este aceea a moleculei însăşi. Particulele fazei dispersate nu pot fi separate de solvenţi prin mijloace mecanice obişnuite deoarece alcătuieşte cu solventul un tot omogen. Substanţele care dau dispersii moleculare sunt substanţe cristaloide ex. o soluţie de 3% acid boric în apă sau o soluţie de 10% camfor în alcool. Soluţiile adevărate se caracterizează prin stabilitate mare, difuziune, osmoză puternică, aspect transparent şi faptul că trec prin filtre şi ultrafiltre.Dispersiile coloidale ( pseudosolu ţ ii ) se caracterizează prin aceea că substanţele sunt

Page 58: Tina cosmetica

dispersate în vehiculi sub formă de microcristale, macromolecule sau conglomerate de molecule denumite micelii. Au stabilitate mijlocie, difuziune şi osmoză slabă, sedimentează încet, trec prin filtre obişnuite, dar sunt reţinute de ultrafiltre. Substanţele dispersate coloidal prezintă calităţi noi care se manifestă atât prin unele proprietăţi fizice cât şi prin cele chimice rezultate din creşterea energiei superficiale ca urmare a măririi considerabile a suprafeţei particulelor dispersate. Din punct de vedere chimic cele mai importante sunt dispersiile coloidale de solid în lichid. Pentru ca o substanţă să se disperseze coloidal într-un vehicul ea trebuie să aibă o anumită afinitate faţă de vehicul. În mod curent se foloseşte expresia de liofil când există această afinitate şi liofob când afinitatea nu există, Stabilitatea dispersiilor coloidale este influenţat de temperatură, de prezenţa unor elecrtoliţi şi sarcinile electrice.Dispersiile mecanice sunt caracterizate prin faptul că substanţele dispersate nu se amestecă şi nu se dizolvă în vehicul şi particulele au în general un diametru mai mare de un micron. Din punct de vedere cosmetic pot fi dispersii de lichid în lichid ( emulsii ) şi dispersii de solid în lichid ( suspensii ). Sunt preparate cu aspect opac, cele lichide au o sedimentare rapidă, difuziune redusă, osmoză multă şi sunt separate de filtre obişnuite.Coloran ţ ii sunt substanţe folosite la colorarea pudrelor şi produşilor cosmetici. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un colorant bun sunt: să asigure colorare durabilă şi în cantitate mică, să nu irite pielea, să nu formeze compuşi cu secreţiile pielii, să fie ieftini.Coloranţii se clasifică în : coloranţi naturali coloranţi artificialiColoranţii naturali pot fi se origine minerală, vegetală şi animală. Cei artificiali sunt produşi de industria chimiei organice.1. Coloranţii naturalia) de origine minerală - sunt hidrosolubile. În scopuri cosmetice nu se folosesc decât

coloranţi minerali perfect curaţi, în caz contrar ei pot provoca tetanos şi alte boli. După culoare aceştia pot fi albi ( dioxid de titan, dioxid de zinc), galbeni ( ocru ), albastru ( ultramarin ), roşii ( argila roşie, umbra, siena arsa ).

b) de origine vegetală - doar unele sunt hidrosolubile, alţii sunt solubili în alcool etilic, grăsimi. Mulţi dintre ei au proprietăţi legate de formarea epiteliului, sunt dezinfectanţi sau reduc inflamaţiile. Coloranţii de origine vegetală pot fi roşii ( alcalina, orseille, saflor ), galbeni ( carotina, curcuma, xantofil ), verzi ( clorofila ), albaştri ( azulena ).

c) de origine animală - sunt coloranţi negri ( din sepia ), argintiu ( din solzi de peşte ), carmin, purpurii ( se obţine din cochilii ).

2. Coloranţii artificiali hidrosolubili ( anilinele - folosite la colorarea coloniilor, săpunurilor ) solubili în alcool ( eozina, fluorescina folosită la colorarea rujurilor, spumanţilor şi

uleiurilor de baie ) liposolubili ( vopsele de sudan folosite la colorarea rujurilor ) pigmenţi organici insolubili ( folosite la creioane dermatografe )Pentru industria cosmeticii şi a coafurii, cel mai important colorant de bază este anilina. Aceştia sunt aşa numiţii coloranţi de oxidare folosiţi la vopsirea durabilă a genelor şi a părului. Aceste substanţe nu colorează în sine dar sub efectul unor oxidanţi devin apte să coloreze. Cei mai cunoscuţi dintre oxidanţi sunt parafenilen diamina 1% hidrosolubilă. La

Page 59: Tina cosmetica

oxidarea lor se folosesc soluţii de peroxid de hidrogen.

CREMELE COSMETICE

Sunt preparate destinate îngrijirii tenului care fac parte din clasa mare a ungventelor. Ungventele sunt preparate de consistenţă semisolidă folosite pentru tratarea afecţiunilor pielii, pentru protejarea şi întreţinerea epidermului. Se cunosc mai multe categorii de ungvente în funcţie de acţiunea lor terapeutică ( ungvente keratolitice, răcoritoare, epitelizante, hiperemizante - de vasodilataţie, antitinfecţioase, antifluogistice - sau antiinflamatoare).Cremele se prepară cu ajutorul excipienţilor care formează baza cremelor. În general o bază de cremă este constituită din doi sau mai mulţi excipienţi, iar această asociere trebuie făcută corect pentru ca produsul obţinut să fie omogen şi să se conserve în condiţii optime. Excipienţii se aleg în funcţie de substanţele ce se încorporează, de scopul urmărit şi de timpul cât se foloseşte crema. Astfel substanţele liposolubile vor fi încorporate în excipienţi graşi anhidri pe când cele hidrosolubile în excipienţi negraşi.Ambele categorii de substanţe pot fi încorporate şi sub formă de emulsii. Astfel bazele folosite la prepararea cremelor pot fi baze anhidre, baze emulsii de tipul A/U, baze emulsive de tipul U/A şi baze solubile în apă.1. Bazele grase anhidre - se obţin din una sau mai multe grăsimi în care se pot încorpora

anumite substanţe solubile în grăsimi cum ar fi mentol, camfor. Asocierea excipienţilor se face în aşa fel încât crema să aibă consistenţă potrivită. Bazele anhidre se folosesc rar şi se asociază cu diferiţi emulgatori care le măresc capacitatea de absorbţie a apei şi formează emulsii de tipul A/U denumite baze de absorbţie. Bazele pentru cremele grase produc la suprafaţa epidermului un film protector. Bazele de creme grase în compoziţia cărora intră grăsimi animale sau uleiuri vegetale au dezavantajul că râncezesc repede.

2. Baze emulsii de tip A/U - ca excipienţi la prepararea acestora se folosesc substanţe grase asociate cu emulgatori care conţin un procent apreciabil de apă. Prepararea cremelor sub formă de emulsii este mai uşoară deoarece vâscozitatea cremelor este mare şi permite o stabilitate mai bună a sistemului. Cremele de tip A/U sunt formate dintr-o fază continuă ( ulei) şi o fază dispersată (apă), un emulgator sau amestec de agenţi emulsivi, stabilizatori de emulsii uleioase şi produşi fiziologic activi. Unele produse ( lanolina, colesterol ) sunt folosite atât ca emulgator cât şi ca produse active.

Faza continu ă este alcătuită din uleiuri vegetale, ceruri animale şi vegetale şi hidrocarburi naturali şi sintetici.Faza dispersat ă la emulsiile de tip A/U este apa distilată şi apele aromatizate.Emulgatorii de tip A/U folosite pentru bazele de cremă sunt : săpunul de ceară şi boraxul, lanolina şi derivatele ei, colesterolul pur, alcooli graşi şi esterii sorbitolului.Ca să se poată cerceta stabilitatea unei creme este necesar măsurarea capacităţii de absorbţie a apei de către excipient, indicele de apă reprezentând cantitatea de apă absorbită în mod durabil de 100g bază de cremă la temperatură obişnuită.Produ ş ii activi cei mai importanţi sunt : fosfolipidele, vitaminele, hormonii, extractele embrionare.3. Baze de creme U/A se caracterizează prin următoarele proprietăţi : se diluează uşor în apă nu se diluează în uleiuri minerale

Page 60: Tina cosmetica

conduce curentul electric dau creme de tipul U/A ( creme uscate ) dintre care cele mai reprezentative sunt cremele

de zi Acestea se compun dintr-o fază continuă formată din apă sau soluţii apoase, o fază dispersată discontinuă - formată din acizi graşi, uleiuri sau chiar solide în suspensie şi agenţi emulsionanţi. Aceste creme sunt cunoscute şi sub denumirea de creme pe bază de stearaţi.

Umectan ţ ii sunt produşi hidroscopici care au rolul de a împiedica uscarea cremelor . Dintre aceştia cei mai importanţi sunt : glicerina, glicolii, alcoolii polivinilici, sorbitolul.4. Baze solubile î n ap ă sunt constituite din excipienţi solubili în apă sau negraşi. Din această

categorie fac parte umectanţi ca polietilen glicolii şi o serie de substanţe care dau cu apa geluri cum sunt agar-agar, peptina, metil celuloza. De multe ori pentru a mări elasticitatea peliculei care se formează pe epiderm după evaporarea apei se adaugă un mic procent de ulei care se emulsionează fără a modifica proprietăţile excipientului.

Clasificarea cremelor cosmetice se face după mai multe criterii :1. După compoziţie :a) coldcremeb) creme pe bază de stearaţic) creme pe bază de lanolinăd) creme cu unturăe) creme cu vaselinăf) creme cu glicerinăg) creme cu amidon2. După procentul de grăsimi :uscate, uşor grase, semigrase, grase3. După scopul folosirii :a) de demachiantb) nutritivec) antiridd) hidratantee) antisolaref) de bronzatg) de masaj4. După timpul folosit : creme de zi creme de noapte5. După tehnica de preparare : obţinute prin amestecare, prin saponificareO cremă de bună calitate pentru a-şi atinge scopul urmărit trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

să nu conţină substanţe toxice sau iritante să se conserve bine în timp să încorporeze substanţe active să dea prospeţime tenului

Pentru ca o cremă să-şi atingă scopul ea trebuie folosită corect, motiv pentru care este foarte importantă a stabili diagnosticul de ten.Coldcremele sunt emulsii de apă în amestec de ulei, ceară sau cetaceu . Sunt protectoare pentru tenuri uscate şi normale şi incompatibile cu tenurile grase . Pot fi folosite ca şi cremă de zi şi cremă de noapte. Dacă sunt folosite seara se vor şterge de pe faţă înainte de culcare.

Page 61: Tina cosmetica

Lo ţ iunile de fa ţă sunt soluţii apoase hidroalcoolice sau alcoolice pentru activarea circulaţiei sângelui şi funcţiilor biologice ale pielii. Loţiunile sunt dispersii moleculare sau soluţii adevărate caracterizate prin aceea că mărimea particulelor substanţei dispersate este aceea a moleculei respective şi în general mai mică de un micron. Clasificarea soluţiilor poate fi făcută după mai multe criterii :a) în funcţie de dizolvantul folosit : apoase, alcoolice, uleioaseb) după modul de preparare soluţiile pot fi grupate în : soluţii obţinute prin dizolvare sau prin

distilare ( antrenare cu vapori de apă )Substanţele folosite la preparare trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute în farmacopee în ceea ce priveşte puritatea şi gradul de solubilitate. Dintre solvenţii cei mai folosiţi amintim : apa, alcoolul etilic, glicerina.Soluţiile de faţă pot fi de mai multe tipuri : loţiuni acide ( apa boricată, apa camforată, apa salicilată ), loţiuni astringente, loţiuni alcoolice, loţiuni alcoolice astringente, loţiuni diverse.

M ĂŞ TILE COSMETICE

Măştile cosmetice sunt amestecuri de substanţe simple sau complexe, care aplicate pe piele produc efecte estetice. În cosmetica modernă, aplicarea măştilor reprezintă o metodă eficace de tratament, cu condiţia ca ele să fie preparate corect, aplicate cu regularitate şi adecvate tipului de ten. Condi ţ iile pe care trebuie s ă le î ndeplineasc ă o masc ă sunt : să fie inofensivă, să nu conţină substanţe vătămătoare, toxice, alergizante să formeze o pastă moale, fără grunji, fără miros neplăcut să se întindă uniform pe piele, să formeze un strat aderent, să se usuce repede să fie uşor de aplicat şi de îndepărtat, fără a produce iritaţii, durere substanţele de bază să permită o bună acţiune a substanţelor active din mască să aibă o temperatură suportabilă, să nu producă arsuri atunci când se folosesc calde masca trebuie să fie aplicată adecvat tipului de piele, iar pentru tenurile mixte se vor folosi

măşti combinate, după caracteristicile fiecărei regiuni masca se aplică pe pielea curată, cu porii debarasaţi de comedoane, celule descuamate,

surplus de sebum aplicarea măştilor se face cu o pensulă moale, nu prea lată, pe faţă, gât şi decolteu / nu se

aplică masca pe sprâncene, ochi şi buze pe pleoape se vor aplica comprese îmbibate în infuzie de muşeţel, albăstrele sau în uleiuri

vegetale înmuierea măştilor se face prin pulverizări cu vaporelul sau cu comprese îmbibate în

infuzii, apă minerală, decocturi de plante îndepărtarea măştilor trebuie făcută uşor, fără presiune, pentru a nu irita pielea, cu bucăţi

de tifon înmuiate în apă călduţă după îndepărtarea măştii, se face o pulverizare tonifiantă cu jetul filiform al vaporelului.

Picăturile se păstrează pe faţă timp de 1-2 minute, apoi se îndepărtează cu şerveţele moi de hârtie şi se aplică o cremă de zi protectoare

Page 62: Tina cosmetica

Efectele m ăş tilor Acestea sunt variate, în funcţie de substanţele care intră în compoziţia lor. Efectele pot fi de curăţare, de calmare şi decongestionare, de tonifiere, de albire şi descoamare, de activare a glandelor sebacee şi sudoripare, de hidratare, de închidere a porilor.Pentru a mări efectul măştilor se pot folosi anumite metode de activare a lor:a) scânteierile cu electrodul plat facial pentru măşti grase sau emolientetimp de 3-4 min.

Peste mască se aplică o compresă umezită în infuzii, ape minerale, tonifiante. Datorită scânteierilor substanţele grase sunt absorbite mai uşor în piele. Se obţine o mai bună hrănire, hidratare şi tonifiere a ţesutului cutanat.

b) iradierile cu ultraviolete, folosindu-se lampa de UV sau Solux timp de câteva minute. Radiaţiile calorice şi ultraviolete produc o hiperemie locală datorită vasodilataţiei, uşurând astfel absorbţia substanţelor din mască şi distribuirea lor la toate celulele. Se realizează o mai bună hrănire şi o stimulare a procesului de regenerare celulară

c) şedinţele la vapozon timp de 10 min. Prin proiectarea vaporilor calzi peste o mască emolientă sau grasă, aplicată pe faţă, gât şi decolte, se asigură o hidratare a pielii şi o absorbţie a substanţelor active din mască în straturile profunde ale pielii. Furnizând oxigen în stare activă se îmbunătăţeşte respiraţia cutanată, se stimulează procesele metabolice celulare

d) pulverizările reci cu vaporelul, folosindu-se jetul filiform, accentuează efectul tonifiant al măştilor peste care se efectuează. Efectul tonifiant se datorează presiunii particulelor proiectate asupra pielii. Ele acţionează asupra fibrelor elastice din derm

e) aplicarea elecrozilor introduşi în saci de spontex ai estetodinului peste măşti emoliente, hidratante, cu miere, polen, propolis realizează o hidratare a pielii şi o activare a proceselor metabolice celulare.

Clasificarea m ăş tilor 1. Clasificarea m ăş tilor dup ă scopul urm ă rit Prin aplicarea măştilor se urmăresc două scopuri: unul preventiv şi altul curativ. În scop preventiv se folosesc măştile destinate prevenirii formării ridurilor, menţinerii catifelării pielii, a tonicitaţii muşchilor. În scop curativ se folosesc măştile calmante, decongestionante, medicamentoase.În funcţie de substanţele care se folosesc la prepararea măştilor, acestea au efecte variate asupra tenului, astfel:a) măştile astringente, sicative sunt indicate în cazul tenurilor grase, cu pori dilataţi, cu

hipersecreţie sebacee şi transpiraţie abundentă. Au rolul de a absorbi surplusul de sebum şi toxine, de a produce o tensiune locală, menită să închidă porii, netezind pielea. Aceste măşti trebuie să conţină următoarele substanţe: caolin, carbonat de Ca, carbonat de Mg, amestecate cu diverse sucuri de fructe( castraveţi, roşii, vişine) sau infuzii cu rol astringent. Sau : albuş de ou + zeamă de lămâie / iaurt + zahăr / drojdie de bere + picături de lămâie

b) măştile emoliente se aplică tenurilor uscate, deshidratate ce prezintă descuamarea accentuată a stratului cornos. În compoziţia lor intră făinurile vegetale ( de porumb, grâu, orez, in, migdale ). Acestea se amestecă cu uleiuri vegetale şi infuzii sau sucuri de plante. Efecte emoliente au şi :

merele fierte în lapte, aplicate sub formă de pastă pe faţă banane tăiate rondele sau zdrobite şi amestecate cu lapte praf ( banana opărită)

Page 63: Tina cosmetica

geluri obţinute din făină vegetală, extracte aromate din plante la care se adaugă ulei vegetal. Se prepară pe baia de apă. Se amestecă făina cu infuzia, apoi se adaugă uleiul vegetal, agitându-se bine compoziţia până la încorporarea totală a uleiului.

c) măştile nutritive sunt acelea care conţin în compoziţia lor substanţe grase, hrănitoare, biologic active. Măştile sunt folosite cu scopul de a hrăni, a stimula procesul de regenerare celulară, de a revitaliza ţesutul cutanat. Se recomandă tenurilor alipice, senile, uscate, următoarele combinaţii de măşti:

gălbenuş de ou + miere + câteva picături de vitamina A sau ulei vegetal ( de măsline, germene de porumb)

morcov ras amestecat cu caimac de lapte smântână amestecată cu zeamil şi suc de fructe pulpă de fructe ( fragi, căpşuni, caise ) amestecată cu smântână brânză de vaci + miered) măştile cu acţiune tonică, stimulatoare sunt utilizate la tenurile cu elasticitate scăzută, cu

tendinţă vizibilă de ridare, cu aspect flasc. Acţiunea stimulatoare a acestor măşti se obţine prin adăugarea câtorva picături de soluţie de camfor, mentol sau diverse sucuri de fructe cu acţiune tonică ( căpşuni, piersici zeamă de lămâie, zeamă de struguri albi ) Ca revitalizante şi tonice sunt încorporate în măşti următoarele produse: miere, polen, lăptişor de matcă.

e) măstile calmante sunt folosite la tenurile iritate, congestionate. Efectul de calmare se obţine prin amestecul de amidon sau caolin cu o emulsie sau cu infuzii de muşeţel, nalbă, tei. Efecte decongestive are masca de tărâţe de grâu sau făină de in + miere de albine.

f) măştile congestive se folosesc în scopul de a activa circulaţia sangvină locală. Sunt măşti indicate tenurilor anemice, palide, caşectice. Efecte hiperemiante au măştile calde, împachetările faciale calde şi masca cu parafină.

g) măştile hidratante se utilizează la tenurile deshidratate. Se găsesc sub formă de paste apoase.Au rolul de a reda ţesutului cutanat cantitatea de apă necesară pentru a-l menţine suplu şi catifelat. Se prepară din caolin şi sucuri de fructe.

h) măştile descuamante şi pentru albit sunt utilizate la tenurile cu tulburări de ordin pigmentar sau la tenurile cu piele îngroşată, în scopul de a obţine o albire şi o descoamare, pentru a da catifelare şi supleţe pielii şi un aspect plăcut. Măştile conţin ca substanţă de bază caolinul la care se pot adăuga substanţe eratolitice: acid salicilic, rezorcină. Măştile de albit se pot prepara din decoct de pătrunjel şi mărar şi caolin. Acţiune decolorantă are şi infuzia de muşeţel ce se poate amesteca cu caolin sau cu substanţe emoliente.

i) măştile medicamentoase au în compoziţia lor diverse substanţe medicamentoase. Se folosesc măşti medicamentoase în cazul tenurilor acneice. Substanţe ca: sulf, ihtiol, gudron, mentol, acid salicilic sunt adăugate în măştile ce conţin caolin. Carbonaţii vor avea efecte bactericide şi keratoplastice.

j) măştile biologic active se folosesc la tenurile senile, pentru stimularea procesului de regenerare celulară şi revitalizarea pielii. Conţin: extracte placentare, vitamine A, E, F, D, lăptişor de matcă şi polen.

2. Clasificarea m ăş tilor dup ă modul de preparare ş i aplicare După aceste criterii măştile se pot clasifica în: măşti faciale propriu-zise împachetări faciale sau cataplasmeMăştile faciale - se prezintă sub formă de paste şi pot fi calde şi reci.M ăş tile faciale reci după substanţele pe care le conţin, după amestecul şi efectele lor, pot fi

Page 64: Tina cosmetica

împărţite în:a) paste apoase - măşti care conţin substanţe astringente, sucuri de fructe sau infuzii. Ele se

întăresc pe faţă, se usucă, producând astfel o tensiune a pielii, o închidere a porilor, o netezire a pielii. Au o acţiune absorbantă, îndepărtând surplusul de sebum. Se aplică numai în regiunile cu hipersecreţie sebacee.

b) paste care conţin substanţe grase, nutritive, emoliente, nu se usucă pe piele, realizează o hrănire a ţesutului cutanat. Măştile hrănitoare, emoliente se aplică pe faţă, gât şi decolteu.

M ăş tile faciale calde sunt măştile ce se aplică pe faţă şi mâini, având o temperatură ridicată. Din această categorie face parte masca de parafină.Scopul folosirii măştii de parafină. Aplicată caldă pe faţă, gât şi decolteu formează un strat izolator perfect, care prin căldura lui produce o congestie locală a pielii, stimulează secreţia glandelor sebacee şi sudoripare. Nelăsând să se evapore transpiraţia abundentă, realizează şi o înmuiere a stratului cornos. Aplicată la tenurile uscate cu celule descoamate , masca de parafină realizează o curăţare îndepărtând celulele moarte. Prepararea m ăş tii 70g parafină solidă10g ceară de albine10g glicerină20g ulei de parafinăSe topesc toate într-un vas, pe baia de apă, până ajung la punctul de fierbere. Se lasă să se răcească până la punctul unde se poate suporta de piele. Masca de parafină are proprietatea că aplicată chiar la o temperatură de 50 grade Celsius este suportată de piele fără a produce arsuri, în timp ce apa şi uleiurile la aceeaşi temperatură produc grave arsuri de piele.Aplicarea m ăş tii înainte de a aplica parafina pe faţă, se testează temperatura ei pe dosul mâinii. Când temperatura este bine tolerată de piele, masca se aplică prin pensulări repetate, peste un strat de cremă grasă bine hidratată şi vitaminizată. Pensula cu care se aplică parafina trebuie să fie lată, moale şi uscată ( umedă ar produce arsuri). Masca se păstrează pe faţă 15-20min. Clienta va sta cu faţa relaxată pentru a nu provoca fisuri în mască, altfel masca nu ar mai reprezenta un strat izolator perfect, şi efectul nu ar mai fi acelaşi.Î ndep ă rtarea m ăş tii. Când masca este bine preparată se scoate dintr-o singură bucată, nu se sfărâmă. După îndepărtarea măştii se constată că apare o piele umedă- datorită apei rezultate din transpiraţia ce nu s-a evaporat şi uşor rozată datorită activării circulaţiei sangvine periferice.Masca de parafină este indicată tenurilor foarte uscate şi deshidratate care prezintă descoamări. Nu se recomandă aplicarea prea fracventă a măştii, deoarece căldura degajată slăbeşte tonusul muscular. Se foloseşte de două ori pe an, toamna şi primăvara, la tenurile respective, atunci când ele au fost expuse timp îndelungat acţiunii soarelui puternic, vântului sau frigului.După îndepărtarea măştii de parafină, în cazul unei congestionări accentuate, se aplică comprese reci cu infuzii calmante. Aceste comprese vor avea şi o acţiune tonifiantă asupra pielii şi a muşchilor pieloşi.Î mpachet ă rile faciale pot fi calde şi reci.Împachetările faciale sau cataplasmele se aplică, de obicei, calde şi au ca scop înmuierea şi hrănirea ţesutului cutanat ( la tenurile deshidratate şi cu descoamări ).Reci, se aplică sub formă de comprese în scopul de a hidrata şi tonifia pielea.Î mpachet ă rile faciale calde se efectuează cu uleiuri calde ca: ulei de măsline, de germeni de

Page 65: Tina cosmetica

porumb, de migdale, de avocado sau unt de cacao. Se procedează în felul următor: se ia o bucată de flanel sau tifon de mărimea figurii, se taie orificii speciale pentru ochi şi gură. Se înmoaie acest flanel în uleiul încălzit pe baia de apă la temperatura suportabilă de piele şi se aplică pe faţă, gât şi decolteu.Peste această bucată de flanel se aplică un material plastic izolator, pentru a menţine un timp cât mai îndelungat căldura compresiei. Aceste compresii pot fi înmuiate şi în infuzii calde adecvate, când se urmăreşte doar efectul de calmare şi înmuiere a pielii. Efectele împachetărilor calde - înmuierea stratului cornos, hrănirea ţesutului cutanat. Pentru a mări efectul acestor împachetări se pot face peste compresele îmbibate în ulei, iradieri cu lampa Solux care ridică temperatura locală, produc vasodilataţie, măresc puterea de absorbţie a pielii.Î mpachet ă rile faciale reci se realizează prin comprese umezite în infuzii tonice, ape minerale, apă de mare la temperatura ambiantă. Prin folosirea lor se realizează hidratarea şi tonifierea ţesutului cutanat şi ale muşchilor pieloşi. Sunt indicate tenurilor uscate, deshidratate superficial, tenurilor caşectice, tenurilor senile.Substan ţ ele folosite î n m ăş ti pot fi de origine animală, vegetală, minerală. Dintre substanţele de origine animală cel mai des sunt folosite ouăle, laptele şi produsele lactate.În categoria substanţelor de origine vegetală sunt incluse făinurile vegetale(de grâu, secară, porumb, in, castane comestibile, migdale dulci), uleiurile vegetale ( de măsline, de germeni de porumb, de arahide) şi plantele medicinale ( muşeţelul, teiul, nalba, menta, hammamelisul, albăstrelele, cimbrul, levănţica, sunătoarea, etc).Cele mai frecvente substanţe de origine minerală ce intră în compoziţia măştilor sunt: caolinul, carbonatul de magneziu, carbonatul de calciu, oxidul de zinc, talcul, nămolurile.

Page 66: Tina cosmetica

SCHEMA GENERALA TRATAMENT TEN NORMAL1. Scop: intretinere2. Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina3. Completarea demachierii: cu infuzie calmanta4. Vaporizarea calda – 5-7-10 min.5. Extragerea comedoanelor6. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta7. Masaj manual,cu crema grasa pe baza de lanolina sau stearina, 10

min.–stergere– completare stergere prin pulverizare cu lotiune tonica

8. Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – 5 min. , neutra: - caolin + suc de fructe- caolin + infuzie- lapte caldut + caolin

9. Pulverizare rece cu lotiune tonica10. Crema de zi hidratanta11. Interval : 1/luna

TEN NORMAL

Prima etapa

1. Scop: curatire 2. Proces de baza: curatirea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina4. Completarea demachierii: cu infuzie calmanta5. Gomajul vegetal ,(mucilagiu de flori de tei + tarate), indepartarea

lui, crema grasa in jurul ochilor6. Vaporizarea calda –7-10 min.7. Extragerea comedoanelor de pe axul facial8. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta9. Masaj manual,cu crema grasa pe baza de lanolina , 10 min.

10. Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – 7 – 10 min., emolienta:

- caolin + uleiuri vegetale

Page 67: Tina cosmetica

- fainuri + uleiuri- galbenus+ ulei + suc lamaie

11. Pulverizare rece cu lotiune tonica, pentru hidratare si inviorare12. Crema de zi hidratanta

Pauza 3 SAPTAMANI

TEN NORMAL

A doua etapa

1. Scop: hidratare 2. Proces de baza: hidratarea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina4. Completarea demachierii: cu infuzie calmanta5. Vaporizarea calda –3 min.6. Ionizarea cu fructe coapte – pepene galben, banana, caisa, piersica7. Masca – neutra, 5 min.:

- caolin + suc de fructe- caolin + infuzie

- lapte caldut + caolin8. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzii9. Crema de zi hidratanta

Pauza 3 SAPTAMANI

TEN NORMAL

A treia etapa

1. Scop: curatare superficiala, hidratare 2. Proces de baza: hidratarea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina4. Completarea demachierii: cu infuzie calmanta5. Vaporizarea calda –7 - 10 min.6. Extragerea comedoanelor de pe axul facial7. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta8. Masajul manual cu crema pe baza de lanolina, sub vapozon9. Masca – emolienta:

- caolin + uleiuri vegetale - fainuri + uleiuri

- galbenus+ ulei + suc lamaie10. Pulverizare cu lotiune tonica11. Crema de zi hidratanta

Page 68: Tina cosmetica

Pauza 3 SAPTAMANI

SCHEMA GENERALA TRATAMENT TEN USCAT (ALIPIC)1. Scop: curatire superficiala, hranire, hidratare

2. Proces de baza: hranirea

3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina

4. Completarea demachierii: cu infuzie calmanta (tei, nalba, soc,

musetel, coada soricelului) , apoi examenul cosmetic

5. Gomajul vegetal – o data pe luna (crema grasa in jurul ochilor):

- mucilagiu din flori de tei + tarate

- praf cosmetic umezit

indepartare cu compresa umezita, apoi pulverizare cu infuzie

calmanta tei, nalba, soc, musetel, coada soricelului)

6. Vaporizarea calda – 10 - 12 min. , intensitate moderata

7. Extragerea comedoanelor

8. Ionizarea, 10 min., cu fructe suculente, emoliente, cu aciditate

medie ( caise, pere moi, pepene galben, banana, portocale), suc

de morcovi sau miere diluata cu infuzie, la 2-3 saptamani, in

alternanta cu gomajul

9. Masaj manual,cu crema grasa, vitaminizata, bine hidratata, 12 -

15 min.

10. Completarea masajului cu aparatul

11. Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – grasa

hranitoare, emolienta, hidratanta, tonica

12. Completare masca cu aparat

Page 69: Tina cosmetica

13. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzie ( tei, nalba, soc,

musetel, coada soricelului)

14. Crema de zi

15. Interval: 2 saptamani

TEN USCAT ALIPIC

Prima etapa

1.Scop: curatire 2. Proces de baza: curatirea

3.Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina 4.Completarea demachierii: cu infuzie calmanta (tei, nalba, soc, musetel, coada soricelului)

5. Gomajul : mucilagiu din flori de tei + tarate6. Vaporizarea calda – 10 - 12 min.7. Extragerea comedoanelor8. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta9. Masaj manual,cu crema grasa, vitaminizata, bine hidratata10. Completarea masajului cu aparatul – ciuperca plata a

Electrodermului 11. Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – emolienta:

- caolin + zeamil + masca de musetel + miere + infuzie- fainuri cu uleiuri

12. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzie (tei, nalba, soc, musetel, coada soricelului)

13. Crema de zi , hidratanta sau semigrasa

TEN USCAT ALIPIC

A doua etapa

1.Scop: hranirea 2. Proces de baza: hranirea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina4. Completarea demachierii: cu infuzie calmanta (tei, nalba, soc,

musetel, coada soricelului)5. Vaporizarea calda –5 min.6. Ionizarea cu fructe emoliente si suculente, 10 min.7. Masajul manual cu crema grasa vitaminizata, bine hidratata8. Masca – grasa:

- galbenus + ulei + miere

Page 70: Tina cosmetica

- caolin + zeamil + lapte praf + polen + miere + infuzie9. Completare efect masca cu vapozon 10 min.10. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzie (tei, nalba, soc,

musetel, coada soricelului)11. Crema de zi hidratanta sau semigrasa

TEN USCAT ALIPIC

A treia etapa - ca prima

1.Scop: curatire 3. Proces de baza: curatirea

3.Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina 4.Completarea demachierii: cu infuzie calmanta (tei, nalba, soc, musetel, coada soricelului)

5. Gomajul : mucilagiu din flori de tei + tarate12. Vaporizarea calda – 10 - 12 min.13. Extragerea comedoanelor14. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta15. Masaj manual,cu crema grasa, vitaminizata, bine hidratata16. Completarea masajului cu aparatul – ciuperca plata a

Electrodermului 17. Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – emolienta:

- caolin + zeamil + masca de musetel + miere + infuzie- fainuri cu uleiuri

14. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzie (tei, nalba, soc, musetel, coada soricelului)

15. Crema de zi , hidratanta sau semigrasa

TEN USCAT ALIPIC

A patra etapa

1.Scop: hidratarea 2. Proces de baza: hidratarea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina4. Completarea demachierii: cu infuzie calmanta5. Masajul manual cu crema grasa vitaminizata, bine hidratata6. Completarea masajului cu ciuperca plata a Electrodermului7. Masca – hidratanta, hranitoare:

- caolin + zeamil + lapte praf + suc de fructe sau infuzie- caolin + zeamil + lapte praf + marinalga emolienta +

Page 71: Tina cosmetica

infuzie8. Completare efect masca cu vapozon 10 min.9. Pulverizare rece cu lotiune tonica10. Crema de zi hidratanta sau semigrasa

SCHEMA GENERALA TRATAMENT TEN GRAS ULEIOS

1. Scop: diminuarea secretiei sebacee, golirea foliculilor pilosebacei de surplusul de sebum, restabilirea mantalei acide

2. Proces de baza: curatirea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina 4. Completarea demachierii: cu lotiune detergenta, apoi se usuca

fata cu servetele moi de hartie, apoi examenul cosmetic 5.Vaporizarea calda – 3 min.

6. Dezincrustarea electrica cu Na2CO3 10 gr la mie, 10 min.,pentru saponificarea sebumului din profunzime de la nivelul foliculilor pilosebacei , O DATA PE LUNA

7. Vaporizarea calda in completare, 12 min.8. Gomajul vegetal, pentru indepartarea surplusului de sebum de la

suprafata pielii. 9. Extragerea comedoanelor10. Dezinfectia cu lotiune dezinfectanta11. Completarea dezinfectiei cu ciuperca plata a electrodermului,

pentru a preveni infectarea datorita ph/ului alcalin.12. Masaj manual,cu crema saponata cu infuzie sau ulei vegetal,

15/20 min. 13. Completarea masajului cu aparatul sebaspir, ventuza de

framantare, vapozon peste crema, peria rotativa, estetodinul14. Aplicarea mastii , absorbanta si astrigenta ,

- 5 min. din iaurt si caolin/drojdie,miere,infuzie, - 10 min din namol sau caolin cu CaCO3,MgCO3, infuzie sau

sucuri de fructe 15. Reacidifierea prin :

a. masca acida:- caolin + suc de portocaloe sau grapefruit diluat

b. pulverizari cu solutii acide, c. galvanoderm cu sol.acida

16. Crema de zi hidratantA17. Interval. o data la 2 saptamani

TEN GRAS ULEIOS

Page 72: Tina cosmetica

Prima etapa

1.Scop: curatirea superficiala 2.Proces de baza: curatirea 3.Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina 4.Completarea demachierii: cu lotiune detergenta 5. Vaporizarea calda 3 min. 6 . Gomajul vegetal cu produs adecvat tenului gras 7. Vaporizarea calda in completare, 12 min.

8. Extragerea comedoanelor9. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca

plata a electrodermului10. Masaj manual,cu crema saponata sau ulei de germen, prin miscari

energice in alternanta cu cele mangaietoare 11. Masca, absorbanta, pe baza de caolin si carbonati, iaurt si drojdie

de bere12. Pulverizarea rece cu infuzie de menta sau rozmarin13. Crema de zi hidratanta

TEN GRAS ULEIOS

A doua etapa

1. Scop: curatirea profunda2 Proces de baza: curatirea3 Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina

4.Completarea demachierii: cu lotiune detergenta 5. Vaporizarea calda 3 min. 6. Dezincrustarea electrica, pentru curatirea profunda 7. Vaporizarea calda, in completare, 12 min. 8. Extragerea comedoanelor

9. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca plata a electrodermului

10. Masaj manual, fara produs pe fata11. Masca, neutra sau acida, caolin + infuzie + suc de fructe12. Reacidificarea, daca nu s-a folosit masca acida13. Crema de zi hidratanta

TEN GRAS ULEIOS

A treia etapa -

1. Scop: hidratarea

Page 73: Tina cosmetica

2. Proces de baza: hidratarea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina

4.Completarea demachierii: cu lotiune detergenta 5. Vaporizarea calda 15 min. 6. Extragerea comedoanelor, in amanunt pe toata suprafata fetei, inclusive chisturile sebacee

7. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca plata a electrodermului

8. Ionizarea, cu fructe sau sucuri de fructe sau cu miere amestecata cu infuzie

9. Masaj manual, cu vit.A10. Masca: hidratanta si astringenta

- caolin + carbonati+ marinalga+ infuzie- albus ou+ suc lamiae- caolin + carbonati + masca musetel sau piersici+ infuzie

11. Pulverizarea rece cu lotiune tonica sau infuzie (tei, nalba, soc, musetel, coada soricelului)

12. Crema de zi hidratanta

TEN GRAS ULEIOS

A patra etapa

1.Scop: curatirea superficiala2. Proces de baza: curatirea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina4. Completarea demachierii: cu lotiune detergenta5. Gomajul cu peria rotativa cu lotiune detergenta, peste un strat fin de

crema pe baza de stearina6. Vaporizare calda 15 min.7. Extragerea comedoanelor – completa8. Dezinfectia cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca

plata a electrodermului9. Vapozon 10 min, pentru ozonizare si oxigenare10. Masajul manual cu crema saponata sau ulei de germeni, miscari

energetice in alternanta cu miscari effleurage11. Completarea masajului manual cu sebaspirul – ventuza

petrissage, pentru golirea foliculilor pilosebacei de surplusul de sebum

12. Masca – astringenta, absorbanta- de namol- caolin + CaCO3 + ihtio 3 la suta

13. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzie (tei, nalba, soc, musetel, coada soricelului)

Page 74: Tina cosmetica

14. Crema de zi , hidratanta

SCHEMA GENERALA TRATAMENT TEN GRAS ASFIXIC

1. Scop: - golirea foliculilor pilosebacei de surplusul de sebum, - indepartarea stratului descuamant (sebum uscat si celule

descuamante)- inlaturarea asfixiei cutanate- rehidratarea pielii

2. Proces de baza: curatirea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina 4. Completarea demachierii: cu lotiune detergenta: 100 gr.apa sau

infuzie de musetel + 1 g bicarbonate de sodium + 1 g. fulgi sapun, stergerea fetei cu servetele de hartie, apoi examenul cosmetic

5.Vaporizarea calda – 3 min.6.Gomajul vegetal, pentru indepartarea stratului descuamant:

- albus spuma + malai- Ca CO3+ crema saponata- SiO2 + crema saponata- Ca CO3 cu tifon umezit

7. Vaporizarea calda in completare, 12 min.8. Dezincrustarea electrica cu Na2CO3 10 gr la mie, 10 min.,pentru

saponificarea sebumului din profunzime de la nivelul foliculilor pilosebacei

9. Vapozon, 10 min., cu comprese pe ochi, pentru ozonizare si imbunatatirea respiratiei

10. Extragerea comedoanelor11. Dezinfectia cu lotiune dezinfectanta12. Completarea dezinfectiei cu ciuperca plata a electrodermului,

pentru a preveni infectarea datorita ph/ului alcalin.13. Ionizarea, pentru hidratare, 5 min., cu grapefruit, rosii14. Masaj manual,cu crema saponata cu infuzie sau ulei vegetal,

15/20 min. 15. Completarea masajului cu aparatul sebaspir, ventuza de

framantare, vapozon peste crema, peria rotativa, estetodinul16. Aplicarea mastii , absorbanta si astrigenta , 10 min.

- drojdie,miere,infuzie, - caolin + CaCO3 + marinalga + infuzie - albus spuma + suc lamiae- caolin + CaCO3+ miere+ infuzie sau sucuri de fructe

17. Reacidifierea prin pulverizari cu infuzie sau lotiune tonica18. Crema de zi hidratantA

Page 75: Tina cosmetica

TEN GRAS ASFIXIC

Prima etapa

1.Scop: curatirea superficiala2. Proces de baza: curatirea

3.Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina 4.Completarea demachierii: cu lotiune detergenta 5. Vaporizarea calda 3 min. 6. Gomajul vegetal cu produs adecvat tenului gras

7. Vaporizarea calda in completare, 12 min.8. Extragerea comedoanelor9. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca

plata a electrodermului10. Masaj manual,cu crema saonata sau ulei de germen, prin miscari

energice in alternanta cu cele mangaietoare 11. Masca, absorbanta, pe baza d caolin si carbonati, iaurt si drojdie

de bere12. Pulverizarea rece cu infuzie de menta sau rozmarin13. Crema de zi hidratanta

TEN GRAS ASFIXIC

A doua etapa

1. Scop: curatirea superficiala2. Proces de baza: curatirea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina

4.Completarea demachierii: cu lotiune detergenta 5. Vaporizarea calda 3 min. 6. Dezincrustarea electrica, pentru curatirea profunda 7. Vaporizarea calda, in completare, 12 min. 8. Extragerea comedoanelor

9. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca plata a electrodermului

10. Masaj manual, fara produs pe fata11. Reacidificarea, daca nu s-a folosit masca acida12. Crema de zi hidratanta

Page 76: Tina cosmetica

TEN GRAS ASFIXIC

A treia etapa -

1. Scop: hidratarea2. Proces de baza: hidratarea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina

4.Completarea demachierii: cu lotiune detergenta5. Vaporizarea calda 15 min.6. Extragerea comedoanelor, in amanunt pe toata suprafata fetei, inclusive chisturile sebacee

7. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca plata a electrodermului

8. Ionizarea, cu fructe sau sucuri de fructe sau cu miere amestecata cu infuzie

9. Masaj manual, cu vit.A10. Masca: hidratanta si astringenta

- caolin + carbonati+ marinalga+ infuzie- albus ou+ suc lamiae- caolin + carbonati + masca musetel sau piersici+ infuzie

11. Pulverizarea rece12rema de zi hidratanta

TEN GRAS ASFIXIC

A patra etapa

1.Scop: curatirea superficiala2. Proces de baza: curatirea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina4. Completarea demachierii: cu lotiune detergenta5. Gomajul cu peria rotativa cu lotiune detergenta, peste un strat fin de

cream ape baza de stearina6. Vaporizare calda 15 min.7. Extragerea comedoanelor – completa8. Dezinfectia cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca

plata a electrodermului9. Vapozon 10 min, pentru ozonizare si oxigenare10. Masajul manual cu crema saponata sau ulei de germeni, miscari

energetice in alternanta cu miscari effleurage11. Completarea masajului manual cu sebaspirul – ventuza

petrissage, pentru golirea foliculilor pilosebacei de surplusul de

Page 77: Tina cosmetica

sebum12. Masca – astringenta, absorbanta

- de namol- caolin + CaCO3 + ihtio 3 la suta

13. Pulverizare cu lotiune tonica sau infuzie14. Crema de zi , hidratanta

SCHEMA TRATAMENT TEN GRAS ACNEIC (Acneea superficiala)

Prima etapa :

1. Scop: asanarea infectiei 2. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina (fata, gat, pana

in sp0atele urechii si pana la ceafa si pe decolteu)3. Completarea demachierii: cu lotiune detergenta4. Vaporizarea calda – 15 – 20 min., intensitate medie a vaporilor,

pentru inmuierea stratului cornos si dilatarea porilor5. Extragerea comedoanelor si a pustulilor acneice6. Dezinfectia, cu lotiune dezinfectanta7. Completarea dezinfectiei, 2-3 min.cu ciuperca plata a

electrodermului si cu electrodul-ac, local unde a fost pustule, pentru cauterizare

8. Vapozon, 10 min, pentru dezinfectie si oxigenare9. Masaj manual, cu saprosan, pudra sulfamidata sau sulf.10. Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – absorbanta si

medicamentoasa:- caolin + CaCO3 + ihtiol 2 la suta

11. Pulverizare rece cu infuzie de rozmarin, pentru ameliorarea secretiei sebacee

12. Crema de zi , hidratanta13. Interval : 3 – 5 sedinte la cate o saptamana

TEN GRAS ACNEICA doua etapa:

Scop: reglementarea secretiei sebaceeInterval: sedinte la 2 saptamani, total o lunaPrima sedinta:

1.Scop: curatire2.Proces de baza: curatire accentuata

3.Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina

Page 78: Tina cosmetica

4 .Completarea demachierii: cu lotiune detergenta 5. Vaporizarea calda 3 min.

6 Gomajul vegetal cu produs adecvat tenului gras, pentru indepartea suplusului de sebum de la suprafata si a scoamelor

7 Vaporizarea calda in completare, 12 min.8 Extragerea comedoanelor9 Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca

plata a electrodermului10Masaj manual, cu ulei vegetal11Masca, absorbanta, pe baza de caolin si carbonate:

a. caolin + CaCO3 + ihtiol 2 la sutab. drojdie + miere + infuzie

12Pulverizarea rece cu infuzie de menta sau rozmarin13Crema de zi hidratanta

TEN GRAS ACNEICA doua etapa:

A doua sedinta:

1. Scop: curatirea superficiala2. Proces de baza: curatirea3.Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina

4.Completarea demachierii: cu lotiune detergenta 5. Vaporizarea calda 3 min. 6. Dezincrustarea electrica cu Na2CO3 10 gr.la mie, pentru curatirea profunda 7. Vaporizarea calda, in completare, 12 min. 8. Extragerea comedoanelor 9. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca plata a electrodermului 10.Masaj manual, fara produs pe fata 11. Masca, neutra sau acida

12. Reacidificarea, daca nu s-a folosit masca acida13.Crema de zi hidratanta

…………PAUZA 3 SAPTAMANI : ingrijiri acasa, ca la ten gras asfixic.

TEN GRAS ACNEICA treia etapa:

1.Scop: - refacerea integritatii pielii- redarea stralucirii pielii si a aspectului normal- rehidratarea

2. Proces de baza: rehidratarea

Page 79: Tina cosmetica

3.Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina 4.Completarea demachierii: cu lotiune detergenta

5Vaporizarea calda 15 min. 6Extragerea comedoanelor

7. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta + ciuperca plata a electrodermului

8. Vapozon, 10 min,., pentru rehidratare si oxigenare9. Ionizarea, pentru hidratare10. Masaj manual, mai intai cu vit.A sau F, apoi crema saponata si

infuzie sau apa minerala, 20 min.11. Completarea masajului cu Sebaspirul (ventuza petrissage pentru

stimularea circulatiei sangvine deficitare si golirea foliculilor pilosebacei de surplusul de sebum) si estetodinul (pentru reglarea circulatiei si secretiei sebosudorale)

12. Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – descuamanta, revitalizabta, de luminozitate:

a. caolin + CaCO3 + putin acid salicilic + infuzieb. drojdie + miere + infuziec. caolin + miere+ laptisor de matcad. namol + infuziee. iaurt + caolinf. caolin + marinalga + miere

13. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzie, pentru hidratare14. Crema de zi , 15. Interval: 2 saptamani

Tratamentul tenului acneic comedonian: (acasa)- Crema cu derivatul acid al vitaminei A, de 2 ori pe zi, la un sfert de ora dupa demachiere, pe fata perfect uscata.- Interzis: persoanelor blonde sau a celor cu forme usoare, de asemenea pe ochi, buze nari.

Tratamenul acneei papilopustuloase juvenile se face cu tetraciclina si vit.A acida.

SCHEMA GENERALA TRATAMENT TEN USCAT-DESHIDRATAT

Page 80: Tina cosmetica

1. Scop: curatire superficiala, hidratare2. Proces de baza: rehidratarea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina4. Completarea demachierii: cu infuzie calmanta5. Gomajul vegetal – o data pe luna:

- mucilagiu din flori de tei + tarate- praf cosmetic umezit

6. Vaporizarea calda – 15 min. cu intensitate redusa, pentru hidratare7. Extragerea comedoanelor8. Dezinfectia, cu lotiune dezinfectanta9. Ionizarea, 10 min.,cu fructe suculente cu aciditate medie sau sucuri

de fructe ( capsuni, zmeura, fragi, struguri albi, portocale, mandarine, piersici) sau cu miere cu infuzie – se obtine rehidratarera, hranirea, tonifierea – O DATA PE LUNA

10. Masaj manual,cu crema pe baza de lanolina, bine hidratata, 15 min.

11. Completarea masajului cu electrodermul, sebaspirul,12. Pulverizare rece cu lotiune tonica, pentru reinviorare13. Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – hidratanta, pe

baza de infuzii , sucuri de fructe si alge marine:g. caolin + zeamil + marinalga + infuzie sau suc de fructeh. caolin + zeamil + pulpa de fructei. caimac + suc de morcovij. mucilagiu de amidon sau de gelatina + tarate + miere

14. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau apa minerala, pentru hidratare

15. Crema de zi semigrasa-hidratanta16. Interval: o data la 2 saptamani

TEN USCAT-DESHIDRATAT

Prima etapa

1.Scop: curatire 2. Proces de baza: curatirea

3.Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina 4.Completarea demachierii: cu infuzie

5Gomajul vegetal – o data pe luna:- mucilagiu din flori de tei + tarate- praf cosmetic umezit

6Vaporizarea calda – 12 min. cu intensitate medie

Page 81: Tina cosmetica

7. Extragerea comedoanelor8. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta9. Masaj manual,cu crema grasa pe baza de lanolina, vitaminizata,

bine hidratata, 12 - 15 min.10.Completarea masajului cu aparatul11.Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – emolienta:

- caolin + zeamil + miere + infuzie- fainuri + uleiuri- cartof fiert + ulei + miere

12.Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzie13.Crema de zi , semigrasa hidratanta

TEN USCAT-DESHIDRATAT

A doua etapa

1.Scop: hidratare 2. Proces de baza: hidratarea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina4. Completarea demachierii: cu infuzie 5. Vaporizarea calda –3 min.6. Ionizarea cu fructe emoliente sau sucuri de fructe 7. Masajul manual cu crema grasa, vitaminizata, bine hidratata8. Masca – grasa, hidratanta:

- caimac + suc de morcovi- smantana + pulpa de fructe- caolin + zeamil + lapte praf + masca de piersici+ infuzie

9. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzie tonica10.Crema de zi semigrasa hidratanta

TEN USCAT-DESHIDRATAT

A treia etapa -

1.Scop: curatire 2. Proces de baza: curatirea

3.Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina 4.Completarea demachierii: cu infuzie (tei, nalba, soc, musetel, coada soricelului)

5. Gomajul vegetal – o data pe luna:- mucilagiu din flori de tei + tarate- praf cosmetic umezit

6. Vaporizarea calda – 12 min. cu intensitate medie 7Extragerea comedoanelor

8Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta

Page 82: Tina cosmetica

9 Masaj manual,cu crema grasa pe baza de lanolina, vitaminizata, bine hidratata, 12 - 15 min.

10. Completarea masajului cu aparatul11. Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – emolienta:

a. caolin + zeamil + miere + infuzieb. fainuri + uleiuric. cartof fiert + ulei + miere

12. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzie13. Crema de zi , semigrasa hidratanta

TEN USCAT-DESHIDRATAT

A patra etapa

1.Scop: hranirea si hidratarea 2. Proces de baza: hranirea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina4. Completarea demachierii: cu infuzie 5. Masajul manual cu crema grasa pe baza de lanolina, vitaminizata,

bine hidratata6. Completarea masajului cu ciuprca plata a Electrodermului peste

crema de masaj pentru hranire7. Masca – grasa:

a. galbenus + ulei + miereb. branza de vaci + mierec. caolin + zeamil + lapte praf+ pollen+ miere + infuzie

8. Vapozon 10 min., pentru hranire si hidratare, PESTE MASCA 9 Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzie10.Crema de zi semigrasa hidratanta

SCHEMA GENERALA TRATAMENT TEN GRAS-DESHIDRATAT

1. Scop: curatire superficiala, hidratare2. Proces de baza: rehidratarea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina4. Completarea demachierii: cu infuzie calmanta5. Vaporizare calda - 6. Gomajul vegetal – o data pe luna: albus ou + malai fin7. Vaporizarea calda – 15 min. cu intensitate redusa, pentru hidratare8. Extragerea comedoanelor9. Vapozon, pentru hidrastare, oxigenare, bactericid.10. Dezinfectia, cu lotiune dezinfectanta + ciuperca plata a

Electrodermului11. Ionizarea, 10 min.,cu fructe suculente cu aciditate medie sau

sucuri de fructe ( capsuni, zmeura, fragi, struguri albi, portocale,

Page 83: Tina cosmetica

mandarine, piersici) sau cu miere cu infuzie – se obtine rehidratarera, hranirea, tonifierea – O DATA PE LUNA

12. Masaj manual,cu crema saponata cu infuzie sau apa minerala, 15 min.

13. Completarea masajului cu electrodermul, sebaspirul14. Hidratare cu ciuperca plata a Electrodermului15. Pulverizare rece cu lotiune tonica, pentru reinviorare16. Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) –emolienta,

apoasa:d. caolin + CaCO3 + infuzie sau suc de fructee. caolin + zeamil + Marinalga astringenta + infuzie + miere f. iaurt + caolin

17. Vapozon18. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau apa minerala, pentru

hidratare19. Crema de zi hidratanta20. Interval: o data la 2 saptamani

TEN GRAS-DESHIDRATAT

Prima etapa

1.Scop: curatirea 2Proces de baza: curatirea 3.Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina 4.Completarea demachierii: cu infuzie

5. Vaporizarea calda 3 min.6. Gomajul vegetal pentru indepartarea descuamarilor si a surplusului de sebum, cu albus spuma + malai sau crema saponata +CaCO3

7Vaporizarea calda in completare, 12 min.8. Extragerea comedoanelor9. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca

plata a electrodermului10. Masaj manual,cu ulei de germene11. Masca, astringenta:

- Caolin + CaCO3 + infuzie- Albus spuma + suc lamaie

12. Pulverizarea rece cu infuzie de sau lotiune tonica13. Crema de zi hidratantaTEN GRAS-DESHIDRATAT

A doua etapa

Page 84: Tina cosmetica

1. Scop: hidratarea 2 Proces de baza: hidratarea

3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina 4.Completarea demachierii: cu infuzie 5. Vaporizarea calda 15 min. 6. Extragerea comedoanelor

7. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca plata a electrodermului

8. Ionizarea, cu sucuri de fructe sau fructe zemoase9. Masca, hidratanta:

- caolin + zeamil + masca de piersici- caolin + zeamil + marinalga astringenta + miere + infuzie

10. Crema de zi hidratanta (????)

TEN GRAS-DESHIDRATAT

A treia etapa:

1.Scop: curatirea 2Proces de baza: curatirea

3.Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina 4.Completarea demachierii: cu infuzie

Vaporizarea calda 3 min.5. Gomajul vegetal pentru indepartarea descuamarilor si a surplusului de sebum, cu albus spuma + malai sau crema saponata +CaCO3

6Vaporizarea calda in completare, 12 min. 7.Extragerea comedoanelor

8. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca plata a electrodermului

9. Masaj manual,cu ulei de germene10. Masca, astringenta:

- Caolin + CaCO3 + infuzie- Albus spuma + suc lamaie

11. Pulverizarea rece cu infuzie de sau lotiune tonica12. Crema de zi hidratanta

TEN GRAS-DESHIDRATAT

Page 85: Tina cosmetica

A patra etapa -

1. Scop: hidratarea 2.Proces de baza: hidratarea

3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina 4.Completarea demachierii: cu infuzie (tei, nalba, soc, musetel, coada soricelului) 5. Vaporizarea calda 15 min. 6. Extragerea comedoanelor 7. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca plata a electrodermului

4. Vapozon 10 min., pentru hidratare, ozonare, oxigenare5. Masaj manual, cu crema saponata si infuzie6. Masca: hidratanta

- Iaurt + caolin- caolin + masca de piersici + infuzie

7. Pulverizarea rece, pentru hidratare8. Crema de zi hidratanta

TEN GRAS -DESHIDRATAT

A patra etapa

1.Scop: curatirea superficiala2. Proces de baza: curatirea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina4. Completarea demachierii: cu lotiune detergenta5. Gomajul cu peria rotativa cu lotiune detergenta, peste un strat

fin de cream ape baza de stearina6. Vaporizare calda 15 min.7. Extragerea comedoanelor – completa8. Dezinfectia cu lotiune dezinfectanta si in completare cu

ciuperca plata a electrodermului9. Vapozon 10 min, pentru ozonizare si oxigenare

10Masajul manual cu crema saponata sau ulei de germeni, miscari energetice in alternanta cu miscari effleurage

11Completarea masajului manual cu sebaspirul – ventuza petrissage, pentru golirea foliculilor pilosebacei de surplusul de sebum

12Masca – astringenta, absorbanta-de namol- caolin + CaCO3 + ihtio 3 la suta

13Pulverizare cu lotiune tonica sau infuzie14Crema de zi , hidratanta

Page 86: Tina cosmetica

SCHEMA GENERALA TRATAMENT TEN PLETORIC

1. Scop: curatire , reglementarea secretiei sebacee, asanarea infectiei

2. Proces de baza: curatirea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina4. Completarea demachierii: cu lotiune detergenta , apoi examenul

cosmetic5. Vaporizarea calda – 5 min.6. Gomajul vegetal

g. albus spuma + malaih. Ca CO3+ crema saponata ------------i. SiO2 + crema saponata ALTERNATIVj. Ca CO3 cu tifon umezit

14. Dezincrustarea electrica, prin saponificarea sebumului din profunzime ------

15. Vaporizarea calda, 12-15 min., in completare16. Extragerea comedoanelor17. Dezinfectia, cu ciuperca plata a Electrodermului si cu electrodul

ac , cand e cazul18. Vapozon, 10 min., pentru ozonizare si oxigenare19. Masaj manual,cu ulei de germeni, crema saponata cu infuzie si

sec20. Completarea masajului cu aparatele:

a. Sebaspir- ventuza petrissageb. Lampa de ultraviolete, pentru reglarea secretiei sebacee si

refacerea epidermei21. Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – absorbanta,

astringenta, medicamentoasa:a. caolin + CaCO3+ MgCO3 + infuzieb. masti de namolc. drojdie + miere + infuzied. caolin + CaCO3 + sulf + ihtiol 2 la suta

22. Pulverizare rece cu infuzii sau apa minerala sau REACIDIFIERE in caz de dezincrustare

23. Crema de zi hidratanta24. Interval: 2 saptamani

SCHEMA GENERALA TRATAMENT TEN CASECTIC

1. Scop: curatire superficiala, hranire, hidratare, tonifiere

Page 87: Tina cosmetica

2. Proces de baza: hranire si hidratare3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina4. Completarea demachierii: cu infuzie tonica, apoi examenul

cosmetic5. Gomajul vegetal : mucilagiu din flori de tei cu tarate6. Vaporizarea calda – 12 min., intensitate moderata, pentru

hidratare7. Extragerea comedoanelor8. Dezinfectia, cu lotiune dezinfectanta9. Ionizarea cu sucuri de fructe, sau fructe emoliente, pentru

hranire, hidratare, tonifiere10. Masaj manual,cu crema grasa, vitaminizata, bine

hidratata, pe baza de lanolina11. Completarea masajului cu ciuperca plata a

Electrodermului, peste crema de masaj, pentru hranire sau Vapozon in timpul masajului

12. Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – hranitoare, hidratanta, tonica, emolienta:

- galbenus + ulei + miere- caimac + suc de morcovi- geluri sau mucilagii de amidon- caolin + zeamil+ faina de in + lapte praf + pollen + miere + infuzie

13 Completare masca cu ciuperca plata a Electrodermului, peste o compresa cu infuzie tonica sau apa minerala pentru hranire si hidratare sau Vapozon peste masca, pentru hraniree si hidratare

16. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzii, pentru hidratare si tonifiere

17. Crema de zi semigrasa, hidratanta

TENUL SENIL:Scop:

b. imbunatatirea circulatiei sanguinec. imbunatatirea tonusului musculard. rehidratarea

SCHEMA TRATAMENT TEN SENIL USCAT

Prima etapa

Relaxare 20 – 30 min.

1.Scop: curatirea

Page 88: Tina cosmetica

2. Proces de baza: curatirea 3.Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina 4.Completarea demachierii: cu infuzie

5. Gomajul vegetal cu mucilagiu din flori de tei cu tarate, 1/saptamana6. Vaporizarea calda 15 min., cu intensitate moderata, pentru hidratare7. Extragerea comedoanelor8. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca plata a Electrodermului9 Masaj manual,cu crema grasa, vitaminizata, bine hidratata, pe

baza de lanolina10Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – grasa11. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzie12Crema de zi , hidratanta sau semigrasa

Pauza o saptamana

TEN SENIL USCAT

A doua etapa

1.Scop: revitalizare si tonifiere2. Proces de baza: tonifiere3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina4 Completarea demachierii: cu infuzie calmanta5 Vaporizarea calda –15 min. cu intensitate medie6 Extragerea comedoanelor7. Dezinfectie cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca plata a Electrodermului8Ionizarea cu fructe sau sucuri de fructe cu efect tonic: piersici, visine, portocala, mandarina, struguri albi, capsuni, fragi, pentru tonifiere, hidratare, oxigenare9 Masajul manual 20 min. cu crema grasa, vitaminizata, bine

hidratata, pe baza de lanolina10Completare masaj cu aparatele: ciuperca plata a Electrodermului

peste crema de masaj, vapozon in timpul masajului11Masca – tonica, revitalizanta, cu pollen, laptisor de matca, extracte

embrionare, vitamine, sucuri de fructe12Pulverizare rece cu lotiune tonica13Crema de zi hidratanta sau semigrasa

SCHEMA TRATAMENT TEN SENIL GRAS

Page 89: Tina cosmetica

Relaxare 20 – 30 min.

Prima etapA

1.Scop: curatirea2. Proces de baza: curatirea

3.Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina 4.Completarea demachierii: cu lotiune detergenta

5. Dezincrustarea electrica, 1/luna, sau 1/ 2 saptamani6. Vaporizarea calda 15 min., cu intensitate moderata, pentru hidratare7. Extragerea comedoanelor8. Dezinfectia – cu lotiune dezinfectanta si ic completare cu ciuperca plata a Electrodermului14Masaj manual,cu ulei de germene sau crema saponata cu infuzie15Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – astringent ape

baza de susuri de fructe, extracte de plante, alge marine16. Pulverizare rece cu lotiune tonica sau infuzie17Crema de zi , hidratanta sau semigrasa

PAUZA o saptamana

TEN SENIL GRASA doua etapa

1.Scop: revitalizare si tonifiere 2. Proces de baza: tonifiere 3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de stearina

4Completarea demachierii: cu lotiune detergenta5.Vaporizarea calda –15 min. cu intensitate medie6.Extragerea comedoanelor

7. Dezinfectie cu lotiune dezinfectanta si in completare cu ciuperca plata a Electrodermului

8. Ionizarea cu fructe sau sucuri de fructe cu efect tonic: piersici, visine, portocala, mandarina, struguri albi, capsuni, fragi, pentru tonifiere, hidratare, oxigenare 9. Vapozon 10 min., pentru hidratare, tonifiere, oxigenare 10. Masajul manual 20 min cu ulei de germene sau crema saponata cu infuzie 11. Completare masaj cu aparatele: ciuperca plata a Electrodermului peste crema de masaj, vapozon in timpul masajului 12 Masca – tonica, revitalizanta, cu pollen, laptisor de matca, extracte embrionare, vitamine, sucuri de fructe

13Pulverizare rece cu lotiune tonica14Crema de zi hidratanta sau semigrasa

Page 90: Tina cosmetica

SCHEMA GENERALA TRATAMENT TEN CONGESTIV (cuperozic)

1. Scop: reglementarea circulatiei superficiale2. Proces de baza: hranirea3. Demachiere: lapte demachiant pe baza de lanolina4. Completarea demachierii: cu infuzie calmanta,

apoi examenul cosmetic5. Vaporizarea calda – 10 min., intensitate slaba6. Extragerea comedoanelor, manual7. Dezinfectia, cu lotione dezinfectanta + ciuperca

Electrodermului pentru activarea circulatiei8. Ionizarea, 5 min., cu fructe calmante: caise, pere

moi, pepene galben, banana, pentru hranire, hidratare, tonifiere

9. Masaj manual,cu crema grasa, vitaminizata, bine hidratata,

10. Completarea masajului cu aparatul- nelectrodul rulou al Electrodermului

11. Aplicarea mastii (crema grasa in jurul ochilor) – grasa, hranitoare, emolienta, calmanta, decongestiva:

- geluri- fainuri cu uleiuri- caolin+ zeamil + faina de in + miere+ infuzie calmanta sau suc de fructe calmant- zeamil + suc de portocale caldut12. Vapozon 10 min., peste masca13. Pulverizare rece cu infuzii calmante tei, nalba,

soc, musetel, coada soricelului)14. Crema de zi protectoare, hidratanta, semigrasa.15. Interval: 2 saptamani