The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF

8/16/2019 The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF

http://slidepdf.com/reader/full/the-beginnings-of-the-labourist-and-socialist-movement-in-galati-content-file 1/19

S o u r c e : D a n u b i u s

D a n u b i u s

L o c a t i o n : R o m a n i a I s s u e N r : 0 5 I s s u e Y e a r : 1 9 7 1

A u t h o r ( s ) : E m e r i c M i h a l y , S a r a M i h a l y

T i t l e : Î n c e p u t u r i l e m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i ş i s o c i a l i s t e î n G a l a ţ i

T h e B e g i n n i n g s o f t h e L a b o u r i s t a n d S o c i a l i s t M o v e m e n t i n G a l a ţ i

C i t a t i o n s t y l e : E m e r i c M i h a l y , S a r a M i h a l y . " Î n c e p u t u r i l e m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i ş i s o c i a l i s t e î n G a l a ţ i " .D a n u b i u s 0 5 : 1 6 5 - 1 8 2 .

h t t p : / / w w w . c e e o l . c o m / s e a r c h / a r t i c l e - d e t a i l ? i d = 9 4 2 8 4

T h e C e n t r a l a n d E a s t e r n E u r o p e a n O n l i n e L i b r a r y

T h e j o i n e d a r c h i v e o f h u n d r e d s o f C e n t r a l - , E a s t - a n d S o u t h - E a s t - E u r o p e a n p u b l i s h e r s ,r e s e a r c h i n s t i t u t e s , a n d v a r i o u s c o n t e n t p r o v i d e r s

Y o u h a v e d o w n l o a d e d a d o c u m e n t f r o m

http://www.ceeol.com/search/article-detail?id=94284



CEEOL copyright 2016


INCEPUTURILE

M I Ş C A R I I M U N I T O R E Ş T I Ş I

SOCIALISTE

IN

G L Ţ I

EMERIC MIHALY SARA MIHALY

Secolul al XIX-lea

s a

caracterizat

prin mari m i ş c ă r i pentru

elibe

rarea n a ţ i o n a l ă s o c i a l ă

a poporului

nostru. M i ş c a r e a

r e v o l u ţ i o n a r ă con-

d u s ă

de

Tudor Vladimirescu din

1821

r e v o l u ţ i a

b u r q h e z o - d e m o c r a t l c ă

din

1848 Unirea Principatelor

î

lR59

r ă z b o i u l pentru

i n d e p e n d e n ţ ă

din

1877 sînt momente cruciale în istoria m o d e r n ă a României- Aceste

eve-

nimente - a r a t ă t o v a r ă ş u l Nicolae

C e a u ş e s c u

-

au

marcat

t o t o d a t ă

in-

trarea ţ ă r i i

pe

calea

d e z v o l t ă r i i

capitaliste

...

1.

In a

doua

j u m ă t a t e

a

seco-

lului trecut o

d a t ă

cu intensificarea

r e l a ţ i i l o r

de

tip

capitalist

are

loc

începutul c r e ă r i i industriei

r o m â n e ş t i .

Un cîmp mai

larg

s a deschis dez

v o l t ă r i i industriale

a ţ ă r i i d u p ă cucerirea i n d e p e n d e n ţ e i n a ţ i o n a l e In

1877.

Adoptarea unor m ă s u r i cu caracter stimulator - cum au fost tari-

ful vamal

din

1886 oare fixa

taxe asupra

unui

n u m ă r

de

peste

200

de

produse industriale s t r ă i n e importatef legea

pentru

încurajarea indus-

triei din 1887 i n t i t u l a t ă M ă s u r i generale pentru a veni în ajutorul in-

dustriei

n a ţ i o n a l e potrivit

c ă r e i a se

asigurau

o serie de avantaje ca seu

tiri de impozite reduceri la cheltuielile de transport pe cale f e r a t ă acor-

darea q r a t u i t ă de terenuri

pentru c o n s t r u c ţ i i

etc . celor ce întemeieu în

treprinderi industriale

care utilizau

m a ş i n i

p e r f e c ţ i o n a t e

dispuneau

de

un capital de 50 000 lei aveau cel p u ţ i n 25 de muncitori - a consti

tuit un ~ a c t o r ce a facilitat

ritmul

de

î n f i i n ţ a r e

a întreprinderilor indus-

triale. In c o n s e c i n ţ ă a crescut

n u m ă r u l

atelierelor de c o o p e r a ţ i e

capita-

l i s t ă s i m p l ă au luat f i i n ţ ă

noi manufacturi mai ales în

ultimul

dece-

1.

Nicolae

C e a u ş e s c u Semicentenarul

glorios

al rtidului omunist Român Expu-

nere la adunarea

s o l e m n ă in

C a p i t a l ă . 7

m i

1971

B u c u r e ş t i

1971 p.7.

2.

B ă i c o i a n u

Istoria politicii noastre vamale comerciale de la Regulamen-

tul Organic p î n ă în prezent 1 partea 1 B u c u r e ş t i 1904 p. 237.

3. C. Hamangiu

Codul general al Romdniei IV Legi uzuale

1861 1906.

B u c u r e ş t i

1906 p 448.





E. MIHALY, S. MIHALY

2

niu j u m ă t a t e

al secolului al XIX-l.ea, se

pun

bazele a numeroase între

prinderj

lndustriala

m e ş i n i s t e .

Astfel,

în

1860,

în

Principatele Unite

au

existat 12867

de

stabilimente

industriale , din

care

doar 171

între

buintau f o r ţ a aburului , iar

în

1901-1902,

în vechea Românie

erau

62 188 de

u n i t ă ţ i industr

iale , 625 din ele fiind întreprinderi mar?

In perioada

c o r e s p u n z ă t o a r e

pr.ogrese

însemnate

a

înregistrat

ş i dez

voltarea i n d u s t r i a l ă

a Transilvaniei, a f l a t ă

sub d o m i n a ţ i e h a b s b u r g i c ă ,

r e s p e c t i v a u s t r o - u n q e r

d u p ă încheiere-a

pactului dualist din

1867. De

exemplu d a c ă în preajma r e v o l u ţ i e i de la 1848-1849 aici f i i n ţ a u 4569

de fabrici manufecturi , din care de fapt doar citeva

erau

fabrici

vreo

300

fiind

manufacturi,

iar

restul

n e d e p ă ş i n d

niveluJ.

atelierelor

m e ş t e ş u g ă r e ş t i mici sau al o o p e r ţ i e i

capitaliste simple ,

în 1900

sta

tisticile

m e n ţ i o n e a z ă 35253

de întreprinderi dintre acestea 477 au fost

fabrici,

avînd

fiecare în medie

peste

20 de muncitori

7.

In

procesul a p a r i ţ i e i ş i d e z v o l t ă r i i

industriei

capitaliste

în

ţ a r a noas

t r ă

a s i s t ă m

la

intrarea

pe

scena

istoriei, a l ă t u r i de burghezie, a clasei

muncitoare,

f o r ţ a

cea mai î n a i n t a t ă a s o c i e t ă ţ i i r o m â n e ş t i ,

c ă r e i a , u ă

cum a r a t ă t o v a r ă ş u l Nicolae C e a u ş e s c u , i-a revenit misiunea i s t o r i c ă

de a duce

mai

departe lupta

r e v o l u ţ i o n a r ă

a poporului, de a

elibera

în

treaga societate de

exploatate

asuprire, de a inaugura epoca drep

t ă ţ i i

sociale .

Din

datele

statisticilor existente,

r e z u l t ă c ă

în a

doua j u m ă t a t e

a

secolului

trecut

n u m ă r u l muncitorilor

s a l a r i a ţ i

a crescut sen.sibil în

ţ a r a n o a s t r ă Astfel, d a c ă în anii

1859-1860

, în vechea Românie erau

Q8252

de l u c r ă t o r i ,

încadrati

în marea lor majoritate în

atelierele

de

c o o p e r a ţ i e

c a p i t a l i s t ă s i m p l ă ,

manufacturi, porturi etc., în primii

rn

ai

secolului 'al XX-lea·aici

existau 98881

de muncitori,

dintre care

35894,

deci peste

o treime

erau

c u p r i n ş i în

industria

mare, de f a b r i c ă .

4

Analele

statistice,

IV, nr.

13-16,

1863, p,

136-137.

5

Ancheta

i n d u s t r i a l ă din 1901-1902,

1, Industria

mere, B u c u r e ş t i ,

1904, p. 6*-7*.

6. Ş t

Irnreh,

Despre începuturile industri

ei

capitaliste în Transilvania in prima

j u m ă t a t e a secolului aL X-lea, ( B u c u r e ş t i ) ,

1955, p.

13;

Idem , Az erdelyi

manufaktura ipat munkcisair6l

a

XIX

szdzud

els6 ieleben (Despre muncitorii

industriei manufacturiere din Transilvania in prima

j u m ă t a t e

a secolului al

XIX-lea , în Csetri Elek, Imreh I s t v ă n , Benko Samu, Tanulmanyok az erdely i

kapi talizmus kezdeteir ii l Studii despre începuturile

capitalismului

in

Tran

silvania , B u c u r e ş t i , 1956, p, 49-50, 56.

7 Magyar stotlsztlkat kOzlemenyek

i l

j sarozat C o m u n i c ă r i statistice

maghiare.

Serie n O U ă ) ,

27,

Budapesta,

1909. p.

248-249;

Augustin

Dea ,

M i ş c a r e a

mun

c i t o t e a s c ă

din

Transilvania,

1890 1895

B u c u r e ş t i ,

1962, p.

24-25.

8.

Nicolae C e a u ş e s c u ,

Part idul

Comunist

Român continuator al luptei o l ~ ţ

nare democratice a poporului român al t r a d i ţ i i l o r m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i

socialiste din România. B u c u r e ş t i , 1966, p. 11.

9

Analele

statistice, IV, nr. 13-16, 1863, p, 136-137.

10

Ancheta i n d u s t r i a l ă

din

1901 1902

I . p. 27, 109.





3

Inceputurile m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i socialiste ln

G a l a ţ i

7

1

n

Transilvania

în

1868

sînt

î n r e g i s t r a ţ i

aproximativ

114000 de

muncitori din care 24000 sînt incadrati în minerit 80000 în industrie

meserii

iar

restul de

10

000

în

c o m e r ţ

transporturi .

La

s f î r ş i t u l

secolu lui

trecut

începutul celui

de al

XX-lea efectivul

muncitorilor

t r a n s l l v ă n e n i atinge cifra de

158000

f ă r ă transporturi} dintre care

59471

deci

aproape 400/0, erau muncitori de f a b r i c ă .

S i t u a ţ i a clasei muncitoare din ţ a r a noastra era deosebit de grea. In

c o m p a r a ţ i e cu ţ ă r i l e dezvoltate din

punct

de vedere

capitalist

unde revo

l u ţ i a

i n d u s t r i a l ă fusese

î n c h e i a t ă î n c ă pe

la

mijlocul

secolului al

XIX-lea

13,

muncitorii

d in România

t r ă i a u

lucrau în c o n d i ţ i i l e

d e s f ă ş u -

r ă r i i acestei r e v o l u ţ i i , care, d u p ă cum se ş t i e , este î n s o ţ i t ă pretutindeni

de c r e ş t e r e a

c o n s i d e r a b i l ă

a

e x p l o a t ă r i i . A c e a s t ă

împrejurare a

fost relie

f a t ă

de

d e l e g a ţ i a s o c i a l i ş t i l o r români la

Congresul

I n t e r n a ţ i o n a l e i

a

II-a

ţ i n u t

la

Bruxelles

în au

gu

st

1891,

În raportul prezentat subliniindu-se

c ă

în România exploatarea f o r ţ e i de u n ă î m b r a c ă formele cele mai

brutale mai a p ă s ă t o a r e

4

Dezvoltarea

e c o n o m i c ă g e n e r a l ă

a ţ ă r i i a adus, în ultimele decenii

ale veacului

trecut

la

profilarea

unor centre industriale cum

erau

Bucu

r e ş t i , Valea Prahovei

cu

centrul s ă u

P l o i e ş t i ,

porturile d u n ă r e n e

- B r ă i -

la,

G a l a ţ i , Turnu-Severin

etc. bazinul carbonifer

din

Valea Jiului

T i m i ş o a r a , Arad Cluj

altele,

care au

constituit în

a c e l a ş i

timp

centre

de concentrare

t e r i t o r i a l ă

a

muncitorimii

de

f a b r i c ă .

Potrivit datelor

an

chetei industr ia le din 1901-1902 în j u d e ţ u l Ilfov

în special în

Bucu

r e ş t i

împrejurimile sale

, erau 15618 de persoane

încadrate

în indus

tria

mare,

a d i c ă aproape 400 0 din

totalul

muncitorilor din

marea

indus

trie r o m â n e a s c ă . Ancheta r e s p e c t i v ă m e n ţ i o n e a z ă 3 770 de munci tori de

f a b r i c ă în Valea

Prahovei

ş i 2325 la G a l a ţ i 15. In a c e e a ş i p e r i o a d ă ,

con

form r e c e n s

ă m î n t u l u t

din

1900,

la

T i m i ş o a r a erau 3660

la

A red 3261

iar la

Cluj

454

de

muncitori

de f a b r i c ă 6

D u p ă cum

se

vede spre

s f î r ş i t u l

secolului al XIX-l1ea o r a ş u l

G a l a ţ i

el a unul din cele mai

importante

centre industriale m u n c i t o r e ş t i

ale

ţ ă r i i .

In

perroada r e s p e c t i v ă , fiind

principalul port

românesc

dispunînd

de o

b o g a t ă b a z ă

de

materii prime precum

de o

p ţ ă

l a r g ă în

vederea

desfacerii

produselor, acest o r a ş avea c o n d i ţ i i propice pentru dezvoltarea

a c t i v i t ă ţ i i comerciale industriale.

G a l a ţ i u l

- scria

un

c ă l ă t o r francez

la

începutul deceniului

al

ş a p t e l e a

al secolului trecut - o c u p ă

una din-

Il. Din istoria Transilvaniei II

B u c u r e ş t i ) ,

p. 210.

12. Maqyar

statisztikai kozlemenyek.

12, 1906 p, 96,

125-133.

13.

V.

Roman R e v o l u ţ i a

i n d u s t r i a L ă în dezvoltarea

s o c i e t ă ţ i i .

B u c u r e ş t i ,

1965,

p 36 37 .

14.

ocumente din m i ş c a r e a m u n c i t o r e a s c ă . 1872-1916 Culese adnotate

de Mi

hail Roller

B u c u r e ş t i )

1947,

e d i ţ i a

a

II-a

c o m p l e t a t ă ,

p. 167.

15.

ncheta

i n d u s t r i a l ă

din

1901 1902

1, p.

38·-39·.

16. Magyar

statisztikai

kozlemenyek 2, 1904,

p, 995-1002.





8

E. MIHALY, S. MlHALY

4

tre cele mai bune p o z i ţ i u n i va probabil primul port, întrucît nu se

va mai ridica

un

al t

o r a ş

pe

unul

din maluri le marelui fluviu

la o dis

t a n ţ ă mai a p r o p i a t ă de Marea N e a g r ă . . . ; el va deveni o d a t ă V e n e ţ i a

sau Amsterdamul M ă r i i Neqre . Ş i î n t r - a d e v ă r , într-un timp relativ

scurt, proorocirea

s u s c i t a t ă s-a

împlinit. Cu

patru

decenii mai tîrziu,

re

ferindu-se la G a l a ţ i ,

ancheta

i n d u s t r i a l ă din 1901-1902

e v i d e n ţ i a c ă

s i t u a ţ i u n e a acestui prim port

de

l m p o r t a ţ i u n e al României este favorabi

l ă atît industriilor care

î n t r e b u i n ţ e a z ă

materia p r i m ă combustibilul din

s t r ă i n ă t a t e care deci se b u c u r ă de

mai

m u l t ă înlesnire de transport, cît

industriilor destinate

a exporta în

s t r ă i n ă t a t e

produsele lor' .

E v o l u ţ i a industriei q ă l ă ţ e n e

în a doua

j u m ă t a t e

a secolului al XIX

lea poate

fi

u r m ă r i t ă

mai

ales

în

cazul industriei

de

f a b r i c ă .

Astfel,

.in anul 1840, Nicolae S u ţ u - primul economist a,lPrincipatelor Române

- c o n s e m n e a z ă e x i s t e n ţ a a

patru

fabrici 19. Cu aproape

un sfert

de veac

mai tîrziu, la

începutul

deceniului al ş a p t e l e a al secolului trecut conform

statisticii

lui Dionisie Pop M a r ţ i a n , n u m ă r u l fabricilor q ă l ă ţ e n e ajunsese

la opt 20, iar la s f î r ş i t u l a c e l u i a ş i secol

începutul

celui u r m ă t o r ,

potrivit

unor

statistici

oficiale ş i

l u c r ă r i

de specialitate aici erau 55

de

fabrici

dintre

care

38 erau întreprinderi mari 14 bucurindu-se de avantajul

legii

pentru

încurajarea industriei din 1887

23

•

(Trebuie precizat î n s ă

c ă

a c e a s t ă lege nu acorda avantaje întreprinderilor a p a r ţ i n î n d industriei

m o r ă r i t u l u i

alcoolului

berit etc. care erau

destul

de numeroase în

o r a ş u l

d u n ă r e a n

25.

O d a t ă cu intensificarea a c t i v i t ă ţ i i portuare (ca urmare a introduce

rii în 1837, a regimului

de

porto-franc) a întemeierii, în deceniul al

patrulea al secolului trecut, a celor dintîi întreprinderi industriale de

tip capitalist, în G a l a ţ i are loc a p a r i ţ i a

c r e ş t e r e a n u m ă r u l u i

munci

torilor

s a l a r i a ţ i . L u c r ă r i l e

catagrafice din

anul

1845, de exemplu, înregis

t r e a z ă între

altele, categoria s o c i a l ă de muncitori

27.

Acumularea e l e ~

17. Dictionnaire

universel

theorique

et

pratique

du

comm

erce

et

de

la navigation

1,

Paris. 1863, p.

1301-1302.

18.

Ancheta

i n d u s t r i a l ă din

1901 1902 1, p. 39'.

19. N. S u ţ u

Notions statistiques sur la Moldavie

l ş i 1849, în N. Sutu,

Opere

eco

nomice (în traducerea

sub

îngrijirea lui Ion Veverca), B u c u r e ş t i , 1957.

p. 211.

20.

Analele

statistice IV,

nr .

13-16. 1863, p. 94-133.

21.

Arhivele

statului G a l a ţ i fond P r i m ă r i a

o r a ş u l u i G a l a ţ i

dosar

nr

21/1897.

f

13.

22. Ancheta

i n d u s t r i a l ă din 1901 1902 1. p.

33-34.

28. N. P ă ~ a n u ,

Industria mare

1866-1906 B u c u r e ş t i 1906, p. 82-83 .

4

. C. Hamangiu, COdul general al Romdniei IV, p, 448.

25. Ancheta


din

1901-1902 1, p, 15---19,

33-34

; E. MihAly, S. M i h ă l y ,

Din istoria

industr

iei alimentare din

G a l a ţ i

in

a doua

j u m ă t a t e

a

secolului

al XIX lea in

Danubius, 1,

Galat

i, 1967, p. 234

-241.

26.

N. S u ţ u ,

p

loc. cit.• p. 211.

27. Arhivele

statului I a ş i

tr. 1423, op. 1619, dosar nr. 951.





nceputurile m i ş c ă r i i

m u n c i t o r e ş t i

socialiste

în alati

mentului muncitoresc

î n s ă

a avut loc în mod

treptat,

pe

m ă s u r a

dezvol-

t ă r i i

a c t i v i t ă ţ i i comerciale

industriale

în G a l a ţ i . D a c ă avem în vedere

c ă

din

cele 38 de

întreprinderi industriale mari existente

în

1901-1902,

p î n ă

în

anii

r ă z b o i u l u i de i n d e p e n d e n ţ ă

l u a s e r ă f i i n ţ ă doar

opt

la care

trebuie a d ă u g a t e cîteva

fabrici

mari, precum fabrica de conserve de

car

ne de la

Ţ i g l i n a

sau cea de

l u m î n ă r i

de s t e a r i n ă s ă p u n a lui Foulquier

et Blanc altele, care au d i s p ă r u t p î n ă la s f î r ş i t u l secolului trecut, deci

n-au fost înregistrate de ancheta


m e n ţ i o n a t ă mai sus

29 ,

trebuie

s ă admitem c ă p î n ă la

s f î r ş i t u l

deceniului al optulea al

secolului

trecut

muncitorii q ă l ă ţ e n i erau p u ţ i n n u m e r o ş i

u p ă

a c e a s t ă

d a t ă î n s ă n u m ă -

rul

lor c r e ş t e

vertiginos: Conform r e c e n s ă m î n t u l u i

din decembrie 1890

aici

au existat

7235 de

muncttorf ,

iar

la

începutul secolului

al

XX-lea

n u m ă r u l

lor d e p ă ş e a 8000 In perioada

r e s p e c t i v ă s f î r ş i t u l

secolului al

XIX-lea începutul celui de-al XX-lea, o r a ş u l G a l a ţ i

este

al doilea

centru

muncitoresc din vechea Românie, urmînd imediat u p ă Bucu

r e ş t i .

T o t o d a t ă trebuie remarcat i faptul c ă în rîndurile muncitorimii g ă

l ă ţ e n e au avut loc nu numai

s c h i m b ă r i

cantitative, ci calitative. Astfel,

d a c ă în deceniile

ş a s e - o p t

ale secolului

trecut

muncitorii de f a b r i c ă aveau

o pondere n e î n s e m n a t ă în c o m p a r a ţ i e cu cei din

port

atelierele de co-

o p e r a ţ i e

c a p i t a l i s t ă s i m p l ă în ultimele d o u ă decenii

ale a c e l u i a ş i

secol

n u m ă r u l

celor dintîi

a

crescut

considerabil,

ajungîndu-se,

în

1901-1902,

la

2325

33

•

In ceea ce p r i v e ş t e p r o v e n i e n ţ a muncitorilor din G a l a ţ i sursa

princi

p a l ă o constituia ţ ă r a n i i l i p s i ţ i de p ă m î n t

sau

cei care aveau lotur i prea

mici

din satele

covurluiene în special

din

cele

din împrejurimile

o r a ş u

lui. Ţ i n î n d

cont

c ă j u d e ţ u l Covurlui ocupa

ultimul

loc pe

ţ a r ă privind

n u m ă r u l î m p r o p r i e t ă r t ţ i l o r

pe

baza

legii rurale

din

1864

au beneficiat

de p ă m î n t pe

baza

acestei legi 6781 de familii) antepenultimul locul

28

din cele

30

de j u d e ţ e

ale

vechii Românii) , relativ la

s u p r a f a ţ a acorda

t ă

33

379

ha c ă la

începutul

secolului al

XX-lea

din

totalul

de 14 041

de contribuabili din j u d e ţ

4290

30,550/0) p l ă t e a u doar impozit

pe

c ă i l e

28 Ancheta

i n d u s t r i a l ă din

1901 1902. I, p. 11,

16-18,

21.

29. Arhivele statului G a l a ţ i fond P r i m ă r i a

o r a ş u l u i G a l a ţ i

dosar nr.

53/1875-1876

dosar

nepaginat ;

P.S. Aurelian,

Terra nostra Schite economice asupra o-

mâniei B u c u r e ş t i . 1880, e d i ţ i a a II-a, p. 192.

30. Arhiva i s t o r i c ă c e n t r a l ă B u c u r e ş t i fond D i r e c ţ i a g e n e r a L ă

a statisticii

dosar

r 1950/1890. f 21.

31.

C.

Codreanu,

Monografia fabricilor

din

G a l a ţ i

G a l a ţ i

1908,

p.

15.

32. Din istoricul

f o r m ă r i i d e z v o l t ă r i i

clasei

muncitoare

din

omânia p î n ă la

primul

r ă z b o i mondial

sub r e d a c ţ i a

lui N.N. Con stantinescu,

B u c u r e

1959, p . 217.

33 Ancheta


din

1901 1902

I, p. 39·.





l ia


6

de

c i r c u l a ţ i e

a d i c ă

nu posedau mCI un

fel de p ă m î n t

3\ putem afirma

cu

certitudine,

c ă

muncitorimea q

ă l ă ţ e a n ă

în cea mai m are p arte a e i, se

recruta

din

rîndul

ţ ă r a n i l o r

p au pe ri za ti d in

j u d e ţ .

f i r m a ţ i a

n o a s t r ă

este

s p r i j i n i t ă pe

datele

statistice referitoare la m i ş c a r e a d e m o g r a f i c ă a ju

d e ţ u l u i

Covurlui în anii

1865-1899

35

•

N ă s c u ţ i

100478

Populatie

r u r a l ă

o r ţ i

72863

Excedent

28015

N ă s c u ţ i

52210

P o p u l a ţ i a u r b a n ă

M o r ţ i Excedent

59538

- 1328

Din tabelul

de

mai sus, r e z u l t c ă în ultimii 35 de

erii

ai secolului

al XIX-1ea,

p o p u l a ţ î a

O r a ş u l u i G a l a ţ i a s c ă z u t pe cale n a t u r a l ă

cu

1 328 de

persoane. In realitate, ea ,a

crescut

de la 48799 de

locuitori în

1865

5

la

62678 de

locuitori

în

decembrie

1899

37

• D i f e r e n ţ a de

10551

de

locuitori

Între c r e ş t e r e a n a t u r a l ă cea r e a l ă a p o p u l a ţ i e i în ultima treime a vea

cului trecut î n s e a m n ă

c ă

în perioada r e s p e c t i v ă s-au stabilit în

o r a ş u l

Ga

l a ţ i venind din

alte p ă r ţ i în medie

301

oameni

pe an·

T o t o d a t ă din datele

cuprinse

în a c e l a ş l

tabel,

r e z u l t ă c ă în perioada

la

care ne referim,

p o p u l a ţ i a

r u r a l ă

a

j u d e ţ u l u i

Covurlui

a

sporit

natu

ral

cu 28015

de persoane. De

fapt,

s ă

statisticile c o

n s e e a

z

ă O c r e ş t e -

re a p o p u l a ţ i e i

respective

cu 12516 de

locuitori

- de

la

64725 locuitori

în 1865 38

la

81 239 în decembrie 1899 39. Calculînd d i f e r e n ţ a dintre c r e ş

terea n a t u r a l ă cea r l ă a p o p u l a ţ i e i rurale din j u d e ţ u l

Covurlui, con

s t a t ă m c ă în cei 35 de an i la

oare

ne referim, 11 501 de ţ ă r a n i ş i - I a u p ă -

r ă s i t

satele.

34.

G. D. C r e a n g ă roprietatea

r u r a l ă în

România B u c u r e ş t i

1907,

p.

XXXIII,

XXXIV, L

35.

Calculat

pe

baza

datelor

din M i ş c a r e a

p o p u l a ţ i e i în

România

1865-1900 .

36. A rh iv el e s ta tu l u

i

G a l a ţ i fund

P r i m ă r i a

o r a ş u l u i G a l a ţ i dosar nr 107/1865-1866

dosar nepaginat),

37. Arhiva i s t o r i c ă c e n t r a l ă

B u c u r e ş t i

fond

D i r e c ţ i a

g e n e r a l ă a statisticii. dosar

nr

.

2176 /1899,

f.

20. In ceea

ce

p r i v e ş t e

n u m ă r u l locuitorilor

din

G a l a ţ i

în

anul

1899, d at el e s ta ti st ic e

sînt diferite.

In

R e c e n s ă m î n t u l

p o p u l a ţ i e i pe anul

899 din

ovurtur

di n Arhiva

i s t o r i c ă

c e n t r a l ă B u c u r e ş t i loc. cit.

apare un u ă r

de 62678 de

locuitori, iar statisticile

contemporane vezi

R e c e n s ă m î n t u l general

al p o p u l a ţ i u n i i

României din

decembrie 1899.

Rezul-

tate

definitive B u c u r e ş t i . 1905

p.

XXVIII;

L.

Colescu

,

opulation

de la

Roumanie. Resume

âettioqraphique

ptesenie li la IX-e session

de

l Institut

international

de

s t a t ţ s t i q u e

B u c u r e ş t i

1903 p. 28

m e n ţ i o n e a z ă

625 45 l oc ui

tori,

deci

o d i f e r e n ţ ă

de

133

de

l oc ui to ri . N oi am luat ca

b a z ă

datele

arhi

-

vistice.

-

33. Analele statistice

VI, seria II, 1865, p. 32, 34.

39

R e c e n s ă m î n t u l general al p o p u l a ţ i u n e i României din decembrie 1899, p.

XXV.





7

Inceputurile m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i socialiste

ln G a l a ţ i

Avînd în vedere sporul real al p o p u l a ţ i e i

urbane în

a c e e a ş i

p e r i o a d ă

e x i s t e n ţ a unui singur centru

o r ă ş e n e s c

pe ter itoriul

j u d e ţ u l u i

putem

conchide,

c ă

cea

mai

mare

parte

a

celor

ce

ş i a u

p ă r ă s i t

satele, se stab i

l i s e r ă în o r a ş u l G a l a ţ i .

a

a l t ă s u r s ă

a

f o r m ă r i i

d e z v o l t ă r i i muncitorimii din G a l a ţ i o con

stituiau m e s e r i a ş i i r u i n a ţ i . Astfel, d e ş i în a

doua

j u m ă t a t e a secolului

trecut n u m ă r u m e ş t e ş u g a r i l o r g ă l ă t e n i în ansamblu, n r e g s r

e a z

o

c r e ş -

tere s e n s i b i l ă - de la 1 040 de m e ş t e ş u g a r i

b r e s l a ş i

în 1845

4

°, la 4 558 în

decembrie

1899

41

- t o t u ş i

unele

m e ş t e ş u g u r i ca m o r ă r i t u l

p i e l ă r i a t ă b

ă -

c ă r i a altele r e g r e s e a z ă vertiginos 42.

De

asemenea, în

o r a ş u l G a l a ţ i erau muncitori

s t r ă i n i v e n i ţ i

în

c ă u t a r e

de lucru, mai ales din Austro-Ungaria ţ ă r i l e balcanice. Nume

r o ş i

n e m ţ i

unguri

,

greci , bulqarl ,

macedoneni, sîrbi

etc,

a t r a ş i

de

activi

tatea p o r t u a r ă de

c o n s t r u c ţ i i l e

navale altele, i m i g r a r ă în România,

oprindu-se la

G a l a ţ i

sau la B r ă i l a 43. Unii din cei

v e n i ţ i

din alte ţ ă r i r ă -

mîneau aici din p r i m ă v a r ă p î n ă în t o a m n ă cînd

activitatea

p o r t u a r ă sau

diferitele munci legate de c o n s t r u c ţ i i se

d e s f ă ş u r a u

din plin, plecînd apoi

în ţ ă r i l e lor de o r i g i n ă revenind în p r i m ă v a r a u r m ă t o a r e 44 . Cei mai

m u l ţ i î n s ă din a c e ş t i a s-au stabilit definitiv în G a l a ţ i contopindu-se în

masa

muncitorimii

române 45.

S i t u a ţ i a muncitorilor de aici, ca a celor

din

întreaga

ţ a r ă

a fost

deosebit de grea. Patronii statul în cazul întreprinderilor de stat), ur

m ă r i n d

o ţ i n e r e unui profit cît mai ridicat,

î n g r ă m ă d e a u

în ateliere

strîmte, f ă r ă aer, f ă r ă l u m i n ă cît

mai

m u l ţ i

muncitori. Astfel, d u p ă cum

r e z u l t ă dintr-un

tabel

întocmit la 30 decembrie 1896 de c ă t r e Comisia de

i n s p e c ţ i e

n u m i t ă de P r i m ă r i a

o r a ş u l u i

din totalul de 38 de

b r u t ă r i i

29

nu erau aerate , 26 nu

au

fost ,,luminoase , 35 nefiind î n t r e ţ i n u t e curat,

iar 11 serveau ca dormitor

pentru

l u c r ă t o r i 46. D e ş i

î n c ă

din 1862-1863

exista în acest o r a ş un Consiliu de i g i e n ă

salubritate, care trebuia

s ă

controleze, între altele, c o n d i ţ i i l e de m u n c ă în întreprtnderi , iar în

40.

Calculat

u p ă

r e c e n s ă m î n t u l

fiscal

efectuat

în

G a l a ţ i

în

anul

1845

vezi

Arhi

vele statului I a ş i

tr . 1423 op. 1619,

dosar

nr. 591.

f 154-165, 233-286) .

41.

L

Theodor, Fr. Robin-Derescu,

tarea

statistica

meseriilor B u c u r e ş t i

1901,

p. 18.

42. Emeric M i h ă l y

Sara M i h ă l y C o n t r i b u ţ i i a istoria m e ş t e ş u g u r i l o r

din

G a l a ţ i .

in a

doua j u m ă t a t e

a

secolului

al XIX lea ln Dnnubrus, II-III, G a l a ţ i 1969,

p.

149-167

.

43. P.S. Aurelian, op cit.• p.

184;

Moise N.

Pacu,

Cartea

j u d e ţ u l u i

Covurlui. Note

geografice istorice îndeosebi statistice. Partea 1 II, B u c u r e ş t i 1891, p. 216.

44.

Arhivele statului G a l a ţ i fond

P r i m ă r i a

o r a ş u l u i G a l a ţ i dosar nr 3/1885-1891, f

17.

45. L a z ă r

M ă g l a ş u . Nicolae

Deleanu,

Istoricul

m i ş c ă r i l o r

m u n c i t o r e ş t i n

porturi

B u c u r e ş t i

1932,

p. 33.

46. Arhivele statului G a l a ţ i fond P r i m ă r i a

o r a ş u l u i

G a l a ţ i dosar nr. 289/1895-1901

dosar

nepaginat).

47. Ibidem. dosar nr. 47/1863-1865.






1874, Consiliul de m i n i ş t r i a

aprobat regulamentul

pentru

organizarea

serviciul sanitar acesta n e p r e v ă z î n d m ă s u r i eficiente

pentru

asigura

rea v i e ţ i i s ă n ă t ă ţ i i muncitorilor nefiind r e s p e c t a t ă

de

c ă t r e patroni

n-au dat dezultate 48.

Faptul

c ă prevederile de mai sus nu au fost puse în

aplicare, reiese din raportul general al medicului primar al o r a ş u l u i

G a l a ţ i

pe anul 1892, conform c ă r u i a la acea d a t ă în

o r a ş

a

existat

un

total de 76 industrii insalubre incomode sau periculoasev .

Durata zilei de

m u n c ă

oscila în

medie între

12-15

ore

, dar

uneori

se ridica la 17-18 ore. In manifestul dat

p u b l i c i t ă ţ i i

de Comitetul Clubu

lui muncitorilor

din G a l a ţ i

cu

prilejul zilei de 1 Mai 1892,

se

a r ă t a c ă în

intreprinderile din

o r a ş u l

d u n ă r e a n muncitorii l u c r e a z ă o b i ş n u i t cîte

-

15

ore

zilnic

50.

O

c o r e s p o n d e n ţ ă

din

a c e l a ş i

o r a ş p u b l i c a t ă

în

n u m ă r u l

din

4

iulie

1893 al gazetei

Munca

relata

c ă l u c r ă t o r i i brutari din G a l a ţ i

muncesc cîte

18-20

de ceasuri din

24. a c ă

n a ş

fi v ă z u t cu

ochii mei

-

c o n t i n u ă corespondentul

-

mai nu mi-ar

fi

venit

a crede . La fabrica

de cherestea Goetz, în primii ani ai

ultimului

deceniu al secolului al

XIX-lea

,

ziua

de

lucru era

de ,,13 ore

pentru

cei de zi 12

ore pentru

cei de noapte f ă r ă repaus

5\

iar

d u p ă greva l u c r ă t o r i l o r de aici

din

au

gust -

septembrie

1892, ziua de m u n c ă

ajunsese n l

ore

ziua

11 ore

noaptea cu un repaus - noaptea -

de

o o r ă ? In cazul mu

ncitorilor

din p-ort, se

lucra

de d i m i n e a ţ a p î n ă seara

cu

o p a u z ă pentru

masa

de

prî

nz

53.

n ă spre

s f î r ş i t u l

secolului al

XfXs

lea nu era nici o prevedere lega

l ă

în ceea ce- p r i v e ş t e

repausul

duminical. Ca urmare a luptei duse de

c ă t r e clasa

muncitoare

din ţ a r a

n o a s t r ă

la 5 martie 1897,

parlamentul

a

votat

o lege

care

acorda muncitorilor o

j u m ă t a t e

de zi

repaus

pe s ă p t ă -

m î n ă 54, care î n s ă nu întotdeauna a fost r e s p e c t a t ă de c ă t r e patronii din

o r a ş u l G a l a ţ i 55

Salariile

muncitorilor

din

G a l a ţ i au fost mici. Astfel, în 1890 salariul

lunar

al unui l u c r ă t o r de la

Atelierele

C.F.R. era de

91,82

lei

56,

deci, în

medie 3,06

lei

pe zi. La Fabrica

Goetz

potrivit anchetei economice a

48 Monitorul oficial al Romdniei r

214, 1/13 octombri

e

1874,

p.

1253- 1254.

49.

Dr.

C. Stavr

id i, Raport general asupra serviciului sanitar

s t ă r i i

igienei

s a l u b r i

t ă ţ i

publice a o r a ş u l u i G a l a ţ pe anul 1892.

G a l a ţ i

1894, p. 22.

50 Munca

5

apr

1892.

51 Ibidem 30 aug . 1892.

5: .

um

ea n o u ă 3 mai 1895.

53.

Arhivele

statului

G a l a ţ i fond P r i m ă r i a O 7 1 a ş u l u i G a l a ţ i dosar nr.

110/1882.

f

17 ;

L u c r ă t o r u l 25 oct. 1892.

54 Monitorul oficial al României

r 269. 6/18

marto

1897,

p.

9289 .

55 umea n o u ă 13 mai

1897 , 28, 31

dec.

1897. 28

lan ,

1898, 6

aug

1898 , 6

oct.

1898.

56. Ed, Sava conomia industriei

transportur

i lor

e

volu ti a agriculturii

industrie I

comertului

in

România

1859-1902

1.

Istoricul

P R dez

voltarea pro-

g r e s i v ă a economiei generale a României sub i n f l u e n ţ a transporturilor Bucu

r e ş t i 1904,

p.

396.





9

Inceputurile m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i socialiste In Galati

173

cotidianului

socialist Lumea n o u ă în

mai 1895, salariul

mediu

pe zi al

unui

muncitor era

de 3,15 lei,

din care

se

retinea 20/0 pentru

casa de

ajutor 57. Privind salariile muncitorilor

din

port,

consilierii

comunali

în

s ă r c i n a ţ i

cu

cercetarea plîngerilor

acestora

împotriva

abuzurilor

v ă t a f i l o r

magazionerilor etc.,

în raportul lor din

9 iulie 1882,

adresat Primarului

o r a ş u l u i ,între altele, a r ă t a u : muncitori i din port.

pe diferite

c ă i

sînt

speculat;

de

magazioneri, v ă t a v i

(sic )

a l ţ i

î n s ă r c i n a ţ i

ai

c o m e r c i a n ţ i -

lor,

luînd

de

la

chiligii

cîte

2

1

/

2

lei la de chile, de la lopatari

b ă n i -

ceri cîte 35

pe zi l u c r ă t o a r e de la praticari cîte 50

pe zi l u c r ă t o a r e

Chiligii

primesc

7

1

/

2

lei

la

de chile ş i casa p l ă t e ş t e

10

le i la

0/0

de

chile

. . .

Praticarii

7

sau

6

1

/

2

lei pe

zi ş i

casa

p l ă t e ş t e 7

1

/

2

lei .

C e i l a l ţ i

muncitori primesc 6 sau 5 lei 900/0

pe

zi casa

p l ă t e ş t e

6

25

.

D a c ă

vreunul

ar

murmura

asupra

r e ţ i n e r i l o r

ce se fac de

v ă t a v i

natural

în

î n ţ e l e g e r e

cu

magazionerii, atunci imediat este î n d e p ă r t a t din

lucru

ş i l ă s a t

a nu avea

nici e x i s t e n ţ a

58 .

Cu

un

deceniu mai tîrziu, în

articolul L u c r ă t o r i i

schelet ,

s ă p t ă m î n a l u l

socialist g ă I ă ţ e a n

- L u c r ă -

torul

-

d e m o n s t r e a z pe b a z ă

de calcul ,

c ă un

l u c r ă t o r

de

s c h e l ă c î ş t i g ă

450

de lei pe

an

cu care t rebuie s ă

î n t r e ţ i n e

pe sine familia

un an

de

zile

59. D a c ă avem în vedere c ă

articolele de

larg

consum,

ca

pîinea,

car

nea ş a .

lemnele,

î m b r ă c ă m i n t e a

serviciile,

erau

foarte

scumpe, iar chi

riile

ridicate ,

ne

putem

da

seama c ă aceste

salarii

nu

puteau s ă

asigure

decît

un

nivel

de

trai s c ă z u t .

Sistemul

amenzilor,

al

retinerilor,

o b l i g a ţ i a

de a cotiza

la a ş a - z i s e l e

I case de

ajutor patronate

de

a d m i n i s t r a ţ i e sau

v ă t a f i

magazioneri în

port, uzanta cantinelor

ş i

gherete lor de aprovizionare cu alimente sau

b ă u t u r i

la

p r e ţ u r i ridicate etc., m i c ş o r a u mai

mult nivelul

salariilor.

Apare ş o m a j u l mai întîi

în rîndul

muncitorilor

din

port,

apoi

printre

cei

din

industrie.

D u p ă d e s f i i n ţ a r e a regimului

de

porto-franc sute

sute

de

muncitori portuari au

r ă m a s

f ă r ă

de

lucru 61.

C o n d i ţ i i l e de locuit completau tabloul grelei

s i t u a ţ i i în

care erau

a r u n c a ţ i muncitorii din G a l a ţ i .

Ei au

fost n g r ă d

în

î n c ă p e r i perife

rice,

insalubre,

în

subsolurile

l o c u i n ţ e l o r

celor

b o g a ţ i

în

b ă r ă c i

etc.

Me

dicii

din o r a ş au sesizat

în

repetate

rînduri c ă

aceste c o n d i ţ i i nu pot decît

..

ă

fie

foarte v ă t ă m ă t o r pentru

s ă n ă t a t e a

lor

62

(a

muncitorilor

- n.n.).

Nu-i

de mirare c ă bolile sociale f ă c e a u ravagii

în

rîndurile muncitorilor

din G a l a ţ i

familiilor lor,

secerînd anual

zeci zeci de

v i e ţ i

6.1.

57 Lumea u ă 3

mai

1895.

l8. Arhivele

statului

G a l a ţ i fond P r i m ă r i a o r a ş u l u i G a l a ţ i dosar nr . 110/1882,

f.

14,

19.

59

L u c r ă t o r u l 25 oct. 1892.

60. G.

Codreanu,

p

cit

p. 7.

61 bidem p. Il .

62. Dr. C. Stavridi, Opt cit p . 21.

63 bidem p. Il





7

E. MIHALY S. ~ I L Y

10

Toate acestea au creat

o

n e m u l ţ u m i r e

p e r m a n e n t ă

o

stare

de

spirit


între

muncitori i din o r a ş u l G a l a ţ i

Ei au

c ă u t a t s ă i a s ă

din

s i t u a ţ i a

lor grea prin lup ta d u s ă împotriva

burgheziei

industriale

co-

merciale

din localitate. Dar primii p a ş i ai

luptei

lor cele

dintîi

greve ca

în

întreaga ţ a r ă se

d e s f ă ş u r a u spontan limitîndu-se

la

r e v e n d i c ă r i eco

mornice :

m ă r i r e a

salariilor î m b u n ă t ă ţ i r e a c o n d i ţ i i l o r de m u n c ă etc. In

o r a ş u l

G a l a ţ i a c e a s t ă f a z ă

i n c i p i e n t ă

a

m i ş c ă r i i

m u n c i t o r e ş t i d u r e a z ă

aproximativ

d o u ă decenii de la începutul deceniului a l optulea p î n ă la

s f ş i t u l deceniului al n o u ă l e a începutul ultimului deceniu al secolului

trecut. I m p o r t a n ţ a acestei

faze

c o n s t ă tocmai în c ă l i r e a


a

proletariatuhri.

Referindu

se la

semnificatia primilor

p a ş i ai m i ş c ă r i i


Marx

Engels

au

a r ă t a t

c ă

nu succesele imediate sînt

de

terminante

ci

faptul

c ă ele trezesc s i m ţ u l

s o l i d a r i t ă ţ i i unirea

mereu

c r e s c

î n d ă

a muncitorilor

64.

Primele

lupte

greviste mai importante ale muncitorimii g ă l ă t e n e

au

fost

cele ale

portuarilor.

Acest

lucru

se

e x p l i c ă prin faptul c ă l u c r ă t o r i i

din port a ş a cum am v ă z u t sufereau nu numai

de pe

urma c o m e r c i a n ţ i -

lor ci

de

pe urma oamenilor acestora

v ă t a f i i magazionerii

cu

ajutorul c ă r o r a

patronii

îi exploatau

pe

muncitori. Astfel greva c ă r u t a -

ş i l o r din port din 10-11 aprilie 1872 cea dintîi despre care avem

c u n o ş -

t i n ţ ă

în

o r a ş u l G a l a ţ i u r m ă r e a m ă r i r e a

salariilor

limitarea drepturilor

v ă t a f i l o r

magazionerilor.

Organele a d m i n i s t r a ţ i e i

locale

î n s ă

au luat

m ă s u r i grabnice

de

reprimare

a

grevei:

c o n d u c ă t o r i i

ei

au fost a r e s t a ţ i

t o t o d a t ă

s-au adus a l ţ i c ă r u t a din j u d e ţ

pentru a

continua î n c ă r c a r e a

vapoarelor 65. în felul

acesta

prima l u p t ă g r e v i s t ă

a

muncitorimi portuare

din G a l a ţ i fusese

î n f r î n t ă

iar N. Catargiu

prefectul

j u d e ţ u l u i Covurlui

a

putut rapor ta telegrafic la

13

aprilie

1872

Ministerului

de

interne c ă

greva

a

încetat

de tot.

L i n i ş t e p e r f e c t ă 66.

Dar

h o t ă r î r e a

de l u p t ă a muncitorimii g ă I ă ţ e n e

n-a

putut fi

î n f r î n t ă

Peste

trei ani în

februarie

1875 se

pun

în

g r e v ă din nou

cei

circa

500

de

c ă r u ţ a ş i

din

port.

De

data

aceasta

ei

au cerut

ş t e r g e r e a

taxei prea

r i d i c a t ă

p e r c e p u t ă

de

c o m u n ă . Prefectul

de

Covurlui

acelasi N

Catargiu

.

a dat

ordin s ă se a d u c ă a l ţ i c ă r u t a din comunele

apropiate.

Aflînd acest

lucru

g r e v i ş t i i s-au

postat

la barierele

o r a ş u l u i

n-au vrut s ă p e r m i t ă

intrarea în o r a ş

a

c ă r u t a ş i l o r care au r ă s p u n s

la

ordinul

prefectului.

Acesta

din

u r m ă î n s ă în fruntea

unei

companii de

o s t a ş i

a î m p r ă ş t i a t pe

g r e v arestînd vreo

12

dintre

ei.

Sub presiunea

t o v a r ă ş i l o r

lor cei

a r e s t a ţ i în curînd f u s e s e r ă e l i b e r a ţ i dar taxele

nu

au

fost

anulate

64. K.

Marx

F.

Engels

Manifestul

Partidului

Comunist

în

K.

Marx

F.

Engels

Opere

4

B u c u r e ş t i

1963 e d i ţ i a a II-a p. 474.

65. Arhiva i s t o r i ă

c e n t r a l ă B u c u r e ş t i fond Ministerul de interne Divizia admi-

nistrati

vlf

dosar

nr . 65/1872 f. 232.

Ibidem f . 239.

7

Vocea Covurluiului

2 6 8 13

Iebr

1875.





Inceputurile m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i socialiste

În

Galati

175

In martie 1883

are

loc o

a

g r e v ă în rîndul

muncitorilor

din port.

A c e ş

t i a

a ş a

cum

r e z u l t ă

dintr-o

e d r e s

Ci

Bursei

din

G a l a ţ i

s-.au

pus

în

g r e v ă

au

revoltat pe a muncitori ca s ă nu lucreze 68. Greva a luat

asem

enea

p r o p o r

în cît burghezia c o m e r c i a

a l a r m a t ă

a r ă t a c ă co

m e r

ţ u l

exportului

este.

pus la capriciul

fantezia

101

69.

La

s

r ş

u lunii

ma

i 1885 t o ţ i

munci tori i din

portul

G a l a ţ i d e c l a r ă

din

nou g r e v ă din cauza

s c ă d e r i i salariilor. C o m e r c i a n ţ i i

a u t o r i t ă ţ i l e

pentru a-i

sili

pe muncitori

s ă

accepte salariile m i c ş o r a t e

au adus

mun

citori din B r ă i l a . S o s i ţ aici î n s ă

muncitorii

b r ă i l e n i în loc s ă f i lucrat,

s-au solidarizat cu t o v a r ă

lor

g ă l ă t e n i revendicînd î m p r e u n ă sporirea

salariilor

.

In

f a ţ a

acestei

minunate

s o l i d a r i t ă ţ i

m u n c i t o r e ş t i c o m e r c i a n ţ i i

s-au

v

ă z u t

n e v o i ţ i s ă

r e v i n ă asupra s c ă d e r i i

salariilor

Astfel,

greva

mun

citorilor portuari din G a l a ţ i

a

luat s f î r ş i t cu victoria muncitorilor 70 .

In felul acesta, c o n t r a d i c ţ i i l e dintre muncitori burghezia comer

c i a l ă


se situau d in ce în ce mai mult

pe

prim

plan

în rela

ţ i i l e

sociale

din

o r a ş u l G a l a ţ i

iar muncitorii

au început

s ă ş i

dea

seama

de

rolul

lor

s ă

capete

o n ş t i i n ţ misiunii

lor istorice.

A l ă t u r i

de

primele

lupte r e v o l u ţ i o n a r e

ale

muncitorilor

din

G a l a ţ i

apare m i ş c a r e a

s o c i a l i s t ă .

Acest

o r a ş

r e m a r c ă Constantin Graur, bun

c u n o s c ă t o r

al

m i ş c ă r i i


socialiste

r o m â n e ş t i

a

fost

unul

dintre

primele centre socialiste

atît

din

punct

de vedere

cronologic

cît

ca

p o

r

a

n

ă

71.

În anii

1869-1872

în o r a ş e l e

G a l a ţ i B r ă i l a se

constituie un

grup

de r e v o l u ţ i o n a r i

români

r u ş i bulgari în frunte cu N· Georgescu FIor

Florescu, Serghei

Neceaev (cunoscut

la noi

mai

ales

d u p ă pseudonimul

conspirativ Ivan Ivanovici) Hristo

Botev

a l ţ i i

care

pe l î n g ă unele

curente socialiste

mic

burgheze

iau c u n o ş t i n ţ ă

r ă s p î n d e s c

idei socia

list n ţ c

e 72.

Vestea p r o d a m ă r i i în martie 1871 a Comunei

din

Paris a

fost

pri

m i t ă cu entuziasm

de

membrii grupului. In

cele

d o u ă o r a ş e

-

G a l a ţ i

B r ă i l a

- ei au organizat mai

multe întruniri

de sol idaritate cu Parisul

r e v o l u ţ i o n a r h o t ă r î n d la una din

acestea

s ă t r i m i t ă un delegat în capitala

68.

Ar

hiv el e statului a l a ţ i fond P r i m ă r

o

a u G a l a ţ i dosar nr. 110/1882 f. 23.

69 Ib idem

70 Dr

epturil

e

omului

30 mai 1885.

71.

Const.

Gr

aur,

C î ţ i

v a

i n ş i .

B u c u r e ş t i

p.

18.

72. P.

o n s t a n t i n e s c u I a ş i Liberali români vechi revolutionari bulgari

I a ş i

1924

p. a 1 ; Idem

I n l u e n ţ a

d

e m o c r t { l ţ i l o r

r e V O l u ţ i o n a r i r u ş i

din secolu l al

XIX lea asupra cur entelor ideologice din ţ a r a n o a s intre 1850 1880 în

Studii R e v i s t ă de istorie filoz ofie III nr. 3 1950 p. 55 59 ; Vasile Hrl

stu,

Hristo Botev

o c i a l i ş t i i romd

ni

în Ş a n

t i e r III nr . 4 1 a

pr

. 1935 p . 8.





7

E.

MIHAL

Y S.

MIHAL

Y

F r a n ţ e i ,

ca lupte pe baricade din partea lor . La 30 martie 1871

mem

brii grupului e x p e d i a z ă o t e l e g r a m ă de salut la adresa Comunei din

Paris

.

Mai mult

d u p ă

prototipul

acesteia

s-a

constituit

o

o m u n ă

în

o r a ş u l G a l a ţ i . In l e g ă t u r ă cu aceasta

s-a

p ă s t r a t

un

docwnent - Sim

bolul

de

c r e d i n ţ ă

a

Comunei

g ă l ă t e n e

datat

20

aprilie

1871

semnat

de

Hristo

Botev.

Simbolul

de c r e d i n ţ ă

este

un

imn închinat

luptei pentru

libertate

egalitate

f r ă ţ i e

între

popoare pentru succesul

triumful

comunismului. . . în t o a t ă Iumea? .

Dar p o l i d e s c o p e r ă activitatea

membrilor

grupului ia m ă s u r i

represive

: Hristo Botev FIor

Florescu

l ţ i i sînt a r e s t a ţ i n c h ş 75.

Mai tîrz

iu

muncitorii

din

G a l a ţ i ş i a u

p ă s t r a t vie în

amintire a c ţ i u -

nile

de

solidarizare ale

grupului

de

r e v o l u ţ i o n a r i

din

o r a ş u l

lor cu

Comu

na p a r i s i a n aproape an de an ziua de 18

martie ziua

cuceririi puterii

politice de c ă t r e

proletariatul din capi tala F r a n ţ e i

a fost a n i v e r s a t ă ca

s ă r b ă t o a r e a celor ce muncesc 76.

Pe la

mijlocul deceniului a l

optulea

al secolului

trecut pe terenul

fertil p r e g ă t i t

de grupul de r e v o l u ţ i o n a r i români r u ş i bulgari

poate

chiar

cu participarea unor f o ş t i membri ai lui Nicolae

Codreanu

C.

Dobrogeanu-Gherea a l ţ i i ,

pun

bazele cercului

socialist g ă l ă t e a n a

c ă -

rui

membri

n îndemnul

lui

Nicolae

Codreanu

s t u d i a z ă p o p u l a r i z e a z ă

diferite

l u c r ă r i

socialiste între

care operele

lui

Karl Marx

77.

T o t o d a t ă

pe

vasele care

circulau

pe

D u n ă r e

Marea

N e a g r ă între G a l a Con

s t a n ţ a porturile din sudul

Rusiei

precum

prin c o n t r a b a n d ă

peste

rîul

Prut ei

o r g a n i z e a z ă transportarea c l a n d e s t i n ă

a

literaturii r e v o l u ţ i o -

nare în

Rusia Dintr-o n o t ă

a

ohranei ţ a r i s t e p o l i ţ i a

p o l i t i c ă

din

18

octombrie

1874 de

exemplu r e z u l t ă

c ă

toate proclamatiile

r e v o l u ţ i o n a r e

slave ale I n t e r n a ţ i o n a l e i

1

destinate Rusiei

sosesc în

România

pe

adresa

unui r e v o l u ţ i o n a r care t r ă i e ş t e

la

G a l a ţ i c ă tipografia i n t e r n a ţ i o n a l ă

l a v ă

o r g a n i z a t ă la Londra

sub

conducerea

lui

Valerian

Wroblevski a

trimis în

ultimul

timp la

Geneva cîteva

mii de exemplare de p r o c l a m a ţ i i

cu

c o n ţ i n u t social-re

v

olutionar

în

limbile

r u s ă

î r b ă .

Aceste

p r o c l a m a

73. P. C o n s t a n t i n e s c u I a ş i omuna

din Paris ecoul

ei in

presa c o n t e m p o r a n ă din

România 1871-1880 .

in

Studii.

IV nr . 1 1951 p. 49.

74. Christo

Botev

Morceaux choisis, ous la redaction de Georg es

Tsan

ev,

Sofia

1948 p. 33 ; P. C o n s t a n t i n e s c u I a ş art. loc. cit. p. 49.

75. P. C o n s t a n t i n e s c u - I a ş i , Liberali

român

i

vech

i r e v o l u ţ i o n a r i bulgari, p. 10 ;

Idem

Hristo otev

in

România, B u c u r e ş t i

1947 p. 12.

76.

Lumea n o u ă 19

febr.

1895 10

marto

1896 8 marto 1897 11 marto 1898.

77. Zamfir C.

Arbore

In exil. Din amintirile mele,

Craiova

1896 p . 218;

Alexandru

Nicolau Pagini din istoria

m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i

din România, in Dezrobirea ,

5

apr.

1926 ;

L a z ă r

M ă g l a ş u

Nicolae

Deleanu

op.

cit.,

p. 38

urrn.

:

78.

Zamfir

C. A

rbore

op

ii

p 199 218 391 ; L a z ă M ă g l a ş u Nicolae

Deleanu op.

clt. p.

38-40.





Inceputurile

m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i socialiste

ln

G a l a ţ

77

- se

a r a t ă

în continuare în documentul citat - au fost imediat trimise

la G a l a ţ i de

unde exemplarele

r u s e ş t i

trebuiau trimise

la Moscova...

7 9.

R e v o l u ţ i o n a r u l la car-e face referiri nota

m i sus

c i t a t ă a ohranei ,

nu

era

altcineva

decît Nicolae Codreanu, care,

începînd

cu

1874

p î n ă la

moartea sa p r e m a t u r ă

în

decembrie 1878,

primea

numeroase transpor

turi

de

publicatii

r e v o l u ţ i o n a r e de la Londra, Geneva etc. le trecea

peste Prut l î n g ă G a l a ţ i 80.

In ceea ce-l p r i v e ş t e pe C. Dobrogeanu-Gherea, acesta a f ă c u t parte

o p e r i o a d ă s c u r t ă din conducerea cercului socialist g ă l ă t e a n întrucît la

finele lunii octombrie

1878,

a g e n ţ i i ohranei

ţ a r i s t e

îl

i d e n t i f i c ă

ş i - l ares

t e z ă la

G a l a ţ i 81.

u p ă

aceasta

î n s ă

cercul socialist

din

localitate

n u - ş i î n c e t e a z ă

exis

..

t e n ţ a . L a z ă r

ă g l a ş u

Nicolae Deleanu, s p e c i a l i ş t i în istoricul m i ş c ă r i

lor m u n c i t o r e ş t i socialiste din

porturile r o m â n e ş t i

referindu-se la

constituirea Clubului muncitorilor din G a l a ţ i 1891 , a f i r m ă c ă

aici

exis

ta de mult prospera vechea o r g a n i z a ţ i e v d i ă cercul socialist. Con

ducerea cercului, d u p ă arestarea lui Dobrogeanu-Gherea, este p r e l u a t ă de

a l ţ i m i l i t a n ţ i

activitatea

sa, inclusiv transportarea

c l a n d e s t i n ă

a publi

c a ţ i i l o r r e v o l u ţ i o n a r e în Rusia, c o n t i n u ă -

Zamfir Arbore, de exemplu

unul dintre

întemeietorii m i ş c ă r i i socia

liste

r o m â n e ş t i

r e l a t e a z ă

expedierea

din

G a l a ţ i

la

începutul anului

1879,

a unei mari c a n t i t ă ţ i de p u b l i c a ţ i i socialiste a n t i ţ a r i s t e chiar a unei

tipografii,

destinate

m i ş c ă r i i r e v o l u ţ i o n a r e din Rusia .

M e n ţ i o n ă m

c ă

trecerea prin

c o n t r a b a n d ă

a literaturii

r e v o l u ţ i o n a r e

în Rusia,

d e s f ă ş u r a t ă

decenii

de-a

rîndul, era

l e g a t ă

în mod direct de

popularizarea ideilor marxiste din o r a ş u l d u n ă r e a n

întrucît

conform

obiceiului, o

parte din

p u b l i c a ţ i i l e sosite

din Apus

destinate Rusiei,

r ă m î n e a în posesia s o c i a l i ş t i l o r

g ă l ă t e n i urm

înd s ă fie difuzate apoi

studiate 84. :

In

anii de

d u p ă r ă z b o i u l pentru i n d e p e n d e n ţ ă

în G a l a ţ i ideile

mar

xiste

sînt r ă s p î n d i t e prin

intermediul ziarului Besarabia

prin

unele

c ă r ţ i b r o ş u r i de

popularizare

a

marxismului

precum

Un studiu

psy

chiatric urmat de cîteva comentarii asupra ideilor s ă n ă t o a s e de Dr.

79. Arhiva i s t o r i c ă

c e n t r a l ă

Moscova, fond

109

s e c ţ i a III. e x p e d i ţ i a 3, dosar

nr

144/1874,

partea

V, f. 257-258 pud Augustin Deac, Internat

ionala întîi

România B u c u r e ş t i 1964, p. 106-107.

80. Zamfir C. Arbore. op cit p. 218.

81.

C.

Dobrogeanu-Gherea

Din

trecutul î n d e p ă r t a t un fragment din amintirile

mele

în

Calendarul

muncii

pe

1907

B u c u r e ş t i 1906, p. 70

urm

.

82.

L a z ă r M ă g l a ş u

Nicolae Deleanu

op cit

p. 43.

83. Zamfir C.

Arbore. op cit

p. 421-422.

84. Const. Graur Paul xelrod în A d e v ă r u l 29 apr. 1928; M. Gh.

Bujor

ctivitatea

primelor biblioteci m u n c i t o r e ş t i ln C ă l ă u z a

bibliotecarului

XI,

nr

5, mai

1958, p. 29.





78


4

Russel

Primejdia s o c i a l ă Valoarea

de schimb Procesul f r a ţ i l o r

N

ă d e j d e

îna

intea juriului universitar

etc.,

editate

sau

multiplicate

de

cercul socialist

i e ş e a n

Astfel, d u p ă recomandarea e x p r e s ă a

lui

Dobro-·

geanu

-Gherea se expediau în o r a ş u l d u n ă r e a n prin p o ş t ă 20 de exem-·

plare

din .Besarabia? .

T o t o d a t ă numerele ac

estui ziar

, î m p r e u n ă cu alte

p u b l i c a ţ i i

socialiste,

erau

aduse aici de

c ă t r e

s t u d e n ţ i i elevii din locali-o

tate care studiau la

I a

erau, în

l e g ă t u r ă

cu Dr. RusseL

f r a ţ i i

N ă d e j d e 86.

Din a doua

j u m ă t a t e

a deceniului al

n o u ă l e a

a1 secolului

trecut

, ideile·

sociali

smului ş t i i n ţ i f i c

n

c e p u s

e

r ă s ă

fie r ă s p î n d i t e nu

numai

în rîndu l

intelectualilor

cu

stare de

spiri

t


sau unii

muncitori

înain

t a ţ i

ci

printre

diferitele

d e t a ş a m e n t e

ale

miilor

de

muncitori

din

fa

brici port.

P ă t r u n d e r e a

r ă s p î n d i r e a

ideilor marxiste

c r e ş t e r e a

e x p e r i e n ţ e i

proprii de l u p t ă au dus la dezvoltarea c o n ş t i i n ţ e i de

c l a s ă

a

muncitorimii

g ă l ă t e n e ceea ce se x p r i m ă între altele, prin

intensificarea

luptei de

organizare

, la început cu caracter profesional apoi politic. Ca

urmare

î n c ă in deceniul al n o u ă l e a al seco lului trecut,

muncitorii

tipografi, cizmari

.

a l ţ i i

din G a l a ţ i s-au constituit în

o r g a n i z a ţ i i

profesionale.

Astfel

, în

1881 a luat f i i n ţ ă .,Societatea junilor m e s e r i a ş i la 1 februarie 1885

Tipograful

la

15

august

1887

societatea

Î n f r ă ţ i r e a

muncitorilor

, la

1

iunie

1888 Cizmarul

etc

. ,

Societatea

junilor

m e s e r i a ş i

Tipogra

Iul . Cizmarul , ca cele

mai multe

o r g a n i z a ţ i i profesionale din tara

n o a s t r ă din

perioada

r e s p e c t i v ă

av

eau

o

e x i s t e n ţ ă relativ c u r t

S

pre

deosebire

î n s ă

de acestea,

Î n f r ă ţ i r e a

muncitorilor

era

o

o r g a n i z a ţ i e

t r a i n i c ă

fiind

una

din cele mai

importante

mai puternice

o r g a n i z a ţ i i

profesionale m u n c i t o r e ş t i de la s f ş i t u l secolului trecut nu numai din

G a l a ci chiar din întreaga ţ a r ă . Ea a fost î n t e m e i a t ă de Gh. N. Darle,

mu

ncitor cizmar, N. Damian, in

stitutor

Tatovici , mic

antrepre

nor de

l u

c r ă r i etc. cuprindea pe t o ţ i

muncitorii

c o n

ş t i e n ţ i

indiferent în ce

b r

a n

ş ă

lucrau

,

precum

pe

inte

lectualii

s o c i a l i ş t i

din

G a l a ţ i

La con

stituirea

ei

. l n f r ă ţ i r e a

muncitorilor avea aprox

imativ

70 de membri

fondatori

8 9 iar peste

c î ţ i v a ani, la începutul anului 1893, n u m ă r u l

membrilor

s ă i

a ajuns s ă

d e p ă ş e a s c ă

cifra de 300

90.

Î n f r ă ţ i r e a muncito

rilor p ă r

int

eresele profesionale ale muncitorilor conducea

luptele

lor

85. Docum

ente

privin istoria României. R ă z b o i u l

pentru

i n d e p e n d e n ţ ă 1, partea 1,

u c u r e ş t 1954.

p.

656.

86. S e n t i n ţ a

comisiuni

i judiciare a U n i v s i t ă ţ de l a ş i în procesul f r a ţ i l N ă â e j â e .

1881, p. 22.

87.

Em

er i

c

y Sara

i

h

O r g a

n i z a ţ

profesionale ale

munci

torilor

din

G a l a ţ i

de la f î r ş

i t u l

secolului al ·lea în a

nubius

II-III p. 169-177.

88.

upta 6

ian.

1888 ;

Le. Atanas iu ,

a a o

1881-1900,

B u c u r e ş t i

p.

77. .

89.

upta 29

ian.

1888.

90. Munca ,

21

mart

. 1893.





Inceputurile m i ş c ă r m u n c i t o r e ş t i socialiste în

G a l a ţ i

179

greviste, propaga sociali

smu

l ş t i i n ţ i f i milita pentru constituirea

unui

partid politic al clasei muncitoare, opus partidelor burgheze ' , e arti

co

lul

2

din

statutul

ei

a r ă t a c ă

societatea are

ca

scop

ajutonarea membri-

lor s ă i

în caz de b o a l ă înmormîntare,

incapacitate

de lucru , ş o m a j etc ,

în

acti

vitatea sa de fiecare zi, I n f r ă ţ i r e a muncitorilor d e p ă ş e a

cu

mult

limitele unei o r g a n i z a ţ i i profesionale o b i ş n u i t e Acest lucru r e z u l t ă mai

clar dintr-un nou

articol

introdus

în statutul

modificat al ei , în

anul

1891,

care

,

între altele

,

d e f i n e ş t e

scopul s o c i e t ă ţ i i în felul u r m ă t o r :

a

s ă

t a t o r n i c

e a s c ă

f r ă ţ i a

solidaritatea în

tr

e

muncitorii

din G a l a ţ i a se

pune în

g ă t u r ă cu t o muncitorii

din ţ a r ă

precum s ă lupte

pentru

î m b u n ă t ă ţ i r e a

s t ă r i i materiale morale a muncitorilor

93.

Constituin-

du-se

în

a c e l a ş i

an

(1887)

cu cercurile


din B u c u r e ş t i

I a ş i

I n f r ă ţ i r e a muncitorjlor-' avea un rol identic sau

cel

p u ţ i n similar cu

acestea. O formulare mai p r e c i s ă

în

ceea ce p r i v e ş t e scopul sarcinile

lor, nu

g ă s i m

nici la cercurile m u n c i t o r e ş t i

amintite- In ş e d i n ţ a

sa din 13

februarie 1888, spre exemplu,

s-a

h o t ă r î t ca Cercul muncitorilor din

B u c u r e

; s ă fie a ş a organizat

încît ă p o a t ă

aduce foloase

reale

mem

brilor s ă i

94. Intruc

it statutele c

er

curilor m u n c i t o r e ş t i din B u c u r e ş t i

I a ş i

nu

s-au

g ă s i t p î n ă

acum, nu putem face c o m p a r a ţ i i mai a m ă n u n ţ i t e

în tre aces te o r g a n i z a ţ i i

95.

Sublinierea i d e n t i t ă ţ i i sau

cel

p u ţ i n

similitudinii rolului I n f r ă ţ i r i i

muncitortlor din G a l a ţ i

cu

ce'

al

cercurilor m u n c i t o r e ş t i din

c a p i t a l ă

respectiv I a este cu atît mai

n e c

e s a r ă cu cît marea majoritate a l u c r ă -

rilor din literatura de specialitate, chiar cele a p ă r u t e

în

ultimii ani

cu p r e t

e n ţ i i

de clarifi

care

a problemelor ,

privind

a c e a s t ă p e r i o a d ă a

m i ş c ă r i i noastre m u n c i t o r e ş t i a f i r m ă c ă

d u p ă

constituirea cercurilor

m u n c i t o r e ş t i din u c u r e I a a

luat f i i n ţ ă

la

G a l a ţ i

paralel

cu

societatea I n f r ă ţ i r e a muncitorilor , care avea un caracter pur profesio

nal, un

cer

c

mun

citoresc. Din

c e r c e t ă r i l

e noa

stre

r e z u

c ă

ni ci un

astf

el

de c

erc

nu

a exi

stat.

Ro

lul

lui,

a ş a cum

s-a

a r ă t a t

mai

sus, cel

p u ţ i n

p î n ă la î n f i i n ţ a r e a Clubului

mu

ncitorilor din localitate

,era îndeplinit

de

I n f r ă ţ i r e a muncitorilor .

91. Statutele S o c i e t ă ţ i i . I n f r ă ţ i r

e a

muncitorilor G a l a ţ 1888, p. 12.

92 Ibidem p . 5-6 .

93. Statutele S o c i

e t ă ţ i i 1 n f r ă ţ i r

e a muncitorilor

G a l

1891, p. 7.

94. Dezrobirea 20 febr. 1888.

95.

na

lele nstitutului de istori e a partidului de pe l î n g ă C.C. al P.C.R. IX nr. 2.

1963, p . 127.

96. Presa

m u n c i t

o r

e a s c ă

s o c i a l i s t ă

din

România 1, p

arte

a 1, u

c u r

e ş t i 1964, p. 512.

546, 547 ; i ş c a r e a m u n c i t o r e a s c ă din România 189

3

900 B u c u r e ş t 1965, p.

7; nal e de istorie XV, nr. 1, 1969, p . 110.





180

E. MrHALY S. MIHALY

16

Pe la mijlocul

lunii aprilie 1888

societatea scoate un ziar

F r ă ţ i a

gazeta partidei muncitorilor

97

care a avut un rol însemnat în

r ă s

pîndirea

ideilor

s o c i a l i s t

- ş t i i n ţ i f i c e

printre

muncitorii

din

G a l a ţ i

contri

buind

la

unirea organizarea ş i ridicarea c o n ş t i i n ţ e i de c l a s ă

I n f r ă ţ i r e a

muncitorilor

a f a r ă

de F r ă ţ i a ulterior a mai scos

alte

publicatii. Dintre acestea m e n ţ i o n ă m Calendarrul muncitorului mai

exact 1 Calendarul pozitivist pe

anul 1892

prima p u b l i c a ţ i e de acest gen

din ţ a r a n o a s t r ă care

s-a

t i p ă r i t într-un

mare tiraj a fost

t rimis spre

difuzare

mai

tuturor o r g a n i z a ţ i i l o r m u n c i t o r e ş t i din România

De asemenea

I n f r ă ţ i r e a muncitorilor

a

vea

o

b i b l i o t e c ă b o g a t ă

dis

punînd de numeroase c ă r ţ i

b r o ş u r i

reviste ziare necesare

e d u c ă r i i

politice

culturale

profesionale a

membrilor

s ă i

100.

T o t o d a t ă a c e a s t ă a s o c i a ţ i e a antrenat pe

membrii s ă i

la V I a ţ a p o l i t i c ă

a o r a ş u l u i . Astfel în 1888 cu ocazia alegerilor generale parlamentare

d u p ă c ă d e r e a gu

vernului

liberal

prezidat de LC.

B r ă t i a n u din

partea

I n f r ă ţ i r i i

muncitorilor au candidat printre

primii din

ţ a r ă

unii

con

d u c ă t o r i

ai

ei pentru colegiile Camerei.

Bine

î n ţ e l e s în

c o n d i ţ i i l e

terorii

c a n d i d a ţ i i o r g a n i z a ţ i e i m u n i t o r ş t i g ă l ă t e n e n-au r e u ş i t s ă p ă t r u n d ă în

parlamentul ţ ă r i i 101.

Pe

l î n g ă

munca

i d e o l o g i c ă p o l i t i c ă

asociatia

a

d e s f ă ş u r a t

o

l a r g ă

activitate p r a c t i c ă în rîndurile muncitorilor q ă l ă ţ e n i : ea organiza con

ducea lupta

lor

împotriva

burgheziei

comerciale industriale în vederea

m ă r i r i i saâaritlor pentru

î m b u n ă t ă ţ i r e a c o n d i ţ i i l o r

de

m u n c ă

de

trai

etc-

Astfel

la

începutul anului

1888

. I n r r ă t t r e a

muncitorilor a

s u s ţ i n u t

r e v e n d i c ă r i l e muncitorilor c e f e r i ş t i

privind curmarea

amenzilor

î m b u n ă -

t ă ţ i r e a c o n d i ţ i i l o r de u n ă etc. Dar în momentul în care un muncitor

membru

în

conducerea

o r g a n i z a ţ i e i

a

fost

concediat

sub îndrumarea

I n f r ă ţ i r i i muncitorilor s-a

declarat

g r e v ă . In f a ţ a acestei s i t u ţ i i direc

unea

atelierelor

a

promis

satisfacerea r e v e n d i c ă r i l o r economice dar

muncitorii

n-au

mai acceptat continuînd lupta p î n ă

la

reprimirea con-

97. Muncitorul

21 apr 1888.

98. Presa

m u n c i t o r e a s c ă


din Romdnia

1 partea 1 p. 544.

99.

Munca

6 oct 1891 Dr L.

Ghelerter storia socialismului

ro ân

alendarul

muncii

1925 p. 38 ;

Presa m u n c i t o r e a s c ă


din Romdnia

1

partea

a

II-a

p

269-278.

100. 1. C. Atanasiu

op cit.

p. 81 ; N.

Oprea Biblioteca S o c i e t ă ţ i i . I n f r ă ţ i r e a munci-

torilor din

G a l a ţ i

în Revista bibliotecilor. XX

nr.

5 mai 1967. p.

300-303.

101.

r

C.

Atanasiu op. cit.

p. 77.





Inceputurile m i ş c ă r i i

m u n c

i / o r e ş l i socialiste in Galati

8

d u ă t o r u l u i

lor

concediat.

In

felul acesta pe

prim

plan revenise p ă r -

rea o g a

n

a e m u n c i t o r e ş t i a c o n d u c ă t o r u l u i ei ceea ce i m p r i m ă

un

cara

ct

er politic gr

evei.

102

n ă e a muncitorilo r a condus gr eva

cef

er i

st

ilor q ă l

ă ţ e n i din

august - septembrie

1888

103

pre

cum

a

ltele

.

Muncit or ii di n G a l a ţ i sub

co

nducerea

n ă muncitorilor ,

lupt

în d

pentru

satisfa

cerea

r e v e n d i c ă r i l o r lor

au

avut o

atitu

dine de

simpatie de sprijin ă de a c ţ i u n i l e ţ ă r ă n i m I din j u d e ţ u l

Covur

lui

înd

re

ptate împotriva e x p l o a t ă r i i m o e r e a abuzurilor a d m i n i s t r a ţ i e i

ale

a

u t o i t ă ţ i l o comunale. ş a de exemplu î n timpul r ă s c o a l e l o r

din

p r m ă

v a r a anulu i

1888

muncitorime a q ă l e a n a organizat o adu

nare de simpat ie a ţ ă de lupta

ţ ă a n i l o

104 iar în zilele de 21 22

mai

1888

la sediul

I

n f r

ă

r

s-au

î

nt

ocm

it

p e t i

pentru

o b

n e r e a

de

p

ă -

mînt cel

or

peste 800 de

s

ă t e n i veniti în o r a

ş

din

p l ă

ş i l e Prut

ş

Siret 105.

In urma acestor a c ţ i u n i cercurile r e a c ţ i o n a r e din ţ a r ă au

cerut

ca

c o n d u c ă t o r i i

partidului

socialist s ă

dezavueze

pe f a ţ ă comitetul

din

G a l a ţ i 106 iar

organ

ele a d m i n i s t r a ţ i e i de stat au tr

ecut la repr

esiuni,

efectuînd a r e s t ă r i rî ndul c

o

n d

u c ă t c r i l c

r

n f r ă ţ i r

mun

citori

lor

: .

Intensiftoarea

te ro rii

di

n partea o

rgan

el

or

de

stat b u r g

h e

z o - m o ş i e

r e

a ă c u t ca

m i ş c

a

e a

m u n

c i t o r

e a s c ă din o a ş

u G a

ca de

altfel

în

în

treaga ţ a r

ă

s ă

înre

gistreze o s c u r t ă p

e

o a d ă de

re

flux. In 1890

1891

se

o b s e r

v ă semnele unui

nou

avînt al

m i ş c ă r i i

m u n

c i t o r e ş t i .

In

ac

est

e

p

e

u

ă

ca

rezultat

al

lupt

ei

îndelungate d e s f ă ş u r a t e de

muncitorii q e n i ca urmare a p r o p a g ă r i i t

eoriei

marxiste de-a lun

gul anilor de c ă t r e o c i a l i ş t din acest o r a ş la r ş u anului 1891 ia

f i i n ţ ă Clubul muncitorilor din G a l a ţ i 108. Aceasta era

o r g a n i z a

ţ i a p o l i t i c ă

a muncitorilor q ă ţ e n i iar d u p ă

cr

earea P.S.D .M.R. devine e c ţ i u n e a

o a l ă a part idu lui. O d a t ă cu n f i i n ţ a r e a î n t ă e a Clubului munci

torilor soci

etatea

n f r ă ţ i r e a

mun

cit

orilor se

t r a n s f o m ă

în tr-o

s

e c ţ i e

de

ajutor

reciproc a primului p e r z

î n

d u - ş i oaracte rul politic. Cu toate

acestea, n ă

e a

muncitorilor a a

vut

o

i m p o r t a n ţ ă

e o s

e b i t ă

în

102. N. G. M

untea

nu

O r g a n i z a ţ i i

profesionale

de

a

ă

ale

mu

nci tori lor d

in Romd-

nia

in a doua

u m ă a

a veacu lu i a l XIX-lea

in

A

nal

ele

Ins

t

itutului de

is to-

r ie a par t

idulu

i de pe n g

ă

C C al P C R XI

nr

. 5 1965 p . 19 ; E .

h

Lupte le gre viste ale muncitorilor de la Ate liere le f erate di n G a d

in

anu l 1888

in

D

in

istor ia luptelor gr eviste ale

pro

letar iatului din România IV

u r e

1970 p. 23.

103. E. M

ihaly,

loc cit

104 R o a l a

ţ ă r a n i l o r

din 1888. Documente m ă r t u r i i privind istoria R P R t

grijitli de M. Roller B u c u r

1950 p.

VII.

105 V ocea Co

vurluiulu

i

24 mai 1888.

106 Lupta

mai

1888.

107

F r ă ţ i

a

15

30

mai

1888;

Voce a

Covu

ui

ulu

i

24

mai

1888.

108

Mu

nca 5 ian. 1892 ; A lmanahu l social democrat pe 1894 p. 18 ; Le . A

tan

asiu

op

cit.

p.

78 urrn .




8

E.

MIHAL

Y S. MIHALY

8

m i ş c a r e a

m u n c i t o r e a s c ă

de aidi fiind

prima o r q a n l z a ţ l e care avea

un

caracter

politic al muncitorimii q ă l ă ţ e n e constituind începutul

unirii

m i ş c ă r i i


cu teoria


în

G a l a ţ i

Constituima

Clubului muncitorilor

din o r a ş u l a l a ţ i

încheie

etapa

începutunllor m i ş c ă r i i


de aici,

inaugurînd

o e t a p ă n o u ă

s u p e r i o a r ă

lupta

n e m i j l o c i t ă pentru crearea partidulul politic al clasei

muncitoare din România.

LES DE UTS DU MOUVEMENT OUVRIER ET SOCI LISTE

L Ţ I

RESUME

Utilisant

une

bibliographie large et variee dont les documents de

notre parti

concernant

le mouvement ouvrier de la

deuxieme

moitie du

XIX eI\le siecle, un riche materiei d archives, la presse ouvriere et so-

cialiste des memoires

de militants

de l ancien mouvement socialiste

roumain,

des publications contemporaines,

ainsi

que

les travaux des his-

toriens

roumains,

les auteurs

de ert

ouvrage presentent

la

sltuation eco-

nomiqua de G a l a ţ i la naissance et le developpement de la classe ouvri-

ere ealariee, Sa

situation

sociale

et

economique

pendant

la

deuxieme

moitie

du

siecle passe,

les

luttes

ouvrieres

de

cette periode

et

l organi-

sation

professionelle

et polit ique des ouvriers de G a l a ţ i L ouvrage

defi-

nit la place du mouvement ouvr ier et

socialiste de

G a l a ţ i dans l ensem-

ble du

mouvement ouvrier

et socialiste roumain.

The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF

Documents

Transcript of The Beginnings of the Labourist and Socialist Movement in Galaţi Content File PDF