Theodor Aman

(20 martie 1831, Cmpulung-Muscel 19 august 1891, Bucureti), pictor i grafician, pedagog, academician romn, ntemeietor al primelor coli romneti de arte frumoase de la Iai i Bucureti.Studiaz la Bucureti, apoi la Paris. Profesor i ntemeietor al colii de Arte Frumoase din Bucureti. Se dedic picturii influenat de maetrii Renaterii italiene. Revenit pe meleagurile natale s-a inspirat din viaa muscelenilor lsnd mai multe pnze cu peisaje din Cmpulung i mprejurimi. Numele su a rmas n istoria artei romneti nu doar prin valoarea operelor semnate, ci i prin contribuia avut la ntemeierea primelor coli de Arte frumoase, la Bucureti i Iai. n pictura sa de o rigoare academist, simbolurile evocrilor istorice aduc o anume prospeime, n sensul siturii artistului n actualitate. Noutatea pnzelor sale ine astfel mai mult de rspunsurile tematice la preocupri sociale i politice din perioada fondrii statului naional romn. Nu lipsesc ns i unele ncercri de luminare a paletei, de surprindere a instantaneului, ce ne vorbete despre ecoul, fie i palid, al experienelor unor artiti francezi care pictau n aer liber, la Barbizon, n mprejurimile Parisului, unde n deceniile apte i opt ale secolului XIX, se pun bazele impresionismului. ncepe s picteze nc de pe atunci o serie de compoziii istorice, unul din genurile sale preferate n care va excela. Pictorii la care isi oprise atentia erau Rubens, Velazques, Salvator Rosa si Watteau. Chemarea lui pentru pictura istorica il indrepta totodata spre spre cativa dintre artistii francezi contemporani: Horace Vernet 1789-1863, Paul Delaroche 1797-1856, Hippolzte Bellange 1800-1866, Augustin Pils 1813-1875. A urmat cursurile Colegiului Sf. Sava din Bucuresti. In 1848 a facut parte din grupul revolutionarilor de la Craiova, si a realizat acuarela "Eliberarea Tiganilor". Dupa inabusirea Revolutiei a plecat la Paris unde a urmat cursurile de pictura a unui profesor de formatie neoclasica. Compozitia istorica a fost tema preferata a lui Aman, seria de astfel de picturi incepand cu Uciderea lui Grigore Ghica-Voda al III

lea. Opera lui oglindeste aproape fiecare eveniment politic si social din tara noastra unirea Principatelor Romane ("Unirea Principatelor" -1857, "Hora Unirii de la Craiova" 1857, "Votul de la 24 ianuarie 1859" 1861), cucerirea independentei, reformele lui Cuza - secularizarea averilor manastiresti si improprietarirea taranilor (1864) ("Taran cu caciula in mana" 1875, "Adunati la mamaliga" 1876). O aluzie la vizita lui Cuza-Voda la Constantinopol este lucrarea Vlad Tepes si solii turci (pictura a fost probabil realizata intre 1862-1863). Paralel cu aceste subiecte artistul realizeaza si potrete ("Autoportret" 1853, "Cezar Bolliac" 1854, "Pepica Aman" 1855, "Tudor Vladimirescu"). A fost un partizan al luptei popoarelor pentru liberatea popoarelor (ex. "Masacrarea bulgarilor de catre turci"). A fost fondator, profesor si director a Scolii de Arte Frumoase din Bucuresti. Si-a adus o importanta contributie la infiintarea primei Pinacoteci din Bucuresti. Ultima sa lucrare realizata este Boierii surprinsi la ospat de trimisii lui Vlad Tepes. Alte lucrari de referinta: "Hora de peste Olt", "Hora de la Aninoasa", "Brauletul", "Tiganca". In 1854, Aman calatoreste la Constantinopol cu scopul de a prezenta sultanului tabloul "Batalia de la Oltenita. Vedea pt prima oara mediterana si coastele pitoresti ale marii Egee. Toate acestea, precum si obiceiurile ciudate ale Orientului ii facura o impresie puternica, oglindita in multe dintre desenele sale de atunci, ca si in unele tablouri de mai tarziu. Pe malul Bosforului, Aman avu ocazia sa il viziteze in repetate randuri pe Barbu Iscovescu. Dupa doua luni si jumatate de sedere la Constantinopol, unde fusese in starsit primit de sultan care-i cumparase tabloul amintit, Aman pleaca in Crimeea. Popasul artistului in crimeea i-a oferit posibilitatea executarii de numeraose schite foarte semnificative si interesante, in care se puteau vedea tipuri caracteristice de cazaci si de oameni din popor, pe care ii studiase indeaprope. Din Crimeea, Aman se reintoarce la Constantinopol si de aici in Franta. In ultimele luni ale anului 1855 artistul revine in tara ramanand pana in primavara anului 1856, cand domnitorul Barbu Stirbei il sfatuieste sa se intoarca la Paris. Astfel, intors in Franta el picteaza portretul de mici dimensiuni "Femeia in rochie neagra inrudit in vizunea lui cu cel al "Doamnei cu cainele, pictat sase ani mai tarziu. Tot din aceesi perioada dateaza si "Portret de barbat. Incepand cu anii 1870-1871 intram in perioada de maturitate a artistului. Aman fusese pana atunci exclisv un pictor de atelier, insa acum pictura in aer liber capata mult mai multa importanta. Pictura istorica si modalitatea de a o promova in randurile noii generatii au continuat sa il preocupe indelung pe Theodor Aman in toti acesti ani. In 1872 Aman incepe da graveze. Reusind sa-si aduca in mai al aceluiasi an o presa si materialul de la Paris, Aman se consacra de acum inainte cu multa perseverenta gravurii in apa tare, fiind printre cei dintai artisti ai nostri care au

practicat aceasta arta. Activitatea de gravor a lui Aman se desfasoara intre anii 1872 si 1881. Primele sale gravuri scot la iveala strangacii: in lucrari ca :Ion Eliade Radulescu, Enachita Vacarescu, "Lapusneanu aratand sotiei sale capetele boierilor ucisi si "Peisaj cu pescari, gravarea metalului este sovaielnica, uneori chiar grosolana. Incepand insa din 1874, el se dovedeste un gravor mult mai priceput, mai sensibil si mai sigur de sine, iar lucrarile sale se distind in general printr-o executie ingrijita si fina. A oscilat intre academism si romantism, prezentant multe trasaturi realiste. A fost receptiv la inoirile impresioniste. A fost un reprezentant al academismului clasic preocupat sa imortalizeze pentru posteritate evenimentele importante ale sec. 19.

Unirea Principatelor -1857

Vlad epe i solii turci

autoportret - 1853

Tudor Vladimirescu - 1855

Hora de la Aninoasa

Tiganca

Imaginile lui apar din ce in ce mai luminoase, mai aerate, mai libere in expresie, mai conforme cu realitatea perceputa direct si spontan. Paleta i se deschide, tusa devine mai bogata si desi in multe dintre lucrari nu se simte inca suficient atmosfera, progresul artistului pe acesta cale se manifesta totusi convingator ,mai cu seama cand este vorba de scene care se petrec in exterior. Peisajul capata acum mai multa importanta in conceptia creatoare a lui Aman. Si in compozitiile istorice apar unele modificari. Il vedem dezbaransandu-se in general de accentele teatrale care apareau in tablourile anterioare, cautand, dimpotriva expresii mai apropiate de adevarul simplu. Aceste caracteristici le gasim in "Izgonirea turcilor la Calugareni, tabloul pictat la 15 mai 1872, care reprezinta un important pas inainte in domeniul picturii sale istorice.

Izgonirea turcilor la Calugareni In 1859 Aman a pictat "Batalia romanilor cu turcii pe insula Sfantul Gheorghe de langa Giugiu din 1595 evocare a vitejiei poporului in lupta impotriva jugului otoman. Opera, influentata in factura de arta italianului Salvator Rosa din sec. 17, e plina de miscare, fizionomiile sunt bine studiate si atitudinile veridic tratate.

Grigore Ghica I Un insemnat sprijin l-a primit din partea doctorului Carol Davilla, conducatorul Eforiei Spitalelor Civile din Bucuresti. Davilla l-a insarcinat cu executarea pentru istitutia amintita a portretelor fondatorilor spitalelor Coltea si Pantelimon: Spatarul Mihail Cantacuzino, Maria Contacuzino, Mihail Racovita, Grigore Ghica I si Grigore Ghica al a II-lea. In materie de portret Aman lucra cu mult mai multa placere dupa natura, desi atunci cand le avea la indemana se servea si de stampe, sau de fotografii.

In ultimii ani ai vietii sale Theodor Aman ne-a dat cateva opere de valoare.Printre ele se numara in primul rand compozitia istorica "Boierii surprinsi la ospat de trimisii lui Vlad Tepes. Ea pune in valoarea toate progesele realizate de el pana atunci, puternicul realism al artei sale. Sunt atinse in acesta panza culmile talentului sau de portretist, de pictor istoric si de peisagist.Ca portretist, el a ridicat arta interpretarii figurii umane la nivelul unei patrunzatoare analizeze psihologice.

Boierii surprini la osp de trimiii lui Vlad epe Theodor Aman constituie exemplul artistului intreg si multilateral, cult si receptiv. Aproapte toarte ramurile artei cu diversele lor tehnici l-au preocupat: desenul, acuarela, pictura, sculptura, gravura, arhitectura, decoratiunea ornamentala si figurativa, vitraliul; si toate genurile picturii: compozitia istorica, genul, portretul, peisajul, nudul si natura moarta. In toate panzele sale se observa o finete de executie si o amanuntime de detalii, grati carora poti cu usurinta recunoaste lucrarile sale. Opera unui astfel de om formeaz cel mai interesant capitol din istoria nceputurilor picturii la noi, cci Aman a fost mai mult dect un mare artist , a fost un deschiztor de drumuri noi. Pe scurt despre Theodor Aman: Nume: Theodor Aman Locul nasterii: Campulung-Muscel, Romania Data nasterii: 20 martie 1831 Locul mortii: Bucuresti, Romania Data mortii: 19 august 1891 Parinti: Mama Despina (Pepica) Aman si tatal Dimitrie Aman Frati / Surori: Sevastia, Alexandru, Iorgu si Ruxandra dar si Costache din prima casatorie a tatalui Nationalitate: Romana Sotie: Ana Niculescu Dorobantu Copii: O fata din prima casatorie a sotiei, Zoia, cunoscuta ca Zina de Nory Ocupatie: Pictor, gravor, sculptor, muzicant amator Studii: Scoala Centrala din Craiova, Colegiul Sfantul Sava din Bucuresti dupa

care si-a continuat studiile de pictura la Paris

Tablouri: Cea din urm noapte a lui Mihai Viteazul, 1852; Btlia de la Oltenita, 1854; Btlia de la Alma, 1855; Btlia romnilor cu turcii n insula Sf. Gheorghe, 1859; Vlad Tepes si solii turci, 1861-1864; Izgonirea turcilor la Clugreni, 1872; Tudor Vladimirescu, 1874-1876; Boierii surprinsi la ospt de trimisii lui Vlad Tepes, 1885-1887 Peisaj cu barca pe lac Strad n Sinaia Portul Constanta Petrecere n familie Canoniera n portul Constanta n parc Unirea principatelor , 1859

Bibliografie: http://biografii.famouswhy.ro/theodor_aman/ http://culturaazi.blogspot.com/2007/10/theodor-aman.html http://g1b2i3.wordpress.com/2010/03/19/galerie-de-pictura-theodor-aman/ http://www.2012en.ro/?p=2268