Prof. univ. dr. TIBERIU FORIS

PLANUL DE AFACERE

2007

CUPRINS 1. Planul de afacere. Definiţie. Caracteristici. Funcţii ……………………………………. 1

2. Componentele planului de afacere ……………………………………………………… 2

2.1. Scrisoarea explicativă .................................................................................. 3

2.2. Rezumatul ……………………………………………………………………….. 3

2.3. Planul de afacere ……………………………………………………………….. 4

2.4. Anexe …………………………………………………………………………….. 6

3. Metodologia de întocmire a planului de afaceri în viziunea Băncii Internaţionale de

Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.) ……………………………………………………..

7

3.1. Definirea generală a unui proiect şi condiţiile de finanţare ………………… 7

3.2 Ciclul unui proiect ……………………………………………………………….. 9

4. Metodologia de întocmire a planului de afaceri în viziunea Băncii Europene de

Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.) …………………………………………………….

19

4.1. Informaţii operaţionale şi legate de proiect ………………………………….. 20

4.1.1 Proiectul ……………………………………………………………….. 20

4.1.2 Sponsorii proiectului ………………………………………………….. 20

4.1.3 Experienţa ……………………………………………………………… 20

4.1.4 Situaţia financiară ……………………………………………………… 21

4.1.5 Alţi acţionari ……………………………………………………………. 21

4.1.6 Produsul ………………………………………………………………… 22

4.1.7 Producţia ……………………………………………………………….. 22

4.1.8 Piaţa ……………………………………………………………………. 23

4.1.9 Strategia preţurilor ……………………………………………………. 24

4.1.10 Distribuţie şi vânzări …………………………………………………. 25

4.1.11 Management …………………………………………………………. 25

4.2 Informaţii de natură financiară …………………………………………………. 26

4.2.1 Bugetul proiectului ……………………………………………………. 26

4.2.2 Implementare şi achiziţii ……………………………………………… 26

4.2.3 Surse de finanţare …………………………………………………….. 27

4.2.4 Elementele de bază ale activităţii curente ………………………….. 29

4.2.5 Proiecţii financiare …………………………………………………….. 30

4.3. Informaţii referitoare la mediu şi la cadrul legal ……………………………… 30

4.3.1.Informaţii referitoare la mediu ………………………………………… 30

4.3.2 Informaţii asupra cadrului legal ………………………………………. 31

5. Planul de afacere în viziunea Băncii Europene pentru Investiţii (B.E.I.) …………….. 32

5.1. Cadrul general al înfiinţării şi activitaţile Băncii Europene pentru Investiţii .. 32

5.2 Proiectul în viziunea Băncii Europene pentru Investiţii ………………………. 33

5.2.1. Tipuri de proiecte ……………………………………………………… 33

5.2.2. Împrumuturi globale pentru finanţarea proiectelor de anvergură

redusă …………………………………………………………………………

34

5.2.3. Criterii pentru acordarea împrumuturilor …………………………… 34

5.2.4. Detalii de furnizat către Banca Europeană de Investiţii ………….. 36

6. Planul de afacere pentru finanţări nerambursabile în cadrul programelor Phare ale

Uniunii Europene ………………………………………………………………………….

39

6.1. Fondurile Uniunii Europene ……………………………………………………. 40

6.2. Documentaţia de finanţare …………………………………………………… 44

6.2.1. Planul de afacere ……………………………………………………. 45

6.2.2. Bugetul proiectului ……………………………………………………. 45

6.2.3. Cererea de finanţare ………………………………………………… 46

6.2.4. Matricea cadru logic ………………………………………………….. 46

6.2.5. Anexe ………………………………………………………………….. 46

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………. 48

Anexa 1 – Plan de Afacere …………………………………………………………………. 49

Anexa 2 – Buget ……………………………………………………………………………… 56

1

PLANUL DE AFACERE

1. Planul de afacere. Definiţie. Caracteristici. Funcţii

Planul de afacere este un instrument managerial de acţiune, elaborat în mod logic, ce

presupune o gândire de perspectivă asupra dezvoltării unei afaceri şi pornind de la

obiectivele acesteia, include toate acele faze şi resurse care sunt implicate în atingerea lor,

într-un termen prestabilit.

Planul de afacere poate fi abordat din două puncte de vedere: este un instrument

utilizat atunci când întreprinzătorul doreşte să acceseze o sursă de finanţare, pe de o parte,

dar şi un instrument managerial, pe de altă parte; în orice situaţie când se previzionează

evoluţia unei afaceri, transpunerea într-o anumită succesiune logică a ideilor constituie un

plan al afacerii respective.

Conţinutul planului de afacere este diferit în funcţie de domeniul de activitate,

caracteristicile pieţei, mediul concurenţial şi o multitudine de alţi factori interni şi externi.

Nu există un şablon pentru întocmirea de planuri de afaceri. In situaţia când se

urmăreşte obţinerea unei finanţări, trebuie ştiut faptul că fiecare instituţie de finanţare are

propriile cerinţe şi standarde pentru întocmirea documentaţiei de finanţare.

In general, specialiştii în domeniu argumentează necesitatea şi oportunitatea

întocmirii unui plan de afacere evidenţiind următoarele caracteristici:

oferă o imagine de ansamblu asupra afacerii, ferindu-l pe manager de a se pierde

în amănunte;

dacă este bine întocmit, planul de afacere este în acelaşi timp şi un studiu de

fezabilitate, o garanţie a reuşitei ideilor de afaceri, a finalizării cu succes a unei

afaceri în curs de derulare, un studiu de vitalitate sau de supravieţuire;

constituie un instrument de îmbunătăţire a managementului firmei. Din practica

afacerilor s-a desprins concluzia că este preferabil ca managerii să aibă un plan

de afacere, chiar imperfect, decât să acţioneze haotic, instinctiv;

creează managerului posibilitatea de a-şi comunica ideile şi proiectele băncilor,

investitorilor sau partenerilor potenţiali, ajutându-l să identifice şi să obţină surse

de finanţare.

2

Planul de afacere constituie în acelaşi timp şi un instrument de autoevaluare a

întreprinzătorului. Acesta, va trebui să-şi verifice aptitudinile şi capacităţile proprii şi să

evalueze obstacolele ce pot apare în calea afacerii, prin crearea unor scenarii.

Din cele prezentate anterior, se pot desprinde două funcţii de bază ale planului de

afacere şi anume:

1. Funcţia de planificare în timp şi spaţiu a activităţii sau a afacerii;

2. Funcţia de creditare - se manifestă în cazul în care afacerea se finanţează din

surse externe, prin intermediul unui credit acordat de o bancă sau un investitor. Elaborarea oricărui plan de afacere, se derulează în două etape:

I. culegerea informaţiilor necesare - se concretizează într-un studiu rapid cu privire la

posibilităţile de realizare a afacerii. Cele mai importante informaţii în acestă etapă se referă

la:

capacitatea de absorbţie de către piaţă a produsului sau serviciului ce se va realiza;

tendinţele pieţei şi posibilităţi de expansiune;

nivelul tehnic şi tehnologic;

necesarul de maşini, utilaje, echipamente şi accesorii;

lista furnizorilor;

evaluarea costurilor etc.

II. sistematizarea şi prelucrarea informaţiilor în vederea elaborarii efective a planului de

afacere.

Înainte de prezentarea unei anume metodologii de elaborare a planului de afacere,

trebuie stabilite şi alte elemente deosebit de importante, cum ar fi:

evaluarea gradului de profitabilitate a noii afaceri;

modalitatea de finanţare;

proiectarea elemetelor de cash-flow;

evaluarea cât mai exactă a costurilor.

2. Componentele planului de afacere

Atunci când se organizează materialul, nu trebuie uitat că cei cărora le este adresat

sunt persoane al căror timp este deosebit de limitat. Informaţia, trebuie să fie prezentată într-

o manieră sistematizată şi atractivă, limbajul să fie caracterizat prin corectitudine şi concizie,

iar materialul trebuie dactilografiat sau procesat pe computer şi îndosariat într-un mod cât

mai atractiv.

3

In funcţie de destinatar şi de scop, planul de afacere cuprinde patru componente:

1.scrisoarea explicativă;

2.rezumatul;

3.planul propriu-zis;

4.anexele.

In cele ce urmează, vom prezenta pe scurt fiecare dintre aceste componente.

2.1. Scrisoarea explicativă

Atunci când planul de afacere este trimis la o bancă sau la un potenţial investitor în

vederea obţinerii unei finanţări, trebuie ca acesta să fie însoţit de o scrisoare explicativă.

Aceasta are menirea să trezească atenţia adresantului şi să pregătească terenul pentru

viitoarele negocieri.

Scrisoarea trebuie să fie concisă, redactată pe o singură pagină.

In paragraful introductiv se prezintă motivele pentru care a fost ales adresantul

respectiv, subliniind, fără a exagera, importanţa şi calităţile acestuia.

In textul scrisorii se va prezenta foarte pe scurt conţinutul planului de afacere, motivul

pentru care se solicită creditul, mărimea sumei de bani solicitată şi avantajele ce se vor oferii

creditorului.

In încheiere se precizează disponibilitatea şi dorinţa de a furniza detalii suplimentare

asupra afacerii.

La întocmirea scrisorii se recomandă a se utiliza un ton condescendent dar sigur, din

care să reiasă că întreprinzătorul are certitudinea reuşitei afacerii, pe care a organizat-o cu

cea mai mare atenţie şi o are sub control.

2.2. Rezumatul

Rezumatul cuprinde elementele esenţiale ale planului de afacere şi anume:

o scurtă descriere a afacerii;

descrierea produselor şi/sau a serviciilor ce intră sub incidenţa afacerii;

succintă descriere a segmentului de piaţă vizat prin afacere (piaţa ţintă);

scurtă prezentare a echipei manageriale;

sumarul previziunilor financiare;

obiectivele generale şi specifice.

4

Deşi ca întindere deţine o mică parte din materialul ce urmează a fi prezentat

potenţialilor creditori sau investitori, rezumatul prezintă o importanţă capitală în obţinerea

sprijinului acestora.

Rezumatul este plasat înaitea planului de afacere propriu-zis, având rolul de a-l incita

pe cititor să îl parcurgă în întregime. Astfel, pentru a nu pierde din vedere aspecte esenţiale,

se recomandă ca acesta să se întocmească doar după ce s-a elaborat în întregime planul de

afacere.

2.3. Planul de afacere

In cele ce urmează, vom prezenta într-o manieră sistematizată principalele elemente

ce trebuie incluse într-un plan de afacere. Prezentarea este generală şi elastică, încercând

să surprindă multiplele aspecte ce derivă din practică.

I. Descrierea afacerii

A. descrierea firmei care îşi propune realizarea unei anumite afaceri:

a) -scurt istoric al firmei;

b) -obiectul de activitate;

c) -descrierea produselor realizate;

d) -perspectivele de dezvoltare ale firmei;

B. domeniul de activitate:

a) care este domeniul de activitate în care firma intră în concurenţă cu altele;

b) în ce stadiu de dezvoltare se va afla domeniul de activitate aflat sub incidenţa

afacerii preconizată a se iniţia;

C. obiectivele propuse:

a) strategia adoptată;

b) obiectivele pe termen lung;

II. Descrierea pieţei produsului sau serviciului aflat sub incidenţa afacerii

A. descrierea actualilor clienţi şi sau a celor potenţiali:

a) caracterizarea actualilor clienţi;

b) studiul comportamentul consumatorilor;

c) veniturile clienţilor şi modalitatea de achiziţie a produselor;

B. descrierea produsului ce se află sub incidenţa afacerii:

a) identificarea produsului şi/sau a serviciilor;

b) parametrii economici ai produsului şi/sau a serviciilor: preţ de vânzare, costuri

implicate, competitivitate, profitul înregistrat etc.

C. caracterizarea segmentului de piaţă:

5

a) localizarea geografică a pieţei de desfacere;

b) mărimea pieţei;

c) tendinţele pieţei, ritmuri de creştere sau dezvoltare;

d) caracteristici specifice;

e) identificarea pieţei ţintă;

D. descrierea concurenţei:

a) enumerarea principalilor concurenţi;

b) caracterizarea produselor concurente;

c) reputaţia concurenţei;

d) modul de realizare a distribuţiei în cazul concurenţei;

e) mărimea segmentului lor de piaţă;

f) avantajele pe care le deţine concurenţa: fonduri, manageri, patente etc;

III.Descrierea modului de organizare şi a managementului practicat

A. Caracterizarea procesului de producţie:

a) descrierea procesului de producţie şi etapele sale de bază, precum şi evaluarea

timpului şi a fondurilor necesare fiecăreia;

b) precizarea necesarului de materii prime, a furnizorilor, a modalităţilor de control al

calităţii;

c) determinarea necesarului de utilaje, maşini, instalaţii, echipamente, aparate etc.;

d) determinarea capacităţii de producţie;

e) caracterizarea modalităţii de organizare a fluxului producţiei;

B. Managementul practicat:

a) organigrama firmei;

b) prezentarea echipei manageriale;

c) precizarea ariei de responsabilitate a conducătorilor;

d) modalitatea de control şi supraveghere a personalului;

C. Structura de personal; politica de personal a firmei:

a) determinarea necesarului de personal;

b) calificarea personalului;

c) modalitatea de recrutare a personalului;

d) modalitatea de retribuire şi de stimulare în muncă;

e) necesitatea participării la cursuri de calificare sau perfecţionare a personalului;

IV.Informaţii financiare

A. determinarea potenţialului financiar, cu ajutorul următorilor indicatori:

a) patrimoniul net;

6

b) capitalul social;

c) capacitatea de autofinanţare;

d) capacitatea de plată;

e) solvabilitatea;

B. determinarea rezultatelor economico-financiare, prin:

a) cifra de afaceri;

b) amortismente anuale;

c) profitul brut şi net etc.

C. dimensionarea financiară a investiţiei, deci stabilirea volumului investiţiei şi a

structurii sale;

D. analiza pragului de rentabilitate;

E. previziuni finanaciare;

2.4. Anexe

Anexele cuprind documente şi informaţii suplimentare ce pot fi aduse în sprijinul

afacerii alese şi prezentate de planul de afacere, ca de exemplu:

rezultate ale studiilor de piaţă;

broşuri, pliante şi alte materiale care să justifice preţurile şi provenienţa bunurilor ce

urmează a fi cumpărate;

documente legale;

fotografii;

desene, planuri;

rapoarte de evaluare;

certificate de sarcini fiscale;

C.V.-urile responsabililor de proiect;

documente contabile etc.

Dimensiunea recomandată a planului de afacere este de 12-15 pagini + anexe, astfel

încât să poată fi prezentat verbal în 20 - 30 de minute. Rezumatul nu trebuie să depăşească

3 - 4 pagini, pentru a putea fi expus în maximum 5 minute, însă trebuie astfel conceput încât

să trezească interesul destinatarului.

Realizarea şi utilizarea planului de afaceri constituie o adevărată “piatră de încercare”

pentru conducerea firmei. Este deosebit de important ca pe parcursul derulării afacerii,

managerii să se adapteze rapid la schimbările intervenite în mediul economic. Actualizarea

prevederilor planului de afacere în funcţie de evoluţia factorilor de mediu economic se

7

constituie ca o componentă de bază a gândirii manageriale, cu contribuţii decisive în

susţinerea scopurilor şi obiectivelor stabilite şi creşterea şanselor de succes.

3. Metodologia de întocmire a planului de afaceri în viziunea Băncii

Internaţionale de Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.)

3.1. Definirea generală a unui proiect şi condiţiile de finanţare

Utilizezând fondurile ţărilor membre pentru concretizarea unor programe de

reconstrucţie sau dezvoltare, Banca Mondială şi-a format o tehnică de lucru corespunzătoare

acestui scop.

Banca finanţează în general proiecte specifice bine precizate, eficiente şi prioritare,

care să se încadreze în politica de dezvoltare a statului beneficiar de împrumut, urmărind

totodată să nu se schimbe destinaţia fondurilor alocate sub formă de împrumut sau credite.

Conceptul de proiect a evoluat, suferind modificări radicale. De la proiectul monolitic

cu caracter tehnic, întâlnit la finele anilor '40 şi începutul anilor '50, s-a ajuns în prezent la

proiecte cu aspecte multiple, în stare să cuprindă o sferă macroeconomică, reprezentând

modele de dezvoltare economică şi socială.

O dată cu trecerea timpului, deci cu dobândirea unei experienţe tot mai vaste şi

maturizarea gândirii economice, conceptul de proiect a devenit, în viziunea Băncii, tot mai

elastic şi mai suplu, pe cale să dobândească una din caracteristicile cele mai preţioase -

capacitatea de adaptare la nevoile fiecărei situaţii.

De la finanţarea unor proiecte energetice, construcţii de baraje, hidrocentrale,

transportul energiei electrice etc., după 1960 s-a înregistrat o pregnantă orientare socială,

finanţându-se tot mai multe proiecte complexe din alte sectoare economice şi sociale, altele

decât cele tradiţionale, cum ar fi: educaţie, planificare demografică, turism, telecomunicaţii,

aducţiunea apei şi urbanizare, agricultură, dezvoltare rurală etc.

Paralel cu aceasta s-au adus modificări şi conceptului de proiect din sectoarele

tradiţionale, considerându-se oportună finanţarea unei game mai variate de cheltuieli.

Proiectele pentru construcţia căilor de comunicaţie (căi rutiere şi căi ferate) s-au completat

cu prevederi referitoare la cheltuielile de întreţinere a lor, comportând elemente de ordin

instituţional, crearea unor structuri de întreţinere sau centre de formare a personalului

necesar acestor activităţi.

8

În accepţiunea Băncii Mondiale, conceptul de proiect poate fi sintetizat prin

următoarele elemente caracteristice: “un ansamblu optimal de acţiuni având caracter de

investiţii, bazat pe o planificare sectorială şi coerentă, graţie căreia o combinaţie definită de

resurse umane şi materiale generează o dezvoltare economică şi socială de o valoare

determinată”.

Elementele unui proiect trebuie definite cu precizie, atât în ceea ce priveşte natura lor,

cât şi amplasamentul şi execuţia. Resursele necesare sub forma fondurilor materiale şi

manopera, reducerea costurilor, creşterea producţiei şi dezvoltarea instituţiilor, trebuie, de

asemenea, prevăzute cu anticipaţie în proiect.

Din raţiuni de ordin administrativ şi de planificare, fiecare proiect al Băncii constituie o

operaţiune distinctă, cu o evaluare proprie, cu negocierea separată a condiţiilor împrumutului

respectiv. Stabilirea documentelor juridice şi aprobarea din partea Consiliului

Administratorilor a modalităţilor de plată şi control se operează, de asemenea, separat.

Neputând finanţa decât o fracţiune din proiect, care la rândul său poate să fie o mică

parte dintr-un program de dezvoltare sau să acopere o parte esenţială din proiect, Banca

impune selectarea acestora pe baza criteriilor de eficienţă şi prioritate care să asigure

împrumuturilor cel mai mare impact economic (denumit în limbajul Băncii “Big push”).

Pentru determinarea volumului finanţării într-un sector dat, Banca are în vedere trei

structuri conexe:

elementele proiectului direct finanţat de Bancă;

proiectul însuşi;

programul sectorial.

Determinarea ansamblului sector-proiect-elemente finanţate se realizează pe baza

analizei mai multor factori şi caută deseori să definească proiectul de o manieră extensivă

care să-i permită îmbrăţişarea unei cât mai mari părţi a programului sectorial, cu scopul

ameliorării politicii şi strategiei sociale şi concretizarea lor prin obligaţii juridice în contractul

de împrumut. In ceea ce privesc elementele proiectului finanţat, Banca le supune unor

limitări, cum ar fi: limitarea finanţării în devize a elementelor, stabilirea finanţării proiectului în

moneda locală în funcţie de măsura în care situaţia economică a ţării beneficiare o permite.

Având în vedere aceste principii, an de an BIRD şi-a sporit eforturile pentru

canalizarea fondurilor ei către proiecte ce au contribuit la realizarea obiectivelor pentru care

au fost create aceste instituţii, respectiv sprijinirea dezvoltării lumii a treia.

În pofida faptului că grupul Băncii Mondiale a realizat un volum record de împrumuturi

cu care a finanţat un număr de proiecte în creştere constantă, cele selectate pentru ajutor,

9

totuşi, continuă şi vor continua să rămână relativ puţine, respectiv şi în viitor se vor reţine

proiectele care sunt în general importante şi al căror cost este în mod normal de ordinul

câtorva milioane de dolari, asigurând în acelaşi timp, atât utilizarea eficientă a fondurilor

limitate, cât şi obţinerea unui efect economic superior în dezvoltarea economică a ţării

beneficiare.

Pentru a ajuta statele în curs de dezvoltare neexportatoare de petrol să facă faţă

greutăţilor legate de importul de petrol, Banca a introdus împrumuturile pentru ajustarea

structurală, care au o debursare rapidă, de aproximativ un an, în raport cu cinci ani la

celelalte tipuri de împrumuturi. În afara reechilibrării structurilor economice, Banca mai

finanţează importante programe pentru reconstrucţia şi repunerea în funcţiune a anumitor

obiective economice avariate, pentru compensarea căderii rapide a încasărilor din exportul

unui produs cu pondere importantă, atenuarea urmărilor gravelor deteriorări a termenelor de

schimb provenite din creşterea rapidă a preţurilor la import.

3.2 Ciclul unui proiect

Proiectele sunt foarte diversificate, fiecare îşi are propria istorie, fapt pentru care

împrumutul sau creditul care se acordă trebuie studiat special, după fazele bine conturate cu

următorul ciclu:

a) cercetarea şi definirea proiectului;

b) pregătirea proiectului;

c) evaluarea proiectului;

d) negocierea, aprobarea administratorilor şi semnarea împrumutului;

e) controlul executării şi punerii în funcţiune;

f) evaluarea retrospectivă.

Acest proces se consideră ca un ciclu deoarece fiecare fază este nu numai o

consecinţă logică a precedentei, ci le determină pe următoarele.

a) Cercetarea şi definirea proiectului

Este un proces care constă în căutarea proiectelor de prioritate deosebită, care

prezintă condiţiile cerute pentru a putea fi finanţate de Bancă şi pentru a întări strategia

dezvoltării naţionale şi sectoriale. Aceste proiecte sunt apoi încorporate programului de

împrumut adoptat de Bancă pentru ţara solicitantă. Definirea unui proiect cere, în principal,

verificarea a trei condiţii:

10

dacă sectorul economic la care se referă proiectul, precum şi proiectul însuşi sunt

considerate ca fiind de înaltă prioritate pentru creşterea economică şi fac parte din

planurile guvernamentale de dezvoltare;

determinarea viabilităţii proiectului, ceea ce înseamnă posibilitatea găsirii unei

soluţii tehnice a problemelor la care se referă şi determinarea costurilor în

comparaţie cu avantajele ce urmează să se obţină;

de constatat în final dacă guvernul este dispus să accepte sprijinul Băncii, în

special pe plan financiar. Acest lucru este necesar deoarece împrumuturile sunt

acordate fie guvernelor sau organismelor guvernamentale, fie instituţiilor particulare

cu asigurarea garanţiei statului.

O întrebare care se pune şi la care nu întotdeauna se obţine un răspuns simplu, este

aceea a căilor de urmat pentru reperarea unui proiect. Soluţia cea mai comodă şi în acelaşi

timp simplă constă în a acorda aceluiaşi beneficiar un alt împrumut (împrumut releu) pentru

studii ulterioare de dezvoltare a aceluiaşi proiect sau a unui proiect asemănător . După o

perioadă de cca. 40 de ani de activitate, în mod frecvent operaţiile se repetă cu aceleaşi

state beneficiare de ajutor. Remarcăm faptul că Banca a acordat Căilor Ferate Indiene zece

împrumuturi pentru finanţarea segmentelor succesive anuale şi bienale ale programelor de

investiţii. S-au acordat şapte împrumuturi Comisiei Federale de Electricitate din Mexic pentru

realizarea diferitelor faze ale programului de extindere a reţelei energetice etc. Desigur, în

asemenea condiţii, prin sistemul împrumuturilor releu s-au putut identifica şi determina noi

proiecte.

O variantă a împrumuturilor releu o constituie operaţiunile “piggy-bank”, metodă prin

care se asigură un ciclu automat de reînnoire a proiectelor, constând în includerea într-un

împrumut destinat realizării unui proiect dat a unor fonduri care să fie utilizate pentru

efectuarea de studii de pre-investiţii pentru proiectele ulterioare. Dacă, de exemplu, Banca

finanţează construcţia unui baraj care reprezintă primul stadiu al unui program de dezvoltare

a unei reţele energetice, împrumutul poate să includă studiile necesare definirii şi pregătirii

stadiilor ulterioare de dezvoltare a sistemului energetic.

Un alt mod de a identifica proiectele ce urmează să fie supuse atenţiei Băncii este

acela al trimiterii unor misiuni speciale pentru recunoaşterea preliminară a sectoarelor din

anumite ţări membre şi a constata existenţa unor proiecte interesante . În acest scop Banca

are în Africa două misini permanente (Coasta de Fildeş şi Kenya), cu sarcina prospectării

Africii de Sud şi sudului Saharei, aceste misiuni ajutând la pregătirea proiectelor ce urmează

11

a fi finanţate de Bancă. Misiuni ale Băncii se mai găsesc şi în Afghanistan, Bangladesh,

Columbia, Etiopia, Ghana, India, Nepal, Nigeria, Pakistan, Thailanda şi Zair.

În afara acestora, pentru depistarea şi definirea proiectelor în ţările în curs de

dezvoltare, Banca, prin înţelegeri încheiate cu diferite organisme ONU, organizează echipe

pluridisciplinare formate din specialişti de înaltă calificare. În domeniul agriculturii, aceşti

specialişti sunt furnizaţi de FAO, în sectorul educaţiei de UNESCO, sănătăţii de OMS,

experţi în folosirea forţei de muncă de OIM, precum şi alţi consultanţi specializaţi pe

sectoare. Delegaţii Băncii sunt însărcinaţi să studieze nu numai problemele tradiţionale ale

creşterii economice, ci şi alte aspecte ale dezvoltării: creşterea demografică, urbanizarea,

reforma agrară, repartizarea veniturilor, sănătate, protecţia mediului înconjurător, precum şi

alte probleme conexe.

b) Pregătirea proiectului

Odată ce un proiect a fost reperat, el intră în ceea ce se cheamă “pipe-line”-ul

proiectelor, respectiv faza de pregătire, timp în care începe o strânsă colaborare între Bancă

şi eventualul beneficiar de împrumut sau credit. Această fază variază ca întindereîn funcţie

de natura proiectului, experienţa beneficiarului, relaţiile Băncii cu statul membru etc.

Pregătirea cuprinde toate etapele necesare pentru aducerea unui proiect în stadiul în care

este recunoscut ca realizabil din punct de vedere tehnic, economic şi financiar şi când el

devine posibil de evaluat.

Pentru un împrumut releu, durata pregătirii poate să nu depăşească câteva luni,

atunci când executarea primului proiect nu a ridicat nici o problemă. În schimb, dacă Banca a

întâmpinat dificultăţi în definirea şi pregătirea unui proiect satisfăcător sau dacă nu este

posibil să se acorde un împrumut din alte raţiuni, pregătirea poate dura cinci ani sau chiar

mai mult. În această fază se întâmplă ca multe proiecte să fie abandonate.

Pregătirea unui proiect comportă decizii în lanţ, bazate pe judecăţi de ordin tehnic

referitoare la poziţie, amplasamentul investiţiilor prevăzute etc., în general pe caracteristicile

tehnice ale proiectului.

În această fază se întreprind anchete pedologice, hidrologice şi hidrografice, menite

să stabilească măsura în care resursele naturale şi altele necesare execuţiei răspund

nevoilor prevăzute în proiect. Tot în acest stadiu se au în vedere şi alte soluţii de rezervă. De

pildă, dacă se solicită un împrumut pe termen lung în vederea construirii unei hidrocentrale,

se studiază în paralel măsura în care ar fi indicate centralele termoelectrice. Dacă este vorba

de o autostradă cu mai multe benzi, se studiază posibilitatea realizării unei simple şosele cu

două sensuri, care să permită modernizarea ei pe măsura intensificării transporturilor auto în

12

regiunea respectivă. Dacă se înfăţişează un nou proiect de irigaţie este normal să se pună în

balanţă posibilitatea ameliorării amenajărilor şi instalaţiilor existente, sau de dezvoltare a

producţiei agricole prin procedee care nu necesită capital atât de mare, într -o regiune unde

regimul pluviometric permite acest lucru.

În stadiul preparatoriu se urmăreşte încheierea studiilor de justificare care să furnizeze

elementele necesare pentru alegerea soluţiei tehnice celei mai convenabile, precum şi

evaluarea avantajelor economice ale fiecărei variante.

Pregătirea proiectelor în mod oficial revine solicitatorului de împrumut, Banca

asumându-şi responsabiltatea de a verifica proiectele după criteriile specifice. În general

solicitanţii de împrumuturi cunosc pretenţiile Băncii în ceea ce priveşte pregătirea acestor

proiecte.

Dacă o ţară nu dispune de cadrele necesare pregătirii unui proiect, poate apela la

serviciile diverşilor specialişti sau societăţilor de “engineering” pentru întocmirea studiilor de

fezabilitate. Aceste studii pot fi finanţate de solicitantul de împrumut din fondurile primite în

cazul unui împrumut anterior sau credit “piggy-bank” sau uneori prin subvenţii sau credite ale

Băncii consimţite cu titlul de asistenţă tehnică sau subvenţii PNUD. În cazul FAO, UNESCO

şi misiunilor Băncii, personalul care defineşte proiectul ajută şi la pregătirea lui, bineînţeles în

situaţia în care nu sunt necesare studii de strictă specialitate. Pregătirea este în strânsă

dependenţă cu mărimea proiectului - cu cât acesta este mai vast, cu atât volumul lucrărilor şi

timpul necesar sunt mai mari.

c) Evaluarea proiectului

Evaluarea proiectului se face integral de către specialiştii Băncii şi trebuie să acopere

şase aspecte ale proiectului: tehnic, economic, comercial, financiar, gestionar şi

organizatoric.

I. În domeniul tehnic, Banca trebuie să aibă certitudinea că toate soluţiile au făcut

obiectul unui studiu aprofundat şi că au fost reţinute numai soluţiile tehnice adecvate.

II. Proiectele tehnice propuse sunt analizate sub aspectul raportului costuri-venituri, într-

o formă definitivă; analize economice de acest fel se fac şi în faza pregătirii

proiectului. În cazul analizei definitive a aspectelor economice a soluţiilor tehnice se

încearcă a se stabili relaţia optimă dintre proiectul, sectorul economic pe care-l relevă

şi programul global de dezvoltare a ţării considerate. Se caută să se asigure că

sectoarele pentru care sunt destinate împrumuturile beneficiază de o prioritate ridicată

în dezvoltarea economică a ţării; în acest caz intervin misiunile economice, care trec

în revistă strategia globală a dezvoltării. În cazul sectorului agricol, care este mai

13

diversificat şi reprezintă o proporţie mult mai ridicată în acttivitatea economică a ţării,

este mai puţin uşor de a integra fiecare proiect într-o strategie globală care să acopere

în ansamblu sectorul.

III. Al treilea aspect al evaluării îl reprezintă cel comercial, el fiind important pentru

întreprinderile producătoare. În cadrul acestui aspect se studiază elementele

proiectului privind negocierile de vânzare-cumpărare, cererea pentru produsul ce

urmează a se fabrica în urma aplicării proiectului, eficienţa reţelei comerciale şi de

aprovizionare cu materii prime, forţa de muncă etc.

IV. Aspectul financiar al evaluării este strâns legat de cel comercial, el comportând două

laturi distincte: analiza prin prisma Băncii şi stabilirea măsurii în care poate fi acoperită

cu împrumuturi valoarea proiectului. Banca nu obişnuieşte să împrumute totalitatea

fondurilor necesare din proiect; ea poate să-l finanţeze în procent de 10 până la 80%

din valoarea totală, însă niciodată integral. Beneficiarul este deci obligat să participe

cu diferenţa. Pentru proiecte importante, beneficiarul sau titularul de proiect poate

apela, atunci când nu poate acoperi diferenţa cu fonduri proprii, la alte surse de credit.

Evaluarea financiară a unui proiect poate, de asemenea, să aibă ca obiect asigurarea

unui plan de finanţare care să furnizaze fondurile necesare construcţiei proiectului în

termenul prevăzut. Când beneficiarul este un guvern ale cărui dificultăţi bugetare sunt

cunoscute, Banca îi poate sugera dispoziţii speciale, cu precădere deschiderea de

credite anticipate sau efectuarea anumitor încasări fiscale pentru a asigura o finanţare

continuă şi în timp util a proiectului. O altă problemă financiară este a se cunoaşte

dacă, odată intrată în programul de finanţare, întreprinderea creditată va putea face

faţă obligaţiilor sale financiare. Dat fiind faptul că Banca acordă de obicei împrumuturi

direct întreprinderii care execută proiectul, este normal să se preocupe în primul rând

de rambursarea lui. Cu această ocazie, se previzionează bilanţul întreprinderii

respective, precum şi contul său de profit şi pierdere, rentabilitatea rămânând condiţia

sine-qua-non, căreia Banca îi subordonează toate acordările de împrumuturi.

V. Când se analizează aspectul gestiunii se are în vedere competenţa managerială a

celor ce urmează să coordoneze proiectul şi să asigure ulterior gestiunea, precum şi

capacitatea de execuţie a întregului personal al întreprinderii. În ţări foarte slab

dezvoltate, această problemă devine extrem de spinoasă. Din această cauză toate

contractele de împrumut comportă în prezent o clauză prin care se stipulează că vor

avea loc consultaţii între beneficiarii de împrumut şi Bancă, pentru alegerea

managerilor de proiect.

14

VI. Ultimul din cele şase aspecte ale evaluării, constă în analiza structurii administrative a

întreprinderii sau organismului care realizează proiectul. Se cere ca o întreprindere

publică să se bucure de o anumită autonomie pentru administra rea afacerilor sale, să

fie în afara ingerinţelor politice şi rigidităţii inerente de multe ori a organismelor

administrate direct de către stat. Banca se ocupă de organizarea respectivă,

examinând şi urmărind totodată ca structura sa internă, articulaţia sa ierarhică,

organizarea fiecărui serviciu, execuţia deciziilor, repartiţia responsabilităţilor interne de

organizare să fie raţionale şi eficiente.

După terminarea evaluării, misiunea însărcinată cu aceasta se întoarce la sediul

Băncii (Washington), unde îşi întocmeşte raportul, după care se deschide faza negocierilor.

d) Negocierea

În cadrul negocierilor, Banca şi beneficiarul de împrumut caută să se pună de acord

asupra dispoziţiilor care, după raport, sunt indispensabile asigurării reuşitei proiectului, ele

urmând să devină obligaţii juridice odată cu înscrierea în acordul de împrumut. Negocierea şi

redactarea documentelor juridice constituie un aspect esenţial care permite Băncii să se

asigure că cele prevăzute în concluziile de evaluare vor fi respectate, luându-se de către

beneficiar măsurile necesare pentru înfăptuirea lor într-un termen acceptabil. Măsurile

convenite între cele două părţi la sfârşitul negocierilor sunt încorporate în raportul de

evaluare care, actualizat, este adresat împreună cu dosarul de finanţare Consiliului

Administratorilor Băncii. După aprobare, acordul de credit sau împrumut se semnează în

cursul unei simple ceremonii ce marchează sfârşitul ciclului proiectului.

Cu privire la condiţiile impuse de Banca Mondială la acordarea împrumuturilor se

impune precizarea că majoritatea acestora sunt în mod cert menite să “însănătoşească”

economia ţării gazdă dar, unele dintre ele, sub acoperirea aceleiaşi raţiuni, crează avantaje

evidente în favoarea ţărilor decidente din cadrul Băncii şi anume marile puteri economico-

financiare. Prezentăm în acest sens rigorile Băncii Mondiale cu privire la împrumuturile

acordate României:

A. Domeniul bugetar

1. pentru asigurarea cheltuielilor sociale, vor trebui amânate sau eliminate alte

cheltuieli;

2. pentru a avea un buget public consolidat echilibrat, o creştere a unor cheltuieli va

trebui echilibrată cu o scădere a altor cheltuieli, altfel deficitul total va creşte;

3. trebuie stabilită o ordine a priorităţilor cheltuielilor publice

B. Politica monetară

15

1. corelarea politicii monetare cu rata inflaţiei;

2. emiterea cu bonuri de tezaur cu dobândă mare pentru a atrage investitorii privaţi;

3. liberalizarea pieţei de licitaţie a creditelor;

4. unificarea cursurilor de schimb prin eliminarea barierelor ce plasează tipuri diferite

de tranzacţii valutare în categorii diferite;

5. creşterea numărului de dealeri pe piaţa valutară prin eliminarea restricţiilor asupra

cursului de schimb oferit de aceştia;

6. liberalizarea accesului investitorilor străini la cumpărarea de lei cu valută.

C. Reforma întreprinderilor

1. eliminarea protecţiei societăţilor în faţa creditorilor şi operaţionalizarea Legii

Falimentului cu sprijinul direct al Guvernului, în calitatea lui de creditor;

2. eliminarea subvenţionării/creditării agenţilor economici neperformanţi;

3. controlarea preţului energiei, cu menţinerea preţului mediu al energiei electrice la

50 USD˛/Mwh (inclusiv TVA);

4. creşterea ritmului privatizării;

5. Curtea de Conturi va trebui să revizuiască procedurile, aşa încât atenţia să fie

concentrată nu asupra unui preţ inflexibil, ci asupra corectitudinii şi transparenţei

formării preţului de vânzare a societăţii; privatizarea se va face prin numerar

(licitaţie publică), tranzacţie privată, ofertă publică la Bursă;

6. protejarea drepturilor acţionarilor minoritari şi a dreptului prin care se solicită ca

întreprinderile să semneze contracte pentru utilizarea registrelor de acţionari

administrate privat, pentru ca acţiunile să fie uşor de tranzacţionat;

7. re-elaborarea listei agenţilor economici strategici şi privatizarea rapidă a celor scoşi

din listă;

8. concentrarea răspunderii guvernamentaleîn privinţa restructurării şi eliminarea

oricăror cheltuieli cu excepţia celor legate de restructurarea financiară în procesul

privatizării, de acoperire a unor costuri sociale şi de mediu;

9. desfiinţarea Companiei Române de Petrol, care limitează concurenţa;

10.restructurarea şi redimensionarea industriei cărbunelui;

11.respectarea de către societăţi a contribuţiilor bugetare, sub imperiul unor măsuri

severe; nu vor fi permise arieratele şi nu se vor acorda subvenţii speciale.

D. Reforma agriculturii

1. liberalizarea tuturor preţurilor controlate;

2. reducerea taxelor vamale de import;

16

3. protejarea producătorilor de grâu împotriva căderii pieţei, stabilindu-se preţul de

intervenţie a statului la începutul campaniei de însămânţări;

4. separarea subvenţiilor către agricultori de cele către integratori, astfel încât

furnizorii privaţi să concureze egal cu integratorii de stat;

5. sistarea creditului direcţionat, subvenţionat sau cel puţin scăderea volumului

creditului şi furnizarea lui prin buget;

6. crearea unui sistem financiar rural; separarea cooperativelor de credit de cele de

consum;

7. limitarea acţiunii Agenţiei Naţionale a Produselor Agricole la un singur produs:

grâul;

8. crearea rapidă a pieţei funciare şi eliminarea restricţiilor la arendare.

După cum se observă, condiţiile impuse sunt foarte eficiente teoretic, însă sunt

extrem de greu de pus în aplicare, datorită faptului că efectele colaterale ale măsurilor

preconizate şi aplicate au fost adesea neglijate: deprecierile favorizează inflaţia, creşterea

impozitelor generează dificultăţi de colectare cât şi restrângerea economisirii, iar reducerea

cheltuielilor bugetare este întotdeauna urmată de fenomene sociale nedorite, ca şi lichidarea

întreprinderilor neperformante fără nici o alternativă de reorientare a personalului

disponibilizat. Aceste efecte negative atrag în multe cazuri nevoia unor noi împrumuturi

pentru redresare, ceea ce duce la creşterea datoriei externe.

e) Controlul realizării proiectelor

Este o sarcină ce-i revine Băncii, în conformitate cu prevederile statutului său. Banca

este interesată să cunoască măsura în care obiectivele finanţate se realizează potrivit

acordului cu beneficiarul de împrumut, să rezolve şi să preîntâmpine eventualele greutăţi ce

ar împiedica mersul lucrurilor.

Metodele de control ale Băncii au evoluat în funcţie de numărul şi complexitatea

proiectelor. La încept, în deceniul cinci, instituţia plasa câte un reprezentant care urmărea

lucrările la fiecare proiect. O dată cu înmulţirea proiectelor, această metodă nu mai putea fi

folosită datorită costurilor sale ridicate şi din lipsa cadrelor necesare. S-a recurs atunci la o

metodă mai ieftină, aceea a primirii de rapoarte din partea beneficiarilor de proiecte, prin

care se informa în mod periodic cu privire la desfăşurarea lucrărilor. Dar nici această metodă

nu a putut satisface în totalitate cerinţele controlului, mai ales în cazul proiectelor problemă,

motiv pentru care s-a renunţat parţial la ea şi s-a adoptat o metodă combinată de control,

adică verificări prin misiuni la faţa locului şi primirea de rapoarte, metoda fiind în vigoare şi în

prezent.

17

Instituirea controlului se realizează în timpul negocierilor, Banca convenind cu

beneficiarul de împrumut sau credit asupra unui calendar în cadrul căruia Băncii să-i fie

înaintate rapoarte despre stadiul lucrărilor, informaţii asupra executării propriu-zise a

proiectelor, costuri etc. Aceste rapoarte se înaintează la intervale de trei sau şase luni şi pot

fi întocmite de beneficiarul de împrumut sau consultanţii săi. Misiunile trimise de Bancă au

sarcina să verifice şi să controleze stadiul de executare a proiectelor şi să analizeze pe teren

rapoartele primite în comparaţie cu stadiul lucrărilor.

Anual se trimit Băncii peste 2.300 de rapoarte, iar numărul misiunilor delegate în

control ajunge la cca. 750. Aceste misiuni se deplasează doar la proiectele ajunse în

dificultate. Un studiu recent arată că acestea reprezintă 55% din totalul proiectelor, din care

40% cu dificultăţi normale şi 15% cu probleme deosebite, care trebuie să facă obiectul unei

atenţii speciale din partea Băncii.

Controlul pe care îl exercită Banca se segmentează pe trei etape: de la semnare şi

până la intrarea în vigoare a împrumutului, pe timpul realizării investiţiei şi controlul pe timpul

exploatării proiectului, până la amortizarea integrală a împrumutului.

Necesitatea controlului în prima etapă este dată de faptul că un proiect nu se poate

ataca decât după ce împrumutul intră în vigoare. Majoritatea contractelor stipulează că

intrarea în vigoare trebuie să se producă în trei luni de la semnare, iar dacă acest lucru nu se

poate realiza, Banca poate rezilia integral contractul. Cu scopul de a scurta intervalul dintre

semnarea contractelor şi intrarea în vigoare a împrumuturilor, Banca îşi trimite misiunile sale

pentru a sprijini beneficiarii de împrumut să ia mai repede dispoziţiile de creare a unui

serviciu însărcinat cu dirijarea proiectului, achiziţionarea terenului sau negocierea

împrumuturilor subsidiare.

Controlul stadiului investiţiei se întinde pe o durată de mai mulţi ani. Controlul îşi are

temeiul juridic în documentele de împrumut. Beneficiarul acceptă facilitarea lui prin

întocmirea dosarului stadiului de execuţie a proiectului şi evaluarea costurilor, autorizarea

deplasării reprezentanţilor Băncii la faţa locului pentru inspectarea lucrărilor, precum şi a

dosarului sus-menţionat. În stadiul acestui control este important ca Banca să fie ţinută la

curent cu absolut toate detaliile care caracterizează abaterile de la condiţiile normale

prevăzute în executarea proiectului. Banca trebuie să se asigure că beneficiarul de împrumut

respectă diferitele convenţii inserate în documentele de împrumut.

Tot în acest stadiu se verifică respectarea condiţiilor de împrumut prin controlul

documentaţiilor care conţin diferite acorduri asupra măsurilor de luat şi politicilor de urmat.

Dispoziţiile acestor acorduri variază în funcţie de proiect şi de beneficiarul de împrumut şi, ca

regulă generală, ele se referă la:

18

delegarea la beneficiari de experţi-consilieri, stabilindu-se mandatul lor;

desemnarea personalului-cheie;

formarea personalului;

existenţa unor acorduri financiare referitoare la tarife, baremuri etc.;

constituirea fondurilor destinate acoperirii tuturor cheltiielilor nefinanţate de Bancă

sau de alţi creditori;

întreţinerea proiectului după execuţie;

verificarea evidenţei contabile etc.

f) Evaluarea retrospectivă

Reprezintă ultimul stadiu al ciclului unui proiect şi urmăreşte să constate măsura în

care proiectul dat în exploatare corespunde evaluărilor care au stat la baza finanţării de către

Bancă. Evaluarea cade în sarcina Departamentului de evaluare retrospectivă a operaţiunilor

(OED) şi ea se practică din 1970.

Datele şi informaţiile care servesc lucrărilor de evaluare se primesc sub formă de

rapoarte de la beneficiarii proiectelor. Întrucât numărul proiectelor finalizate este în

permanentă creştere, administratorii Băncii au decis ca începând cu 1983 să fie adoptat un

sistem selectiv de evaluare retrospectivă a operaţiilor, care să permită alegerea unui

eşantion de 60% din totalul finanţat.

Evaluarea retrospectivă se concretizează într-un raport pentru fiecare proiect, iar

anual îmbracă forma unei sinteze de ansamblu a rapoartelor ce se înaintează Consiliu lui

Admininistratorilor pentru examinare.

Paralel cu studierea şi evaluarea retrospectivă a operaţiunilor, OED continuă să

întocmească studii speciale care se supun examenului Comitetulu i Mixt al Controlului

Gestiunii precum şi Consiliului Administratorilor, pentru elaborarea de decizii în vederea

perfecţionării concepţiilor şi execuţiei proiectelor viitoare care urmează a fi susţinute de

Banca Mondială.

4. Metodologia de întocmire a planului de afaceri în viziunea Băncii Europene de

Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.)

BERD a elaborat un model de plan de afacere în sprijinul potenţialilor investitori din

sectorul privat care doresc să abordeze Banca pentru a obţine finanţare. Fiecare proiect

19

presupune diferite elemente de risc: de producţie, financiare, legale, sau legate de evoluţia

pieţei. BERD trebuie să evalueze riscurile potenţiale înainte de a se angaja să participe

financiar la un proiect şi să examineze în ce măsură aceste riscuri pot fi reduse şi/sau

împărţite cu un sponsor.

Deciziile de finanţare ale BERD se bazează în exclusivitate pe meritul proiectului

propus şi, în consecinţă, Banca va face o analiză minuţioasă a proiectului şi a structurii

propuse. Această analiză ia în considerare aspectele financiare, comerciale şi legale ale

proiectului ca şi mediul în care acesta va fi implementat. Desigur, o asemenea investigaţie

este mult simplificată de prezentarea în timp util a informaţiilor relevante; cu cât BERD are

acces mai rapid la aceste informaţii, cu atât poate răspunde mai prompt cerinţ elor

investitorului.

In cele ce urmează se va prezenta metodologia generală de întocmire a planului de

afacere. Detalierea fiecărei categorii de informaţii va diferi de la caz la caz în funcţie de

natura proiectului, Banca dovedind o flexibilitate deosebită în analiza variantelor.

20

4.1. Informaţii operaţionale şi legate de proiect

4.1.1 Proiectul

Pentru plasarea proiectului în context este necesară o scurtă introducere. Această

introducere trebuie să includă o descriere a proiectului prezentat BERD pentru finanţare,

precizând în mod deosebit dacă este vorba despre un proiect absolut nou (greenfield), sau

de o extindere a unei afaceri deja existente şi, dacă este vorba de o achiziţie sau privatizare,

sau de o societate mixtă. Este util ca această introducere să conţină o estimare anticipată a

fondurilor necesare pentru construcţii, capital rulant etc. De asemenea, trebuie inclus, acolo

unde este cazul, un istoric al proiectului, stadiul său actual şi motivele pentru care se solicită

o finanţare BERD.

Un sumar al programului estimat pentru implementarea proiectului respectiv va

permite Băncii să efectueze o evaluare rapidă a procesului intern cel mai potrivit pentru

proiectul în cauză. Acest sumar va include programul de efectuare a amenajărilor, inclusiv

instalarea echipamentului tehnic şi data începerii producţiei.

4.1.2 Sponsorii proiectului

Pe durata evaluării unei cereri de finanţare, BERD stabileşte legături cu factorul major

de decizie al proiectului respectiv. Acesta este de obicei sponsorul proiectului, partea

răspunzătoare pentru derularea şi implementarea sa. Sponsorul poate fi chiar potenţialul

creditat sau o terţă parte. In mod tipic, sponsorul este un acţionar important în cadrul

proiectului, contribuind cu capital în numerar şi/sau natură. In plus, sponsorul are uneori rolul

de a sprijini proiectul şi după realizarea sa.

Sponsorul dirijează dezvoltarea proiectului şi este responsabil pentru asigurarea

succesului acestuia. BERD solicită o implicare foarte serioasă din partea sponsorului,

precum şi informaţii detaliate asupra sprijinului global în capital, management, operaţiuni,

producţie şi marketing pe care acesta îl poate oferi proiectului.

4.1.3 Experienţa

Un sponsor cu experienţă în domeniu va fi conştient de riscuri şi capabil să ia decizii

de natură strategică, financiară şi comercială, referitoare la cel ce solicită finanţarea.

Sponsorul oferă BERD garanţia că cineva cu experienţă în afacerea respectivă este gata să

21

rişte capital alături de potenţialul finanţat. Acolo unde este posibi l, trebuie subliniate

elementele referitoare la experienţa sponsorului şi la gradul de implicare a acestuia.

Este utilă şi prezentarea pe scurt a proiectelor similare la care a mai participat

sponsorul. Acolo unde proiectul se referă la o extindere a unor facilităţi deja existente, iar

sponsorul şi potenţialul finanţat sunt practic una şi aceeaşi entitate, această secţiune ar

trebui să descrie istoricul firmei şi orice experienţă anterioară în domeniul extinderii, în

special cu privire la:

un scurt istoric, începând de la înfiinţare;

forma legală de constituire, structura proprietăţii şi conducerea firmei;

ţara în care a fost înregistrată, organizarea internă şi evoluţia recentă;

numele principalelor bănci şi principalilor clienţi, pentru eventuale referinţe.

4.1.4 Situaţia financiară

Amănunte asupra statutului financiar al sponsorului trebuie să demonstreze în faţa

BERD rezultatele acestuia în domeniu. In plus, acesta este un indicator cheie al succesului

de care s-a bucurat sponsorul în activitatea sa anterioară. Există posibilitatea ca BERD să

conteze pe un sprijin susţinut al proiectului din partea sponsorului, iar gradul de confort în

această privinţă depinde de sănătatea financiară a sponsorului în momentul respectiv.

Sponsorul va trebui să prezinte şi declaraţiile financiare, expertizate acolo unde este posibil

pentru ultimii trei ani şi să susţină cu documente orice eveniment petrecut în perioada

acestor trei ani. Dacă sponsorul este o persoană fizică, BERD va trebui să cunoască ce

proprietăţi deţine, de exemplu, acţiuni deţinute în cadrul altor firme sau numerar obţinut în

urma unor alte afaceri.

4.1.5 Alţi acţionari

Acolo unde există mai mulţi acţionari ce participă la proiect, sponsorul trebuie să ofere

informaţii privind rolul acestor părţi, puterea anticipată de control/vot şi modul în care au fost

selectate.

Trebuie de asemenea prezentate şi mărimea, tipul de proprietate şi rezultatele

anterioare ale acestor acţionari, precum şi precizarea dacă vreunul dintre ei oferă proiectului

suport financiar sau garanţii. Acţionarii trebuie să ataşeze şi declaraţiile financiare pe durata

ultimilor trei ani.

4.1.6 Produsul

22

In cadrul acestei secţiuni trebuie descris în amănunt produsul sau serviciul ce

urmează a fi oferit pieţei. In majoritetea cazurilor, BERD va cere unei terţe părţi

independente să facă o evaluare a acestora, astfel încât această secţiune va trebui să fie

suficient de amănunţită încât să permită realizarea evaluării. Este important să se prezinte

trăsăturile definitorii ale produsului oferit, inclusiv prin comparaţie cu produsele concurenţei,

precum şi beneficiile de care se vor bucura potenţialii cumpărători. Printre altele, se vor

explica pe baza specificaţiilor de produs, de ce un cumpărător ar prefera produsul în cauză

comparativ cu produsele concurenţei. Se oferă cât mai multe amănunte despre punctele

forte dar şi despre cele vulnerabile ale produsului într-o viziune comparativă, precum şi

modalităţile în care proiectul în cauză va îmbunătăţii, transforma sau înlocui produsele

existente.

Observaţie: în această etapă descrierea se va axa pe produs; piaţa va fi abordată

ulterior.

4.1.7 Producţia

BERD evaluează procesul de producţie pentru a se convinge că procesul ales va

asigura o producţie competitivă, mai presus şi dincolo de benef iciile circumstanţiale, cum ar

fi costul forţei de muncă sau stimulente fiscale. In cele ce urmează se vor prezenta cinci

categorii de factori, dar gradul lor de importanţă diferă de la caz la caz.

1. Amplasarea

In această secţiune se va prezenta motivul care stă la baza alegerii amplasamentului

obiectivului. Este necesar a se face referiri la impactul pe care îl are alegerea acestui loc

asupra costului proiectului, cu referire la:

transport;

disponibilitatea materiilor prime şi a forţei de muncă;

distanţa faţă de furnizori şi clienţi;

disponibilităţi legate de furnizarea energiei electrice şi a apei.

2. Echipamente şi clădiri

Se vor prezenta echipamentele şi clădirile necesare sub următoarele aspecte:

23

cât de moderne sunt;

ce nivel de modernizare va fi necesar;

comparaţie cu concuranţa.

3. Procesul de fabricaţie

Se va descrie procesul de fabricaţie şi, acolo unde este posibil, se va include:

procesul de producţie sau de exploatare;

avantajele de producţie sau de exploatare;

capacităţile de producţie şi de exploatare.

4. Necesarul de producţie şi costuri

Una dintre cele mai importante componente pentru BERD o reprezintă analiza

necesarului de producţie şi a costurilor materialelor:

enumerarea componentelor cele mai importante ale necesarului de producţie;

explicarea modului în care se va obţine acest necesar şi cum se va asigura

ritmicitatea furnizărilor;

prezentarea termenilor de plată;

indicarea surselor alternative de aprovizionare;

clasificarea necesarului în valută şi în moneda naţională.

5. Forţa de muncă

Descrierea forţei de muncă trebuie să conţină în prelabil o evaluare a necesarului de

personal. In plus, se va include şi o analiză a ponderii angajaţilor străini/autohtoni şi

programul necesar pentru a completa necesarul de personal.

4.1.8 Piaţa

Se va descrie piaţa pe care se va vinde produsul prezentat şi se va evidenţia strategia

propusă de pătrundere pe această piaţă. Tipul de piaţă ales este un element cheie în

determinarea riscurilor asociate cu proiectul respectiv şi a stabilităţii fluxului de numerar

disponibil generat de proiectul analizat. In funcţie de natura proiectului, se vor prezenta

schemele de finanţare pe care proiectul le va putea extinde pentru potenţialii clienţi. Se vor

prezenta în cele ce urmează principalele aspecte vizate la acest nivel.

1. Identificarea pieţelor

Această secţiune va trebui să explice cum a fost aleasă şi segmentată baza de clienţi.

Trebuie făcută diferenţa între clienţii existenţi deja şi cei potenţiali, realizându-se şi o

24

evaluare a mărimii pieţei şi a nivelului estimativ al cererii. In plus, dacă se intenţionează

exportul produselor, se va explica modul de derulare a tranzacţiilor şi se vor prezenta pieţele

externe vizate.

2. Segmentul de piaţă şi volumul vânzarilor

Se va realiza o descriere a modului de evoluţie a pieţei în ultimii 2-3 ani precum şi o

previzionare pentru o perioadă de 5 ani. In acest context, se va estima segmentul de piaţă şi

volumul vânzărilor ce poate fi atins în următorii 2-5 ani. Se vor identifica orice angajamente

de achiziţionare şi se vor prezenta contractele deja încheiate.

Descrierea pieţei şi evaluarea tendinţelor trebuie făcută cu referiri speciale la produsul

respectiv, la clienţi şi concurenţă.

3. Concurenţa

Este deosebit de importantă surprinderea principalelor aspecte referitoare la

concurenţă şi anume:

cine sunt concurenţii şi care este segmentul lor de piaţă;

care a fost evoluţia acestor concurenţi în ultimii 3 ani şi care sunt planurile lor de

viitor;

care se aşteaptă să fie reacţia lor la apariţia noii oferte pe piaţă.

4.1.9 Strategia preţurilor

La acest punct se va fundamenta strategia proprie de stabilire a preţurilor, comparativ

cu concurenţa. In măsura în care este posibil se va prezenta:

modalitatea propusă de penetrare a pieţei;

posibilităţi de menţinere sau creştere a segmentului de piaţă;

modul de stabilire a marjelor comerciale, în funcţie de strategia prezentată.

Alături de strategia de preţ, trebuie inclusă şi o analiză a evoluţiei istorice a preţurilor

produsului respectiv, precum şi o evaluare a principalilor factori de influenţă (sensibilitatea

consumatorilor, posibilităţi de substituire a produsului în consum, investiţii etc.)

Dacă produsele sunt destinate exportului, se va identifica strategia corespunzătoare

pieţei străine şi se va prezenta în amănunt care dintre produse vor fi surse de încasări

valutare şi care anume de câştiguri în moneda locală.

4.1.10 Distribuţie şi vânzări

25

Se va prezenta modul în care se va distribui produsul respectiv, sub următoarele

aspecte:

organizarea/justificarea forţei de muncă implicate în procesul de vânzare;

reţeaua de distribuţie a produsului;

mecanismul de decontare;

strategia promoţională.

Este necesar a se face diferenţierea între reţeaua de distribuţie deja existentă şi orice

nouă reţea ce ar trebui creată.

4.1.11 Management

Forţa şi calitatea managementului sunt elemente esenţiale pentru reuşita proiectului.

BERD trebuie să înţeleagă care sunt punctele tari şi care sunt cele vulnerabile ale

managementului proiectului:

care sunt sponsorii care asigură membrii echipei manageriale;

descrierea structurii manageriale şi relaţiile dintre diferite departamente şi/sau

indivizi (eventual, pe bază de organigragramă);

prezentarea funcţiei fiecărui departament în parte;

descrierea fluxului informaţional care se stabileşte între departamente şi

compartimentul managerial;

explicarea modului de monitorizare a performanţelor.

Pentru cele mai importante posturi manageriale, de exemplu director executiv, director

economic, director de producţie, este util să se ataşeze scurte prezentări incluzând numele,

aria de competenţă şi experienţa în domeniu.

26

4.2 Informaţii de natură financiară

4.2.1 Bugetul proiectului

BERD solicită detalierea costurilor proiectului şi a modului de utilizare a fondurilor, în

special a celor asigurate de aceasta. Detalierea se realizează într-o fază incipientă a

pregătirii proiectului. In plus, se adaugă următoarele elemente:

modul de estimare a costurilor (de exemplu, costuri de furnizor, cote de

consultanţă tehnică,cote de instalare etc.)

cine estimează costurile (firma sau un contractor din exterior);

gradul de acurateţe al estimării costurilor;

programarea în timp a costurilor;

detalii asupra costurilor deja efectuate;

metodologia de evaluare a contribuţiei în natură sau a activelor existente;

evidenţierea surselor de provenienţă a echipamentelor, materialelor etc, în special

în situaţia în care provin de la sponsori;

explicaţii asupra categoriilor de costuri incluse în bugetul proiectului; de unde

anume pot apare depăşiri ale acestora şi dacă s-au asigurat suficiente fonduri de

rezervă în eventualitatea unor depăşiri.

In bugetul proiectului trebuie incluse şi eventualele costuri de înregistrare a garanţiilor,

poliţe de asigurare etc. Aceste costuri sunt de obicei contractate înainte de semnarea

acordurilor financiare, dar pot fi plătite din fondurile puse la dispoziţia firmei.

4.2.2 Implementare şi achiziţii

BERD se poate baza pe un sponsor pentru o implementare directă, sau poate angaja

contractori pentru implementarea proiectului, în timp util şi în condiţii de rentabilitate. Pentru

a permite Băncii să evalueze riscurile referitoare la implementarea proiectului, sunt necesare

următoarele:

alcătuirea unui rezumat al aranjamentelor legate de implementare; se vor include

numele agenţiilor însărcinate cu implementarea componentelor individuale ale proiectului;

motivarea alegerii acestor agenţii şi prezentarea unei scurte descrieri a activităţii

lor anterioare;

27

expunerea naturii contractelor încheiate cu agenţiile, reliefând în special

condiţionalităţile de finalizare, programarea regimului de plăţi şi garanţiile de

performanţă asociate cu implementarea proiectului;

prezentarea unei scheme amănunţite a implementării;

indicarea datelor considerate critice pentru demararea proiectului în cadrul stabilit

şi a modalitaţii de gestionare a acestora; descrierea eventualelor planuri de rezervă

aplicabile în cazul întârzierilor.

BERD solicită ca atunci când aprobă finanţarea unui proiect, achiziţiile să se facă într-

un mod transparent şi accesibil, astfel încât, sponsorul este rugat să acorde o atenţie

deosebită acestei probleme. In consecinţă, el va trebui:

să indice şi să justifice metoda de achiziţionare a bunurilor, serviciilor şi

echipamentelor procurate cu fonduri BERD;

să confirme că bunurile, serviciile şi echipamentele au fost procurate la “prima

mână”, în termeni comerciali adecvaţi;

să declare natura contractelor comerciale încheiate în vederea realizării proiectului

(de exemplu, încadrarea în reglementările INCOTERMS).

In anumite cazuri, BERD angajează o terţă parte care să examineze derularea

proiectului şi să raporteze asupra dificultăţilor ce apar sau asupra depăşirilor de costuri.

4.2.3 Surse de finanţare

Această secţiune examinează modul în care vor fi acoperite costurile identificate

anterior. In mod obişnuit, BERD este doar una din sursele de finanţare. Astfel, Banca va

încuraja sponsorul atât să facă investiţii directe de capital, cât şi să identifice alte surse

potenţiale de finanţare. In cazul în care proiectul prevede extinderea unor utilităţi deja

existente, BERD se poate declara de acord să finanţeze întregul proiect, cu condiţia ca

expunerea Băncii în cadrul firmei să rămână de cel mult 35% din întreaga capitalizare pe

termen lung a companiei.

BERD insistă să mai participe şi alţi investitori la finanţarea proiectului din următoarele

motive:

împărţirea riscurilor - BERD doreşte să se convingă că elemente cu experinţă

directă în domeniu sunt dispuse să îşi rişte banii în sprijinirea proiectului, deci că

este vorba despre o investiţie fezabilă;

BERD acţionează astfel ca un catalizator, încurajând şi alte elemente deţinătoare

de capital de împrumut să participe la astfel de procese.

28

Dacă sponsorul întâmpină dificultăţi în atragerea altor parteneri de finanţare, în

special creditori, este de preferat ca BERD să fie contactată într-un stadiu incipient al

derulării proiectului. Banca trebuie să ofere sprijin în această încercare de a atrage şi alte

instituţii creditoare odată ce s-a stabilit de comun acord structura finanţării.

In cazul în care proiectul implică extinderea unor utilităţi deja existente, cel ce solicită

creditul trebuie să prezinte bilanţul contabil, declaraţia asupra veniturilor şi contul de profit şi

pierderi (de preferinţă, expertizate la nivelul standardelor internaţionale) pentru afacerea

existentă.

Informarea referitoare la sursele de finanţare trebuie să cuprindă elementele ce vor fi

expuse în cele ce urmează.

1. Capitalul

Se vor expune următoarele categorii de informaţii:

cine participă la capital şi pe ce perioadă;

care este proporţia capitalului în numerar şi, respectiv, natură;

cum au fost alocate acţiunile şi pe ce bază (se va include şi participarea angajaţilor,

dacă este relevantă)

dacă i se cere BERD să participe la capital şi care va fi modalitatea de ieşire a

Băncii (Banca nu intenţionează să rămână ca acţionar permanent).

2. Imprumuturi

Se va menţiona:

cine creditează proiectul;

care sunt creditorii principali şi cei subordonaţi;

ce valute sunt utilizate;

dacă vreunul dintre împrumuturi este dependent de anumite condiţii (de exemplu

rate ale dobânzii subvenţionate);

care sunt termenii şi condiţiile referitoare la toate celelalte împrumuturi implicate în

proiect, sau care există deja în bilanţul contabil al proiectului.

3. Acorduri de sprijin relevante

Se va descrie orice proiect care ar afecta structura de mai sus, ca de exemplu:

acorduri de vânzare/preluare;

orice garanţie din partea sponsorului sau a unei terţe părţi;

acorduri de sprijin guvernamental;

alte forme de sprijin - subvenţii, scutiri de impozite etc.

29

4. Garanţii şi asigurări

Dacă este posibil, se va descrie natura asigurărilor puse la dispoziţia creditorilor

proiectului. In plus, este important să se prezinte amănunte asupra tipului de ipotecă, opţiuni

şi gajuri care există deja.

5. Analiza financiară şi performanţele anticipate

Această secţiune trebuie să permită BERD să evaluze capacitatea proiectului de a

genera numerar suficient pentru a-şi putea recupera datoriile sau pentru a plăti dividende în

cazul unei investiţii.

Proiecţiile trebuie făcute pentru acelaşi număr de ani ca şi împrumutul sau investiţia

solicitată.

4.2.4 Elementele de bază ale activităţii curente

Pentru fiecare an luat în considerare, se va prezenta:

volumul vânzărilor şi preţul pe produs, incluzând reduceri şi comisioane;

împărţirea costurilor de operare, incluzând:

- forţa de muncă:

- număr de angajaţi;

- salariul mediu.

- materii prime (preţuri exprimate în valută şi în moneda locală);

- transport;

- utilităţi;

- vânzări şi administraţie.

cheltuieli de capital pentru întreţinere;

capital rulant - listă de estimări:

- cât trebuie reţinut, atât pentru materii prime cât şi pentru produsele finite; - regimul de plată pentru firmă; - regimul de plată pentru furnizori.

4.2.5 Proiecţii financiare

Se vor prezenta următoarele probleme:

contul de profit şi pierderi/declaraţia asupra veniturilor, incluzând şi dividendele

anticipate;

30

bilanţul contabil, începând cu anul în curs;

fluxul de numerar net şi cel de operare, descriind sursele de numerar şi modul cum

este utilizat acesta, aspect ce trebuie prezentat în corelaţie cu cele prezentate mai

sus;

schema pentru plata datoriilor şi a dobânzilor, indicând durata şi termenii pentru

datoriile noi/existente;

schema de amortizare a activelor;

schema capitalului rulant, cu accent pe schimbările şi presupunerile din perioada

împrumutului;

schema anticipată a impozitelor pe care le va avea de plătit firma pe durata de viaţă

a împrumutului.

Toate aceste scheme trebuie să includă programul de costuri şi cheltuieli contractate,

sau venituri generale.

4.3. Informaţii referitoare la mediu şi la cadrul legal

4.3.1.Informaţii referitoare la mediu

Mandatul BERD cere ca “Banca să promoveze prin întreaga ei activitate o dezvoltare

susţinută şi sănătoasă din punct de vedere al mediului”. In consecinţă, este necesar ca

propunerile de finanţare să conţină suficiente informaţii legate de aspectele privind protecţia

mediului. Informaţiile care trebuie prezentate Băncii de la început se referă la:

amplasarea obiectivelor proiectului;

modul în care terenul respectiv a fost şi va fi folosit;

măsuri propuse pentru reducerea impactului şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu;

o declaraţie prin care să se ateste răspunderea faţă de orice contaminare şi/sau alte

răspunderi;

o declaraţie asupra politicii referitoare la problemele mediului.

Atunci când este posibil, trebuie introduse copii ale oricăror analize şi expertize ale

impactului asupra mediului, realizate în scopul susţinerii proiectului respectiv. Trebuie

descrise aspectele naţionale, regionale şi locale, ale sănătăţii angajaţilor şi ale măsurilor de

siguranţă relevante pentru proiectul respectiv.

4.3.2 Informaţii asupra cadrului legal

31

BERD trebuie să înţeleagă cadrul legal în care va funcţiona proiectul propus. In

măsura în care sunt relevante, trebuie expuse următoarele probleme:

licenţele sau aprobările guvernamentale necesare pentru funcţionarea proiectului;

modalităţile de obţinere şi limitele de timp;

dacă proiectul este axat pe producţie, se va explica în ce măsură materiile prime

sunt subvenţionate guvernamental; se vor prezenta restricţiile la import şi natura

tarifelor vamale şi a cotelor. Dacă producţia se adresează exportului, trebuie

precizat dacă vreuna dintre pieţele vizate ar putea impune restricţii referitoare la

importul produsului respectiv;

detalierea structurii curente a preţurilor pentru utilităţi şi orice alte structuri tarifare

relevante;

in cazul în care există interdicţii legate de moneda utilizată, acestea trebuie

prezentate (în special reglementările privitoare la repatrierea profiturilor).

32

5.Planul de afacere în viziunea Băncii Europene pentru Investiţii (B.E.I.)

5.1. Cadrul general al înfiinţării şi activitaţile Băncii Europene pentru Investiţii

Creată prin Tratatul de la Roma, care în 1958 a pus bazele Comunităţilor Europene

(Partea a V-a, Ttitlul I, Cap.5), Banca Europeană de Investiţii se bucură de personalitate

juridică independentă şi autonomie financiară, fiind înzestrată cu propriile structuri de decizie,

în cadrul sistemului comunitar. Statutul BEI este conceput sub forma unui protocol anexat

Tratatului de la Roma. Acest protocol se constituie ca parte integrantă a tratatului precizat şi

dispune de aceeaşi autoritate juridică.

Banca Europeană de Investiţii aparţine statelor membre ale Comunităţilor Europene,

acestea participând fără excepţie, prin aport propriu de capital, la înfiinţarea Băncii.

Aflându-se printre cele mai importante instituţii de creditare din lume, fiind mereu

cotată cu cel mai înalt calificativ (AAA) de către societăţile internaţionale de specialitate,

Banca dispune de un important volum de operaţiuni, oferind în acelaşi timp condiţii

contractuale avantajoase. Banca îşi canalizează strategiile de finanţare către întâmpinarea

programelor alcătuite pe baze non-profit. Rata dobânzii practicată de bancă este foarte

apropiată de costul obţinerii de fonduri de pe pieţele de capital pe care aceasta activează.

Volumul operaţiunilor BEI a crescut în permanenţă, iar în prezent, alături de Banca

Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, este cea mai importantă instituţie de

finanţare multilaterală din lume. Datorită experienţei acumulate în finanţarea proiectelor de

anvergură, Banca a fost solicitată să participe la implementarea pol iticilor de cooperare ale

Uniunii Europene în terţe ţări.

În cadrul politicii generale, Banca operează în afara Uniunii Europene în baza unui

Protocol Financiar ataşat acordurilor de cooperare ale Uniunii Europene, încheiate cu 12 ţări

din regiunea mediteraneeană, 30 de ţări din Asia şi America Latină şi, conform prevederilor

celei de-a patra Convenţii de la Lome, cu 70 de state din Africa, Caraibe şi zona pacifică. Ca

parte integrantă a politicii de cooperare a Uniunii Europene cu ţări din Europa Centrală şi de

Est, care se confruntă cu problemele tipice reformei economice, Banca finanţează proiecte

în Albania, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia

şi Ungaria.

\

5.2 Proiectul în viziunea Băncii Europene pentru Investiţii

33

5.2.1. Tipuri de proiecte

Împrumuturile Băncii Europene de Investiţii sunt orientate către finanţarea activelor

fixe din cadrul unei investiţii. Banca finanţează proiecte viabile din cadrul sectorului public şi

privat, în domeniile: infrastructură, industrie, agricultură, agro-industrie, energetic, turism şi

servicii.

În Europa Centrală şi de Est, Banca sprijină proiectele ce vizează infrastructura,

domeniul energetic, telecomunicaţiile şi transporturile, ca şi investiţiile în protejarea mediului

înconjurător. Proiectele industriale finanţate de Bancă în această regiune, implică în mod

frecvent colaborarea cu parteneri din cadrul Uniunii Europene sau atragerea de investiţii din

partea unor firme din interiorul Uniunii.

Proiectele de investiţii ce vizează infrastructura socială, mai precis cele din domeniul

sănătăţii, al educaţiei etc., nu pot face obiectul unor împrumuturi din partea Băncii.

Pentru proiectele de anvergură mare, Banca oferă împrumuturi individuale, fie direct

promotorilor proiectului, fie indirect, prin intermediul guvernelor sau al băncilor. Statul,

autorităţile publice locale şi naţionale, întreprinderile publice sau private, înfiinţate conform

legilor în vigoare, cu sau fără participare străină sub forma întreprinderilor mixte, au acces la

împrumuturile BEI, fără nici o discriminare şi în termeni egali.

Nu există formalităţi speciale implicate de atragerea unui împrumut BEI. În toate

cazurile cererile de finanţare trebuie doar să se încadreze în domeniile specificate anterior şi

să beneficieze de acordul de principiu al autorităţilor naţionale.

Proiectele de dimensiuni mici şi medii, cu un cost al investiţiei ce nu depăşeşte suma

de 25 mil. Euro, sunt sprijinite prin intermediul unor instituţii financiare intermediare, în

conformitate cu planul general de împrumuturi al Băncii Europene de Investiţii.

Banca este doar o sursă complementară de procurare de fonduri şi, în cadrul oferit de

un plan de finanţare adecvat, poate aloca sume până la acoperirea a 50% din costul

proiectului. În consecinţă, decizia de finanţare este abordată numai în paralel cu resursele

proprii ale promotorului investiţiei sau cu alte surse disponibile pe termen lung. În practică,

băncile şi alte instituţii de credit (publice sau private) cooperează cu BEI în vederea alcătuirii

unui pachet de instrumente de finanţare pentru proiecte majore, iar ulterior acestea

acţionează ca intermediari pentru împrumuturi indirecte.

Banca întreţine o strânsă colaborare cu Comisia Europeană şi co-finanţează investiţii

împreună cu alte instituţii de profil, în special cu cele din cadrul statelor membre ale Uniunii,

cu Banca Mondială şi cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

34

5.2.2. Împrumuturi globale pentru finanţarea proiectelor de anvergură redusă

Investiţiile de dimensiuni mai mici din sectorul productiv şi din cel al infrastructurii sunt

importante pentru dezvoltarea anumitor compartimente industriale şi agricole şi, în general,

contribuie la creşterea economică de ansamblu. În cadrul planului pentru împrumuturi

globale, Banca furnizează fonduri către diferite instituţii de finanţare locale, iar acestea le

redistribuie către proiectele de dimensiuni mici şi medii.

Împrumuturile globale reunesc resursele BEI, contactele operaţionale, cunoştinţele

locale, competenţa instituţiilor locale în selectarea proiectelor de interes major, precum şi o

mai bună monitorizare a activităţii de investiţii. Instituţiile locale trebuie să dezvolte capacităţi

adecvate de operare şi să sprijine descoperirea mijloacelor tehnice de realizare a investiţiei

(know-how) pentru a asigura încadrarea proiectului respectiv în liniile directoare ale politicii

de finanţare a Băncii.

Schema împrumuturilor globale se adresează investiţiilor de scară redusă, cu un cost

total ce nu depăşeşte 25 mil. Euro, din următoarele domenii:

industrie, agro-industrie, pescuit, turism şi servicii legate de sectorul productiv, cu

atenţie deosebită pentru creşterea potenţialului de export şi a competitivităţii

internaţionale;

producerea de energie şi investiţiile pentru reducerea consumului energetic;

infrastructură (de obicei, aceste proiecte sunt iniţiate şi promovate de autorităţi

locale, sau alte instituţii publice);

proiecte industriale sau de infrastructură pentru protejarea mediului înconjurător.

5.2.3. Criterii pentru acordarea împrumuturilor

În cadrul Europei Centrale şi de Est, ca şi în orice altă regiune, Banca Europeană

pentru Investiţii verifică viabilitatea economică, tehnică şi financiară a fiecărui proiect şi se

asigură în ce priveşte alinierea investiţiei la politicile naţionale şi la programele prioritare de

dezvoltare.

Toate proiectele trebuie să fie justificate economic, viabile din punct de vedere tehnic

şi corespunzătoare în ceea ce priveşte protecţia mediului înconjurător. Proiectele din sectorul

industrial trebuie să ofere în plus şi o profitabilitate ridicată. Este important ca proiectele să

se încadreze în limita angajamentelor pe care ţara gazdă le are faţă de instituţiile

internaţionale, în cadrul eforturilor de restructurare a economiei naţionale.

Studierea proiectului se face după cercetarea importanţei acestuia în contextul

priorităţilor generale ale economiei ţării gazdă. Studierea proiectelor este întreprinsă de

35

echipe multi-disciplinare din interiorul Băncii, compuse de obicei dintr-un analist financiar, un

economist şi un inginer. Asigurarea confidenţialităţii asupra informaţiilor primite în cursul

studiilor este una din coordonatele principale ale activităţii Băncii. Analiza proiectelor include,

pe lângă studierea impactului asupra mediului înconjurător, identificarea posibilelor

probleme, ca şi a posibilelor soluţii. Proiectele finanţate de Bancă trebuie să fie în deplină

concordanţă cu legislaţia referitoare la mediul înconjurător şi să ţină cont de toate

reglementările internaţionale în vigoare.

Dacă aprecierea proiectului este pozitivă, Comitetul de Conducere îl remite Consiliului

Directorilor, care decide asupra acordării împrumutului adecvat.

Contractul de împrumut prevede dreptul Băncii de a monitoriza desfăşurarea

operaţiunilor, progresul lucrărilor de construcţie şi situaţia cheltuielilor efectuate. După

finalizarea lucrărilor, se întocmeşte un raport de evaluare, care include o comparaţie între

performanţele actuale şi estimările iniţiale.

Condiţiile generale de finanţare includ:

1.Moneda contractului

Împrumuturile se acordă în monedă combinată (cocktail) sau într-o singură monedă,

luându-se în considerare preferinţele solicitantului, cât şi disponibilul Băncii la momentul

solicitării.

2. Durata contractului

Banca Europeană pentru Investiţii acordă împrumuturi pe termen mediu şi lung,

durata împrumuturilor depinzând de natura proiectului de finanţat, ca şi de amortizarea

activelor finanţate. În general, rambursarea împrumuturilor trebuie definitivată după 10-12 ani

pentru proiectele industriale şi 12-15 ani (în mod excepţional 20 de ani) pentru proiectele ce

vizează infrastructura, inclusiv cele energetice.

3. Rata dobânzii

Deoarece activitatea Băncii este fundamentată pe baze non-profit, rata dobânzilor

practicate urmăreşte îndeaproape costul obţinerii fondurilor de pe pieţele internaţionale de

capital. Rata dobânzii nu variază în funcţie de natura proiectului, amplasarea acestuia sau

naţionalitatea sau tipul solicitantului de împrumut. Ratele sunt fixate pentru fiecare din

monedele cu care operează această instituţie.

Împrumuturile generale sunt acordate cu o rată a dobânzii fixă, rata sau ratele

încasate fiind cele în vigoare la data semnării contractului sau, cel mai adesea, la data

rambursării fiecărei tranşe (rată deschisă a dobânzii).

4. Rambursarea

36

Rambursarea se face în două tranşe anuale egale, atât din punct de vedere al

împrumutului propriu-zis, cât şi din cel al dobânzii, după o perioadă de graţie ce depinde de

durata realizării proiectului.

5. Garanţii

Ca orice instituţie de finanţare pe termen lung, ale cărei resurse depind de fonduri

împrumutate de pe pieţele internaţionale de capital şi de surse proprii stabilite de Statut,

Banca solicită o securitate adecvată a creditelor acordate. Garanţia statului ce găzduieşte

proiectul este, de obicei, o condiţie esenţială a acordării împrumutului, alături de alte măsuri

de siguranţă maximă.

6. Oferta

Sunt induse proceduri adecvate pentru procurarea celor necesare desfăşurării

proiectului, adresându-se în acest sens invitaţii internaţionale pentru alcătuire de oferte sau

chestionare în rândurile ofertanţilor recunoscuţi, pentru identificarea celei mai adecvate

oferte pentru proiectul în vigoare. Banca pretinde ca, pentru programele finanţate, să se

declanşeze o puternică operaţiune de descoperire de oferte pentru bunurile şi serviciile care

sunt necesare în cantităţi substanţiale.

5.2.4. Detalii de furnizat către Banca Europeană de Investiţii

Prezentarea datelor cerute şi redactarea documentelor de rigoare revin în întregime

solicitantului de împrumut, acesta putând, dacă este necesar, să apeleze la ajutorul unor

firme specializate în pregătirea documentaţiei.

Aria largă de cuprindere, precum şi diversitatea potenţialelor proiecte fac imposibilă o

standardizare strictă în ceea ce priveşte redactarea documentelor ce trebuie transmise

Băncii. În consecinţă, Banca nu recomandă solicitanţilor completarea de formulare tipizate şi

chestionare unice, dar îi îndrumă pe cei ce redactează cereri de împrumut să-şi folosească

propria iniţiativă în direcţia furnizării de informaţii cât mai detaliate, pentru o apreciere şi

analiză corectă a proiectului, din punct de vedere economic, financiar şi juridic.

Următoarele directive se constituie doar ca o procedură de ansamblu în redactarea

documentaţiei de remis către Bancă. În timpul studierii Proiectului, Banca păstrează o

strrânsă legătură cu întreprinderea sau instituţia publică implicată, în vederea obţinerii

oricărei informaţii adiţionale considerată importantă şi a discutării problemelor principale

susceptibile de a fi abordate înainte şi după aprobarea proiectului.

Documentaţia ar trebui să acopere următoarele probleme:

1. Informaţii generale şi juridice despre întreprindere, principalii parteneri şi

acţionari

37

Întreprinderea: documente de înfiinţare, înregistrare juridică şi comercială, statut,

acţionari, domeniu de activitate, structură administrativă şi contabilă, balanţe de

verificare, situaţia contului de profit şi pierdere, declaraţiile asupra mişcărilor de

fonduri din ultimii trei ani, detalii asupra datoriilor pe termen scurt, mediu şi lung.

Principalii parteneri şi promotori: articole de asociere, acţiuni deţinute, domeniu de

activitate, recomandări, balanţe de verificare şi situaţiile conturilor de profit şi

pierdere pe ultimii cinci ani.

2. Date tehnice cu privire la proiect

Obiective generale, amplasare, factori de producţie, capacităţi de producţie

existente şi potenţiale.

Descriere tehnică: tehnologie, clădiri, suprafeţe de producţie şi depozitare, servicii

generale, sisteme şi echipamente de transport, măsuri de protecţie a mediului

înconjurător.

Studiu şi implementare: organizare, consultanţi (dacă există), modalităţi de

îndeplinire a ordinelor şi contractelor, supervizare, programe de lucru.

Estimări detaliate asupra investiţiei, descriere amănunţită a cheltuielilor de

amplasare şi construire, provizioane pentru riscuri şi creşteri de preţuri, dobânda

capitalului pe perioada construcţiei, cheltuieli iniţiale, împreună cu o situaţie

detaliată a costurilor, exprimate în monede străine şi locale.

Informaţii operaţionale: materii prime şi materiale, grafice de recepţie, grafice de

consum şi producţie, echipă managerială şi echipă operat ivă, organizare

manegerială, asistenţă tehnică, acolo unde este cazul.

3. Date economice

Piaţa: statistici ce relevă situaţia prezentă şi prognoza cu privire la cerere, ofertă şi

preţuri.

Producţie: politicide vânzare şi organizare, poziţia companiei în comparaţie cu

restul competitorilor, vânzări în ţară şi peste hotare.

Locuri de muncă create: locuri de muncă permanente şi sezoniere, programe de

pregătire profesională, înlocuiri de personal avute în vedere (dacă este cazul).

Rolul jucat de proiectul în discuţie în cadrul programului de dezvoltare a ţării

implicate.

Datele folosite pentru calcularea ratei economice de revenire a proiectului şi

contribuţia acestuia la dezvoltarea economică a ţării în cauză, impactul asupra

balanţei de plăţi externe şi asupra finanţelor publice.

38

4. Date financiare

Situaţia costurilor operaţionale, a cheltuielilor cu amortizările şi deprecierile, chiriilor

etc.

Estimări cu privire la capitalul necesar pe perioada de timp până când proiectul

devine efectiv productiv: stocuri de materii prime şi materiale, produse finite, credite

către clienţi, credite de la furnizori.

Balanţe de verificare şi situaţii financiare estimative pentru aceeaşi perioadă.

Planul de finanţare a proiectului şi graficul cheltuielilor proiectate.

Garanţii oferite.

Pentru proiectele energetice şi din infrastructură, informaţia ce trebuie furnizată

trebuie ajustată în concordanţă cu trăsăturile specifice naturii proiectului. Detaliile adiţionale

ce trebuie precizate se referă la implementare, uzul potenţial, principii şi metode de stabilire

a costurilor, precum şi costurile sociale şi beneficiile aduse societăţii.

Pentru toate cererile, de un real folos se va dovedi precizarea adreselor tuturor celor

implicaţi în mod direct în pregătirea tehnică, economică şi juridică a proiectului.

39

6.Planul de afacere pentru finanţări nerambursabile în cadrul programelor

Uniunii Europene

Problemele deosebite cu care se confruntă investitorul autohton se referă îndeo sebi la

accesul deosebit de dificil la credite. Dobânzile bancare sunt extrem de ridicate, garanţiile

mari, iar blocajul financiar din economie atinge cote alarmante.

In aceste condiţii, micul investitor - baza economiei de piaţă, nu poate creşte decât

prin forţe proprii, strategiile adoptate fiind de supravieţuire, orice eroare putând fi fatală

pentru afacerea acestuia.

Pentru a mai atenua aceste probleme, statul se implică prin acordarea unor facilităţi

de finanţare pentru IMM-uri, în special pentru angajarea de şomeri sau pentru dezvoltarea

de afaceri în zone defavorizate.

O oportunitate pentru întreprinzătorul român o constituie programele Phare ale Uniunii

Europene.

Fondurile Phare sunt nerambursabile, însă de regulă reprezintă co-finanţări, beneficiarul

trebuind să participe cu un aport în numerar şi uneori şi în natură în cadrul bugetului

proiectului.

In perioada 1988 – 1989 Grupul celor 7 ţări puternic industrializate a iniţiat un program de

ajutorare a ţărilor foste ţări comuniste care începuseră să-şi schimbe cursul istoriei prin

trecerea la pluripartitism şi economie de piaţă liberă.

Această iniţiativă urma să se deruleze prin intermediul Organizaţiei pentru Cooperare şi

Dezvoltare Economică şi sub coordonarea Comisiei Europene. Ea a stat la baza actului

normativ adoptat de Consiliul Comunităţii Europene nr. 3906/1989, prin care a fost creat

programul Phare, iniţiat în beneficiul Poloniei şi Ungariei (Poland and Hungary Aid for

Reconstruction of Ecomony). Ulterior acest program s-a extins şi pentru celelalte state

candidate la aderare – Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, R. D. Germania (1990), Albania

şi România (1991), Slovenia şi statele baltice (1992), Bosnia şi Herţegovina şi Fosta

Republică Iugoslavă a Macedoniei (1994).

Pe această bază, ca şi a unor acorduri ulterioare, România a primit ca asistenţă

financiară nerambursabilă în perioada 1991 – 1999 suma de 1.167,56 milioane Euro.

Această finanţare a constat în principal în asistenţă tehnică şi în mai mică măsură în

contribuţii financiare directe.

40

Pentru perioada 2000 – 2006 este prevăzută doar prin Phare, alocarea pentru România a

unei sume de 242 milioane Euro anual. Cumulând aceste sume cu cele prevăzute pentru

SAPARD şi ISPA, acordate statelor candidate începând cu anul 2000, se ajunge la un total

de cca. 650 milioane Euro anual. In cifre absolute este vorba de o creştere de 444% în

raport cu perioada anterioară. Acesta constituie cel mai înalt ritm de creştere dintre toate

ţările candidate la aderare, rezultat al demersurilor părţii române ca ţara noastră să se

bucure de un nivel de alocare pe cap de locuitor care să ţină seama de dimensiunile (inclusiv

economice) ale României. Aceste sume ne plasează pe locul doi în rândul ţărilor asociate,

după Polonia, prin aplicarea combinată a mai multor indicatori statistici.

Ca şi tipologie, aceste fonduri se împart în două mari categorii:

Fonduri de pre-aderare (ISPA şi SAPARD) – destinate în special proiectelor pentru

infrastructură şi celor din mediul rural;

Fonduri de aderare – destinate comunităţilor locale, reconversiei profesionale sau

finanţării IMM-urilor.

In ultimii ani, odată cu desfiinţarea graniţelor dintre statele europene, fenomenul care

se manifestă este cel de regionalizare. Astfel şi politica de finanţare a UE s-a modificat

radical – nu se mai finanţează state ci regiuni europene.

Pentru a avea acces la programele Phare, România s-a adaptat la această politică şi a

delimitat opt regiuni de dezvoltare în cadrul cărora funţionează Agenţiile de Dezvoltare

Regională.

De asemenea, tot în cadrul acestui proces funcţionează cinci Comitete de Coordonare

Zonală pentru programele de reconversie profesională (RICOP) şi unsprezece pentru

coordonarea programelor de finanţare a învăţământului preuniversitar.

6.1. Fondurile Uniunii Europene

Uniunea Europeană (UE) are mai multe mecanisme de credit la dispoziţie

destinate să sprijine statele membre. UE furnizează de asemenea asistenţă financiară la

terţe ţări. Asistenţa este furnizată acelor ţări cu care UE menţine legături politice şi

economice strânse. Cel mai important program multilateral de asistenţă multilaterală

nerambursabilă UE este programul PHARE.

Obiectivele acestui program sunt legate de sprijinirea procesului de reformă

economică şi socială şi de constituire a statului de drept. În acelaşi timp, acest program

este principalul suport pentru pregătirea aderării ţărilor foste comuniste asociate la UE.

Programul PHARE este principalul instrument financiar de realizare a acestui proces.

41

Programul PHARE finanţează transferul de expertiză, echipament, pregătire

profesională şi lucrări publice într-un număr mare de sectoare cum ar fi:

Privatizarea;

Restructurarea;

protecţia mediului;

asigurarea sănătăţii;

siguranţa la locul de muncă;

combaterea şomajului;

reabilitarea drumurilor şi căilor ferate etc.

Cele două mari priorităţi actuale ale programului sunt:

dezvoltarea infrastructurii necesare aderării la UE (care va mobiliza aproximativ

70% din totalul fondurilor PHARE) şi

consolidarea instituţiilor necesare aderării, în special modernizarea

administraţiei publice.

Fondurile de finanţare nerambursabilă se alocă în baza unor licitaţii de proiecte,

criteriile de selecţie fiind specifice fiecărui tip de program, distingându-se totuşi

următoarele elemente comune în aprecierea proiectelor:

Calitatea proiectului propus (inclusiv a planului de afaceri) şi a celui care face

propunerea (promotorul);

îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate;

încadrarea în obiectivele programului;

managementul proiectului;

co-finanţarea;

viabilitatea şi sustenabilitatea proiectului;

impactul asupra comunităţii beneficiare a proiectului.

Principalele programe de finanţare ale UE sunt următoarele:

Politici Phare de dezvoltare regională şi coeziune, restructurare industrială şi dezvoltarea

resurselor umane - urmăreşte sprijinirea proiectelor de dezvoltare regională care vizează:

o dezvoltarea resurselor umane,

o sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) prin trei activităţi specifice şi anume:

granturi destinate proiectelor de investiţii elaborate de IMM-uri din toate sectoarele cu

42

excepţia sectorului primar (agricultură, energie, industria extractivă) şi comerţ; credite

pentru IMM-uri; consiliere şi traning pentru IMM-uri,

o dezvoltarea infrastructurii regionale şi locale, incluzând îmbunătăţirea infrastructurii

pentru transporturi, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri şi

reabilitarea zonelor degradate şi protejarea celor sensibile, inclusiv a zonelor

industriale şi a celor cu potenţial turistic.

Programul de creditare Phare MARR FUND - are ca obiectiv dezvoltarea economică şi

socială a zonelor miniere urmărind crearea de noi locuri de muncă prin crearea şi

dezvoltarea IMM-urilor, crearea şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale, dezvoltarea

regională. Scopul final este reducerea şomajului din zonele miniere din Valea Jiului şi

judeţul Gorj.

Programul Phare de restructurare industrială şi reconversie profesională (RICOP): acordă

finanţare proiectelor de investiţie în producţie şi servicii pentru comunităţile locale şi IMM-

uri, care generează profituri sustenabile şi locuri de muncă permanente şi viabile pentru

şomerii disponibilizaţi în urma aplicării programelor de restructurare industrială din cele

cinci zone industriale cu probleme deosebite. De asemenea, se acordă finanţări pentru

dezvoltarea unor programe de reconversie profesională a persoanelor disponibilizate.

Programul Cadru V de cercetare şi dezvoltare tehnologică 1998-2002: se compune din

programe tematice (LIFE, IST, GROWTH, EESD) şi programe orizontale (INCO, IMM,

IHP).

o LIFE are ca obiectiv corelarea abilităţilor de inovare cu cele de producţie în spiritul

necesităţilor societăţii şi cerinţelor consumatorilor. Se aplică în domeniile: biologie,

medicină, agricultură, piscicultură, silvicultură.

o IST oferă beneficii societăţii informaţionale pentru Europa prin accelerarea dezvoltării

acesteia şi acoperirea nevoilor indivizilor şi companiilor.

o GROWTH sprijină proiecte ce contribuie la creşterea competitivităţii industriale, şi

extinde rolul industriei de a pregăti proiecte integrate şi intersectoriale. Se aplică în

domeniile: procese şi produse inovative, aeronautică, transport, construcţii de maşini,

materiale.

o EESD contribuie la o dezvoltare durabilă prin focalizarea pe activităţile cruciale privind

standardul de viaţă şi competitivitatea economică în Europa. Se aplică în domeniul

energiei şi al mediului.

o INCO îşi propune să promoveze cooperarea ştiinţifică şi tehnologică, să întărească

capacitatea comunitară în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, să implementeze politicile

externe comunitare cu privire la procesul de aderare a noilor state la UE.

43

o IMM are ca obiectiv îmbunătăţirea impactului economic şi social al activităţilor de

cercetare printr-o mai bună diseminare a rezultatelor, încurajarea participării IMM şi a

transferului tehnologic ţinând cont de necesităţile clienţilor şi consumatorilor.

o IHP sprijină dezvoltarea potenţialului de cunoştinţe a cercetătorilor, inginerilor şi a

tehnicienilor europeni prin traning, mobilitate şi acces la infrastructura de cercetare,

mobilizarea cunoştinţelor socio-economice pentru identificarea cerinţelor actuale şi de

perspectivă pentru contribuţia la calitatea vieţii cetăţenilor.

Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală (SAPARD) – înfiinţat

prin Regulamentul Comisiei Europene nr. 1268/1999 constă din următoarele măsuri:

o Investiţii în exploataţiile agricole - prin această măsură se vor finanţa proiecte pentru

îmbunătăţirea mecanizării, achiziţii iniţiale de material biologic valoros (prima populare

cu animale), construirea şi/sau modernizarea unor ferme vegetale şi pentru creşterea

animalelor cu utilităţi şi construcţii aferente procesului tehnologic, construirea şi/sau

modernizarea unor spaţii pentru dezvoltarea turismului în ferme, construirea şi/sau

modernizarea serelor;

o Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole: această măsură

promovează asistenţa pentru co-finanţarea costurilor eligibile ale investiţiilor care au

drept scop îmbunătăţirea şi optimizarea activităţilor de producţie, prelucrare şi

marketing a produselor agricole, precum şi crearea sau modernizarea reţelelor locale

de colectare, recepţionare, depozitare, condiţionare, sortare şi ambalare a produselor

agricole vegetale şi animale;

o Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate veterinar şi

fitosanitar pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorului;

măsura vizează îmbunătăţirea structurilor în domeniul controlului sanitar veterinar,

fitosanitar, controlul alimentelor, prin extinderea, amenajarea şi dotarea de înaltă

performanţă şi cu mijloace moderne de informare şi prelucrare a datelor;

o Metode agricole de producţie proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul

rural;

o Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi

multiple şi venituri alternative;

o Înfiinţarea serviciilor de înlocuire a personalului în fermă şi de management al fermei,

o Constituirea grupurilor de producători;

o Renovarea şi dezvoltarea satelor, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural din

mediu rural;

o Îmbunătăţiri funciare şi reparcelare;

44

o Întocmirea şi actualizarea registrelor funciare;

o Îmbunătăţirea pregătirii profesionale;

o Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;

o Managementul resurselor de apă pentru agricultură;

o Silvicultură;

o Asistenţă tehnică pentru implementarea programului.

Programul ISPA – înfiinţat prin Regulamentul Comisiei Europene nr. 1267/1999 are ca

obiective investiţiile în transporturi şi în domeniul mediului, finanţarea fiind egal împărţită

între cele două domenii. Comisia Europeană finanţează cel mult 75% din cheltuielile

publice destinate proiectului, pertea de co-finanţare fiind acoperită de alte instituţii

financiare internaţionale precum BERD, BEI şau BIRD.

Pentru perioada 2000 – 2006 structura fondurilor destinate ţărilor candidate la aderarea

în UE este următoarea:

Phare: 11,3 miliarde Euro, adică 50%;

ISPA: 7,5 miliarde Euro, adică 33,2%;

SAPARD: 3,8 miliarde Euro, adică 16,8%.

6.2. Documentaţia de finanţare

In cadrul documentaţiilor de finanţare, planurile de afacere au fost în mare parte preluate

după metodologiile băncilor româneşti, fiind însă adaptate unor standarde şi cerinţe

europene. O documentaţie de finanţare cuprinde în general următoare elemente:

Planul de afacere;

Bugetul;

Cererea de finanţare;

Matricea cadru logic;

Anexe.

6.2.1. Planul de afacere

Principalele informaţii cerute prin planul de afacere sunt următoarele:

Datele de identificare a agentului economic – denumire, coordonate, forma

juridică de constituire, domeniul de activitate, cifra de afaceri din anul

precedent şi totalul activelor din bilanţul contabil, asociaţi sau acţionari, băncile

cu care lucrează etc.

45

Conducerea şi personalul societăţii – personalul de conducere, numărul şi

structura personalului angajat permanent sau temporarar.

Descrierea activităţii actuale a firmei – istoricul activităţii, produsele realizate,

furnizori, descrierea procesului tehnologic, mijloace tehnice aflate în dotare etc.

Piaţa actuală a firmei – clienţi, sistemul de distribuţie utilizat, concurenţi,

poziţionarea produselor proprii pe piaţă.

Prezentarea proiectului pentru care se solicită finanţarea – tipul investiţiei,

obiectul investiţiei, produsele ce urmează a fi realizate, modificările necesare în

structura mijloacelor fixe, a procesului tehnologic şi a personalului, impactul

asupra mediului, asigurarea cu utilităţi, furnizori, structura de management

pentru implementarea proiectului, graficul de realizare a proiectului etc.

Date privind piata potentiala si promovarea produselor – descrierea pieţei, cifra

de afaceri prognozată, concurenţa şi reacţia acesteia la apariţia noii oferte pe

piaţă, sistemul de distribuţie, mix-ul promoţional, strategia de marketing,

impactul prognozat asupra pieţei etc.

6.2.2. Bugetul proiectului

In cadrul bugetului proiectului sunt prezentate sistematizat principalele elemente

de cheltuieli, pe structură şi categorii, precizându-se sursele din care acestea sunt

asigurate.

De asemenea, se cer o serie de alte informaţii financiar contabile privind

activitatea curentă şi viitoare a firmei, cum ar fi:

Proiecţia contului de profit şi pierderi;

Estimarea bilanţului;

Situaţia veniturilor şi cheltuielilor aferente proiectului de investiţii;

Situaţia veniturilor şi cheltuielilor pe total activitate

Fluxul financiar estimat;

6.2.3. Cererea de finanţare

O serie de programe de finanţare cum ar fi cele privind măsurile active de ocupare a

forţei de muncă sau SAPARD, îşi fundamentează documentaţia doar pe baza cererii de

finanţare fără a se mai solicita şi un plan de afacere, însă aceasta este foarte complexă şi

cuprinde în general aceleaşi elemente prezentate anterior în cadrul punctului 6.2.1. (Planului

de afacere).

46

Atunci când documentaţia de finanţare prevede întocmirea atât a cererii cât şi a

planului, cererea de finanţare este de obicei un rezumat al planului de afacere.

6.2.4. Matricea cadru logic

Matricea cadru logic este mai nou introdusă în cadrul documentaţiilor de finanţare

(Programele de coeziune economică şi socială şi SAPARD) şi reprezintă instrumentul de

verificare a fezabilităţii proiectului, oglinda activităţilor ce urmează a fi realizate şi

indicatorii de măsurare şi verificare a acestora; este prezentată într-un format standard.

6.2.5. Anexe

Capitolul de anexe trebuie să conţină toate acele documente doveditoare ale celor

prezentate în cadrul planului de afacere şi/sau cererii de finanţare, cum ar fi:

acte constitutive;

certificate de sarcini fiscale - prin care să se dovedească faptul că firma nu are

datorii la Bugetul de stat;

bilanţuri contabile, raportări contabile şi ultima balanţă de verificare - care să arate

că firma îşi ţine evidenţele contabile la zi şi în conformitate cu normele legale şi

este profitabilă;

CV-urile responsabililor de proiect - care să ateste experienţa, capacităţile

manageriale şi onorabilitatea acestora;

rapoarte tehnice de evaluare;

avize de construcţie, de mediu, sanitar-veterinar etc;

certificat de urbanism;

contracte cu furnizorii de utilităţi şi prestatorii de servicii;

contracte cu clienţii şi furnizorii;

devize de cheltuieli;

planuri de construcţii;

pliante, prospecte, oferte - prin care să se justifice preţul şi provenienţa bunurilor

ce urmează a fi procurate în cadrul proiectului de investiţie etc.

Promovarea tuturor programelor de finanţare Phare este realizată de către

responsabilii acestora, respectiv ministerele de resort sau direcţiile descentralizate în teritoriu

ale acestora, agenţiile de dezvoltare regională, Prefecturi, Camere de Comerţ şi Industrie

etc.

47

Acestea pun la dispoziţia solicitanţilor gratuit documentaţia de finanţare pe suport

magnetic şi/sau hârtie, care include în plus faţă de formularistica de finanţare şi un ghid al

solicitantului care cuprinde toate instrucţiunile de completare a documentaţiei şi termenele

de depunere a acesteia.

48

Bibliografie

1. Antonoaie, N., Foriş, T., Management în turism, Editura Psihomedia, Sibiu, 2001

2. Bangs, David, The Business Planning Guide, Upstart Publishing Company, New

Hampshire, 1994

3. Foriş, T., Foriş, A., Popa, M., Proiecte economice – ghid antreprenorial, Editura Lux

Libris, Braşov, 1997

4. Foriş, T., Dima, D., Manual de Formare Managerială în turism, Editura Psihomedia,

Sibiu, 2001

5. Hermiaux, G., Conducerea proiectelor de organizare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1995

6. Miskin, Frederic, The Economics of Money, Banking, and Financial Markets, Harper

Collins Publishers, Columbia University, 1992

7. Nicolescu, O., Ghidul managerului eficient, vol. I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1993

8. Popa, M., Foriş T., Foriş, A., Management, proiecte economice, Universitatea

"Transilvania" Braşov, 1996

9. Raşcă, L., Infopartener - plan de afaceri, Editura Rentrop & Straton, Bucureşti, 1996

10. * * * Informaţii necesare pentru finanţarea în sectorul privat, BERD, 1995

11. * * * Proiect de fezabilitate, BRD, 1995

12. * * *Planul de afaceri, metodologia Băncii Europene de Investiţii, Luxembourg, 1996

13. * * * www.infoeuropa.ro

14. * * * www.mdp.ro

15. * * * www.ricop.ro

16. * * * www.adrcentru.ro

49

Anexa 1

PLAN DE AFACERE

A. DATE DE IDENTIFICARE A FIRMEI

1. Numele complet al firmei:

2. Numele prescurtat <dacã este cazul>:

3. Coordonatele firmei <precizati adresele complete, numerele de telefon si fax>:

Sediul social:

Sediul operational:

Puncte de lucru:

Birouri:

Sectii de productie:

4. Numãr de înregistrare

- la Oficiul Registrului Comertului: J - _____/____________/ ________ - Codul Unic de Inregistrare: ___________________

5. Forma juridica de constituire <bifati>

? S.R.L; ? S.A.; ? S.C.S.; ? S.C.A.; ? S.N.C.

6. Data si locul începerii activitãtii firmei:

Data: _____/_____/______

Locul: _____________________ (localitate, judet)

7. Domeniul de activitate al firmei <descriere detaliatã a activitãtilor principale: servicii, turism, comert etc.

inclusiv codul CAEN pentru fiecare activitate principalã mentionatã>:

Activităţi Cod CAEN

8. Capitalul social: ___________ Lei la data ___________<precizati>

___________ echivalent în EURO

la cursul de schimb ________Lei/EURO <precizati cursul de

schimb considerat>

9. Cifra de afaceri din anul precedent: (Dacă este cazul)

___________ lei la data __________<precizati>

___________ echivalent în EURO

la cursul de schimb ___________Lei/EURO <precizati cursul de

schimb considerat>

10. Asociati, actionari:

Persoane fizice Adresa completă şi telefonul Naţionalitate Părţi din capital

(%)

1.

2.

3.

4.

Persoane juridice Adresa completă, telefon, nr.

Reg. Com., cod fiscal

Nr.

angajaţi

Naţionalitate Părţi din capital

(%)

1.

2.

3.

50

TOTAL: 100%

11. Cenzori si/sau auditori ai întreprinderii

Nume (firmã sau persoanã

fizicã)

Functia (cenzor

sau auditor)

Adresa

completã,

telefon, fax

Anul preluãrii

functiei de cenzor

sau auditor al

întreprinderii

Data ultimului

raport de cenzor

sau audit întocmit

12. Bãnci cu care întreprinderea are relatii de afaceri:

Bãnci la care

întreprinderea are

deschise conturi

Adresa sucursalei,

filialei

Anul si luna

deschiderii

contului /

conturilor

IBAN – lei IBAN – valutã

(_____) <precizati

ce valutã>

B. CONDUCEREA SI PERSONALUL SOCIETATII

1. Conducerea societatii <furnizati detalii privind conducerea actualã a firmei – director general, director de

productie, director economic, director de vânzãri, director de marketing, director de personal etc. etc.; precizati

ce experientã si calificãri relevante are fiecare persoanã din conducerea firmei pentru afacerile derulate de firmă

si pentru proiectul de investitii propus>

Functia Nume Prenume Studii Anul angajãrii la

firmă

2. Personalul actual al firmei:

2.1. Numar total de salariati:

Numărul total de angajaţi Din care:

Cu contract de muncă pe durată

nedeterminată

Cu contract de colaborare sau alte

forme de angajare temporară

2.2. Structura de personal existentã <inclusiv organigrama întreprinderii si precizarea urmãtoarele

date numerice sintetice>:

conducerea întreprinderii:

personal direct productiv:

- muncitori;

- maistri:

- ingineri:

- alte calificãri <precizati care>

personal indirect productiv:

- administrativ:

- marketing:

- desfacere:

- alte departamente <precizati care>:

51

C. DESCRIEREA ACTIVITATII ACTUALE ALE FIRMEI

1. Istoric al activitãtii firmei si aspecte legale: <detaliati>

2. Produsele si serviciile oferite de firmă <precizati elementele principale pe care le considerati relevante

pentru a oferi o imagine a produselor si serviciilor oferite de Dvs: sortimentele, calitatea, cantitatea, cum a

variat în timp cantitatea si calitatea produselor si serviciilor oferite etc.):

3. Materii prime

3.1. Principalii furnizori de materii prime:

Materia prima Furnizorii actuali (nume, adresã) Pondere*) în total materie primã (valoric)

(%)

* Ponderea furnizorului in aprovizionarea cu materia primã respectivã

3.2. Costurile materiilor prime (media lunarã, etc.):

4. Descrierea procesului tehnologic actual <dacã este necesar, prezentati detalii într-o anexã la Planul de Afacere>:

5. Date tehnice privind principalele activele imobilizate aflate în proprietatea societatii, situatia echipamentului si a

clãdirilor din dotare:

Nr. crt. Categoria si denumirea grupei de active imobilizate Valoarea

(EURO)

Starea actualã/

vechimea

1

2

3

…

Total:

D. PIATA ACTUALA A FIRMEI

1. Clientii: <precizati care este piata careia se adreseazã produsele si serviciile oferite de firma Dvs. Vã

adresati exclusiv unei piate locale – judet? Grup de judete? Care judete? Exportati? Dacã da, unde, în ce tãri? Cîti

clienti potentiali existã pe aceastã piatã? Care sunt clientii Dvs. la ora actualã? etc. etc. etc. Precizati: >

Numele si adresa clientului Forma de proprietate Anul si valoarea tranzactiilor,

(echivalent în EURO)

2. Sistemul de distributie utilizat si cel necesar <Furnizati elemente privind modalitatea în care vã distribuiti si

desfaceti produsele si serviciile în momentul de fatã. Ce îmbunãtiri considerati cã ar fi necesare? Etc. etc. >

3. Concurentii (nume, date cunoscute despre acestia) <Cine sunt concurentii dvs. pe piata pe care vã desfaceti

produsele/serviciile? Ce elemente puteti furniza despre acestia? Vând ei mai multe produse si servicii decât firma

Dvs.? Dacã da, de ce?Sunt prezenti de mult pe aceeasi piata cu firma Dvs? Etc. etc.>

4. Pozitionarea produselor si serviciilor societatii fatã de concurentã <Cum se plaseazã produsele si serviciile

oferite de firma Dvs. fatã de cele ale concurentilor firmei Dvs? Au produsele si serviciile firmei Dvs. calitatea mai

bunã decât cele ale concurentilor Dvs? Aveti preturile mai mici? Vindeti pe credit/în rate? Aveti punctele de

desfacere mai aproape de clienti? Asigurati o modalitate de desfacere a produselor mai convenabilã pentru clienti?

Dacã da, cum? Prin ce vã diferentiati de concurentã? Cum vã atrageti clientii? Etc. etc.>

52

E. PREZENTAREA PROIECTULUI PENTRU CARE SE SOLICITA FINANŢARE

2. Tipul investitiei <bifati toate optiunile care se potrivesc proiectului de investitii propus de Dvs.> :

- Investitie noua:

- Marirea capacitãtii de productie instalatã si/sau capacitatea da a oferi servicii :

- Diversificarea productiei:

- Cresterea productivitãtii: - Alte: <detaliati> ………………………….

2. Obiectul investitiei:

Constructii de clãdiri pentru productie si facilitãti conexe cu scop productiv <bifati toate optiunile care se

potrivesc proiectului de investitii propus de Dvs.> :

daca da,

valoare ………… EURO

achizitie ; extindere ; constructie nouã:

Achizitie de Masini/Echipamente/Utilaje : daca da:

valoare estimată: ………… EURO

noi: ; second hand:

Achizitie de mijloace de transport cu scop de productie : dacã da:

valoare estimată: ………….. EURO

noi: ; second hand:

în leasing:

Investitii în imobilizãri necorporale: dacã da:

achizitionare de licente de fabricatie si patente ; licente de franchising ; software ; altele

<detaliati>_________________________________

Investitii în stocuri pentru productie (materii prime/materiale/ambalaje/obiecte de inventar etc. necesare

unui ciclu de fabricatie :

dacã da: valoare estimată: …………….EURO

Pregãtire profesionalã legatã direct de proiect : dacã da:

valoarea estimată: ……………EURO

Altele: <detaliati> ………………………………………………………….

Codul CAEN al activitãtii proiectului :

Valoarea totalã a proiectului de investitie propus : ……… EURO

3. Elemente generale privind proiectul: <furnizati câteva detalii asupra proiectului: Ce obiective v-ati propus sã

atingeti în urma implementãrii acestui proiect? Cum v-a venit ideea acestui proiect? De ce doriti sã realizati acest

proiect? Etc. etc. >

4. Produsele si/sau serviciile prevãzute a se realiza în urma implementãrii proiectului propus (calitatea,

cantitatea si esalonarea in timp) <descrieti pe larg>

5. Descrierea procesului tehnologic cu îmbunãtãtirile propuse prin proiect <Descrieti pe larg, arãtând de ce

este necesar fiecare obiect al investitiei mentionat mai sus la punctul 2. a), b), c)…g). Dacã este necesar,

furnizati aici doar un rezumat, si anexati la Planul de Afacere o decriere mai detaliatã> :

53

5.1. Descrierea procesului tehnologic, cu îmbunãtãririle propuse prin proiectul de investitii actual

<Dacã este necesar, prezentati detalii într-o anexã la Planul de Afacere>:

5.2. Impactul asupra mediului <Ce impact va avea proiectul asupra mediului? Este nevoie de un studiu

de impact de mediu? Este nevoie de autorizatie de mediu? Dacã aveti deja întocmit un studiu de impact de

mediu, anexati-l la Planul de Afacere>

5.3. Asigurarea cu utilitãti (electricitate, apã, gaze etc.) <Ce utilitãti sunt necesare pentru

implementarea proiectului (cantitate, parametri, calitate etc.). Sunt / vor fi toate aceste utilitati asigurate

la momentul si la parametrii necesari? Etc.>

5.4. Alte aspecte legale relevante <De exemplu: Ce alte licente, autorizatii etc. vor fi necesare pentru

implementarea proiectului?

6. Structura de management în implementarea proiectului: <Prezentati structura de management a

proiectului propus: care vor fi persoanele ce vor fi implicate în coordonarea si managementul acestui proiect?

Ce structurã de management de proiect aveti în vedere sã implementati, pentru a asigura punerea în practicã a

proiectului la timp si în parametrii descrisi în acest Plan de Afacere? Ce rol si ce responsabilitãti va avea

fiecare membru al echipei de conducere a proiectului?

7. Principalii furnizori de materii prime pentru activitãtile din proiectul de investitii propus: <Arãtati ce

materii prime, materiale, ambalaje etc. vor fi necesare pentru a realiza si desface produsele si serviciile care

vor putea fi obtinute ca rezultat al implementãrii proiectului. Sunt furnizorii de materiile prime identificati?

Cine sunt acestia? Ce formã de proprietate au fiecare? Aveti deja relatii de afaceri cu acestia? Ce procentaj

din valoarea materiilor prime necesare se va achizitiona de la fiecare furnizor?Cu ce periodicitate veti avea

nevoie de aprovizionare, pentru a satisface în mod adecvat cerintele de productie? Etc. etc. etc. Trebuie sã

demonstrati în aceastã sectiune cã ati analizat în detaliu problemele legate de aprovizionarea cu materii

prime, materiale,

ambalaje, etc. si ati identificat si veti puta asigura buna aprovizionare. Completati, în plus, si tabloul sintetic

de mai jos:>

Materia prima Nume furnizor Pondere

%

Periodicitate

8. Descrierea investitiei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior

Nr.

Crt.

Obiectul investitiei Tip/

bucãti

Caracteristici

tehnice

Furnizor

potential

Valoare

Estimatã

Obs.

(echipamente,

reabilitãri /

constructii clãdiri,

etc.)

si adresa (EURO)

… …

Total

Important: În cazul proiectelor ce include constructii industriale, se include devizul estimativ de cheltuieli de

constructie. Poate fi prezentat ca o anexã separatã la Business Plan, dacã este prea voluminos.

54

9. Graficul de realizare a proiectului de investitie propus (program detaliat pe faze de implementare a

proiectului si pe activitãti)

Data estimatã de începere a activitãtilor de realizare a proiectului propus: ____/______/_______

Data estimatã a terminãrii a activitãtilor de realizare a proiectului propus: ____/____ __/_______

Data estimatã a începerii productiei la capacitatea maximã: ____/______/_______

Nr. Activitatea

prevazutã

Durata de

realizare

Luna in care se va realiza actiunea

Crt. Luna 1 Luna 2 Luna 3 …

10. Modificãrile necesare la echipamentele sau la clãdirile existente: <detaliati>

11. Modificarile necesare in structura si numarul personalului angajat <Completati cât mai detaliat aceastã

sectiune a Planul de Afacere. Câte persoane noi vor fi angajate în urma realizãrii acestui proiect de investitii? Câte

/posturi noi vor fi create, fatã de numãrul actual de posturi în firmă? Vor fi posturi permanente, cu contract de

muncã cu duratã nedeterminatã? Cam cât timp estimati cã aceste posturi vor fi necesare si mentinute în

întreprinderea Dvs.? Vor fi create si/numai posturi temporare? Pe ce perioadã? Ce cerintele profesionale vor

trebui sã îndeplineascã cei ce vor fi angajati în posturile nou create? Veti asigura pregatirea profesionala

necesara? Ce numar de someri estimati cã vor putea fi angajati de firma Dvs. ca urmare a implementãrii acestui

proiect de investitii? Etc. Etc. Etc. >:

12. Caracteristicile fortei de munca locale fata de cerinte: <veti putea recruta forta de muncã disponibilã la

nivel local în judet în posturile nou create? Dacã nu, de ce? Ce cerinte ar trebui sã îndeplineascã? Etc. >

F. DATE PRIVIND PIATA POTENTIALA SI PROMOVAREA PRODUSELOR

1. Volumul de vânzãri estimat la sfârsitul urmãtorilor 4 (patru) ani pentru produsele si serviciile realizate

ca rezultat al proiectului propus, în cazul în care se realizeazã finantarea proiectului:

2008: ________ EURO

2009: ________ EURO

2010: ________ EURO

2011: ________ EURO

2. Descrierea pietei pentru produsele si serviciile pe care le veti realiza ca rezultat al implementãrii

proiectului. <Descrieti cât mai detaliat PIATA cãreia i se vor adresa produsele si serviciile pe care firma

Dvs. le va putea realiza ca rezultat al implementãrii proiectului de investitii propus de Dvs.: câti clienti

potentiali estimati cã existã pentru aceste produse si servicii? Dintre acestia, câti clienti/cumpãrãtori estimati

cã veti putea avea/câstiga pentru produsele si serviciile oferite în plus de întreprinderea Dvs. ca rezultat al

implementãrii acestui proiect? Sunt acesti clienti exclusiv clienti locali? Este piata potentialã cãreia vã

adresati numai în judetul unde se va implementa proiectul? Sau si în alte judete? Dacã da, care? Veti putea

exporta produsele si serviciile? Dacã da, unde si cum? Ce cerinte specifice au clientii potentiali pentru

produsele si serviciile pe care le veti produce ca rezultat al implementãrii acestui proiect? Etc. etc. etc. În

plus, dacã aveti informatiile necesare, completati tabelul de mai jos:>

Numele si adresa clientului

potential

Produsul % din vânzãri valoarea anuala (echivalent

EURO)

55

3. Concurentii potentiali <detaliati: cine vor fi concurenti potentiali, ce pozitie au ei pe piatã în momentul de

fatã etc. etc.; în plus, completati si tabelul de mai jos: >

Numele si adresa Segmentul de piata Motivatia

4. Principalele avantaje ale produselor ce vor fi oferite de firma Dvs. (de ex: pret, calitate, caracteristici

speciale, altele): <detaliati>

5. Reactia previzibilã a concurentei la aparitia noii oferte pe piatã: <detaliati>

6. Cum veti asigura desfacerea produselor si serviciilor: <detaliati>

Modalitatea de desfacere % din total vânzãri Comentarii

Retea proprie de magazine

Distribuitori

En-gros

La poarta fabricii

Altele (…..)

7. Activitati prevãzute de promovare: <Detaliati: Cum vor afla potentialii clienti despre produsele Dvs.?Ce

buget veti aloca in urmatorii ani pentru promovarea produselor?Ce metode de publiciate veti folosi?Veti participa

la tirguri, expozitii etc.? Daca da, la care? Intentionati sã exportati produsele? Daca da, descrieti pe ce piete

externe intentionati sã vindeti produsele si/sau serviciile si ce veti face pentru a afirma pe aceste piete produsele si

serviciile produse de întreprinderea Dvs..>

8. Alte elemente privind stategia de marketing a firmei: <detaliati; De ex: ce schimbãri estimati cã se vor

produce pe piata produselor si serviciilor pe care le veti oferi ca rezultat al acestui proiect? Cum se va adapta

firma Dvs. la aceste schimbãri? Cum vã pregãtiti pentru aceste viitoare schimbãri de pe piatã ? Etc. Etc.>

9. Alte informatii sintetice privind impactul estimat al proiectului din punct de vedere economic: <Furnizati

detalii pe care le considerati relevante privind viabilitatea si sustenabilitatea proiectului: Cum vor creste vânzãrile

la export (procentual si valoric – în echivalent EURO)? Cum va creste profitul întreprinderii (procentual si valoric

– în echivalent EURO)? Etc. etc.>

G. PRESUPUNERI SI RISCURI CONSIDERATE ÎN ELABORAREA PROIECTULUI

<Prezentati care au fost presupunerile pe care le-ati fãcut si riscurile pe care le-ati considerat pentru elaborarea

proiectului de investitii propus; dacã este nevoie, anexati separat la Planul de Afacere prezentarea acestor

elemente >

H. Altele

<Anexati, în cazul în care considerati necesar, alte elemente pe care le considerati relevante privind firma Dvs. si

proiectul propus: studii tehnice / studii de fezabilitate etc. referitoare la investitia propusa, oferte de pret, studiu de

impact de mediu etc. >

BU

GET

UL

PRO

IEC

TULU

I SI S

UR

SELE

PR

EVA

ZUTE

DE

FIN

AN

TAR

EA

nexa

A2

1. B

uget

alo

cat p

roie

ctul

ui**

***

Che

ltuie

liU

nita

te#

de u

nităţi

1. R

esur

se u

man

e1.

1 S

alar

ii (s

ume

brut

e, p

erso

nal l

ocal

)

1.1.

1 P

erso

nal t

ehni

cP

e lu

nă0

1.

1.2

Per

sona

l adm

inis

trativ

/indi

rect

pro

duct

ivP

e lu

nă0

1.2

Sal

arii

(sum

e br

ute,

per

sona

l exp

atria

t/int

.)P

e lu

nă0

1.3

Diu

rne

pent

ru d

epla

sari/

călă

torii

1.3.

1 In

afa

ra ta

rii (p

erso

nal p

roie

ct)

Pe

zi0

1.

3.2

Loca

l (pe

rson

al p

roie

ct)

Pe

zi0

1.

3.3

Par

ticip

anţi

la s

emin

arii/

conf

erinţe

P

e zi

0Su

btot

al R

esur

se U

man

e 0

2. Călăt

orii

2.1.

Călăt

orii

inte

rnaţ

iona

lepe

zbo

r0

2.2

Tran

spor

t loc

al (p

este

200

km

)pe

lună

0Su

btot

al Călăt

orii

0

3. E

chip

amen

te ş

i mat

eria

le**

*3.

1 A

chiz

iţion

are

sau

înch

irier

e au

tove

hicu

le

pe a

utov

ehic

ul0

3.2

Mob

ilier

, ech

ipam

ent i

nfor

mat

ic

03.

3 P

iese

de

schi

mb/

echi

pam

ente

pen

tru m

aşin

i, ut

ilaje

03.

4 A

chiz

iţion

are

utila

je, e

chip

amen

te s

i scu

le3.

5 A

ltele

(inc

lusi

v m

ater

ii pr

ime)

Subt

otal

Ech

ipam

ente

şi m

ater

iale

0

4. B

irou

loca

l/cos

turi

proi

ect

4.1

Cos

turi

vehi

cule

pe

lună

04.

2 C

hirii

pe lu

nă0

4.3

Con

sum

abile

pe lu

nă0

4.4

Alte

ser

vici

i (te

l/fax

, ele

ctric

itate

/încă

lzire

, înt

reţin

ere)

pe lu

nă0

Subt

otal

Biro

u lo

cal/c

ostu

ri pr

oiec

t0

5. A

lte c

ostu

ri, s

ervi

cii

5.1

Pub

licaţ

ii**

05.

2 S

tudi

i, ce

rcet

ari**

05.

3 C

ostu

ri de

aud

it 0

5.4

Cos

turi

de e

valu

are

05.

5 Tr

aduc

eri,

inte

rpre

tare

0

Cos

turi*

****

* (în

EU

R)

Rată

unita

ră (î

n EU

R)

Ane

xa 2

Ane

xa A

2 - 1

1. B

uget

BU

GET

UL

PRO

IEC

TULU

I SI S

UR

SELE

PR

EVA

ZUTE

DE

FIN

AN

TAR

EA

nexa

A2

5.6

Ser

vici

i fin

anci

are

(cos

turi

gara

nţii

banc

are,

etc

.)0

5.7

Cos

turi

conf

erinţe

/sem

inar

ii**

05.

8 C

ostu

ri cu

asi

gură

ri pe

ntru

act

ivel

e co

rpor

ale

ach

iziti

onat

e 0

Subt

otal

Alte

cos

turi,

ser

vici

i0

Che

ltuie

liU

nita

te#

de u

nităţi

Rată

unita

ră (î

n EU

R)

6. B

unur

i im

obili

are şi

lucrăr

i****

6.1

Ach

iziţi

onar

e te

ren

N/A

N/A

6.2

Ach

iziţi

onar

e clăd

ire -*

spaţiu

de

depo

zita

re6.

3 Lu

crăr

i de

cons

trucţ

ieSu

btot

al b

unur

i im

obili

are şi

lucrăr

i 0

7. A

ltele

Subt

otal

Alte

le0

8. S

ubto

tal c

ostu

ri di

rect

e pr

oiec

t (1.

-7.)

09.

Cos

turi

adm

inis

trativ

e (m

axim

7%

din

8.,

cost

uri d

irect

e pr

oiec

t el

igib

ile)

10. T

otal

cos

turi

proi

ect e

ligib

ile (8

.+ 9

.)0

11. F

ond

de re

zerv

a* (m

axim

5 %

din

10.

, cos

turi

proi

ect e

ligib

ile

tota

le)

12. T

otal

cos

turi

(10.

+11.

)0

** A

se

indi

ca d

oar d

ata

subc

ontra

ctăr

ii in

tegr

ale

***

Cos

turi

de a

chiz

iţie

sau

înch

irier

e

****

Ach

iziţi

onar

ea/c

onst

rucţ

ia c

lădi

rilor

est

e pe

rmisă

num

ai în

caz

ul în

car

e ac

est l

ucru

est

e in

disp

ensa

bil p

entru

impl

emen

trare

a**

***

Toat

e ar

ticol

ele

trebu

ie d

esco

mpu

se în

ele

men

te in

divi

dual

e. T

rebu

ie s

peci

ficat

num

ărul

uni

tăţil

or p

entru

fiec

are

com

pone

nta.

Anu

l 200

4

Cos

turi

(în E

UR

)

* Fo

ndul

de

reze

rvă

poat

e fi

utili

zat d

oar c

u ap

roba

rea

scrisă

din

parte

a A

utor

ităţii

Con

tract

ante

Ane

xa A

2 - 2

1. B

uget

BU

GET

UL

PRO

IEC

TULU

I SI S

UR

SELE

PR

EVA

ZUTE

DE

FIN

AN

TAR

EA

nexa

A2

2. S

urse

de

finanţa

re p

roba

bile

Sum

ăP

roce

ntE

UR

din

tota

l%

1. C

ontri

buţia

fina

ncia

ră a

sol

icita

ntul

ui

2. C

ontri

buţia

Com

isie

i Eur

open

e so

licita

tă în

cad

rul a

cest

ei c

erer

i de

finan

tare

3. C

ontri

buţie

(i) d

in p

arte

a al

tor o

rgan

izaţ

ii (o

alte

le d

ecât

cel

e in

clus

e la

con

tribuţia

în n

umer

ar)

4. C

ontri

buţie

(i) d

in p

arte

a al

tor I

nstit

uţii

Eur

open

e sa

u st

at(e

) mem

bre

EU

TOTA

L C

ON

TRIB

UŢI

I

Ven

ituri

dire

cte

gene

rate

de

proi

ect

TOTA

L G

EN

ER

AL

*Det

aliu

furn

izat

în fo

ile d

e ca

lcul

sup

limen

tare

Con

diţii

Num

e

Con

ditio

nsN

ame

Ane

xa A

2 - 2

Contribuţie în numerar (1)

Sursă numerar Condiţii Valoare*

TOTAL