Teste Medicina Interna

7/25/2019 Teste Medicina Interna

1/55

SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA

1.Bronsita acuta este:a. o inflamatie acuta a mucoasei bronsice interesind de obicei bronhiile mari si mijlocii si frecvent traheea;b. sindrom clinic caracterizat prin tuse, cresterea secretiei bronsice;c. afectiune caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijlocii si infectarea lor.

2.Bronsita acuta poate fi provocata de:a. factori infectiosi;b. factori alergici;c. aer viciat prin scaderea de O2 sau excesul de O2.

!.ele mai importante cauze favorizante ale bronsitei acute sunt:a. frigul, fumul, praful, umiditatea, excesul de tutun, eforturile vocale;b. frigul, umiditatea, alcoolismul, insuficienta cardiaca;c. scaderea rezistentei organismului, frig, deformari toracice, denutritie.

".#imptomatologia bronsitei cronice este caracterizata de:a. faza de coriza, faza de cruditate, faza de coctiune;b. tuse si sectie bronsica, cel putin ! luni pe an;c. frison unic, junghi toracic, febra.

$.%aza de cruditate in bronsita acuta este caracterizata prin:a. tuse uscata, spasmodica;

b. durere vie retrosternala;c. tuse insotita de expectoratie mucoasa.

&.%aza de coctiune in bronsita acuta este caracterizata prin:a. usoara ascensiune termica, jena la deglutitie;b. tuse uscata spasmodica;c. tuse insotita de expectoratie, mucoasa sau mucopurulenta.

'.(ratamentul simptomatic al bronsitei acute in faza de cruditate este reprezentat de :a. calmante ale tusei, antipiretice, analgetice;b. dezinfectante nazo faringiene;c. expectorante.

).*n faza de coctiune a bronsitei acute tratamentul simptomatic consta in :a. corticoterapie;

b. siropuri expectorante;c. bauturi calde.

+.(ratamentul bronsitelor cornice consta in:a. combaterea focarelor septice, sinusale si rinofaringiene;b. corticoterapie;c. combaterea componentei alergice, antibioterapie.

1. a tratament calmant al tusei in bronsita acuta se foloseste:a. odenal, (usarmag;b. Berotec, -entalin;c. Bromhexin, Bisolvan.

11. Bronsita acuta poate fi provocata de urmatorii factori infectiosi, cu exceptia:a. haemophilus influentzae;

b. streptococci, stafilococi, pneumococi;c. bacilul och.

12. Bronsita acuta nu poate fi provocata de urmatorii factori:a. factori iritanti;b. factori alergici;c. factori imunologici.

1!. Bronsita acuta se intilneste frecvent in urmatoarele boli, cu exceptia:a. tuberculoza pulmonara;b. viroza respiratorie;c. cancer bronho/ pulmonar.

1". 0rmatoarele substante iritante nu pot determina aparitia unei bronsite acute:a. azot;b. fum de tutun;c. clor si amoniac.

1$.spectul clinic de rinobronsita evolueaza in :a. 2 faze;b. ! faze;c. " faze.

1&.atarul rinofaringian din bronsita acuta dureaza:

a. 1/! zile;b. &/) zile;


2/55

c. 2/" zile.

1'. omponenta alergica din bronsita acuta se trateaza cu urmatoarele medicamente, cu exceptia:a. ilfan;b. %eniramin;c. 3iofilin.

1).Bronsita cronica este definita ca :a. sindrom clinic caracterizat prin tuse permanenta sau intermitenta, insotita de cresterea secretiilor bronsice;b. inflamatie acuta a mucoasei bronsice;c. afectiune cronica caracterizata prin dilatarea bronhiilor mici si mijlocii.

1+.aracteristic bronsitei cronice este:a. tuse ! luni pe an, timp de 2 ani de la aparitie;b. tuse, la inceput uscata, chinuitoare, urmata de expectoratie mucopurulenta abundenta;c. tuse uscata, chinuitoare, cu expectoratie viscoasa, albicioasa.

2.Bronsita cronica apare mai frecvent la:a. femei peste " ani;b. barbati peste " ani;c. barbati peste $ ani.

21.Bronsita cronica este provocata de :a. factori iritanti, factori alergici;b. factori infectiosi;c. inhalarea unor pulberi minerale sau organice.

22.#imptomele principale in bronsita cronica sunt:a. tusea;b. expectoratia mucopurulenta;c. febra.

2!.are dintre urmatorii germeni sunt raspunzatori de acutizarile din bronsita cronica:a. streptococ;b. 4aemoplilus infulumzae;c. lebsiella.

2".%actorii iritanti in bronsita cronica sunt reprezentati de:a. tabagism, alcoolism;b. pulberi minerale sau organice;c. frig,umezeala,curenti de aer.

2$.*n bronsita cronica expectoratia este de obicei:a. mucopurulenta;b. viscoasa, albicioasa;c. rosie ruginie.

2&.Bronsita cronica afecteaza:a. bronhiile mici;b. bronhiile mari, mijlocii;c. bronhiile mici si mijlocii.

2'.Bronsita cronica cu afectarea bronhiolelor este dominata de :a. tuse violenta;b. dispnee;c. expectoratie purulenta.

2). *nfectia din bronsita cronica:a. poate fi microbiana sau virala;b. se grefeaza de obicei pe o mucoasa bronsica nealterata de iritatia cronica;c. poate fi determinata de pneumococ.

2+. lergia din bronsita cronica:a. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni;b. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni;c. nu este un factor cauzal.

!.(usea din bronsita cronica are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: a. apare la inceput dimineata si ulterior permanent;

b. se accentueaza in anotimpul rece ;c. nu este insotita de expectoratie mucopurulenta;

!1.*n bronsita cronica: a. bolnavul este de obicei afebril;

b. dispneea nu creste progresiv;c. cianoza apare precoce.

!2.*n bronsita cronica, ascultator se deceleaza:a. raluri ronflante si sibilante;b. raluri subcrepitante;c. raluri crepitante si ronflante.


3/55

!!.5xplorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. starea generala este buna; b. toracele nu este de aspect normal;

c. persista febra.

!".5xplorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza:a. cresterea -53#;b. semne de disfunctie ventilatorie obstructive;c. cresterea debitului ventilator maxim pe minut.

!$.6rimele semne care anunta insuficienta respiratorie din bronsita cronica sunt: a. agitatia, transpiratiile profuse, anxietate, bradicardie, scaderea (;

b. somnolenta, transpiratiile profuse, tahicardia si scaderea (;c. agitatia, transpiratiile profuse, anxietatea, tahicardia, cresterea (.

!&.*ntr/un stadiu avansat din bronsita cronica se evidentiaza tabloul clinic de B6O, care arata ca:a. procesul este difuz, extins si la bronhiolele distale;b. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii;c. procesul nu este extins si la bronhiolele distale.

!'.5xplorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza:a. scaderea debitului ventilator maxim pe minut, scaderea -53#;b. semne de disfunctie ventilatorie restrictive;c. cresterea debitului ventilator maxim pe minut, cresterea -53#.

!). *n bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin:a. scaderea secretiei de mucus, relaxare bronsica;b. hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare

cardiorespiratorie;

c. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus.

!+. *n bronsita cronica, semnele care arata instalarea B6O sunt urmatoarele, cu exceptia: a. agitatie si polipnee;

b. somnolenta si transpiratii profuze;c. dispnee, eventual cianoza.

40.Astmul bronsic se defineste ca un sindrom clinic caracterizat prin:

a. reducerea generalizata,variabila si reversibila a calibrului bronhiilor;

b b. crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilante; c. dispnee inspiratorie severa survenita brusc, polipnee zgomotoasa,

raluri subcrepitante.

41. Bronhostenoza din astmul bronsic se datoreaza:

a. edemului mucoasei bronsice;

b. hipersecretiei bronsice;c. unui agent patogen.

4.!iagnosticul de astm bronsic se pune pe baza urmatoarelor criterii:

a. dispnee paroxistica expiratorie si frecvent vespero"nocturna;

b. perturbari ale volumelor plamatice si ale debitului expirator #in special

scaderea $%&'(;

c. persistenta crizelor sub influenta corticoizilor si simpaticomimeticelor.

4).*actorii determinanti ai astmului bronsic sunt:

a. alergeni alimentari, medicamentosi, pulberi, praf;b. toxici #gaze sufocante: clor, benzen, +(;

c. infectiosi #bronsite, sinuzite(.

44.+onceptul de bronhopneumonie cronica obstructiva nespecifica cuprinde:

a. astmul bronsic, bronsita cronica si emfizemul pulmonar;b. astmul bronsic, bronsita cronica si edemul pulmonar acut;

c. insuficienta respiratorie, astmul bronsic, pneumotoraxul.

4-.+omplicatiile bronsitei cronice sunt:

a. obstructive si alergice;b. infectioase;

c. respiratorii.

4.Astmul bronsic este:a. o boala;

b. un concept;

c. un sindrom.

4/.%tiopatogenia astmului se bazeaza pe :

a. un teren atopic care presupune o reactivitate deosebita la antigene;b. o hipersensibilitate bronsica fata de doze minime de mediatori chimici;

c. factori iatrogeni #hipervolemie prin supraincarcarea sistemului

c vascular(.

4.+riza de astm bronsic se caracterizeaza prin:

a. dispnee paroxistica bradipneica cu expiratie fortata, suieratoare;

b. tuse si expectoratie mucoasa filanta,eliberatoare;

c. tuse uscata #in prima faza( urmata de sputa spumoasa, aerata, rozata.


4/55

4.'emnele clinice caracteristice pacientului in criza de astm sunt:a. pozitie sezanda, capul pe spate si spri2init in maini,ochii in2ectati,narile dilatate, 2ugulare turgescente;

b. pozitie sezanda, toracele impins inainte, polipnee cu expir prelungit si

tira2, cianoza, transpiratii profuse;

c. pozitie sezanda cu gambele atarnand, polipnee zgomotoasa, sete de

aer, turgescenta 2ugularelor.

-0.3n astmul bronsic se descriu urmatoarele forme clinice:

a. astmul bronsic pur si astmul bronsic complicat;b. astmul bronsic extrinsic si astmul bronsic intrinsic;

c. astmul cardiac, bronsita astmatiforma, dispneea faringiana, dispneea nevrotica.

-1.3n cazul unui prim acces de astm bronsic se intervine cu:

a. simpaticomimetice;

b. antispastice;

c. bronhodilatatoare.

-.Astmul cu dispnee continua se trateaza cu:

a. bronhodilatatoare;b. corticoterapie in doze minime;

c. miofilin.

-). 3n starea de rau astmatic se intervine de urgenta cu:

a. hemisuccinat de hidrocortizon -"100 mg i.v urmat de 00"400 mg4 ore in perfuzii cu solutii de glucoza;b. oxigenoterapie;

c. traheotomie,respiratie asistata.

-4.3n tratamentul astmului bronsic de electie sunt:a. opiaceele, tranchilizantele si neurolepticele;

b. corticoterapia;

c. antitusive.

--.Astmul bronsic se complica cu:

a. infectii bronhopulmonare;

b. edem pulmonar acut;

c. emfizem pulmonar.

-. %ducatia sanitara pe care asistenta medicala trebuie sa o faca pacientului cu astm bronsic cuprinde:a. propaganda antitabagica;

b. evitarea expunerii la noxele respiratorii;

c. respectarea igienei bucale si a tegumentelor.

-/.3nsuficienta respiratorie acuta este :

a. incapacitatea plaminilor de a face fata schimburilor fiziologice de gaze;

b. prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala;

c. inundarea brutala a alveolelor de catre un transudat sangvinolent necoagulat din capilarele pulmonare .

-.3n cadrul insuficientei respiratorii acute apare :a. hipoxie;

b. hipercapnie;

c. sindrom asfixic.

-. 3nsuficienta respiratorie acuta de origine cardiaca este determinata de :

a. infarctul miocardic;

b. astmul cardiac;

c. B5+.

0.3n etiologia insuficientei respiratorii acute intervine: a . o singura cauza;

b. neaparat sa se nasca din parinti cu 36A;

c. o cauza multifactoriala .

1.+auzele de origine bronhopulmonara a insuficientei respiratorii acute sunt reprezentate de :

a. stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare;

b. edem pulmonar acut ;

c. alterarea functiei centrului respirator .

.!ispneea din insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin : a. bradipnee inspiratorie sau expiratorie;

b. polipnee; c. tahipnee.

).+ianoza din insuficienta respiratorie acuta poate lipsi in :

a. anemii,stari de soc hipovolemic;

b. intoxicatii cu +, cianuri ;

c. intoxicatii cu barbiturice.

4. 3n insuficienta respiratorie acuta ralurile bronsice crepitante sunt asemanatoare cu : a. tiuitul vintului ;

b. zgomotul ce se aude cand se sufla intr"un tub de sticla plin cu apa; c. zgomotul ce se aude cand frecam intre degete o suvita de par .

-.&iscarile respiratorii din insuficienta respiratorie acuta pot fi:

a. rare si ample ;

b. frecvente si superficiale ;


5/55

c. nu apar modificari ale amplitudinii miscarilor respiratorii.

.+e rol 2oaca tahicardia in cadrul insuficientei respiratorii acute :

a. apare ca fenomen compensator;

b. este primul semn ce apare ;

c. nu are semnificatie in 36A.

/.+are sunt semnele clinice ce depind de cauza care a determinat insuficienta respiratorie acuta: a. hipersalivatie;

b. uscaciunea gurii; c. hipersonoritate .

.+um trebuie asezat bolnavul cu insuficienta respiratorie acuta pentru impiedicarea caderii inapoi a limbii :

a. in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie;

b. in decubit ventral; c. in decubit lateral cu capul mai 2os fata de trunchi.

.3n orice forma de insuficienta respiratorie acuta grava fara etiopatogeneza se aplica unele masuri terapeutice. !intre acesteadistingem :

a. pozitionarea pacientului in pozitie semisezanda sau sezanda ; b. curatarea orofaringelui cu a2utorul degetelor infasurate in tifon;

c. intubatie orofaringiana cu canula 7uedel .

70.8a un pacient cu insuficienta respiratorie acuta, la administrarea oxigenului , asistenta medicala trebuie :

a. sa verifice debitul oxigenului ;

b. sa asigure umidificarea oxigenului #) apa si 1) alcool etilic (;

c. sa stimuleze medicamentos absorbtia oxigenului .

71.9ratamentul in insuficienta respiratorie acuta se face cu :

a. morfina; b. miofilin ) fiole in 4 ore, in caz de spasm bronsic ;

c. + #100")00mg iv in perfuzie (.

72. 6neumonia acuta pneumococica este o afectiune pulmonara acuta:a. frecventa la batrani, indivizi tarati si cu multe focare diseminate in ambii plamani;b. provocata de pneumococ, care afecteaza un lob, debuteaza acut si are evolutie ciclica;c.datorata unor virusuri, caracterizate prin infiltrate pulmonare inflamatoare;

73.linic si etiologic, pneumonia acuta pneumococica face parte din categoria:a. pneumoniilor atipice;b. pneumoniilor bacteriene;c. pneumoniilor de alta natura;

74. *n pneumonia acuta pneumococica, debutul:

a. este brutal cu frison unic, intens, generalizat;b. cu junghi toracic submamelonar sau posterior;c. este caracterizat prin afebrilitate.

75.6erioada de stare in pneumonia acuta pneumococica se carcterizeaza prin:a. dispnee, tuse uscata la inceput apoi cu expectoratie rosie/ruginie, aderenta, vascoasa;b. fata vultuoasa, buze cianotice, herpes in jurul buzelor;c. raluri subcrepitante diseminate in ambii plamani;

76. a forma clinica, pneumonia batranilor se caracterizeaza prin:a. semne discrete, febra redusa, apatie, inapetenta;b. aspect subacut, crestere moderata a temperaturii, expectoratie mucopurulenta sau hemoptoica;c. spute hemoptoice, cianoza si dispnee intense, lucopenie.

77. 6neumonia acuta pneumococica are printre formele clinice:

a. pneumonia stafilococica;b. pneumonia cu bacilli %riedlander;c. congestiile pulmonare;

78.ntibioticul de electie in pneumonie este:a. ampicilina;b. streptomicina;c. penicilina;

79. ongestia pulmonara, ca forma clinica cea mai intalnita de pneumonie acuta pneumococica, se caracterizeaza prin:

a. debut mai putin brutal, temperatura moderata si sindrom de condensare uneori absent;b. participare pleurala;c. junghi abdominal si varsaturi;

80. 6neumococul, agentul patogen implicat in pneumonia acuta pneumococica:

a. se gaseste frecvent la persoanele sanatoase in cavitatea bucala si faringe;b. se gaseste la bolnavi in sputa si la nivelul plamanului;c. actioneaza separat sau in asociatie cu alti germeni saprofiti 7stafilococ, streptococ, hemofil, pneumococ8.

81. omplicatiile pneumoniei acute pneumococice sunt:a. pleureziile;b. edemul pulmonar;c. cancerul pulmonar.

82. auzele favorizante aparitiei pneumoniei sunt:


6/55

a. infectii virotice ale cailor aeriene;b. unele boli cronice 7insuficienta cardiaca, ciroza, diabetul zaharat8;c. praful, polenul.

83. 6neumonia acuta pneumococica, in primele faze, se caracterizeaza:a. printr/un stadiu de congestie alveolara;b. printr/o 9hepatizatie rosie, cu alveolele pline de exudat de fibrina, leucocite, hematii;c. 9hepatizare cenusie.

84. ocalizarea predilecta in pneumonia acuta pneumococica este:a. in lobii inferiori si plamanul drept;b. bronhiile mici si mijlocii, indeosebi de la bazele plamanilor, mai frecvent la partea stanga;c. inflamatie alveolara, in special leziuni interstitiale

85.5xamenul radiologic in pneumonia acuta pneumococica arata:a. umbre multiple, cu contururi difuze de dimensiuni reduse, in cele doua campuri pulmonare;b. imagine caracteristica hidroaerica sau o cavitate fara lichid;c. o opacitate cu topografie lobara sau segmentara, uneori triunghiulara, cu varful in hil.

86.orticopleurita reprezinta:a. o metoda de tratament a pneumoniei acute;b. o forma clinica a pneumoniei acute;

c. combina semne de pneumonie si pleurita.

)'.ontaminarea cu bacilul och se face:a. pe cale aeriana;b. pe cale digestiva;c. prin contact sexual.

)). 6atrunderea bacilului och in organism produce:a. sancru de inoculare;b. reactie pozitiva la tuberculina;c. nu produce nici o leziune.

)+.5xamenul bacteriologic al bacilului och:a. se face utilizand coloratia


7/55

a. mucopurulenta;b. cu aspect floconos;c. redusa in perioada de stare.

1.%ormele clinice ale tuberculozei sunt:a. tuberculoza fibroasa;b. tuberculoza infiltrativa;c. tuberculoza cariochinetica.

11.ardiopatia ischemica este: a. boala a arterelor coronariene;

b. boala de nod sinusal;c. sindrom ischemic.

12.ardiopatia ischemica este cunoscuta si sub numele de:a. ischemie miocardica de origine aterosclerotica;b. endocardita bacteriana;c. ischemie periferica.

1!.lasificarea cardiopatiei ischemice recomandata de O3#:a. forma ischemica ;b. forma dureroasa;c.forma nedureroasa.

1".%ormele nedureroase 7asimptomatice clinic8 de cardiopatie ischemica prezinta :a. modificari 5= ;b.manifestari clinice 7insuficienta cardiaca, aritmii si blocuri, moarte subita8;c. manifestari simptomatice.

1$.%orma dureroasa a cardiopatiei ischemice cuprinde :a. angina pectorala de efort ;b. insuficienta cardiaca stanga ;c. sindromul intermediar si infarctul miocardic.

1&.%actori de risc in cardiopatia ischemica sunt: a. hipercolesterolemia, 4(, >


8/55

11.'emne clinice esentiale in 3&A: a. durerea;

b. hipotensiunea;

c. hipertensiunea.

11/.Angorul pectoral este:

a. ateroscleroza coronariana ;

b. sindrom clinic ce tradeaza o suferinta miocardica, determinata de un dezechilibru intre necesitatea de oxigen amuschiului inimii si aportul coronarian ;

c. sindrom clinic ce tradeaza o suferinta coronariana.

11.+auza determinanta a angorului pectoral include :

a. diabetul zaharat;

b. ateroscleroza coronariana si cardiopatii valvulare;

c. coronarita reumatismala, coronarita ric


9/55

c. cantitatea de singe primita si de a mentine un debit corespunzator nevoilor organismului, in conditiile unei umpleriarteriale satisfacatoare.

1)).'caderea debitului cardiac in insuficienta cardiaca duce la :

a. lipsa singelui in organe si tesuturi ;

b. existenta, in exces, a singelui in organe si tesuturi ;

c. lipsa in tesuturi si organe.

1)4.+lasificarea insuficientei cardiace dupa localizare este:

a. insuficienta cardiaca stanga, dreapta, globala;

b. insuficienta cardiaca globala, unilaterala;

c. insuficienta cardiaca bilaterala, globala.

1)-.3nsuficienta cardiaca are :

a. 3$ stadii;b. 333 stadii ;

c. $ stadii.

1).+auze determinante ale insuficientei cardiace sunt :

a. cauze mecanice ce afecteaza miocardul ;

b. cauze mecanice ce afecteza dinamica cardiaca si ulterior miocardul ;

c. procesele inflamatorii si metabolice.

1)/.*actori precipitanti in insuficienta cardiaca:

a. aportul mare de lichide ;b. efortul fizic ;

c. aportul mare de sodiu.

1).5rincipala consecinta a scaderii fortei de contractie in insuficienta cardiaca :

a. scaderea debitului de umplere venoasa ;

b. scaderea volemiei ;

c. scaderea debitului cardiac.

1).3nsuficienta cardiaca este decompensata cind semnele clinice apar :

a. la efort;b. in timpul unui efort de intensitate mica ;

c. la solicitari obisnuite si chiar in repaus.

140.3nsuficienta cardiaca este compensata cind:

a. inima este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite ;

b. inima nu este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite ;

c. inima este capabila sa faca fata eforturilor mari.

141.'imptomele functionale in insuficienta cardiaca cronica stanga sunt:

a. durerea si transpiratia ;b. dispneea;

c. tusea.

14.'emne fizice in insuficienta cardiaca dreapta acuta:a. turgescenta 2ugularelor si ritm de galop ;

b. hepatomegalie;

c. edeme declive.

14). 3n insuficienta cardiaca tratamentul urmareste :

a. reducerea muncii inimii prin activitate normala;b. reducerea muncii inimii prin repaus;

c. controlul retentiei hidrosaline prin restrictia aportului de sare.

144. 9ratamentul in insuficienta cardiaca consta in:a. administrare de cortizon ;

b. administrare de diuretice ;

c. cresterea eficientei inimii cu preparate digitalice.

14-.3n cazul administrarii i.v. a furosemidului in insuficienta cardiaca, efectul incepe in:

a. 10 min. de la administrare ;b. 1"1- min. de la administrare ;

c. )"1- min. de la administrare.

14.&entionati cele mai folosite tonicardiace din tratamentul insuficientei cardiace :a. digitala ;

b. strofantina ;

c. furosemidul.

1"'. 4( este: a. sindrom clinic caracterizat prin scaderea presiunii sistolice si a celeid diastolice, peste valori normale;

b. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii singelui in artere;c. sindrom clinic caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si a celei diastolice, peste valori normale.

1").*n functie de cauza determinanta, 4( se clasifica in:a. 4( medie;

b. 4( esentiala;


10/55

c. 4( secundara.

1"+.*n stadiul al *** /lea, 4( se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor:a. complicatii cardiace, coronariene;b. complicatii cerebrale si renale ;c. complicatii abdominale.

1$.3odificari fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt :a. vasoconstrictia arteriala ;b. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare ;c. vasodilatatia arteriala.

1$1.*n forma maligna, 4( are evolutie rapida, etapele fiind parcurse in :1. a. $/1 ani ;

e b. 1/$ ani ; c. 1/! ani.

1$2.#tadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza :a. ascendentei ereditare hipertensive ;b. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare ;c. fara ascendenta ereditara.

1$!.*n 4( benigna, complicatiile se datoreaza :a. trombozei cerebale ;b. infarctului de mezenter ;c. infarctului miocardic.

1$".*n 4( maligna se intilnesc frecvent :a. diabetul zaharat ;b. encefalopatia hipertensiva si hemoragia cerebrala ;

c. insuficienta cardiaca si insuficienta renala.

1$$. #emne cerebrale in 4( maligna sunt:a. tulburari de comportament ;b. cefalee occipitala, tulburari de memorie ;c. oboseala, astenie, insomnie.

1-.'topul cardio"respirator este determinat de :

a. pierderea constientei; b. oprirea respiratiei;

c. oprirea respiratiei si oprirea inimii .

1-/.'topul cardio"respirator corespunde cu:

a. moartea clinica;

b. moartea biologica;

c. nici un raspuns nu este corect.

1-.3n cazul unui stop respirator fara oprirea inimii, reanimarea respiratorie poate avea succes in urmatorul interval de timp:

a. 1"- minute;b. "/ minute;

c. )"10 sau chiar 1 minute.

1-.%tapele stopului cardio"respirator au urmatoarea succesiune:a. stopul respirator este inevitabil urmat de stop cardiac in 0")0 secunde;

b. stopul cardiac este inevitabil urmat de stop respirator in 0")0secunde;

c. stopul respirator si stopul cardiac apar in acelasi timp.

10.&oartea biologica se caracterizeaza prin :

a. oprirea reversibila a respiratiei si a circulatiei;b. leziuni ireversibile in creier si in alte organe ;

c. midriaza fixa, cornee opaca si aparitia petelor cadaverice.

11.3n cazul unui stop cardio"respirator putem intalni urmatoarele semne clinice:a. oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale;

b. incetarea batailor inimii, absenta pulsului la artera carotida;

c. mioza cu globi oculari mobili.

1.%liberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa"si reia respiratia:

a. deseori;b. intotdeauna;

c. niciodata.

1).'emnele obstruarii cailor aeriene sunt:a. absenta miscarilor respiratorii normale, dispnee zgomotoasa;

b. lipsa curentului de aer la nas sau gura ;

c. torace si abdomen imobile.

14.3n cadrul manevrelor de resuscitare a stopului cardio"respirator, pipele orofaringiene, cat si cele nazofaringiene se pot

introduce:

a. numai la bolnavii constienti;

b. numai la bolnavii inconstienti;c. indiferent de starea de constienta a bolnavului.

1-.3ntroducerea pipelor oro" si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constienti:

a. dispnee;

b. reflexe periculoase de tuse, varsaturi;


11/55

c. balans intre torace si abdomen.

1.8a inceputul reanimarii oricarui stop cardio"respirator:

a. se aplica o singura lovitura usoara cu pumnul, de la o inaltime de 0") cm, in mi2locul regiunii presternale;

b. se efectueaza masa2ul cardiac extern combinat cu respiratie artificiala;

c. intubatie oro"traheala.

1/.+ompresiunea din masa2ul cardiac extern se face:

a. pe 1) inferioara a sternului;

b. spre apendicele xifoid;

c. pe coaste, in stanga sternului.

1.*recventa compresiunilor in masa2ul cardiac extern este de :

a. 0"/0min, la adulti;b. 0"100min, la copii mici;

c. peste 10min la adulti, pentru reluarea functiei respiratorii cat mai repede.

1. %ficienta respiratiei artificiale si a masa2ului cardiac extern se apreciaza prin:

a. aparitia pulsului la vasele mari;

b. disparitia midriazei si recolorarea tegumentului;

c. disparitia miozei .

1/0.+ontraindicatiile masa2ului cardiac extern sunt:

a. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale, embolie gazoasa masiva;b. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii;

c. malformatii ale oaselor cutiei toracice.

1/1.%demul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor:

a. de transudat sanguinolent necoagulabil;

b. datorata ruperii capilarelor pulmonare;

c. provocata de cresterea presiunii sangelui alveolocapilar.

1/. %demul pulmonar acut se clasifica dupa etiologie:

a. de natura anafilactica;b. de natura cardiogena;

c. de natura lezionala.

1/). %demul pulmonar acut este declansat de :

a. insuficienta vebtriculara stanga;

b. hipertensiune arteriala;

c. preinfarctul miocardic .

1/4. %demul pulmonar acut lezional este provocat de :

a. gaze sufocante toxice;b. cauze neurologice;

c. tulburari de rimt cardiac paroxistice.

1/-. &anifestarile clinice in edemul pulmonar acut sunt:a. dispnee intensa, severa, brusca;

b. expir greu, zgomotos;

c. respiratie polipneica zgomotoasa.

1/. +onduita de urgenta in edemul pulmonar acut cuprinde:

a. se aspira secretiile si se curata orofaringele;

b. se aplica garouri la radacina a trei membre;

c. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala.

1//. 9ratamentul in edemul pulmonar acut cu 9A crescuta este:

a. digitalice;

b. diuretice;

c. dopamina.

1/. 3n tratamentul edemului pulmonar acut cu 9A scazuta sunt contraindicate:a. morfina;

b. hipotensoare;c. dopamina.

1/. 9ratamentul in edemul pulmonar acut toxic cuprinde :

a. scoaterea pacientului din mediu nociv;

b. oxigenoterapie pe sonda endotraheala;

c. ventilatie artificiala.

10. 9ratamentul in edemul pulmonar acut bacterian este:a. morfina, corticoterapie;

b. antibiotice, tonicardiace;c. oxigenoterapie.

11. 9ratamentul in edemul pulmonar acut neurologic este:

a. sangerare )00"-00 ml ;

b. diureza osmotica;


12/55

c. anticoagulante.

1. 9ratamentul in edemul pulmonar acut la inecati cu apa de mare este:

a. sangerare )00"-00 ml;

b. dextran /0;

c. oxigenoterapie.

1). 9ratamentul edemului pulmonar acut la bolnavii uremici este:

a. oxigenoterapie;b. aerosoli antispumanti;

c. morfina.

14. +lasificarea %5A lezional este:

a. de cauze toxice;

b. de cauze uremice;c. cardiogen.

1-. %demul pulmonar acut de cauza toxica este provocat de :a. intoxicatii cu +;

b. intoxicatii organo"fosforice;c. intoxicatii cu plumb.

1. %demul pulmonar acut infectios este provocat de :

a. gripa;

b. infectii pulmonare;

c. '3!A.

1/. %demul pulmonar acut de deglutitie apare la :a. comatosi;

b. paraplegici;c. copii mici.

1. %demul pulmonar acut iatrogen este provocat de :

a. perfuzii;

b. transfuzii;

c. alimentatie neadecvata.

1. 3n ce forma de %5A este contraindicata morfina:a. %5A cardiogen;

b. %5A uremic;c. %5A infectios.

10. xigenoterapia in %5A este:

a. contraindicata, deoarece creste presiunea in alveole;

b. se practica pe respiratie asistata;c. se administreaza numai dupa umidificare .

1+1. 0lcerul gastro/duodenal este boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii: a. pe stomac si portiunea superioara a duodenului ;

b. pe partea inferioara a esofagului sau ansa anastomotica a stomacului operat ; c. pe stomac si portiunea inferioara a duodenului .

1+2.>urerea in ulcerul gastroduodenal se caracterizeaza prin: a. periodicitate; b. ritmicitate; c. continuitate ;

1+!. 0lcerul gastro/intenstinal se manifesta prin: a. varsaturi postprandiale cu continut alimentar ;

b. pofta de mancare scazuta; c. pirozis.

1+". 5xamenele efectuate pentru stabilirea diagnosticului de ulcer gastro/intenstinal sunt: a. examen radiologic; b. gastroscopie ; c. ecografie .

1+$. 0lcerul duodenal se caracterizeaza prin:a. durere nocturna;

b. durere postprandiala; c. foame dureroasa .

1+&. 0lcerul gastro/duodenal este mai frecvent la: a. barbati ; b. femei; c. varsta de 2/$ ani .

1+'. onditiile necesare pentru aparitia ulcerului gastroduodenal sunt reprezentate de :a. slabirea factorilor de aparare;b. intarirea factorilor agresivi;c. scaderea secretiei peptice .

1+). utodigerarea mucoasei sub actiunea sucului gastric, cauza a ulcerului gastroduodenal, sta la baza teoriei :a. mecanice ;b. clorhidroptice;


13/55

c. inflamatorii .

1++.>urerea in ulcerul gastroduodenal poate fi calmata de :a. ingestia de alimente;b. ingestia de substante alcaline 7bicarbonat de sodiu8;c. inhibitori de antireceptori 42.

2.#enzatia de ?foame dureroasa apare in :a. ulcerul duodenal;b. ulcerul micii curburi ;c. ulcerul juxtacardial.

21. >iagnosticul de certitudine al ulcerului gastro/duodenal perforat se sprijina pe:a. antecedente ulceroase;b. caracterul durerii si fenomenele digestive;c. disparitia matitatii hepatice, punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxului.

22. >iagnosticul prezumtiv clinic de perforatie ulceroasa se sprijina pe:a. caracterul durerii, semnele de peritonita si antecedentele ulceroase;b. caracterul durerii si fenomenele digestive;c. starea generala a bolnavului si prezenta fenomenelor digestive.

2!. ea mai frecventa forma a perforatiei ulcerului gastro/duodenal este:a. in organele din vecinatate;b. perforatia acoperita;c. in peritoneul liber.

2".6erforatia acoperita a ulcerului gastro/duodenal poate fi gasita in urmatoarele situatii:a. cand orificiul de perforatie este mic si suplu;

b. cand orificiul de perforatie se face pe un ulcer netratat;c. cand orificiul de perforatie se deschide in stomacul plin.

2$. 6rezenta contracturii abdominale pe toata aria abdomenului, formand asa/ zisul 9abdomen de lemn, se intalneste in:a.ocluzia intestinala;b.apendicita acuta;c. ulcerul duodenal perforat.

2&.>aca un bolnav se prezinta in urgenta, avand o durere violenta in epigastru, ca o 9lovitura de pumnal, cu iradiere inhipocondrul drept, paloare, lipotimie, accelerarea pulsului, imobilitatea respiratiei in etajul abdominal superior, ne gandim la:

a.pancreatita acuta;b.apendicita acuta perforata;c. ulcer gastro/duodenal perforat.

2'. 4epatita virala , 5 se transmite pe cale :

a. parenterala;b. digestiva;c. respiratorie.

2).4epatita virala B, si > se transmite pe cale :a. digestiva;b. parenterala;c. sexuala .

2+.4epatitele acute virale sunt boli infectioase, fiind obligatorie:

a. declarare nominala ;b. izolare in spital;c. declarare numerica, lunar.

21. 6urtatorii cronici de virus hepatitic sunt in :

a. hepatita ;b. hepatita B;c. hepatita .

211. (ransmiterea neiatrogena a virusului hepatitei B se face prin :a. manechiura, tatuaj, barbierit, circumcizie;b. contact intim, sarut;c. digestiv.

212. *ncubatia in hepatita este de :a. 1 saptamana;b. 2/& saptamani;c. & luni.

21!. *ncubatia in hepatita B este:

a. 1 zile;b. 2 saptamani;

c. "$ zile @ & luni.

14.8itiaza biliara este o afectiune provocata de :

a. dezvoltarea unor calculi biliari in vezicula ;

b. dezvoltarea de calculi in caile biliare extra sau intrahepatice ;

c. formare de calculi in canalul irsung.

1-.8itiaza biliara este mai des intilnita la:


14/55

a. barbati decat la femei;b. femei decat la barbati;

c. tineri sub )0 de ani.

1.*actorii favorizanti ai litiazei biliare sunt ;

a. sedentarismul ;

b. abuzul de grasimi si proteine ;c. abuzul de antibiotice cu eliminare biliara .

1/. 'taza in litiaza biliara se realizeaza prin :

a. obstructii cistice sau oddiene ;b. sarcina ;c. tumori ale organelor de vecinatate .

21).*orma latenta a litiazei biliare se manifesta prin :a. senzatie de plenitudine in hipocondrul drept;

b. 2ena dureroasa in hipocondrul drept;

c. agitatie, transpiratii si extremitati reci.

1.%xamenele de laborator in litiaza biliara arata :a. hiperbilirubinemie ;

b. hipercalcemie ;c. hipocolesterolemie.

0. %xamenele radiologice care deceleaza litiaza veziculara sunt :

a. colecistografia;

b. cistografia ;

c. duodenocolecistografia .

1. +omplicatiile litiazei biliare ce pot apare la nivelul cailor biliare sunt:a. piocolecist ;

b. hepatita cronica colostatica;c. angiocolita acuta .

. &asurile profilactice in litiaza biliara sunt reprezentate de :

a. evitarea abuzurilor alimentare ;

b. evitarea ortostatismului prelungit;

c. tratarea corecta a tulburarilor endocrine .

).!ieta unui pacient cu litiaza biliara consta in :a. reducerea consumului de grasimi;

b. evitarea consumului de alimente si lichide prea reci;c. regim hipoglucidic.

4.9ratamentul medicamentos in litiaza biliara consta in :

a. administrarea de antispastice, coleretice;

b. administrarea obligatorie de antibiotice ;

c. administrarea de laxative in caz de constipatie persistenta.

-. 3n litiaza biliara tratamentul hidromineral :a. este recomandat imediat dupa ultima colica;

b. se recomanda la 1 luna de la ultima colica ;c. nu este recomandat.

. !iagnosticul diferential al litiazei biliare se face cu:

a. ocluzia intestinala;

b. colecistita cronica necalculoasa;

c. duodenite si gastrite cronice .

/. +omplicatiile litiazei biliare la nivelul ficatului pot fi reprezentate de :

a. hepatita cronica colostatica;b. hepatita supurata difuza;c. ileus biliar .

. 8a nivelul tubului digestiv litiaza biliara poate da urmatoarele complicatii :

a. pancreatita acuta hemoragica;

b. ileus biliar;

c. tulburari functionale la nivelul pilorului .

.+olica biliara se manifesta prin:

a. durere acuta violenta in hipocondrul drept;

b. durere violenta in epigastru;c. durere in omoplatul drept si umarul drept.

)0.+auzele declansarii colicii biliare sunt :

a. prezenta calculilor in caile biliare intra si extrahepatice;b. calculi in rinichiul drept;

c. calculi in vezicula biliara.

)1.Alte cauze de declansare a colicii biliare pot fi reprezentate de :

a. inflamatia acuta a peretelui vezicii biliare;

b. parazitoza intestinala;c. dis


15/55

a. durere in hipocondrul drept sau epigastru ;b. greturi, varsaturi cu continut alimentar sau bilios;

c. tulburari ma2ore de tranzit intestinal.

)).3n colica biliara pentru calmarea durerii se administreaza :

a. morfina;

b. nitroglicerina;c. scobutil compus.

)4.5entru reducerea inflamatiei si combaterea infectiei, in colica biliara este indicat :

a. administrarea de antibiotice;b. aplicarea pernei electric in regiunea hipocondrului drept;

c. aplicarea unei pungi cu gheata pe hipocondrul drept.

)-.3n colica biliara interventia chirurgicala este obligatorie, cu exceptia :a. la debutul colicii;

b. in peritonita biliara;

c. dupa 4") de ore de la debut, cand fenomenele nu cedeaza .

2!&.iroza hepatica este:a. suferinta acuta a ficatului;b. disfunctie hepatocitara;

c. suferinta cronica cu evolutie progresiva.

2!'. auzele declansarii cirozei hepatice sunt:a. infectioase;b. consum excesiv de alcool;c. cauze dismetabolice.

2!). iroza hepatica apare preponderent :a. intre "$ @ & ani ;b. la femei ;c. la barbati.

2!+. >ebutul cirozei hepatice se manifesta prin:a. sindrom asteno/nevrotic;b. fenomene hemoragipare;c. sindrom meningian.

2". Bolnavul diagnosticat cu ciroza hepatica prezinta:a. icter;b. facies vultuos ;c. ascita.

2"1. 5demele unui bolnav cu ciroza hepatica :a. sunt albe, moi;b. sunt cianotice numai periferic;c. insotesc ascita.

2"2. 6acientul cu ciroza hepatica prezinta:a. stelute vasculare si eritroza ;b. hipertensiune portala ;c. scaderea (.

2"!.%ormele clinice ale cirozei hepatice sunt : a. ciroza ascitogena; b. ciroza hipersplenomegalica; c. ciroza biliara tertiara .

2"".*n tratamentul igieno/dietetic al cirozei hepatice, in functie de gravitate, este obligatoriu :a. repaus la pat;b. interzicerea sosurilor, condimentelor, prajelilor ;c. regimul hiperlipidic.

2"$. a un bolnav cu ciroza hepatica care se exteriorizeaza prin hematemeza sau melena, se efectueaza:a. administrare hemostatice ;b. aplicarea sondei BlacAmore;c. administrarea citostaticelor .

4. 3nsuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:

a. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie, cu hiperazotemie si oligurie sau anurie;b. scaderea treptata a cantitatii de urina eliminate pana la anurie;

c. anurie temporara, de cateva minute pana la ") ore.

4/.'emnul esential al insuficientei renale acute este:a. oliguria pana la anurie;

b. nicturia;c. disuria.

4. 8a pacientul cu insuficienta renala acuta este contraindicata:

a. fortarea diurezei prin administrarea de lichide abundente;

b. corectarea dezechilibrului electrolitic fara rezultate de laborator;

c. combaterea varsaturilor .


16/55

4. 3n insuficienta renala acuta diureza este :a. sub 400ml urinazi;

b. sub -0ml urinazi;

c. peste 1000ml urinazi.

-0. 3n insuficienta renala acuta calea de administrare si compozitia lichidelor in vederea mentinerii echilibrului hidroelectrolitic

vor fi stabilite:a. in functie de ionograma;

b. de catre medic ;c. in functie de examenul sumar de urina.

-1.3nterventiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienta renala acuta constau in :

a. efectuarea bilantului hidric;

b. diminuarea catabolismului proteic prin epurare extrarenala hemodializata si dializa peritoneala;

c. aplicatii calde in regiunea lombara .

-.3n insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra:

a. dupa corectarea volemiei;

b. inainte de corectarea volemiei;c. dupa administrarea de vasodilatatoare.

-).+are dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute

a. calculoza ureterala bilaterala;

b. tumorile de vecinatate afectand ambele uretere;

c. glomerulonefrita.

-4.5entru prevenirea hiperhidratarii in insuficienta renala acuta se controleaza zilnic:

a. pulsul arterial;

b. temperatura;c. greutatea corporala.

--.3n cazurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata, deficitul calitativ consta in:

a. hematurie;

b. izostenurie;

c. hipostenurie.

-.'uprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca urmare a:

a. reducerii filtratului glomerular;

b. scaderii reabsorbtiei tubulare ;c. reducerii permeabilitatii glomerulare.

-/.+are dintre urmatoarele tulburari cardio"vasculare apare in insuficienta renala acuta

a. tahicardie;

b. aritmii;

c. bradicardie;

-.3n insuficienta renala acuta cresc proportional cu agravarea functiei renale:

a. calcemia;

b. acidul uric;c. uree sangvina.

-.'uprimarea brusca a functiei renale se intalneste in:

a. insuficienta renala acuta;b. insuficienta renala cronica;

c. glomerulonefrita.

0.+are dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru o insuficienta renala acuta

a. oligo"anuria;

b. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido"bazic;c. hematuria.

1.3nsuficienta renala cronica se caracterizeaza prin:

a. deteriorarea rapida a functiei renale de excretie ;b. scaderea progresiva a capacitatii functionale renale;

c. retinerea in organism a substantelor toxice rezultate din metabolism.

.Cremia este stadiul terminal al :

a. insuficientei renale cronice ;

b. pielonefritei cronice ;c. pielonefritei acute.

).3n faza de izostenurie, densitatea urinei oscileaza intre :

a. 101/"100 ;b. 101-"101/ ;

c. 1010"1011.

4.+el mai important semn in insuficienta renala cronica este :

a. nicturia ;

b. disuria ;

c. poliuria.

-.+are dintre urmatoarele tulburari metabolice se intalnesc in insuficienta renala cronica

a. hipolipidemie ;b. hiperlipidemie ;

c. hiperlipoproteinemie.


17/55

.3n retentia azotata intalnim in sange valori crescute ale :a. ureei sanguine ;

b. creatininei sanguine ;

c. 97 975.

/.3nsuficienta renala cronica este o boala provocata de :

a. insuficienta cardiaca acuta ;b. glomerulonefrita cronica ;

c. obstructia cailor urinare.

.!intre cele mai periculoase complicatii ale insuficientei renale cronice fac parte :a. edemul pulmonar ;

b. diabetul ;

c. edemul cerebral.

.3n insuficienta renala cronica urinile sunt :

a. poliurice si palide ;

b. disurice si hematurice ;c. poliurice si hipercrome.

/0.5oliuria insotita de hipostenurie si ulterior de izostenurie estesimptomul principal in :

a. infectii urinare ;

b. insuficienta renala cronica ;

c. adenomul de prostata.

/1.Analiza sangelui in insuficienta renala cronica pune in evidenta :

a. anemia si unele tulburari hemoragice ;

b. valori crescute ale ureei si creatininei ;c. valori scazute ale ureei si creatininei .

/.+are dintre urmatoarele manifestari sunt semnificative pentru insuficienta renala cronica

a. cefalee precoce, contractii musculare, stari confuzionale ;

b. stare generala profund alterata, miros amoniacal al aerului expirat, intoleranta digestiva ;

c. stare generala alterata, toleranta digestiva, dispnee, somnolenta.

/).3nterventiile asistentei medicale in insuficienta renala cronica este un element important al activitatii medicale. %ducarea

pacientilor se refera la :

a. exercitii fizice intense, sustinute ;b. necesitatea restrictiilor alimentare ;

c. igiena riguroasa a tegumentelor .

/4.5roblemele pacientului cu insuficienta renala cronica pot fi :

a. alterarea echilibrului acido"bazic prin degradarea functiei tubulare ;

b. alterarea integritatii pielii ;

c. insomnia .

/-.+orectarea dezechilibrelor hidro"electrolitice si acido"bazice in 3.6.A. se face cu :

a. bicarbonat de sodiu in acidoza metabolica ;b. clorura de sodiu in deshidratarea extracelulara ;

c. diuretice in deshidratarea extracelulara .

2'&.ategoria de populatie la care se poate intalni mai frecvent litiaza renala este :a. barbati intre !/$ ani;b. femei intre !/$ ani;c. barbati intre $/' ani.

2''.5tiopatogenia litiazei renale este reprezentata de :a. prezenta in urina a unor coloizi protectori care sa impiedice cristalizarea;b. conditii fizico/chimice care favorizeaza cristalizarea 7oligurie, staza urinara8;

c. prezenta in urina, in exces, a unor substante care pot cristaliza 7acid uric, acid oxalic, fosfati, calciu8.2'). 3anifestarea caracteristica in simptomatologia clinica a litiazei urinare este:

a. mictiuni frecvente si dureroase;b. colica nefretica;c. neliniste, agitatie.

2'+.>iagnosticul pozitiv clinic in litiaza renala se bazeaza pe :a. polaAiurie, usturimi la mictiune, febra, frison;b. durere cu caracter de colica nefretica, hematurie si uneori eliminarea calculului;c. durere lombara asociata cu manifestari reflexe: varsaturi, constipatie, balonari abdominale.

2).5volutia in litiaza renala depinde de urmatorii factori:a. compozitia calculului, regimul alimentar;b. numarul si marimea calculilor, obstructia cailor urinare;c. aparitia infectiei.

2)1.ele mai frecvente complicatii ale litiazei renale sunt:a. anuria, infectia urinara;b. hidronefroza;c. malformatia cailor urinare.

2)2.(ratamentul colicii nefretice in litiaza renala consta in:a. antispastice 76apaverina, #cobutil8, analgezice 7minofenazona, lgocalmin8;b. opiacee 73ialgin,3orfina8, si infiltratii paravertebrale cu ovocaina;c. substante cu actiune litica asupra calculilor 7stenal,Cenogal8.


18/55

2)!.3edicatie indicata in litiaza urica este:a. acidifianta urinara 7acid fosfaric8;b. alcalinizanta urinara 7bicarbonat de sodiu8;c. diurocard sau acid mandelic.

2)".limentele ce se vor evita in litiaza oxalica sunt :a. cele sarace in acizi nucleici 7carne, icre8;b. laptele;c. fasole, cafea, ciocolata.

2)$.*ndicatiile tratamentului chirurgical in litiaza renala sunt:a. la aparitia infectiei urinare sau cand calculii ureterali nu se elimina mult timp;b. atunci cand este afectata functia renala si tratamentul medical nu da rezultate;c. la producerea unei recidive.

2)&.itiaza renala se defineste ca fiind:a. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile urinare;b. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si in caile biliare;c. afectiunea caracterizata prin formarea unor calculi in bazinet si vezica urinara.

2)'.*n tratamentul litiazei renale se va tine seama obligatoriu de:a. manifestarea acuta;b. boala de baza;c. numarul calculilor renali.

2)).aracteristicile durerii in colica renala sunt:a. localizare lombara, bilaterala, cu iradiere anterioara in tot

abdomenul;b. localizare lombara unilateral cu iradiere de/a lungul ureterului spre organele genitale externe, radacina coapsei ;

c. localizare suprapubiana cu iradiere in tot abdomenul inferior.

2)+.onduita de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in administrarea de:a. ceaiuri diuretice si ape minerale 2 @ ! mlD2" ore ;b. analgezice antispastice, la indicatia medicului ;c. antiinflamatoare.

2+.6ozitia antalgica in colica renala este:a. culcat in decubit lateral cu membrul inferior flectat;b. decubit dorsal ;c. decubit ventral.

2+1.4ematuria reprezinta:a. eliminarea de urina cu sange;b. mictiuni frecvente si dureroase;

c. mictiuni frecvente.

2+2.3anifstarea clinica caracteristica litiazei renale este:a. infectia urinara;b. insuficienta renala;c. colica renala.

2+!.#ediul durerii in colica renala se afla in:a. regiunea lombara;b. regiunea toracala;c. regiunea suprapubiana.

2+".6rin tenesme vezicale se intelege:a. nevoia imperioasa de mictiune;b. mictiuni frecvente;

c. mictiuni nocturne.2+$.*n colica renala, principalele semne sunt :

a. durere, disurie, hematurie, meteorism ;b. hipertensiune, poliurie, durere, anxietate;c. durere, neliniste, tenesme vezicale, varsaturi, uneori febra moderata .

2+&.*n colica renala, dintre tulburarile mecanismelor eliminarii urinii pot apare :a. polaAiuria;b. izostenuria;c. hipostenuria.

2+'.*n colica renala, tratamentul de urgenta este:a. repaus la pat, calmarea durerii;b. sonda uretro/vezicala, combaterea durerii;c. repaus la pat, ingerarea de lichide din abundenta.

2+).olica renala este :a. un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiretic;b. un sindrom provocat de spasmul cailor urinare excretoare superioare, insotit de agitatie si iradieri uretero/vezico/

genitale;c. imposibilitatea evacuarii vezicii urinare .

2++.>urerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica:a. insuficientei renale acute ;b. insuficientei renale cronice;


19/55

c. colicii renale.

!.6rincipalele cauze ale colicii renale sunt reprezentate de :a. litiaza reno/ureterala, inflamatii urogenitale ;b. numai litiaza reno/ ureterala ;c. tumorile renale si ale organelor de vecinatate .

!1.*nterventiile asistentei medicale pentru calmarea durerii in colica renala, sunt :a. aplicatii locale de caldura pe zona de maxima durere;b. aplicarea alternativa de comprese reci si calde in regiunea lombara;c. administrarea de analgezice/antispastice la indicatia medicului .

!2.*n colica renala examinarile de urgenta sunt :a. examen complet de urina ;b. radiografie renala pe gol;c. urografie .

!!. >iabetul zaharat este o boala cronica caracterizata prin perturbarea metabolismului : a. glucidic; b. mineral;

c. glucidic, lipidic, protidic, mineral .

!". >iabetul zaharat se datoreste : a. insuficientei secretiei absolute a insulinei;

b. insuficientei secretiei relative a insulinei;c. insuficientei secretiei absolute sau relative a insulinei .

!$. um motivam la un bolnav cu diabet zaharat ca are componenta ereditara E a. ca este un bolnav tanar; b. ca este un bolnav in varsta;

c. printre rudele bolnavului s/au aflat sau se afla bolnavi de diabet zaharat.

!&. um intervine alimentatia in etiologia diabetului zaharat E a. consumand exagerat zahar si dulciuri concentrate inainte de masa;b b. consumand grasimi animale in cantitate mare inca din copilarie;

c. supraalimentatie, indiferent de natura alimentelor.

!'. *n etiologia diabetului zaharat intervine :a. o singura cauza;b. neaparat sa se nasca din parinti diabetici;c. este o interventie multifactoriala.

!). >iabetul zaharat insulinodependent poate debuta uneori prin :a. coma diabetica;b. colica renala;c. slabire progresiva.

!+. >iabetul zaharat insulinodependent apare :a. numai la copil;b. numai la adolescent;c. la copil, la adolescent, la varstnici.

!1. Bolnavul cu diabet zaharat are :a. polidipsie, poliurie;b. tuse cu expectoratie muco/purulenta;c. polifagie.

!11. *nvestigatiile de laborator in diabetul zaharat arata :a. hiperglicemie;b. transaminaze crescute;c. glicozurie.

!12. e diferenta este intre diabetul zaharat si diabetul insipid E a. in diabetul zaharat avem hiperglicemie; b. in diabetul insipid densitatea urinei este scazuta; c. in diabetul zaharat densitatea urinei este scazuta .

!1!. e deosebire este intre diabetul zaharat si diabetul renal E a. in diabetul zaharat exista hiperglicemie; b. in diabetul renal proba hiperglicemiei provocate este normala; c. in diabetul renal poliuria este nocturna.

!1". *n ce conditii putem incadra un bolnav in prediabet E a. ambii parinti sunt diabetici;

b. mamele care nasc copii cu o greutate peste ",$Ag;c. unul dintre parinti are ciroza hepatica.

!1$. *n diabetul zaharat iatrogen sunt incriminate : a. antibioticoterapia prelungita; b. tratamentul cu tiazidice 7efrix8; c. corticoterapie.


20/55

!1&. omplicatiile acute ale diabetului zaharat sunt : a. coma diabetica acidocetozica; b. enterocolita acuta; c. coma hipoglicemica.

!1'. omplicatiile cronice ale diabetului zaharat sunt : a. ciroza hepatica; b. glomeruloscleroza diabetica; c. retinopatia diabetica.

!1).%aza prodromala a comei diabetice este exteriorizata clinic prin:a. polidipsie, poliurie;b. senzatie de foame;c. polipnee cu halena acetonica.

!1+. (ratamentul de urgenta in coma diabetica consta in administrarea de insulina in doza de :a. 2 ui *.-. si 2 ui #..;b. 2 ui #..;c. 2 ui *.-.

!2. #tarea clinica a unui pacient in coma hipoglicemica se caracterizeaza alaturi de alte manifestari si prin:a. tegumente uscate, hiperemice;b. pupile dilatate ;c. tensiune arteriala normala sau crescuta.

!21. *n mod obisnuit, la un pacient diabetic, glucoza administrata in 65- se tamponeaza cu 1 ui insulina la 2 grame glucoza. >eciun flacon de $ ml de glucoza $F va fi tamponat cu :

a. 2",$ ui insulina;b. 12,$ ui insulina;

c. 1 ui insulina.

!22. dministrarea insulinei la un bolnav diabetic se face in general dupa urmatoarea schema:a. de ! ori pe zi, dupa caz si doza, cu 1$ min. inaintea meselor principale;b. de 2 ori pe zi, la 1$ min. dupa mesele principale;c. de ! ori pe zi, la 1$ min. dupa micul dejun si cu 1$ min. inaintea meselor de pranz si de seara.

!2!. *n cadrul examenului fizic general, mirosul are valoare importanta in stabilirea unui diagnostic. stfel, in coma diabetica,mirosul este de:

a. usturoi;b. fructe coapte, acetona;c. amoniac.

!2". *n coma diabetica, simptomele evolueaza cu:a. agitatie psiho/motorie si dezorientare psihica;

b. astenie, somnolenta pana la coma;c. pierderea cunostintei.

!2$. %aza prodromala a comei hipoglicemice este exteriorizata clinic prin:a. anxietate;b. transpiratii;c. anorexie totala.

!2&. onduita de urgenta in coma diabetica impune si recoltarea urmatoarelor probe de laborator:a. glicemie;b. ionograma;c. fibrinogen.

!2'. *n cazul in care diferentierea intre coma diabetica si cea hipoglicemica este greu de facut, diagnosticul se poate stabili prinadministrarea a:

a. 2/! ml glucoza hipotona7$F8;b. 2/! ml glucoza hipertona7 2/"F8;c. 1 ui insulina .

!2). *n coma hipoglicemica debutul este:a. lent 7mai multe zile8;b. brusc, sau la cateva ore dupa administrarea de insulina;c. brusc, imediat dupa administrarea de insulina.

!2+. oma diabetica poate fi declansata de:a. corticoterapie;b. antibioterapie;c. oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina.

!!. onduita de urgenta abordata in spital la un pacient in coma diabetica, vizeaza:a. combaterea alcalozei;b. combaterea acidozei;c. hidratarea.

!!1. %enomenele digestive intalnite in coma diabetica sunt urmatoarele:a. senzatie de foame;b. greturi;c. varsaturi.

!!2. oma hipoglicemica are tablou caracteristic de coma:a. 9uscata7tegumente si mucoase uscate8 si 9calma;


21/55

b. umeda 7tegumente acoperite de transpiratii profuze8;c. hipertona 7convulsii, hiperreflexie osteo/tendinoasa, hipertonia globilor oculari, BabinsAi pozitiv bilateral8.

))).'ocul este definit ca:

a. grava tulburare functionala a intregului organism;

b. suferinta grava a creierului cu conservarea partiala a functiilor vitale;

c. reactie organica post"agresiva decompensata.

))4.biectivul principal al tratamentului in soc este:a. combaterea insuficientei cardiovasculare;

b. restabilirea perfuziei organice a tesuturilor;c. combaterea hipoxiei cerebrale.

))-. +lasificarea etiologica a socului este urmatoarea:

a. hipovolemic, cardiogen, toxico" septic, anafilactic, neurogen;

b. cardiogen, hemoragic, septicemic, toxic, anafilactic, psihogen;c. hipovolemic, cardiogen, neurogen, infectios, anafilactic.

)).+are dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al socului:

a. bradipnee superficiala;

b. hipertermia;

c. facies palid, buze uscate si cianotice.

))/. 'ocul traumatic compensat asimptomatic si nemanifest clinic este caracterizat prin:

a. echilibru biologic care impiedica aparitia socului decompensat;

b. faza imediat postagresiva;c. perioada in care nu se face tratament antisoc.

)).+onduita de urgenta in socul traumatic cuprinde :

a. inlaturarea factorului socogen;

b. combaterea durerii;

c. evaluarea rapida a leziunilor.

)). 5retratamentul socului se aplica:

a. la locul accidentului si pe timpul transportului ;

b. numai in unitati C.5.C si 9.3. ;c. imediat dupa agresiune, cand nu se manifesta semne de gravitate;

)40. 6efacerea volemiei in socul traumatic se face cu :

a. !extran /0 cu timp de in2umatatire "1 ore;

b. !extran 40 cu timp de in2umatatire " ore ;

c. preparate de gelatina.

)41.5unctionarea unei vene cu ac de mare calibru este un gest de mare urgenta deoarece :

a. scade tensiunea venoasa prin hemoragie masiva ;

b. este necesara mentinerea unei cai venoase libere ;c. in etapa decompensata a socului venele se colabeaza si se punctioneaza greu.

)4. 9erapia analgetica in soc :

a. sedeaza bolnavul ;b. inlatura frica si agitatia ;

c. nu preintampina decompensarea socului.

)4). *actorii etiologici in socul cardiogen sunt :

a. infarctul miocardic acut;

b. insuficienta cardiaca acuta;c. embolia pulmonara cu tromb sanguin.

)44. 'ocul cardiogen se poate instala :

a. o data cu debutul 3.&.A.;b. in cursul evolutiei 3.&.A.;

c. in cursul aparitiei edemului pulmonar acut.

)4-. 5rimul a2utor in socul cardiogen consta in:

a. culcarea si sedarea bolnavului;

b. oxigenarea pe sonda nasofaringiana;c. se administraza adrenalina subcutan 0.-"1 mg.

)4. 9ratamentul socului cardiogen presupune :

a. calmarea durerii cu analgetice ma2ore : mialgin, fortral;b. corticoterapie ;

c. supravegherea functiilor vitale : 9A, puls, diureza, respiratie, facies.

)4/. 3n socul anafilactic :

a. are loc o exsudare de lichid interstitial;

b. vasodilatatie;

c. vasoconstrictie.

)4. !ebutul clinic al socului anafilactic cuprinde:

a. tulburari cardiovasculare;b. tulburari digestive;

c. acidoza marcata.


22/55

)4. +onduita de urgenta in socul anafilactic cuprinde:a. aplicarea de garouri ;

b. supraveghere directa 4 ore ;

c. administrare de antipiretice .

)-0. 'ocul septic apare ca urmare a :

a. imunitatii scazute a pacientului, infectii asociate fungii"bacterii ;b. patrunderii bruste in torentul circulatiei a bacteriilor si toxinelor lor;

c. aparitiei insuficientei vasculare acute.

)-1. 'ocul septic este provocat indeosebi de :a. preexistenta altor leziuni ;

b. stafilococi, enterococi ;

c. Deisserii, +lostridium.

)-. 'tadiul 3 al socului septic se caracterizeaza prin :

a. hipertermie, hipotensiune arteriala, tahicardie, tahipnee, anxietate;

b. hipotermie, prabusirea tensiunii arteriale, tulburari metabolice,cianoza;c. soc hiperdinamic, compensat, tegument uscat si cald.

)-). 9ratamentul socului septic se face cu:

a. antibiotice ;

b. intubatie endotraheala ;

c. heparina.

)-4.%pidemiologia este o stiinta medicala care studiaza :

a. bolile cu raspandire in populatie ;

b. bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza probleme de sanatate publica, perturband dezvoltarea normala asocietatii;

c. boli cardiovasculare, neoplaziile, accidentele rutiere, boli psihice, sinuciderile etc.

)--. 5rofilaxia generala presupune :

a. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara ;

b. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni ;

c. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie.

)-.5rofilaxia speciala se refera la :

a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase;b. prevenirea unor noi cazuri secundare;

c. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate .

)-/.Ancheta epidemiologica definitiva presupune :

a. este efectuata de catre medicul de familie ;

b. incheierea o data cu limitarea focarului ;

c. completarea anchetei preliminare cu investigatii si masuri eficiente si incheierea o data cu limitarea focarului .

)-. 9ria2ul epidemiologic presupune :

a. termometrizarea, ex. tegumentelor, cavitatii bucale si con2unctivelor ;b. masurarea 9.A. puls, diureza;

c. informarea privind eventualele contacte la domiciliu .

)-.9ria2ul epidemiologic se efectueaza :a. zilnic, in crese si gradinite, inainte de intrarea in colectivitate;

b. in crese si gradinite, dupa intrarea copiilor in colectivitate;

c. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta .

)0.9ermometrizarea zilnica, manevra efectuata in cadrul tria2ului epidemiologic, se efectueaza :

a. de catre asistenta medicala ;b. saptamanal, la copiii din crese si gradinite;

c. zilnic, la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite .

)1.+ontrolul medical periodic anual al personalului din sectorul alimentar se face prin :a. examene clinice ;

b. coproculturi, rx.pulmonar, 6B;

c. ecografie abdominala .

).!ezinfectia urmareste :

a. indepartarea agentilor patogeni de pe tegumente si de pe diferite obiecte din mediul extern;b. distrugerea agentilor patogeni din profunzime, prin mi2loace fizice si chimice;

c. indepartarea si distrugerea agentilor patogeni de pe tegumente si diferite obiecte din mediul extern, prin mi2loacefizice, chimice si mecanice.

)).&i2loacele mecanice de dezinfectie sunt:

a. spalarea, aerisirea, ventilatia;

b. stergerea umeda a suprafetelor, folosind agenti chimici;

c. radiatii ultraviolete .

)4.&etodele fizice de dezinfectie :

a. sunt reprezentate in principal de caldura uscata, umeda si radiatii u.v.;

b. se bazeaza pe reactia de oxidare, hidroliza si precipitare ;c. se realizeaza prin denaturarea proteinelor .

)-.!ezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin :

a. spalarea si sau stergerea cu substante dezinfectante ;

b. scufundarea in substante dezinfectante;


23/55

c. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .

).'terilizarea urmareste :

a. neutralizarea agentilor patogeni de pe toate suprafetele ce vin in contact cu bolnavul;

b. distrugerea tuturor microorganismelor patogene si nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare

medicala;

c. inactivarea agentilor patogeni existenti pe suprafata instrumentelor chiurgicale .

)/.!ezinsectia de combatere utilizeaza in mod curent :a. metode fizice, chimice si biologice ;

b. metode genetice ;c. ambele raspunsuri sunt corecte .

).$accinoprofilaxia utilizeaza :

a. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati;

b. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in anatoxine;c. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati, pentru eficienta sporita.

).Anginele sunt :

a. cele mai frecvente infectii streptococice;

b. inflamatii ale istmului faringian;

c. afectiuni intalnite numai la copii .

)/0.&anifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt :

a. odinofagia;

b. congestia intensa a fundului de gat ;c. false membrane .

)/1.Angina ulceronecrotica, ca forma a anginei streptococice, se intalneste :

a. cu mult mai rar;

b. frecvent;

c. niciodata.

)/.!in punct de vedere clinic, anginele se clasifica astfel:

a. angine : rosii, albe, ulceroase;

b. angine: rosii , necrotice;c. angine : rosii , albe .

)/).9ratamentul anginei streptococice consta in administrarea de :

a. penicilina ;

b. tetraciclina si cloramfenicol;

c. doxiciclina.

!'".#carlatina este o boala infectioasa produsa de :a. streptococul beta/hemolitic din grupa ;b. stafilococul auriu;c. streptococul alfa hemolitic din grupa B.

!'$.#carlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin :a. angina, febra moderata, eruptie fugace ;b. febra mare, angina, cefalee, varsaturi;c. febra, angina, tahicardie, varsaturi.

!'&.5ruptia in scarlatina este:a. micropapuloasa, aspra la pipait;b. micropapuloasa, catifelata la pipait;c. veziculara .

!''.6entru scarlatina distinctiv este semnul :a. =rozovici @ 6astia, cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal;b. opliA @ roseata difuza a mucoasei bucale, o dunga alba pe gingii 7dunga ppert8;c. 3asca %ilatov, semnul 6astia si ciclul lingual.

!').6erioada de incubatie in scarlatina dureaza:a. 1/2 zile ;b. 1/1 zile;c. !/& zile .

!'+.5xantemul scarlatinos apare mai intai :a. pe gat si torace;b. membre superioare;c. fata anterioara a toracelui si abdomen.

!).ngina rosie G febra G eruptie micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, va sugereaza :a. varicela;b. rujeola;c. scarlatina .

!)1.opilul cu scarlatina este tratat:a. obligatoriu in spital de catre medical specialist ;b. la domiciliu ;c. de catre medical scolar.


24/55

!)2.3anifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea :a. streptococilor alfa/ hemolitici;b. streptococci beta @hemolitici;c. toxina scarlatinoasa 7>icA8 eliberata de streptococul beta/ hemolitic grupa .

!)!.ngina din scarlatina are urmatoarele caractere:a. rosie, cu false membrane aderente care se refac rapid, extensive la pilieri, lueta, sangerande;b. rosie sau eritemato/pultacee, rar ulcero/necrotica ;c. eritematoasa difuza.

!)".*n dianosticul scarlatinei de importanta majora este ciclul lingual cu urmatoarele caracteristici:a. limba saburala, smeurie, rosie inchis, lucioasa;b. limba smeurie, reliefare a papilelor fungiforme;c. limba saburala ce se descuameaza in sens antero/posterior .

!)$.omplicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 1$ @ 2$ zile de la debutul bolii si pot fi :a. glomerulonefrita difuza acuta;b. reumatismul articular acut ;c. colica biliara .

!)&.6rofilaxia scarlatinei include :a. asuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 1 zile , tratament cu penicilina al purtatorilor ;b. dezinfectia in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in locuinte ;c. supraveghere facultativa a bolnavului .

!)'. *ngrijirea unui bolnav cu scarlatina include :a. aplicarea de comprese reci pe frunte;b. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat;c. regim hiperprotidic.

!)). 6roblemele pacientului cu scarlatina pot fi :

a. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra;b. varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios;c. hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

!)+.*nterventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina sunt :a. combatarea pruritului ;b. ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;c. repaus la pat, cel putin ' zile .

!+.(ratamentul etiologic in scarlatina cuprinde :a. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului;b. la externare tratamentul se continua cu moldamin ;c. administrarea de hidrocortizon acetat .

!+1.(ratamentul simptomatic in scarlatina se adreseaza :a. febrei, cefaleeei si durerilor la deglutitie;b. febrei si catarului respirator ;c. febrei, poliadenopatiei occipitale .

!+2.*n scarlatina, testarea receptivitatii se face prin testul intradermic >icA, test de:a. imunitate;b. alergie ;c. nici una dintre afirmatii nu este corecta .

!+!.omplicatiile scarlatinei pot fi:a. toxice, septice, postinfectioase;b. suprainfectii bacteriene, crup, encefalita;c. poliartrita, efect teratogen.

!+". Cujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin :a. febra moderata, catar 7nazal, bronsic, ocular8, enemtem;b. catar nazal, febra inalta, diaree;c. febra Gcatar G semnul oplicA.

!+$. 6erioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin :a. cresterea mare a febrei;b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in ! zile ;c. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

!+&. 6atagnomonic pentru rujeola este :a. semnul Barsieri;b. semnul oplicA;c. catar ocular, nazo/bronsic.

!+'. *n rujeola, perioada de incubatie dureaza :a. !/& zile;b. )/11 zile;c. 1"/21 zile.

!+).5ruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la :a. fata @ dupa urechi, pe frunte si obraji ;b. gat @ torace;c. membre .


25/55

!++.*n rujeola eruptia :a. este insotita de prurit ;b. nu este insotita de prurit;c. nu produce prurit.

".5volutia eruptiei in rujeola este:a. descuamatie furfuracee precoce, in lambouri tardiva;b. fara urme;c. pigmentara cafenie si descuamatie foarte fina .

"1.resterea febrei in perioada de stare si de palire a eruptiei :a. este normala;b. este semn de complicatie prin suprainfectie bacteriana;c. este lipsita de importanta .

"2.#emnul oplicA, patognomonic in rujeola, dispare:a. in prima zi de eruptie ;b. in a treia zi dupa ce eruptia paleste;c. in perioada de convalescenta .

"!.a ivirea unui caz de rujeola se procedeaza la :a. izolarea bolnavului la spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii;b. urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ;c. administrarea de imunoglobuline dupa $ zile de la contact.

"".3anifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt:a. febra, frisoane, tahipnee;b. greturi, varsaturi, dureri abdominale;c. apatie, imobilitate.

"$.*n perioada eruptiva din rujeola apare:a. exantemul @ macule de culoare rosie 7pe fata, dupa urechi, gat8;b. inapetenta, stare de neliniste, nervozitate;c. tegumente palide, reci.

"&.*nterventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza :a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii;b. reechilibrarea hidro/electrolitica;c. imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

"'.6roblemele pacientului cu rujeola pot fi:a. dispnee cu polipnee cauzata de febra;b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii;c. hipotermie .

").*nterventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructii cailor respiratorii, tusei, polipneei sunt:a. aplica comprese hipotermizante ;b. umidifica aerul din incapere;c. administreaza medicatia prescrisa de medic .

"+.Cubeola este o boala :a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta ;b. cu izolare la domiciliu ;c. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

"1.*mportanta rubeolei este data de :a. efectul teratogen asupra sarcinii in primele !/" luni cu aparitia unor malformatii congenitale ;b. complicatiile toxice, septice postinfectioase ;c. evolutie asimptomatica .

"11.*n rubeola, modul de transmitere este :a. aerogen;b. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii;c. digestiv.

"12.5ruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici :a. macule mici de culoare roz, fara tendinte la confluente;b. micropapuloasa, cu fond congestiv ;c. maculopapuloasa, cu tendinte la confluente .

"1!.*ncubatia in rubeola dureaza :a. 2/! saptamani;b. 1/2 saptamani;c. 1 saptamana .

"1".laturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :a. poliadenopatia;b. febra inalta la adulti;c. ciclul lingual .

"1$.>intre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona :a. poliartrita;b. purpura trombocitopenica si meningoencefalita;c. reumatism articular acut .


26/55

"1&.(ratamentul rubeolei este :a. simptomatic;b. etiologic;c. igienic .

"1'.%ebra G catar respirator G adenopatie va sugereaza :a. rujeola;b. rubeola;c. scarlatina .

"1).egislatia actuala prevede ca raportarea cazurilor de rubeola sa se efectueze:a. trimestrial, numeric;b. lunar, nominal ;c. in 2" ore de la depistare, nominal .

"1+. *n perioada de stare, eruptia cu aspect polimorf: macule, papule, vezicule clare ori tulburi si cruste hematice apar in :a. scarlatina;b. rujeola;c. varicela.

"2. >istributia centripetal a eruptiei 7sunt mai multe elemente pe trunchi si radacina membrelor8 apare in :a. varicela;b. rubeola;c. angina.

"21. 5ruptia este pruriginoasa in :a. scarlatina;b. rubeola;c. varicela.

"22. 6arotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de :a. oreion;b. varsat;c. pojar.

"2!.(abloul clinic cu debut relativ brusc, febra, cefalee si jena in lojile parotidiene apare in:a. spondiloza cervicala;b. parotidita epidemica;c. rubeola.

"2". Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la:a. fete;b. baieti;c. dupa pubertate .

"2$.*n tusea convulsiva, sursa de infectie este :a. omul bolnav cu forme tipice si atipice;b. animale le;c. purtatorii faringieni de streptococ .

"2&. alea de transmitere in tusea convulsiva este :a. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse;b. digestiva, prin maini murdare ;c. prin obiecte recent contaminate .

"2'. #emne catarale respiratorii : rinita, raguseala, tuse, injectie conjunctivala, aspect 9facies plans, subfebrilitate, apar in :a. rujeola;b. tuse convulsiva;c. rubeola.

"2). (usea convulsiva, evolueaza endemo/epidemic cu 9 ingrosari epidemice la sfarsitul :a. iernii;b. primaverii;c. verii.

"2+.*zvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat, calea de transmitere fiind :a. fecal/orala;b. aerogena, prin contact intim la inceputul bolii ;c. parenterala.

"!.6oliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile :a. cu declarare nominala obligatorie;b. internare si tratament obligatoriu in spital ;c. tratament la domiciliu si izolare obligatorie .

"!1. 6rimovaccinarea in poliomielita se face in doua administrari orale, la 2 luni interval, in lunile de :a. iarna/primavara;b. vara/ toamna;c. toamna @ iarna .

"!2. treia vaccinare pentru poliomielita se face :a. in primul an de scoala;b. liceu;c. maturitate.


27/55

"!!.#indromul meningean @ un grup de simptome si semne, apare in :a. meningita tuberculoasa;b. meningita seroasa ;c. tetanos .

"!".3eningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la :a. copii;b. adulti peste " ani;c. tineri .

"!$.3eningita pneumococica detine prioritate ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la :a. copii;b. adulti peste " ani;c. nou/nascut si sugar .

"!&. alea de transmitere a meningitei poate fi :a. hematogena ;b. prin contiguitate ;c. aerogena .

"!'. #imptomatologia afectarii meningiene cuprinde :a. febra, cefalee puternica, fotofobie;b. varsaturi si somnolenta pana la coma;c. subfebrilitate, agitatie, greata.

"!). #indromul encefalitic / o inmanunchere de semne si simptome/ care exprima afectarea creierului de cauza infectioasa sipostinfectioasa, apare in :

a. hepatita acuta virala;b. encefalita;

c. toxiinfectie alimentara.

"!+.5ncefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum:a. rujeola;b. varicela;c. hepatita virala .

"". (abloul clinic in encefalita cuprinde :a. febra, cefalee, tulburari de senzoriu;b. convulsii, diverse paralizii ;c. greturi, varsaturi, oligurie.

""1.(ratamentul encefalitei consta in :a. chimioterapie antivirala;b. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa;

c. imunoterapia cu imonoglobuline specifice .

""2. 6rofilaxia encefalitelor virale :a. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate;b. urmareste combaterea vectorilor;c. consta in protectie generala prin vaccinare specifica .

""!. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste:a. rujeola;b. toxiinfectie alimentara;c. parotidita epidemica.

""". (ablou clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, defineste :a. hepatita acuta virala;b. toxiinfectia alimentara;

c. scarlatina.""$. (oxiinfectiile alimentare survin in urma urmatoarelor situatii patogenice :

a. prin ingestia toxinei eliberata in aliment;b. prin ingestia unor alimente in care germenul s/a dezvoltat in foarte mare cantitate;c. parazitoza intestinala .

""&. (abloul clinic ce cuprinde scaune frecvente, moi, lichide, abundente, cu aspect omogen, de culoare galben verzui, apare in:a. holera;b. sallmoneloza;c. dizenterie.

""'. *mpiedicarea proliferarii agentului patogen existent in unele alimente se face prin pastrarea la temperatura de :a. /$grade ;b. $grade ;c. /1 grade .

"").%ebra tifoida este:a. boala transmisibila cu declarare obligatorie;b. specifica omului ;c. o boala produsa de CicAettsia 6roHazeAii.

""+. *n febra tifoida este obligatorie:a. spitalizarea;b. declararea nominala;c. imobilizarea pacientului.


28/55

"$.Bacilul tific are patogenitate exclusiva pentru :a. animal;b. om;c. om si animal, in egala masura.

"$1. %ebra tifoida se transmite pe cale :a. digestiva;b. aerogena;c. parenterala.

"$2. #caune diareice verzi ca in 9 zeama de mazare, omogene, apare in :a. sallmonela;b. febra tifoida;c. peritonita.

"$!. #caune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneori febra, stare toxica, subliniaza sindromul clinic din :a. tetanos;b. dizenterie;c. hepatita virala.

454.alea de transmitere a dizenteriei este :a8acrogenab8fecal/oralc8parenterala

"$$. Col primar in transmiterea dizenteriei il au:a. contaminarea hainelor;b. mainile murdare;

c. mustele.

"$&. 6entru bolnavii care lucreaza in sector alimentar, colectivitati de copii, este obligatoriu controlul, dupa tratament, prinrecoltarea de :

a. 1 coprocultura;b. ! coproculturi;c. $ coproculturi.

"$'. Ceceptivitatea la dizenterie este generala, mai mare la :a. copii sub $ ani;b. varstnici;c. barbati.

"$). (etanosul impune :a. izolarea obligatorie in spital ;

b. declarare nominala obligatorie;c. regim alimentar strict .

"$+. #olul, praful, obiectele contaminate, mijlocesc patrunderea sporilor prin:a. leziuni ale tegumentelor;b. digestive;c. aerogen.

"&. 3orbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu:a. anatoxina tetanica;b. verorab;c. anatoxia difterica.

"&1. >ebutul, de obicei lent, cu 9trismus precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii este semn patognomonicpentru :

a. scarlatina;b. tetanos;c. dizenterie.

"&2. 9Casul sardonic apare in :a. scarlatina;b. rujeola;c. tetanos.

"&!.*n ce varietate de luxatie de sold membrul inferior este in adductie si rotatie interna, cu coapsa in flexie de +pe bazin:a. luxatie postero/superioara;b. luxatie postero/inferioara;c. luxatie antero/superioara.

"&".ea mai frecventa fractura a antebratului este:a. fractura in 1D! medie a radiusului;b. fractura extremitatii inferioare a radiusului;c. fractura 6outeau @ olles.

"&$.*n fractura diafizei femurale tratamentul consta in:a. imobilizare in aparat gipsat femuropodal;b. osteosinteza centromedulara;c. imobilizare la pat.

"&&.%ractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este:a. fractura spiroida;


29/55

b. fractura prin infundare;c. fractura cominutiva.

"&'.4emartroza se intalneste in :a. luxatia soldului;b. luxatia de genunchi;c. fractura olecranului.

"&).O entorsa incorect tratata poate determina:a. luxatie;b. recidivare;c. artroza.

"&+.%ractura de col femural este mai frecventa la:a. persoanele in varsta;b. copii;c. adolescenti.

"'.a un pacient cu luxatie de police, semnul caracteristic este :a. police asezat in forma de


30/55

")!.4emoconcentratia din arsuri:a. este influentata de suprafata arsa;b. este prezenta in prima perioada;c. se accentueaza daca bolnavul prezinta hemoragii digestive.

")".5volutia unei arsuri:a. nu depinde de varsta si echilibrul psihic al bolnavului;b. este influentata de calitatea si promptitudinea tratamentului aplicat;c. este in functie de locul unde se produce arsura.

")$.*n calcularea suprafetei arse, toracele posterior reprezinta:a. +F;b. 1)F;c. !&F.

")&.6rognosticul vital al bolnavului ars se calculeaza in functie de:a. marimea suprafetei arse;b. profunzimea arsurii;c. inaltimea si greutatea arsului.

")'.%aza de soc postcombustional:a. se considera primele trei zile de la arsura;b. poate aparea edemul pulmonar acut;c. se caracterizeaza prin hipoxie, oligoanurie, varsaturi, hemoragie digestiva.

")).omplicatiile arsurii prin erori de tratament sunt, cu exceptia:a. edem pulmonar acut;b. complicatii hepatice;

c. insuficienta renala acuta.

")+.*n acordarea primului ajutor in arsura:a. se badijoneaza cu alcool dublu rafinat;b. se unge cu substante grase;c. nu se acopera cu pulberi.

"+.#tingerea arsului cuprins de flacari se face:a. prin rostogolire prin nisip;b. prin stropire cu apa;c. prin acoperirea cu o patura.

"+1.(ratamentul arsurilor incepe cu:a. calmarea durerii prin aplicare de albastru de metilen;b. administrarea de (6 si sedative;

c. recoltarea probelor de laborator.

"+2.6relucrarea chirurgicala a unei arsuri consta in:a. indepartarea flictenelor;b. badijonare cu alcool 'F;c. aplicarea unui pansament umed.

"+!.are dintre urmatoarele zone nu se panseaza in caz de arsura:a. fata;b. zonele de flexie;c. regiunile perineale.

"+".(raheostomia trebuie practicata la bolnavul cu :a. arsuri circulare ale trunchiului;b. arsuri profunde ale fetei si gatului;

c. arsuri, dupa explozii in spatii inchise."+$.(ratamentul arsurilor chimice prin acizi se face cu:

a. spalaturi abundente cu apa sterila, ser fiziologic;b. badijonare cu alcool sanitar si violet de gentiana;c. neutralizarea acizilor cu amoniac 1F sau bicarbonat de sodiu.

"+&.rsura produsa de acizi se caracterizeaza prin:a. escara alba, moale, hidratata;b. escara galben/bruna, mai mult sau mai putin dureroasa;c. flictena cu continut sanguinolent.

"+'.antitatea de lichide ce trebuie administrata in caz de arsuri se calculeaza:a. un ml solutie pentru fiecare procent suprafata arsa I greutatea corporala;b. nu este influentata de evolutia clinica;c. nu tine seama de examenul de laborator.

"+).4emoragiile pot fi clasificate in functie de:a. felul vasului lezat si cantitatea de singe pierduta;b. locul unde se dezvolta si se evidentieaza hemoragia;c. felul hemostazei.

"++.*n hemoragiile arteriale, sangele are urmatoarele caracteristici:a. culoare rosu inchis;b. culoare rosu deschis;c. tisneste sincron cu sistola si cu o forta concordanta cu ( .


31/55

$.antitatea de sange pierdut intr/un timp scurt este mai mare in:a. hemoragia venoasa;b. hemoragia venoasa si capilara;c. hemoragia arteriala.

$1.*n cazul hemoragiei venoase, sangele are urmatoarele caracteristici:a. tasneste sincron cu sistola cardiaca;b. culoare rosu inchis;c. sangerare difuza greu de stapanit.

$2.orpul unui barbat cu greutatea de ) Ag contine urmatoarea cantitate de sange:a. & l;b. 'l;c. $ l.

$!. #e considera o hemoragie mica atunci cand:a. hemoragia este numai capilara;b. se pierde numai 1D! din cantitatea de sange din organism;c. se pierde o cantitate neinsemnata de sange.

$".onsideram o hemoragie mare atunci cind:a. se pierde 1D! din cantitatea de sange din organism;b. se pierde 1D! @ 1D2 din cantitatea de sange din organism;c. se pierde mai mult de 1D2din cantitatea de sange din organism.

$$.=ravitatea unei hemoragii este data:a. numai de cantitatea de sange pierduta;b. de raportul dintre cantitatea de sange pierduta, greutatea corporala a individului si viteza cu care se produce

pierderea de sange;c. numai de viteza cu care se produce pierderea de sange.

$&.*n cazul hemoragiilor de mai jos, cea mai grava este:a. pierderea de 1l sange la un adult de + Ag;b. pierderea de " ml sange la un copil de 1 Ag;c. toate sunt de aceeasi gravitate.

$'.*n functie de locul unde se dezvolta, hemoragia poate fi clasificata astfel:a. hemoragie capilara, intratisulara, exteriorizata;b. hemoragie externa, arteriala, intratisulara;c. hemoragie externa, interna, interna exteriorizata, intratisulara.

$).4emoragia intratisulara este:a. hemoragia care se dezvolta numai sub piele;

b. hemoragia care se dezvolta in interiorul unor cavitati 7pleurala, pericardica8;c. hemoragia care se dezvolta sub piele sau in interiorul unor organe 7ficat, creier, muschi8.

$+.6oate fi considerata hemoragie interna urmatoarea situatie:a. hematom la nivelul mezenterului;b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala;c. revarsarea sangelui in cavitatea pericardica.

$1.4emoragia din caile urinare se evidentiaza prin:a. scaderea brusca a tensiunii arteriale;b. hematurie;c. polaAiurie.

$11.tat hematemeza, cat si melena, pot fi cu sange rosu in urmatoarele situatii:a. hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac;

b. hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in stomac;c. daca singele este evacuat foarte repede.

$12.*ntr/o hemoptizie caracteristic este :a. sange aerat cu elemente caracteristice sputei;b. sange incoagulabil, ca zatul de cafea ;c. aparitia dupa un acces de tuse.

$1!.*ntr/o hematemeza intalnim:a. sange amestecat de multe ori cu resturi alimentare si care coaguleaza greu;b. senzatie de caldura in regiunea epigastrica;c. senzatie de caldura in regiunea retrosternala.

$1".Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta:a. paloare;b. ameteli in ortostatism;c. lipotimie in clinostatism.

$1$.auza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de :a. vasoconstrictie;b. scaderea masei circulante;c. oxigenare insuficienta a creierului.

$1&.3entinerea sau chiar o usoara crestere a (.. in faza de inceput a hemoragiei se datoreaza:a. vasoconstrictiei;b. acumularii de O2;


32/55

c. mobilizarii singelui din depozite 7ficat, splina, muschi8.

$1'.auza tahipneei in cazul unei hemoragii este:a. cresterea O2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb;

b. scaderea O2 din sange si tesuturi ; c. vasoconstrictia arteriala.

$1).*n cazul unei hemoragii mari, cand (.. scade sub &/) mm 4g, rinichiul reactioneaza astfel:a. apare insuficienta renala acuta;b. apar tulburari de irigatie a cordului, care duc la ischemie si infarct cardiac;c. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata.

$1+.*n cursul unei hemoragii mari, ritmul cardiac si pulsul au urmatoare

Teste Medicina Interna

Documents

Transcript of Teste Medicina Interna