Tibetul secret - Fosco Maraini - Libris.ro secret... · 2019-09-03 · t4 FOSCO MARAINI Ocupalia...

9
Coperta de L OPRI$AN . Coperla I: Palatul Potala din Lhasa. Treptele impundtoare, ce taie muntele in diagonald, asemeni unor briuri dolomitice, conduc spre incdperile de onoare ale ,,Vaticanului budisf'. . Coperta IY: Buddha incoronat (J6wo Rimpoche). Se crede cd prinlesa chinezd Wen Ch'eng i-a adus in dar solului sdu, regele Songtsen-gampo, aceastd imagine im- pozantd a lui Buddha, veneratd Ei astdzi in templul Jockhang din Lhasa. Profesorul G. Tucci considerd cd e o operd mai recentS. O examinare amdnunlitd e difrcil insd de realizat din cauza minunatelor podoabe din aur qi pietre pre{ioase cu care este acoperitd si mai ales din pricina opera{iei anuale de curd{ire si aurire a chipului. Titlul original: Fosco Maraini, Segreto Tibet, nuova edizione, Coibaccio, Milano, 1998. O 1998 Casa Editrice Cortraccio s.r.l., Milano. @ Pentru fotografiile in culori: 1981, Jugoslovenska Revila, Belgrad. Editura SAECULUM I. O. ISBN 978-97 3-642-420-5 O Toate drepturile penhu versiunea romAneascd sunt rezervate Editurii SAECULLIM I. O. TIBETIJL StrCRtrT Traducere de MICHAELA SCHIOPU t FOSCO MARAINI Editura SAECULUM I. O Bucuresti, 2019

Transcript of Tibetul secret - Fosco Maraini - Libris.ro secret... · 2019-09-03 · t4 FOSCO MARAINI Ocupalia...

Page 1: Tibetul secret - Fosco Maraini - Libris.ro secret... · 2019-09-03 · t4 FOSCO MARAINI Ocupalia chinezd, inceputd in octombrie 1950 si pecetluit6 cdteva luni dupd aceea prin ratificarea

Coperta de L OPRI$AN

. Coperla I: Palatul Potala din Lhasa. Treptele impundtoare, ce taiemuntele in diagonald, asemeni unor briuri dolomitice,conduc spre incdperile de onoare ale ,,Vaticanuluibudisf'.

. Coperta IY: Buddha incoronat (J6wo Rimpoche). Se crede cdprinlesa chinezd Wen Ch'eng i-a adus in dar soluluisdu, regele Songtsen-gampo, aceastd imagine im-pozantd a lui Buddha, veneratd Ei astdzi in templulJockhang din Lhasa. Profesorul G. Tucci considerdcd e o operd mai recentS. O examinare amdnunlitd edifrcil insd de realizat din cauza minunatelor podoabedin aur qi pietre pre{ioase cu care este acoperitd simai ales din pricina opera{iei anuale de curd{ire siaurire a chipului.

Titlul original: Fosco Maraini, Segreto Tibet, nuova edizione,Coibaccio, Milano, 1998.

O 1998 Casa Editrice Cortraccio s.r.l., Milano.@ Pentru fotografiile in culori: 1981, Jugoslovenska Revila,

Belgrad.

Editura SAECULUM I. O.ISBN 978-97 3-642-420-5

O Toate drepturile penhu versiunea romAneascd sunt rezervateEditurii SAECULLIM I. O.

TIBETIJLStrCRtrT

Traducere de

MICHAELA SCHIOPUt

FOSCO MARAINI

Editura SAECULUM I. OBucuresti, 2019

Page 2: Tibetul secret - Fosco Maraini - Libris.ro secret... · 2019-09-03 · t4 FOSCO MARAINI Ocupalia chinezd, inceputd in octombrie 1950 si pecetluit6 cdteva luni dupd aceea prin ratificarea

412 FOSCO MARA]NI

mahayanei (v). Este ,,vehiculul" din budismul tantric, care a fostperfecf,onat, in special in Bengal, in timpul secolelor V-X, transmismai pe urmd in Tibet.

YAB-I'UM,,Tatd-marnd"; imperecherea misticd a doud divinitdli, sau a

unui Buddha cu energia sa (shahi) (v). Manifestare caracteristiciia fanteziei pe care o demonstreazd budismul tantric, in crearea dcsimboluri indrdzne{e si scandaloase, dar cu semnifica{ii profunde side mare eficacitate.

YAMA, Tib. Shinje / gShin-rjeZeu al mor{ii, regele infemului. Este reprezentat in aspccl

infiordtor, albastru-negru, avAnd un cap de iac sdlbatic; cdldreslcun taur feroce pe punctul de a viola o nefericitd, aflatd sub el; indreapta line un scephu-schelet, in stAnga un la! pentru prindere:rprdzilor (omenesti); are un colier din capete tdiate, qi o coroand clincranii; este impodobit cu diferite giuvaeruri qi qerpi; membrul estcin ereclie furibund5. Adeseori apare inso{it de so{ia-sord Yami.ciufulitd, cuprinsd de un orgasm nestdp6nit; ea line intr-o m6r.ticraniul-cup5 plin de sdnge. Yama mai apare intr-o fonnd inr-b16nzitd, ca divinitate care sus{ine ,,Roata Vie!ii".

YAMANTAKA, Tib. Dorje-chiche / rDo-rje- jigs'byed,,Cel care il invinge pe Yama", adicd invingdtorul zeului morlii

Divinitate protectoare, in special ai Gehtg-pct. Dorje-chiche maicste considerat ca un aspect al lui Vajrabhairava.

YUMBU-LAGANG / Yum*bu-lha-khangCea mai veche conshrrcjie din Tibet, datdnd din perio:,rcll

rcgzrtului (600-850). Templu qi castel totodatd, se indl{a in valc:rclin Yarlung. A fost distrus cu fanatism de gdrzlle rosii, reconstrLritastizi-

YAMDROK-TSO / Yar-'brog-mt,shoLacul Yamdrok (,,a1 Pdgunilor de Sus"); un complex de o

extraordinard fiumuse{e cu fiorduri de apd dulce care se strecoerliiprintre munlii aizi la sud de Tsang-po, pe drumul dintre Lhasa siGyantse. Pe ldrmurile sale de la apus se ridicd resturile mdndstiliiSamding. (v).

Cuprins

Scrisoarea de introducere a lui Bernard Berenson . . . . . - 5

Prefafa .....-7Atunci si acum (1937/48 qi 1998) 11

I. DB,I-A MARECIIIARO LA YOGA 15PortulNapoli,c[rtilearate . ... '.15Pc mare. Wiltlo provoaci totul l(rTot pe marc. ,,Cit aratd misuritoarea apei?" . l7Alcxandria in !)gipt; grecul gnostic a r{mas la prostituatele

ncgroide lltCairol granit, sarcolage, rnilenii, usturoi - 71

Marea Roqic: ,,urdsc, de cxcmplu, stiinta!" . - - 22

Massaua, Gibuti: ,,Numai cu italicnii era mincdtorie marc!" - - 2'lAdenl rniracole, Mexic, nomazi, punere iu ghips - 25

La portilc Indiei: pentru a ieEi din ,,maya" - 2'lRelecturd 1998 ' zlJ

II.INDO-GOTIC SI JUNGLE INVIZIBILE . . . 2')Bombay, cunoaqtdrca lumii cu nasul . . - 29Tot Bombay: cum si ne intelegcm? . . . 31

Blcphanfa:ola{I,intregul .. ...33Iar Elcphanta: lumca ca o catedrald, lumea ca utcr . . . . . 34in tren, intrc Bombay qi Calcutta; treuuri virile si trcnuri cunucc 38Calcutta:,,Perhaps lvant boy, lirr massagc?" . . . . " . . . . 39Siliguri, lapoaleleHimalayei . '...45RelecturI1998.. ...45

III. DE LA FERIGA LA GHETAR . . . 48Sikkim,delal'erig5laghc{ar.'.... ...48Cangtok; prAnz la Nlaharadjah . . - 54Changu,Verlainesioarneni-vint. ....59Relectur{Igg8.. .... .61

IV.NATU-LA,INTRAREAINTTBET . . . . . . 64Ro-lang, cadavre in picioarc . - - 64Popasul din Chubitanga; implicarc si explicatie . . . - - 67MdnlstireaKar-gyu,iimbolismul,,choriencJlor . . - -70Ilclcctrrri 1998. . . . - .73

V. MARELE UNT SI EXOTICUL TNVERSAT . . 76Ministirea Kar-glu: ce a vlzut Iarna Ton-gyc? . . . . . . . . 76Relecturilgg8.. .'88

Page 3: Tibetul secret - Fosco Maraini - Libris.ro secret... · 2019-09-03 · t4 FOSCO MARAINI Ocupalia chinezd, inceputd in octombrie 1950 si pecetluit6 cdteva luni dupd aceea prin ratificarea

414 FOSCO MARAINI

VI. OASPETI AI UNUI SAT TIBETAN . . 90Doutr moiuri de a ctrItrtori . 90Functionarullobsang; mAndriesiprejudecati . . . . . 9lBodhisattvacelviu. .. - - -97Yizitala Bodhisattvacelviu .....98Primarul Mingyur: de ce nu exportati corali? . . . . . .99Dupil amiaza la torent . . . 103LamaKargyu-pa;dansuldegetelor ..... 103CroitorulTob-chen;ctrileinitiatilor ... .. l{14Sus la schit; linistea mesei dintr*un craniu . . . . . . l(17Doamna Yishe; vrtrjitori ai mecanicii gi slin(i ai

larmaciei....: ....108Mflntrstirea Pak-jan; cele sase lucruri bune si I'etita cu buzi de

iepure . . . . 111Relecturtrl998.. ..... 116

VII. METAI.TZICA SI POLITICA iN,tSU DE SUS . . ,I2OMAntrstirea Dung-I{ar: ,,Cine este zeul t[u protector?oo . . . . l2OLing-ma-tang: cine ne va spune via(a intimtr a secretului? . . 122M6nilstirea Dung-kar; imperecheri monstruoase il protejeaztr pe

t25133143145148

153153155

t69169172176

lsptrsirea .....178Amintirealitrelulei .....179Zborurile printre nori si salturi in milruntaie . . . . . la2Yatung; ultima zio darul lui lama Ngawang . . . . . . I83

XI.BETIADESCOPERIRILOR .....I84Phaii; vAntul nu tine seama de rugliciuni . . 184Tuna, Dochen, unele din cele mai fiumoasc locuri din lume 186MAnistirea Kyangphu, Mara it ispiteste pe Buddha pentru ultima

oartr.. .....188Mdnlstirea Kyangphu: ,,Stiati ctr ne bucurlm de un privilegiu

extraordinar?'0.... ..193Minilstirea Kyangphu; c[utind trul'ele stiintei . . . . . . . . . 196Minlstirea Kyangphu: universul are structura sccrettr a unui

cristal. .. ... 199Samada;cartofisimandala ..... 203Samada; un lama necunoscut apare in lbtogralii . . . 213

TII]ETUL StsCI{F]'f 415

214219) )'7

229...229

Turnir lilosofic intre 'fucci si Khampo . . . . 230Carneacapdcat ......234Ororileprotectoare ....236Fiulstincii .... 237Un mare tcmplu, comori nenumirate . . . . 24O

Kum-Bum, celc o sutil dc mii de imagini . . 247Singurhtatea e otravtr sau llacdri " . 250Milarepa,vrijitor,pustnicsipoet ...... 253Oribilele obiccte ale Cipitanului de Forttrreafn . . . . 259

,,Cintul dc noapte al unul pistor pribeag in Asia'o . . 263Relecturtrlggg.. .....263

XIII.LHASA,'PAMANTALZEILOR". . . . . .269XIV. INTOARCEREA iN OCCTDENT TRAVERSAND

HTMALAYA . .. .272Valea Tang-kar. Dezaprobarea ,,Credinfci Nobile" . . 272in cortul nomazilor: lrumoasa arcasl 273Pasul Tang-kar (4900 m.); minun5lii ale naturii si literatura

secolului al XIX-leaLachung, vrdjitoarele lui JampelGangtok; intimpinat de ScarlattiDon Tashi; antichit5{i si revolufiiPrintesa citeste poeziilc pustnicului,rDe cc sd-mi semnez lucrarea?'oDe la dragostc qi poliandrie, Ia dansurile preo{ilor

lama. .....293curcubeullunar. ..... 297Omul-vAnt mecanic. in jos rimAne Asia . . . 29a

XV. NOTE DESPRE BUDISMUL TIBETAN . . .299Aventura metalizici a prinfului Gautama . . 299

XV[.NOTEDESPREISTORIATIBETULUI . . . . .. .32IDe la regii care coboartr din cer, la comisarii care urctr din

CAmpie .....321Regatul(aprolimativ600-850) ...322Crizlsirenastcre(850-1200) ....329Aba{iisakya(1200-r350) ......331Prcla(i gi StipAnitori (secolele XIV-XVII) . . 333Ascensiunea adeptilor Gelug-pa (1400-1720) . . . 334Dalai Lama si prezenta manciuriani (1720-1912) . . . 339Independenta(I9f2-1951) ...... 345Tibetul in stipinirca Chinei (1951 pdnd azi) . . . 351Anii optzeci qi noulzeci ai slhrqitului de sccol . . . . . 364in concluzie:'despre problema tibetantr . . . 372

cLosAR . . .378

Mdnistirea Dregun; incdperea spaimclorMAntrstirea llvangl Ia originile artci tibetaneRelectur[ 1998 . .

XII. GYANTSE ..VARFU L RECAL"in deplrtarc sclipesc acoperi;uri dc aur

Doctorul care mediteazl . . .Succesiune prin reincarnare. . .Chumbi: ne vor azv0rli in pusctrrie?Yatung: un senior feudal pe podNote despre guvernul Tibetului

VIII. PRINTUL SI-A DARUTT OCHII CERSETORULUIYatung; tter#ezlYatung; legenda lui Trimikunden

IX. MISTERIOSII BON-POPcmogang; cuitul originar. . . .

X. VIZIUNILE MORTILOR .Lama Ngawang: ,,s,tite1i de fapt oameni civilizafi, ca noi...oo . .\ iziunile mortilorMtrstile

2772tj02tilr2822lJ5290r6t

t6l

Page 4: Tibetul secret - Fosco Maraini - Libris.ro secret... · 2019-09-03 · t4 FOSCO MARAINI Ocupalia chinezd, inceputd in octombrie 1950 si pecetluit6 cdteva luni dupd aceea prin ratificarea

t4 FOSCO MARAINI

Ocupalia chinezd, inceputd in octombrie 1950 si pecetluit6cdteva luni dupd aceea prin ratificarea tratatului din 24 mai 1951,pdrea a se menf,ne in limitele unui program de reforme, de careera nevoie fbrd indoiald, dar care trebuiau puse in practicd cu atenlie,linAnd cont de imprejurdrile deosebite, Ei ?n mod treptat. Timp dec6liva ani promisiunile nu au fost cu totul inselate. Mai pe urmddificila si himerica armonie s-a ndruit, tibetanii s-au revoltat, DalaiLama a fugit in India (1959), Ei asupra Tibetului s-au abitut vremurinemiloase si pline de oroare. Deceniul 1966-1916 a fost in modspecial cel mai brutal, mai disperat si mai sdngeros, cind pesteAcoperigul Lumii, ca de altfel peste China insdsi, a bAntuit, intitulatdcu o ironie batjocoritoare, asa numita ,,revolulie culturald". Inrealitate era o ,,revolufie barbard", o alunecare sdlbaticd de-a-n-daratelea in trecutul cel mai feroce ;i distrugdtor al fiinlei umane,vandalisme, violenle nebureqti, abuzuri de toate genurile, cruzimicumplite constituiau rodul zilnic al unui fanatism orb si absurd.

Foarte impresionant e faptul ci al XIII-lea Dalai Lama, ThubtenGyatso (1880-1933), intr-un mesaj scris de mAna lui cu pu{in timp?nainte de a muri, a intrevdzut aceste posibile viitoare nefericiripentm {ara lui. ,,Cei care se afld azi in slujba statr-rlui, cdlugdri saulaici, vor vedea un Tibet ocupat de strdini; proprietd(ile lor vor ficonfiscate si ei vor fi obligali s5-1 slujeascd pe du;man, sau vor ficonstrAnsi sd rdtdceascd ca niqte cergetori. Cu to{ii vor suferirrcrronrciri de nedescris gi vor trdi intr-o fricd continud. Zilele gi

noplilc sc vor scurge cu incetul ir tot felul de suferinle".Azi, strb noul regim inaugurat de Deng Xiaoping, situa{ia pare

usrrr ir.nbundtdtild, dar rdnile dureroase provocate untri poporncstiutor si nevinovat se vindecd cu greutate.

Note

l) G. Tucci, Indo-Tibetica, vol. IV, pd4ile l, 2, 3; Reale Accademiad'Italia, Roma, 1941.

I. DE LA MARECHIAROLA YOGA

Portul Napoli, cirtile ^ratePe chei, in fala micului vapor, agita{ie de plecare.De la Roma a sosit un autocar incdrcat cu materialele expediliei;

l;rzile, sacii, pachetele sunt ingrdmddite acurr peste tot: fiecare balotpo:u'ti o etichetd ,,Profesor Tucci's Expedition to Tibet". Baga.jul,':;tc ridicat la bord cu o nracara; un asistent al profesorulrri, orrtroleazd cu creionul, can-relelul si ochelarii; parcd ar stucliar,'r.bele tocarice dintr-un vechi manuscris sau ar nurndra liniile Lrnor'

rrh'ogr3rile chirrezesti rrrai pulin cunoscute.Am ajur:rs in ultimul moment, impreuni cu so{ia mea, in rnasina

lrri Piero Mele. Mama lui Piero s-a despdr(it de fiul ei la hotel: arerlrcptate, plecdrile cu trenul sunt mai uqor de suporlat, cele cu,;rponrl pot deveni dureroase; e mai bine sd-!i iei adio de la ot)('rsoand iubitd inainte de inter-minabila indepdrtare de la !dnn. Aqa.rrrr vdzut-o ultima oard pe rnama. Plecam (in anii 1938) de laItrirrdisi spre Japonia qi ea a rdmas in picioare pe chei. Ultimii, rrriosi se indepdrtau, gdtzile vamale se intorceall in birourile 1or gi,;r n"unAnea acolo, o siluet[ neagrS, sublire, sublire; se intunecase,rl)r1)ilpe gi ea tot acolo era. O r.nai vedeam. N-am mai vdzut-o. Nu.,rrr rrlai vdzut-o niciodatd.

intre timp pasarela a fost retras6. Toate bagajele se afl5 la bord.( iruscppe Tucci, celebrul explorator italian, are in sflrsit cAteva clipe,l\" r,-tgaz, se aratd ;i ?gi salutd asistenlii venili de la Roma pentru.r i spune la revedere, bliatul lui fluturd o batistd, cAliva prieteni,';r;rtrlitani au coborat ?n porl cu aceasti ocazie. Este un om mic de';trr{rrrzi, spre cincizeci de ani, cu pdrul ldsucit ciudat in bdtaia

';rrrlrrlui gi favori{i; ar trebui sd se imbrace ca pe la 1880; de faptrrrr il preocupd cum aratd. Sub bra! poartd nelipsita car1e. Peste doar, rrrt:i rninute - pot sd jur - isi va gdsi un col{isorpenhu a se apuca,lt^citit. Si citeasci? CuvAntul nu e potrivitl Ar trebui sd gisim o

Page 5: Tibetul secret - Fosco Maraini - Libris.ro secret... · 2019-09-03 · t4 FOSCO MARAINI Ocupalia chinezd, inceputd in octombrie 1950 si pecetluit6 cdteva luni dupd aceea prin ratificarea

T6 FOSCO MARAINI

expresie apropiatA de verbul ,,a ara". Am observat asta de multeori. Tucci ,,ard" o carte. O umple cu noti(e {bcute cu creionul,subliniazd pasaje intregi, rostegte cu glas tare inceputui de frazd,se eneryeazd dacd autorul spune prostii, sau strigS ,,la naiba" cdndse enttrziasmeazd. Dupd ce cartea e stoarsd bine, ca o brazdd carea rodit din plin, cade epuizatd pe punte.

Pe mare. Wildo provoacd totul

Wildo imi sare in brale; Wildo imi linge mAinile.Face parte - acest Wildo - din acele rase deosebite de c6ini,

care cu cAt individul in cauzd, e mai urAt, cu atAt mai mult trebuiesd exclami ,,ce frumuse{e, ce frumusele!" Despre culoare mai binesd nu vorbim; un fel de maroniu spre violet murdar. Din blanabogatd care i-a ddruit-o natura s-au mai salvat de masina de tunsdoar un mo! pe cap, un pdmStuf in vArful cozii qi niste smocuri injosul l6bu{elor. Privirea lui e intr-un fel duioasd: parcd ar spune tottimpul: ,,De ce m-au pocit in felul dsta?". inlelegi imediat cd Wildoe prostul. Si un cdine prost este de neiertat, atunci cAnd nu e frumos.StdpAnii lui Wildo sunt doi americani, so! qi so{ie, bogali gi liniqti{i.Au incdrcat la bord o masind lungd cAt un vapor. Stau in cabinelecdpitanului. Afiqeaz5 un aer exotic de lume bund. Se duc in India.

In barul vaporului lumea se agitb fbrd incetare, cum se intAmpldirnediat dupd plecare; c6nd va suna clopolelul qi vizitatorii vorcobori, afunci se va ldsa liniqtea. E ciudat tofusi cum pot fi observateh.rcrurile cele mai ascunse afunci cAnd in jur este miqcare. Tibetanade exemplu. Cu pufn timp in urmd am descoperit o expresie foartefiumoasd si profundd, kun-shi, care inseamnb ,,cel care provoacdtoful", ,,cel care dd nagtere la tof'. Dar acesta nu este, cum s-arputea crede, Dumnezeu ci sufletul, mintea, incepuful conEtiinlei.Noi occidentalii ne-am imaginat intotdeauna sufletul ca pe un felde oglindd a lumii exterioare; tibetanii (urrnasii Indiei) au fost inschimb de secole niste idealiqti imp5timili. Indiscutabil, eul creeazdlumea! Fdrd oglinz| fbrd false iluzii despre lumea ,,exterioard".

In timp ce beau un whisky in tovdrdgia lui Piero, iatS-l din noupe Wildo. Trebuie sd fac urmdtaorea declarafie, referitor la Wildo:sunt de acord cu proiectarea din addncurile eului meu a oricdruilucru, dar nu qi a lui. Wildo este pentru mine ceva necreat, etem,si refuz sd dau nastere - chiar de la subconstient la subconqtient -unor asemenea pocitanii. Continuu sd studiez tibetana. Cdldtorii seplimbd prin fala mea; copiii se h6rjonesc IEcAnd zgomot. in ae.

I lllliTUL SIICRET t7

plrrteste o stare de nervozitate. Tibetana este o limbd simpaticd, nu;rlc singular, plural, genr-ri, arlicole qi alte complicalii gramaticale.l'.xistI insd titlurile distinctive; Teribilele Distinc{ii. De exemplu ,,arrrrrri" referitor la o persoand comund se spune shak-pa, dar dcsprcrrrr lama impoftant lan-shing-la phep-pa, gi despre ru-r Dalai LarlaLreshing-la chip-g,ttt nanTg-wa, ceea ce inseamnd ,,s-a indlfat plinrlc onoare cu trupul sdu in paradis".

Pentru a treia oar5 apare Wildo. Numele pare a-i veni dc laI)cauville rdstuinat; Deauville, Ville-deau" Wildo. Nu dragd, nu nerrnprietenim, esti prea rudt si prost. Sau tocmai fiindci eqti atAt derrt:llricit ne vom imprieteni?

Am ldsat Napoli cu totul in urmd. Orele trec in alt ritm acum.,'\rrr vdzut Capri; pe urmd s-a ldsat noaptea. Prima seard la bord;rlc intotdeauna ceva special (cine nu s-a oprit o clipd sd obserwerrltirna licdrire de lurnind a serii pe valurile de culoarea o!elului?).I'ttt'lir un peu mourir si asa rnai deparle, nu ne-am inceput incdrroua viatd. Pe de altb parle, cAnd e vorba de o,,expedi{ie" este unl,rirn moment, dupd atAta timp, in care fiecare iqi poate trager:rsrrfiarea pentru a-si spune: ,,Bine, iatd-ne pleca{i cu adevdrat".

Tot pe mare. ,,Cat aratdmisurfltoarea apei?66

in aceste ztle atn putut sd-mi ldmuresc uneie lucruri. Am,lt'scoperit cine este cel mai imporlant personaj de la bord, cel cu,:rrc in mod machiavelic ar trebui sd te pui bine: e Wildo. Cei doi

'rrrrcricani par a fi stdpAnii vaporului si cuvAntul lor este ascultatrrrrccliat; Wildo este stdp6nul americanilor si cea mai micd dorin{d;r lrri este implinitd pe moment. Wildo doarme, vI rugdm liniqte;Wilclo trebuie sd facd miqcare, bucurali-vd domnilor; lui Wildorrrr-i place pegtele, si nu i se dea peste; Wildo e infricosat, nu vdririsca{i; Wildo e grdbit, da{i-vd la o parte; Wildo domnegte pesterroi [o!i. Glumegte, privi{i-l c6t e de fresc! Aleargd ca un can'rpion!)it;r nemiscat, e absolut divin!

In timpul ista studiul tibetanei imi dezvdluie lucruri noi giurlcrcsante. De exemplu,,cAt e ceasul" se spune chtt-tso katso" care

'rr:;cirmnl ,,cdt aratd. mdsurdtoarea apei?" Imi aminteqte de tirnpurileur care orele erau mdsurate cu o clepsidrd. La dnr/c- tang-che/m -,rtlicir la qase;i jumdtate - sund primul gong; cobor sd md schimb,,rpoi md intorc la bar pentm a lua obisnuitul cocktail cu Piero qi, r rr rcricana.

Page 6: Tibetul secret - Fosco Maraini - Libris.ro secret... · 2019-09-03 · t4 FOSCO MARAINI Ocupalia chinezd, inceputd in octombrie 1950 si pecetluit6 cdteva luni dupd aceea prin ratificarea

18 F-OSCO MARAINI

Jane, stdpdna lui Wildo, are o parlicularitate: pdrul complet albsi o fa{d cu un aer tineresc. Canna\ta ei are prospe{ime si ochii suntluminosi; surdsul ei este in acelasi timp bldnd si mali{ios. E maiaproape de cincizeci de ani dec6t de palttzeci. Sau poate a depdqitcei cincizeci de ani. Pielea de pe mAini este imbdtr6nitS; privirea siobrajii au rdmas tineri. Conversalia ei e spirituald, a umblat multprin lume, il admird de Thomton Wilder, crede in metempsihozd,ii cunoaste pe croitorii cei mai vestili ai Parisului si nu poate sufericafe-society din New York.

Solul ei este sclavul total al lui Wildo. Jane igi trateazd cd{elusulcomporlAndu-se ca o persoand norrnalfi intotdeauna cu afec{iunefrrd a cddea in dulcegdrii. Domnul Millicent in schimb se pierdein drdgdldqenii fatp de Wildo. E de ajuns sd pronun{i numelecd{elugului pentru a-l vedea cum devine o carameld. Este un domninalt cu aer levantin si degetele fine ca firele subliri de sparanghel.Mb inqel eu sau poarld o brdlard de aur? Picioarele ii sunt deasemenilungi, subliri, a7be, acoperite de un pdr negru si rar, soldurile suntlate, are din! puqi gi se incarcd cu nenumdrate aparate de fotografiatsi de filmat, atArnate de g6t.

Alexandria in Egipt;grecul gnostic a rimas la

prostituatele negroide

La inceput nu au vrut sd ne permitl debarcarea (Paqaportitalian? Nu cobor0! - a spus un poli{ist egiptean pe cdt de gras peatdt de nepoliticos). Fe urmd, datoritd interwpn{iei autoritdtilornoastre, arn reuqit ri pr'rn"- piciorul pe pdmAntl.

Alexandria este unul din acele orase care se pot lduda cd au o,,fa\adA"; ea dd spre mare si e alcdtuitd din minunlata falezd ReginaNazleh. Arheologii spun cI Alexandria clasici - in secolele in careea era consideratd unul din principalele orage ale lumii - a ar.utintotdeauna un aspect marcat elenic; si astdzi noua Alexandrie,rendscutd in partea aceasta de o sutd de ani, are un aspect cu tofuleuropean: strdzi largi, cu multe vehicule, strdjuite de clddirimodeme; magazine ftumoase, pie{e de mari dimensiuni. Portariinegri inalli de la Cecil Hotel, in cdmdqi albe Ei fes rosu, stau acolocu un aer care il face pe cdldtor sd exclame ,,hic sunt leones!".

Dar leones se afld departe. Unicul element exotc este fesul, pecare il vezi pe capul tuturor bdrba{ilor aproape, uneori le vine bine

I IItI|IUL SECRET

:ri lc conferi celor care il poarl5 un aer de superioritate. Cel maipolrivit pentnr fes este levantinul adevdrat de v6rstd medie, elegant,,:rrr-r ciudat dupd privire, dar plin de bundvoin{d dacd ii observiI'rrzele si obrajii. Le std bine fbsul si tinerilor cu siluete subliri, in,'.'lrii cdrora strblucesc pasiuni periculoase de fanatici sau in sfirsitl':rtlinilor infelep{i cu barba albd si ochelari cu bare de aur. EsteticaIt'sului este subtild, plind de subin{elesuri qi nuanle. DomnulN4illicent qi-a cumpdrat imediat un fes; cu aspectul sdu de levantin,rr vine foarle bine.

Aseard am cinat la Pastroudis, un restaurant faimos unde se

,luc to{i cei care se respectd. Printre ei se aflau o mullime de blonderrolclice, sigure pe ele ca niqte sefilne de exclamare, qi de bdtr6nei;';rsa burtoqi. Mai erau provinciali, pur Ei simplu graqi, qi familiiI'rrrc ai cdror membri devorau cu aviditate nigte delicateselrpicioase. Jane fiemdta toatd: ,,uita!i-vi la pdlSria Sleia din col1".i-lrru: ,,ati vdzut frumoasa si monstrrtl?". Prdnzul a fost delicios;,, 'rrrttt'dos de neegalat.

Frumoasa si monstr-ul se aflau lAngd noi. Era un cuplu de noir r r r bogd{i{i. Treabd recentd, am spune. El, imbrdcat in albastnr inchis,,rvt:ir in picioare niste pantofi de un galben {ipdtor; ea afiEa un modelrrr verde pal evident lucrat pentru o persoand normalS si nu penhul()r'nrele ei monumentale care pdreau cA vor sd se reverse din toate

t':rr'(ile ca niqte balonage. Pe buze rujul era pus cu chilogramul iarl;r rrriini si la git purta valuri de perle. Trebuie cd totul s-a petrecut.rtiit de neasteptat incAt cei doi nu-qi reveniserd ?ncd din emo{ie;:rtrr(call liniEti{i si nemigca{i, intr-un fel de teroare a fericirii.

Dupb cind m-am dus cu Jane qi Piero sd explordm Alexandda.l'rlu stiu cum, ni se aldturd un grec, care vorbea prost qi cu ort'lrcziciune inspdimAntltoare in toate limbile. Era cultivat, dari i i i ildar; era mozolit gi iqi pigulea nasul in mod neru.sinat. La venirea';t'rii am trecut din localurile bune in cele mijlocii, din cele mijlociirrr rmele rdu famate ;i apoi in cele de prost gust. Grecul imi totvrrrbea incet la ureche, cu repeziciune, de parad ff fi incredin{at or;povcdanie pe patul mor{ii, despre Alexandria clasicd qi biblioteca

','rl,ilor Ptolemei; apoi cita versuri din Calimah si debita pove;til,lirre de talent si imagina{ie. in sfirsit comanda bduturi de culoarcr t'r-cle.

Pe mdsurd ce coboram pe panta rdului, trecdnd din strdzirr(unecoase pe uli{e strAmte, in trepte, cu canale puturoase la mijloc,r,.recul devenea tot mai spiritual qi se transfigura. intAi imi spunea:.t"hoi, la Alexandria se cunostea distan{a de la pdmAnt la soare cu

,krrrI mii de ani inainte..." apoi a trecut la cerurile filosofiei gnostice.

t9

Page 7: Tibetul secret - Fosco Maraini - Libris.ro secret... · 2019-09-03 · t4 FOSCO MARAINI Ocupalia chinezd, inceputd in octombrie 1950 si pecetluit6 cdteva luni dupd aceea prin ratificarea

20 FOSCO MARAINI

CAnd am intrat intr-r.rn bordei impuf,t, printre prostituate negroideoribile (in timp ce Jane exclama: ,,as vrea sd cunosc vialanesterilizat[, lucruri vechi de milioane de ani...") grecul, care pdreacd nu observ5 nimic, incepu sd vorbeascd cu entuziasm despre Abis.

Ce imagina{ie - spunea - ce indrdzneallla acei pdrin{i gnostici,Basilide, Valentinus! S5-l numeqti pe Dumnezew, Cel care este

Cretorul Totului, cheia de boltd a universului, sd-l numeqti Abis!Aici ?n Alexandria p6n5 si nisipul este sfhnt prin marile lucrdri alespiritului. Madame, messieurs, eu mi proclam gnostic; doresc sd

fiu demn de acastd \drdnd. glorioasd pe care o cdlcdm. Tdr6nd decapodopere distruse, de papirusuri, de curlezane, de savan{i simartiri, chiar de regine gi de poe!i...

in timpul Ssta doud dintre nefericite dansau (foarte prost) goalesau aproape, in acompaniamentul unui c6ntec monoton, trist si insunetele unei tobe pe care o femeie imbrdcatd in negnr o linea pegennnchi. Singura persoani care pdrea cd se excitd era tocmaifemeia-orchestrd. Pieptul ei monumental dansa gi sdlta de subinveliqurile de bumbac negru ale rochiei, iar ochii porcini, infundaliin grdsime, ca douS ace de gdmdlie, strdluceau de extazul obscence o cuprindea. Grecul continua sd declame asemeni unui disc. $itotuqi spunea lucruri atAt de ftumoase incAt m-a ldcut sd md ducla fereastrd - pentru a privi stelele gi a respira aeml nop{ii - o clipd.

- Abisul fecundeazd Tdcerea Vegnicd, infelegefi? Si totulinccpe de aici. DumneavoastrS, eu, tu, ei, bdtrana cu tamburul, chiarsi nenorocita aia care se leagdnd, suntem cu to{ii fiii Abisului qi ai'fi'icerii. Tatil, Abisurile; mama, Tdcerile. Ne vom ?ntoarce, ne vomintoarce...

Un negru sinistru a scos culitul fiindcb bacqiqul i s-a pdrutinsuficient. Jane a fipat. Am fugit ca nigte laqi. Grecul gnostic a

rdmas la prostituatele negroide.AstAzi mergem cu tolii la Cairo, Jane, solul ei, Piero, eu qi

Wildo. De unde a apdrat masina asta americand nou nou{d? Nueste cea de la bord; aceea e de un albastm inchis, asta e gri deschis.Oaspelii noqtri sunt admirabil de misterioEi. Nu credeam cd existdamericani misteriosi, deoarece misterul este semnul unei civiliza{iivechi; iat?i cum se deschid noi domenii penhu gAndire qi noisubiecte de medita{ie.

Dupd obisnuitele periferii amdrdte ne afldm in plin degert.Alexandria nu are terenuri agricole io j.rt. Se trece deodatd de lacasele locuite la deserl, de la aglomeratie la singurState. in fa{anoastrd se intind doud sute si ceva de kilometri de drum asfaltat,

lllllrTUL SBCI{BT

ncglu ca un fluviu de pbcurd, care taie nisipul galben prin lungi:;osele, Ibri vegeta{ie, cdt vezi cu ochiul. Spre arnurg ne oprim unrrroment qi coborAm din masind penhu a ne dezmorli Ei a face,;itcva fotografii. Dupb zile intregi de vapor qi in oras iatd unrrroment pldcut in naturd. Nisipul portocaliu are lungi umbre,rlbirstrui; cerul e de un verde transparent; soarele ca un foc rosurrrtirzie la orizont, lErd nici un halo, fird nici cel mai mic vdl del);te lA.

Cairo, granit, sarcofage,milenii, usturoi

Stmtem la Cairo. inainte de a continua trebuie sd adaug ceva.'\:rc:ard, dupd apus, cdnd ne-am suit iar in ma;ind si ne-am reluat,lrrrrnul, soferul musulman a deschis radioul deoarece vroia si aucli"t,'rre lc rug[ciuni transmisc nu qtiu de unde. Am traversat astfi:l onrqulrrr litania unei voci de bas uimitoare. Mile Ei mile de Cloran: alirll-rlunir ca un com sublire pe cer.

l)ar sd revenim. Astdzi Piramidele. intotdeauna c ciudat slitr.ricsti prima impresie directd a unui lucru pe care il stii din, r 'pilirie, dupd reproduceri. De exemplu Fuji, care in vederi i1i aparerr,'11'11 si cuminte, cAnd am ajuns in Japonia mi s-a relevat a fi unrrrrrntc pieh'os, aspru, plin de asperitdli. Piramidele sunt si ele mult,lrlr'r.itc fa{d de cum le credeam: printre altele, sunt colorate.I .{1;spafia in alb negru gi pozele din manualele de geografie pentrulr1 {'u ne obisnuiesc cu niste piramide false, cenusii. Culoarea lor, ,tt' insd de un maroniu, asemeni plmAntului ars, sau chiar de unr,,:,rr ciu'dn1iziu. De la distan!5 sunt impunltoare ca nigte rnun{i iarlurrrirur joacd in nuan{e albdstrui pe vArfurile 1or.

Nu sunt netede, ci vdlurite; de aproape se poate spune chiar cdrr {ri:pte (aceasta din cauzd cdfa\ada a fost distrusd de oameni qi,l, lirnp). Din treaptd in treapt5, mb caldr pdnd in vArfll celei mai

'rr:rri (u lui Keops) fbrd nici o greutate.r\colo sus md asez si privesc in jur, asa cum ai adrnira

I'rrvtrlistea de pe un munte. Vdd Nilul qi in depbrtare alte piramide;, ' r,t'ologie de piramide. Nu qtiu dacd gAndul md duce la vechii regi. ,,r l:r fbr{ele secrete ale naturii. Dar nu md aflu pe un munte. Stmtt,, ., grdmadd bine calculatd de doud milioane de blocuri a cAte,|,'rur torle qi jumdtate fiecare. IJn munte te indeamnd sd g6ndeqti, ,' rrplirnd sau cu uimire la for{ele din interiorul pdmAntului care

2l

Page 8: Tibetul secret - Fosco Maraini - Libris.ro secret... · 2019-09-03 · t4 FOSCO MARAINI Ocupalia chinezd, inceputd in octombrie 1950 si pecetluit6 cdteva luni dupd aceea prin ratificarea

22 FOSCO MARAINI

au ridicat straturile de rocd spre cer; Piramida te face sd te gdndesticu sfupoare mereu noud la lenta gi ferma decizie prin care acestlucru splendid a fost indllat de oameni; sau la subtila scheldriematematicS, astronomicS, geometricd care inl5nluie prin niqte liniiinvizibile, ca o secretd pdnzd de pdianjen in legdturile 1or tdcute qi

veqnice, aceastd grdmadd uriaEd de materie; qi chiar la suferin{eleascunse, uitate, despre care ar putea vorbi fiecare din blocuri, dacdar aveajudecatS, gi gi-ar putea aminti zilele in care bra{e, piepturi,umeri de sclavi l-au transportat, l-au ridicat si l-au fixat in loculpe care se afld azi dupd at6tea secole.

Pe vArf m-a urmat un arab murdar rdu qi pisdlog a cbruirespirafe miroase a usturoi (eu ghid Piramidd, domnul dat balrshish?), nu reusesc sd scap de el; trebuie sd-l inso{esc in modobligatoriu, la intoarcere, p6nd in incdperea ce-i servea de morrrr6ntFaraonului, in inima insdsi a Piramidei. Ne tArdm in patru labe pringalerii intunecoase p6nd ajungem in sfbrEit la cripta din centrulmarei construcfii. Tdcerea este inspdimdntStoare. Granit, sarcofage,milenii, usturoi.

Marea Rosie: ,rurisc, de exemplu,stiinta !6'

La Port Said ne urcdm din nou pe vapor. Dupd pu{in ne afl5min Canalul de Suez: o altd pecete impresionantd a omuh-ri. La dreaptaqi la stdnga nisip frrd sfirqit, in mijloc acest drum de apd albdstmiecare despicd pdmAntul.

Asezatd pe un qezlong, Jane il piaptind pe Wildo: din vorbd invorbd ajungem sd compardm Suezul gi Panama.

- Eu prefer Suezul - spune ea - este mai mdre!. Se vedeeforhrl omului la orice pas. Sdpdtura e continud, n-ai timp sd respiri.Asia Ei Africa sunt sfhsiate intre ele. Un canal? E o rand pe undecurge...

- Marea, sdngele pdmdntului, nu-i aEa? - Declam ostentativfraza qi rdd.

- Chiar aga. Un loc comun? Adeseori ascund mari adevbruri!Revii la locurile comune cu duiosie in partea a doua a vie{ii;dumneata esti poate prea tdndr. Stai cuminte pentru Dumnezeu,Wildo... Wildo sare ca un mic dragon pentru a prinde cu din{ii omuscd; din{ii pocnesc ca o cutie de fildeq cu arc.

- Sunt de acord in privin{a locurilor comune - rdspund - dar

I II]IifUL SI]CRET

lrrt:llr Panama. Canalul american e plin de curbe; traversezi prin,rtlcvdrate piduri. Si toate lacurile acelea, cu insulele Iorl in canalull':urama e o pldcere sI privegti in jur cdci peisajul e mereu altnl;:rrt:i dupl cinci minute, gtim cd va fi tot aqa pe parcursui a 160 clcI rlrrrlrctri. Pana rnaine.

A doua zi intrlm in Marea Rosie, de un albastm derln tlc\.lcditerana. E incl ricoare, cdidura va incepe peste dor-rd zilc, sprcN'lirssalra. in seara asta am stat indelung pe punte discutincl cu.;( ;iuseppe Tucci. ,,hni plac doar locurile ce ascund in ele un mister"rrri-a spus savantul, in timp ce un soare putemic gi n-retzrlizat coboraryrrc orizont. Siraiul se indl{a in depdrtare ca o aparilic rnormtmosr roletd; un violet halucinant, somptuos, sacru, ce ili sugera epifanii,lrvine si chinuri infemale pe pimAntul acela al eremi{ilor, alr,'licvelor, al chiparoqilor si al pietrelor. ,,Md intereseazd,tot ce esterrrt'x1rlicabil, obscur, complicat" a continuat Tucci. Apoi a addugatrrrrtrcliat, ca qi cum s-ar fi temut sd nu faci o concesie:,,urdsc, L'rlitridinea, limpezimea, urisc, de exemplu, qtiin{a!" qi a rAs ca unliililt.

Giuseppe Tucci adord paradoxurile; il fac fericit. Ele exprimdr,s:i o nevoie a intelectului qi nu a intregii sale personalitd{i. Dacbr iitrseppe Tucci ar fi urdt qtiin{a nu ar fi cu adevbrat Giuseppelrrcci, si nici volumele operelor sale imporlante nu ar n-rai rdmAne

, :r tkrvada unei rnunci supraomenesti de cercetbri qi studii. Probabil,:r nu-i place sd fie crezut cdnd vorbegte; ceea ce il inc6ntd qi ilrt;rlli este sunetul vocii sale, inldntuirea propozi{iilor logice in.rlogis111e ciudate, posibilitatea de a duce o premizb pAnd la ultimele,,rlc consecinte.

l)cntru a-l cunoaste cu adevdrat pe Giuseppe Tucci trebuie s5*1r ,'zi intr-o cdldtorie, ca acum. Cabina sa se transfomd ir-r bibliotecd,

',' iiirou, in capeld. Cine intrd in fiecare diminea{d s5-i aranjeze, rr:;r:la trebuie sd urnble cu mare atenlie pentru a nu deranja,n()r.rlranul de hArtii qi cbr[i; peste corecturile unui volum care va,,1';rrc in cuvAnd se va afla poate un tratat de logicd in bengali, sau,rrr studiu gennan despre poezia veche chinez6; intr*zrlth piu'te,'':rrrrczi de hArlii dactilografiate vor sta amestecatc cu vr-alirr-i clclr:rrlie groasd gi striatd ale unei lucriri tibetane despre Yoga, iur,lt:rsir.lpro tuturor vor trona volume din Va16ry sau o traduccrc tlinllrrizinga.

( iiuseppe Tucci este un exemplu aproape unic ia noi al noulr-ri,'rrr;uristn, aqa cum filosoful chinez Ciruang-tsu, poetul tibetanl\lrl:rrepa sau dramaturgul japonez Chikamatsu, departe de a li,,rrrplc omamente exotice ale unei anume culturi, sunt glasuri vii

23

Page 9: Tibetul secret - Fosco Maraini - Libris.ro secret... · 2019-09-03 · t4 FOSCO MARAINI Ocupalia chinezd, inceputd in octombrie 1950 si pecetluit6 cdteva luni dupd aceea prin ratificarea

24 FOSCO MARAINI

ale sufletului, cum au fost prin milenii un Platon, un Lucretiu, urPlaut. in privin{a asta, Giuseppe Tucci se afld inainte cu douS sautrei generalii fald de Europa contemporand.

- Tu crezi in.stiin{d - incheie profesorul - i{i faci iluzii, gtiinlapostuleazd un eu gi un non-eu aflate in relalii de neschimbat intreele. Ce copildrie!

Soarele dispSruse in spatele turlelor de la Gebel Garib. Tuccisi-a frecat m6inile si a continuat sd goleascd de orice con{inutnon-eul.

Massarra, Gibuti: ,rNumai cu italieniiera mincitorie mare!66

La Massaua este o cdldurd infemald, obisnuitd in aceste locuri;ne afl5m in zdpuseala umedd si apbsdtoare de la tropice. Si aiciavem greutSli pentru a cobori. Dupb ce punem piciorul pe chei insdne gdsim intr-un oras complet italian; bere Peroni, oranjadd Sar.r

Pellegrino, Fiat Cer-Mare-P5mdnt, Sare qi Tutun; oamenii vorbesccu accent sicilian, piemontez sau venelian.

Mulli italieni au ajuns la destinalie cu acelaqi vapor qi audebarcat cu o seard inainte; de la Massaua incolo rdmAnem pu{inicdlStori la bord; cAliva suedezi, elve{ieni, americanii gi noi. Vorbesccu c61iva inqi din paftea locului. In cuvintele lor este o mare triste{e,e firesc, dar am impresia cd mai e qi convingerea ci atAta muncdnll se va irosi in van, cd ceva tot va rdmdne, trebuie sd rdmdnd, gi

oricum se va merge inainte cu strdduin{d, asa cum se face gi la noiin sate. Este emofonantd simpatia pe care locuitorii de aici o aratdfald de Italia.

De la Massaua ne indreptdm spre Gibuti: un drum scurt si carenu prezintd weun interes. La Gibuti, ziua e plind de evenimenteimportante. Am sosit spre prdnz qi am cobor6t la !drm. Cdnd ne-amintors mai tdrziu la bord pentru a cina peste tot e o mare zarv[ (insferele inalte). Faptele le-am putea reconstitui dupl cum urmeazd.Spre ora trei dupd masd Wildo, iegind singur din cabind, s-a dussd hoindreascd pe punte: cala era acoperitd iar cd{eluqul, nu se qtiecum, a cdzut induntru rup6ndu-qi un picior. Cdnd s-a intors domnulMillicent de la Gibuti qi l-a gdsit pe Wildo ,,ca gi morl", a lesinatde emofe. Timp de zece minute intreaga navd a fost cu totulrdvdqitS; nu gtiau pe cine sd ingrijeascd mai intAi, pe Wildo sau penefericitul sdu stdp6n. Jane ba ii {dcea vdnt sotr,rlui, ba lua c5leluEulin brale pentru a-l m6ngdia.

IIITIJTUL SECRET

La sosirea noastrd ce fusese mai riu trecuse. Domnul Millicent, lrirrisor: ,,ce emo{ie! - exclaml - l-am vdzut ca qi morl in{elegefi,rrrolt!" Jane gi-a regbsit calmul si felui natural de a fi. Wildo,, rrrnplet bandajat, afrqeazd un aer foarte n-rulfumit.

Spre seard cobor impreuni cu Piero Mele din nou pe !hrn-r. Nc,rlrucim si discutim cu un somalez care vorbeEte indelung clcsprctrrrrpul ,,cdnd erau italienii". ,,Pe afunci, da - ne spune - a triri binc!l..lrunai cu italienii era mdnciitorie mare..." Vrea sd spr-urir, slracul,,;r pe timpul italienilor apuca sd mdnAnce, iar acum face fbame.'i:rrr poate dublul sens al exprimdrii sale era rduticios, ca un tribut,r,lrrs caractemlui orlenesc al colonizatorilor nostri?

Aden, miracole, Mexic, nornazi)punere in gips

Scurla h-aversare de la Gibuti in Aftica, la Aden pe coasta\rlbiei, a insemnat o mobilizare a intregii nave pentru Wildo:rrrlirrniera pentru injec{ii, bucltdrie cn mdncdruri speciale, 15di{d cu

'lrL'ati. Wildo, bandajat gi foarle mulqumit, troneazd pe un sezlong,,r un rraharadjah bdtr6n bolnav de guti. La ora mesei so{ii,,rrrcricani fac cu schimbul pentru a-l pdzi pe dragul si micul lor,'rr:rlid. Prima coboari Jane, mdnAnci la repezeald. apoi dispare;,lupri c6teva minute soseste so{ul cu o fald preocupatd. $i noaptear f)ilr-e cd il vegheazd pe rdnd. Jane qi-a pierdut Ei ea obignuitulrrrrl al umonrlui.

- in sdndtatea lui Wildo! - ureazia Piero la cocktail inainte delit:ttl/,.

- Da, si pentru sffirEitul meu; incd pu{in - comenteazd Jane:;r irr fi nevoie de un miracol.

- Sau o infirmierd?

- So{ul meu nu ar admite asta niciodatn. Wildo pe mdinile,,,,,'i irrfirmiere'? Are you crazy? A{i innebunit?

('r-rv0ntul miracol a provocat o disculie in spatele nostru; din, ,rrrtl in cAnd imi ajung frAnturi la ureche.

- Cunoastem a$a de pulin despre toate, incAt eu imi permit.r t:r.cd in miiacol. in miracolul autentic: disparifia, contradic{ia,

, rrrr Vrei, a legilor naturale...

- Nicidecum! Ar insen-ma o abdicare a intelectului. Miracolul, .l!' l)entru noi ceea ce nu cunoastem incd. Pentru primitivi multe

25