Teste in Limba Romana La Medicina Interna2

8/17/2019 Teste in Limba Romana La Medicina Interna2

1/438

Testele la Medicina InternăREUMATOLOGIE

1. Care din următoarele afirmaţii este corectă în ceea ce ri!e"te rescriereaunui AI#$ la acienţii cu artrită soria%ică&a. Se pot prescrie două AINS simultan. b. Administrarea unui AINS intravenos evită toxicitatea gastrointestinală.c. Se poate prescrie un AINS în timp ce pacientului i se administrează anticoaguorale.d. O alergie la o clasă de AINS exclude posibilitatea de a prescrie un AINS din clasă.e. Pentru a evita reacţiile adverse AINS trebuie prescris o durată şi o doză minime iciente.Răs uns corect& e

2. Artrita mutilantă este o formă a cărei patologii:

a. Lupus eritematos sistemicb. Artrita reumatoidăc. Artrita reactivăd. Artrita psoriazicăe. GutaRăspuns corect: d

3. Leziunile osteolitice ale falangelor şi articulaţiilormetacarpiene n aspect de degete !telescopate"# suntcaracteristice pentru:a. Lupus eritematos sistemicb. Artrita reumatoidăc. Artrita reactivăd. Artrita psoriazicăe. GutaRăspuns corect: d

$. %istro&a ung'ială psoriazică poate & manifestată prin:1


2/438

a. Pitting (eroziune punctiformă)b. Fuziune solidăc. Infec ii fungiced. Fisurare progresivă

e. !emoragii intraung"ialeRăspuns corect: a

(. )e criteriu *+ este caracteristic pentru diagnotisculartritei psoriazice:a. Factorul reumatoid negativ

b. #actilitac. #ovada radiologică a genezei osoase $u%taarticulared. anticorpi anti&''P pozitive. Istoric personal sau familial de psoriazisRăspuns corect: d

'. Ale(eţi afirmaţia ade!ărată ri!ind testul $c)o*er în s ondilita soria%ică&a. !ste o manevră pentru articulaţiile sacoiliace b. "ăsoară redoarea lombarăc. "ăsoară redoarea la nivelul segmentului vertebral dorsald. !ste un test speci ic pentru examinarea mobilităţii şolduluie. Pune în evidenţă artrita peri ericăRăspuns corect: ,

+. Indicaţiile infiltraţiilor cu corticosteroi%i în artrita soria%ică sunt

următoarele, CU E-CE /IA&a. Sinovită b. Artrită mutilantăc. #omboradiculalgie comunăd. $ursitae. Sindrom de canal carpianRăs uns corect& *

-. )ea mai frec entă formă a artritei psoriazice este:


3/438

a. ligoartrita asimetricăb. Artrita interfalangiană distalăc. Artrita mutilantăd. Afectarea a%ială

e. Afectarea articula iilor mariRăspuns corect: a

/. Aspectul de !degete telescopate" este caracteristicpentru:a. Lupus eritematos sistemic

b. Gutăc. steoartroză deformantăd. Artrita reumatoidăe. Artrita psoriazicăRăspuns corect: e

01. Artrita psoriazică se manifestă cel mai frec ent lapersoanele cu rsta de:a. *+&++ anib. ,&*+ anic. 1+& + anid. ++&-, anie. +&-+ ani

Răspuns corect: a

11. Care din următoarele clase de medicamente AI#$ sunt recomandateacienţilor cu artrită soria%ică&

a. %oxibii b. Salicilatiic. Pirazolii

*


4/438

d. Indolicelee. OxicamiiRăs uns corect& a, e

10. Care din următoarele manifestări e traarticulare sunt caracteristice artriteisoria%ice&

a. Amiloidoza AA b. &veita anterioarăc. Pericarditad. !so agita de re luxe. Ne ropatia Ig ARăs uns corect& a, *, e

12. 3n artrita soria%ică tratamentul nemedicamentos esenţial include&a. 'inetoterapia şi balneoterapia pentru a avoriza supleţea coloanei vertebrale b. Autoexerciţiilec. 'inetoterapia respiratorie în ormele avansated. 'inetoterapia respiratorie în ormele incipientee. (oate de mai sus sunt adevărateRăs uns corect& a, *, c

14. Com licaţiile s ecifice ale infiltraţiilor cu corticosteroi%i în artrita soriasunt urmatoarele&a. Artrita septică b. )iper*eratoză locală

c. +uptură tendinoasăd. )iperpigmentare localăe. Artrită acuta microcristalinăRăspuns corect: a# c# e

0(. %intre trăsăturile distincti e ale artritei psoriazice#deose,im:a. /ntesopatiileb. 0lcera ii ale mucoaselorc. #actilitad. Iritae. rombocitopenieRăspuns corect: a# c# d

2


5/438

0 . 4entru forma mutilantă a artritei psorizice suntcaracteristice următoarele semne radiologice:a. steoliza

b. steosintezac. Anc"iloza osoasăd. steomalaciae. PseudofracturiRăspuns corect: a# c

05. 4rintre criteriile de diagnostic al artritei psorizice senumără:a. Afectarea psoriazică a ung"iilorb. #actilita cu tume3erea falangelorc. 'racment articulard. 0veităe. Psoriazis al pieliiRăspuns corect: a# ,# e

0-. 6ntreruperea tratamentul cu cotricosteroizi n artritapsoriazică poate pro oca:a. /%acerbarea manifestărilor cutanateb. 4emisia patologiei articulare

c. /%acerbarea manifestărilor articulared. #ispari ia durerilor articularee. #ispari ia manifestărilor cutanate Răspuns corect: a# c

+


6/438

0/. )omplicaţii nt lnite la ,olna ii cu artrită psoriazică pot&:a. Anemiab. #ermatita e%foliativă

c. Amiloidoza visceralăd. Insu3cien a cardiacăe. Fibroză pulmonarăRăspuns corect: ,# c# d

21. Tratamentul artritei psoriazice poate include:

a. AI56b. Glucocorticoizic. 7etotre%atd. Antibioticee. ratament cu raze ultravioleteRăspuns corect: a# ,# c# e

20. 7electaţi semnele radiologice distincti e pentru artritapsoriazică:a. Anc"iloza osoasăb. 'ru area realativă a articula iilor metacarpofalangienec. 'ru area relativă a articula iilor metatarsofalangiened. endin a la o distribu ie oligoarticulară

e. /roziuni marginale8 geodeRăspuns corect: a# ,# c# d

22. +rmătoarele afecţiuni sunt ncadrate in grupul 7A7*:A9 Artrita enteropatică


7/438

:9 6indrom 4eiter'9 Artrita gonococică#9 6pondilita psoriazică/9 6pondiloartropatia $uvenilă

Răspuns corect: a# ,# d# e

23. Tratametul ,iologic al artritei psoriazice poate include:a. Anticorpi monoclonalib. Antagoni;ti de receptorc. !emotransfuzii

d. Interferone. 4eceptori solubiliRăspuns corect: a# ,# e

2$. 7electaţi răspunsurile corecte pentru utilizarea AI*7 nartrita psoriazică:a. Previn apari ia modi3cărilor articulareb. 4educ durerea ;i in


8/438

d. Prevenirea osteoporozeie. Prevenirea atro3ilor musculareRăspuns corect: a# c# d# e

0'. Care dintre următoarele afirmaţii ri!ind manifestările e traarticulare dinartrita reumatoidă este 5AL$67A. Apar =naintea manifestărilor articulare:. 6unt determinate de in3ltrate limfoplasmocitare ;i>sau procese

vasculitice'. Apar =n cazurile severe de boală#. 6e acompaniază constant de titruri mari de factori reumatoizi

/. 'oncentra ia comple%elor imune circulante8 =n general8 estecrescută49 A

0+. Următoarele articulaţii sunt, de re(ulă, afectate în artrita reumatoidă&A. Articulaţiile inter alangiene distale$. Articulaţiile sacroiliace%. Articulaţiile interapo izare ale coloanei lombare,. Articulaţia atlantoaxială!. Articulaţia acromio-claviculară

+ ,

08. Afectarea articulară din artrita reumatoidă are următoarele caracteristici&A. Simetrică$. Oligoarticulara%. "igratorie,. "onoartriculara

!. Stationara49 A

09. Afectarea res iratorie din artrita reumatoidă oate a!ea următoarelemanifestări&

A. Scăderea capacităţii de di uziune a monoxidului de carbon$. (romboembolie pulmonara

?


9/438

%. Pneumotorax,. Adenopatie /ilară!. Pleurezie

49 /

2:. Lic)idul leural care oate a ărea în artrita reumatoidă are următoarelecaracteristici&A. 0alori crescute ale glucozei$. Scaderea concentraţiei de imunoglobuline%. Prezenta actorilor reumatoizi,. %reşterea concentraţiei complementului!. %reşterea concentraţiei #,)

49 #

21. Care dintre următoarele afirmaţii ri!ind tratamentul cu metotre at înartrita reumatoidă este falsă7

A. ! ectele clinice apar mai rapid dec1t în cazul sărurilor de aur $. !ste indicat în cazurile cu o activitate imunologică sporită%. Administrarea orală se ace o dată pe săptăm1nă,. (ratamentul este de scurtă durată!. (oxicitatea /epatică impune controlul periodic al enzimelor /epatice

49 #

20. Care este cel mai frec!ent efect ad!ers al tratamentului cu AI#$7A. afectarea tractului gastro&intestinal:. dereglări "ematopoietice'. ac iune nefroto%ică#. ac iune neuroto%ică/. reac ii alergice

49 A

33. )are preparat din medicaţia de fond al artriteireumatoide este considerat 8standardul de aur"9

A. 6ulfasalazina

@


10/438

:. 7etotre%at'. Azatioprina#. Placvenil/. 'iclofosfamida

49 :

24. Care com licaţie reno;urinară oate a ărea în e!oluţia se!eră "i îndelun(aa artritei reumatoide&

A. Pielonefrita:. Amiloidoza renală'. 7icronefrolitiaza

#. Glomerulonefrita/. 0retrita

49 :

2


11/438

%. "9coplasma,. Streptococul /emol.!. %/lam9dia tr.

49 A

28. o ulaţia ma=oritară celulară în sino!ita reumatoidă este re re%entată deA. #im ocite ($. #im ocite $%. #im ocite ( %,:,. #im ocite ( %,3 cu memorie!. "acro age

49 #

29. Care din următoarele com onente ale articulaţiilor determină durerea inartrita reumatoidă7A. #igamentele$. %artila;ul%. Osul subcondral,. "embrana sinovială!. %apsula

49 /

4:. Modifcarea radiolo(ică caracteristică artritei reumatoide este&A. Sindesmo ite$.


12/438

40. rocesul inflamator în artrita reumatoidă înce e de la unul din următoarelcom onente articulare&'apsula articulară

6inovia'artila$

sul subcondralLigament49 :

42. Ale(eţi descrierea cea mai corectă a sindromului articular din cadrul artritereumatoide.

A. Poliartrită cronică= aditivă= peri erică şi simetrică$. Oligoartrită cronică= migratorie= peri erică şi simetrică%. Poliartrită cronică= migratorie= peri erică şi simetrică,. Poliartrită cronică= aditivă= peri erică şi asimetrică!. Poliartrită cronică= aditivă= peri erică şi simetrică cu implicare axială

49 A

44. Incidenţa artritei reumatoide este&A. aproximativ de >=7?5>>> la emei şi >=2?5>>> la bărbaţi$. aproximativ de 5>@ în populaţia generală%. egală între sexe,. mai mare printre pacienţii de sex masculin!. aproximativ de >=2?5>>> la emei şi >=7?5>>> la bărbaţi

49 /

4@ în populaţia generală

'. apro%imativ 18- pentru femei ;i ,8- pentru bărba i,. mai mare printre pacienţii de sex masculin!. aproximativ >=8@ pentru emei şi 5=8@ pentru bărbaţi

49 '

1


13/438

4'. ulmonul este frec!ent afectat in *olile autoimune. Maladiile care a fi direcasociate cu afectare ulmonară includ&

A. lupus eritematos sistemic$. artrita reumatoida%. artroză

, osteoporoza

!. ebra reumatismala acuta49 A8 :

4+. Care din următoarele modificări radiolo(ice a ar în artrita reumatoidă7A. tume acţia părţilor moi$. osteoporoza ;uxtaarticulară%. îngroşarea periostală,. eroziuni marginale!. anc/iloze osoase

49 :8#8/

48. >asculita reumatoidă oate a!ea următoarele e resii&A. purpură$. polineuropatie%. in arct miocardic,. ulceraţii cutanate!. scleromalacia per orans

49 A8:8'8#49. Care articulaţii cel mai frec!ent se afectea%ă în artrita reumatoidă7

A. articula iile interfalangiene distale:. articula iile interfalangiene pro%imale'. prima articula ie tarso&metatarsiană#. articula iile vertebrale cervicale

/. articula iile vertebrale lombare49 :8 #


14/438

'. fumatul#. factori de mediu8 cum ar 3 clima ;i urbanizarea/. sedentarismul

49 A8 '


15/438

$. actorul reumatoid%. antigenele de /istocompatibilitate )#A clasa II ,+2,. anticorpii anti peptidă ciclică citrulinată!. antigenele de /istocompatibilitate )#A clasa II ,+5 şi ,+8

49 :8 #


16/438


17/438

A. amiloidoza

?. pseudoguta

C. a ectări /epatice

@. sarcoidoză

E. artrita reumatoida

+ %= ,= !=

'0. Care sc)im*ări radiolo(ice sunt caracteristice entru artrita reumatoidă7A. osteoporoza epi3zară periarticulară:. sublu%a ia articula iei atlanto&a%iale'. erozii marginale#. =ngustarea 3surii articulare/. periostită

49 A8:8'8#

'2. Care afirmaţii des re nodulii reumatoi%i su*cutanaţi sunt ade!ărate7A. se depistează la +&*, din pacien i cu artrita reumatoidă:. se localizează preponderent =n regiunea olecranonului

'. de regulă8 se asociază cu factorul reumatoid#. pot dispărea la indicarea preparatelor remisive/. rar se asociază cu dezvoltarea vasculitei reumatoide

49 A8:8'8# '4. Care com licaţii oftalmolo(ice se înt lnesc la acienţii cu artrita reumatoi

A. con$unctivita:. episclerită'. c"oroidoretinită#. scleromalacia perforans/. c"eratocon$unctivită uscată

49 :8#8/1-


18/438

'


19/438

:. Insu3cien a cardiacă congestivă.'. :alanita circinată.#. ulburări de conducere atrioventriculară./. 0veita acută anterioară.

49 /

-,. 'are aticula ie cel mai frecvent este afectată =n artrita reactivă9A. 6acroiliacă:. alocrurală'. Interfalangiană distală

#. Interfalangeană pro%imală/. 7etacarpofalangeană

49 A

-1. 7en iona i care este tratamentul de primă inten ie folosit =nartritele reactive9

A. 'orticosteroizi:. 'itostatice'. Antibiotice#. Antimalaricele de sinteză./. 6ărurile de aur.

49 '

- . #in cele patru specii de 6"igella8 care a fost cel mai frecventimplicată =n cazurile de artrită reactivă9

A. 6"igella sonnei.:. 6"igella bo dii.'. 6"igella d senteriae.

1@


20/438

#. 6"igella


21/438

- . 'are manifestare este caracteristică artritei reactive9A9 Anc"iloză vertebrală difuză:9 6indesmo3te simetrice'9 steoliză#9 #actilita/9 Afectarea articula iei antanto&occipitală

49 #

--. Artrita reactiva se de3ne;te astfel9A9 sindrom 4eiter.:9 triada9 artrită8 uretrită si con$unctivită.'9 sindrom clinic apărut la un organism gazdă cususceptibilitate genetică ;i ini iat de un agent etiologic.#9 spondiloartropatie nediferen iata./9 este obligatoriu asociata cu !LA&: -.

49 '

-?. Artritei reactive =i este caracteristic9

A9 anticorpi anti ''P pozitivi:9 factor reumatoid pozitiv'9 factor reumatoid negativ#9 scăderea concentra iei IgA =n ser/9 anticorpi A5A pozitiv

49 '

-@. 6electa i localizările mai frecvente ale durerilor osoase =n artritareactivă9A. onc iunea costo&vertebrală.:. 'ristele iliace.'. Procesele spinoase.#. Articula iile metatarsofalangiene.

1


22/438

/. 7arele tro"anter.49 :8 #

?,. Pacien ii cu artrita reactivă cu simptome severe refractare la

terapia cu AI56 ;i sulfasalazină pot răspunde la agen iimunosupresivi precum9A. Azatioprină:. Fenilbutazonă'. #&Penicilamină#. 'iclosporină/. 7etotre%at

49 A8 /

?1. Pentru artrita reactivă din punct de vedere radiologic estecaracteristic9

A9 formarea pintenilor la inser ia fasciei plantare:9 sindesmo3te marginale'9 periostită cu formarea reactivă de os#9 osteoporoză difuză/9 eroziuni marginale cu păstrarea spa iului articular

49 A '

? . Artrita reactivă este9A9 consecutivă unei infec ii enterale8 apare predominant lase%ul masculin:9 consecin a infec iilor uro&genitale8 apare predominant lase%ul masculin'9 consecutivă unei infec ii enterale8 apare in mod egal laambele se%e#9 postveneriană8 apare in mod egal la ambele se%e/9 postveneriană8 apare predominant la se%ul femenin

4 9 :8 '


23/438

?*. H#egetul =n c=rnăciorH este =nt=lnit =n următoarele situa ii9A9 artrita reactivă:9 guta'9 artrita psoriazică#9 artrita reumatoidă/9 osteoartroza deformantă

4 9 A'

?2. 7anifestările clinice caracteristice artritei reactive includ9A9 #actilita:9 Poliartrita simetrică'9 0retrita#9 Artrita predominantă a membrelor superioare/9 ulburari de conducere atrio&ventriculara de gradul III

4 9 A'

?+. Articula iile cel mai frecvent afectate in artrita reactivă sunt9A9 ;old si umeri (articula iile centurilor):9 metatarsofalangiene si interfalangiana a "alucelui'9 coloana cervicala#9 genunc"iul/9 degetele m=inii

4 9 :#

? . 'are dintre următoarele elemente =n artrita reactivă permit

evaluarea progresiei bolii9A. /%amenul radiologic.:. estarea marDerilor nespeci3ci ai in


24/438

/. Apari ia de sindesmo3te asimetrice la nivelul coloaneivertebrale.

49 A8 #8 /

?-. 7en iona i care sunt complica iile rare ale artritei reactive cuevolu ie =ndelungată9A. eratocon$unctivită cronică.:. 6indromul de Jcoadă de calK.'. Artrita acută supurată.#. Fibroza pulmonară progresivă./. Insu3cien a de valvă aortică.

49 A8 :8 /

??. 'are dintre următoarele a3rma ii sunt adevărate =n artritareactivă9

A. Insu3cien a aortică apare =ntr&un număr mic de cazuri.:. Afectarea in


25/438

49 :8 '8 /

@,. 7anifestările clinice ale artritei reactive pot 3 declan;ate de oinfec ie enterală produsă de germeni din speciile9

A. 6"igella.:. 6treptoccoc.'. 6almonella.#. Mersinia./. /sc"eric"ia 'oli.

49 A8 '8 #

@1. Preciza i care dintre următoarele date sunt comune pentruartrita reactivă9

A. Asimetria artritelor.:. J#egetul =n cBrnăciorN.'. Afectarea ung"ială.#. 0lcera ii bucale./. /ncefalita.

49 A8 :8 '8 #

@ . 'are dintre următoarele microorganisme pot 3 implicate =ndeclan;area artritei reactive9

A. Mersinia pseudotuberculozis.

:. 0reoplasma ureal ticum.'. :ordetella pertussis.#. 'lostridium diOcile./. 5eisseria gonorr"orae.

49 A8 :8 #

+


26/438


27/438

reumatismale acuteA. "acrolidele$. (etraciclinele%. Penicilinele,. %e azolinele!. Aminoglicozidele

+ăspuns corect %@?. Indica i cu ce se face pro3la%ia secundară =n febrareumatismală acută9

A. :enzatin benzilpenicilina G:. Lincomicină'. rimetoprim#. 5itrofurantoină/. 5or>. Selectaţi criteriile O$#IGA(O+II de diagnostic al ebrei reumatismaleA. 6carlatina recentă:. Febra'. Prezen a sindromul in5. Selectaţi valvele cel mai recvent a ectate în endocardita reumaticăFA. 7itrală:. ricuspidă'. Aortală#. 7itrală ;i tricuspidă/. Aortală ;i pulmonara

4ăspuns corect9 A8 '

-


28/438

5>7. "arcaţi tipurile de su luri prezente în endocardita reumatică A. Sistolic uncţional:. 6istolic apical organic'. Protodiastolic#. 7ezodiastolic apical/. #iastolic =n punctul /rb

4ăspuns corect9 :8 #8 /

5>H. #a stabilirea diagnosticului de pericardită exudativă contribuieA. /%amenul auscultativ:. /lectrocardiogra3a'. /c"ocardiogra3a#. 4adiogra3a cutiei toracice/. Punc ia pericardului

4ăspuns corect9 '8 #

5>3. "arcaţi enunţurile corecte privind eritemul marginatA. 6e =nregistrează frecvent =n cadrul febrei reumatismale:. /ste tranzitoriu'. /ste pruriginos#. /ste migrator/. 'uloarea păle;te la presiune

4ăspuns corect9 :8 #8 /

5>2. %on irmarea in ecţiei streptococice poate i e ectuată prinA. !xamen obiectiv$. !xamen O+# endoscopic%. %ultivarea din exudatul aringian,. %ercetarea anticorpilor antistreptococici!. $iopsia ţesuturilor a ectate

+ăspuns corect %= ,

5>6. Indicaţi semnele ec/ocardiogra ice ale endocarditei reumaticeA.


29/438

5>8. "arcaţi indicaţiile pentru remedii AINS în ebra reumatismală acutăA. %ardită cu activitate minimă$. Pancardită%. Artrită ără cardită,. Activitatea înaltă a procesului reumatic!. #ipsa valvulopatiilor reumatice preexistente

+ăspuns corect A= %1,?. 7arca i indica iile tratamentului simptomatic al cazurilor gravede coree 6 den"am9

A. %orticosteroizi$. Sedative%. Anticonvulsivante,. Neuroleptice!. Antidepresive

+ăspuns corect $= %= ,

01/. )are dintre următorii factori de risc sunt incriminaţi netiologia gutei:a< 6e%ul feminin,< 6e%ul masculinc< !iperuricemia

d< Factori de mediu8 cum ar 3 clima ;i urbanizareae< 6edentarismulRăspuns corect: c

001. Afectarea oculara nt lnită la pacienţii cu gută constă n:

a< 6clerita,< /piscleritac< Glaucomd< 5u este caracteristice< 'ataracta

@


30/438

Răspuns corect: d

000. )are dintre următoarele articulaţii sunt cel mai frec entafectate n gută:

a< Articula ii interfalangiene distale,< Articula ii interfalangiene pro%imalec< Articula ii metacarpofalangiened< Articula ii genunc"iie< Articula ii metatarsofalangiene IRăspuns corect: e

002. 6n mecanismul de instalare a gutei se identi&căurmătoarele procese:a< Ini ial se afectează celula endotelială,< Penetrarea ura ilor =n lic"idul sinovialc< Fibrobla;tii secretă multă 3bronectinăd< 7astocitele in"ibă 3brobla;tiie< 7onoDinele =mpiedică dezvoltarea 3brozeiRăspuns corect: ,

003. 4rintre criteriile diagnostice pentru gută se numără:a< Limitarea mi;cărilor coloanei lombare =n plan sagital ;i frontal,< steoporoza

c< Prezen a to3lor8 ce con in microcristale ale acidul uric (con3rmatămicroscopic)d< 6acroileita de3nită radiologice< Limitarea e%pansiunii cutiei toraciceRăspuns corect: c

*,


31/438

00$. )riteriul morfologic n gută se consideră:a< 5oduli Asc"oft,< 5oduli sler

c< 5oduli reumatoizid< 5oduli Geberdene< 5oduli tofaceeRăspuns corect: e

00(. *odulii gutoşi =to&i< sunt formaţiuni ce conţin resturi

de celule# leicocitele şi:a< 'olagen,< !idro%iapatităc< Acidul uricd< Lipoproteidee< 'ristale '"arcot& Le denRăspuns corect: c

00 . In>uria tofusurilor n guta poate & re?ectată de ni elulcrescut de:a< Factorul Fon Rillenbrant,< Factorul reumatoidc< Factorul !ageman

d< 'olesterole< Acidul uric =n sBngeRăspuns corect: e

*1


32/438

005. @uta este o maladie determinată de anomalia nnăscutăsau do, ndită a meta,olismului:a< Glucidic,< Purinic

c< !idricd< /lectrolitice< /nergeticRăspuns corect: ,

00-. ;roziuni osoase 8punc'ed out"# con&rmată radiologic#este criteriul esenţial pentru:a< 6pondilita anc"ilozanta,< Lupus eritematos sistemicc< Artrita reumatoidăd< 4eumatism articular acute< GutăRăspuns corect: e

00/. )are preparate se folosesc n tratamentul accesuluiacut de gută:a< Antiin


33/438

021. )are dintre următoarele reprezintă crirterii dediagnostic ale gutei acute ela,orate de către )olegiulAmerican de Reumatologie:a< Prezen a cristalelor caracteristice de acidul uric =n lic"idul sinovial,< Artrita simetrică9 interesarea simultană bilaterală a acelora;iarticula ii cu durata de cel pu in săptămBnic< In


34/438

a< #& penicilamin,< 'olc"icinc< 0ricazad< 4azburicaza

e< AllopurinolRăspuns corect: c# d

02$. Afectarea neurologică la pacienţii cu gută e cauzată de:a< Ateroscleroza vaselor cerebrale,< '"ist popliteu disecant

c< Parapareză prin to3 =n spa iul e%tradural sau ligamentele galbened< 6indrom de canal carpian sau tarsiane< Insu3cien a vertebro&bazilarăRăspuns corect: ,# c# d

02(. )are dintre următorii factori se presupune a & implicaţi n apariţia 'iperuricemiei:a< Administrarea medicamentelor,< abacismulc< Abera ii geneticed< Alimenta ie8 cu e%ces de purinee< Abuz de etanolRăspuns corect: a# c# d# e

02 . )e aspecte radiologice ale degetelor pot & prezente la,olna ii cu gută:a< 'alcinoza esuturilor moi,< steoliza falangelor

*2


35/438

c< 'alci3cări intraosoased< steo3tee< /roziuni osoase Jpunc"ed&outHRăspuns corect: c# e

025. Indicaţi anomaliile de la,orator care apar n gută:a< !iperuricemie,< !iperuricozuriec< Proteinuried< !ipercolesterolemie

e< !ipertrigliceridemieRăspuns corect: a# ,

02-. )are dintre următoarele a&rmaţii pri ind modi&cărilede la,orator cu guta sunt corecte:a< 're;terea vitezei de sedimentare a eritrocitelor la ma$oritateapacien ilor cu boală activă,< 5ivelurile serice de IgA sunt frecvent crescutec< 're;terea nivelului acidului uricd< Anticorpii antinucleari sunt constant prezen ie< 're;terea nivelului proteinei ' reactive la ma$oritatea pacien ilorcu boală activăRăspuns corect: a# c# e

02/. Tratamentul uricozuric n guta include administrareade:a< #& penicilamin,< 'olc"icinc< Azatioprin

*+


36/438

d< :enzbromarone< ProbenecidRăspuns corect: d# e

031. )are articulaţii sunt interesate cel mai rar n gută:a< Articula ii mici ale mBinilor,< Articula ii fe eic< Articula ii genunc"iid< Articula ii co%ofemuralee< Articula ii plantare

Răspuns corect: ,# d

030. 6n grupul artritelor microcristaliene sunt incluseurmătoarele# cu eBcepţia:a< Gutei,< Artritei reactivec< Artritei psoriaticed< Artropatiei prin "idro%iapatităe< 'ondrocalcinozeiRăspuns corect: ,# c

032. )riteriile diagnostice n guta sunt următoarele# cueBcepţia:

a< 'ulturi negative pentru bacterii =n lic"idul sinovial,< 'on$unctivitac< Glomerulonefritad< 7ai mult de 1 acces de artrită acută =n anamnezăe< ume3erea asimetrică a unei articula ii

*


37/438

Răspuns corect: ,# c

033. )are preparate se folosesc n tratamentul accesuluiacut de gută:

a< Antiin


38/438


39/438


40/438

A. (ratamentul corticosteroid$. In ecţiile acute virale%. !xpunerea la soare,. Intoxicaţiile cu substanţe c/imice!. Surmena;ul izic şi psi/oemoţional.

R& ?,C,@,E

148. Manifestările neurolo(ice în lu us eritematos sistemic se caracteri%ea%următoarele&

A. Polineuropatie$. )emipareze%. %onvulsii,. Pseudoepilepsie!. !lectroence alograma normală.

R& A,?,C,@

149. Următoarele afirmaţii des re re%enţa anticor ilor în lu us eritematossistemic sunt corecte&

A. (itrul anticorpilor antinucleari KANAL este crescut$. (itrul anti-A,Ndc este crescut= recvent se asociază cu ne ropatia lu%. Anticorpii anti +o KSS-AL apar în sindromul S;ogren,. Anticorpii mar*er pentru lupus eritematos sistemic sunt anti-A,Ndc ş

anti-Sm!. Anticorpii anti +NP se asociază cu risc mic de ne ropatie lupică.

R& A,?,C,@1


41/438

1


42/438

,. Nou-născuţii emeilor cu lupus eritematos sistemic sunt /ipotro ici!. emeile cu avorturi spontane în antecedente se pot trata cu doze mar

corticosteroizi.R& A, ?, E

0(5. Tratamentul lupus eritematos sistemic cu citostatice

urmăreşte:A. %ontrolul bolii active$.


43/438

A. /demaSierea tegumentului:. InduraSia tegumentului'. eleangiectazii#. /ritem cutanat/. ofuTi

4ăspuns9 A8:8'

1 . 'e aspecte radiologice ale degetelor pot 3 prezente la bolnaviicu sclerodermie9

A. 'alcinoza Sesuturilor moi:. steoliza falangelor'. steoporoza periarticulară#. steo3te/. Periostită

4ăspuns9 A8:8'

1 *. 6indromul 4a naud se =nt=lneste la pacienSii cu9A. Gută:. steoartroză'. 6clerodermie#. Lupus eritematos sistemic/. Artrita reumatoidă

4ăspuns9 '8#8/

1 2. 'are dintre următorii autoanticorpi pot 3 depistaSi =nsclerodermie9

A. Antinucleari:. Anti 6cl&-,'. Anti A#5dc#. Anti centromer/. Anti o1

4ăspuns9 A8:8#

1 +. Un tratamentul sindromului 4a naud se pot utiliza9

A. 5ifedipina:. #rotaverina'. 4eopoliglucina#. Propranolol/. Prostaciclina4ăspuns9 A8 /

2*


44/438

1 . #iagnosticul pozitiv al dermatomiozitei se face pe urmatoarelecriterii8 cu e%cepSia9

A. 6lăbiciune musculară simetrică:. 'reTterea enzimelor serice de origine musculară'. #istrucSie osoasă#. Anomalii electromiogra3ce/. 5ecroză musculară4ăspuns9 '

1 -. 6imptoamele de re


45/438

/. 7icroabcese musculare4ăspuns9 A8:8'8#

1-1. Un fazele tardive ale dermatomiozitei e%plorarea morfologică amuTc"ilor poate relata9

A. Fibrozare musculară:. Atro3e perifasciculară'. 'alcinoză#. 7iocite Anicicov (celule cu nuclei alungiti)/. 'elule Asc"o

4ăspuns9 A8:8'

1- . Un polimiozită imunosupresia se utilizează =mpreună cucorticoterapia =n caz de9

A. Apari ie a manifestărilor pulmonare

:. Intoleran ă de megadoze de prednizon'. Forme refractare la corticoterapie#. Afectarea cordului/. Insu3cien ă renală

4ăspuns9 A8:8'8#

1-*. 7anifestări cutanate patognomonice =n dermatomiozită sunt9A. 4as" malar:. 4as" facial'. /ritemul marginat#. Papule Gottron/. /ritemul nodos

4ăspuns9 :8#

1-2. 'riteriile bolii mi%te a Sesutului con$unctiv includ următoarele8cu e%cepSia9

A. enomenul +a9naud

$. &lcere digitale%. Sinovita,. Sclerodactilia!. Prezen a anticorpilor &5+NPț+ăspuns $

1-+. AlegeSi manifestarea clinică speci3că bolii mi%te a Sesutuluicon$unctiv9

2+


46/438

A. +as/ malar $. enomenul +a9naud%. Papule Gottron,. Noduli subcutana iț!. artropatia Jacoud+ăspuns $

1- . AlegeSi a3rmaSiile corecte despre afectarea renală =n cadrulbolii mi%te a Sesutului con$unctiv9

A. !ste considerată mani estare rară a bolii$. recvent se mani estă prin glomerulone rită subacută%. Are un prognostic mai bun comparativ cu ne rita lupică,. Se mani estă prin pielone rită cronică!. +ată înaltă a evolu iei spre stadiul terminal al bolii cronice renaleț

+ăspuns A= %

1--. Alegerea tratamentului patogenetic la pacienSii cu boala mi%tăa Sesutului con$unctiv depinde de9

A. Severitatea mani estărilor renale$. Activitatea bolii%. (itrul autoanticorpilor ,. Simptomele prezente!. Starea unc ională ale organelor a ectateț+ăspuns $= ,= !

1-?. AlegeSi a3rmaSiile corecte despre prognosticul pacienSilor cuboala mi%tă a Sesutului con$unctiv9

A. ,epinde de sexul pacientului$. ,epinde de a ectarea cutanată prezentă%. ,epinde de complian a pacientuluiț,. !ste= de obicei= avorabil!. !ste= de obicei= ne avorabil+ăspuns %= ,

1-@. 7odi3carea oculară speci3că sindromului 6$ogren este9A. Neurita nervului optic$. +etinopatia

2


47/438

%. Anomalii ale ductului lacrimal,. ero talmia!. &veita anterioară+ăspuns ,

1?,. 7anifestarea cutanată =nt=lnită =n sindromului 6$ogren este9A. Noduli subcutana iț$. +as/ malar %. !ritem nodular ,. Purpura palpabilă!. Paniculită+ăspuns ,

1?1. 'riteriile diagnostice ale sindromului 6$ogren includ9A. Semne oc/iului uscat$. $iopsia pozitivă a glandei salivare minore%. Acidoză renală tubulară,. %re terea 0S) i proteinei % reactiveș ș!. Prezen a anticorpilor antiSmț+ăspuns A= $

1? . :iopsia glandei salivare minore =n sindromul 6$ogrendemonstrează9A. Sialoadenită ocală$. In iltrat eozino ilic%. In iltrat lim ocitar ,. #im om non)od;*in!. Necroză ibrinoidă+ăspuns A= %

1?*. 0rmătoarele modi3cări imune pot 3 frecvent observate =ncadrul sindromului 6$ogren9

A. Anticorpii AN%A$. actorul reumatoid%. Anticorpi antiA,N,. %rioglobuline!. Anticorpi antinucleari

2-


48/438

+ăspuns $= !

1?2. ratamentul local al manifestărilor glandulare =n sindromul6$ogren include9

A. &nguente antiin lamatorii$. %orticosteroizi%. #acrimi arti iciale,. +emedii antibacteriene!. +emedii anti ungice+ăspuns %= ,= !

1?+. ratamentul patogenetic al sindromul 6$ogren include9A. %orticosteroizi

$. Preparate antibacteriene%. +ituximab,. %itostatici!. Anticoagulante+ăspuns A= %= ,

1? . 'are indici de laborator sunt caracteristici pentru osteoartroză9A Anemia$ #eucocitoza% #eucopenia, (rombocitoza! Indicii normaliK!L

1?-. /numeraSi preparatele condroprotectoare utilizate =ntratamentul osteoartrozei9

A ,iclo enac$ Indometacina% %ondroitina iGlucozaminaș, %iclo os amida! )idroxi*loroc/inaK%L

1??. 4edoarea matinală din osteoartroză durează9A 2-H> min

2?


49/438

$ H> min-5 oră% 5-7 ore, 7-2 ore! (oată ziuaKAL

1?@. 6tadiului I al artrozei după ellgren ;i Lourence (1@+-) =icorespunde următoarele caracteristici9

A. Lipsa modi3cărilor.:. Ungustarea moderată a spa iului articular8 osteo3te multiple.'. 7odi3cări radiologice incerte.#. 7odi3cări pronun ate (spa iul intraarticular practic nu sedetermină8 osteo3te masive)./. 7odi3cări minimale C =ngustarea ne=nsemnată a spa iuluiintraarticular8 osteo3te unice.

(/)

1@,. Pentru osteoartroza nodulară este caracteristic9A. Prezen a osteoporozei difuze.

:. PrezenSa nodulilor !eberden Ti :ouc"ard.'. #evia ia ulnară.#. Prezen a c"istului :ascDer./. Predispozi ia genetică.

(:)

1@1. Factorii care in


50/438

/. Perioada anului.(A)

1@ . Procesul degenerativ din osteoartroză se caracterizează prin9

A. 'onduce adesea la anc"ilozare.:. Are o evolu ie rapidă.'. Are o evolu ie lentă8 insidioasă.#. #ebutul este de regulă acut8 manifestat prin sinovită./. 6e manifestă prin insau :ouc"ard./. #eformarea =n Nspate de cămilăH.

(#)

1@2. Un osteoartroza m=inii se afectează predominant9A. Articula iile cubitocarpiană:.Articula iile metacarpofalangiene II 8 III.'. Articula iile metacarpofalangiene IQ.#. Articula iile radiocarpiene./. Articula ia rizomelică a policelui.(/)

+,


51/438

1@+. 'are din următoarele antiin


52/438

A. 7icrotraumatizarea continuă a articula iei.:. 6indromul de "ipermobilitate.'. Infec ia cronică cu 6treptococul beta "emolitic.#. Predispozi ia genetică.

/. bezitatea.KA= $= ,= !L

,,. 'aracterul ereditar al osteoartrozei este mai remarcabilpentru 9

A. steoartroza nodulară la nivelul m=inilor.:. Artroza coloanei vertebrale.

'. Artroza genunc"iului.#. 'o%artroza./. Artroza umărului.

(A8 #)

,1. steoartroza secundară include următoarele9

A. steoartroza posttraumatică.:. steoartroza secundară afec iunilor congenitale articulare.'. 6indromul "ipermobilită ii.#. Artroza nodulară a m=nii./. steoartroza din cadrul maladiilor metabolice .

(A8 :8 '8 /)

, . Pentru osteoartroza genunc"iului sunt caracteristiceurmătoarele 9

A. #ureri de tip mecanic.:. Limitări func ionale.'. 4edoare articulară V *, min.

+


53/438

#. 4edoare articulară W *, min./. 'repita ie.

(A8 :8 #8 /)

,*. 'are sunt de regulă primele simptome ce indică prezen aosteoartrozei9A. 4edoarea matinală p=nă la *, min:. ume3erea articula iei'. 'repita ia#. #urerea.

/. ulburări de statică.(A8 #)

,2. 6emnele clinice =n stadiul avansat al gonartrozei sunt9A. #eforma ia =n NvarusH a articula iilor:. #eformaSia =n NvalgusH a articula iilor.'. 6inovită cronică.#. Instabilitatea articula iei./. '"ist :acDer.(A8 :8 #)

,+. /numeraSi caracteristicele durerii de tip mecanic9A. 6e intensi3că noaptea.:. endin ă de ameliorare =n repaus.'. Asocierea cu redoarea matinală mai mult de 1 oră.#. Apari ia de regulă =n rezultatul unei traume din anteceden ă./. Apare la mobilizarea aticula iei.(:8 /)

+*


54/438

, . #urerea din co%artroză se caracterizează prin 9A. ApariSia durerilor =n timpul mersului.:. /ste calmată de ortostatism .

'. /ste calmată de repaus.#. 5u este determinată de stadiul radiologic/. 6e intensi3că =n a II&a $umătate a nop ii.(A8 ')

,-. Un gonartroză se recomandă de evitat următoarele activităSi9

A. /%erci iile la sol.:. /%erciSiile acvatice.'. Genu


55/438

:. 4estabilirea =năl imii cartila$ului intraarticular.'. Pro3la%ia instabilită ii articula iei afectate.#. #ispariSia in ,S

b. 5.5 ,Sc. -5.2 ,Sd. -7.> ,Se. -7.2 ,SRăs uns corect& E

010. Indica i eț resia clinică a osteo oro%ei&a. ebra b. racturile de ragilitatec. durere la percu ia osoasățd. tetaniae. slăbiciunea pronun atăț

Răs uns corect& ?

012. #ecesitatea %ilnică a !itaminei @ la ersoane cu ! rstă D> unită i interna ionaleț ț b. 8>> unită i interna ionaleț țc. :>> unită i interna ionaleț ț

++


56/438

d. B>> unită i interna ionaleț țe. 5>>> unită i interna ionaleț ț

Răs uns corect& C

014. $corul T la densitometria @E-A este&a. masa totală a esutului ososț

b. riscul de racturi de ragilitate în următorii 5> ani= exprimat în procenc. numărul de devia ii standard ale densită ii minerale osoase K,"OL aț ț țvaloarea de v1r la un individ t1năr sănătos

d. numărul de devia ii standard ale densită ii minerale osoase măsurate ț ț țsubiec ii sănăto i de aceea i v1rstă i sexț ș ș ș

e. doza de iradiere utilizatăRăs uns corect& C

01


57/438

c. v1rsta Q62 anid. de icitul de vitamina ,e. umatul

Răs uns corect& A, @, E

019. $electa i *isfosfona ii utili%a i în tratamentul modern al osteo oro%ei&ț ț ța. alendronat b. etidronatc. zolendronatd. clodronate. ibandronat

Răs uns corect& A, C, E

00:. Care sunt afirma iile corecte entru ! rful masei osoase&ța. reprezintă masa osoasă acumulată în timpul cre terii organismuluiș b. actorul genetic este principalul determinant al eic. este atinsă la începutul K emeiL sau mi;locul Kbărba iL decadei a H-aț țd. depinde în primul r1nd de actorii de mediue. reprezintă densitatea osoasă maximală în orice moment în timp

Răs uns corect& A, ?, C

001. Care sunt cau%e ale osteo oro%ei secundare&a. artrita reumatoidă b. cure prelungite cu corticosteroizic. alcoolismul

d. osteoartrozae. diabetul za/arat tip 5Răs uns corect& A, ?, C, E 000. Acti!itatea osteoclastelor este stimulată de&

a. +AN'# b. osteoprotegerinac. parat/ormonuld. I#-5= I#-6e. testosteronul

Răs uns corect& A, C, @

002. Osteo oro%a se oate manifesta rin&a. sc/imbări de inutăț b. de orma ia cutiei toracicețc. tume iere articularăd. scăderea înăl imiițe. dezvoltarea anemiei eriprive

+-


58/438

Răs uns corect& A, ?, @, E

004. 5a%e ale ciclului de remodelare osoasă sunta. induc ieț b. activare i resorb ieș țc. inversie i ormare osoasăș

d. mineralizaree. constituireRăs uns corect& ?, C, @

00


59/438

22-. )are din următoarele mecanisme patogenetice *+ estecaracteristic pentru asculitele sistemice9

A. Formarea comple%elor imune circulante Ti depozitarea lor =nperetele vascular

:. #ezvoltarea unui proces in


60/438

230. )are din următoarele manifestări clinice nu fac partedin criteriile A)R pentru granulomatoza cu poliangeită=Degener


61/438

23$. )are din următoarele modi&cări imunologice estecaracteristică pentru asculita IgA =Fenoc' G 7c'oenlein


62/438

235. %in care categorii de asculite face partegranulomatoza cu poliangeită =Degener


63/438

2$1. )are din următoarele manifestări clinice suntcaracteristice pentru asculitele aselor de cali,ru mare9

A. 7ononeurita multiple%

:. 6u


64/438

A. #urerile abdominale uneori pronunSate8 ce pot simulaabdomenul acut:. Purpura "emoragică palpabilă la nivelul membrelor inferioare'. r"ita

#. 'ecitatea (orbire)/. Artrita# %

2$$. @ranulomatoza cu poliangeită =Degener< face partedin:

A. Qasculitele vaselor de calibru mediu:. Qasculitele A5'A C asociate'. Qasculitele 'I' C asociate#. Qasculitele vaselor de calibru mic/. Qasculitele vaselor de divers calibru

#%.

2$(. )are din următoarele tactici terapeutice suntconsiderate e&ciente n tratamentul granulomatozei cupoliangeită =DegenerDg>zi p=nă laobSinerea efectului cu reducerea ulterioară a dozei

'. Antiinsăptăm=nă#. AntiinDg>zi peros *&+ zile cu reducerea treptată a dozelor/. 4itu%imab săptăm=nal 2 săptăm=ni =n asociere cu doze mari de'6

2


65/438

# ;.

2$ . 4uls terapia n tratmentul asculitelor sistemice seefectuează cu:

A. Prednisolon ,8+ C 1 mg>Dg>zi per os Y ab. PlaZuenil ,,mg zi:. 6ol. 7et"ilprednisolon 1,,, mg>zi i>v * zile Y 6ol.' clop"osp"amid 1,,, mg.'. 6ol. 7et"ilprednisolon +,, mg>zi + zile Y 6ol. ' clop"osp"amid1,,,mg>zi.#. ab. Azatioprin 18+ C mg>zi Y ab. Prednisolon 1mg>Dg>zi/. 7ofetil micofenolat gr>zi Y tratament e%tracorporal

(plasmafereză)# ).

2$5. Hactorii etiologici suspectaCi n etiologia asculitei prinIgA =Fenoc' G 7c'oenlein< sunt:

A. Factorul bacterian (6treptococi8 sta3lococi8 7icoplasme8Legionella al.)

:. Factorul viral (Qirusul /pstein&:arr8 Parvovirusul :1@ et al.)'. ulburări endocrine (disfuncSie tiroidiană8 dezec"ilibruestrogenic8 androgenic)#. 'orelaSia cu antigenul !LA C : -/. Administrarea unor medicamente8 vaccinări

A# # ;.

2$-. )e nu este ade ărat pentru manifestările cutanate dinasculita prin depozite de IgA =Fenoc' G 7c'oenlein< 9A. /rupSiile debutează preferenSial la nivelul membrelor inferioare:. /rupSiile au de regulă caracter necrotizant'. 7anifestările cutanate sunt frecvente la nivelul feSei8 g=tului

+


66/438

#. Frecvent purpura este asociată cu artrite la nivelul membrelorinferioare/. #e regulă erupSiile cutanate sunt =nsoSite de prurit

# )# ;

2$/. )are din următoarele a&rmaCii despre granulomatozaeozino&lică cu poliangeită = )'urg G 7trauss< suntade ărate9

A. Face parte din vasculitele A5'A C pozitive:. /ste o vasculită indusă de prezenSa comple%elor imune

circulante

'. Face parte din vasculitele granulematoase#. 5u este asociată cu afectări ale tractului respirator/. PacienSii frecvent suferă de astm bronTic

A#)#;

2(1. 6n care din următoarele asculite sistemice este maise er afectat sistemul respirator9

A. Un vasculita prin depozite IgA (!enoc" C 6c"oenlein):. Un granulematoza eozino3lică cu poliangeită ('"urg C 6trauss)'. Un poliarterita nodoasă !:Q& asociată#. Un granulomatoza cu poliangeită (Regener)/. . Un poliarterita nodoasă neasociartă cu infecSia !:Q.

#%

*;HR L @I;

$oala cronică renală%S


67/438

5. %el mai ne avorabil actor de progresie a bolii cronice renale este

a. Pruritul

b. )ematuria

c. Proteinuriad. $acteuria

e. &ricosuria

+ăspuns %

7. ,ouă cele mai recvente cauze care duc la instalarea bolii cronice renale terminale sun

a. Alergiile i diabetulș

b. In ec iile i diabetulț ș

c. ,iabetul i /ipertensiunea arterialăș

d. In ec iile i /ipertensiunea arterialăț ș

e. ,iabetul i obezitateaș

+ăspuns %

H. %auza exclusiv genetică care duce la instalarea bolii cronice renale terminale este

a. ,iabetul za/arat

b. Sindromul Alport

c. $oala polic/istică renală autozomal dominantă

d. $oala polic/istică renală autozomal recesivă

e. )ipertensiunea arterială

+ăspuns %

3. %auza principală de deces la pacien ii cu boala cronică renală terminală suntț

a. %omplica iile cardiovasculareț

b. Anemia

c. Insu icien a /epaticăț

d. &remia

-


68/438

e. Sepsis

+ăspuns A

2. %e stadiu de boala cronică renală con orm clasi icării ',ORI va avea un bărbat cu ratiltrării glomerulare de 7H ml?min?5.8Hm7

a. 5 b. 7

c. H

d. 3

e. 2

+ăspuns ,

6. Pacientul cu boala cronică renală stadiul 3 sau 2 poate necesita administrarea deeritropoietină pentru managementul

a. Anemiei

b. Neutropeniei

c. Pancitopeniei

d. (rombocitopeniei

e. )ipoproteinemiei

+ăspuns A

8. %are categorie de medicamente reduc recven a complica iilor cardiace= rezisten a vț ț ț peri erică i secre ia de reninăș ț

a. ,iuretice

b. -blocante

c. T5-blocante

d. $locan ii canalelor de calciuțe. In/ibitorii enzimei de conversie angiontenzinici

+ăspuns !

:. Proteinuria este un actor de risc pentru progresia boala cronică renală

a. %are poate i modi icat

?


69/438

b. %are nu poate i modi icat

c. Proteinuria nu este actor de risc pentru boala cronică renală

d. Proteinuria apare doar în boala cronică renală stadiul 2

e. Proteinuria are un actor pronostic avorabil

+ăspuns A

B. Pentru a calcula rata iltrării glomerulare prin di erite ormule în practica clinică coeste nevoie de a cunoa te următorul indice bioc/imicș

a. %reatinina serică

b. &reea serică

c. Proteina generală

d. Potasiul seric

e. Sodiul seric

+ăspuns A

5>. )iper*aliemia= acidoza= /iperlipidemia= /iperuricemia i malnutri ia în boala cronică ș țsunt consecin aț

a. )ematuriei

b. Oliguriei

c. &remieid. )ipertensiunii arteriale

e. Insu icien ei /epaticeț

+ăspuns %

55. Prin ce mecanism se consideră că in/ibitorii enzimei de conversie a angiotensinei redu proteinuria

a. ,ilatarea arteriolei e erente cu scăderea presiunii intraglomerulare

b. Scăderea /ipertensiunii arteriale sistolice

c. Scăderea /ipertensiunii arteriale diastolice

d. "ic orarea reabsor iei Na în tubii colectoriș ț

e. In/ibarea directă a reninei

+ăspuns A@


70/438

57. %are dieta se va recomanda pacientului cu /ipertensiune arterială i rata iltrării glomșU52 ml?min?5.8Hm7F

a. ,ieta ără particularită iț

b. ,ietă /ipocaloricăc. ,ietă /iposodată

d. ,ietă săracă în grăsimi i /ipocaloricăș

e. ,ietă /iposodată= /ipo*alemică i /ipoproteicăș

+ăspuns !

5H. Pacien ii cu care maladii vor reprezenta ma;oritatea în departamentul de dializă pe plțmondialF

a. $olile polic/istice renale

b. Glomerulone rita cronică

c. )ipertensiunea

d. ,iabetul za/arat

e. &ropatia obstructivă

+ăspuns ,

53. Pe ce cale se recomandă de a administra preparatele de ier la pacien ii cu boala cronțrenală complicată cu anemie ierode icitară F

a. Per os

b. Intravenos

c. Intraarterial

d. Subcutanat

e. Sublingual

+ăspuns $

52. %auza principală a anemiei la pacien ii cu boala cronică renală esteț

a. Sinteza unei cantită i mici de eritropoietinaț

b. Sinteza de anticorpi contra eritropoietinei

-,


71/438

c. Sinteza de anticorpi contra receptorilor eritropoietinei de pe celulele progenitoaeritrocitelor

d. Sinteza unei eritropoieină de ectă

e. +ăspunsul inadecvat al celulelor progenitoare a eritrocitelor la eritropoietină

+ăspuns A

56. %are clasi icare se utilizează pentru stadializarea boala cronică renală

a. NV)A

b. ',ORI

c. +I #!

d. A'IN

e. "ogensen+ăspuns $

58. %are este cea mai e icientă metodă de substitu ie a unc iei renaleț ț

a. )emodializa

b. ,ializa peritoneală

c. )emoabsorb iaț

d. (ransplantul renale. Plasma ereza

+ăspuns ,

5:. (ermenul de uremie desemnează în general

a. %oncentra ia ureei în plasmăț

b. %oncentra ia ureei în s1ngeț

c. %re terea creatininei în sîngeșd. Sindromul clinic care rezultă din pierderea marcată a unc iei renaleț

e. %re terea acidului uric în s1ngeș

+ăspuns ,

5B. %auza principală a anemiei la pacien ii cu boala cronică renală esteț

-1


72/438

a. ,iminuarea sintezei de eritropoietină

b. Prezen a in/ibitorilor eritropoietineiț

c. )emoliza

d. Pierderile sangvine gastro-intestinale

e. ,e icitul de acid olic i de vitamina $57ș

+ăspuns A

7>. Scăderea ratei iltrării glomerulare se consideră iziologică

a. #a persoanele în etate

b.


73/438

+ăspuns ,

%"

7H. Pentru a stabili diagnosticul de boala cronică renală este nevoie de una din următoarecircumstan eț

a. Scăderea ratei de iltrare glomerulară U6> ml?min?5.8Hm7

b. Prezen a unei leziuni renale demonstrată prin modi icări mor opatologice= imțsau de laborator KproteinurieL

c. Pacientul trebuie să aibă peste 8> de ani

d. Să se determine ureea serică crescută

e. Pacientul este supus unei metode cronice de suplinire a unc iei renaleț

+ăspuns A$!

73. $oala cronică renală terminală este stabilită atunci c1nd

a. +ata iltrării glomerulare este U 52 ml?min?5.8Hm7

b. +ata iltrării glomerulare este U 72 ml?min?5.8Hm7

c. +ata iltrării glomerulare este U H2 ml?min?5.8Hm7

d. Pacientul este supus dializei peritoneale cronice

e. Pacientul este supus /emodializei cronice

+ăspuns A,!

72. %are sunt contraindica iile pentru a e ectua transplant renalț

a. )ipertensiunea

b. In ec ia )I0ț

c. %ancer cu metastaze

d. 0îrsta Q2> ani

e. "aladii severe care nu se vor îmbunătă i după transplantul renalț

+ăspuns %!

76.


74/438

b. %re terea dimensiunilor renaleș

c. Scăderea luxului sanguin renal

d. In ec ii ale tractului urinar mai rareț

e. Proteinuria p1nă la 2>> mg?zi i glicozuriaș

+ăspuns A$!

78. actorii de risc modi icabili pentru progresia bolii cronice de rinic/i sunt

a. Sexul i greutatea mică la na tereș ș

b. actorii genetici

c. Proteinuria

d. )ipertensiunea arterială

e. Glicemia i greutatea corporalăș

+ăspuns %,!

7:. actori de risc nemodi icabili în pentru progresia bolii cronice de rinic/i sunt

a. Sexul

b. actorii genetici

c. Proteinuria

d. Gicemiae. 01rsta

+ăspuns A$!

7B. Pentru estimarea rata iltrării glomerulare în practica clinică se utilizează

a. ormula ",+, K"odi ication o ,iet in +enal ,iseaseL

b. ormula %oc*cro t-Gault

c. ormula %',-!PI K%/ronic 'idne9 ,isease !pidemiolog9 %ollaborationL

d. Proba +eberg

e. "ăsurarea eliminării prin urină a inulinei

+ăspuns A$%,

-2


75/438

H>. "anagementul bolii cronice renale terminale se ace prin

a. ,ializă peritoneală

b. )emodializă

c. (ransplant renal

d. Administrarea de /ormoni glucorticoizi

e. Administrarea de insulină

+ăspuns A$%

H5. %are sunt caracteristicele bolii cronice renale

a. %re terea creatinei sericeș

b. Scăderea ureei serice

c. ,iminuarea potasiului seric

d. Anemia

e. %re terea potasiului sericș

+ăspuns A,!

H7. Pentru managementul anemiei în boala cronică renală se e ectuează

a. Administrarea !ritropoietinei

b. Administrarea ierului intravenosc. Administrarea in/ibitorilor enzimelor de conversie

d. Administrarea potasiului per os

e. Administrarea in/ibitorilor direc i ai renineiț

+ăspuns A$

HH. %are sunt semnele /iper*aliemiei pe !%G

a. %omplexul R+S lărgit b. &nda ( înalte

c. %re terea intervalului P+ ș

d. (a/icardie supraventriculară

e. ,evierea axei cardiace spre st1nga

i. +ăspuns A$%

-+


76/438

H3. Pentru a încetini progresarea bolii cronice renale este important de a

a. %ontrola /ipertensiunea arterială

b. "ic ora proteinuriaș

c. +educere aportului alimentar de proteined. Administra solu ie iziologică parenteralț

e. Administra antiin lamatorii nesteroidiene

+ăspuns A$%

H2. %are din următoarele grupe de medicamente sunt considerate ne roprotectoare

a. In/ibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

b. $locan ii receptorilor angiontensinei IIțc. $locan ii canalelor de calciu di/idropiridinici Kca Amlodpina= Ni edipinaLț

d. Al a-blocan iț

e. $locan ii canalele de calciu non-di/idropiridinici Kca verapamil= diltiazemLț

+ăspuns A$!

H6. %are din următoarele medicamente sunt considerate de prima linie pentru controlul/ipertensiunii arteriale la pacien ii cu boala cronică renală asociată cu proteinurieț

a. In/ibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

b. $locan ii receptorilor angiontensinei IIț

c. $locan ii canalelor de calciu di/idropiridinici Kca Amlodipina= Ni edipinaLț

d. ,iuretice ca monoterapie

e. Agoni tii Tș 7 adrenergici W clonidina

+ăspuns A$

H8. ,in ce cauze in/ibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt considera i ne roproț

a. +educ presiunea intraglomerulară prin vasoconstric iei arteriolei e erenteț

b. +educ proteinuria

c. Scad valorile tensiunii arteriale

d. +educ ormarea de cito*ine= ca (G - = care au rol în glomeruloscleroză-


77/438

e. "ăresc presiunea intraglomerulară

+ăspuns A$%,

H:. ,e ce se recomandă de a restric iona aportul de Na%l în boala cronică renalăFț

a. Pentru a optimiza e ectul anti-proteinuric al in/ibitorilor enzimei de conversie angiontensinei= sartanelor i al blocan ilor canalelor de calciu non-di/idropiridiș ț

b. Pentru a controla tensiunea arterială

c. Pentru a reduce absorb ia de glucoză în tubii proximaliț

d. Pentru a optimiza procesul de eritropoieză

e. Pentru a reduce albuminuria

+ăspuns A$!

HB. Pentru tratamentul anemiei în boala cronică renală se utilizează

a. ,arbapoietina-T

b. %.!.+.A. W %ontinuous !r9t/ropoietin +eceptor Activator

c. !ritropoietina recombinată umană Kr)u!poL

d. %/elatorii de os or

e. In/ibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

+ăspuns A$%

3>. %are din următoarele măsuri se recomandă pentru încetinirea progresiei bolii cronice

a. %ontrolul tensiunii arteriale

b. +estric ia aportului de Na%lț

c. Abandonarea umatului

d. (erapie antiproteinurică

e. (erapie cu corticosteroizi

+ăspuns A$%,

35. %are sunt recomandările principale pentru încetinirea progresiei bolii cronice renale

a. %ontrolul tensiunii arteriale

b. (ratamentul cu in/ibitorii enzimei de conversie a angiotensinei--


78/438

c. +educerea proteinuriei

d. (erapie cu alopurinol

e. (erapie cu antiin lamatoare nesteroidiene

+ăspuns A$%

37. %are sunt consecin ele metabolice ale uremieiț

a. Insulinemie bazala crescută cu tendin ă la /ipoglicemieț

b. Scăderea toleran ei la glucoză şi /iperglicemii spontane prin rezisten ă crescutăț țesuturilor la ac iunea insulineiț ț

c. Necesitatea dozelor mai mari de insulină

d. )iperlipoproteinemie

e. %re terea acidului uric în urinăș

+ăspuns A$,

3H. %are sunt mani estările respiratorii cele mai recvente în boala cronică renală sunt

a. ,ispnee acidotică 'ussmaul

b. +espira ie %/e9ne-Sto*esț

c. Pleurezie uremică

d. Pneumonita uremică

e. $ron/opneumopatia cronica obstructiva

+ăspuns A$%,

33. %are sunt mani estările cardiovasculare cele mai recvente în boala cronică renală

a. %ardiomiopatia uremică

b. (ulburările de ritm şi de conducere

c. )ipertensiunea arterială

d. "iocardita

e. Sindromul Mol WPar*insonWM/ite

+ăspuns A$%

32. %are sunt mani estările /ematologice cele mai recvente în boala cronică renală

a. Anemie normocromă-?


79/438

b. Sindrom /emoragipar cauzat de dis unc ia trombocitelorț

c. (rombocitopenia în boala cronică renală terminală

d. #eucopenia

e. !ozino ilie

+ăspuns A$%

36. %are sunt mani estările neurologice cele mai recvente în boala cronică renală

a. !nce alopatia uremică

b. Neuropatie peri erică

c. Sindromul !*bom sau sindromul picioarelor nelini titeș

d. "iastenia gravis

e. Sindromul #esc/WN9/an+ăspuns A$%

38. %are sunt mani estările gastrointestinale cele mai recvente în boala cronică renală

a. )alena uremică KamoniacalăL

b. Gastrita uremică cu anorexie= dureri epigastrice= vărsături cu miros amoniaca

c. &lcer peptic datorită cre terii gastrinemieiș

d. Sindromul "allor9-Meisse. Acalazie

+ăspuns A$%

3:. %are sunt mani estările dermatologice cele mai recvente în boala cronică renală

a. Prurit uremic

b. %/iciură uremică

c. %al icilaxis sau arteriolopatia uremică calci iantăd. Acnee vulgară

e. ,ermatomicoze

+ăspuns A$%

-@


80/438

3B. %are din următoarele puncte sunt caracteristice pentru un pacient cu boala cronică reexamenul paraclinic

a. %reatinina crescută

b. &reea crescută

c. Anemia normocromă

d. +ata iltrării glomerulare scăzută

e. )ipo*aliemie

+ăspuns A$%,

2>. %are tulburări electrolitice pot i depistate la un pacient cu boala cronică renalăF

a. )ipo- sau /ipernatremie

b. )iper*aliemie

c. )ipo*aliemie

d. )ipocalcemie

e. )iper os atemie

+ăspuns A$,!

25. %e e ecte adverse pot avea in/ibitorii enzimei de conversie a angiotensineiF

a. (use

b. )ipotensiune

c. )iper*aliemia

d. Anemia ierode icitară

e. Pancitopenie

+ăspuns A$%

27. ,in ce motiv la pacien ii cu boala cronică renală se depistează un nivel scăzut de ierFț

a. )emoragii oculte gastrointestinale

b. )emoragii iatrogene cauzate de dializă

c. )emoptizie

d. )ematurii

e. )ematemeza

?,


81/438

+ăspuns A$

2H. %are sunt cauzele mai recvente ale anemiei la pacien ii cu boala cronică renalăFț

a. ,e icitul de ier

b. ,e icitul de vitamina $57

c. ,e icitul de acid olic

d. Pierderi cronice a s1ngelui

e. )ematuria

+ăspuns A$%,

(este insu icien a renală acutățC$

5. Ne ropatia intersti ială acută care generează insu icien a renală acută= este indusă ceț țrecvent de

aL Analgezice i antiin lamatoare nesteroidieneș bL Intoxica ia cu insecticide organocloruratețcL %eaiuri cu plante c/inezedL #itiaza renală bilateralăeL Antigene tumorale

+ăspuns corect A

7. Insu icien a renală acută de cauza glomerulară se mani estă clinic prințaL Oliguria cu purpură i ebra asociată sindromului de insu icien a renală acutăș ț bL Anurie= /iper/idratare= ebră= sindrom edematoscL Insu icien a renală acută asociată cu sindrom glomerularțdL (romboză bilaterală de venă renalăeL Proteinurie= /ematurie= anemie i insu icien ă renalăș ț

4ăspuns corect9 '

H. Insu icien a renală acută organică este produsă dețaL A ectarea unuia din segmentele ne ronului sau a vaselor bL Anomalii reversibile ale per uziei renalecL Polic/istoza renală autozomal dominantă a adultuluidL %onsumul de analgeziceeL (ratamentul cu /ipotensoare Kin/ibitorii enzimei de conversei a angiotensinei=

sartane= blocan i de %aLț

+ăspuns corect A

?1


82/438

3. "ani estările clinice ale insu icien ei renale acute din ne ropatia intersti ială acutț țsunt

aL !dem= proteinurie= /ipertensiunea arterială i insu icien a renală acutăș ț bL ,urere lombară unilaterală= ebra= pola*iurie= leucociturie= /ematurie= purpcL (use= ebra= sindrom /emoragipardL ebra= ras/ cutanat= artralgii= eozino ilie= cre terea creatininei serice i diurș ș

deseori conservată

eL !pigastralgii= leucocitoza= oprirea tranzitului intestinal= stare generală alteratcre terea creatininei sericeș+ăspuns corect ,

2. %are semne clinice lipsesc de cele mai deseori din evolu ie insu icien ei renale acuteț țnecroza tubulară acută

aL Oligoanurie= ebra= cre terea creatininei sericeș bL )ipertensiune= albuminurie sau /ematuriecL ,urere musculară= cre terea creatinin- os o*inazeișdL %ele legate de o patologie cauzalăeL ,es/idratare= vărsaturi= ebra

+ăspuns corect $

6.


83/438

aL In/ibitorii enzimei de conversie a angiotensinei bL %arbonat de calciucL )emodializădL Stoparea administrării de antiacideeL Nutri ie parenteralăț

+ăspuns corect %

5>. %are din următoarea mani estare sugerează insu icien a renală acutățaL Osteodistro ia renală bL NeuropatiacL %re terea rapidă a ureei i creatininei sericeș șdL +inic/ii mici sau cicatrici renale eviden iabile radiologicțeL Proteinuria ne rotică

+ăspuns corect %

55. Alege i a irma iile corecte re eritor la unc ia renală în insu icien a renală acută ț ț ț țaL Se alterează rapid bL Se alterează lentcL Nu are loc alterarea unc iei renalețdL Nu este înso ită de alterarea structurilor mor ologice ale rinic/ilor țeL %re te marcatș

+ăspuns corect A

57. %are este cea mai recvent înt1lnită orma a insu icien a renală acută după clasi icațetiopatogenetică

aL Intrinsecă bL PrerenalăcL ObstructivădL (oxicăeL In ec ioasăț

+ăspuns corect $

5H. Stadiul de debut a insu icien ei renale acută dureazățaL ,e la c1teva ore pînă la 7-H zile bL H-3 săptăm1nicL 5>-52 ziledL 7-H lunieL 7>-H> de minute

4ăspuns corect 9 A

53.


84/438

52. %are indice de laborator este caracteristic pentru începutul stadiului de recuperare alinsu icien ei renale acuteț

aL Normalizarea azotemiei bL Normalizarea /emoglobineicL Normalizarea diurezeidL Normalizarea tensiunii arterialeeL &reea crescută

4ăspuns corect9 A

56. Indica i recven a monitorizării diurezei la pacien i cu insu icien ă renală acută în staț ț ț țincipient

aL iecare 7-H ore bL iecare orăcL Odată în 73 de oredL iecare 3 oreeL iecare 57 ore

+ăspuns corect $

58. %are nivel de potasemia prezintă risc vital pentru pacientul cu insu icien ă renală acuțaL UH=2 m!X?l ără modi icări !%G bL Q8 m!X?l asociat cu modi icări !%GcL 6=2-8 m!X?l ără modi icări !%GdL 3 m!X?l ără modi icări !%GeL 2 m!X?l ără modi icări !%G

+ăspuns corect $

5:. Indica i măsura cea mai rapidă de a mic ora ' seric la pacientul cu insu icien ă renală ț ș ț

aL Insulină Y glucoză= gluconatul de calciu bL $icarbonat de sodiucL )emodializădL ,iuretice de ansăeL "anitol

+ăspuns corect A

5B. (ratamentul cel mai e icace al edemului pulmonar acut din cadrul insu icien e renalețeste

aL &ltra iltrarea prin /emodializă de urgen ăț bL Oxigenoterapia

cL NitroglicerinadL ,iuretice de ansăeL Antibioticoterapia

+ăspuns corect A

7>. Administrarea substan ei de contrast iodate poate provoca insu icien a renală acută pț țaL Necroză tubulară acută bL %re terea ratei iltrării glomerulareșcL Scăderea ratei iltrării glomerulare sub 52 ml?mindL "ecanisme autoimune

?2


85/438

eL )ipovolemie+ăspuns corect A

CM

75. !tiopatogenetic= insu icien a renală acută se împarte în țaL Prerenală bL IntrinsecăcL Postrenală KobstructivăLdL NormovolemicăeL Postin ec ioasăț

+ăspuns A$%

77. Necroza tubulară acută= drept cauză a insu icien ei renale acute= patogenetic se împț aL Isc/emică bL (oxicăcL AlergicădL In ec ioasățeL In iltrativă

+ăspuns corect A$

7H. Ne rita intersti ială acutăț drept cauză a insu icien ei renale acute= etiopatogenetic se îmțîn

aL Alergică bL In ec ioasățcL In iltrativădL Isc/emicăeL (oxică

+ăspuns corect A$%!

73. Printre semnele de des/idratare se numărăaL (urgorul cutanat redus bL )ipotensiunea arterialăcL $radicardia

dL Scăderea debitului urinar eL %re terea presiunii venoase centraleș+ăspuns corect A$,

72. %are dintre următoarele mani estări se pot înt1lni în insu icien a renală acută obstruțaL ,urerea lombară sau suprapubiană bL OliguriacL Proteinuria masivădL )ipertensiunea arterială severăeL )ipo os atemia marcată

?+


86/438

+ăspuns corect A$

76. Insu icien a renală acută intrinsecă poate să apară înțaL Glomerulone ritele acute bL Sindromul anconicL Ne ropatia toxică sau isc/emică acută Knecroza tubulară acutăLdL Ne ritele intersti iale acuteț

eL Glomeruloscleroza segmentală ocală+ăspuns corect A%,

78. Azotemia postrenală poate i determinată deaL Obstruc ia acută a arteriolelor a erenteț bL Obstruc ia unui ureter= dacă rinic/iul contralateral este unc ionalț țcL Obstruc ia ambelor ureterețdL Obstruc ia unui ureter= dacă rinic/iul contralateral este ne unc ionalț țeL Obstruc ia colului vezicalț

+ăspuns corect %,!

7:. Obstruc ia subvezicală a tractului urinar poate i produsă dețaL Adenomul de prostată bL %arcinomul de prostatăcL 0ezica neurogenădL #igatura accidentală a unui ureter eL )ipovolemie

+ăspuns corect A$

7B. Insu icien a renală acută mioglobinurică se poate înt1lni dupățaL (raumatisme extinse bL Isc/emie musculară Kde ex. după obstruc ii arteriale la nivelul membrelorLț

cL )ipertensiunea arterialădL "ielomul multiplueL )iperuricozurie

+ăspuns corect A$

H>. Alterarea unc iei renale în insu icien a renală acută duce la ț țaL +eten ie azotatăț bL ,ereglări /idroelectroliticecL ,ereglări acido-bazicedL )ipovolemieeL )idrone roza

+ăspuns corect A$%

H5. Stadiile evolutive ale insu icien ei renale acute suntțaL ,e debut bL ,e oliguriecL ,e restabilire a diurezeidL ,e recuperareKvindecareLeL %ronicizare

+ăspuns corect A$%,

?


87/438

H7. Indica i azele stadiului trei al insu icien ei renale acuteț țaL aza diurezei precoce bL aza poliuricăcL aza de debutdL aza oliguricăeL aza anurică

+ăspuns corect A$

HH. Obiectivele tratamentului insu icien ei renale acute suntțaL Prevenirea i înlăturarea cauzelor care ini iază insu icien a renală acutăș ț ț bL +estabilirea i îmbunătă irea unc iei renaleș ț țcL +eec/ilibrarea acido-bazică i /idro-electroliticășdL Prevenirea i combaterea complica iilor ș țeL Ne rectomie bilaterală


H3. !numera i principiile de terapie în cori;area dereglărilor /emodinamice la pacien i cuț ținsu icien ă renală acutăț

aL )emodilu ie arti icialăț bL Ameliorarea reologică sangvinăcL ,iureză or atățdL AntibioticoterapieeL (ratament de substitu ie unc iei renaleț ț

+ăspuns corect A$%

H2. (ratamentul nespeci ic al edemului pulmonar acut în insu icien a renală acută includțaL $ron/odilatatoare

bL "en inerea pacientului în pozi ia ez1ndăț ț șcL OxigenoterapiadL ,iuretice de ansăeL Nitroglicerina

+ăspuns corect $%,!

H6. Alege i indica iile absolute pentru ini ierea dializei la pacien i cu insu icien a renală ț ț ț ț țaL )iperpotasemie Q 6=2 mmol?l bL Acidoză metabolică severă Kp) U 8=7LcL Anuria Q 73 oredL )emoglobina serică U 5>> g?leL ,iureza Z 2>> ml?73 ore

4ăspuns corect9 A:

H8. %omplica iile uremiei în insu icien a renală acută suntț țaL Pericardită uremică bL !nce alopatie uremicăcL Anemie uremicădL )ipercalcemieeL Anurie

?-


88/438

4ăspuns corect9 A:

H:. actorii de risc implica i în apari ia insu icien ei renale acute secundară administrăriiț ț țsubstan elor de contrast iodate suntț

aL $oala cronică renală preexistentă bL Ne ropatia diabeticăcL %antită i excesive de substan ă de contrastț țdL )ipovolemieeL Obezitate


HB. Selecta i cauzele renale KintrinseciL de in;urie renală acută Kinsu icien ă renală acuț țaL Pancreatită acută bL Septicemie cu bacterii gram-negativecL Ne rită intersti ială alergicățdL #itiază ureterală

eL Glomerulone rită rapid progresivă4ăspuns corect9 '/

3>. Indica i mani estările speci ice pentru tabloul clinic a insu icien ei renale acuteț țaL Oligoanurie bL ,ebut acutcL )iper*aliemiedL )ipovolemieeL Paratiroidism secundar


35.


89/438

3H. Insu icien a renală acută isc/emică apare= cel mai recvent= dupățaL Interven ie c/irurgicală cardio-vascularăț bL (raumatisme severecL )emoragiidL SepticemiieL Administrarea aminoglicozidelor

răspuns corect A$%,33. Ne ropatia intersti ială acută din cadrul insu icien ei renale acute este o complica ie ț ț ț

tratamentul boliloraL #im oproli erative bL "ieloproli erativecL (romboembolice pulmonaredL Isc/emice renaleeL Polic/istice

răspuns corect A$

32. %are dintre următoarele medicamente trebuie evitate sau olosite cu precau ie la paciț ț/ipovolemiciF

aL ,iureticele bL In/ibitorii enzimei de conversie a angiotensinei IIcL Antiin lamatoarele nesteroidienedL 0itaminele din grupul $eL Antibioticele

răspuns corect A$%

36. %are dintre următoarele măsuri terapeutice sunt indicate la pacien ii cu insu icien ă rț țacută în stadiul de oligoanurie

aL +estric ia aportului de sare i de apăț ș bL +estric ia de glucidețcL +estric ia de proteinețdL ,ializa cu ultra iltrareeL ,oze mari de spironolactona

răspuns corect A,

38. Alege i indica iile ini ierii dializei în insu icien a renală acutăț ț ț țaL Angina pectorală la oligurici bL )iper/idratarea la oliguricicL ,es/idratarea extremădL )iper*aliemia severă la oliguricieL Poliuria care nu poate i controlată medicamentos

răspuns corect $,

3:. %are dintre următoarele categorii de actori etiologici pot duce la insu icien a renală ț prerenală

aL )ipovolemia?@


90/438

bL Sec/estrarea lic/idelor în spa iul extravascular țcL Scleroza tubilor dL Scleroza glomerulilor eL Proli erarea celulelor endoteliale renale

răspuns corect A$

@,


91/438

*;HR 4ATIIL;T+ +L I*T;R7TIJIAL; KI

I*H;)JIIL; TRA)T+L+I +RI*AR

)71. Un nefropatiile tubulo&interstiSiale sunt afectate preponderent9

a. [esutul interstiSial

b. ubii renali

c. Glomerulii renali

d. [esutul interstiSial Ti capilarele peritubulare

e. [esutul interstiSial Ti tubii subiacenSie

. 'are dintre căile de propagare enumerate este modalitatea cea maifrecventă de infectare a parenc"imului renalE

a. 'alea "ematogenă

b. 'alea ascendentă

c. 'alea limfaticăd. Prin continuitate

e. 'alea descendentă

b

*. 'are dintre următoarele situaSii reprezintă factori predispozanSie%traurinari ai pielonefritei cronice9

a. 4e


92/438

2. 'el mai frecvent factor ce predispune la dezvoltarea pielonefritei lagravide este9

a. %ompresia ureterală de către uterul măritb. 6căderea reactivităSii organismului

c. #ilatarea ureterală din contul sc"imbărilor "ormonaled. Anemia gesta ională

e. Anomalii de dezvoltare a rinic"ilor

'

+. Pielonefrita cronică mai frecvent este cauzată de9

a. Escherichia coli

b. 6treptococul beta&"emoliticc. Mycoplasma

d. Proteus mirabilis

e. :acilul piocianic ( Pseudomonas aeruginosa )

A

. Agentul cel mai frecvent implicat =n etiologia pielonefritei acute Tipielonefritei cronice =n acutizare este9

a. Proteus

b. Enterobacter

c. Serratia

d. Staphylococcus aureus

e. Escherichia coli

e

-. 'are este tabloul clinic caracteristic pielonefritei acute9a. ,ebut insidios b. ebră= risoane= lombalgiic. !deme palpebraled. Nicturiee. "anevra Giordano negativă

$

@


93/438

?. 'are test ne permite aprecierea funcSiei de 3ltrare a rinic"ilor9

a. estul 5eciporenco

b. estul \imniSDi

c. estul 4eberg

d. Proba cu trei pa"are

e. Pierderea nictimerală de proteine

c

@. Proteinuria =n pielonefritele acute este9

a. ]1g>l

b. masivă

c. ^ g>ld. ^* g>l

e. &* g>l

a

1,. 6electaSi a3rmaSia corectă referitor la urogra3a intravenoasă9

a. O eră date generale despre structura rinic/ilor= bazinetului= ureterelor= vezici

b. Nu o eră date despre unc ia renalățc. !ste obligatorie pentru stabilirea diagnosticului de pielone rită cronicăd. Nu este contraindicată în boala cronică renală stadiul 3-2 ',ORIe. Nu este contraindicată în caz de alergie la iod

A

11. Aprecierea sensibilităSii


94/438

1 . Un cazul pielonefritei cronice8 la e%amen "istopatologic8 permanentse depistează9

a. Atro ia epiteliului canalicular b. In3ltrat limfo"istiocitar al interstiSiului

c. Afectarea vaselor renale

d. Glomerulonefrită invazivăe. 6cleroză periglomerulară

:

1*. La o gravidă este prezentă bacteriurie ̂ 1, + 0>ml. Un acest caz seindică9

a. (ratament antibacterian= indi erent de tabloul clinicb. ratament antibacterian numai =n cazul prezen ei disuriei

c. ratament antibacterian numai =n cazul prezen ei leucocituriei

d. ratament balneo&sanatorial

e. Un absenSa tabloului clinic nu este indicat careva tratament

A

12. 6electaSi a3rmaSia corectă referitor la creTterea stabilă a tensiuniiarteriale la un bolnav cu pielonefrită cronică9

a. Poate avea locb. 5u se =ntBlneTte

c. 6e =ntBlneTte numai =n cazul dereglării funcSiei renale

d. Are loc numai =n cazul duratei bolii mai mari de * ani

e. Are loc numai =n cazul duratei bolii mai mari de + ani

A

1+. A3rmaSia He%istenSa mai multor abcese renale cu tendinSă decon


95/438

56. Pacientă= 3> ani= diagnosticată cu pielone rită cronică de mai mul i ani. #a următoațacutizare au apărut lombalgii= sub ebrilitate= disurie proteinurie >=>66 g?l= leuco2> c?v= bacteriurie. &rocultura a determinat E. coli în titru 5>8 b?ml. unc ia renală păstratăț%are medicament este cel mai util în acest caz

a. Ampicilina b. !ritromicina

c. %e alosporined. %o-trimoxazolule. %ipro loxacina

!

1-. 7ăsura de tratament obligatorie =n nefrita interstiSialăacută postmedicamentoasă9

a. Anularea medicamentului care a provocat reac ia alergicăț b. Administrare de antiin lamatoare nesteroidienec. (rans uzie de s1nged. %itostaticee. (ratament antibacterian

A

1?. #urata tratamentului cu antibiotice =n pielonefrita acutănecomplicată la femeile fără date clinice de calculi renali sau boliurologice asociate este de 9

a. * zile

b. - zile

c. 12 zile

d. 1 zile

e. săptămBni

c

)M1@. 6electaSi care dintre următoarele afecSiuni renale sunt incluse =n

grupul nefropatiilor tubulointerstiSiale9a. Ne ropatia tubulointersti ială prin agresiune medicamentoasă cronicăț b. Ne ropatia tubulointersti ială prin /ipersensibilitate la medicamentețc. Pielone rita cronicăd. Ne rite tubulointersti iale asociate cu boli imunologicețe. Sindromul Goodpasture

A=b=c=d

@+


96/438

,. 'are sunt indicaSiile pentru tratament c"irurgical =n pielonefritacronică =n acutizare9

a. Pione roză b. Parane rităc. Abces renald. %arbuncul renale. %/ist renal nein ectat

A=b=c=d1. _ocul bacterian din pielonefrita acută se caracterizează prin9

a. Prăbu;irea tensiunii arteriale

b. 6căderea diurezei

c. Acidoză metabolică

d. Alcaloză metabolică

e. !ipertensiune arterială

a8b8c

. 'are dintre următoarele afecSiuni fac parte din grupul nefropatiilortubulointerstiSiale9

a. Ne ropatia tubulointersti ială acută medicamentoasăț b. Ne ropatia de re luxc. Necroza tubulară acută toxicăd. Ne ropatia cu leziuni minimee. Ne ropatia obstructivă

A$%!*. 'are dintre următoarele afecSiuni fac parte din grupul nefropatiilortubulointerstiSiale9

a. Ig! ne ropatia b. Pielone rita cronicăc. Pielone rita acutăd. (uberculoza renalăe. Sindromul Goodpasture

A$%,

2. AfecSiuni asociate frecvent cu nefropatii tubulointerstiSiale cronicesunt9

a. !epatită cronică virală

b. #iabetul za"arat

c. Amigdalita cronică decompensată

d. 4e


97/438

e. Qasculitele sistemice

b8d

+. 'aracteristicile afectării interstiSiale8 care permit8 de altfel8 Tidiagnosticul diferenSial cu glomerulonefritele sunt9

a. AbsenSa proteinuriei semni3cativeb. AbsenSa "ipoproteinemiei

c. !ipertensiunea arterială severă

d. AbsenSa edemelor

e. PrezenSa piuriei sterile Ti a cilindrilor leucocitari

A:#/

. /lemente sugestive pentru prezenSa nefropatii interstiSiale sunt9

a. Absen a reten iei /idrosalineț ț b. Prezen a /ipertensiunii arterialețc. Absen a proteinurieițd. Proteinurie marcată Kpeste H g?ziLe. )ematurie marcată

A%-. /lemente sugestive =n favoarea diagnosticului de nefropatii

interstiSiale cronică sunt9

a. ,ebut insidios b. !volu ie ulminantățc. 0alori modeste ale proteinuriei Ksub 5-7 g?ziLd. Absen a /ipertensiunii arteriale severețe. !deme marcate

A%,?. Formele etiologice ale nefropatii interstiSiale sunt9

a. In ec ioaseț b. Alergicec. "edicamentoase

d. Asociate cu boli imunologicee. 0asculareA%,

7B. ,in grupul in ec iilor urinare ;oase ac parteța. Pielone rita acută b. Pielone rita cronicăc. Prostatitad. %istitae. &retrita

@-


98/438

c=d=e*,. #in grupul infecSiilor urinare =nalte fac parte9

a. &retrita b. Pielone rita acutăc. Pielone rita cronicăd. %arbuncul renale. Pione roza

$%,!

H5. actorii avorizan i generali ai in ec iei de tract urinar suntț ța. ,iabetul za/arat b. Sexul masculinc. +e luxul vezico-ureterald. #itiaza renalăe. 01rstele extreme Kcopii= v1rstniciL

A!* . Factorii favorizanSi locali (reno&urinari) ai infecSiei de tract urinar

sunt9

a. #itiaza renală b. ,iabetul za/aratc. +e luxul vezico-ureterald. Sexul eminine. Sarcina

A%**. 'are dintre persoanele de mai $os prezintă riscuri crescute de

infecSii de tract urinar9

a. Gravidele

b. ransplantaSii renalc. PacienSii cu litiază renală

d. :ărbaSii sub , de ani

e. PacienSii cu diabet za"arat

A:'/

*2. #intre circumstanSele care favorizează infecSiile tractului urinar facparte9

a. 6arcina

b. 6e%ul masculin

c. 4e


99/438

A'#/

*+. JQBrstele de riscH pentru pielonefrita cronică sunt9a. %opii în primii 7-H ani de via ă Kmal orma ii congenitaleLț ț b. Persoanele de sex eminin în perioada vie ii sexuale activețc. $ărba i în perioada vie ii sexuale activeț țd. emei după menopauză=e. $ărba i cu adenom de prostatăț

A$,!

* . PredispoziSia pentru infecSiile tractului urinar superior =n timpulsarcinii rezultă din9

a. 4educerea tonusului ureteral

b. 'reTterea tonusului ureteralc. 6căderea peristaltismului ureteral

d. :acteriuria asimptomatică

e. o%emia gravidică

A'#

*-. 7odi3cările tractului urinar =n timpul sarcinii sunt9

a. /strogenii favorizează re


100/438

*@. :acterii gram&negative care pot cauza pielonefrită acută sauacutizări ale pielonefritei cronice9

a. E. colib. Stafilococcus aureusc. Enterococcus saprophyticusd. Pseudomonas aeruginosae. Enterobacter

A,!

2,. Germenii incriminaSi cel mai des =n infecSiile urinare sunt9

a. Pseudomonas aeruginosab. E. colic. Chlamydia trachomatisd. Proteuse. Streptococcus saprophyticus

$=d=e

21. 'are sunt componentele de virulenSă Ti uropatogenitate ale E.coli 9a. Antigenul O b. Antigenul ' c. Antigenul )d. )emolizinelee. &reaza

A$,

2 . 'are sunt componentele de virulenSă Ti uropatogenitate aletulpinilor de E. coli 9

a. )emolizinele b. Aerobactinac. &reazad. Proteazae. Adezinele

A$!

2*. 'are sunt factorii de virulenSă bacteriană care in


101/438

22. 'are sunt factorii care favorizează menSinerea microorganismuluipatogen =n căile urinare9

a. PrezenSa de protoplaTti Ti L&forme

b. Fenomenul adeziunii bacteriene

c. bstrucSia căilor urinare

d. 6inteza anticorpilor urinarie. Poliuria

A:'

2+. 'are sunt factorii de apărare ai tractului urinar9a. lora periureterală sapro ită b. luxul urinar

c. p)-ul bazic vaginald. 0alvele vezico-ureteralee. Activitatea sexuală

A$,

2 . 'are sindroame clinice pot 3 prezente =n pielonefrită cronică9

a. 0rinar

b. Algic

c. o%ico&infecSios

d. 5efrotice. 5efritic

A:'

2-. 'are dintre semnele clinice enumerate mai $os se =ntBlnesc =npielonefrita cronică =n acutizare9

a. Febrab. a"icardia

c. #isuria Ti polaDiuria

d. Adenopatia ing"inală

e. 6ensibilitate la palparea ung"iului costovertebral

A:'/

1,1


102/438

2?. abloul clinic =n pielonefrita acută poate include9

a. Febră

b. 7acro"ematurie

c. #isurie

d. #ureri lombare

e. 6indrom nefrotic

A'#

2@. /numeraSi acuzele posibile prezentate de bolnavii cu pielonefrităcronică =n acutizare9

a. Febră

b. 6lăbiciune generală

c. #iminuarea ponderii

d. #urere lombară

e. #isurie

A:#/

+,. riada clinică clasică pentru pielonefrita acută sau pielonefritacronică =n acutizare include9

a. ebră b. Polidipsiec. #ombalgiid. Piuriee. &rină /ipercromă

A%,

+1. 'are dintre semnele clinice enumerate mai $os se =ntBlnescpielonefrita cronică =n acutizare9

a. Febra

b. a"icardia

c. #isuria si polaDiu

Teste in Limba Romana La Medicina Interna2

Documents

Transcript of Teste in Limba Romana La Medicina Interna2