TGO curs 14

Drepurile reale de garantie

Cosideratii generale

Privilegii

Dreptul de retentie

Gajul

Dr de garantie fie determina o multiplicare a dr de gaj general al creditorului chirografar, fie ofera preferinta si urmarirea asupra anumitor bunuri din patrimoniul debitorului.

In legatura cu acest ultim aspect ajungem la tema dr reale de garantie.

Dr de gaj general, este reglementat in art 2324. Acest dr de gaj general implica si principiul egalitatii creditorului.

Aceasta egalitate:

1. Este vorba de egalitatea creditorilor chirografari, ceea ce inseamna ca in situatiile in care creantele acestora nu pot fi satisfacute de debitor, ele vor fi acoperite proportional, consecinta care deriva in aceasta idee de egalitate.

2. Este vb de acei creditori care au garantii reale, sau mai exact, au acelasi tip de garantie reala asupra anumitor bunuri din patrimoniul debitorului. In acest caz egalitatea presupune ca daca acele bunuri afectate garantiei nu sunt suficiente realizarii creantei creditorilor respective, se aplica aceeasi regula a proportionalitatii.

Principiul egalitatii creditorilor poate fi insa inlaturat. Sub primul ascpect, inlaturarea egalitatii creditorilor se produce prin instituirea unor cauze de preferinta dintre care unele imbraca chiar forma dr reale de garantie. Asadar, orice dr real de garantie este si o cauza de preferinta. Dar, nu orice cauza de preferinta are seminficatia unui dr real de garantie. Sunt cauze de preferinta cu valoare generala care se structureaza in adevarate ordine de preferinta intre creditori pt urmarirea bunurilor debit. Exista o asem ordine de preferinta in art 341 in CPCIV, in CP fisc si in legea insolventei.

Aceste ordini de prefetinta, instituie un fel de clasament al creditorilor in functie de natura creantei lor. => creditorii vor fi satosfacuti in ordine, asa cum ei figureaza in acel clasament. Daca sunt mai multi creditori care fac parte din aceeasi categorie, aflata pe o anum pozitie in ordinea de preferinta, iar bunurile nu sunt suficiente pt a satisface integral creantele-> se aplica acea ordine de prerferinta.

In legatura cu dr de gaj general al creditorilor chirografari si faptul ca el poate fi restrans printr-o conventie intre creditori si debitori. Art 2325, prevede aceasta posibilitate insa numai pt acele bunuri care nu sunt ipotecate. Creditorii si debitorii pot convveni ca anumite bunuri in partimoniul debitorului

1

TGO curs 14

sa nu fie urmarite=> se restrange sfera gajului general. Nu vor putea fi urm bunurile care form obiectul unei clauze de inalienabilitate, orice bun inalienabil este si insesizabil, regula este expres prevazuta in art 2329 alin 2. Exista, insa, si clauze de insesibilitate. Aceste clause urmeaza regimul juridic al clauzelor de inalienabilitate, inclusiv dupa aspectul conditiilor de valabilit si publicitate. Efectul clauzelor in insesibilitate , prevazut in art 2329, este mai restrans decat efectul clauzelor de inalienabilitate-> un bun insesizabil, desi nu poate fi urmarit, poate fi instrainat.

Atunci cand exista garantii reale asupra unui bun, iar bunul respecitv fie piere fie este deteriorat, garantia se stramuta de dr asupra indemnizatiei de asigurare.

Art 2331 si 2332.

Privilegiile

Au o dubla vocative:

1. Sunt simple cauze de preferinta, fara a avea valoare de dr reale de garantie cum se intampla in cazul asa numitelor privilegii generale, asupra tuturor bunurilor imobile si mobile. In realitate aceste privilegii nu poarta asupra unor bunuri determinate ci asupra intregului patrimoniu al debitorului sub latura sa acitva sau asupra unor mase patrim. Astfel de privilegii nu sunt altceva decat ordine de preferinta care sunt reglementate fie in CPC, CPFisc fie in legea insolventei. Pt a fi dr reale de ganatie privilegiile trebuie sa apese asupra unor bunuri detrmintate sau determinabile din patrimoniul debitorului, sau eventual, asupra unei univeralitati de fapt. Am mai putea vorbi de un privilegiu ca un dr real de garantie, daca are ca obiect o masa patrimoniala dar numai in masura in care aceasta este apropriabila.

In codul civil in vigoare, sunt 2 privilegii speciale care cu ca obiect bunuri mobile si care au valoarea unor dr reale de garantie. Este vorba mai intai de privilegiul care insoteste creanta vanzatorului unui bun mobil, instrainat unei persoane fizice, daca nu a fost platit pretul de cumparator( creanta cu privire la plata ). Creditorul are un privilegiu special. Un asemenea privilegiu nu functioneaza daca bunul a fost dobandit de cumparator pt serviciul sau exploatarea unei intreprinderi.

Al 2 –lea priv special: este cel care insoteste creanta pers care exercita un dr de retentie asupra unui anumit bun mobil. Cat timp exista dr de retentie asupra acelui dr mobil, creditorul retentnor are un privilegiu special asupra acelui bun pt satifacerea creantei speciale- 2339.

In ambele cazuri, desi este vorba de un dr real de garantie, el nu confera decat dr de preferinta creditorului iar nu si dr de urmarire. Ca o consecinta, daca bunul mobil care formeaza obiectul privilegiului este instrainat de debitor, privilegiul se stinge.

Exista o exceptie de la aceasta regula numai atunci cand instrainarea imbraca forma vanzarii, caz in care al 2-lea cumparator va fi tinut in continuare de privilegiul creditorului initial, altfel spus, desi este vorba de o dubla vanzare cumparare si avem 2 privilegii: privilegiu primului vanzator si

2

TGO curs 14

privilegiul primului cumparator care devine si vanzator, ele nu sunt egale, ci sunt ierarhizate. Este preferat primul vanzator, iar privilegiul primului cumparator care devine si vanzator, mai poate fi utilizat numai daca mai ramane ceva din valoarea bunului care formeaza obiectul celor 2 creante. Daca este vorba de alte forme de instainare decate vanzarea cumpararea, prin instainare privlegiul se stinge -> art 2340 si 2341.

Se mai stinge privilegiul special si atuni cand bunul e transformat sau piere in intregime. Privilegiul se singe si atunci cand se stinge obligatia garantata. Acest mod general de stingere este in art 2337. Si in absenta unei prevederi legale concluzia ar fi aceeasi-. Accesorium sequitur principale.

2. Privilegiul special are in caract accesoriu in raport cu creanta.

Daca exista un concurs intre cele 2 privilegii din art 2331, primul privilegiu, cel referitor la creanta vanzatorului, are forta juridica mai mare decat privilegiul retentorului.

Daca exista concurs intre mai multe privilegii vor fi satifacute mai intai creantele privilegiate prevazute in art 2339, iar apoi creantele garantate prin ipoteca si gaj. In acest ultim caz, daca este vorba de o ipoteca mobiliara perfecta, creditorul privilegiat, va fi preferat numai daca si-a inscris privilegiul asupra unui bun mobil in arhiva electionica de ganatii inainte ca ipoteca sa fi devenit perfecta. Chiar daca nu discutam despre ipoteca mobiliara, facem precizarea ca o ipoteca mobiliara devine perfecta numai dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate. Practic, este vorba de aplicarea principiului prior tempore melior iuris. Toate ac sol sunt prev in art 2342 din c civ.

Dreptul de retentie

Spre deosebire de vechiul cod, codul civil in vigoare, cuprinde o reglementare speciala a dr de retentie in art 2495-2499.

Sub imperiul vechiului cod figura dr de retentie a fost conturata in jurisprudeta si doctrina, fie pornind de la aplicabilitatea partica, fie de la precredentele judiciare prin care au fost extinse sferele de aplicare ale ac cazuri partic.

Pe aceasta baza, in NCC, s-a luat o reglementare cu valoare generala a dr de retentie. Dr de retentie este un dr real de garantie, care se naste in 2 situatii:

- Fie este vorba de un raport de drept cu un continut sinalagmatic- Fie este vorba de cel care detine un bun al altei persoane si efectueaza cheltuieli necesare si

utile in legatura cu acel bun.In ce priveste prima ipoteza, nu este obligatoriu ca raportul juridic cu continut sinalagmatic sa se nasca dintr-un contract sinalagmatic. De regula asa se intampla, dar uneori chiar din fapte jur in sens restrans se nasc raporturi juridice cu continut sinalagmatic- > in materia cesiunii imobiliare artificiale. Cand autorul lucrarii este obligat sa predea lucrarea iar acesta are o obligatie de despagubire fata de autorul lucrarii, autorul lucrarii poate retine lucrarea daca e de buna

3

TGO curs 14

credinta pana se plateste despagubirea=> raportul juridic are continut sinalagmatic, desi nu e nascut dintr-un contract. Al 2-lea caz, are aplicabilitate practica: in materia contractului de depozit, depozitarul poate retine bunurile din depozit, pana ce deponentul ii plateste cheltuielile efectuate. Comodatarul are aceeasi posibilitate. Vanzatorul unui bun care pastreaza detentia precara a bunului, va putea cere de la cumparator cheltuielile necesare si utile, caz in care va putea invoca dr de retentie asupra bunului vandut dar nepredat pana i se platesc acele chelt.

In reglementarea cesiunii, dr de retentie este mentionat, dar numai pt autorul de buna credinta al lucrarii. De altfel, in art 2496, se prevede cu valoare generala ca posesorul de rea credinta nu poate invoca dreptul de retentie decat daca legea in mod expres prevede acel lucru. De asemenea dr de retentie nu poate fi invocat in situatia in care detinerea bunului are ca izvor o fapta ilicita, abuziva sau nelegala, oricum este susceptibil de urmarie silita. In ultimul caz solutia se impune deoarece bunurile fiind urmaribile nu se mai justifica dr de retentie, in al 2-lea caz nu este echitabil ca cel ce detine bunul, invocand propria culpa sa beneficieze de dreptul de retentie.

Este rezolvata o problema importanta: care sunt drepturile retentorului?

Doctrina si jurisprudenta anterioara NCC, au precizat ca retentorul nu este un posesor adevarat, deoarece nu detine bunul pt el, ci pt cel caruia trebuie sa il remita sau sa il restituie. Consecinta este ca prin ipoteza nu se pune problema dobandirii fructelor de catre retentor. Aceasta idee conturata in practica judecatoreasca si in doctrina a nacut o confuzie, in legatura cu situatia in care retentorul, fara a incihiria bunul, fara a obtine fructe civile, a asigurat administratia bunului. S-a apreciat ca o asemenea administratie pt conservarea bunului echivaleaza cu o folosinta a bunului cu consecinta obilgarii retentorului la contrav acelei folosinte. NCC, precizeaza in art 2497, ca retentorul are toate dr si obligatiile specifice administratorului in cazul admministratiei simple a bunului altora cf art 795-799. Retentorul este asimilat unui administrator in ipoteza admnistratiei simple a bunului altora.

Cand este vorba de dr de retentie asupra unui bun mobil, el este opozabil tertilor fara nicio alta forma de publicitate. In mod normal aceeasi este sol si cand e vb de dr de retentie asupra unui bun imobil. Desi beneficiaza de dr de retentie, retenotrul nu se poate opune urmaririi pornite de un alt debitor, dar va fi indreptatit sa participe la distribuirea platii. Chiar daca in art 2498, nu se precizeaza o ordine de distributie a platii=> ca in raportuile cu creditorii chirografari retenotrul va fi preferat.

Cat priveste concursul creditorilor care se bucura de garantii reale, in masura in care acestia au beneficiat de formalitati de publicitate, creditorii respectivi vor fi preferati.

Dr de retentie este un dr real de garantie cu caracter partic deoarece nu ofera dr de urmarire.

2499 alin 2- deposedarea voluntara de un bun stinge dr de retentie, daca deposedarea este involuntara, dr de retentie nu se stinge.

4

TGO curs 14

Dr de retentie inceteaza fie atunci cand creanta retentorului este satisfacuta, fie atunci cand persoana interesata sa obtina restituirea bunului ii ofera o garantie: fie o suma de bani, fie o garantie suficienta- art 2499 alin 3.

Dreptul de gaj

Acest dr real de garantie ridica o probl din cauza faptului ca asupra bunurilor mobile se pot constitui 2 tipuri de grantie: este vorba fie de ipoteci mobiliare, fie de dr de gaj.

Spre deosebire de vechiul cod, care prin ipoteza, regelmenta ipotecile numai pt bunurile immobile, NCC, a preluat si a adaptat, viziunea cuprinsa in legea 99/1999 care reglementa garantia mobiliara supusa formalitatilor de publicitate in arhiva electornica de grantii reale imobiliare. A aparut un concurs intre gajul reglementat in codul civil si aceasta garantie imobiliara specifica reglem in legea 99/1999.

Diferenta principala dintre cele 2 tipuri de ganantii a fost de la bun inceput aceea ca de regula gajul presupune deposedarea debitorului de bunul mobil, care formeaza obiectul garantiei, in timp ce garantia mobiliara, nu presupunea ca regula deposedarea debiotrului.

Granantia mobiliara reglementata prin legea 99/1999, a fost impusa de cerintele specifice economiei de piata, mai exact, aceasta lege a reglat un instrument de garantie in ipoteza in care in execritiul activitatii unei intreprinderi, intreprinzatorul, din nevoi de creditare, trebuia sa aiba si posibilitatea de a oferi in garantie bunuri mobile de care sa nu fie deposedat, deposedarea ar fi facut imposibila activitatea economica a acestiua.

In plus, daca de regula gajul din veciul cod se refera la bunuri corporale, sau la bunuri incoporale care se incorporeaza in inscrisul constatator, garantia mobiliara prevazuta in legea 99/1999, avea o sfera de aplicare foarte larga inclusiv in privinta bunurilor incorporale sau in priv bunurilor viitoare. Dar pt a putea fuctiona garantia mobiliara care avea o asemenea sfera larga de aplicare, trebuia sa fie insotita de un regim de publicitate adecvata. Desi in cazul bunurilor mobiliare posesia simpla este si cea care indeplineste si functia de publicitate, in acest caz, deoarece e vorba de o garantie fara deposedare, posesia nu mai poate avea o asem functie.

S-a instituit un regim de publicitate special: arhiva elctorinica de publicitate imobibiliara- adica ori de cate ori se instituie printr-un contract o garantie mobiliara in favoarea creditorului pe temeiul legii respective, garantia trebiue inscrisa in arhiva. In acest fel, partenerii debitorului, prezenti si viitori, aveau posibilitatea sa cunoasca stadiul corect al garantiilor deja instituite de debitr: ex creditorii puteau vedea in ce masura debitorul are posibilitatea reala de a acoperi in final creanta respectiva. Mecanismul de functionare al garantiilor imobliare era si este dependent de un sistem specific de publicitate imobiliara.

Acest sistem de garantie imobiliara si de publicitate au fost preluate in NCC, astfel incat NCC face distinctie intre ipoteca mobiliara, care este fosta garantie mobilira preluata din legea 99/1991, si dr de gaj care a fost preluat din vechiul cod.

5

TGO curs 14

Notiunea de gaj are o dubla seminficatie:

- Este vorba de contract de gaj - Este vorba de dr real de garantie care se naste din contract de gaj

In ce priv contractul de gaj, el trebuie sa indeplineasca conditiile generale de valabilitate din materia contractelor. In plus, in ce priveste obiectul contractului, in art 2480 din c civ, se precizeaza ca gajul se poate constitui numai asupra bunurilor mobile corporale sau asupra titlurilor negociabile . Aceasta restrangere a obiectului dr de gaj, este justificata sub un dublu aspect:

- Gajul presupune deposedarea de bun, stapaniare materiala nu se poate face asupra bunuilor….este motivul pt care legiuitorul a precizat cu referire la a 2a ipoteza ca este vorba titluri de valoare emise in forma materializata. Daca e vorba de titlui de valoare emise in forma dematerializata ele nu pot forma obiectul dr de gaj.

- Aceasta restrangere a sferei gajului este impusa si de distinctia fata de ipoteca mobiliara: trebie evocat art 2389 in care este precizata sfera bunurilor imobile care formeaza obiectul ipotecii mobiliare-> e vb in primul rand de bunuri incorporale, iar cand e vroba de bunuri corporale ele sunt expres preciz in text, ele fiind legate de activitati specifice unei intreprinderi.

Contractul de gaj este un contract real. Altfel spus, pe langa elementul de vointa care este acordul partilor, mai este nevoie si de un fapt material. Se spune remiterea bunului catre credtor.

Art 2481 este mai nuantat si are in vedere si ipoteza in care bunul mobil se afla deja la creditor inainte de realizarea acordului de vointa intre parti. In acest caz nu mai e vorba de remiterea bunului ci de pastrarea acestuia. Nu inceteaza contractul de gaj. In ambele cazuri, pe langa acordul de vointa este necesar un fapt material fie ca e vorba de remiterea bunului, fie ca e vorba de pastrarea bunului.

Cand e vorba de titluri nominative, art 281 precizeaza ca gajul se constata daca e vorba de titluri nom prin remiterea lor de catre creditor…titlurile la ordin se caracterizeaza printr-un sistem specific de circulatie juridical, care presupune transmisiunea titlului constatator, cand e vb de titluri nominative remiterea acestora e suficienta, la fel se intampla si cu titlurile la purtator, dar cand e vorba de titluri la ordin e nevoie de o semnatura speciala.

In legatura cu caracterul real al contractului de gaj, mai trebuie precizat ca spre deosebire de dr de retentie detinerea bunului poate fi facuta fie direct de catre creditorul gajist, fie de catre un tret in numele creditorului gajist.

In primul caz cand detinerea bunui se face chiar de catre creditor ea trebuie sa fie publica si neechivoca- art 2483, astfel incat, fata de tertii in raporturile cu care nu se contureaza acest caracter, gajul nu poate fi opus.

In al 2-lea caz cand bunul este detinut de un tert, dar in numele creditorului, trebuie sa existe acordul expres al debitorului in acest sens. Cerinta este ment in art 2484. In acest caz pt a se asigura opozabilitatea fata de terti, altii decat creditorii si cel care detine bunul pt el, este nevoie ca

6

TGO curs 14

persoana care det bunul sa primeasca si inscrisul constatator al gajului. Cat priveste publicitatea pt opozabilitate , ea se realizeaza fie prin deposedarea debitorului, ceea ce inseamna ca posesia in sens larg ca detinere materiala a bunului are si fct de publicitate. Asadar observam ca desi nu e vorba de ipoteca imobobiliara si de gaj, legiuitorul prevede posibilitatea ca publicarea gajului sa se faca si prin inscrierea la arhiva de garantii imobiliare.

Cand e vorba de sume de bani date in gaj, publicitatea gajului se realizeaza nu mai din detinerea efectiva a bunului ->art 2482.

Contractul de gaj ara caracter accesoiru fata de obligatia garanatata. Daca obligatia garantata nu e valabila se desfiinteaza sau se stinge pe orice cale. Se desfiinteaza si contractul de gaj daca creanta garantata se stinge.

Caracterul accesoriu mai presupune ca dr de gaj garanteaza creanta cu toate accesoriile ei. Privit ca dr real, gajul este indivizibil. Acest caract al gajului este explicat in art 2493 din c civ. Mai inait indiv presupune daca debitorul decedeaza iar un mostenitor plateste o parte din datorie, nu poate sa pretinda ca s-a stins fie si partial dr de gaj. Bunul va putea fi restituit numai dupa ce datoria este stinsa in intregime. Sunb al 2-lea aspect daca decedeaza creditorul care beneficiaza de gaj iar un mostenitor primeste o parte din creanta, acesta nu poate sa restituie bunul dat in gaj pana nu au fost platiti si ceilalti mosteintori.

Drepturile si obligatiile creditorului gajist

Deoarece dr de gaj este un dr real de garantie, cu caract mobiliar, el confera cele 2 atribute: dr de urmarire si dr de preferinta, nu doar procedural, ci si in sens substanatial.

In ce priv urmarirea, in art 2486 se precizeaza ca creditorul gajist are o actiune in resituire a bunului de la orice persoana care il detine cu exceptia cazurilor in care detinatorul ar putea invoca dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna credinta si a cazurilor in car bunul a fost preluat de un creditor care are o ipotcea mobiliara cu rang superior, sau in cazul in care bunul a fost preluat prin executare silita.

Preferinta va fi exercitata in cadrul procedurii de executare a gajului, procedura care este asemanatoare cu aceea a executarii mobiliare. Pana la stingerea gajului creditorul gajist nu are calitatea de posesor ci pe aceeea de detentor precar, de altfel in art 2487 se specifica la fel ca in cazul dr de retentie ca pe durata gajului creditorul are doar dr unui administrator in cazul administratiei simple cf art 795-799.

Fiind un detentor precar creditorul gajist nu poate sa culeaga fructele bunului cat timp nu exista o prevedere contrara: fructele naturale si industrial pot fi resitituie debitorului, fructele civile nu sunt nici culese nici resitituite, ci pot si folosite pt acoperirea cheltuielilor pe care le face cu bunul si pt plata creantei, mai intai dobanzile si api capitalul. Este posibil ca creditorul gajist sa inchrieze dar nu in nume propriu ci pt debitor. Avantajul este ca fructele civile le va putea folosi pt acoperirea propriei creante.

7

TGO curs 14

Daca nu isi poate acoperi cheltuielile pe aceasta cale creditorul gajist beneficiaza de un dr de retentie asupra lui, suplimentar dr de gaj-> chiar daca se stinge obligatia principala, dar debitorul nu a platit cheltuielile facute, pt aceasta creanta speciala creditorul se bucura si de un dr de retentie.

Din interpretarea art 2491 si 2492=> ca si atunci cand s-a stins gajul, fie pt ca s-a stins obligatia principala, fie pt ca exista un abuz din partea creditorului in detinerea bunului, daca cred are si o creanta distincta prin chelt, dr de retnetie il va indreptati sa nu restitiue bunul.

Ipoetca

Ipoetca este un dr real de garantie care se constituie in conditiile c civ atat asupra bunurilor imobiliare cat si mobile.

2 catact esentiale treb avute in vedere:

- Ip are caract accesoriu in rap cu obligatia garantata. Asa cum se spune in art 2354 ipoteca garanteaza capitalurile, deobanzile,vizeaza toate elementele obligatiei principale.

- Ipoteca este indivizibila. Chiar daca obligatia garantata este divizibila sau daca obiectul ipotecii este divizibil, ipoteca profita in intregime creantei garantate si apasa in intregime asupra bunului dat in garantie.

Ca urmare, nu s-ar putea pretinde ca ipoteca sa fie executata numai pt o cota parte din bum, cum nu rep numai o cota parte in bun.

Ca si in cazul dr de gaj, dr de ipoteca se bucura de cele 2 prerogative: urmarirea si prefreinta, sub ambele aspect:

- Urmarirea 2345, dr de ipoteca se mentine asupra bunurilor grevate in orice mana ar trece- Preferinta- creditorul ipotecar are dr de a-si statisface creanta inaintea creditorilor chirografari-

asupra aceluiasi bun pot fi instituite mai multe drepturi de ipoteca.

Principiul egalitatii creditorilor in a 2a sa infatisare: toti creditorii ipotecari, sa fie satisfacuti fie in totalitate fie partial,daca ipotecile au ranguri diferite, principiul egalitatii este inlaturat si vor fi satisfacuti mai intai cred care au rang superior.

Este de observat ca in legatura cu ac dr de preferinta, este pusa in lumina natura juridica a dr de ipoteca, valabila si pt dr de gaj.

Se spune ca dr de ipoteca este un dr real de garantie, dar care este obiectul acestei garantii? Chiar bunul dat in garantie sau valoarea bunului? In ultimul timp s-a spus foarte judicios ca in realit obiectul dr real de garantie nu e bunul in materialitatea lui, ci valoarea acelui acelui bun. O asemenea idee este cu atat mai limpede cand e vorba de bunuri incorporale care sunt obiect al ipotecii.

8

TGO curs 14

Pt a putea fi opozabila ipoteca trebuie sa fie inregistrata in registrele de publicitate : daca e vb de ipoteca imobiliara- cartea funciara, daca e ipoteca mobiliara- arhiva de garantii mobiliare.

Din momentul inscrierii ipoteca devine opozabila si debitorului cu un anume rang. Sunt situatii in care desi nu e vb de o ipoteca propriu-zisa anum operatii jur sunt asmilitae ipotecii. Asem cazuri sunt evid in art 2347 din c civ.

Izvoarele ipotecii:

-ip convetionala care se naste direct din contracte

- ip legala

Art 2350: bunuri corporale sau incorp, individiual determinate sau universalitati.

Sunt excluse de la ipoteca bunurile inalienabile si insesizabile.

Art 2351 precizeaza expres acest lucru. In schimb alin 2, ipoteca legala nu se poate constitui la un bun viitor,desi pe moment ipoteca nu e valabila

Cat priveste intinderea ipotecii: art 2352-2357:

1. Daca avem o ipoteca asupra unei nude proprietati, cand nuda proprietate se reintregeste ipoteca va opera asupra intregului dr de prorprietate

2. Daca e vorba de dr reale pe cote parti, iar ipoteca a fost constituita de la inceput numai pe o cota parte, ip se va exitine asupra acelei parti stabilite la partaj, dar numai in limita valorii cotei parti indivize.

3. Ipoteca se intinde asupra tuturor accesoriilor. O situatie speciala este aceea a accesiunii 2355: in urma accesiunii daca unul dintre bunurile care se unesc formeaza bunurile ipotecate bunurile care formeaza obectul accesiunii, dr de ipoteca se intinde asupa intregului bun rezultat din accesiune.

4. Situatia bunurilor mobile afectate de accesiune-> art 2356 spune ca daca acele bunuri mobile sunt accesorii ele vor forma obiectul ipotecii constituite

5. Art 2357 acest text ne arata cateva precizari asupra universalitatii de bunuri.

9