Teste Grile Fiziologie Colorate (2) (1)
Transcript of Teste Grile Fiziologie Colorate (2) (1)
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa TEL./FAX: 0241-605050 E-mail: [email protected]: http://www.pharmaovidius.ro
CATEDRA DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Nr. Inregistrare 396 / 14.01.2011
TESTE GRILĂ PENTRU
EXAMENUL LA DISCIPLINA FIZIOLOGIE SI FIZIOPATOLOGIE
SEMESTRUL I, SESIUNEA DE IARNĂ
Specializarea FARMACIE, Anul II
Şef Catedră DISCIPLINE FARMACEUTICE NR. I Prof. univ. dr. RODICA SIRBU
Şef Disciplină FIZIOLOGIE SI FIZIOPATOLOGIE
Conf. univ. dr. GABRIELA LILIOS
2010-2011
1
Universitatea “OVIDIUS” Constanţa SESIUNEA DE EXAMEN:Februarie 2011
Facultatea de Farmacie
Specializarea Farmacie
Disciplina:Fiziologie și Fiziopatologie
Tema: Conceptele de sănătate și boală.Patogenia bolilor
Întrebări tip complement simplu
1. Care dintre hormonii enumerați mai jos este considerat hormonul de stres:
A. ACTH
B. CRF
C. STH
D. CSR
E. TSH
2. Următorii termeni au fost introdusi de Hans Selye, în cadrul teoriei SGA, cu o exceptie:
A. factori stresori
B. distres
C. eustres
D. manifestari nespecifice
E. somatizarea unui afect
3. Constitutia și terenul unui individ pot fi influentate de urmatoarele elemente, cu o exceptie :
A. mostenirea genetica
B. sex
C. factori de mediu
D. profesie
E. vârsta
4. Una din afirmațiile urmatoare privind implicarea factorilor chimici în patogenie este falsa:
A. abuzul de antibiotice determina hipovitaminoze B
B. cortizonul și aspirina pot produce cancer gastric
C. abuzul de alcool afecteaza ficatul
D. fenilbutazona induce gastrita
E. cobaltoterapia induce imunodepresie
5. In evolutia unui SGA se produc urmatoarele manifestari cu excepția :
A. hipertrofia corticosuprarenalei
B. hemoragii și ulceratii gastrointestinale
C. involutie timico-limfatica
D. hiperglicemie
E. leucopenie cu eozinopenie
6. Urmatoarele afectiuni, cu o exceptie, fac parte din categoria bolilor cu determinism mixt:
A. diabet zaharat
B. hipertensiunea arteriala
C. cardiopatie ischemica
D. nevroze
E. tuberculoza
7. Alimentele pot reprezenta factori etiologici de boală în urmatoarele situatii cu excepția:
A. carenta în aminoacizi esentiali
2
B. exces de glucide
C. alterarea alimentelor
D. citricele și legumele
E. deficit de vitamine
8. Perioada prodromala se caracterizeaza prin :
A. dureaza aproximativ 7 zile
B. incepe cu primele semne manifeste de boală
C. incepe în momentul actiunii agentului patogen
D. este asimptomatica
E. se caracterizeaza prin prezenta febrei
9. Perioada de latenta a bolilor se caracterizeaza prin:
A. debuteaza cu febra
B. dureaza foarte putin
C. se numeste perioada de incubatie
D. dureaza de la aparitia manifestarilor specifice bolii pana la inceputul declinului lor
E. dureaza pana la vindecarea completa
10. Care dintre afirmațiile de mai jos este falsa:
A. perioada de convalescenta dureaza pana la vindecarea completa
B. perioada de latenta dureaza cateva zile în bolile virale
C. perioada de latenta dureaza cateva secunde în traumatisme
D. perioada de stare dureaza foarte putin deoarece apare declinul manifestarilor specifice bolii
E. perioada de latenta dureaza cativa ani în boala de iradiere
11. Urmatoarele boli sunt clasificate dupa criteriul anatomo-clinic, cu o exceptie :
A. boli excretorii
B. nefrite
C. nefroze
D. glomerulonefrite
E. nefropatii mecanice
12. Expunerea prelungita la temperatura scazuta induce urmatoarele mecanisme adaptative, cu
o excepție :
A. vasoconstrictie
B. activarea termogenezei
C. frison
D. stimularea proceselor metabolice
E. hipotensiune
13. Expunerea prelungita la temperatura crescuta induce urmatoarele tulburari, cu o exceptie :
A. arsura
B. vasodilatatie locala
C. modificarea permeabilitatii vasculare locale
D. acidoza tisulara
E. frison
14. Efectele tardive ale energiei radiante ionizante sunt urmatoarele, cu excepția :
A. modificari hematologice
B. arsuri
C. afectarea gonadelor
D. tumori maligne
E. tulburari psihice
3
15. Radiatiile ionizante afecteaza direct macromoleculele prin :
A. producere de radicali liberi toxici
B. ionizarea macromoleculelor
C. multiplicarea crescuta celulara
D. inhibarea mitozelor
E. modificarea radiosensibilitatii tesuturilor
16. Expunerea acuta la hipobarism induce urmatoarele mecanisme adaptative cu o exceptie :
A. tahicardie
B. polipnee
C. mobilizarea sangelui din depozite
D. modificarea diametrelor toracice
E. cresterea extractiei de oxigen la nivel tisular
17. Expunerea cronica la hipobarism induce urmatoarele mecanisme adaptative cu o exceptie :
A. tahicardie
B. cresterea capacitatii vitale
C. mobilizarea sangelui din depozite
D. poliglobulie
E. cresterea extractiei de oxigen la nivel tisular
18. Boala poate fi definită prin:
A. echilibrul mecanismelor homeostatice
B. constanța mediului intern
C. depășirea mecanismelor homeostazice
D. starea de bine și confort fizic ,psihic și social
E. absența reacțiilor de răspuns ale organismului uman la acțiunea agentului patogen
19. Care dintre următoarele este o caracteristică comună a bolilor:
A. homeostazia metabolico-funcțională
B. cauzalitatea
C. constanța mediului intern
D. echilibru individ-mediu
E. capacitatea nelimitată de adaptare
20. Manifestarea locală la acțiunea temperaturii scăzute este reprezentată de:
A. frison
B. activarea termogenezei
C. creșterea sudorației
D. vasoconstricție urmată de afectarea controlului vasomotor și vasodilatație consecutivă
E. scăderea concentrației intracelulare de sodiu
21. Expunerea organismului la acțiunea tempereaturii scăzute induce următoarea
manifestare generală sau sistemică:
A. în prima etapă sunt stimulate procesele metabolice
B. în prima etapă sunt inhibate procesele metabolice
C. inhibarea termogenezei
D. creșterea temperaturii la nivelul SNC
E. activarea termolizei
22. Sresul este:
A. răspunsul specific al organismului fața de orice fel de suprasolicitare
B. răspunsul psihic al organismului fața de orice fel de suprasolicitare
4
C. răspunsul somatic al organismului fața de orice fel de suprasolicitare
D. răspunsul nespecific al organismului fața de orice fel de suprasolicitare
E. răspunsul imun al organismului fața de orice fel de suprasolicitare
23. Reacțiile de sistem care apar în cadrul SGA (sindromului general de adaptare), ca
răspuns la diferiți agenți stresanți sunt următoarele, cu excepția:
A. hipertrofia corticosuprarenalelor
B. ulcerații la nivelul tractului gastro-intestinal
C. hipertrofie timico-limfatică
D. secreție crescută de corticoizi
E. hiperglicemie
24. Care este mesagerul de ordinul I care acționează asupra membranei postsinaptice:
A. AMPC
B. ATP
C. neurotransmițătorul
D. sodiu
E. potasiu
25. Următorii mediatori chimici sunt mesageri de ordinul I , cu o excepție:
A. acetilcolina
B. noradrenalina
C. AMPC
D. histamina
E. GABA
26. Boala poate fi definită prin:
A. echilibrul mecanismelor homeostatice
B. constanţa mediului intern
C. depăşirea mecanismelor homeostazice
D. starea de bine şi confort fizic, psihic şi social
E. absenţa reacţiilor de răspuns ale organismului uman la acţiunea agentului patogen
27. Claude Bernard a denumit plasma:
A. “mediul” în care trăiesc toate ţesuturile organismului
B. “ambianţa exterioară”
C. mediul interstiţial
D. hidrolimfa
E. hemolimfa
28. Conceptul de boală reprezintă:
A. un fenomen care se produce independent de particularităţiile biologice ale fiecărui bolnav
B. stabilitatea organismului uman la acţiunea agentului patogen
C. stabilitatea oscilantă a mecanismelor de reglare umorală
D. o tulburare a echilibrului între individ şi mediu
E. o stare de normalitate metabolico-funcţionalǎ, menţinutǎ cu ajutorul mecanismelor de
reglare
29. Sănătatea este definită de OMS ca fiind:
A. o stare de normalitate metabolico-funcţionalǎ, menţinutǎ cu ajutorul mecanismelor de
reglare
B. o tulburare a echilibrului între individ şi mediu
C. depăşirea mecanismelor homeostazice ale mediului intern
5
D. manifestarea de către organism a unui complex de reacţii de răspuns faţă de acţiunea
agentului patogen
E. starea de bine şi confort fizic, psihic şi social în absenţa oricărei boli sau infirmităţi
clinice
30. Din punct de vedere fiziopatologic boala prezintă câteva elemente comune, cum ar fi:
A. cauzalitatea care nu poate avea un rol determinant sau favorizant
B. manifestarea de către organism a unui complex de reacţii de răspuns faţă de acţiunea
agentului patogen
C. menţinerea homeostaziei mediului intern
D. echilibrul între starea de bine fizic, psihic şi social
E. absenţa reacţiilor de răspuns ale organismului uman la acţiunea agentului patogen
31. Prima caracteristică comună tuturor bolilor este reprezentată de:
A. manifestarea de către organism a unui complex de reacţii de răspuns faţă de acţiunea
agentului patogen
B. limitarea capacităţii organismului bolnav de adaptare la solicitările din mediu şi de
răspuns la noi agresiuni
C. modificarea sau tulburarea mecansimelor de reglare neuroendocrină
D. cauzele care stau la originea oricărei îmbolnăviri şi care în funcţie de interrelaţiile cu
organismul, sau independent de acesta, pot avea un rol determinant sau favorizant
E. activarea mecansimelor neuro-endocrine care determină fie un mecanism de adaptare-
apărare, fie dereglări metabolice, funcţionale sau chiar leziuni
32. Bolile pot fi clasificate în funcţie de criteriul anatomic în:
A. boli cardiovasculare
B. boli excretorii
C. boli pulmonare
D. nefroze
E. glomerulonefrite
33. Bolile pot fi clasificate în funcţie de criteriul anatomo-clinic în:
A. boli cronice
B. boli cardiovasculare
C. boli pulmonare
D. glomerulonefrite
E. boli congenitale
34. Terenul biologic este definit astfel:
A. este un ansamblu de caracteristici ale organismului matur
B. este un ansamblu de însuşiri ale organismului, aflat în diferite etape ale dezvoltǎrii sale
C. este modificarea sau tulburarea mecansimelor de reglare neuroendocrină
D. este manifestarea de către organism a unui complex de reacţii de răspuns faţă de acţiunea
agentului patogen
E. se referă la bolile genetice ereditare
35. Următoarele afirmaţii referitoare la etiologia bolilor sunt adevărate, cu excepţia:
A. factorii cauzali sau determinanţi potenţează intervenţia factorilor favorizanţi, conferind
permisivitatea mai mare a organismului faţă de îmbolnăvire
B. factorul ereditar - agentul patogen acţionează la antecesori, unde schimbă programul de
funcţionare al organismului, imprimând un deficit sau o disfuncţie
C. factorii favorizanţi, adjuvanţi - potenţează intervenţia factorilor determinanţi, conferind
permisivitatea mai mare a organismului faţă de îmbolnăvire
6
D. factorii de risc - sunt luaţi în consideraţie în totalitate pentru a susţine caracterul
multifactorial al afecţiunilor, numite adeseori "idiopatice", la care cauza adevărată nu este
cunoscută
E. Etiologia bolilor cuprinde totalitatea factorilor suspectaţi de a fi participanţi la producerea
îmbolnăvirii
36. Modificările locale sau generale produse de temperatura scăzută sunt următoarele, cu
excepţia:
A. Răcirea sau congelarea celulelor produce o afectare directă prin creşterea concentraţiei
intracelulare de sodiu
B. Răcirea lentă poate provoca vasoconstricţie urmată de afectarea controlului vasomotor
C. Răcirea bruscă poate provoca vasodilataţie consecutivă cu tulburări ale permeabilităţii
membranare
D. Răcirea lentă produce edemul celular şi tisular
E. Răcirea bruscă produce o vasoconstricţie prelungită cu creşterea consecutivă a
vâscozităţii sanguine şi apariţia tulburărilor de tip ischemic, infarctizare sau necroză
37. Afirmaţiile adevărate referitoare la acţiunea generală a temperaturii scăzute sunt
următoarele, cu excepţia:
A. într-o primă etapă se stimulează procesele metabolice şi termogeneza
B. a doua etapă este faza de depresiune cu scăderea arderilor
C. temperatura corporală generală creşte continuu prin procesele de termogeneză, indiferent
de timpul de expunere la temperatura scăzută
D. dacă timpul de expunere la temperatură scăzută este mare poate apărea tulburarea gravă a
activităţii sistemului nervos central (S.N.C.)
E. în cazurile grave se poate instala somnolenţa, coma şi în ultimă instanţă decesul
38. Expunerea unei suprafeţe mici a corpului la o temperatură foarte mare produce:
A. afectarea numai a stratului superficial al pielii, a dermului
B. pierderea masivă de fluide, nu şi de proteine plasmatice
C. o zonă de roşeaţă datorită vasodilataţiei locale
D. afectarea tuturor straturilor pielii (epiderm, derm, straturi subcutanate)
E. regenerarea celulară foarte rapidă şi apariţia flictenei
39. Efectele generale ale creşterilor termice sunt următoarele, cu exepţia:
A. intensificarea proceselor metabolice
B. acumularea de cataboliţi acizi
C. depăşirea posibilităţilor de adaptare ale debitului sanguin la intensificarea metabolismului
D. deficitul de oxigenare şi acidoza tisulară
E. vasoconstricţie prelungită cu creşterea consecutivă a vâscozităţii sanguine
40. Temperatura crescută, peste limitele superioare ale homeostaziei termice produce:
A. coagularea proteinelor
B. flictenă
C. vasoconstricţie
D. creşterea vâscozităţii sanguine
E. edem celular
41. Sindromul acut de iradiere are următoarele caracteristici:
A. se manifestă prin apariţia tumorilor maligne după 3 luni de la iradiere
B. apare după o perioadă de aproximativ 3 ani de la contactul cu radiaţiile ionizante
C. manifestările generale sunt nespecifice
D. se recunoaşte prin manifestările cerebrale, intestinale sau hematologice grave, având o
supravieţuire de 24 ore până la 2 luni
7
E. diagnosticul necesită examene biologice
42. Celulele susceptibile de a fi afectate primordial de radiaţiile ionizante sunt următoarele, cu
excepţia:
A. celulele musculare
B. celulele măduvei hematogene
C. spermatozoizii
D. celulele fetale
E. celulele mucoasei intestinale
43. La nivel sistemic, expunerea la temperaturi scăzute activează mecanismele de termogeneză
prin:
A. control neuro-endocrin coordonat de tiroidă prin eliberarea de TRH
B. stimularea sistemului nervos parasimpatic şi obţinerea frisonului
C. control neuro-endocrin coordonat de neuronii secretori anteriori ai hipotalamusului
D. stimularea hipofizei anterioare de către corpii bazali
E. stimularea sistemul nervos simpatic şi obţinerea unui efect calorigen prin frison
44. Epunerea acută la hipobarism determină următoarele mecanisme adaptative ale
organismului:
A. hipertrofia ventriculară
B. tahipneea şi tahicardia
C. creşterea capacităţii vitale creşterea dimensiunilor cutiei toracice
D. creşterea secreţiei de eritropoietină
E. bradipneea şi bradicardia
45. Epunerea cronică la hipobarism determină următoarele mecanisme adaptative ale
organismului:
A. bradipneea
B. eliberarea săngelui din splină
C. poliglobulie
D. tahicardie
E. bradipnee
46. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la etapele de evoluţie a bolilor:
A. perioada prodromală mai este denumită şi perioada de incubaţie
B. perioada prodromală sfârşeşte odată cu apariţia tuturor manifestărilor caracteristice bolii
C. perioada de convalescenţă durează de la apariţia tuturor manifestărilor caracteristice bolii
până la începutul declinului lor
D. perioada de latenţă începe odată cu primele semne manifeste de boală
E. perioada prodromală începe când simptomele clinice specifice bolii încep să scadă din
intensitate
47. Referitor la conceptele de sănătate și boală sunt adevărate afirmațiile:
A. „normalul” reprezintă un interval între anumite valori şi nu una fixă;
B. atunci când este tulburat,organismul nu îşi menţine „constanţa” printr-o contradicţie aparentă;
C. stabilitatea oscilantă a fost denumită de Cannon „homeopatie”;
D. boala se manifestă la fel pentru fiecare bolnav;
E. particularitățile biologice ale bolnavului nu au nici o legătură cu manifestarea bolii.
48. Referitor la conceptele de sănătate și boală sunt adevărate afirmațiile:
A. definiţia datǎ de OMS sǎnǎtǎţii pune accentul numai pe starea de bine fizic;
B. sǎnǎtatea reprezintǎ un echilibru între starea de bine fizic, psihic şi social într-un mediu benefic
pentru sǎnǎtate;
8
C. devierea de la starea de sănătate are loc numai sub acțiunea agenților patogeni;
D. sănătatea este menținuta fără ajutorul mecanismelor de reglare;
E. mecanismele de reglare mențin homeopatia mediului intern.
49. Referitor la caracteristicile bolilor sunt false următoarele răspunsuri:
A. prima caracteristică comună tuturor bolilor o reprezintă cauzalitatea;
B. a doua caracteristică importantă a bolii o reprezintă manifestarea de către organism a unui
complex de reacţii de răspuns faţă de acţiunea agentului patogen
C. o a treia caracteristică a bolii este modificarea sau tulburarea mecansimelor de reglare
neuroendocrină
D. ultima trăsătură caracteristică a bolii este limitarea capacităţii organismului bolnav de adaptare
la solicitările din mediu şi de răspuns la noi agresiuni
E. ultima trăsătură caracteristică a bolii este eliminarea capacităţii organismului bolnav de
adaptare la solicitările din mediu şi de răspuns la noi agresiuni.
50. Referitor la noțiunile de teren biologic , predispoziție și constituție sunt adevărate afirmațiile:
A. terenul biologic reprezintă suprafața biologică pe care se desfășoară procesele biologice;
B. însuşirile terenului conferǎ organismului calitatea de a da un rǎspuns general solicitǎrilor
mediului;
C. însuşirile terenului se regǎsesc în constituţia morfo-funcţionalǎ şi reactivitatea sa la stimuli;
D. însușirile terenului nu sunt înnăscute;
E. însușirile terenului nu sunt determinate genetic.
51. Clasificarea bolilor se face:
A. anatomic;
B. clinic;
C. anatomo-clinic;
D. după sistemul predominant afectat;
E. toate variantele de mai sus.
52. După criteriul anatomic există:
A. boli de ficat;
B. boli de rinichi;
C. boli de inimă;
D. boli de plămâni;
E. toate variantele de mai sus.
53. În raport cu sistemul predominant afectat există :
A. boli digestive;
B. boli excretorii;
C. boli cardiovasculare;
D. boli respiratorii;
E. toate variantele de mai sus.
54. Referitor la criteriul clinic sunt adevărate afirmațiile:
A. bolile subacute au o evoluţie de până la 3-6 zile;
B. bolile cronice duc întotdeauna la o moarte rapidă;
C. bolile acute au o evolutie scurtă, pânǎ la 2-3 luni;
D. bolile cronice au o evolutie de luni şi chiar ani de zile;
E. criteriul clinic se referă exclusiv la severitatea bolii.
55. Afirmațiile corecte cu privire la boli sunt:
A. bolile ereditare provin prin perturbarea gameţilor şi se transmit descendenţilor;
9
B. bolile ereditare sunt contagioase;
C. bolile congenitale debutează în primii ani de viață;
D. bolile dobândite sunt de natură ereditară;
E. bolile congenitale provin prin perturbarea gameţilor şi se transmit descendenţilor.
56. Următoarele afirmații sunt adevărate:
A. etiologia este partea fiziopatologiei care se ocupă cu studiul bolilor care duc la elucidarea
cauzelor şi al condiţiilor în care ele apar;
B. etiologia bolilor cuprinde totalitatea factorilor suspectaţi de a fi participanţi la producerea
îmbolnăvirii;
C. etiologia bolilor cuprinde totalitatea bolilor ce pot fi responsabile de moartea unui pacient;
D. etiologia bolilor nu este o ramură a fiziopatologiei;
E. nici unul din răspunsurile de mai sus nu este corect.
57. Nu face parte din factorii suspectati de producerea bolii;
A. factorul ereditar;
B. factorii cauzali sau determinanţi;
C. factorii favorizanţi, adjuvanţi ;
D. factorii de risc;
E. nici un răspuns nu este corect;
58. Alegeți afirmațiile corecte:
A. factorii cauzali sau determinanţi acţionează asupra organismului dar nu declanşează
îmbolnăvirea;
B. factorii favorizanţi, adjuvanţi potenţează intervenţia factorilor determinanţi, conferind
rezistență mai mare a organismului faţă de îmbolnăvire;
C. factorii de risc sunt luaţi în consideraţie în totalitate pentru a susţine caracterul multifactorial al
afecţiunilor, numite adeseori "idiopatice", la care cauza adevărată nu este cunoscută;
D. factorul ereditar agentul patogen acţionează la antecesori, unde schimbă programul de
funcţionare al organismului, imprimând un deficit sau o disfuncţie, peste care, la urmaşi nu se
grefează malformaţiile ulterioare;
E. agenții patologici nu sunt factori generatori de boală.
59. Afirmațiile false referitoare la agenții patogeni sunt :
A. pot fi exogeni;
B. pot fi endogeni;
C. pot fi meteorologici;
D. pot fi chimici;
E. pot fi sociali;
60. Următoarele afirmații sunt adevărate:
A. factorii endogeni se referă la bolile cauzate de flora intestinală;
B. factorii endogeni se referă la bolile ereditare;
C. factorii exogeni se referă numai la microorganisme
D. nu există nici o legătură între factorii endogeni și cei exogeni;
E. mediul social nu reprezintă un factor în etiologia bolilor.
61. Următoarele afirmații sunt adevărate:
A. agenţii mecanici acţionează prin efectul lor traumatic, distructiv, la nivel tisular, celular şi
subcelular, dezorganizând structurile funcţionale;
B. agenții mecanici au acțiune indirectă asupra algoreceptorilor:
C. variaţiile excesive ale temperaturii ambientale nu determină modificări locale şi/sau generale;
D. răcirea sau congelarea celulelor produce o afectare directă prin creşterea concentraţiei
intracelulare de potasiu ca rezultat al formării şi dizolvării cristalelor de gheaţă:
10
E. răcirea lentă poate provoca vasodilatație urmată de afectarea controlului vasomotor şi
vasoconstricție consecutivă cu tulburări ale permeabilităţii membranare.
62. Temperatura scăzută:
A. aceasta nu poate provoca edemul celular şi tisular;
B. scăderea abruptă a temperaturii produce o vasodilatație prelungită cu creşterea consecutivă a
vâscozităţii sanguine şi apariţia tulburărilor de tip ischemic, infarctizare sau necroză
C. dacă se continuă expunerea la temperatură scăzută vasodilataţia produce creşterea edemului,
fapt ce va duce la modificări degenerative ale tecii de mielină a nervilor periferici rezultând
modificări senzitive şi motorii;
D. acţiunea generală a temperaturii scăzute este, în ultima etapă, de stimulare a proceselor
metabolice şi deci a termogenezei;
E. duce la pierdere masivă de fluide și proteine plasmatice.
63. Temperatura crescută:
A. expunerea unei regiuni a corpului la o temperatură foarte mare duce la plasmedoxie;
B. atunci când expunerea are loc la temperaturi foarte crescute, apare o zonă de roşeaţă;
C. când zona expusă temperaturii crescute este întinsă, dar sub 15% din suprafaţa corporală,
tulburările generale pot fi atât de grave încât să contureze tabloul clinic al bolii arşilor şi se
poate ajunge, în unele cazuri, până la stare de şoc;
D. efectele generale ale creşterilor termice se traduc prin încetinirea proceselor metabolice, care de
cele mai multe ori depăşesc posibilităţile de adaptare ale debitului sanguin, realizând un deficit
de oxigenare;
E. încetinirea metabolismului, în condiţiile perfuziei deficitare, duce la acumularea de cataboliţi
acizi şi acidoză tisulară.
64. Energia radiantă ionizantă:
A. este reprezentată de orice formă de radiaţie capabilă de modificări electronice orbitale;
B. radiaţia ionizantă este emisă de razele X, razele gama, razele alfa şi beta ;
C. radiaţia ionizantă este emisă de neutroni, deuteroni, protoni, prioni;
D. efectele biologice ale acestor radiaţii se manifestă sub formă acută , cronică , efecte tardive;
E. toate răspunsurile sunt corecte.
65. Afecţiunile generate de radiaţii cuprind:
A. sindromul acut de iradiere se recunoaşte prin manifestările cerebrale, intestinale sau
hematologice grave, având o supravieţuire de 2 ore până la 4 luni;
B. efectele tardive pot surveni la distanţă în raport cu contactul cu radiaţiile ionizante (în medie
după 3 ani ) şi se manifestă prin modificări hematologice, afectarea gonadelor, tumori maligne,
tulburări psihice;
C. boala de iradiere cronică interesează numai persoana expusa la radiaţii;
D. efectul direct de ionizare asupra componenţilor chimici din structurile celulare, precum şi al
apei din celule nu a fost elucidat;
E. mecanismul prin care radiaţia ionizantă afectează celulele este complet cunoscut.
66. Hipobarismul:
A. este cunoscut sub numele de boala adâncimilor;
B. pe măsură ce scade altitudinea, scade presiunea parţială a oxigenului din aer;
C. pe măsură ce creşte altitudinea, scade presiunea parţială a oxigenului din aer
D. nu apar manifestări indiferent de înalţime;
E. expunerea la hipobarism nu determină nici un fel de fenomene compensatorii.
67. Factorii chimici:
A. plumbul prezintă o toxicitate crescută;
B. alcoolul are tropism pentru pancreas;
11
C. consumul excesiv de alcool poate duce la ciroza pancreatică;
D. intoxicațiile cu monoxid de carbon afecteaza numai persoanele în vârstă;
E. pompierii , minerii și fumătorii dobândesc imunitate față de monoxidul de carbon.
68. În general potenţialul patogen al unui microorganism depinde de :
A. numărul de microorganisme;
B. capacitatea gazdei de a se proteja;
C. sistemul imun al gazdei;
D. puterea de invadare şi de distrugere celulară a organismului gazdă;
E. toate răspunsurile de mai sus.
69. Următoarele afirmații sunt adevărate:
A. un loc aparte în rândul factorilor sociali îl ocupă uzul drogurilor psihotrope;
B. factorii sociali nu influențează metabolismul uman;
C. drogurile psihotrope sunt menite pentru relaxarea sistemului nervos;
D. consumul ocazional de droguri nu are efecte negative;
E. factorii sociali nu influențează starea de boală.
70. Cu privire la evoluția bolilor sunt adevărate afirmațiile:
A. perioada de stare începe odată cu momentul acţiunii agentului patogen şi durează până când
apar primele simptome manifeste de boală;
B. perioada de latență sfârşeşte odată cu apariţia tuturor manifestărilor caracteristice bolii;
C. perioada de convalescență durează de la apariţia tuturor manifestărilor caracteristice bolii până
la începutul declinului lor;
D. perioada de stare mai este denumită și perioada de incubație;
E. perioada de convalescenţă începe când simptomele clinice specifice bolii încep să scadă din
intensitate şi durează până la vindecarea completă.
Intrebari tip complement multiplu
1. Efectele energiei radiante ionizante asupra organismului sunt:
A. moarte celulara
B. embolii gazoase
C. hemoragii otice și hipoacuzie
D. teratogeneza
E. carcinogeneza
2. Modificarile adaptative în expunerea acuta la hipobarism sunt:
A. tahicardie
B. cresterea extractiei tisulare de oxigen
C. mobilizarea sangelui din depozite
D. cresterea capacitatii vitale
E. cresterea productiei de reticulocite
3. Modificarile adaptative în expunerea cronica la hipobarism sunt:
A. bradicardie
B. cresterea extractiei tisulare de oxigen
C. poliglobulie
D. cresterea capacitatii vitale
E. cresterea debitului cardiac
12
4. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la SGA sunt adevarate:
A. descris de Selye
B. cuprinde suma reactiilor de sistem, care apar în timpul unei expuneri la factori stresori
C. se manifesta printr-un mare numar de modificari morfofuncționale
D. apare mai ales la individul adult
E. se termina totdeauna prin boală
5. Urmatoarele afectiuni sunt consecinta unei leziuni biochimice ereditare :
A. hemofilia
B. diabetul zaharat
C. talasemia
D. HTA
E. pancreatita
6. Intoxicatia cu metanol determina urmatoarele :
A. depresia SNC
B. hipersimpaticotonie
C. orbire
D. cancer
E. astm bronsic
7. In evolutia bolilor infectioase se descriu urmatoarele etape:
A. perioada de latenta sau incubatie
B. o faza prodromala
C. perioada de stare
D. convalescenta
E. moarte clinica
8. Alegeti afirmațiile false:
A. radiatiile ionizante în doze mari au efect antiinflamator
B. radiatiile ionizante în doze mari au efect proinflamator
C. radiatiile ionizante în doze mici au efect antiinflamator
D. radiatiile ionizante în doze mici au efect proinflamator
E. efectul radiatiilor ionizante depinde de doza
9. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. efectele tardive ale radiatiilor ionizante asupra organismului apar, în medie, dupa 6 ani
B. efectele tardive ale radiatiilor ionizante asupra organismului se explica prin ionizarea
macromoleculelor cu aparitia unui exces de ATP
C. hipobarismul induce modificari adaptative asupra organismului datorita cresterii presiunii
partiale a oxigenului în aer
D. edemul cerebral este o complicatie majora a bolii inaltimilor
E. in expunerea cronica la hiperbarism avem poliglobulie adaptativa
10. Agentii nocivi ce determina starea de stres sunt următorii
A. somatici
B. bradicardia
C. psihici
D. hipotensiunea
E. sociali.
11. Efectele energiei radiante ionizante asupra organismului sunt:
A. moarte celulara
B. embolii gazoase
13
C. hemoragii otice și hipoacuzie
D. teratogeneza
E. carcinogeneza
12. Modificarile adaptative în expunerea acuta la hipobarism sunt:
A. tahicardie
B. cresterea extractiei tisulare de oxigen
C. mobilizarea sangelui din depozite
D. cresterea capacitatii vitale
E. cresterea productiei de reticulocite
13. Modificarile adaptative în expunerea cronica la hipobarism sunt:
A. bradicardie
B. cresterea extractiei tisulare de oxigen
C. poliglobulie
D. cresterea capacitatii vitale
E. cresterea debitului cardiac
14. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la SGA sunt adevarate:
A. descris de Selye
B. cuprinde suma reactiilor de sistem, care apar în timpul unei expuneri la factori stresori
C. se manifesta printr-un mare numar de modificari morfofuncționale
D. apare mai ales la individul adult
E. se termina totdeauna prin boală
15. Urmatoarele afectiuni sunt consecinta unei leziuni biochimice ereditare:
A. hemofilia
B. diabetul zaharat
C. talasemia
D. HTA
E. pancreatita
16. Sindromul general de adaptare presupune:
A. reactia de alarma care incepe prin hipersecretie de angiotensina
B. stadiul de rezistenta care incepe odata cu actiunea hormonilor corticosuprarenalieni
C. stadiul de rezistenta care se caracterizeaza printr-o limitare a posibilitatilor de raspuns
nespecific a organismului la noi agresiuni
D. stadiul de epuizare care nu este obligatoriu
E. reactivitatea specifica a organismului fata de unii agenti cauzali cu intentia de a restabili
homeostazia morfofuncționala a organismului
17. Perioada prodromala se caracterizeaza prin :
A. dureaza aproximativ 7 zile
B. incepe cu primele semne manifeste de boală
C. incepe în momentul actiunii agentului patogen
D. cuprinde atat manifestari specifice cât și manifestari clinice nespecifice de boală
E. se caracterizeaza prin prezenta febrei
18. Perioada de latenta a bolilor se caracterizeaza prin :
A. are durata variabila în funcție de natura agentului patogen
B. dureaza foarte putin
C. se numeste perioada de incubatie
D. dureaza de la aparitia manifestarilor specifice bolii pana la inceputul declinului lor
E. dureaza pana la vindecarea completa
14
19. Boala poate fi definită prin:
A. deficiența unuia din ansamblurile care mențin organismul în stare stabilă
B. constanța mediului intern
C. depășirea mecanismelor homeostazice
D. starea de bine și confort fizic, psihic și social
E. absența reacțiilor de răspuns ale organismului uman la acțiunea agentului patogen
20. Caracteristicile comune bolilor sunt reprezentate de:
A. modificarea mecanismelor de reglare neuroendocrină
B. manifestarea de către organism a unui complex de reacții de răspuns față de acțiunea agentului
patogen
C. cauzalitatea
D. capacitatea nelimitată de adaptare
E. echilibrul metabolico-funcțional
21. Expunerea organismului uman la temperatură scăzută induce următoarele manifestări
locale:
A. vasoconstricție urmată de vasodilatație cu tulburări ale permeabilității membranare
B. creșterea concentrației intracelulare de sodiu
C. tulburări microcirculatorii cu edem tisular
D. frison
E. inhibarea proceselor metabolice
22. Expunerea organismului la temperatură crescută induce următoarele mecanisme, cu
excepția:
A. inhibarea termogenezei
B. în prima etapă sunt inhibate procesele metabolice
C. activarea termolizei
D. activarea termogenezei
E. plasmexodie
23. Efectele biologice induse prin acțiunea energiei radiante ionizate asupra organismului pot
fi sub formă de:
A. sindrom acut de iradiere
B. boala cronică de iradiere
C. efecte tardive
D. sindrom general de adaptare
E. poliglobulie
24. Reacțiile nespecifice, de sistem, care apar în cadrul sindromului general de adaptare, ca
răspuns la diferiți agenți stresanți, se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
A. hemoragii la nivelul tractului gastro-intestinal
B. hipertrofie timico- limfatică
C. atrofia corticosuprarenalelor
D. secreție crescută de corticoizi
E. leucocitoză cu eozinopenie
25. Răspunsul la stres implică:
A. sistemul nervos vegetativ simpatic
B. sistemul nervos vegetativ parasimpatic
C. sistemul nervos central
D. sistemul endocrin : hipofiza și corticosuprarenala
E. sistemul imun
15
26. În funcţie de natura agentului patogen, de efectul şi de durata de acţiune, reacţiile de răspuns
faţă de acţiunea agentului patogen pot fi următoarele, cu excepţia:
A. generale şi/sau locale
B. specifice şi/sau nespecifice
C. determinante şi/sau favorizante
D. cu caracter adaptativ şi/sau lezional
E. acute şi/sau cronice
27. Boala poate fi definită ca fiind :
A. deficienţa unuia din ansamblurile care menţin organismul în stare stabilă
B. homeostazia mediului intern
C. o tulburare a echilibrului individ-mediu
D. o stare de normalitate metabolico-funcţionalǎ
E. modificǎrile mediului intern, generate de acţiunea agenţilor patogeni
28. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la elementele comune care fixează cadrul general al
conceptului de boală:
A. prima caracteristică comună tuturor bolilor o reprezintă cauzalitatea
B. manifestarea de către organism a unui complex de reacţii de răspuns faţă de acţiunea
agentului patogen reprezintă prima caracteristică comună tuturor bolilor
C. ultima trăsătură caracteristică a bolii este limitarea capacităţii organismului bolnav de
adaptare la solicitările din mediu şi de răspuns la noi agresiuni
D. modificarea sau tulburarea mecansimelor de reglare neuroendocrină este ultima
caracteristică a bolii
E. a doua caracteristică importantă a bolii o reprezintă manifestarea de către organism a unui
complex de reacţii de răspuns faţă de acţiunea agentului patogen
29. În funcţie de criteriul anatomic bolile se clasifică în:
A. boli acute
B. boli dobândite
C. boli de rinichi
D. boli de ficat
E. boli congenitale
30. În funcţie de criteriul anatomo-clinic bolile pot fi:
A. nefrite
B. boli subacute
C. boli cronice
D. artroze
E. faringite
31. În raport cu sistemul predominant afectat există următoarele boli:
A. de ficat
B. excretorii
C. cronice
D. cardiovasculare
E. bronşite
32. Referitor la bolile clasificate după criteriul clinic, sunt adevărate afirmaţiile:
A. bolile cronice au o evoluţie scurtă, până la 2-3 săptămâni
B. bolile subacute au o evoluţie de până la o săptămână
C. bolile acute au o evolutie scurtă, pânǎ la 2-3 săptămâni
16
D. bolile cronice au o evolutie de luni şi chiar ani de zile.
E. bolile acute au o evoluţie de până la 3-6 săptămâni,
33. Referitor la bolile clasificate după criteriul momentului apariţiei în ontogeneză, sunt false
afirmaţiile:
A. bolile congenitale provin prin perturbarea gameţilor şi se transmit descendenţilor
B. bolile ereditare debutează în perioada dezvoltării intrauterine( embrionară şi fetală),
C. Boli dobândite - apărute în cursul vieţii, după naştere
D. Boli dobândite sunt induse ca urmare a interacţiunii dintre organism şi factorii agresivi
din mediul de viaţă
E. Boli congenitale debutează în perioada dezvoltării intrauterine( embrionară şi fetală),
34. Bolile se clasifică în funţie de criteriul etiologic în:
A. boli traumatice
B. boli de ficat
C. boli de iradiere
D. boli infecţioase
E. boli congenitale
35. Evidenţiere factorilor cauzali sau determinanţi ai bolilor presupune:
A. investigaţii paraclinice ţintite
B. o anamneză bine condusă
C. un examen obiectiv minuţios al bolnavului
D. o permisivitate mai mare a organismului faţă de îmbolnăvire
E. ca agentul patogen să acţioneze întâi la antecesori
36. Factorii endogeni nu sunt:
A. mecanici
B. termici
C. chimici
D. de cauză genetică
E. biologici
37. Agenţii mecanici acţionează:
A. direct asupra algoreceptorilor
B. prin consecinţele determinate de trecerea în circulaţia generală a produşilor rezultaţi din
distrucţiile celulare
C. generând modificări în activitatea mecanismelor neuroendocrine de integrare
D. generând hemoragii şi reacţii inflamatorii aseptice care se pot suprainfecta
E. prin stimularea proceselor metabolice şi deci a termogenezei
38. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la controlul neuro-endocrin al termogenezei:
A. neuronii magnocelulari ai hipotalamusului secretă TRH-ul care stimulează direct tiroida
B. neuronii parvocelulari ai hipotalamusului secretă TRF-ul care stimulează hipofiza
anterioară să secrete TSH
C. hipofiza anterioară secretă hormonul tireotrop care stimulează tiroida să secrete TRH
D. glanda tiroidă secretă tiroxina care are efect de stimulare al metabolismului bazal
E. tiroxina stimulează glandele suprarenale să producă mai multe catecolamine
39. La nivel sistemic, expunerea la temperaturi scăzute activează mecanismele de termogeneză
prin controlul neuro-endocrin, astfel:
A. Hipotalamusul anterior stimulează hipofiza posterioară să secrete hormonul tireotrop B. Hipofiza anterioară este stimulată de TRF să secrete TSH C. Glanda tiroidă, stimulată de TRF-ul eliberat de hipofiză, secretă tiroxina
17
D. Tiroxina eliberată de către tiroidă stimulează glandele suprarenale să secrete
eritropoietina E. TRF-ul, eliberat de hipotalamusul anterior, stimulează hipofiza anterioară să secrete TSH
40. Expunerea la temperaturi crescute produce:
A. plasmedoxie
B. local-inflamaţie C. sistemic-mecanisme de termoliză D. sistemic-mecanisme de termogeneză E. flictene
41. Efectele generale ale creşterilor termice pot fi:
A. intensificarea proceselor metabolice
B. deficitul de oxigenare produs datorită depăşirii posibilităţiilor de adaptare a debitului
sanguin la intensificarea metabolismului
C. acumularea de cataboliţi acizi datorită scăderii metabolismului bazal
D. ionizarea macromoleculelor
E. acidoza tisulară datorită intensificării metabolismului, în condiţiile perfuziei deficitare
42. Efectele biologie ale radiaţiilor se manifestă sub formă:
A. cronică- sindromul de iradiere
B. acută – efectele tardive
C. cronică- boală de iradiere
D. efectele tardive
E. acută- sindromul de iradiere
43. Radiaţiile ionizante pot afecta macromoleculele pe două căi:
A. indirect – prin ionizarea macromoleculelor
B. direct - când apa este ionizată cu producerea de radicali liberi toxici pentru macro
C. direct - prin ionizarea macromoleculelor
D. indirect - când apa este ionizată cu producerea de radicali liberi toxici pentru
macromolecule
E. indirect – când creşte concentraţiei intracelulare de sodiu
44. Expunerea acută la hipobarism determină:
A. creşterea capacităţii vitale B. polipnee C. tahicardie D. tahipnee E. policitemie
45. Expunerea cronică la hipobarism:
A. tahicardie
B. eliberarea sângelui din depozite C. policitemie D. creşterea diametrului toracelui E. creşterea extracţiei de oxigen la nivel tisular
46. Hipobarismul şi hiperbarismul determină tulburări:
A. ale aportului de oxigen
B. ale solubilităţi gazelor în celule
C. ale perfuziei tisulare
D. ale solubilităţii gazelor în umori
18
E. ale coagulării proteinelor
47. În intoxicaţia cu monoxid de carbon se întâlnesc următoarele simptome:
A. greaţă
B. vărsături
C. cefalee
D. fatigabilitate
E. bradicardie
48. Potenţialul patogen al unui microorganism depinde de:
A. producerea de enzime
B. producerea de cataboliţi utili
C. patogenitatea sau virulenţa microorganismului
D. inducerea unor reacţii de hipersensibilitate
E. puterea de regenerare celulară a organismului gazdă
49. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la periada de latenţă a bolii:
A. mai este denumită şi perioadă prodromală
B. poate dura căteva secunde în cazul otrăvurilor
C. este simptomatică întotdeauna
D. începe odată cu momentul acţiunii agentului patogen
E. se termină când apar primele simptome manifeste de boală
50. Referitor la perioada de stare a bolii sunt adevărate afirmaţiile:
A. începe odată cu apariţia tuturor manifestărilor caracteristice bolii B. de cele mai multe ori este asimptomatică.
C. mai este denumită şi perioada de incubaţie
D. începe când simptomele clinice specifice bolii încep să scadă din intensitate
E. durează 10 zile în rujeolă
51. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la perioada prodromală a bolii:
A. durează în general puţin
B. durează până la vindecarea completă
C. durează de la apariţia tuturor manifestărilor caracteristice bolii până la începutul
declinului lor
D. sfârşeşte odată cu apariţia tuturor manifestărilor caracteristice bolii
E. cuprinde atât manifestările specifice agentului patogen cât şi manifestările clinice
nespecifice
52. Pe baza a numeroase experienţe Selye a arătat că:
A. organismul răspunde la acţiunea diverşilor stimuli numai prin reacţii specifice
B. indiferent de natura agentului etiologic organismul răspunde întotdeauna prin aceleaşi
reacţii
C. reacţiile adaptative sunt numai specifice
D. organismul răspunde la acţiunea diverşilor stimuli prin reacţii specifice şi nespecifice
E. stresul este suma răspunsurilor specifice la orice solicitare şi care se evidenţiază în
Sindromul General de Adaptare
53. Injectând extract ovarian pur în peritoneul şobolanilor, Selye a observat:
A. hipertrofia timusului
B. atrofia medulosuprarenalei
C. atrofia muşchilor
D. hemoragii intestinale
E. atrofia unor structuri limfoide
19
54. Agenţii nocivi somatici care pot provoca stres, pot fi:
A. emigrarea
B. zgomotul
C. frica
D. traumatisme
E. anxietatea
55. Agentul stresant are rol de trigger asupra:
A. sistemului nervos parasimatic
B. medulosuprarenalei
C. sistemului nervos simpatic
D. epifizei
E. epitalamusului
56. Fenomenele de şoc care pot apărea într-o primă etapă în reacţia de alarmă sunt:
A. edemul
B. hipercloremia
C. hipotermia
D. hipersecreţia de ACTH
E. hemoconcentraţia
57. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la stadiul de rezistenţă la acţiunea agenţilor
stresanţi:
A. se caracterizează printr-o scădere a rezistenţei organismului faţă de agentul stresant care a
determinat S.G.A
B. începe odată cu acţiunea cortizolului, norepinefrinei şi epinefrinei
C. modificările induse de agentul stresant tind să depăşească limitele homeostatice
D. scade participarea factorilor neuro-endocrini catabolizanţi dar şi a celor anabolizanţi
E. apare o limitare a posibilităţilor de răspuns nespecific la agresiuni din partea altor agenţi
stresanţi
58. Referitor la stadiul de epuizare din SGA sunt false afirmaţiile:
A. caracterizează perioada de început a bolii
B. nu este un stadiu obligatoriu
C. reacţiile implicate în rezistenţa nespecifică scad în intensitate
D. reacţiile implicate în rezistenţa specifică cresc în intensitate
E. duce la falimentul capacităţii reactive şi în final la moarte
59. Răspunsul la stres implică următoarele sisteme:
A. sistemul nervos vegetativ parasimpatic
B. sistemul paracrin
C. hipofiza
D. corticosuprarenala
E. sistemul imun
60. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la conceptul de boală:
A. este o tulburare a echilibrului individ- mediu
B. boala este este în conformitate cu particularităţile biologice ale fiecărui individ
C. OMS pune accent numai pe starea de bine fizic
D. devierea de la starea de săanatate este generatăde acţiunea agentului patogen
E. sănătatea este considerată o stare de normalitate metabolico-funcţională
20
61. Următoarele afirmaţii despre boală sunt adevărate cu excepţiile:
A. prima caracteristică a bolii este tulburarea mecanismului de reglare neuroendocrino
B. a doua trăsătură a bolii este limitarea capacităţii organismului de adaptare la solicitările din
mediu
C. prima caracteristică a bolii este cauzalitatea
D. a doua caracteristică a bolii este cauzalitatea
E. a doua caracteristică a bolii este manifestarea de către organism a unui complex de reacţii faţă
de agenţii patogeni
62. Alegeţi variantele corecte referindu-vă la clasificarea bolilor:
A. criteriul anatomic este cel mai vechi criteriu de clasificare
B. bolile de ficat , inimă, plămân, fac parte din criteriul anatomic de clasificare
C. bolile acute au o evoluţie scurtă de 3-6 săptămâni
D. bolile cronice au oevoluţie de luni chiar ani
E. bolile ereditare debutează în perioada dezvoltării intauterine
63. Alegeţi variantele corecte referitoare la clasificarea bolilor:
A. bolile infecţioase, traumatice şi de iradiere sunt clasificate în funcţie de criteriul etiologic
B. bolile congenitale provin din perturbarea gameţilor şi se transmit descendenţilor
C. bolile rinichiului pot fi clasificate în nefrite, nefroze, glomerulonefrite, etc
D. bolile subacute au evoluţie de luni de zile
E. bolile subacute au evoluţie de până la 2,3 săptămâni
64. Următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea factorilor ce provoacă boala sunt adevărate
cu unele excepţii:
A. factorii cauzali declanşează boala
B. factorii cauzali sunt descoperiţi printr-o anamneză amănunţită
C. factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de anemie, oboseală, stres, etc
D. factorul ereditar este cel ce va determina o disfuncţie la nou-născut
E. investigaţiile paraclinice şi examenul obiectiv al pacientului un ajută în aflarea factorilor
determinanţi
65. Următoarele afirmaţii despre factorii chimici sunt adevărate:
A. monoxidul de carbon este un gaz incolor
B. monoxidul de carbon are o afinitate scăzută pentru
C. monoxidul de carbon formează o legătură stabilă cu hemoglobina şi împiedică legarea
oxigenului
D. simptomatologia intoxicaţiei este reprezentată de: cefalee, greaţă, vărsături, etc
E. cauza cea mai comună a cirozelor este consumul de alcool
66. Afirmaţiile următoare despre conceptul de boală sunt adevărate:
A. stresul este răspunsul nespecific al organismului faţă de orice fel de suprasolicitare
B. stadiul de rezistenţă începe odată cu acţiunea hormonilor corticosuprarenalieni
C. în prima etapă a reacţiei de alarmă pot fi identificate fenomene de şoc, hipertensiune,
hipertermie, hipercloremie
D. perioada de latenţă începe odată cu primele semne manifeste de boală
E. perioada de stare durează de la câteva secunde până la câteva zile
21
Tema: Fiziologia și fiziopatologia sistemului nervos
Intrebari tip complement simplu
1. Mecanismul fundamental de funcționare a sistemului nervos este:
A. feed-back pozitiv
B. feed-back negativ
C. actul reflex
D. funcția senzitiva
E. funcția motorie
2. Majoritatea activitatilor subconstiente sunt controlate de:
A. cortex
B. substanta reticulata
C. maduva spinarii
D. ariile subcorticale
E. ganglionii paravertebrali
3. Conducerea unidirectionala a impulsului nervos se realizeaza prin prezenta:
A. actului reflex
B. arcului reflex
C. sinapselor
D. funcției senzitive
E. funcției motorii
4. Sinapsele care predomina în sistemul nervos central sunt:
A. excitatorii
B. inhibitorii
C. electrice
D. chimice
E. neutre
5. Hiperpolarizarea membranei postsinaptice reprezinta un mecanism:
A. excitator
B. inhibitor
C. indiferent
D. senzitiv
E. motor
6. Scaderea secretiei tiroidiene determina eliberarea crescuta de TRH din hipotalamus ca
urmare a unui mecanism:
A. de feed-back pozitiv
B. de feed-back negativ
C. senzitiv
D. motor
E. inhibitor
7. Neurotransmitatorul excitator induce la nivelul membranei postsinaptice urmatoarele efecte,
cu excepția:
A. creste conductanta pentru sodiu
B. creste conductanta pentru potasiu
C. depolarizeaza membrana postsinaptica
22
D. induce pe receptorii postsinaptici unefect excitator
E. genereaza un potential de actiune care se va propaga de-a lungul axonului
8. Propagarea potentialului de actiune de la un nod Ranvier la altul se numeste:
A. transmitere chimica
B. conducere electrica
C. conducere centripeta
D. conducere saltatorie
E. conducere motorie
9. Care dintre urmatoarele este reflex spinal somatic simplu:
A. reflex sudoral
B. reflex vasomotor
C. reflex miotatic
D. reflex de mictiune
E. reflex pupilodilatator
10. Care dintre urmatoarele reflexe este un reflex de aparare, polisinaptic provocat prin
excitarea exteroceptorilor
A. reflex de postura
B. reflex de locomotie
C. reflex miotatic
D. reflex de mictiune
E. reflex nociceptiv
11. Nucleul supraoptic hipotalamic secreta:
A. vasopresina
B. cortisol
C. TSH
D. ACTH
E. hormon natriuretic
12. Cresterea presiunii osmotice sanguine sau scaderea volemiei stimuleaza centrul setei care se
gaseste in:
A. hipotalamusul lateral
B. bulb
C. puntea lui Varolio
D. mezencefal
E. talamus
13. Sinteza acetilcolinei se realizeaza în :
A. butonul termina al axonului
B. ganglionii laterovertebrali
C. ganglionii intramurali
D. corpul neuronilor adrenergici
E. ganglionii vegetativi
14. Receptorii nicotinici sunt situati la nivelul:
A. glandelor exocrine
B. miocardului
C. musculaturii netede
D. receptorilor muscarinici
E. placii motorii
23
15. Efectele muscarinice respiratorii ale acetilcolinei sunt:
A. tahicardie
B. mioza
C. midriaza
D. bronhospasm
E. inotrop negativ
16. Efectele muscarinice oculare ale acetilcolinei sunt:
A. sialoree
B. mioza
C. midriaza
D. bronhospasm
E. inotrop negativ
17. Reglarea activităţii musculaturii scheletice este realizată de:
A. sistemul nervos vegetativ simpatic
B. sistemul nervos vegetativ parasimpatic
C. sistemul endocrin
D. sistemul nervos somatic
E. sistemul reticulat activator ascendent
18. Un exemplu de mecanism de autoreglare pe bază de feedback negativ poate fi:
A. Scăderea tiroxinei din sânge inhibă secreţia hipotalamică de TRH şi astfel adenohipofiza nu
mai este stimulată să secrete TSH
B. scăderea glicemiei stimulează secreţia de insulină pancreatică care împiedică pătrunderea
glucozei în celule, normalizându-se astfel nivelul plasmatic al glucozei
C. creşterea glicemiei stimulează secreţia de insulină pancreatică care facilitează pătrunderea
glucozei în celule, normalizându-se astfel nivelul plasmatic al glucozei
D. creşterea cortizolului din sânge determină hiposecreţia de TRH şi astfel scade secreţia de
ACTH şi se reglează secreţia corticosuprarenalei
E. scăderea secreţiei de TSH determină creşterea secreţiei hipotalamice de TRH
19. Scăderea nivelului plasmatic de aldosteron declanşează un mecanism de autoreglare care se
bazează pe:
A. feedback pozitiv
B. stimularea secreţiei hipotalamice de ACTH
C. stimularea secreţiei hipofizare de CRH
D. inhibarea secreţiei hipofizare de ACTH
E. feedback negativ
20. Mecanismele de termogeneză se pot intensifica prin:
A. Inhibarea secreţiei hipotalamice de TSH
B. Stimularea secreţiei hipofizare de LRH
C. Inhibarea secreţiei hipofizare de TRH
D. Stimularea secreţiei hipotalamice de TRH
E. Stimularea secreţiei hipofizare de tiroxină
21. Toţi centrii nervoşi sunt separaţi în următoarele compartimente funcţionale:
A. motor – unde sosesc informaţiile culese la nivelul receptorilor
B. senzitiv – care transmite comenziile către receptori
C. psihic – care transmite comenziile către efectori
D. senzitiv – unde sosesc informaţiile culese la nivelul receptorilor
E. psihic – unde sosesc informaţiile culese la nivelul receptorilor
24
22. Nivelul subcortical al Sistemului Nervos Central cuprinde următoarele segmente, cu
excepţia:
A. cerebelul
B. măduva spinării
C. trunchiul cerebral
D. talamus
E. hipotalamasul
23. Studii electronomicroscopice au arătat că sinapsa chimică este alcătuită din următoarele
structuri, cu excepţia:
A. membrana postsinaptică ce conţine vezicule sinaptice cu neurotransmiţător pe care le
eliberează în fanta sinaptică
B. mitocondri care asigură necesarul de ATP pentru sinteza de noi molecule de
neurotransmiţător
C. terminaţii presinaptice butonate care conţin vezicule sinaptice cu neurotransmiţător
D. fanta sinaptică
E. membrana postsinaptică ce conține receptori excitatori sau inhibitori
24. După ce neurotransmiţătorul ajunge la receptorii membranei postsinaptice, este fixat şi se
formează AMPc-ul, urmează:
A. excitarea membranei postsinaptice dacă neurotransmiţătorul este GABA
B. depolarizarea membranei postsinaptice, dacă creşte conductanţa pentru K+ sau Cl
-
C. hiperpolarizarea membranei postsinaptice, dacă creşte conductanţa pentru K+ sau Cl
-
D. inhibarea membranei postsinaptice dacă neurotransmiţătorul este noradrenalina
E. hiperpolarizarea membranei postsinaptice dacă creşte conductanţa pentru Na+
25. Asupra membranei postsinaptice acționează următoarele tipuri de mesageri chimici:
A. mesagerul de ordinul I = AMPc-ul
B. mesagerul de ordinul III = mediatorul chimic
C. mesagerul de ordinul I = neurotransmiţătorul
D. mesagerul de ordinul II = mediatorul chimic
E. mesagerul de ordinul III = AMPc-ul
26. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la potenţialul postsinaptic excitator: A. apare prin depolarizarea neuronului postsinaptic
B. generează un potenţial de acţiune “de tip tot sau nimic”
C. se propragă saltatoriu de-a lungul axonului, de la un nod Ranvier la celălalt
D. apare prin hiperpolarizarea neuronului postsinaptic
E. depolarizarea neuronului postsinaptic se produce până la pragul critic
27. Reflexele somatice simple sunt:
A. reflexe provocate prin excitarea exteroceptorilor, cum ar fi reflexul miotatic
B. reflexe provocate prin excitarea proprioceptorilor, cum ar fi reflexul nociceptiv
C. reflexul miotatic care mai este numit reflex de flexie, de retragere
D. reflexul miotatic care constă în contracţia bruscă a unui muşchi, ca răspuns la întinderea
tendonului său
E. reflexul nociceptiv care se demonstrează cu un ciocanel de reflexe pe tendonul muschiului
cvadriceps (reflexul achilian)
28. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la fiziologia trunchiului cerebral:
A. cuprinde formațiunea reticulată cu rol în reglarea tonusului muscular, al celui cortical, al
echilibrului şi al posturii
25
B. prin trunchiul cerebral trec toate căile ce leagă măduva spinării de etajele superioare ale
Sistemului Nervos Central
C. conţine centrii de reglare a echilibrului hidric al organismului (centrii setei)
D. cuprinde nucleii de releu ai căilor ascendente şi descendente
E. conţine centrii de reglare ai activităţii cardiovasculare, respiratorii şi digestive
29. Talamusul participă la următoarele procese fiziologice, cu excepţia:
A. întărirea tonusului cortical
B. elaborarea unor procese afectiv-emoţionale
C. reglarea ritmului somn-veghe
D. mărirea atenţiei
E. menţinerea poziţiei corpului
30. Referitor la hipotalamus sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:
A. Este considerat creierul vegetative al organismului
B. reprezintă centrul superior de integrare, reglare şi coordonare a funcţiilor principale ale
organismului
C. este organul nervos cu cele mai puţine funcţii pe unitate de volum
D. are rol în reglarea metabolismelor intermediare lipidic, glucidic, proteic şi energetic
E. stimulează sau inhibă secreţiile interne ale adenohipofizei
31. Excitarea hipotalamusului posterior este urmată de:
A. efecte simpatice
B. efecte parasimpatice
C. hipersecreţia de ADH şi ocitocină
D. intensificarea proceselor anabolice
E. excitarea neuronilor parvocelulari
32. Leziunile hipotalamusului posterior afectează metabolismele intermediare lipidic, glucidic,
proteic şi energetic, astfel:
A. produce obezitate
B. produce slăbirea exagerată
C. sunt favorizate procesele catabolice
D. sunt favorizate procesele eliberatoare de energie
E. produce anemii
33. Hipotalamusul anterior secretă:
A. ACTH
B. TSH
C. Cortizol
D. Ocitocină
E. Prolactină
34. Baroreceptorii arteriali determină, în momentul excitării, următoarele mecanisme:
A. stimularea hipotalamusului pentru a creşte secreţia de ADH
B. inhibarea trunchiului cerebral şi implicit a nervului vag
C. creşterea frecvenţei cardiace vasculare prin stimularea nervului vag
D. stimularea trunchiului cerebral care, la rândul său, inhibă eferenţele simpatice care
determină hipersecreţia de adrenalină din medulosuprarenală
E. inhibarea hipotalamusului pentru a creşte secreţia de ADH şi astfel pentru a scădea retenţia
hidro-salină
35. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la mecanismul de reglare a presiunii arteriale:
26
A. creşterea presiunii arteriale stimulează secreţia de angiotensinogen din aparatul
juxtaglomerular
B. creşterea presiunii arteriale inhibă secreţia de angiotensinogen din medulosuprarenală
C. creşterea rezistenţei vasculare sub acţiunea angiotensinei II determină scăderea presiunii
arteriale
D. Peptidul Natriuretic Atrial scade presiunea arterială când creşte distensia atrială datorită
scăderii volemiei
E. creşterea presiunii arteriale inhibă secreţia de angiotensinogen din rinichi
36. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la reglarea echilibrului osmotic al organismului:
A. când creşte presiunea osmotică se inhibă secreţia de ADH
B. când scade presiunea osmotică se stimulează reabsorbţia apei la nivelul rinichiului prin
hipersecreţia de ADH
C. când scade presiunea osmotică se stimulează secreţia de vasopresină
D. când creşte presiunea osmotică se inhibă reabsorbţia apei la nivelul rinichiului prin
hiposecreţia de ADH
E. când creşte presiunea osmotică se stimulează secreţia de ADH
37. Hipotalamusul participă la elaborarea emoţiilor (frică, furie), a sentimentelor şi pasiunilor,
alături de:
A. cerebel
B. trunchiul cerebral
C. sistemul limbic
D. măduva spinării
E. epitalamus
38. Hipotalamasul are următoarele roluri, cu excepţia:
A. termoreglare
B. reglarea ritmului somn-veghe
C. reglarea aportului alimentar
D. reglarea tonusului muscular
E. coordonarea sistemului endocrin
39. Sistemul nervos vegetativ nu inervează:
A. muschiul cardiac
B. glandele
C. deltoidul
D. vasele sanguine
E. detrusorul
40. Stimularea electrică a centrilor vegetativi din ariile 24 şi 25 ale scoarţei cerebrale, nu
determină:
A. piloerecţie
B. tahicardie
C. efecte respiratorii
D. dilatarea pupilei
E. modificări tensionale
41. În scoarţa cerebrală există centrii vegetativi în ariile 13, 14, 24, 25, 32 care se găsesc pe:
A. Feţele laterale ale lobilor temporali
B. Feţele superioare a lobilor frontali
C. Feţele inferioare şi interne ale lobilor occipitali
D. Feţele inferioare şi externe ale lobilor parietali
E. Feţele inferioare şi interne ale lobilor frontali
27
42. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la ganglionii vegetativi:
A. ganglionii prevertebrali sunt situaţi de o parte şi de alta a coloanei vertebrale
B. ganglionii previscerali sunt situaţi în pereţii viscerelor
C. ganglionii laterovertebrali sunt situaţi în faţa coloanei vertebrale
D. ganglionii previscerali sunt situaţi în faţa coloanei vertebrale
E. ganglionii intramurali sunt situaţi de o parte şi de alta a coloanei vertebrale
43. Uretra posterioară este invervată numai de:
A. parasimpaticul din coarnele laterale ale măduvei spinării sacrale
B. parasimpaticul din coarnele anterioare ale măduvei spinării sacrale
C. parasimpaticul cranian
D. simpaticul din coarnele laterale ale măduvei spinării toracale
E. simpaticul din coarnele posterioaer ale măduvei spinării sacrale
44. Terminaţiile nervoase ale SNV parasimpatic eliberează în principal:
A. noradrenalina
B. adrenalina
C. acetilcolina
D. norepinefrina
E. serotonină
45. Efectele stimulării simpaticului asupra globului ocular sunt:
A. provoacă mioză
B. contractă muşchii circulari ai irisului
C. contractă muşchii ciliari ai irisului
D. relaxează muschii radiari ai irisului
E. relaxează muşchii circulari ai irisului
46. Asupra glandelor exocrine simpaticul are următoarele efecte, cu excepţia:
A. vasoconstricţie
B. scăderea secreţiei gastrice
C. secreţie salivară vâscoasă
D. vasodilataţie
E. scăderea secreţiei pancreatice
47. Asupra tubului digestiv parasimpaticul are următoarele efecte, cu excepţia:
A. creşte peristaltismul intestinal
B. produce uşoară glicogeneză
C. creşte tonusul sfincterelor
D. contractă musculatura netedă a vezicii biliare şi a căilor biliare
E. creşte tonusul musculaturii netede intestinale
48. Mediaţia de tip colinergic este caracteristică următoarelor tipuri de sinapse, cu excepţia:
A. sinapsele dintre fibrele preganglionare şi celulele cromafine din medulosuprarenală
B. sinapsele colinergice din sistemul nervos central
C. sinapsele dintre fibrele postganglionare simpatice şi vasele sanguine
D. sinapsele dintre fibrele preganglionare şi neuronii din ganglionii parasimpatici şi simpatici
(postganglionari);
E. sinapsele din axonii motoneuronilor şi musculatura striată ( placa motorie)
49. Subtipul M2 de receptorii muscarinici se găsesc la nivelul:
A. glande exocrine
B. miocard
28
C. ganglioni
D. placă motorie
E. medulosuprarenalei
50. Receptorii nicotinici sunt situaţi la nivelul următoarelor structuri, cu excepţia:
A. SNC
B. placa motorie
C. ganglioni vegetativi
D. glande exocrine
E. medulosuprarenală
51. Efectele muscarinice ale acetilcolinei la nivelul gastro-intestinal sunt următoarele, cu
excepţia:
A. stimulează secreţia gastrică numai prin mecanisme directe (asupra celulelor secretorii)
B. facilitează eliberarea gastrinei de către celulele mucoasei antrale
C. intensifică activitatea motorie digestivă
D. poate determina şi explica greţurile, vărsăturile, colicile intestinale, defecaţiile
E. determină relaxarea structurilor sfincteriene
52. Efectele nicotinice ale acetilcolinei asupra sistemului nervos central sunt următoarele, cu
excepţia:
A. stimulează zona chemoreceptoare a centrului vomei din bulb
B. stimulează nucleul supraoptic din hipotalamus
C. determină eliberarea excesivă a ADHului
D. determină tremor, convulsii şi emeza
E. determină creşterea diurezei
53. Efectele muscarinice ale acetilcolinei asupra sistemului cardiovascular sunt următoarele, cu
excepţia:
A. scade forţa de contracţie a miocardului
B. inhibă acţiunea stimulatoarea a catecolaminelor asupra cordului
C. scade perioada refractară efectivă
D. creşte durata potenţialului de acţiune al fibrei miocardice
E. produce vasodilataţie îm toate teritoriile vasculare prin participarea receptorilor M3 de la
nivelul endoteliului vascular
54. Asupra tractului urinar, acetilcolina are următoarele efecte muscarinice, cu excepţia:
A. stimulează peristaltica ureterală
B. relaxează detrusorul vezical
C. relaxează zona trigonului şi a sfincterului extern
D. favorizează micţiunea
E. scade capacitatea vezicii urinare
55. Pe tractul gastro-intestinal acetilcolina are următoarele efecte nicotinice, cu excepţia:
A. sialoree
B. emeză
C. creşterea tensiunii arteriale
D. tulburări auditive şi vizuale
E. dureri abdominale
56. Intoxicaţia cu ciuperci din specia Amanita Muscaria cuprinde următoarele simptome, cu
excepţia:
A. bronhospasm
B. bradicardie
C. mioză
29
D. midriază
E. halucinaţii
57. Tratamentul în intoxicaţiile cu ciuperci din specia Amanita Muscaria constă în:
A. atenol
B. atropină
C. penicilină
D. kantamicină
E. aztreonam
58. Componenta senzorială a sistemului nervos periferic este reprezentată de:
A. neuronii primari aferenţi din ganglionii rădăcinii dorsale
B. neuronii motori vegetativi din trunchiul cerebral
C. neuronii motori somatici din coarnele laterale ale măduvii spinării
D. neuronii senzitivi vegetativi din coarnele posterioare ale măduvii spinării
E. neuronii senzitivi somatici din coarnele anterioare ale măduvii spinării
59. Sistemul nervos central are următoarele funcţii, cu excepţia:
A. organizează răspunsuri reflexe şi comportamentale
B. primeşte şi procesează informaţiile din mediu
C. planifică şi execută mişcările voluntare
D. elimină produşii de metabolism la exteriorul corpului
E. este sediul funcţiilor înalt cognitive, a vorbirii,gândirii,memoriei
60. Creierul este divizat în următoarele regiuni, cu excepţia:
A. metencefal
B. mielencefal
C. diencefal
D. măduva spinării
E. telencefal
61. Corpul celular al neuronului nu cuprinde:
A. nucleu
B. nucleol
C. corpusculi Nissl
D. citoschelet
E. celule Schwann
62. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la potenţialul de repaus al neuronului:
A. are valoarea cuprinsă între -60 şi -90 mV
B. este generat de repartiţia neuniformă a ionilor de o parte şi de alta a membranei neuronului
C. are valoarea cuprinsă între 60 şi 90 mV
D. reprezintă diferenţa de potenţial între suprafaţa internă şi suprafaţa externă a membranei
neuronale în condiţii de repaus funcţional
E. în repaus membrana externă este electric pozitivă iar cea internă este electric negativă
63. Potenţialul local al unui neuron se caracterizează prin:
A. se manifestă prin hiperpolarizare – influx de ioni de Na+ sau Ca
2+
B. potenţialele locale nu se însumează temporo-spaţial
C. se manifestă prin depolarizare – influx de Cl-
D. dacă prin însumarea mai multor potenţiale locale se atinge pragul, se va genera la nivelul
conului axonal un potenţial de acţiune propagat
E. stimulii mai puternici determină o depolarizare mai mică
30
64. Stimulul prag reprezintă:
A. intensitatea minimă a unui stimul care produce un potenţial local
B. intensitatea maximă a unui stimul care produce un potenţial de repaus
C. intensitatea minimă a unui stimul care produce un potenţial de acţiune
D. intensitatea maximă a unui stimul care produce un potenţial de acţiune
E. intensitatea minimă a unui stimul care produce un potenţial de repaus
65. Potenţialul de acţiune neuronal se caracterizează prin:
A. reprezintă inversarea rapidă şi ireversibilă a polarităţii membranei neuronale
B. membrana neuronală devine electric pozitivă la exterior şi electric negativă la interior
C. cuprinde repolarizarea care reprezintă revenirea la valoarea potenţialului local
D. cuprinde depolarizarea care se caracterizează prin sistarea influxului ionilor de Na+
E. cuprinde depolarizarea când se poate ajunge la un potenţial de până +30 mV
66. Generarea potenţialului de acţiune nu cuprinde următoarea etapă:
A. deschiderea canalelor de Na+ voltaj-dependente care reprezintă depolarizaea localizată
B. prin atingerea potenţialului prag are loc deschiderea mai multor canale de Na+ şi
repolarizarea
C. canalele de Na+ sunt rapid inactivate şi se deschid cele de K
+ voltaj dependente generând
efluxul de K+
şi repolarizarea
D. după inchidere canalelor de K+
potenţialul revine la valoarea de repaus
E. pompa Na+ /K
+ restabileşte echilibrul ionic
67. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la perioada refractară absolută:
A. fixează un maxim de frecvenţă a impulsului nervos
B. neuronul nu răspunde la alţi stimuli
C. cuprinde faza de depolarizare
D. cuprinde faza de postpotenţial pozitiv
E. cuprinde o parte din repolarizare
68. Identificaţi ordinea corectă a perioadelor potenţialului de acţiune:
A. postpotenţial pozitiv, potenţial prag, depolarizare, repolarizare, spike, prepotenţial
B. prepotenţial, potenţial prag, spike, depolarizare, repolarizare, postpotenţial pozitiv
C. prepotenţial, perioada refractară absolută, spike, postpotenţial pozitiv
D. prepotenţial, potenţial prag, depolarizare, spike, repolarizare, postpotenţial pozitiv
E. potenţial prag, prepotenţial, depolarizare, spike, repolarizare, perioadă refractară
69. Următoarele afirmaţii referitoare la sinapsa chimică sunt adevărate, cu excepţia:
A. distanţa între membrana presinaptică şi cea postsinaptică este de 20-40 nm
B. nu există o continuitate citoplasmatică între membrana presinaptică şi cea postsinaptică
C. transmiterea impulsului este de obicei bidirecţională
D. întărzierea sinaptică este importantă, de cel puţin 0,3 ms
E. transmiterea impulsului este unidirecţională
70. Potenţialul postsinaptic inhibitor este caracterizat de:
A. neurotransmiţătorul declanşează deschiderea canalelor de Na+
B. atinge valori mai mici -65 mV
C. atinge valori mai mari de -65 mV
D. neurotransmiţătorul declansează creşterea potenţialului de repaus
E. neurotransmiţătorul declanşează inchiderea canalelor de Cl-
71. Scoarţa cerebrală este clasificată după particularităţile sale structurale şi funcţionale în:
A. arhicortex
B. isocortex
31
C. lobi şi circumboluţii
D. juxta-alocortex
E. arii Brodmann
72. Câmpurile sau ariile Brodmann sunt în număr de:
A. 11
B. 20
C. 49
D. 47
E. 74
73. Arcurile reflexe pot fi, în funcţie de numărul neuronilor intercalari:
A. directe, polisinaptice
B. difuze, monosinaptice
C. difuze, polisinaptice
D. directe, segmentare
E. directe, nesegmentare
74. Alegeţi afirmaţia falsă referitoare la procesul de prelucrae al informaţiilor de la nivelul
sinaptic:
A. informaţia specifică utilizată la generarea reacţiei reflexe este depozitată la nivelul releelor
sinaptice ale arcului reflex
B. este înlesnit de repetarea stimulării senzitivo-senzoriale
C. o parte foarte mică din multitudinea de informaţii specifice sosite la nivelul centrului reflex
este utilizată la generarea reacţiei reflexe
D. informaţia neutilizată la generarea reacţiei reflexe este depozitată la nivelul releelor
sinaptice ale arcului reflex
E. după un număr de impulsuri ajunse la nivel sinaptic, sinapsele reacţionează mult mai intens
sau chiar spontan la stimulare
75. Calea eferentă a arcului reflex nu este constituită din:
A. fibre motorii care asigură contracţia muşchilor scheletici
B. fibre mielinice α care prezintă o viteză mare de conducere a impulsului
C. fibre motorii γ care au rol contractil asupra fibrei extrafusale
D. un singur neuron din coarnele anterioare ale măduvei spinării
E. fibre motorii γ cu rol în adaptarea tonusului muscular bazal la necesităţiile variabile ale
activităţii motorii a organismului
76. Fibrele motorii gama nu au rol în:
A. adaptarea tonusului muscular bazal la necesităţile variabile ale activităţii motorii a
organismului
B. contracţia extremităţilor fibrei intrafusale
C. stimularea indirectă a motoneuronului alfa
D. relaxarea extremităţilor fibrei extrafusale
E. declanşarea reflexă a contracţiei
77. Următoarele afirmaţii referitoare la excitabilitatea neuronului sunt adevărate, cu excepţia:
A. reprezintă proprietatea neuronului de a răspunde la un stimul printr-un potenţial de acţiune
B. axonul şi dendritele lungi ale neuronilor răspund la stimuli prin potenţiale „tot sau nimic”,
propagate
C. toate componentele neuronului se comportă la fel faţă de agenţii excitanţi
D. terminaţiile dendritice cu rol de receptor şi membranele postsinaptice răspund prin
potenţiale locale, gradate
32
E. Parametrii excitabilităţii au fost studiate cu microelectrozi implantaţi în axoni giganţi de
cefalopode
78. Referitor la propagarea potenţialului de acţiune în celulele nervoase sunt adevărate
afirmaţiile:
A. se propagă punctiform în fibrele mielinizate
B. în fibrele mielinice pompele ionice acţionează doar la nivelul strangulaţiilor Ranvier
C. conducerea se face saltator în fibrele amielinice
D. conducerea saltatorie determină scăderea vitezei de propagare a impulsului de-a lungul
neurilemei
E. conducerea punctiformă determină scăderea consumului energetic necesar propagării
impulsului nervos
79. Cele mai mari viteze de conducere în sistemul nervos al speciei umane se realizează pe:
A. fibrele amielinice groase
B. fibrele mielinice cu diametrul de până la 20 mm
C. fibrele mielinice ale căilor proprioceptive
D. fibrele mielinice cu diametrul de până la 1μm
E. fibrele mielinice ale căilor interoceptive
80. Vitezele cele mai mice care se întâlnesc pe fibrele amielinice vegetative sunt de:
A. 1 m/s
B. 5 m/s
C. 0,5 m/s
D. 0,1 m/s
E. 120 m/s
81. Referitor la conducerea efaptică sunt adevărate afirmaţiile:
A. reprezintă conducerea saltatorie de-a lungul fibrelor mielinice
B. reprezintă conducerea spre fibrele nervoase vecine din acelaşi nerv
C. are loc în mod fiziologic
D. nu are loc când există leziuni ale tecilor axonului sau ale dendritei
E. reprezintă conducerea punctiformă de-a lungul fibrelor amielinice
82. Sinapsele chimice sunt modalităţi de transmitere a semnalelor care:
A. sunt caracterizate de canale care conduc direct impulsul electric de la o celulă la alta
B. sunt foarte rar întâlnite în sistemul nervos central
C. pot produce excitarea unui neuron prin acţiunea neurotransmiţătorului asupra proteinelor
receptoare din membrana sa
D. se bazează pe mişcarea liberă a ionilor din interiorul unei celule nervoase către următoarea
celulă
E. se bazează pe eliberarea unui neurotransmiţător în fanta sinaptică de către un neuron
postsinaptic
83. Terminaţiile butonate ale axonilor au următoarele structuri interne importante pentru
realizarea funcţiilor excitatorii sau inhibitorii ale sinapsei:
A. mitocondrii
B. nucleol
C. corpusculi Nissl
D. chemoreceptori
E. baroreceptori
84. Talamusul nu îndeplineşte următoarele funcţii:
A. de asociaţie
33
B. motorie
C. de releu
D. cognitivă
E. de talamus nespecific
85. În nucleii talamici specifici nu are loc sinapsa obligatorie cu cel de-al treilea neuron, pentru:
A. fasciculul spinotalamic lateral
B. fasciculul spinotalamic anterior
C. fasciculul spinobulbar Goll
D. fasciculul spinocerebelos direct
E. fasciculul spinobulbar Burdach
86. În corpii geniculaţi laterali din metatalamus fac întrerupere căile:
A. acusticovestibulare
B. vizuale
C. gustative
D. sensibilităţii kinestezice
E. sensibilităţii termice
87. Căile somestezice (exteroceptive şi proprioceptive conştiente) pentru trunchi au cel de-al
treilea neuron la nivelul nucleului:
A. ventral postero-medial al hipotalamusului
B. ventral postero-lateral al talamusului
C. ventral postero-medial al talamusului
D. ventral postero-medial al metatalamusului
E. ventral postero-lateral al hipotalamusului
88. Referitor la funcţiile talamusului sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:
A. talamusul este conectat unidirecţional cu corpii striaţi şi primeşte aferenţe de la neocerebel
şi substanţa neagră (funcţia motorie)
B. funcţia de asociaţie se realizează prin conexiunile unor nuclei talamici cu ariile asociative
corticale din lobii parietal, temporal şi occipital
C. prin poziţia sa pe traiectul căilor senzitive şi motorii, talamusul partcipă la integrarea
senzitivo-motorie
D. prin nucleii talamici nespecifici talamusul participă la reglarea ritmului somn-veghe, la
întărirea tonusului cortical (funcţia nespecifică)
E. talamusul reglează intensitatea excitaţiilor ce vin spre scoarţă şi le conferă o tonalitate
afectivă
89. Prin intermediul nucleilor talamici nespecifici, talamusul nu participă la:
A. întărirea tonusului cortical
B. reglarea ritmului somn-veghe
C. elaborarea unor procese afectiv-emoţionale
D. elaborarea unor comenzi voluntare
E. creşterea atenţiei
90. Următoarele structuri au rol în reglarea ritmului somn-veghe, cu excepţia:
A. nucleii talamici nespecifici
B. formaţiunea reticulată pontină
C. emisferele cerebrale
D. hipotalamusul
E. formaţiunea reticulată bulbară
34
91. Când temperatura ambiantă scade, organismul împiedică scăderea temperaturii corporale
prin:
A. vasodilataţie cutanată
B. sudoraţie tegumentară
C. polipnee
D. creşterea tonusului muscular
E. scăderea metabolismului bazal
92. Centrul termogenetic simpatic se află în:
A. metatalamus lateral
B. metatalamus medial
C. epitalamus
D. hipotalamus anterior
E. hipotalamus posterior
93. Calea eferentă a căii sensibilităţii termice care ajunge în centrul termogenetic hipotalamic
este:
A. simpato-adrenergică prin impulsuri care ajung la muşchi
B. simpato-adrenergică prin impulsuri care declanşează intensificarea metabolismului
C. somatică prin impulsuri care declanşează vasoconstricţia
D. neurosecretorie prin stimularea neurohipofizei să secrete ACTH şi STH
E. somatică prin impulsuri care declanşează piloerecţia
94. Prin stimularea electrică a nucleilor supraoptic şi preoptic hipotalamici se declanşează:
A. bradipnee
B. piloerecţie
C. vasoconstricţie tegumentară
D. relaxare musculară
E. intensificarea metabolismului
95. Neocortexul are o structură alcătuită din:
A. patru straturi celulare
B. şase straturi celulare
C. şapte straturi celulare
D. două tipuri de miocite
E. trei tipuri de nefroni
96. Neuronii efectori ai sistemului nervos somatic se găsesc în:
A. coarnele laterale ale măduvei spinării
B. ganglionii nervoşi dispuşi extranevraxial
C. coarnele posterioare ale măduvei spinării
D. în nucleii motori ai nervilor cranieni
E. ganglionii paravertebrali
97. Fibrele vegetative îşi exercită acţiunea prin intermediul:
A. unor substanţe chimice a căror efect continuă şi după încetarea excitării
B. unor neurotransmiţători care produc contracţia muşchiului zigomatic
C. unor substanţe chimice a căror efect se sistează după încetarea excitării
D. unor neurotransmiţători care produc contracţia muşchilor scheletici
E. unor substanţe chimice a căror efect se sistează după încetarea inhibării
98. Hipotalamusul posterior controlează reflexele activate de către frig prin următorul mediator
chimic:
35
A. adrenalină
B. acetilcolină
C. dopamină
D. serotonină
E. noradrenalină
99. Hipotalamusul anterior controlează reflexele activate de către căldură prin următorul
mediator chimic:
A. noradrenalină
B. dopamină
C. epinefrină
D. serotonină
E. acetilcolină
100. Selectati afirmatia corecta despre centrul nervos:
A. este separat în 4 compartimente funcționale
B. un compartiment este senzitiv, care transmite informațiile
C. un compartiment este motor, unde sosesc informațiile
D. este separat în 3 compartimente
E. este separat în 2 compartimente
101. Arcul reflex este alcatuit din urmatoarele elemente, cu excepția:
A. receptorul
B. calea aferenta
C. afectorul
D. centrii nervosa
E. calea eferenta
102. SNC este format din urmatoarele nivele majore, cu excepția:
A. nivelul maduvei spinarii
B. nivelul cervical
C. nivelul subcortical
D. nivelul trunchiului cerebral,talamusului, hipotalamusului, cerebelului și ganglionilor bazali
E. nivelul cortical
103. Sunt neuroni presinaptici următorii, cu excepția:
A. acetilcolina
B. noradrenalina
C. histamina
D. fibrina
E. glutamatul
104. Sinapsa chimica este alcatuita din urmatoarele elemente, cu excepția:
A. terminatii sinaptice butonate care contin vezicule pesinaptice
B. mitocondriile care asigura necesarul de ATP
C. fanta sinaptica
D. membrane postsinaptica
E. mitocondrii ce asigura necesarul de adenozin fosfat
105. Reglarea majoritatii funcțiilor organismului sunt efectuate de:
A. sistemul osos
B. sistemul muscular
C. sistemul nervos și endocrin
36
D. sistemul cardio-vascular
E. sistemul nervos și exocrin
106. Despre centru nervos este adevarat:
A. este separat în 4 compartimente
B. un compartiment este senzitiv, care transmite comenzile la efectori
C. este separat în 3 compartimente
D. un compartiment este motor, unde sosesc informațiile
E. un compartiment este senzitiv, unde sosesc informațiile culese la nivelul receptorilor
107. Nivelul subcortical este alcatuit din urmatoarele elemente cu excepția:
A. bulb
B. punte și mezencefal
C. talamus
D. hipotalamus
E. metatalamus
108. Cu privire la sistemul nervos sunt adevărate afirmațiile:
A. reglarea activității musculaturii cardiace este realizată de sistemul nervos somatic;
B. reglarea activității musculaturii viscerale și a glandelor exocrine și endocrine este realizată de
sistemul nervos vegetativ;
C. nu toate mecanismele de autoreglare funcționează pe bază de feedback;
D. creșterea glicemiei stimulează secreția de insulină pancreatică glucoza pătrunde în celule
normalizarea nivelului plasmatic al glucozei reprezintă un exemplu de feedback pozitiv;
E. toate afirmațiile de mai sus sunt adevărate.
109. Cu privire la sistemul nervos sunt adevărate afirmațiile:
A. fiecare centru nervos este separat în 4 compartimente funcționale;
B. fiecare organ nervos are 4 funcții fundamentale;
C. fiecare centru nervos este separat în 3 compartimente funcționale;
D. fiecare centru nervos este separat în 2 compartimente funcționale;
E. fiecare organ nervos are 5 funcții fundamentale;
110. Arcul reflex alcătuit din :
A. receptor;
B. calea eferentă;
C. calea aferentă;
D. centrii nervoși;
E. toate răspunsurile de mai sus.
111. Referitor la proprietațile fundamentale ale neuronului:
A. excitabilitatea este proprietatea neuronului de a răspunde la un stimul printr-un potențial de
repaus;
B. conductibilitatea: proprietatea neuronului de a propaga excitația de-a lungul prelungirilor sale
(pe o porțiune din suprafața neurilemei);
C. conducerea multidirecțională a impulsului nervos se realizează prin prezența sinapselor și
receptorilor care conduc impulsul în mai multe sensuri
D. conducerea unidirecțională a impulsului nervos se realizează prin prezența sinapselor și
receptorilor care conduc impulsul într-un singur sens
E. excitația se transmite prin axon spre receptor.
112. Sinapsele:
A. la nivelul sinapselor conducerea se face întotdeauna de la membrana postsinaptică la membrana
presinaptică în cazul impulsurilor ascendente;
37
B. la nivelul sinapselor conducerea se face întotdeauna de la membrana postsinaptică la membrana
presinaptică în cazul impulsurilor descendente;
C. sinapsele electrice predomină în sistemul nervos central;
D. sinapsele chimice predomină în sistemul nervos central;
E. ultimul neuron secretă un neurotransmițător în fanta sinaptică.
113. Sunt false afirmațiile:
A. sinapsele nu sunt formate din terminații presinaptice butonate care conțin veziculele cu
neurotransmițător;
B. neurotrasmițătorul are efect excitator sau inhibitor;
C. sinapsele sunt formate și din fanta sinaptică;
D. membrana postsinaptică conține receptori excitatori sau inhibitori;
E. dacă crește conductanța pentru Na+ membrana se hiperpolarizează.
114. Referitor la sinapsele chimice sunt false afirmațiile:
A. creșterea conductanței pentru sodiu duce la depolarizare și excitarea membranei postsinaptice;
B. creșterea conductanței pentru potasiu sau clor duce la hiperpolarizarea membranei;
C. când membrana postsinaptică este hiperpolarizată , sinapsa este inhibitorie;
D. când membrana postsinaptică este hiperpolarizată , sinapsa este excitatorie;
E. cand membrana postsinaptică este depolarizată , sinapsa este excitatorie;
115. Referitor la sinapsele chimice sunt false afirmațiile:
A. din miile de sinapse jumătate sunt excitatorii și jumătate inhibitorii;
B. potențialul postsinaptic excitator apare prin depolarizarea neuronului postsinaptic până la
pragul critic
C. potențialul de acțiune de tip” tot sau nimic” se propagă până la primul nod Ranvier și de aici
mai departe de-a lungul axonului prin conducere saltatorie;
D. sinapsele au un rol extrem de important în procesele de memorie ;
E. numărul contactelor sinaptice ale neuronilor din scoarța cerebrală scade cu vârsta.
116. Referitor la reflexele spinale sunt false afirmațiile:
A. se clasifică în reflexe simple (segmentare) și reflexe complexe (intersegmentare) ;
B. reflexele inițiate prin stimularea proprioceptorilor, au ca reprezentant reflexul miotatic ;
C. reflexele provocate prin excitarea exteroceptorilor, au ca reprezentant reflexul nociceptiv
D. reflexele inițiate prin stimularea proprioceptorilor, au ca reprezentant reflexul nocicptiv ;
E. reflexele somatice simple se împart în două grupe .
117. Reflexul miotatic:
A. constă în relaxarea bruscă a unui mușchi, ca răspuns la întinderea tendonului său ;
B. se demonstrează prin încordarea mușchilor până în punctul maxim al contracției ;
C. se demonstrează cu un ciocanel de reflexe (din cauciuc) tendonul muschiului biceps ;
D. se demonstrează cu un ciocanel de reflexe (din cauciuc) tendonul muschiului cvadriceps ;
E. toate răspunsurile sunt adevărate.
118. Reflexul nocipeptiv:
A. este un reflex de extensie;
B. este un reflex de adaptare al organismului și constă în extinderea bruscă a unui membru din fața
unui agent nociv cu scopul îndepărtării acestuia ;
C. este un reflex dobândit;
D. este un reflex de flexie;
E. constă în contracția bruscă a unui mușchi, ca răspuns la întinderea tendonului său.
119. Următoarele afirmații sunt adevărate:
38
A. prin trunchiul cerebral trec toate căile ce leagă măduva spinării de etajele inferioare ale
sistemului nervos vegetativ;
B. la nivelul trunchiului cerebral se află nucleii de releu ai căilor ascendente și descendente
precum și nucleii de releu cu emisferele cerebrale;
C. în trunchiul cerebral se află formațiunea reticulată cu rol în reglarea tonusului muscular, al
celui cortical, al echilibrului și al posturii;
D. trunchiul cerebral nu conține centrii de reglare ai unor funcții vitale cum sunt activitatea
cardiovasculară, respiratorie și digestivă;
E. la nivelul cerebral nu se află nuclei de releu.
120. Referitor la diencefal următoarele afirmații sunt adevărate:
A. hipotalamusul are rolul principal la reglarea ritmului somn-veghe;
B. hipotalamusul nu participă la întărirea tonusului cortical şi a atenţiei şi la elaborarea unor
procese afectiv-emoţionale;
C. talamusul este considerat creierul vegetativ al organismului;
D. talamusul este organul nervos cu cele mai numeroase funcţii pe unitate de volum;
E. talamusul participă la elaborarea unor procese afectiv-emoţionale.
121. Hipotalamusul nu are rol în:
A. coordonarea sistemului nervos vegetativ;
B. coordonarea sistemului endocrin;
C. reglarea metabolismelor intermediare lipidic, glucidic, proteic şi energetic;
D. reglarea echilibrului hidric al organismului;
E. reglarea funcțiilor sexuale.
122. Referitor la rolurile hipotalamusului sunt adevărate afirmațiile:
A. în hipotalamus se află receptori sensibili la variaţiile presiunii atmosferice ale mediului extern;
B. nu are rol în reglarea aportului alimentar;
C. hipotalamusul participă la elaborarea emoţiilor (frica, furia), a sentimentelor şi pasiunilor;
D. în hipotalamusul anterior se află centrii termogenetici;
E. în hipotalamusul posterior se află centrii termolitici.
123. Sunt false afirmațiile:
A. sistemul nervos vegetativ este separat la periferie de cel somatic;
B. la nivelul formaţiunilor centrale, superioare, există o strânsă legătură între funcţiile vegetative
şi cele somatice;
C. sistemul nervos vegetativ inervează muşchii netezi ai organelor interne, vasele sanguine,
muşhiul cardiac şi glandele;
D. sistemul nervos somatic inervează muşchii netezi ai organelor interne, vasele sanguine,
muşhiul cardiac şi glandele;
E. sistemul nervos vegetativ este constituit dintr-o porţiune centrală şi alta periferică.
124. Porțiunea centrală a sistemului nervos vegetativ:
A. în scoarţa cerebrală există centrii vegetativi în ariile 19, 22, 23, 29, 38, de pe feţele inferioare şi
interne a lobilor frontali, precum şi în hipocamp;
B. stimularea electrică a ariilor 24, 25, determină o accelerare a bătăilor inimii, efecte respiratorii,
piloerecţie, dilatarea pupilei, modificări tensionale;
C. stimularea electrică a ariilor 24, 25, determină o rărire a bătăilor inimii, efecte respiratorii,
piloerecţie, dilatarea pupilei, modificări tensionale
D. stimularea ariilor 13, 14 poate accelera mişcările respiratorii, modifică presiunea sângelui şi
mişcările gastrointestinale
E. stimularea ariilor 24, 25 poate opri mişcările respiratorii, modifică presiunea sângelui şi
mişcările gastrointestinale
39
125. Referitor la ganglionii vegetativi sunt adevărate afirmațiile:
A. unii sunt situaţi de o parte şi de alta a coloanei vertebrale și sunt numiți ganglioni prevertebrali
sau previscerali;
B. alţii sunt dispuşi în pereţii viscerelor şi sunt numiţi ganglioni laterovertebrali;
C. unii sunt situaţi de o parte şi de alta a coloanei vertebrale și sunt numiți ganglioni intramurali;
D. ganglionii vegetativi au mai multe dispoziții;
E. toate răspunsurile sunt adevărate.
126. Efectele stimulării simpaticului sunt :
A. mioză;
B. scade frecvența cardiacă;
C. contractă detrusorul;
D. produce ușoară glicogeneză;
E. crește tonusul sfincterelor.
127. Efectele stimulării parasimpaticului sunt:
A. midriază;
B. crește frecvența cardiacă;
C. produce glicogenoliză hepatică;
D. reduce debitul urinar;
E. produce secreţie la nivelul palmelor.
128. Alegeți răspunsurile false cu privire la efectele nicotinice:
A. determină emeza;
B. reduc diureza;
C. cuprind colici abdominale , greață , vomă;
D. scaderea forţei de contracţie a miocardului;
E. determină tremor și convulsii.
Intrebari tip complement multiplu 1. Sistemul nervos vegetativ simpatic are urmatoarele actiuni pe sistemul cardiovascular cu
excepția:
A. tahicardie
B. scaderea fortei de contractie a miocardului
C. scaderea tensiunii arteriale
D. efect cronotrop pozitiv
E. vasodilatatie
2. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hipotalamus sunt false:
A. la nivelul hipotalamusului se integreaza aferentele și apar senzatiile
B. regleaza activitatea secretorie a glandei hipofize
C. secreta vasopresina
D. coordoneaza activitatea parasimpaticului
E. este implicat în memoria de lunga durata
3. Sistemul nervos vegetativ simpatic induce:
A. bronhodilatatie
B. midriaza
C. secretie salivara vascoasa
D. creste tonusul sfincterelor pe tubul digestiv
E. creste peristaltismul intestinal
40
4. Efectele stimularii simpaticului sunt urmatoarele, cu excepția:
A. relaxeaza muschii circulari ai irisului
B. produce vasoconstrictie
C. secretia abundenta a glandelor sudoripare
D. secretia abundenta a glandelor salivare
E. contracta musculatura vezicii biliare
5. Efectele stimularii parasimpaticului sunt urmatoarele, cu excepția:
A. mioza
B. contracta muschii ciliari
C. produce vasodilatatie coronara
D. bronhodilatatie
E. contracta sfincterele digestive
6. Sinapsele chimice inhibitorii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu excepția:
A. neuronul postsinaptic se hiperpolarizeaza
B. membrana postsinaptica se depolarizeaza
C. neurotransmitatorul din fanta sináptica este acetilcolina
D. se elibereaza în fanta sinaptica GABA
E. potentialul de actiune se va propaga postsinaptic în mod saltatoriu
7. Talamusul indeplineste urmatoarele funcții :
A. vegetativa
B. de asociatie
C. motorie
D. de releu
E. secretorie
8. Sistemul nervos vegetativ parasimpatic produce:
A. efect inotrop negativ
B. bronhoconstrictie
C. contracta detrusorul vesical
D. inhiba secretia lacrimala
E. dilata muschii ciliari
9. Aminoacizii excitatori sunt:
A. L-glutamatul
B. acetilcolina
C. L-aspartatul
D. serotonina
E. noradrenalina
10. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la acetilcolina sunt false:
A. este neurotransmitatorul utilizat doar de sistemul nervos periferic
B. actioneaza pe receptorii muscarinici
C. cel mai obisnuit efect este excitatia
D. induce inhibitia sistemului vegetativ simpatic
E. este neurotransmitatorul cailor parasimpatice postganglionare
11. Care dintre urmatoarele afirmatii despre sinapsele chimice sunt false:
A. conduc semnalele în orice directie
B. conduc direct impulsul electric de la o celula la alta
41
C. conduc impulsul doar unidirectional
D. neuronul presinaptic secreta în fanta sinaptica mediatorul chimic
E. mediatorul chimic poate avea actiune excitatorie sau inhibitorie asupra neuronului postsinaptic
12. Receptorii nicotinici sunt situati la nivelul:
A. ganglionilor vegetativi
B. miocardului
C. musculaturii netede
D. receptorilor muscarinici
E. placii motorii
13. Efectele muscarinice respiratorii ale acetilcolinei sunt:
A. hipersecretie traheobronsica
B. mioza
C. midriaza
D. bronhospasm
E. inotrop negativ
14. Neuronul are urmatoarele proprietati fundamentale:
A. contractilitatea
B. excitabilitatea
C. conductibilitatea
D. inotropismul
E. senzitivitatea
15. Asupra membranei postsinaptice actioneaza urmatoarele tipuri de mesageri:
A. de ordinul I – mediatorul chimic
B. secund- AMPc
C. excitator
D. inhibitor
E. senzitivomotor
16. Reflexele somatice și vegetative sunt declansate de stimularea urmatoarelor suprafete
receptoare:
A. interoceptive
B. exteroceptive
C. proprioceptive
D. presinaptice
E. postsinaptice
17. Reflexele spinale somatice simple sunt:
A. de postura
B. de locomotie
C. miotatic
D. nociceptiv
E. vasomotor
18. Activitatea reflexa vegetativa spinala este controlata de catre:
A. bulb
B. nuclei bazali
C. hipotalamus
D. ariile vegetative corticale
E. hipofiza
42
19. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. fibra preganglionara simpatica este scurta
B. fibra preganglionara parasimpatica este scurta
C. fibra postganglionara parasimpatica este scurta
D. fiecare organ are dubla inervatie vegetativa
E. intre fibra preganglionara și postganglionara se elibereaza acetilcolina
20. Efectele stimularii sistemului nervos vegetativ simpatic sunt urmatoarele, cu excepția:
A. vasodilatatia arteriolelor din tegument
B. vasodilatatia la nivel cerebral
C. vasodilatatie coronariana
D. midriaza
E. bradicardie
21. Efectele stimularii sistemului nervos vegetativ parasimpatic sunt urmatoarele, cu excepția:
A. stimuleaza procesele anabolice
B. hipertensiune
C. bronhoconstrictie
D. midriaza
E. creste peristaltismul intestinal
22. Alegeţi răspunsurile corecte:
A. axonii cu diametrul mai mic de 2 µ au teacă de mielină cu noduri Ranvier
B. teaca Henle din jurul axonilor neuronilor SNP are rol în permeabilitate şi rezistenţă
C. axonii neuronilor SNC nu prezintă teacă Schwann
D. teaca de mielină izolează electric fibrele nervoase postganglionare
E. oligodendrocitele produc teacă de mielină pentru un singur axon
23. Sistemul nervos periferic este format din:
A. nervi cranieni
B. măduva spinării
C. fibre senzitive şi fibre motorii
D. encefal
E. nervi spinali
24. Fibrele motorii din structura nervilor spinali:
A. în cadrul sistemului nervos somatic inervează muşchii scheletici
B. intră în măduva spinării pe calea rădăcinii anterioare
C. au pe traiectul lor ganglionul spinal
D. părăsesc măduva spinării pe calea rădăcinii dorsale
E. în cadrul sistemului nervos vegetativ inervează şi muşchiul cardiac
25. Alegeţi variantele corecte de răspuns:
A. fiecare organ nervos are funcţie senzitivă şi funcţie motorie
B. la nivelul emisferelor cerebrale apare şi funcţia psihică
C. între sistemul nervos şi cel endocrin nu există interdependenţă
D. nu există activitate senzitivă fără manifestări motorii
E. sistemul nervos somatic reglează în special activitatea viscerală
26. În funcţie de numărul prelungirilor, neuronii nu pot fi:
A. pseudomultipolari şi unipolari
B. bipolari şi pseudounipolari
C. pseudounipolari şi multipolari
D. unipolari şi bipolari
43
E. multipolari şi pseudobipolari
27. Unele dintre afirmaţiile de mai jos sunt corecte. Selectaţi-le:
A. ultimele ramificaţii ale axonului conţin vezicule cu mediatori chimici
B. în dendrite nu se găsesc organite specifice
C. corpii Nissl din corpul celulei nervoase au rol în metabolismul neuronal
D. teaca de mielină nu accelerează conducerea impulsului nervos
E. teaca Schwann din jurul neuronilor SNC este formată din celule Schwann
28. După funcţie, neuronii nu pot fi:
A. somatosenzitivi şi visceromotori
B. receptori şi de asociaţie
C. luteotropi şi intercalari
D. motori şi tireostimulanţi
E. viscerosenzitivi şi somatomotori
29. Sinapsa poate fi:
A. în SNP, între un neuron şi o celulă efectoare musculară
B. axosomatică sau dendrodendritică
C. chimică sau electrică
D. în SNC, între un neuron şi o celulă efectoare secretorie
E. neuromusculară, numită şi placă motorie
30. Mecanismul fundamental de funcţionare a SN este:
A. arcul reflex
B. centrul reflex
C. reflexul
D. sinapsa
E. actul reflex
31. Receptorul răspunde la stimuli:
A. prin prelucrarea informaţiei primite
B. proporţional cu intensitatea stimulului
C. prin transmiterea comenzii către efector
D. prin eliberarea neurotransmiţătorului în fanta sinaptică
E. prin variaţii de potenţial gradate
32. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt adevărate:
A. termenul de reflex a fost introdus de matematicianul René Descartes
B. neuronul receptorului olfactiv are terminaţiile dendritice nebutonate
C. majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferenţiate şi specializate
D. la nivelul receptorilor are loc transformarea impulsului nervos în stimul
E. cofeina este un medicament ce scade excitabilitatea sinapselor
33. În funcţie de tipul de energie pe care o prelucrează, receptorii pot fi:
A. chemoreceptori şi fotoreceptori
B. proprioreceptori şi visceroreceptori
C. mecanoreceptori şi interoreceptori
D. fotoreceptori şi termoreceptori
E. exteroreceptori şi chemoreceptori
34. Neuroni multipolari se întâlnesc în:
A. coarnele anterioare ale măduvei
B. retină şi mucoasa olfactivă
44
C. scoarţa cerebeloasă
D. ganglionul spiral Corti
E. scoarţa cerebrală
35. Răspunsul reflex poate fi:
A. excitator
B. conducător
C. inhibitor
D. receptor
E. aferent
36. Rolul de receptor poate fi îndeplinit de:
A. terminaţii nervoase libere
B. terminaţii butonate dendritice
C. celule senzoriale vestibulare
D. ganglioni spinali
E. nervi visceromotori
37. În categoria efectorilor intră:
A. ganglionii simpatici
B. muşchii netezi
C. ganglionii prevertebrali
D. muşchii striaţi
E. glandele exocrine
38. Calea aferentă este formată din neuronii:
A. visceromotori de pe traiectul unor nervi cranieni
B. viscerosenzitivi de pe traiectul unor nervi cranieni
C. somatosenzitivi din ganglionii spinali
D. somatomotori din cornul anterior al măduvei
E. viscerosenzitivi din ganglionii spinali
39. Depolarizarea membranei postsinaptice se numeşte potenţial:
A. postsinaptic excitator, dacă este vorba de un neuron postsinaptic
B. de acţiune, dacă este vorba de un neuron presinaptic
C. terminal de placă, dacă este vorba de o fibră musculară striată
D. de repaus, dacă este vorba de o celulă secretoare
E. de membrană, dacă este vorba de un neuron postsinaptic
40. În timpul transmiterii sinaptice au loc următoarele procese:
A. eliberarea de cuante de mediator chimic în fanta sinaptică
B. instalarea unui potenţial membranar de repaus
C. interacţiunea neurotransmiţătorului cu receptorii specifici
D. modificarea potenţialului membranei postsinaptice
E. interacţiunea mediatorilor chimici cu veziculele sinaptice
41. Care dintre răspunsurile de mai jos referitoare la sinapsa chimică sunt false:
A. în terminaţia presinaptică se găsesc vezicule cu mediator chimic
B. mediatorul chimic interacţionează cu receptorii membranei postsinaptice
C. medicamentele anestezice cresc excitabilitatea sinapselor
D. conducerea influxului nervos este bidirecţională între terminaţia pre şi postsinaptică
E. terminaţia presinaptică conţine receptori pentru mediatorul chimic
42. Selectaţi răspunsurile corecte legate de măduva spinării:
45
A. este situată în canalul vertebral
B. prezintă la exterior 3 membrane care o protejează
C. după vertebra sacrală 2 se prelungeşte cu conul medular
D. prezintă dorsal fisura mediană
E. prezintă la exterior intumescenţele cervicală şi lombară
43. Coarnele laterale ale măduvei spinării:
A. sunt vizibile şi în regiunea lombară superioară
B. conţin neuronii căilor somatosenzitive
C. conţin neuroni vegetativi simpatici motori
D. sunt vizibile în regiunea cervicală superioară
E. conţin neuroni ce formează fibrele preganglionare
44. Legat de substanţa albă a măduvei spinării se poate afirma că:
A. este dispusă sub formă de cordoane
B. este formată din corpul neuronilor simpatici motori
C. are fasciculele descendente situate periferic
D. are fasciculele de asociaţie în vecinătatea substanţei cenuşii
E. formează fibrele postganglionare simpatice
45. Care dintre răspunsurile de mai jos privind măduva spinării sunt corecte:
A. coarnele posterioare conţin neuroni senzitivi somatici
B. comisura cenuşie conţine neuroni simpatici
C. în coarnele laterale se găsesc şi neuroni motori vegetativi
D. canalul ependimar conţine limfă
E. neuronii somatomotori se găsesc în coarnele anterioare
46. Substanţa cenuşie a măduvei spinării:
A. este dispusă sub formă de cordoane
B. are în secţiune transversală aspectul literei N
C. conţine ganglionii nervilor spinali
D. este constituită din corpul neuronilor
E. este dispusă în centrul măduvei
47. Substanţa reticulată a măduvei:
A. se află la periferia substanţei albe
B. este mai bine individualizată în regiunea cervicală
C. este dispusă şi în jurul canalului vertebral
D. este formată din neuroni dispuşi în reţea
E. este dispusă între coarnele laterale şi posterioare
48. La exteriorul măduvei se observă:
A. un sanţ anterior, median, mai adânc
B. fisura mediană anterioară
C. un sanţ median posterior
D. fasciculele de asociaţie
E. canalul ependimar cu LCR
49. Măduva spinării:
A. ocupă în întregime canalul vertebral
B. are limita inferioară în dreptul vertebrei L2
C. este hrănită de meningele spinale
D. se prelungeşte cu conul medular
E. face parte din structura encefalului
46
50. Limita superioară a măduvei spinării:
A. este situată în dreptul vertebrei C2
B. corespunde găurii occipitale
C. se află în dreptul vertebrei L2
D. corespunde emergenţei primului nerv spinal
E. corespunde conului medular
51. Referitor la meningele spinale se poate spune că:
A. sunt 3 membrane de protecţie ce învelesc măduva
B. cea mediană se numeşte pia mater
C. cea exterioară se numeşte dura mater
D. arahnoida este alipită de măduvă
E. pia mater are structură fibroasă, rezistentă
52. Măduva spinării este formată din substanţă:
A. cenuşie, dispusă central sub formă de coloane
B. cenuşie, ce formează fascicule ascendente şi descendente
C. albă, dispusă periferic sub formă de cordoane
D. albă, constituită din corpul neuronilor
E. albă, dispusă sub formă de coarne
53. Care dintre răspunsurile de mai jos sunt false:
A. în jurul canalului ependimar se găseşte LCR
B. între arahnoidă şi dura mater se găseşte LCR
C. în jurul canalului ependimar se găseşte spaţiul epidural
D. pia mater aderă de măduvă şi are rol nutritiv
E. meningele spinale asigură protecţia măduvei
54. Dura mater, membrana exterioară ce înveleşte măduva:
A. are în grosimea ei vase arteriale
B. are structură fibroasă, rezistentă
C. este separată de pereţii canalului vertebral prin spaţiul epidural
D. conţine lichid cefalorahidian
E. face parte din meningele cerebrale
55. Legat de substanţa cenuşie a măduvei care afirmaţii nu sunt false:
A. este dispusă central sub formă de coloane
B. nu este dispusă la periferie
C. conţine şi neuroni vegetativi simpatici
D. formează şi fascicule de asociaţie
E. este învelită în două membrane conjuctive
56. Selectaţi răspunsurile corecte legate de măduva spinării:
A. neuronii somatomotori din coarnele anterioare formează rădăcina ventrală a nervilor spinali
B. neuronii senzitivi din coarnele posterioare au semnificaţia de deutoneuroni
C. neuronii vegetativi simpatici postganglionari părăsesc măduva pe calea rădăcinii ventrale a
nervului spinal
D. coarnele anterioare ale măduvei conţin două tipuri de neuroni visceromotori
E. substanţa albă a măduvei este subdivizată în coarne şi formează fascicule ascendente şi
descendente
57. Căile sensibilităţii proprioceptive cuprind:
A. calea sensibilităţii epicritice
47
B. calea sensibilităţii kinestezice
C. tractul spino-cerebelos Gowers
D. calea sensibilităţii de control a mişcării
E. fasciculul spinotalamic anterior
58. Protoneuronul fasciculului spinocerebelos dorsal:
A. este situat în ganglionul spinal
B. intră prin axonul său în substanţa cenuşie a măduvei pe calea rădăcinii posterioare
C. se află în cornul posterior al măduvei
D. trece în cordonul lateral de aceeaşi parte
E. ajunge în cerebel
59. Căile descendente ale măduvei spinării conduc:
A. sensibilitatea interoceptivă
B. motricitatea voluntară
C. sensibilitatea epicritică
D. motilitatea automată
E. motricitatea involuntară
60. 75% din fibrele fasciculului piramidal:
A. formează fasciculul spinotalamic lateral
B. se încrucişează la nivelul bulbului
C. formează fasciculul piramidal direct
D. formează fasciculul corticospinal lateral
E. se încrucişează la nivelul punţii
61. Căile sensibilităţii exteroceptive:
A. sunt căi ascendente
B. au al II-lea neuron în măduvă
C. includ şi calea sensibilităţii protopatice
D. cuprind trei neuroni
E. se proiectează în aria somestezică I din lobul frontal
62. Fasciculul spinocerebelos ventral:
A. se încrucişează în măduvă
B. are drept receptori fusurile neuromusculare
C. conduce sensibilitatea tactilă fină
D. nu se numeşte Flechsig
E. are drept receptori corpusculii neurotendinoşi Golgi
63. Dendrita primului neuron al căilor sensibilităţii proprioceptive de control a mişcării:
A. intră în măduvă pe calea rădăcinii posterioare
B. ajunge la receptorii reprezentaţi de fusurile neuromusculare
C. aparţine neuronului pseudounipolar din ganglionul spinal
D. trece în cordonul lateral al măduvei de aceeaşi parte
E. formează fasciculul Flechsig
64. Sensibilitatea kinestezică cuprinde:
A. simţul poziţiei
B. simţul mişcării în spaţiu
C. reflexul de apărare
D. reflexul patelar
E. simţul gustului
48
65. Protoneuronul căii sensibilităţii protopatice:
A. se află în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei
B. se află în ganglionii prevertebrali
C. este pseudounipolar
D. se găseşte în ganglionul spinal
E. are dendrita lungă ce ajunge la receptori
66. Al III-lea neuron al căii sensibilităţilor termice şi dureroase:
A. se află în ganglionul spinal
B. îşi proiectează axonul pe scoarţa cerebrală
C. se află în talamus
D. se proiectează pe scoarţa cerebeloasă
E. se află în diencefal
67. Calea sensibilităţii tactile fine:
A. utilizează calea cordoanelor anterioare
B. este o cale a sensibilităţii exteroceptive
C. este o cale a sensibilităţii proprioceptive
D. urmează aceeaşi cale cu sensibilitatea kinestezică
E. are drept receptori fusurile neuromusculare
68. Calea sistemului piramidal are:
A. pe traseul său doi neuroni
B. primul neuron cortical, central, de comandă
C. fibre senzitive corticonucleare
D. al II-lea neuron inferior, de execuţie
E. fascicule motorii spinocorticale
69. 25% din fibrele fasciculului piramidal:
A. se încrucişează la nivelul bulbului
B. formează decusaţia piramidală
C. intră în fasciculul corticospinal lateral
D. formează fasciculul piramidal direct
E. ajung în cordonul anterior al măduvei de aceeaşi parte
70. Fasciculul spinocerebelos direct:
A. se numeşte Gowers
B. străbate numai bulbul
C. ajunge în cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior
D. are al II-lea neuron în bulb
E. are al III-lea neuron în talamus
71. Tractusurile căii sensibilităţii proprioceptive de control a mişcării sunt:
A. spinotalamic anterior sau Gowers
B. spinocerebelos direct sau Flechsig
C. spinocerebelos ventral sau Gowers
D. spinocerebelos încrucişat sau Gowers
E. corticospinal lateral sau Flechsig
72. Al III-lea neuron al căii sensibilităţii kinestezice:
A. se află în cerebel
B. îşi proiectează axonul în aria somestezică I
C. se găseşte în talamus
D. formează decusaţia senzitivă
49
E. se îndreaptă spre măduvă
73. Receptorii căilor sensibilităţii proprioceptive sunt:
A. fusurile neuromusculare
B. corpusculii neurotendinoşi Golgi
C. corpusculii Ruffini
D. discurile tactile Merckel
E. corpusculii Meissner
74. Căile sensibilităţii exteroceptive includ:
A. fasciculul spinotalamic lateral
B. sensibilitatea termică şi dureroasă
C. sensibilitatea epicritică
D. sensibilitatea viscerală dureroasă
E. fasciculul corticospinal anterior
75. Al III-lea neuron al căii sensibilităţilor termice şi dureroase:
A. se află în talamus
B. se află în hipotalamus
C. îşi proiectează axonul pe scoarţa cerebrală
D. îşi proiectează axonul în aria somestezică I
E. îşi proiectează axonul în lobul parietal
76. Calea piramidală poate avea originea în:
A. cornul anterior al măduvei
B. cortexul cerebral
C. aria motorie
D. aria motorie secundară
E. aria premotorie
77. Fasciculul spinocerebelos încrucişat:
A. se numeşte şi Gowers
B. străbate măduva şi trunchiul cerebral
C. ajunge în cerebel
D. se numeşte Flechsig
E. conduce sensibilitatea proprioceptivă de control a mişcării
78. Căile sensibilităţii interoceptive:
A. sunt piramidale şi extrapiramidale
B. sunt numai voluntare
C. au receptorii în pereţii vaselor şi ai organelor
D. sunt căi multisinaptice
E. se proiectează difuz pe scoarţa cerebrală
79. Fasciculul spinotalamic anterior:
A. se proiectează în aria premotorie
B. se încrucişează în bulb
C. în traiectul său ascendent străbate trunchiul cerebral
D. are al treilea neuron în talamus
E. se proiectează în aria motorie secundară
80. Calea sensibilităţii epicritice:
A. este o cale a sensibilităţii kinestezice
50
B. este calea sensibilităţii tactile fine
C. are drept receptori discurile tactile Merkel
D. are al doilea neuron în măduvă
E. utilizează calea coarnelor posterioare
81. Al doilea neuron al sensibilităţii kinestezice:
A. formează prin axonii săi decusaţia senzitivă
B. se află în cornul anterior al măduvei
C. formează prin axonii săi lemniscul medial
D. se află localizat în bulb
E. se află în cordonul posterior al măduvei
82. Fasciculele spinobulbare:
A. au al doilea neuron în punte
B. formează decusaţia piramidală
C. conduc sensibilitatea kinestezică
D. sunt Gowers şi Flechsig
E. sunt gracilis şi cuneat
83. Căile ascendente ale măduvei:
A. îşi au originea în etajele corticale
B. sunt căi ale motricităţii
C. conduc motilitatea involuntară
D. sunt căi ale sensibilităţii
E. sunt exteroceptive şi proprioceptive
84. Căile sensibilităţii exteroceptive:
A. formează şi fasciculul spinotalamic lateral
B. cuprind şi calea sensibilităţiii tactile fine
C. au al treilea neuron în scoarţa cerebeloasă
D. cuprind şi sensibilitatea protopatică
E. se proiectează în aria motorie suplimentară
85. Fasciculul spinotalamic lateral:
A. străbate măduva şi trunchiul cerebral
B. are al doilea neuron în trunchiul cerebral
C. are protoneuronul în ganglionul spinal
D. are drept receptori corpusculii neurotendinoşi
E. are drept receptori terminaţii nervoase libere
86. Sensibilitatea protopatică:
A. are drept receptori corpusculii Meissner din piele
B. are primul neuron în ganglionul spinal
C. are al doilea neuron în cornul lateral al măduvei
D. este sensibilitatea tactilă grosieră
E. are proiecţie corticală difuză
87. Calea sistemului extrapiramidal:
A. controlează motilitatea voluntară
B. este o cale descendentă
C. este o cale ascendentă
D. nu este o cale ascendentă
E. controlează şi motilitatea semiautomată
51
88. Prin căile descendente:
A. se exercită şi controlul motor voluntar al musculaturii striate
B. nu se exercită controlul motor automat al musculaturii scheletice
C. extrapiramidale, nu se menţine postura corpului
D. centrii encefalici nu exercită controlul sensibilităţii termice
E. se reglează tonusul muscular şi activitatea motorie
89. Nucleii bazali nu sunt:
A. olivari sau vestibulari
B. corpii striaţi
C. centrii foamei şi saţietăţii
D. situaţi în emisferele cerebrale
E. situaţi deasupra şi lateral de talamus
90. Fibrele strionigrice:
A. sunt eferenţe ale căilor extrapiramidale corticale
B. sunt aferenţe ce pleacă din corpii striaţi
C. fac legătura între nucleii bazali şi substanţa neagră din mezencefal
D. leagă corpii striaţi de nucleii bazali
E. se continuă cu fasciculele vestibulospinale
91. Alegeţi răspunsurile incorecte:
A. din nucleii olivari pornesc fasciculele vestibulospinale
B. fasciculul reticulospinal pleacă din formaţia reticulată a mezencefalului
C. fasciculul corticospinal lateral este extrapiramidal
D. din bulb pornesc eferenţe spre cornul anterior al măduvei
E. din nucleii bazali pornesc aferenţe nigrospinale
92. Căile motricităţii:
A. sunt căi descendente
B. au numai origine subcorticală
C. sunt piramidale şi extrapiramidale
D. în majoritate îşi au originea în cortexul cerebral
E. controlează doar motilitatea voluntară
93. Nucleul roşu nu este situat:
A. în bulb
B. în mezencefal
C. în corpii striaţi
D. în diencefal
E. subcortical
94. De la nucleii mezencefalici pornesc spre măduvă:
A. fibrele strioreticulate
B. fasciculele nigrospinale
C. fasciculele rubrospinale
D. fasciculele olivospinale
E. fibrele strionigrice
95. Unele răspunsuri nu sunt corecte. Selectaţi-le:
A. măduva spinării nu prezintă funcţie reflexă
B. din etajul cortical căile extrapiramidale ajung în corpii striaţi
52
C. encefalul nu este acoperit de meningele cerebrale
D. de la nivelul nucleilor olivari pornesc fibre olivospinale
E. puntea lui Varolio se numeşte măduvă prelungită
96. Care din următorii nuclei nu sunt bulbari:
A. roşu
B. substanţa neagră
C. olivari
D. substanţa reticulată
E. vestibulari
97. La neuronii motori din cornul anterior al măduvei ajung:
A. aferenţele spinocerebeloase
B. fasciculele olivospinale
C. fasciculele spinotalamice
D. fasciculele nigrospinale
E. aferenţele rubrospinale
98. Care din următoarele fascicule nu sunt ascendente:
A. nigrospinale
B. reticulospinale
C. corticospinale
D. spinocerebeloase
E. spinobulbare
99. Căile extrapiramidale corticale:
A. nu ajung în măduvă
B. ajung la corpii striaţi
C. ajung la nucleii bazali
D. exercită control motor voluntar asupra musculaturii scheletice
E. prin fibrele striorubrice ajung la nucleul roşu
100. Căile extrapiramidale subcorticale nu controlează:
A. tonusul musculaturii scheletice
B. activitatea motorie a musculaturii netede
C. tonusul musculaturii viscerale
D. echilibrul corpului
E. sensibilitatea exteroceptivă
101. Nucleii mezencefalici ai căilor extrapiramidale sunt:
A. vestibulari
B. corpii striaţi
C. substanţa neagră
D. nucleii bazali
E. formaţia reticulată
102. Fibrele strionigrice:
A. sunt eferenţe ale căilor extrapiramidale corticale
B. sunt aferenţe ce pleacă din corpii striaţi
C. leagă corpii striaţi de nucleul roşu
D. fac legătura între nucleii bazali şi substanţa neagră
E. se continuă cu fasciculele vestibulospinale
53
103. Fasciculele olivospinale:
A. pornesc din măduva spinării
B. ajung în olivele bulbare
C. îşi au originea în etajele subcorticale
D. ajung în cornul anterior al măduvei
E. pornesc din bulb
104. Căile descendente piramidale:
A. asigură controlul automat asupra musculaturii scheletice
B. îşi au originea în nucleii bazali
C. pot avea originea şi în aria premotorie
D. asigură controlul motor voluntar asupra musculaturii scheletice
E. asigură controlul motor voluntar asupra musculaturii netede
105. De la nucleii bazali nu pornesc eferenţe:
A. strionigrice
B. olivospinale
C. strioreticulate
D. striorubrice
E. vestibulospinale
106. Semnalele corticale extrapiramidale sunt transmise măduvei prin fasciculele:
A. corticospinale anterioare
B. reticulospinale
C. spinocerebeloase
D. rubrospinale
E. corticospinale laterale
107. Ce controlează calea sistemului extrapiramidal:
A. sensibilitatea involuntară automată
B. motilitatea voluntară
C. sensibilitatea tactilă protopatică
D. motilitatea involuntară automată
E. motricitatea involuntară semiautomată
108. Care din următoarele afirmaţii nu sunt false:
A. căile extrapiramidale conduc motilitatea voluntară
B. căile descendente sunt motorii
C. aria somestezică I este situată în lobul temporal
D. aria motorie secundară este suprapusă ariei senzitive secundare
E. căile motricităţii sunt piramidale şi extrapiramidale
109. Fibrele strionigrice şi striorubrice:
A. pornesc din substanţa neagră, respectiv nucleul roşu
B. ajung în diencefal
C. pornesc din nucleii bazali
D. ajung în final în bulb
E. ajung în mezencefal
110. Care din următoarele căi extrapiramidale nu pornesc din bulb:
A. fasciculele reticulospinale
B. fibrele striorubrice
C. fasciculele olivospinale
54
D. fasciculele vestibulospinale
E. fasciculele corticospinale
111. Din mezencefal pornesc următoarele fascicule extrapiramidale:
A. corticospinale
B. vestibulospinale
C. corticonucleare
D. nigrospinale
E. reticulospinale
112. Fibrele fasciculului piramidal:
A. au origini corticale diferite
B. nu trec prin trunchiul cerebral
C. circa 700 000 sunt mielinizate
D. toate se încrucişează în bulb
E. unele pornesc din aria motorie secundară
113. Unele dintre răspunsurile de mai jos nu sunt corecte. Selectaţi-le:
A. nervii spinali conectează măduva cu receptorii şi efectorii
B. nervii cranieni au dispoziţie metamerică
C. reflexul fotomotor îşi are originea în emisferele cerebrale
D. ramurile ventrale ale nervilor spinali se anastomozează şi formează plexuri
E. din fibrele corticospinale se desprind fibre corticonucleare
114. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt incorecte:
A. plexurile ramurilor ventrale sunt: cervical, brahial, lombar şi sacral
B. fibrele ramurii dorsale se distribuie şi la pielea spatelui
C. prin ramura meningeală trece fibra preganglionară amielinică
D. în regiunea cervicală ramurile ventrale ale nervilor cranieni se dispun sub forma nervilor
intercostali
E. fibra postganglionară amielinică este axonul neuronului din ganglionul vegetativ simpatic
laterovertebral
115. Ramura dorsală a nervilor spinali:
A. conţine fibre senzitive şi motorii
B. conţine numai fibre postganglionare amielinice
C. îşi distribuie fibrele şi la muşchii jgheaburilor vertebrale
D. are pe traiectul ei ganglionul spinal
E. are pe traiectul ei ganglionul prevertebral
116. Neuronii viscerosenzitivi din ganglionii spinali:
A. au dendrita lungă ce ajunge la receptorii din viscere
B. fac sinapsă în coarnele anterioare ale măduvei
C. pătrund prin axonii lor în măduvă pe calea rădăcinii posterioare
D. fac sinapsă în jumătatea dorsală a cornului lateral al măduvei
E. conduc informaţiile de la receptorii profunzi ai aparatului locomotor
117. Trunchiul nervului spinal cuprinde:
A. axonii neuronilor somatosenzitivi
B. dendritele neuronilor somatosenzitivi
C. axonii neuronilor visceromotori
D. axonii neuronilor somatomotori
E. dendritele neuronilor visceromotori
55
118. Alegeţi variantele incorecte de răspuns referitoare la nervii spinali:
A. primul nerv spinal iese între osul occipital şi prima vertebră cervicală
B. sunt formaţi din cinci rădăcini şi două ramuri
C. trunchiul nervului spinal intră în canalul vertebral prin gaura intervertebrală
D. prin ramura comunicantă cenuşie intră fibra postganglionară amielinică
E. ramura meningeală conţine şi fibre vasomotorii pentru meninge
119. Nervii spinali sunt micşti deoarece conţin fibre:
A. somatice motorii
B. senzitive somatice
C. vegetative motorii
D. senzitive vegetative
E. mielinice şi amielinice
120. Alegeţi variantele incorecte de răspuns legate de nervii spinali:
A. sunt în număr de 31 de perechi
B. se grupează în şase regiuni
C. în regiunea toracală sunt 8 perechi
D. au un trunchi şi cinci ramuri
E. în regiunea coccigiană lipsesc
121. Funcţiile măduvei spinării sunt de:
A. conducere
B. excreţie
C. sinteză
D. secreţie
E. reflexă
122. Funcţia reflexă a măduvei spinării este îndeplinită de:
A. căi ascendente
B. neuroni somatici
C. căi descendente
D. neuroni vegetativi
E. ganglioni laterovertebrali
123. Reflexele somatice ale măduvei spinării sunt:
A. pupilodilatatoare
B. de mers
C. nociceptive
D. miotatice
E. sudorale
124. Reflexele nociceptive ale măduvei spinării:
A. reglează vasomotricitatea
B. nu au cale eferentă
C. sunt reflexe de apărare
D. au receptorii localizaţi în piele
E. reglează sudoraţia
125. Alegeţi variantele ce nu corespund adevărului:
A. reflexele spinale miotatice sunt polisinaptice
B. centrii nervoşi ai reflexelor nociceptive sunt polisinaptici
C. reflexele nociceptive nu sunt reflexe de apărare
56
D. efectorul reflexului nociceptiv este un muşchi flexor
E. receptorii reflexelor miotatice sunt terminaţii nervoase libere
126. Reflexele spinale miotatice:
A. constau în contracţia bruscă a unui muşchi
B. sunt polisinaptice
C. au proprietatea de a iradia
D. se evidenţiază lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul unui muşchi
E. sunt monosinaptice
127. Reflexele nociceptive ale măduvei:
A. sunt monosinaptice
B. au rol în menţinerea tonusului muscular
C. antrenează un număr crescut de neuroni la elaborarea răspunsului
D. constau în retragerea unui membru ca răspuns la stimularea dureroasă a acestuia
E. sunt reflexe de apărare
128. Reflexele spinale somatice:
A. au drept efectori muşchii netezi viscerali
B. au rol şi în menţinerea poziţiei corpului
C. sunt asigurate de căile ascendente
D. unele sunt reflexe de apărare
E. sunt şi ahilian şi patelar
129. Alegeţi răspunsurile ce nu corespund adevărului:
A. receptorii reflexelor nociceptive sunt fusurile neuromusculare
B. funcţia reflexă a măduvei este asigurată de căi ascendente şi descendente
C. reflexele miotatice au proprietatea de a iradia la nivelul SNC
D. efectorii reflexului miotatic sunt fibrele musculare scheletice
E. centrii reflexelor miotatice sunt polisinaptici
130. Care dintre răspunsurile de mai jos nu sunt false:
A. studiul legilor ce generează fenomenul de iradiere a fost făcut de Pflüger
B. reflexele sexuale sunt spinale şi vegetative
C. funcţia de conducere a măduvei este asigurată şi de căi scurte de asociaţie
D. reflexul ahilian se numeşte şi patelar
E. reflexele monosinaptice au proprietatea de a iradia la nivelul SNC
131. Selectaţi răspunsurile adevărate:
A. receptorii reflexelor miotatice sunt proprioceptorii musculari
B. efectorii reflexelor somatice nu sunt fibre musculare netede
C. reflexul patelar este vegetativ
D. pentru realizarea reflexului rotulian se loveşte tendonul lui Ahile
E. calea aferentă a reflexului miotatic este asigurată de neuronii din ganglionii spinali
132. Selectaţi răspunsurile false:
A. pentru obţinerea reflexului ahilian se loveşte tendonul cvadricepsului pe gambă
B. reflexele cardioacceleratoare sunt spinale vegetative
C. reflexul patelar se cercetează la nivelul tendonului lui Ahile
D. reflexele miotatice au rol în menţinerea tonusului muscular
E. reflexul de micţiune este un reflex spinal somatic
133. Calea aferentă a reflexului miotatic monosinaptic:
A. este asigurată de neuronul senzitiv din ganglionul spinal şi prelungirile sale
57
B. este o fibră musculară striată
C. conduce informaţiile de la proprioceptorii musculari
D. este asigurată de axonul neuronului motor
E. conduce informaţiile de la fusurile neuromusculare
134. În cadrul reflexelor spinale somatice, prelungirea axonală a neuronului senzitiv
proprioceptiv din ganglionul spinal:
A. este scurtă
B. este lungă şi merge la periferie
C. pătrunde în măduvă prin rădăcina posterioară
D. se termină la nivelul receptorului
E. în măduvă se bifurcă
135. În cadrul reflexelor miotatice, cele două ramificaţii ale axonului neuronului proprioceptiv
senzitiv din ganglionii spinali se comportă astfel:
A. nu fac sinapsă în măduva spinării
B. una dintre ele face sinapsă cu neuronul motor din coarnele anterioare de aceeaşi parte
C. alta intră în fasciculele gracilis şi cuneat de partea opusă
D. una intră în fasciculele spino-bulbare de aceeaşi parte
E. alta face sinapsă cu al II – lea neuron din coarnele posterioare ale măduvei
136. Identificaţi răspunsurile eronate:
A. reflexele nociceptive constau în retragerea mâinii din faţa agentului dureros
B. legile fenomenelor de iradiere au fost studiate de Pavlov
C. receptorii reflexului rotulian sunt situaţi în proprioceptorii musculari
D. reflexul rotulian nu produce extensia gambei pe coapsă
E. reflexul patelar produce contracţia tricepsului sural
137. Cum se pun în evidenţă reflexele miotatice:
A. patelar - prin lovirea tendonului lui Ahile
B. rotulian - prin lovirea tendonului cvadricepsului femural
C. nociceptiv - printr-un agent cauzator de durere
D. rotulian - printr-un agent termic
E. ahilian - prin lovirea tendonului tricepsului sural
138. Cum nu pot fi reflexele nociceptive:
A. miotatice
B. polisinaptice
C. reflex de mers
D. vegetative
E. de apărare
139. Centrii nervoşi polisinaptici sunt formaţi din:
A. neuroni senzitivi de ordinul al II- lea
B. neuroni motori de ordinul al II- lea
C. neuroni de asociaţie
D. neuroni motori
E. ganglioni simpatici
140. Care răspunsuri nu sunt corecte privind centrii nervoşi ai reflexelor spinale somatice:
A. pentru reflexul patelar sunt monosinaptici
B. la reflexele nociceptive sunt monosinaptici
C. pentru reflexul rotulian sunt polisinaptici
58
D. pentru reflexul ahilian sunt polisinaptici
E. pentru reflexele de apărare sunt monosinaptici
141. Selectaţi reflexele spinale vegetative:
A. de reglare a vasomotricităţii
B. rotulian şi patelar
C. vasodilatatoare
D. cardioacceleratoare
E. sexuale
142. Cum nu pot fi reflexele miotatice:
A. nociceptive
B. polisinaptice
C. de apărare
D. monosinaptice
E. pupilodilatatoare
143. Care din următoarele caracteristici aparţin reflexului nociceptiv:
A. poate iradia la nivelul SNC
B. are receptorii localizaţi în piele
C. efectorul este un muşchi flexor
D. are drept receptori terminaţii nervoase libere
E. este monosinaptic
144. Unele dintre răspunsurile de mai jos sunt false:
A. efectorii reflexelor vegetative spinale sunt fibrele musculare striate
B. căile aferente ale reflexului de apărare sunt dendritele neuronului din ganglionul spinal
C. reflexul de reglare a vasomotricităţii este nociceptiv
D. receptorii reflexelor miotatice sunt fusurile neuromusculare
E. reflexul rotulian este polisinaptic
145. Alegeţi variantele incorecte de răspuns:
A. reflexele rotulian şi ahilian sunt reflexe spinale somatice
B. în reflexul rotulian se produce şi extensia labei piciorului
C. reflexele nociceptive au rol în menţinerea tonusului muscular
D. funcţia reflexă a măduvei este îndeplinită de căile de asociaţie
E. printre reflexele spinale somatice se numără şi reflexul de mers
146. Printre răspunsurile de mai jos s-au strecurat şi erori. Identificaţi-le:
A. reflexul patelar este osteotendinos
B. reflexele nociceptive sunt vegetative
C. reflexul ahilian se evidenţiază prin lovirea tendonului cvadricepsului femural
D. funcţia de conducere a măduvei este asigurată de reflexele miotatice şi nociceptive
E. reflexul rotulian se numeşte şi patelar
147. Care din următoarele reflexe spinale nu sunt vegetative:
A. ahilian
B. miotatic
C. sudoral
D. pupilodilatator
E. rotulian
148. Unele dintre reflexele spinale enumerate sunt vegetative:
A. pupilodilatatoare
59
B. de micţiune
C. sexuale
D. patelar
E. de apărare
149. Nu sunt vegetative următoarele reflexe spinale:
A. patelar
B. rotulian
C. nociceptiv
D. sudoral
E. vasodilatator
150. Alegeţi variantele incorecte de răspuns:
A. unele reflexe vegetative se închid în măduva spinării
B. funcţia reflexă a măduvei este asigurată de căi descendente şi ascendente
C. centrul reflexului miotatic este sinapsa dintre neuronul senzitiv şi cel motor
D. reflexele polisinaptice nu iradiază la nivelul SNC
E. reflexele miotatice au fost studiate de Pavlov
151. Unele dintre afirmaţiile de mai jos nu sunt corecte:
A. centrul reflexului nociceptiv este subtalamusul
B. centrul reflexului miotatic nu este scoarţa cerebrală
C. receptorii reflexului nociceptiv sunt fusurile neuromusculare
D. receptorii reflexului miotatic sunt corpusculii Merkel
E. efectorii reflexului miotatic sunt muşchii striaţi
152. Encefalul cuprinde:
A. măduva spinării
B. ganglionii spinali
C. emisferele cerebrale
D. cerebelul
E. nervii rahidieni
153. Care din următoarele structuri nu aparţin encefalului:
A. emisferele cerebrale
B. măduva spinării
C. puntea lui Varolio
D. măduva prelungită
E. ganglionii simpatici
154. Reflexele care se închid la nivelul trunchiului cerebral sunt:
A. înnăscute
B. caracteristice speciei
C. de clipire şi vomă
D. masticator şi de deglutiţie
E. condiţionate
155. Referitor la trunchiul cerebral se poate spune că:
A. face parte din nivelul subcortical al sistemului nevos central
B. în nucleii săi îşi au originea zece din cele 12 perechi de nervi cranieni
C. reprezintă sediul unor reflexe somatice şi vegetative
D. este situat înapoia cerebelului şi diencefalului
E. extirparea lui produce tulburări de ortostatism
60
156. Bulbul, puntea şi mezencefalul reprezintă sediul următoarelor reflexe:
A. de clipire şi lacrimal
B. de mers şi patelar
C. salivator şi de deglutiţie
D. rotulian şi ahilian
E. de vomă, tuse, strănut
157. Fibrele nervilor trigemeni, inervează:
A. muşchii masticatori
B. muşchii mimicii
C. tegumentul feţei
D. muşchii faringelui
E. glandele parotide
158. Fibrele parasimpatice ale perechii VII de nervi cranieni:
A. provin din nucleii lacrimal şi salivator superior
B. îşi au originea reală în mezencefal
C. au originea aparentă în şanţul bulbo-pontin
D. inervează glandele salivare parotide
E. inervează fibrele circulare ale muşchiului ciliar
159. Care din următoarele perechi de nervi cranieni au în structura lor şi fibre parasimpatice
preganglionare:
A. III, VII, X
B. II, VII, X
C. VII, IX, X
D. IV, VI, XI
E. III, IX, X
160. Nervii vagi sau pneumogastrici:
A. au şi fibre parasimpatice
B. nu au fibre motorii
C. inervează musculatura laringelui şi faringelui
D. nu au fibre senzoriale gustative
E. culeg sensibilitatea gustativă de la baza limbii
161. Alegeţi variantele incorecte de răspuns:
A. pereche IV de nervi cranieni au originea reală în mezencefal
B. perechea VI de nervi cranieni are fibre parasimpatice
C. nervi trohleari inervează muşchiul oblic inferior al globului ocular
D. nervii accesori sunt formaţi din două rădăcini: bulbară şi spinală
E. fibrele vegetative ale nervului vag se distribuie la organele din torace
162. Perechea VII de nervi cranieni:
A. are fibre senzitive cu deutoneuronul în nucleul trigeminal
B. sunt nervi micşti cu fibre parasimpatice
C. are originea reală a fibrelor gustative în ganglionul geniculat
D. are deutoneuronul fibrelor gustative în nucleul ambiguu din bulb
E. are fibre motorii ce inervează muşchii masticatori
163. Alegeţi variantele incorecte de răspuns:
A. originea reală a nervilor olfactivi se află în neuronii bipolari din retină
B. fibrele gustative ale nervului facial îşi au originea aparentă în şanţul bulbo-pontin
C. fibrele motorii ale nervilor pneumogastrici inervează musculatura organelor interne
61
D. ramura cohleară a perechii VIII de nervi cranieni merge spre nucleii cohleari din bulb
E. nervii trohleari îşi au originea reală în nucleul nervului din mezencefal
164. Între afirmaţiile de mai jos unele nu sunt corecte. Selectaţi-le:
A. nervii glosofaringieni sunt nervi motori şi formează perechea XI de nervi cranieni
B. fibrele motorii ale nervilor trigemeni îşi au originea reală în nucleul motor din punte
C. fibrele parasimpatice ale nervului III ajung la fibrele circulare ale muşchiului ciliar
D. deutoneuronul fibrelor gustative ale nervului VII se află în nucleul solitar din punte
E. ramura internă a nervilor spinali ajunge pe calea nervilor vagi la muşchii faringelui
165. Legat de nervii cranieni se poate afirma că:
A. fibrele parasimpatice ale nervilor glosofaringieni ajung la glandele parotide
B. fibrele senzitive ale nervilor trigemeni se distribuie la muşchii mimicii
C. nervii abducens îşi distribuie fibrele la muşchiul drept intern al globului ocular
D. protoneuronul fibrelor gustative ale nervului facial se află în ganglionul geniculat
E. originea aparentă a nervilor hipogloşi se găseşte în şanţul retroolivar
166. Fibrele parasimpatice din structura nervilor cranieni:
A. inervează glandele parotide, sublinguale şi submandibulare
B. ajung la muşchiul oblic superior al globului ocular
C. cele ataşate nervilor faciali provin din doi nuclei
D. au fibre cu originea reală în nucleii vegetativi din trunchiul cerebral
E. cele ataşate nervilor glosofaringieni culeg excitaţii gustative de la nivelul limbii
167. Fibrele motorii de pe traseul nervilor cranieni:
A. îşi au originea reală în nucleul ambiguu din bulb pentru nervii glosofaringieni
B. inervează musculatura laringelui şi faringelui cele din structura perechii X
C. îşi au originea aparentă pe faţa posterioară a trunchiului cerebral în perechea VI
D. merg la muşchii drepţi intern, superior şi inferior ai globilor oculari din nervul III
E. în nervii faciali îşi au originea reală în ganglionul geniculat de pe traseul nervului
168. Îşi au originea aparentă în şanţul retroolivar următorii nervi cranieni:
A. accesori
B. hipogloşi
C. vagi
D. glosofaringieni
E. abducens
169. În nucleul motor din punte îşi au originea reală următorii nervi cranieni:
A. trigemeni
B. abducens
C. faciali
D. trohleari
E. oculomotori
170. Muşchii laringelui sunt inervaţi de nervii:
A. accesori
B. vagi
C. glosofaringieni
D. faciali
E. trigemeni
171. Nervii vagi sau pneumogastrici:
62
A. au şi fibre parasimpatice
B. nu au fibre motorii
C. inervează musculatura laringelui şi faringelui
D. nu au fibre senzoriale
E. culeg sensibilitatea gustativă de la baza limbii
172. Fibrele senzoriale ale nervilor glosofaringieni:
A. au primul neuron în ganglionul de pe traseul nervului
B. ajung la glandele parotide
C. au originea aparentă în şanţul retroolivar
D. se distribuie muşchilor masticatori
E. culeg excitaţii gustative din treimea posterioară a limbii
173. În mezencefal îşi au originea reală următorii nervi cranieni:
A. trohleari
B. trigemeni
C. oculomotori
D. faciali
E. abducens
174. Pe faţa posterioară a trunchiului cerebral îşi au originea aparentă:
A. perechea IV de nervi cranieni
B. perechea VI de nervi cranieni
C. nervii trohleari
D. nervii accesori
E. fibrele vegetative ale nervului vag
175. Următorii nervi cranieni sunt motori:
A. trohleari
B. hipogloşi
C. vagi
D. trigemeni
E. optici
176. Următorii nervi cranieni nu sunt motori:
A. accesori
B. vestibulocohleari
C. abducens
D. olfactivi
E. optici
177. În punte îşi au originea reală:
A. fibrele motorii ale trigemenului
B. nervii abducens
C. ramura oftalmică a trigemenului
D. nervii trohleari
E. nucleul salivator superior
178. Lobii cerebelului sunt:
A. paleocerebelul – anterior
B. arhicerebelul – posterior
C. neocerebelul – floculonodular
D. arhicerebelul – floculonodular
63
E. neocerebelul – posterior
179. Alegeţi variantele corecte de răspuns:
A. tractul nervos este un grup de fibre nervoase care leagă diferite părţi ale SNC
B. ganglionul nervos este un grup de corpi neuronali localizaţi în SNC
C. nucleul nervos este un grup de corpi neuronali localizaţi în afara SNC
D. sistemul nervos periferic este format din nervi, ganglioni şi plexuri
E. nervii sunt asocieri de fibre nervoase înconjurate de ţesut conjunctiv
180. Scoarţa cerebelului:
A. este un strat periferic de substanţă cenuşie
B. este formată din substanţa albă
C. înconjoară substanţa albă centrală
D. este brăzdată de sanţuri perpendiculare
E. este înconjurată de substanţă albă
181. Substanţa albă a cerebelului:
A. conţine în masa sa nucleii cerebelului
B. trimite prelungiri în interior
C. are aspectul unei coroane de arbore
D. are aspect de fluture
E. formează arborele vieţii
182. Scăderea forţei voluntare:
A. se numeşte atrofie
B. se numeşte astenie
C. apare după extirparea cerebelului
D. se atenuează prin compensare corticală
E. se manifestă prin tulburări de ortostatism
183. Metatalamusul este releu pentru următoarele sensibilităţi:
A. vizuală
B. gustativă
C. auditivă
D. acustică
E. kinestezică
184. Alegeţi variantele corecte de răspuns:
A. substanţa albă a emisferelor cerebrale nu are fibre comisurale
B. metatalamusul este releu pentru sensibilitatea auditivă
C. nucleul roşu primeşte fibre de la nucleii bazali
D. prin talamus nu trece sensibilitatea vizuală
E. corpul calos este format din fibre de asociaţie
185. Găsiţi răspunsurile corecte:
A. nervii motori somatici stimulează contracţia muşchilor scheletici
B. ganglionii nervoşi sunt grupe de corpi neuronali localizaţi în SNC
C. tractul nervos este un grup de fibre nervoase care leagă părţi din SNC
D. sistemul nervos periferic este format din encefal şi măduva spinării
E. nervii sunt neuroni multipolari localizaţi în întregime în SNC
186. Nervii motori vegetativi reglează:
A. contracţia musculaturii scheletice
B. secreţia glandulară
64
C. contracţia musculaturii striate
D. contracţia musculaturii netede
E. contracţia miocardului
187. Neuronii de asociaţie:
A. transmit impulsurile de la receptori
B. sunt neuroni multipolari
C. sunt localizaţi în întregime în SNC
D. transmit impulsurile de la efectori
E. sunt o asociere de fibre nervoase
188. Emisferele cerebrale:
A. reprezintă partea cea mai voluminoasă a SNC
B. se leagă de diencefal prin pedunculii cerebeloşi inferiori
C. conţin în interior ventriculii laterali I şi II
D. au formă de fluture
E. sunt legate între ele prin comisurile creierului
189. Substanţa albă a emisferelor cerebrale:
A. este formată şi din fibre de proiecţie
B. formează fornixul sau trigonul cerebral
C. reprezintă sediul actelor de comportament instinctiv
D. intră în structura sistemului limbic
E. are conexiuni întinse cu analizatorul olfactiv
190. Nucleii bazali:
A. se numesc şi corpi striaţi
B. sunt nuclei importanţi ai sistemului piramidal
C. sunt situaţi deasupra şi lateral de talamus
D. sunt situaţi sub talamus
E. sunt nuclei importanţi ai sistemului extrapiramidal
191. Selectaţi răspunsurile corecte:
A. fisura laterală Sylvius se găseşte pe faţa laterală a emisferelor cerebrale
B. bulbul olfactiv este adăpostit în şanţul temporo-occipital
C. substanţa albă a emisferelor cerebrale înconjoară ventriculii III şi IV
D. girul hipocampic se află pe faţa laterală a emisferelor celebrale
E. pe faţa bazală a emisferelor cerebrale începe fisura laterală Sylvius
192. Comisura albă anterioară:
A. intră în structura emisferelor cerebrale
B. este formată şi din fibre de asociaţie
C. uneşte cele 2 emisfere cerebrale
D. intră în structura sistemului limbic
E. este formată din fibre comisurale
193. Alegeţi variantele corecte de răspuns:
A. substanţa cenuşie a emisferelor cerebrale formează trigonul cerebral
B. substanţa albă a emisferelor cerebrale formează corpul calos
C. paleocortexul este format din 6 straturi de celule
D. trigonul cerebral este format din fibre comisurale
E. corpii striaţi sunt formaţi din substanţă albă
65
194. Care răspunsuri nu sunt corecte:
A. fornixul nu este format din fibre comisurale
B. corpul calos formează scoarţa cerebrală
C. fibrele albe de proiecţie unesc scoarţa cerebrală cu trigonul cerebral
D. substanţa albă a emisferelor cerebrale formează corpii striaţi
E. paleocortexul este inclus în sistemul limbic
195. Printre răspunsurile de mai jos privind emisferele cerebrale s-au strecurat erori.
Identificaţi-le:
A. fibrele comisurale din structura substanţei albe formează fornixul sau trigonul cerebral
B. conţin în interior ventriculii Işi II înconjuraţi de substanţă cenuşie
C. au pe faţa laterală fisura lui Sylvius şi şanţul central Rolando
D. au emisfera stângă mai dezvoltată la stângaci
E. au pe faţa bazală şanţul corpului calos şi scizura calcarină
196. Paleocortexul:
A. conţine două straturi de celule
B. are conexiuni cu hipotalamusul
C. ocupă o zonă largă pe faţa medială a emisferelor cerebrale
D. este alcătuit din şase straturi celulare
E. este sediul proceselor psihice superioare
197. Cele mai importante componente ale sistemului limbic sunt:
A. epitalamusul
B. nervii olfactivi
C. hipotalamusul
D. hipocampul
E. calea olfactivă
198. Pe faţa bazală a emisferelor cerebrale se pot observa:
A. scizura calcarină
B. paleocortexul
C. şanţurile orbitale
D. lobul temporo-occipital
E. girul hipocampic
199. Sistemul limbic este sediul:
A. gîndirii şi creaţiei
B. proceselor ce stau la baza memoriei
C. actelor de comportament instinctiv
D. proceselor psihice superioare
E. proceselor psihice afectiv–emoţionale
200. Paleocortexul are conexiuni cu:
A. analizatorul auditiv
B. neocortexul, mai puţin
C. epitalamusul
D. analizatorul olfactiv
E. mezencefalul
201. Neocortexul este:
A. sediul proceselor psihice superioare
B. alcătuit din două straturi de celule
C. sediul actelor de comportament instinctiv
66
D. denumit şi sistemul limbic
E. sediul proceselor ce stau la baza învăţării, gândirii şi creaţiei
202. Funcţiile asociative ale neocortexului realizează:
A. controlul activităţii motorii somatice voluntare
B. controlul activităţii motorii viscerale
C. percepţia complexă a lumii înconjurătoare
D. semnificaţia diferitelor senzaţii
E. controlul activităţii somatice senzitive
203. Reflexele necondiţionate:
A. sunt înnăscute
B. se închid la nivel cortical
C. sunt caracteristice speciei
D. treptat se sting şi dispar
E. nu iradiază cortical
204. I.P. Pavlov:
A. a studiat legile care guvernează fenomenul de iradiere
B. a descoperit posibilitatea transformării excitanţilor indiferenţi în stimuli condiţionali
C. împreună cu Pflüger a descoperit mecanismul transportului activ
D. a explicat mecanismul elaborării reflexelor condiţionate
E. a arătat că la baza tuturor activităţilor nervoase stau excitaţia şi inhibiţia
205. Transformarea excitanţilor indiferenţi în stimuli condiţionali se realizează prin:
A. generalizare
B. asociere
C. localizare
D. iradiere
E. repetare
206. Care din următoarele reflexe nu sunt necondiţionate:
A. cele care necesită o pregătire prealabilă
B. cele înnăscute şi caracteristice speciei
C. pe care organismul nu le are la naştere
D. pe care le dobândeşte în timpul vieţii
E. alimentar şi de apărare
207. Bulbul olfactiv este:
A. adăpostit în şanţul olfactiv
B. situat pe faţa bazală a emisferelor cerebrale
C. componentă a sistemului limbic
D. situal la nivelul hipocampului
E. localizat în lobul temporo-occipital
208. Funcţiile senzitive ale neocortexului se realizează şi prin:
A. segmentul periferic al analizatorului vestibular
B. segmentul cortical al analizatorului vizual
C. calea eferentă a analizatorului kinestezic
D. segmentul cortical al anlizatorului acustic
E. efectorii analizatorilor acustic şi olfactiv
209. Funcţia motorie a neocortexului:
67
A. se realizează prin controlul întregii activităţi motorii somatice
B. poate fi voluntară sau involuntară
C. implică cortexul motor şi corpii striaţi
D. nu implică nucleii bazali
E. se realizează prin segmentele intermediare ale analizatorilor
210. Reflexul condiţionat:
A. se închide la nivel cortical
B. a fost explicat de I.P.Pavlov
C. este înnăscut
D. este caracteristic speciei
E. este un răspuns învăţat dat de centrii nervoşi
211. Inhibiţia necondiţionată poate fi:
A. de protecţie
B. supraliminară
C. de întârziere
D. prin inducţie negativă
E. de diferenţiere
212. Pavlov a arătat că la baza tuturor activităţilor nervoase stau următoarele procese:
A. amplificarea
B. iradierea
C. generalizarea
D. excitaţia
E. inhibiţia
213. Selectaţi asocierile corecte dintre tipul de stimul folosit în realizarea reflexului
condiţionat şi reacţia animalului de experienţă:
A. indiferent – nu dă nici un răspuns
B. absolut – răspunde printr-un reflex necondiţionat
C. condiţional – este indiferent
D. indiferent – are o reacţie de orientare
E. indiferent – răspunde printr-un reflex condiţionat
214. Inhibiţia externă este:
A. înnăscută
B. condiţionată
C. de protecţie
D. necondiţionată
E. de stingere
215. Alegeţi variantele corecte de răspuns privind reflexele. Cele:
A. condiţionate, se închid la nivel cortical
B. condiţionate, nu se pot concentra într-o zonă limitată
C. înnăscute, nu se închid la nivel cortical
D. condiţionate, se sting dacă stimulul condiţional nu este întărit prin cel absolut
E. necondiţionate, nu iradiază cortical
216. Excitaţia este procesul nervos care se manifestă prin:
A. diminuarea unei activităţi anterioare
B. iniţierea unei activităţi
C. sistarea unui proces
68
D. inducţie negativă
E. amplificarea unei activităţi preexistente
217. Pentru realizarea unui reflex condiţionat:
A. animalul de experienţă trebuie să fie sătul
B. stimulul absolut trebuie să se asocieze cu un stimul indiferent
C. excitantul absolut trebuie să preceadă stimulul fără importanţă biologică
D. stimulul indiferent trebuie să preceadă excitantul absolut
E. animalul trebuie să fie flămând
218. Alegeţi variantele incorecte de răspuns:
A. reflexele înnăscute se închid la nivel cortical
B. la baza tuturor activităţilor nervoase stau excitaţia şi inhibiţia
C. reflexele condiţionate se închid la nivel subcortical
D. inhibiţia externă este condiţionată
E. excitaţia este un proces nervos activ
219. Pentru formarea unui reflex condiţionat, nu sunt necesare următoarele condiţii:
A. proiectarea
B. asocierea
C. precesiune
D. iradierea
E. repetarea
220. Excitaţia şi inhibiţia sunt procese nervoase:
A. extrem de mobile
B. care pot iradia pe o suprafaţă corticală
C. pasive, specifice paleocortexului
D. extrem de imobile, specifice scoarţei cerebrale
E. care se pot concentra într-o zonă limitată
221. Pentru formarea unui reflex condiţionat:
A. sunt suficiente două şedinţe de elaborare
B. instinctul alimentar trebuie să fie dominant în timpul asocierii stimulilor
C. administrarea hranei unui animal trebuie să se asocieze cu un stimul sonor
D. excitantul absolut trebuie să preceadă stimulul indiferent
E. sunt necesare 10-30 de şedinţe de elaborare
222. Sistemul nervos simpatic:
A. are centrii nervoşi la nivelul măduvei spinării
B. coordonează activitatea viscerală conştientă
C. activează organismul pentru luptă şi apărare
D. eliberează adrenalină din medulosuprarenală
E. îşi distribuie fibrele postganglionare în principal la cap
223. Efectorii sistemului simpatic sunt:
A. muşchiul cardiac
B. muşchii scheletici ai membrelor inferioare
C. muşchii striaţi ai membrelor superioare
D. muşchii netezi ai tuturor organelor
E. gandele lacrimale, salivare, sudoripare, digestive
224. Ganglionii laterovertebrali sunt legaţi cu nervii spinali prin:
A. plexuri vegetative mixte
69
B. lanţuri paravertebrale
C. ramura comunicantă albă
D. ramurile dorsală şi ventrală
E. ramura comunicantă cenuşie
225. Arcul reflex vegetativ:
A. cuprinde doi neuroni
B. are al doilea neuron în substanţa cenuşie medulară
C. poate avea primul neuron şi în substanţa cenuşie cerebrală
D. are al doilea neuron într-un ganglion vegetativ
E. are al treilea neuron în talamus
226. Componenta periferică a sistemului simpatic cuprinde:
A. două lanţuri ganglionare simpatice
B. ganglioni situaţi de o parte şi de alta a coloanei vertebrale
C. două lanţuri simpatice latero-vertebrale
D. două lanţuri de ganglioni previscerali
E. două lanţuri de ganglioni intramurali
227. Nervul micul splanhnic:
A. se formează din fibrele preganglionare din T10 - T12
B. inervează inima, plămânii şi ficatul
C. inervează organele tubului digestiv şi rinichii
D. inervează organele din pelvis
E. se formează din fibrele postganglionare din S2 – S4
228. În cadrul sistemului vegetativ, fibra aferentă este reprezentată de:
A. dendritele şi axonii neuronilor visceromotori ce aparţin unor nervi spinali
B. fibrele preganglionare mielinice şi postganglionare amielinice
C. dendritele şi axonii neuronilor din ganglionii extranevaxiali ai unor nervi cranieni
D. neuronii ce transmit impulsuri musculaturii netede şi vaselor de sânge
E. dendritele şi axonii neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali
229. Referitor la mediatorii chimici de la nivelul sinapselor vegetative se poate spune că:
A. la ambele sisteme între fibra preganglionară şi cea postganglionară este acetilcolina
B. la sistemul simpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare se eliberează noradrenalină
C. la sistemul parasimpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare se eliberează adrenalină
D. la sistemul simpatic, la capătul periferic al fibrei preganglionare se eliberează noradrenalina
E. există şi fibre postganglionare ce au sinapse nonadrenergice şi noncolinergice
230. Alegeţi variantele corecte de răspuns:
A. există un număr foarte mic de fibre postganglionare simpatice care eliberează acetilcolina
B. majoritatea viscerelor au inervaţie dublă simpatică şi parasimpatică
C. simpaticul şi parasimpaticul pot acţiona şi complementar
D. medulosuprarenalele sunt inervate numai de parasimpatic
E. efectorii sistemului vegetativ sunt sub control voluntar
231. Între afirmaţiile de mai jos s-au strecurat greşeli. Identificaţi-le:
A. SN vegetativ formează la nivelul viscerelor plexuri vegetative mixte
B. sistemul simpatoadrenal intervine şi în termoreglare
C. reglarea activităţii medulosuprarenalei se face prin scăderea ratei de stimulare parasimpatică
D. originea fibrelor preganglionare parasimpatice se află în zona lombară a măduvei
E. cele mai multe organe interne primesc o inervaţie vegetativă antagonică
70
232. Componenta periferică a sistemului parasimpatic include ganglionii:
A. juxtaviscerali
B. prevertebrali
C. intramurali
D. previscerali
E. paravertebrali
233. Arcul reflex vegetativ cuprinde şi:
A. visceroreceptorii din pereţii organelor interne
B. centrii simpatici de la nivelul măduvei spinării
C. proprioreceptorii de la nivelul tendoanelor
D. centrii parasimpatici din trunchiul cerebral
E. neuronii preganglionari şi postganglionari
234. Acetilcolina:
A. produce efecte similare cu noradrenalina
B. este un mediator chimic
C. se eliberează la capătul fibrei parasimpatice postganglionare
D. produce efecte antagoniste simpaticului
E. se eliberează la capătul fibrei preganglionare simpatice
235. Stimularea parasimpaticului produce:
A. dilatarea bronhiilor
B. creşterea secreţiei medulosuprarenalei
C. contracţia detrusorului
D. scăderea frecvenţei cardiace
E. transpiraţia palmelor
236. Numai simpaticul stimulează:
A. dilatarea pupilei
B. glicogenoliza hepatică
C. contracţia splinei
D. secreţia intestinală
E. relaxarea sfincterelor
237. SN simpatic nu are comparativ cu cel parasimpatic:
A. lanţuri prevertebrale
B. fibre preganglionare în zona toracică
C. ganglioni în apropierea efectorilor
D. fibre postganglionare limitate doar la cap
E. fibre postganglionare în întreg organismul
238. Centrii parasimpatici cranieni se găsesc în următorii nuclei:
A. accesor al oculomotorului din mezencefal
B. salivator superior din bulb
C. salivator inferior din punte
D. dorsal al vagului din bulb
E. lacrimal din punte
239. Aferenţa vegetativă nu este reprezentată de:
A. fibrele postganglionare amielinice
B. neuronii viscerosenzitivi din ganglionii spinali
C. fibrele preganglionare mielinice
D. neuronii visceromotori din coarnele laterale
71
E. neuronii somatosenzitivi din ganglionii spinali
240. Centrii nervoşi vegetativi:
A. sunt reprezentaţi de lanţurile ganglionare paravertebrale
B. sunt situaţi intranevraxial
C. controlează activitatea organelor interne
D. sunt situaţi în ganglionii juxtaviscerali
E. nu sunt situaţi în ganglionii prevertebrali
241. Asupra pancreasului:
A. simpaticul creşte secreţia exocrină
B. parasimpaticul nu are efect
C. simpaticul inhibă secreţia exocrină
D. parasimpaticul stimulează secreţia exocrină
E. simpaticul nu are efect
242. Între efectele stimulării parasimpatice se numără şi următoarele:
A. asupra splinei nu are efect
B. creşte secreţia hormonală a medulosuprarenalei
C. scade frecvenţa cardiacă
D. stimulează secreţia lacrimală
E. inhibă motilitatea gastrică
243. Simpaticul acţionează asupra ochilor prin:
A. mioză
B. dilatarea pupilei
C. relaxarea muşchiului ciliar
D. constricţia pupilei
E. midriază
244. Parasimpaticul produce:
A. dilataţie în câteva teritorii vasculare
B. constricţie la nivelul arborelui bronşic
C. relaxarea sfincterelor
D. contracţia splinei
E. relaxarea muşchiului ciliar
245. Fibrele preganglionare simpatice:
A. pornesc din zona sacrală a măduvei
B. îşi au originea în zona toracică a măduvei
C. îşi au originea în trunchiul cerebral
D. pornesc şi din zona lombară a măduvei
E. pornesc din ganglionii latero-vertebrali
246. Componenta parasimpatică a sistemului nervos vegetativ:
A. produce, cel mai adesea, efecte antagoniste simpaticului
B. creşte secreţia hormonală a medulosuprarenalei
C. eliberează la capătul fibrelor postganglionare acetilcolina
D. contractă sfincterul vezical intern
E. asupra ficatului nu are efect
247. Sistemul nervos vegetativ:
A. reglează activitatea musculaturii scheletice
B. controlează activitatea miocardului
72
C. coordonează activitatea vaselor sanguine
D. menţine homeostazia organismului
E. are centrii nervoşi la nivel cortical
248. Lanţurile simpatice paravertebrale:
A. se numesc şi prevertebrale
B. sunt situate de-o parte şi alta a coloanei vertebrale
C. sunt formate din ganglionii juxtaviscerali
D. sunt formate din ganglionii latero-vertebrali
E. sunt legate cu nervii spinali prin ramuri comunicante
249. În cazul sistemului simpatic:
A. fibra preganglionară este scurtă
B. sinapsa între fibrele pre şi postganglionare se face în ganglionii juxtaviscerali
C. fibra postganglionară este lungă
D. fibra preganglionară este lungă
E. sinapsa între fibrele pre şi postganglionare are loc în ganglionii latero-vertebrali
250. Asupra glandelor gastrice sistemul nervos vegetative acţionează astfel:
A. parasimpaticul nu are efect
B. simpaticul scade secreţia
C. simpaticul inhibă secreţia
D. parasimpaticul stimulează secreţia
E. simpaticul creşte secreţia
251. Parasimpaticul acţionează asupra glandelor:
A. lacrimale, prin scăderea secreţiei
B. salivare, prin creşterea secreţiei
C. sudoripare, prin inhibarea secreţiei la nivel palmar
D. intestinale, prin stimularea secreţiei
E. medulosuprarenale, nu are efect
252. Simpaticul produce:
A. dilataţie la nivelul arborelui bronşic
B. relaxare la nivelul muşchiului ciliar
C. vasoconstricţie la majoritatea vaselor
D. constricţie la nivelul detrusorului
E. secreţie salivară apoasă
253. Parasimpaticul nu are efect asupra:
A. muşchiului dilatator pupilar
B. glandelor intestinale
C. forţei de contracţie a cordului
D. sfincterului vezical intern
E. glandei medulosuprarenală
254. Simpaticul şi parasimpaticul acţionează:
A. cooperant în micţiune
B. prin eliberare de mediatori chimici
C. antagonist în reglarea secreţiei salivare
D. complementar în reglarea diametrului pupilar
E. pe baza arcului reflex somatic
255. Neuronul visceroaferent nu îşi are originea în:
73
A. ganglionii spinali
B. ganglionii juxtaviscerali
C. ganglionii extranevraxiali ataşaţi nervilor cranieni
D. măduva spinării
E. trunchiul cerebral
256. Unde nu ajunge dendrita neuronului senzitiv visceral:
A. la muşchii striaţi
B. în măduva spinării
C. la baroreceptori
D. la chemoreceptori
E. în ganglionul spinal
257. Intranevraxial nu se întâlnesc:
A. centrii sistemului parasimpatic
B. receptorii pentru presiune
C. centrii sistemului simpatic
D. fibrele postganglionare
E. ganglionii prevertebrali
258. Axonul neuronului motor vegetativ ajunge la:
A. muşchii irisului
B. muşchii trapezi
C. glandele gastrice
D. muşchii coapsei
E. nivelul miocardului
259. În cadrul sistemului nervos vegetativ, fibra postganglionară:
A. ajunge la organul efector vegetativ
B. este axonul neuronului postganglionar
C. nu are teacă de mielină
D. este axonul neuronului preganglionar
E. este mielinizată
260. Asupra tractului gastrointestinal, componentele SNV acţionează astfel:
A. simpaticul stimulează mişcarea
B. parasimpaticul stimulează închiderea sfincterelor
C. simpaticul inhibă mişcarea
D. parasimpaticul relaxează sfincterele
E. parasimpaticul nu are efect
261. Cum nu acţionează simpaticul asupra tractului urinar:
A. relaxează sfincterul vezical intern
B. reduce secreţia de renină
C. contractă sfincterul vezical intern
D. contractă detrusorul
E. reduce debitul urinar
262. Care din următoarele efecte nu aparţin simpaticului:
A. constricţia pupilei
B. contracţia splinei
C. glicogenoliza hepatică
D. scăderea secreţiei lacrimale
E. relaxarea sfincterelor
74
263. Unele dintre efectele de mai jos nu aparţin stimulării parasimpaticului:
A. secreţie salivară apoasă
B. contracţia muşchilor erectori ai firelor de păr
C. secreţia glandei medulosuprarenală
D. scăderea frecvenţei cardiace
E. creşterea secreţiei exocrine pancreatice
264. Alegeţi variantele incorecte de răspuns:
A. parasimpaticul produce contracţia detrusorului
B. asupra glandelor intestinale simpaticul nu are efect
C. la nivelul arborelui bronşic simpaticul produce constricţie
D. simpaticul stimulează contracţia pupilei
E. parasimpaticul nu produce midriază
265. Meningita:
A. poate avea etiologie bacteriană
B. constă în sângerarea ţesutului cerebral
C. constă în inflamarea meningelor
D. este o hemoragie cerebrală
E. poate avea etiologie virală
266. Comele:
A. se caracterizează prin lipsa reflexelor când sunt profunde
B. implică disfuncţii la nivelul emisferelor cerebrale
C. sunt boli inflamatorii ale creierului
D. sunt afecţiuni inflamatorii ale meningelor spinale
E. au drept cauze frecvente traumatismele cerebrale
267. Hemoragiile cerebrale:
A. sunt afecţiuni cu mortalitate ridicată
B. sunt urgenţe medico-chirurgicale
C. se pot datora ruperii unui anevrism congenital
D. sunt boli inflamatorii
E. sunt disfuncţii cerebrale provocate de virusuri
268. Dacă neurotransmițătorul eliberat în fanta sinaptică induce creșterea conductanței
pentru sodiu , atunci membrana postsinaptică se va:
A. excita
B. hiperpolariza
C. depolariza
D. repolariza
E. inhiba
269. GABA are următoarele acțiuni pe membrana postsinaptică:
A. crește conductanța pentru sodiu
B. crește conductanța pentru potasiu
C. se depolarizează
D. se hiperpolarizează
E. este un tip de sinapsă inhibitorie
270. La om, în repaus, cea mai mare cantitate de căldură (70%) se produce în:
A. Ficat
B. Muşchi
75
C. Tegument
D. organele viscerale toraco-abdominale
E. cutia craniană
271. Receptorii adrenergici α1 au următoarele efecte:
A. relaxarea muşchilor radiari ai pupilei
B. contracţia uterului
C. acţionează asupra celulelor hepatice determinând creşterea glicemiei
D. contracţia musculaturii vaselor de sânge
E. acţionează asupra celulelor hepatice determinând scăderea glicemiei
272. Receptorii adrenergici α2 au următoarele mecanisme de acţiune:
A. Au efecte opuse β receptorilor
B. Stimulează adenil ciclaza
C. Sunt cuplaţi cu proteina Gi
D. Cresc nivelul de AMPc intracelular
E. Scad nivelul de AMPc intracelular
273. Receptorii adrenergici α1 acţionează prin:
A. Cuplarea cu proteina Gs
B. Cuplarea cu proteina Gq
C. Transformarea inozitol difosfatului în inozitol-1,4,5-trifosfat
D. Transformarea inozitol-1,4,5-trifosfatului în inozitol difosfat
E. Transformarea inozitol difosfatului în diacilglicerol
274. Receptorii adrenergici α1 nu au următoarele mecanisme de acţiune:
A. activarea fosfolipazei C
B. cuplarea cu proteina Gi
C. transformarea IP2 în IP3 care are rol în creşterea Ca2+
citosolic prin mobilizarea lui din RE
D. transformarea IP2 în diacilglicerol (DAG) care inhibă proteinkinaza C (PKC)
E. transformarea IP3 în diacilglicerol care are rol în fosforilarea proteinelor ţintă
275. Receptorii adrenergici care au afinitate la fel de mare pentru ambele catecolamine
adrenalină şi noradrenalină sunt:
A. Receptorii β2
B. Receptorii β1
C. Receptorii α1
D. Receptorii α2
E. Receptorii β3
276. β1-receptorii adrenergici au următoarele mecanisme de acţiune:
A. stimulează adenil ciclaza
B. au efecte similare α2 receptorilor
C. sunt cuplaţi cu proteina Gi
D. cresc nivelul AMPc
E. activează fosfolipaza C
277. β1-receptorii adrenergici au următoarele efecte asupra celulei hepatice :
A. produc glicogenoliză
B. produc scăderea glicemiei
C. produc neoglucogeneză
D. produc creşterea glicemiei
E. produc glicogeneza
76
278. Spre deosebire de receptorii β1, receptorii β2 adrenergici predomină în :
A. miocard
B. vase coronare
C. hepatocit
D. bronşii
E. uter
279. Spre deosebire de receptorii β3, receptorii β2 adrenergici au afinitate :
A. foarte slabă pentru noradrenalină
B. mare pentru adrenalină
C. mare pentru noradrenalină
D. foarte slabă pentru adrenalină
E. la fel pentru ambele tipuri de catecolamine (adrenalină şi noradrenalină)
280. Receptorii β3 adrenergici au următoarele efecte:
A. Termolitic
B. Antidiabetic
C. Antiobezitate
D. Scade lipoliza
E. Cresc glicemia
281. Din categoria catecolaminele fac parte următorii neurotransmiţători:
A. epinefrina
B. noradrenalina
C. dopamina
D. serotonina
E. acetilcolina
282. Dintre catecolamine, acţiune dominantă pe aparatul cardio-vascular au :
A. Dopamina
B. Adrenalina
C. Norepinefrina
D. Serotonina
E. acetilcolina
283. Norepinefrina are afinitate crescută pe receptorii:
A. β1 adrenergici
B. β3 adrenergici
C. β2 adrenergici
D. α2 adrenergici
E. α1 adrenergici
284. Adrenalina are acţiune dominantă pe:
A. metabolism
B. aparatul cardio-vascular
C. musculatura netedă a stomacului
D. musculatura netedă a intestinelor
E. musculuratura scheletică
285. Acetilcolina este stocată în butonii terminali ai neuronilor din:
A. fibrele postganglionare ale sistemului nervos vegetativ parasimpatic
B. fibrele preganglionare ale sistemului nervos vegetativ simpatic
C. fibrele preganglionare ale sistemului nervos vegetativ parasimpatic
77
D. toate fibrele postganglionare ale sistemului nervos vegetativ simpatic
E. fibrele postganglionare ale sistemului nervos vegetativ simpatic care acţionează pe glandele
sudoripare
286. Receptorii colinergici muscarinici sunt localizaţi la nivelul:
A. joncţiunii neuro-musculare
B. miocard
C. glande
D. Ganglionii vegetativi postsinaptici
E. Fibre musculare netede
287. Receptorii muscarinici blocaţi de pirenzepin sunt:
A. receptorii M2
B. receptorii M1
C. receptori de la nivelul miocardului
D. receptori de la nivelul creierului şi stomacului
E. receptori care inhibă formarea inozitol trifosfatului şi a diacilglicerolulului
288. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare receptorii muscarinici M4:
A. sunt cuplaţi cu proteina G
B. acţionează asupra creierului
C. stimulează formarea inozitol trifosfatului şi a diacilglicerolului
D. acţionează asupra glandelor
E. acţionează asupra miocardului
289. Blocantele de receptori colinergici muscarinici sunt:
A. ezerina
B. beladona
C. curara
D. atropina
E. hexametoniu
290. Blocantele acetilcolinesterazice de receptori colinergici muscarinici sunt:
A. beladona
B. hexametoniu
C. fizostigmina
D. ezerina
E. atropina
291. Referitor la calea acustică a nervului VIII sunt adevărate afirmaţiile:
A. axonii neuronilor din ganglionul Scarpa fac sinapsă în nucleul cohlear din bulb
B. axonii neuronilor din ganglionul Corti fac sinapsă în nucleul cohlear din bulb
C. axonii neuronilor din nucleul vestibular urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat
median
D. axonii neuronilor din nucleul cohlear urcă pe calea lemniscului lateral spre corpul geniculat
median
E. axonii neuronilor din corpul geniculat median fac sinapsă în tuberculii cvadrigemeni posteriori
292. Referitor la neuronii din ganglionul Scarpa sunt adevărate afirmaţiile:
A. Aparţin căii acustice a nervului VIII
B. Aparţin căii vestibulare a nervului VIII
C. Reprezintă deutoneuronii sensibilităţii vestibulare
D. Reprezintă protoneuronii sensibilităţii vestibulare
E. Axonii lor fac sinapsă în bulb
78
293. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la deutoneuronii căii acustice:
A. Aparţin ganglionului spiral Corti
B. Aparţin ganglionului Scarpa
C. Se găsesc în bulb
D. Se găsesc în metatalamus
E. Axonii lor fac sinapsă cu neuronii din tuberculii cvadrigemeni superiori
294. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la componenta vestibulară a nervului VIII:
A. asigură echilibrul static al organismului
B. asigură acomodarea şi adaptarea auzului
C. asigură echilibrul dinamic al organismului
D. asigură acomodarea şi adaptarea vizuală
E. asigură tonusul muscular
295. Axonii neuronilor din nucleul vestibular din bulb se îndreaptă spre:
A. Nucleul dorsal al vagului
B. Cerebel
C. Corpi geniculaţi
D. Nucleii nervilor oculo-motori
E. Nucleii nervului glosofaringian
296. Nervul IX are următoarele componente:
A. Senzorială
B. Motorie
C. Senzitivă
D. simpatică
E. parasimpatică
297. Componenta senzitivă a nervului IX asigură sensibilitatea pentru:
A. amigdale
B. urechea externă
C. văl palatin
D. laringe
E. faringe
298. Nervul gloso-faringian intervine în următoarele reflexe:
A. de deglutiţie
B. de salivare
C. depresor sino-carotidian
D. de vomă
E. de tuse
299. Referitor la componenta motorie a nervului IX sunt adevărate afirmaţiile:
A. are origine în nucleul salivator superior din bulb
B. are origine în nucleul salivator inferior din bulb
C. are origine în nucleul ambiguu din bulb
D. se distribuie la muşchii limbii
E. se distribuie la muşchii faringelui
300. Inervaţia corpuscului sino-carotidian este asigurată de:
A. nervul vag
B. nervul IX
C. nervul X
D. nervul IV
79
E. nervul gloso-faringian
301. Referitor la componenta senzitivă-somatică a nervului vag sunt adevărate afirmaţiile:
A. are origine în ganglionul plexiform
B. are origine în ganglionul otic
C. are origine în ganglionul jugular
D. trimite fibre spre nucleul dorsal al vagului
E. trimite fibre spre nucleul fascicului solitar
302. Componenta senzitivă somatică a nervului vag asigură sensibilitatea pentru:
A. organele toracale
B. organele abdominale
C. faringe
D. laringe
E. urechea medie
303. Nervul vag are următoarele funcţii:
A. în secreţia biliară şi pancreatică
B. în motilitatea colonului descendent
C. în motilitatea colonului ascendent
D. în fonaţie
E. în reflexele de salivare
304. Prin componenta viscero-motorie nervul vag inervează:
A. zona faringelui
B. zona cardio-aortică
C. zona bronho-pulmonară
D. stomacul şi ficatul
E. glanda parotidă
305. Referitor la nucleul dorsal al vagului sunt adevărate afirmaţiile:
A. este localizat în punte
B. este localizat în bulb
C. primeşte aferenţe de la muşchii faringelui
D. trimite eferenţe către glanda parotidă
E. primeşte aferenţe de la neuronii din ganglionul plexiform
306. Referitor la nucleul fasciculului solitar sunt false afirmaţiile:
A. este localizat în punte
B. este localizat în mezencefal
C. primeşte aferenţe de la neuronii din ganglionul plexiform
D. primeşte aferenţe de la neuronii din ganglionul jugular
E. trimite eferenţe la muşchii faringelui şi vălului palatin
307. Nucleul ambiguu din bulb prezintă originea reală a fibrelor motorii din componenţa
următorilor nervi:
A. facial
B. vag
C. abducens
D. accesor
E. glosofaringian
308. Nervul care inervează muşchiul sternocleidomastoidian este:
A. nervul IX
80
B. nervul XI
C. nervul glosofaringian
D. nervul spinal
E. nervul accesor
309. Nervul accesor are originea reală în:
A. nucleul ambiguu din bulb
B. măduva toracală
C. măduva cervicală
D. nucleul tractului solitar din bulb
E. nucleul abducens
310. Fibrele cu originea bulbară din componenţa nervului accesor invervează:
A. Muşchiul trapez
B. Muşchii faringelui
C. Muşchii laringelui
D. Muşchii vălului palatin
E. Muşchiul sternocleidomastoidian
311. Nervul XII nu are origine în:
A. nucleul tractului solitar
B. nucleul ambiguu
C. nucleul hipoglos
D. nucleul trigeminal
E. măduva spinării cervicală
312. Fibrele motorii ale nervului cranian care au originea reală în măduva cervicală C1-C5
inervează:
A. glanda parotidă
B. glanda paratiroidă
C. muşchiul trapez
D. muşchiul sternocleidomastoidian
E. muschii laringelui
313. Reflexele cardio-motorii şi vaso-motorii presoare sunt:
A. cariomoderatoare
B. vasoconstrictoare
C. vasodilatatoare
D. cardioacceleratoare
E. bronhodilatatoare
314. Efectele depresoare ale reflexelor cardio-motorii şi vaso-motorii sunt:
A. creşterea frecvenţei cardiace
B. vasodilataţie
C. scăderea debitului cardiac
D. creşterea forţei de contracţie a miocardului
E. bradicardie
315. Referitori la centrii respiratori sunt adevărate afirmaţiile:
A. sunt o reţea neuronală restrânsă
B. au automatism
C. este predominant centrul expirator
D. au activitate ritmică prin mecanism oscilant
E. este predominant centrul inspirator
81
316. Centrul pneumotaxic este un centru nervos care:
A. excită centrul inspirator
B. se află în mezencefal
C. se află în punte
D. controlează centrii respiratori bulbari
E. excită centrul expirator
317. Centrii respiratori bulbari asigură:
A. frecvenţa bazală a respiraţiei în repaus
B. amplitudinea respiratorie în condiţii de efort
C. ritmicitatea respiratorie bazală în repaus
D. amplitudinea respiratorie bazală în repaus
E. capacitatea respiratorie în condiţii de efort
318. Referitor la reflexul de strănut sunt adevărate afirmaţiile:
A. este un reflex inspirator
B. este un reflex expirator
C. este un reflex declanşat pe cale glosofaringiană
D. este un reflex declanşat pe cale trigeminală
E. are ca stimuli excitanţi- factorii iritanţi din căile respiratorii superioare
319. Stimularea neuro-reflexă a centrului deglutiţiei determină:
A. coborârea vălului palatin
B. închiderea laringelui
C. oprirea pentru scurt timp a respiraţiei
D. închiderea faringelui
E. ridicarea epiglotei
320. Calea aferentă a reflexului de deglutiţie este reprezentată de fibrele nervilor:
A. vag
B. accesor
C. trigemen
D. glosofaringian
E. hipoglos
321. Calea eferentă a reflexului de deglutiţie este reprezentată de nervii:
A. hipoglos
B. accesor
C. abducens
D. facial
E. trigemen
322. Centrul nervos al reflexului de emeză se află:
A. în punte
B. în bulb
C. în vecinătatea centrului salivator
D. în vecinătatea centrului pneumotaxic
E. în vecinătatea centrului vasomotor
323. Mecanismul necondiţionat al reflexului salivar se produce prin:
A. cu participarea cortexului
B. prin excitarea chimică a receptorilor din mucoasa stomacală
C. prin excitarea mecanică a receptorilor din mucoasa bucală
D. prin excitarea chimică a receptorilor din mucoasa esofagiană
82
E. prin influenţe intercentrale
324. Calea eferentă a reflexului salivar este reprezentată de:
A. calea simpatică a nervului XI
B. calea parasimpatică a nervilor spinali cu origine în măduva toracală
C. calea simpatică a nervilor spinali cu origine în măduva toracală
D. calea parasimpatică a neuronilor din ganglionul otic
E. calea simpatică a nervului auriculo-temporal
325. Oliva bulbară are rol în integrarea următoarelor reflexe:
A. cardio-vasculare
B. oculo-cefalogire
C. laringo-faringo-velopalatine
D. respiraţie-circulaţie
E. stato-kinetice
326. Ramura maxilară a nervului trigemen cu originea în ganglionul Gasser, inervează:
A. tegumentele temporale
B. tegumentul de pe aripa nasului
C. corneea
D. mucoasele de pe bolta palatină
E. buza superioară
327. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la ramura oftalmică a nervului trigemen:
A. face parte din componenta motorie a nervului V
B. face parte din componenta senzitivă a nervului IV
C. are originea în ganglionul Gasser
D. are originea în ganglionul geniculat
E. inervează conjuctiva globului ocular
328. Ramura senzitivă mandibulară a nervului V inervează:
A. mucoasele din vestibulul bucal
B. mucoasele de pe bolta palatină
C. tegumentele regiunii maseterine
D. tegumentele regiunii mentoniere
E. arcada dentară superioară
329. Fibrele motorii ale nervului V inervează următorii muşchi:
A. stilohioidian
B. maseter
C. temporal
D. milohioidian
E. muşchiul dilatator al trompei lui Eustachio
330. Nervul trigemen participă la realizarea următoarelor reflexe:
A. supt
B. strănut
C. lacrimal
D. sughiţ
E. corneean de clipire
331. Muşchiul ciocanului din urechea medie (muşchiul tensor al timpanului) este inervat
motor de:
A. Nervul V
83
B. Nervul VII
C. Nervul facial
D. Nervul trigemen
E. Nervul abducens
332. Muşchiul scăriţei din urechea medie este inervat motor de :
A. nervul trigemen
B. nervul glosofaringian
C. nervul facial
D. nervul VII
E. nervul V
333. Componenta vegetativă a nervului facial asigură inervaţia:
A. glandelor sublinguale
B. glandelor parotide
C. glandelor submaxilare
D. glandelor lacrimale
E. glandele suprarenale
334. Fibrele vegetative ale nervului facial fac sinapsă în:
A. ganglionul otic
B. ganglionul submandibular
C. nucleul salivator superior
D. nucleul salivator inferior
E. nucleul lacrimal
335. În punte se închid următoarele reflexe, cu excepţia:
A. reflexul oculo-cardiac
B. reflexul de strănut
C. reflexul lacrimal
D. reflexe de deglutiţie
E. reflexul auditiv de clipire
336. Identificaţi reflexele pontine:
A. reflexul masticator
B. reflexul de tuse
C. reflexul miotatic
D. reflexul auditivo-oculogir
E. reflexul de vomă
337. Referitor la reflexul lacrimal sunt adevărate afirmaţiile:
A. centrul reflex este în nucleul lacrimal bulbar
B. are două componente: elementară şi corticală
C. primeşte aferenţe trigeminale prin componenta corticală
D. primeşte aferenţe corticale descendente
E. calea eferentă este reprezentată de fibre simpatice
338. Fibrele senzitive care recepţionează stimulul pentru declanşarea reflexului salivator intră
în alcătuirea nervilor:
A. vag
B. hipoglos
C. glosofaringian
D. trigemen
E. abducens
84
339. Organele efectoare ale reflexului salivator pontin sunt:
A. glandele submaxilare
B. glandele sublinguale
C. glandele parotide
D. glandele pilorice
E. glandele endocrine
340. Referitor la reflexul cornean de clipire sunt adevărate afirmaţiile:
A. este ultimul reflex care dispare în comă
B. este primul reflex care dispare în anestezie generală
C. este utilizat în expertizele medico-legale pentru verificarea simulării surzeniei
D. este utilizat ca mijloc de apreciere a profunzimii narcozei
E. are ca efect contracţia muşchilor pleoapei
341. Reflexele pontine care au calea eferentă reprezentată de fibrele motorii ale nervului facial
sunt:
A. reflexul corneean de clipire
B. reflexul oculo-cardiac
C. reflexul auditiv de clipire
D. reflexul auditivo-oculogir
E. reflexul masticator
342. Reflexul auditivo-oculogir are centrul reflex reprezentat de nucleii nervilor:
A. facial
B. oculomotor
C. trohlear
D. accesor
E. abcucens
343. Identificaţi afirmaţiile corecte referitoare la reflexul oculo-cardiac:
A. calea aferentă este reprezentată de fibrele nervului trigemen
B. centrul reflex este reprezentat de centrul pontin depresor cardiac
C. stimulul este reprezentat de compresiunea fermă a globilor oculari, cu pleoapele închise
D. constă în întoarcerea rapidă a ochilor (sau/şi a gâtului) în direcţia unui sunet
E. generează scăderea frecvenţei cardiace şi a forţei de contracţie miocardice
344. Calea aferentă a reflexului masticator nu este reprezentată de nervii:
A. Trigemen
B. Glosofaringian
C. Facial
D. Hipoglos
E. Accesor
345. Referitor la centrul pneumotaxic sunt adevărate afirmaţiile:
A. Excită centrul inspirator
B. Inhibă centrul expirator
C. Se află în bulb
D. Se află în punte
E. Nu are automatism
346. Stimularea zonei ergotrope a hipotalamusului determină următoarele modificări:
A. Scăderea glicemiei
B. Piloerecţie
85
C. Bronhoconstricţie
D. Hipertensiune arterială
E. Mioză
347. Hormonii hipofizotropi secretaţi de hipotalamus sunt:
A. Adrenalină
B. Somatostatină
C. Liberină
D. Serotonină
E. Dopamină
348. Hipotalamusul influenţează metabolismul glucidic prin:
A. Stimularea secreţiei de hormon somatotrop care produce creşterea glicemiei
B. Inhibarea secreţiei de ACTH care produce creşterea glicemiei prin hiposecreţia de cortizol
C. Zona de integrare simpatică care determină creşterea glicemiei
D. sistemul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal care determină creşterea glicemiei
E. stimularea secreţiei de TSH care produce creşterea glicemiei prin hipersecreţia de cortizol
349. Angiotensina II determină următoarele modificări la nivelul organismului:
A. vasodilataţie
B. stimularea centrului foamei
C. stimularea secreţiei de ADH
D. eliberarea de aldosteron
E. vasoconstricţie
350. Centrii din hipotalamusul posterior controlează următoarele reflexe care determină
creşterea producţiei de căldură:
A. foamea
B. transpiraţia
C. tremuratul
D. creşterea secreţiei de catecolamine
E. vasodilataţia la nivelul tegumentelor
351. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la mecanismul de producere al febrei:
A. endotoxinele determină activarea monocitelor, macrofagelor şi a celulelor Kupffer
B. este inhibată secreţia de citokine (interleukine, interferoni)
C. este activată aria preoptică a hipotalamusului
D. citokinele pot fi produse de celule din SNC stimulate în caz de infecţie
E. citokinele acţionează direct asupra termoreglării prin inducerea eliberării locale de
prostaglandine
352. Când temperatura rectală atinge 43°C se produc:
A. leziuni reversibile neuronale
B. şoc termic
C. moarte
D. hipertensiune
E. febră
353. Febra poate determina următoarele efecte:
A. inhibarea creşterii microorganismelor
B. accelerarea creşterii unor tumori
C. activarea sintezei de anticorpi
D. reducerea infecţiilor cu antrax
E. involuţia unor tumori
86
354. Centrul foamei este:
A. localizat în metatalamus
B. o arie laterală
C. o arie mediană
D. situat la nivelul nucleilor bazali din bandeleta mediană a creierului anterior
E. situat în nucleul ventromedian
355. Leziunile nucleului hipotalamic ventromedian determină:
A. inaniţie
B. anorexie
C. hiperfagie
D. obezitate hipotalamică
E. anemie hipotalamică
356. Referitor la ritmurile circadiene sunt adevărate afirmaţiile:
A. starea de veghe este legată de activitatea zonei ergotrope
B. noaptea predomină activitatea parasimpaticului
C. temperatura este maximă după-amiază
D. sunt dependente de hormonii gonadotropi la femeie
E. starea de veghe este legată de activitatea zonei trofotrope
357. Comportamentul afectiv emoţional depinde de:
A. centrii diencefalici
B. hipotalamus
C. mielencefal
D. mezencefal
E. paleo şi neocortex
358. Reglarea majoritatii funcțiilor organismului sunt efectuate de:
A. sistemul osos
B. sistemul muscular
C. sistemul nervos
D. sistemul cardiovascular
E. sistemul endocrin
359. Despre centru nervos sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. este separat în 4 compartimente
B. un compartiment este senzitiv ,care transmite comenzile la efectori
C. este separat în 2 compartimente
D. un compartiment este motor, care transmite comenzile la efectori
E. un compartiment este senzitiv, unde sosesc informațiile culese la nivelul receptorilor
360. Arcul reflex este alcatuit din:
A. receptorul
B. calea aferenta
C. actul reflex
D. afectorul
E. calea eferenta
361. SNC este alcatuit din urmatoarele nivele principale:
A. nivelul toracal
B. nivelul maduvei spinarii
87
C. nivelul cervical
D. nivelul subcortical
E. nivelul cortical
362. Nivelul subcortical este alcatuit din urmatoarele elemente:
A. trunchiul cerebral
B. metatalamus
C. subtalamus
D. talamus
E. hipotalamus
363. Neuronul:
A. are 3 proprietati fundamentale
B. o proprietate este excitabilitatea
C. are proprietatea de a raspunde la un stimul printr-un potential de actiune
D. are proprietatea de a propaga conductibilitatea de-a lungul prelungirilor sale
E. o proprietate este conductabilitatea
364. Printre neurotransmitatori se numara:
A. acetilcolina
B. norandrenalina
C. acidul folic
D. glutamatul
E. adenozin trifosfat
365. Printre tiprurile de reflexe se numara:
A. reflexele spinale somatice
B. reflexele somatice compuse
C. reflexul miotatic
D. reflexul nociceptiv
E. reflexele spinale motorii
366. Diencefalul este format din:
A. talamus
B. hipotalamus
C. tetatalamus
D. metatalamus
E. peritalamus
367. Selectati afirmațiile adevarate despre hipotalamus:
A. reprezinta centrul inferior de integrare, reglare și coordonare a funcțiilor principale ale
organismului
B. este considerat creierul vegetativ al organismului
C. este organul nervos cu cele mai multe funcții pe unitate de volum
D. reprezinta centrul superior de integrare, reglare și coordonare a funcțiilor principale ale
organismului
E. este centrul nervos ce detine putine funcții pe unitatea de volum
368. Hipotalamusul are rol in:
A. coordonarea sistemului nervos periferic
B. coordonarea sistemului exocrin
C. reglarea metabolismelor intermediare lipidic,glucidic, proteic și energetic
D. reglarea echilibrului hidric al organismului
E. coordonarea sistemului endocrin
88
369. Hipotalamusul are rol in:
A. in reglarea ritmului somn-veghe
B. reglarea aportului alimentar
C. coordonarea sistemului exocrin
D. reglarea unor acte de comportament
E. reglarea tonusului muscular
370. Selectati afirmațiile corecte despre sistemul nervos vegetativ:
A. este separat la periferie de cel somatic
B. la nivelul formatiunilor centrale, inferioare, exista o stransa legatura intre funcțiile vegetative și
cele somatice
C. inerveaza muschii motori ai organelor
D. inerveaza vasele sanguine
E. inerveaza muschiul cardiac și glandele
371. Portiunea centrala a sistemului nervos vegetativ cuprinde:
A. centrii nervosi somatici din maduva spinarii
B. centrii nervosi vegetativi din trunchiul cerebral
C. centrii nervosi vegetativi din diencefal
D. centrii nervosi vegetativi din ariile 12, 15, 24, 25, 32 ale scoartei cerebrale
E. centrii nervosi vegetativi din ariile 13, 14,24,25,32 ale scoartei cerebrale
372. Ganglionii vegetativi sunt alcatuiti din:
A. ganglionii vertebrali sau viscerali
B. ganglionii paravertebrali
C. ganglionii laterovertebrali
D. ganglionii prevertebrali sau intramulari
E. ganglionii viscerali
373. Efectele stimularii simpaticului sunt urmatoarele, cu excepția:
A. asupra globului ocular provocand mioza
B. asupra glandelor endocrine provocand vasodilatatie
C. asupra glandelor sudoripare provocand secretie abundenta
D. asupra inimii provocand cresterea debitului cardiac
E. asupra arteriolelor provocand vasodilatatie
374. Efectele stimularii parasimpaticului sunt urmatoarele:
A. mioza asupra globului ocular
B. vasoconstrictie asupta glandelor exocrine
C. produce secretie la nivelul palmelor
D. produce vasodilatatie coronara
E. bronhodilatatie asupra plamanilor
375. Efectele stimularii simpaticului sunt urmatoarele:
A. produce vasodilatatie asupra glandelor exocrine
B. scade frecventa cardiaca
C. produce vasoconstrictie la nivelul arteriolelor din tegument
D. produce vasodilatatile la nivel cerebral
E. produce bronhoconstrictie
376. Mediatia de tip cholinergic este caracteristica urmatoarelor tipuri de sinapse:
A. sinapsele dintre fibrele paraganglionare și neuronii postganglionari
B. sinapsele dintre fibrele preganglionare și celule cromafine din medulosuprarenala
89
C. sinapsele cromafine din sistemul nervos central
D. sinapsele din axonii motoneronilor
E. sinapsele dintre fibrele preganglionare și neuronii postganglionari
377. Selectati afirmațiile corecte depre efectele acetilcolinei:
A. creste rata depolarizarii diastolice spontane
B. creste forta de contractie a miocadului
C. creste viteza de propagare a stimulului
D. creste durata perioadei refractare
E. creste tonusul intensificand activitatea motorie digestiva
378. Selectati afirmațiile corecte de efectele acetilcolinei:
A. vasodilatatie în toate teritoriile vasculare
B. stimuleaza actiunea inhibitoare a catecolaminelor asupra cordului
C. inhiba secretia gastrica
D. faciliteaza eliberarea gastrinei
E. poate determina și explica greturile, varsaturile
379. Selectati afirmațiile corecte despre efectele nicotinice :
A. determina tremor și convulsii la nivelul nucleilor subcorticali
B. determina emeza stimuland zona chemoreceptoare din punte
C. determina reducerea diurezei stimuland nucleul supraoptic din talamus
D. stimuleaza mecanoreceptorii ce raspund de puls sau tensiune
E. stimuleaza termoreceptorii
380. Intoxicatia cu ciuperci din specia Amanita Muscaria provoaca:
A. digestiv: sialoree, greturi, voma, bronhospasm
B. respirator: hipersecretie traheo-bronsica
C. vizual: midriaza,tulburari de acomodare
D. efecte neuropsihice: iritabilitate, agitatie, delir
E. uneori apare decesul prin insuficienta respiratorie și cardiocirculatorie
381. Selectati afirmațiile corecte depre sistemul nervos periferic:
A. este interfata dintre mediul inconjurator și sistemul nervos vegetativ
B. include o componenta senzoriala
C. include o componenta motorie
D. componenta senzoriala are rolul de a detecta evenimente din mediu
E. componenta motorie are rolul de detecta evenimente din mediu
382. Funcțiile sistemului nervos central sunt urmatoarele:
A. primeste și proceseaza informațiile de la centru
B. organizeaza raspunsuri reflexe și comportamentale
C. planifica și executa miscari involuntare
D. este sediul funcțiilor inalt cognitive, vorbirii, gandirii, memoriei
E. primeste și proceseaza informațiile din mediu
383. Subdiviziunile creierului sunt urmatoarele:
A. mielencefal (bulb, cerebel)
B. metencefal(bulb)
C. mezencefal
D. diencefal
E. telencefal
384. Selectati afirmațiile corecte despre neuron:
90
A. este unitatea structurala și funcționala a sistemului nervos
B. este alcatuit din corp celular și prelungiri
C. corpul celular are rol în receptionarea impulsurilor nervoase
D. dentritele au rol în transportul materialului citosolic
E. axonul este prelungirea unica a neuronului
385. Caracteristicele potentialului local sunt urmatoarele , cu excepția:
A. se realizeaza prin inhibarea unei zone limitate a membrane celulare
B. se manifesta prin depolarizare
C. se manifesta prin hiperpolarizare
D. se insumeaza temporo-spatial
E. stimulii mai slabi determina o depolarizatie mai mare
386. Selectati afirmațiile corecte depre potentialul de actiune neuronal :
A. reprezinta inversarea lenta și complet ireversibila a polaritatii membrane neuronale
B. membrane neuronala devine electric negative la interior și electri pozitiva la exterior
C. are 4 faze
D. repolarizarea este data de revenirea la valoare potentialului de repaus
E. postpotentialul pozitiv este dat de restabilirea echilibrului ionic
387. Perioadele exitabilitatii neuronului sunt urmatoarele, cu excepția:
A. perioada refractara negativa
B. perioada refractara relativa
C. perioada refractara optimal
D. perioada refractara pozitiva
E. perioada refractara absoluta
388. Selectati afirmațiile corecte despre scoarta cerebrala:
A. este situata în interiorul emiferelor cerebrale
B. este formata din arhiotex, isocortex, paleocortex
C. este formata din arhicortex, paleocortex, neocortex
D. din punct de vedere anatomic contine 47 de campuri sau arii Brodman
E. este alcatuita din arii senzitivo-senzoriale, arii motorii, arii de asociatie
389. Prelungirile axonale ale fibrelor spinale pot fi:
A. scurte ce deschid arcul reflex la nivel medular
B. lungi
C. mijlocii
D. de asociatie
E. ascendente sau descendente
390. Selectati afirmațiile corecte despre centrul reflex:
A. este localizat extranevraxial
B. are rol în prelucrearea, intregrarea și stocarea de informatii primite pe caile eferente
C. are rol în elaborarea de reactii adecvate
D. se clasifica în arcuri relexe directe, difuze
E. se clasifica în arcuri reflexe monosinaptice polisinaptice
391. Fibrele gama-motorii au rol in:
A. dilatatii asupra extremitatilor fibrei intrafusale
B. adaptarea tonusului muscular bazal la necesitatile variabile ale activitatii motorii a
organismului
C. inhiba indirect motoneuronul alfa
D. contractii asupra extremitatilor fibrei intrafusale
91
E. stimuleaza indirect motoneuronul alfa
392. Funcțiile talamusului sunt urmatoarele:
A. funtia de releu(statie de stimulare sinaptica)
B. funcția de conducere
C. funcția senzitiva
D. funcția motorie
E. funcția nespecifica
393. Funcțiile hipotalamusului sunt urmatoarele, cu excepția;
A. coordoanarea sistemului nervos periferic
B. coordonarea sistemului exocrin
C. reglarea metabolismelor intermediare lipidic, glucidic, proteic și energetic
D. reglarea echilibrului hidric al organismului
E. termoreglare
394. α1 receptorii adrenergici au urmatoarele efecte:
A. dilatatia musculaturii vaselor
B. contractia musculaturii striate
C. contractia musculaturii netede a uterului
D. contractia muschilor radiari
E. contractia musculaturii netede a firelor de par
395. Selectati afirmațiile corecte despre α2 receptorii adrenergici:
A. Au efecte asupra musculaturii striate ale vaselor și intestinelor
B. Au efecte pe glandele sudoripare
C. Stimuleaza adenil ciclaza
D. Au efecte opuse β receptorilor
E. Afinitate pentru ambele catecolamine NA și A
396. Selectati afirmațiile adevarate despre receeptorii adrenegici β1:
A. predomina în miocard
B. sunt cuplati cu protein G2
C. inhiba adenil ciclaza
D. au efecte asupra tesutului adipos
E. afinitate pentru ambele catecolamine NA+A
397. Selectati afrimațiile corecte despre receptorii adrenergici β2:
A. predomina în musculature striata
B. au efecte asupra vaselor coronare, uter, intenstin
C. sunt cuplati cu protein Gs
D. afinitate pentru ambele catecolamine NA+A
E. stimuleaza adenil ciclaza
398. Selectati afirmațiile corecte despre receptorii adrenergici β3
A. sunt localizati în tesutul adipos brun
B. au efecte termogenice, obezitate,diabetic
C. afinitate foarte slaba pentru NA
D. afinitate foarte slaba pentru A
E. opus β2-receptorilor
399. Dintre catecolamine se numara:
A. adrenalina
B. adenil ciclaza
92
C. dopamina
D. glutamatul
E. noradrenalina
400. Selectati afirmațiile corecte despre nervul acustico-vestibular:
A. are doua componente :acustica și vestibulara
B. componenta acustica are o funcție ce asigura echilibrul static și dinamic al organismului
C. componenta vestibulara are funcția de acomodarea și adaptarea auzului
D. componenta acustica are funcția de sensibilitate auditiva
E. componenta acustica are funcția de calea auditiva reflexa
401. Nervul gloso-faringian este alcatuit din:
A. componenta senzitiva ce asigura simtul gustului pentru 1/3 posterioara a limbii
B. componenta motorie ce are origine în nucleul salivator inferior din bulb
C. componenta vegetativa ce se distribuie la glanda parotida
D. componenta motorie ce se distribuie la muschii faringelui
E. componenta senzitiva ce asigura sensibilitatea pentru faringe, val palatin, amigdale
402. Selectati afirmatii incorecte despre nervul vag:
A. are o componenta motorie
B. are o componenta senzitiva
C. componenta viscero-senzitiva are originea în ganglionul jugular
D. componenta senzitiva-somatica are originea în ganglionul plexiform
E. are rol cardio-vasomotor, în deglutitie, fonatie, voma, respiratie, tuse
403. Nervul accesor:
A. are originea în nucleul hipoglos
B. are origine dubla
C. originea bulbara în nucleul hipoglos
D. prezinta o somatotopie precisa pentru controlul muschilor limbii
E. origine spinala pentru muschii sternocleidomastoidian și trapez
404. Nervul hipoglos:
A. are originea în nucleul hipoglos
B. are origine dubla
C. originea bulbar în nucleu hipoglos
D. prezinta o somatotopie precisa pentru controlul muschilor limbii
E. o origine o are în nervul ambiguu
405. Alegeți răspunsurile corecte referitoare la sistemul nervos: A. sistemul nervos periferic este interfața dintre mediul înconjurător și sistemul nervos central
B. componenta senzorială este reprezentată de receptorii senzoriali și neuronii primari aferenți
C. componenta motorie este reprezentată de neuronii motori somatici și de neuronii vegetativi
localizați în trunchiul cerebral
D. componenta senzorială generează mișcări sau secreții glandulare
E. componenta motorie detectează evenimentele din mediu.
406. Sistemul nervos central : A. este compus din măduva spinării și creier
B. este compus numai din creier
C. organizează răspunsuri reflexe și comportamentale
D. planifică și execută mișcările voluntare
E. nu are rol în menținerea echilibrului.
93
407. Afirmațiile false cu privire la neuron sunt : A. este unitatea celulară structurală și funcțională a sistemului endocrin
B. prezintă prelungiri
C. axonul reprezintă prelungirea unică a neuronului
D. axonul are rol în recepționarea inpulsurilor nervoase
E. dendritele sunt prelungiri scurte.
408. Afirmațiile corecte cu privire la potențialul de repaus sunt : A. reprezintă diferența de potențial între suprafața internă și suprafața externă a membranei
neuronale în condiții de repaus funcțional
B. fața externă a membranei neuronale în condiții de repaus funcțional este încărcată negativ
C. fața internă a membranei neuronale în condiții de repaus funcțional este încărcată pozitiv
D. cauza potențialului de repaus este repartiția neuniformă a ionilor de o parte și de alta a
membranei
E. valoarea potențialului de repaus este intre 60mB și 90mV.
409. Încercuiți afirmațiile adevărate: A. potenţialul de acţiune se propagă la distanţă prin axon, fără decrement şi respectă legea “totul
sau nimic”
B. toate potenţialele de acţiune au amplitudine constantă dependentă de proprietăţile membranei
celulare
C. potențialul local manifestă depolarizare atunci când are loc creșterea efluxului de potasiu și
influx de clor
D. potențialul local manifestă hiperpolarizare atunci când are loc un influx de ioni de sodiu sau de
calciu
E. potențialul local se însumează temporo-spațial.
410. Potențialul de acțiune neuronal: A. reprezintă inversarea rapidă şi complet reversibilă a polarităţii membranei neuronale, care
devine electric pozitivă la interior şi electric negativă la exterior
B. fazele sale includ numai depolarizarea și repolarizarea
C. fezele sale includ și o perioadă de latență
D. perioada de latență este de aproximativ 1 secundă
E. perioada de latență este de aproxiv 0,1 secunde.
411. Perioadele excitabilitații neuronului cuprind: A. perioada refractară absolută
B. perioada refractară parțială
C. perioada refractară relativă
D. perioada receptivă optimală
E. perioada receptivă postoptimală.
412. Alegeți răspunsurile adevărate cu privire la caracteristicile sinapselor: A. există continuitate citoplasmatică între membranele presinaptice și cele postsinaptice în cazul
sinapselor electrice
B. există continuitate citoplasmatică între membranele presinaptice și cele postsinaptice în cazul
sinapselor chimice
C. agentul de transmitere în cazul sinapselor chimice este reprezentat de curentul ionic
D. timpul de latență în cazul sinapselor electrice este practic inexistent
E. sinapsele electrice transmit în cele mai multe cazuri semnale bidirecționale.
413. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la calea aferentă:
94
A. prelungirile dendritice şi axonice ale neuronilor senzitivi nu sunt suficiente pentru a asigura
conducerea ascendentă a informaţiilor de la nivelul receptorilor specifici spre centrii nervoşi
reflecşi
B. fibrele spinale au prelungiri axonale scurte și lungi
C. fibrele amielinice transmit impulsul nervos saltatoriu cu viteză mare de conducere
D. fibrele amielinice transmit impulsul nervos din aproape în aproape cu viteză scazută de
conducere
E. fibrele mielinice transmit impulsul nervos din aproape în aproape cu viteză mare de conducere.
414. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la calea aferentă: A. stimulii subliminari pot atinge pragul de excitatie prin fenomene de sumație temporo-spațială
B. fibrele mielinice trasmit impulsul nervos spre centrii reflecși în tip saltatoriu cu viteză mare de
conducere
C. la nivelul sinapselor interneuronale fenomenele de inhibare filtrare și amplificare a aferentelor
senzitivo-senzorale sunt cauzate de eliberarea mediatorilor chimici cu efect excitator sau
inhibitor în fanta sinaptică
D. fibrele spinale scurte închid arcul reflex la nivel medular
E. fibrele spinale lungi închid arcul reflex la nivelul medular.
415. Centrul reflex: A. are rol în prelucrarea informațiilor primite pe căile aferente
B. are rol în integrarea și stocarea informațiilor primite pe căile aferente
C. are rol în elaborarea reacțiilor adecvate pentru informațiile primite și procesate
D. are rol în dezvoltarea emoțiilor
E. are rol în procesele creative complexe.
416. Alegeți afirmațiile corecte ce se referă la calea eferentă: A. este formată din fibre motorii ce asigură contracția mușchilor netezi
B. este constituită din mai mulți neuroni
C. fibrele mielinice A-alfa din componența sa au viteza mică de conducere
D. este formată din fibre motorii ce asigură contracția mușchilor scheletici
E. este constituită din mai mulți neuroni.
417. Răspunsurile corecte referitoare la fiziologia neuronului sunt: A. proprietățile fundamentale ale neuronului sunt excitabilitatea și conductibilitatea
B. excitabilitatea reprezintă proprietatea neuronului de a răspune la un stimul printr-un potential
de repaus
C. axonul și dendritele lungi răspund prin potentiale „tot sau nimic” propagate
D. conductibilitatea este proprietatea neuronului de a propaga excitaţia în lungul prelungirilor sale
E. în momentul producerii potenţialului de acţiune, suprafaţa exterioară a membranei devine
pozitivă.
418. Alegeți răspunsurile greșite referitoare la conductibilitatea neuronilor: A. conductibilitatea este proprietatea neuronului de a propaga excitaţia în lungul prelungirilor sale
B. conducerea influxului nervos este propagarea potenţialului de repaus din punct în punct pe
toata suprafața neurilemei
C. conducerea influxului nervos este propagarea potenţialului de acțiune din punct în punct pe
toată suprafața neurilemei
D. conducerea este unidirecţioanală, atât pe dendrită, cât şi pe axon
E. la nivelul sinapselor, conducerea se face întotdeuna de la membrana presinaptică la cea
postsinapică
419. Alegeți răspunsurile corecte referitoare la potentialul de actiune: A. se propagă punctiform numai în fibrele amielinice
95
B. în fibrele nervoase mielinizate conducerea se face saltator, de la un nod Ranvier la altul,
impulsul putând sări chiar 4-5 noduri
C. în fibrele nervoase amielinizate conducerea se face saltator, de la un nod Ranvier la altul,
impulsul putând sări chiar 4-5 noduri
D. se propagă punctiform numai în fibrele mielinizate
E. pompele ionice acţionează doar la nivelul strangulaţiilor Ranvier.
420. Afirmațiile corecte referitoare la viteza de conducere sunt: A. viteza de conducere a impulsului pe fibrele nervoase depinde de specia animală
B. la om viteza de conducere a impulsului pe fibrele nervoase este mai mare datorita lipsei tecii de
mielina
C. teaca de mielină este izolată din punct de vedere electric şi deci membrana nu se poate
depolariza decât la nivelul nodului Ranvier, realizându-se astfel conducerea saltatorie cu viteză
mult mai mare decât conducerea punctiformă
D. teaca de mielină este izolată din punct de vedere electric şi deci membrana nu se poate
depolariza decât la nivelul nodului Ranvier, realizându-se astfel conducerea saltatorie cu viteză
mult mai mică decât conducerea punctiformă
E. la om viteza de conducere a impulsului pe fibrele nervoase este mai mare datorită prezenței
tecii de mielina.
421. Afirmațiile corecte referitoare la viteza de conducere sunt: A. cele mai mari viteze de conducere se realizează pe fibrele mielinice subțiri, cu diametrul de
până la 20 µ ale căilor proprioceptive (120 m/s)
B. cele mai mari viteze de conducere se realizează pe fibrele mielinice groase, cu diametrul de
până la 20 µ ale căilor proprioceptive (120 m/s
C. conducerea nervoasă poate fi încetinită sau suprimată temporar sau definitiv prin acţiunea unor
agenţi fizici (frigul) sau chimici (anestezicele) sau prin distrugerea integrităţii anatomice
D. din punct de vedere anatomic, un nerv este alcătuit din mai multe fibre nervoase separate între
ele prin fascicule de ţesut conjunctiv
E. dacă există leziuni ale tecilor axonului sau ale dendritei nu poate avea loc conducerea spre
fibrele vecine.
422. Răspunsurile corecte referitoare la fiziologia sinapsei sunt: A. informaţia este transmisă la nivelul sistemului nervos în principal sub forma impulsurilor
nervoase, printr-o succesiune de neuroni, unul după altul
B. fiecare impuls poate fi blocat la trecerea de la un neuron la altul
C. fiecare impuls poate fi transformat dintr-un impuls unic în impulsuri repetate
D. fiecare impuls poate fi integrat cu impulsuri venite de la alţi neuroni, producând astfel
impulsuri complexe la nivelul neuronilor următori
E. impulsurile unice nu pot fi transformate în impulsuri repetate.
423. Afirmațiile corecte referitoare la sinapse sunt: A. sinapsele chimice predomină ca modalitate de transmitere a semnalelor în sistemul nervos
periferic
B. sinapsele chimice predomină ca modalitate de transmitere a semnalelor în sistemul nervos
central
C. sinapsele electrice sunt caracterizate de canale care conduc indirect impulsul electric de la o
celulă la alta
D. sinapsele electrice sunt caracterizate de canale care conduc direct impulsul electric de la o
celulă la alta
E. până în prezent se cunosc peste 40 de neurotransmiţători, din care cei mai cunoscuţi sunt:
acetilcolina, noradrenalina, histamina, acidul gamma-aminobutiric (GABA) şi glutamatul.
424. Afirmațiile corecte referitoare la sinapse sunt:
96
A. sinapsele chimice conduc întotdeauna impulsul nervos într-un singur sens, şi anume de la
neuronul presinaptic, care secretă mediatorul chimic, la neuronul postsinaptic
B. sinapsele electrice conduc întotdeauna impulsul nervos într-un singur sens, şi anume de la
neuronul presinaptic, care secretă mediatorul chimic, la neuronul postsinaptic
C. mecanismul conducerii unidirecţionale este de importanţă majoră în funcţionarea sistemului
nervos central, deoarece permite direcţionarea extrem de exactă a semnalului spre ariile
nervoase specifice fiecăreia dintre miile de funcţii ale sistemului nervos central
D. studiile electronomicroscopice ale sinapsei au arătat că aceasta este alcătuită din aşa-numitele
terminaţii presinaptice butonate, care sunt mici umflături rotunde sau ovalare ale dendritelor
presinaptice
E. terminaţiile butonate au două structuri interne importante pentru realizarea funcţiilor excitatorii
sau inhibitorii ale sinapsei.
425. Afirmațiile corecte privind funcțiile talamusului sunt următoarele: A. talamusul prezintă funcția de releu
B. în nucleii talamici specifici are loc sinapsa obligatorie cu cel de-al treilea neuron, pentru căile
sensibilităţii exteroceptive, proprioceptive şi interoceptive
C. căile dento-talamo-corticale fac releu în nucleul ventral lateral, iar căile lenticulo-talamo-
corticale (de la corpii striaţi) au releu în nucleul ventral posterior
D. la nivel talamic există şi sinapse inhibitorii prin care se pot controla, prin voinţă intensitatea
senzaţiilor dureroase
E. talamusul reglează intensitatea excitaţiilor ce vin spre scoarţă şi le conferă o tonalitate afectivă.
426. Afirmațiile false privind funcțiile talamusului sunt următoarele: A. funcţia de asociaţie se realizează prin conexiunile unor nuclei talamici cu ariile asociative
corticale din lobii parietal, temporal şi occipital
B. talamusul este conectat bidirecţional cu corpii striaţi şi primeşte aferenţe de la neocerebel şi
substanţa neagră
C. la nivelul talamusului se întâlneşte prelungirea anterioară a formaţiei reticulate a trunchiului
cerebral, sub forma nucleilor talamici nespecifici
D. poziția talamusului pe traiectul căilor senzitive şi motorii nu favorizează integrarea senzitivo-
motorie
E. talamusul nu ia parte la elaborarea unor comenzi voluntare.
427. Talamusul prezintă urmatoarele funcții: A. funcția de releu
B. funcția de asociație
C. funcția motorie
D. funcția nespecifică
E. funcția specifică.
428. Sunt corecte afirmațiile referitoare la funcțiile hipotalamusului: A. hipotalamusul reprezintă centrul superior de integrare, reglare şi coordonare a funcţiilor
principale ale organismului (circulaţie, respiraţie, digestie, metabolism, secreţie internă,
echilibru hidric etc.) şi de aceea este considerat creierul somatic al organismului
B. este organul nervos cu cele mai numeroase funcţii pe unitate de volum
C. hipotalamusul participă la integrarea vegetativo-somatică şi la elaborarea reacţiilor instinctive
şi emoţionale
D. excitarea hipotalamusului posterior este urmată de efecte parasimpatice, iar a celui anterior de
cele simpatice
E. prin intermediul hipofizei posterioare, hipotalamusul va coordona de fapt întreaga ativitate
endocrină din organism.
429. Sunt corecte afirmațiile referitoare la funcțiile hipotalamusului:
97
A. excitarea hipotalamusului anterior este urmată de efecte parasimpatice, iar a celui posterior de
cele simpatice
B. hipotalamusul are rol în coordonarea sistemului endocrin
C. hipotalamusul are rol în reglarea metabolismelor intermediare lipidic, glucidic, proteic şi
energetic
D. leziuni hipotalamice produc obezitatea sau slăbirea exagerată
E. hipotalamusul posterior favorizează procesele anabolice iar cel anterior pe cele catabolice,
eliberatoare de energie.
430. Sunt corecte afirmațiile referitoare la funcțiile hipotalamusului: A. hipotalamusul are rol în reglarea echilibrului osmotic al organismului
B. în hipotalamus se afla receptorii sensibili la variațiile presiunii osmotice ale mediului intern
C. hipotalamusul are rol în reglarea aportului alimentar
D. centrii sațietatii impulsionează animalele să găsească o sursă de apă
E. distrugerea experimentală a centrului foamei face ca animalul să se alimenteze incontrolabil.
431. Sunt false afirmațiile referitoare la funcțiile hipotalamusului: A. hipotalamusul nu are rol în reglarea ritmului somn-veghe
B. hipotalamusul nu are rol în reglarea comportamentului
C. hipotalamusul nu are rol în elaborarea emoțiilor
D. hipotalamusul are un rol principal în termoreglare
E. în hipotalamus se afla centrii termogenetici și centrii termolitici.
432. Stimularea electrică a hipotalamusului posterior determină: A. mărirea producţiei de căldură
B. marirea secretiei de adrenalină
C. hiperglicemie
D. vasodilatație
E. piloerecție.
433. Afirmațiile corecte referitoare la termogeneză sunt: A. dacă se extirpă acest centru termogenetic simpatic, rezultatul va fi o hipotemie accentuată cu
neputinţa de a lupta împotriva frigului
B. centrul termogenetic reacţionează la scăderea temperaturii mediului, atât prin creşterea
producţiei de căldură, cât şi prin reducerea pierderilor de căldură
C. pierderile de căldură sunt reduse prin vasoconstricție periferică
D. dacă se împiedică frisonul termic prin blocarea funcţională a plăcilor motorii (cu curara), va
avea loc o intensificare a termogenezei hepatice şi a altor viscere sub influenţa adrenalinei,
tiroxinei şi a glucocorticoizilor
E. intrarea în activitate a centrului termogenezei este dependentă de impulsurile eferente provenite
de la receptorii termici, cutanaţi pentru rece şi din mucoase.
434. Afirmațiile corecte cu privire la termoliză sunt: A. stimularea hipotalamusului posterior declașează reacții pentru scăderea temperaturii;
B. centrii termolitici primesc aferenţe de la receptori termici cutanaţi pentru cald sau pot fi excitaţi
direct pe cale sanguină
C. centrii termogenetici şi centrii termolitici nu funcţionează izolat, ci se intercondiţionează şi
sunt, la rândul lor, subordonaţi scoarţei cerebrale
D. stimularea hipotalamusului anterior declanșează reacții pentru scăderea temperaturii
E. centrii termolitici se găsesc în nucleii supraoptic și preoptic.
435. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la emisferele cerebrale: A. emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai evoluată a sistemului nervos central
B. este organul nervos cel mai vechi din punct de vedere filogenetic
98
C. substanța cenușie formează centrii nervosi de integrare și coordonare
D. substanța albă formează numai căile de conducere descendente
E. substanța cenușie este împrăștiată aleator în emisferele cerebrale.
436. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la emisferele cerebrale: A. scoarța emisferelor cerebrale cuprinde neocortexul și paleocortexul
B. neocortexul este foarte dezvoltat la primate și la om
C. neocortexul are o structură din două straturi celulare
D. paleocortexul reprezintă sediul proceselor psihice superioare
E. neocortexul este foarte dezvoltat numai la om.
437. Sistemul nervos vegetativ: A. integrează şi coordonează, în strânsă legătură cu sistemul nervos central, funcţiile viscerale
B. dirijează activitatea organelor interne şi intervine în reglarea funcţiilor metabolice
C. sistemul nervos vegetativ este separat la periferie de cel somatic
D. nivelul formaţiunilor centrale, superioare, există o strânsă legătură între funcţiile vegetative şi
cele somatice
E. sistemul nervos vegetativ inervează muşchii striați ai organelor interne.
438. Afirmațiile corecte privind diferențele structurale între sistemul nervos vegetativ și cel
somatic sunt: A. neuronii efectori ai sistemului nervos somatic se găsesc numai în sistemul nervos central
B. neuronii efectori ai sistemului nervos somatic se găsesc în coarnele ventrale ale maduvei
spinarii sau în nucleii senzitivi ai nervilor cranieni.
C. neuronii sistemului nervos vegetativ, care îşi trimit axonii la efectori, sunt situaţi în ganglionii
nervoşi dispuşi extranevraxial
D. fibrele vegetative se termină la nivelul organelor interne sub formă de placi neuromusculare
E. secţionarea nervilor vegetativi efectori nu produce paralizia muşchilor netezi sau suprimarea
secreţiilor glandulare.
439. Afirmațiile corecte privind sistemul nervos vegetativ sunt: A. sistemul nervos vegetativ este constituit dintr-o porţiune centrală şi alta periferică
B. porţiunea centrală cuprinde centrii nervoşi vegetativi situaţi în măduva spinării, trunchiul
cerebral, diencefal şi scoarţa cerebrală
C. în scoarţa cerebrală există centrii vegetativi în ariile 13, 14, 24, 25, 32, de pe feţele inferioare şi
interne a lobilor frontali, precum şi în hipocamp
D. stimularea ariilor 24,25 poate opri mişcările respiratorii, modifică presiunea sângelui şi
mişcările gastrointestinale
E. stimularea electrică a ariilor 13, 14, determină o rărire a bătăilor inimii, efecte respiratorii,
piloerecţie, dilatarea pupilei, modificări tensionale.
440. Receptorii adrenergici sunt de tip: A. alfa-1
B. alfa-2
C. beta-5
D. beta-1
E. beta-6
441. Receptorii alfa-1 adrenergici: A. stimularea lor are ca efect relaxarea musculaturii netede
B. stimularea lor are ca efect contracția uterului
C. stimularea lor are ca efect creșterea glicemiei
D. receptorii au afinitate numai pentru adrenalină
E. receptorii alfa-1 nu actionează asupra celulelor hepatice.
99
442. Receptorii alfa-2 adrenergici: A. stimularea lor are ca efect contracția musculaturii netede
B. actionează pe gladele sudoripale scazând sudația
C. acționează pe glandele sudoripare crescând sudația
D. mecanismul de acțiune include inhibarea adenil ciclazei
E. nu au afinitate pentru catecolamine.
443. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la receptorii beta-1 adrenergici: A. predomină în miocard
B. stimularea lor duce la creșterea lipogenezei
C. mecanismele de acțiune include stimularea adenil ciclazei
D. au afinitate pentru ambele catecolamine
E. prazosin este un beta-1 blocant.
444. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la receptorii beta-2 adrenergici: A. predomină în musculatura striată
B. stimularea acestora duce la bronhodilatare
C. au afinitate foarte mare pentru noradrenalină
D. au afinitate foarte slabă pentru adrenalină
E. butoxamina este un beta-2 blocant,
445. Blocanții receptorilor adrenergici sunt: A. metoprolol pentru receptorii beta-1
B. yohimbin pentru receptorii beta-2
C. prazosim pentru receptorii beta 1
D. butoxamina pentru receptorii beta -2
E. propanolol pentru receptorii beta-1.
446. Sunt catecolamine:
A. adrenalina
B. cocaina
C. noradrenalina
D. epinefrina
E. dopamina.
447. Afirmațiile adevărate cu privire la acțiunea catecolaminelor sunt: A. noradrenalina are acțiune dominantă pe musculatura netedă
B. adrenalina are afinitate crescută pe receptorii adrenergici alfa , beta-1 și beta-2
C. dopamina are acțiune dominantă pe aparatul cardio-vascular imprimând efect inotrop negativ
D. noradrenalina are acțiune dominantă pe aparatul cardio-vascular
E. noradrenalina are afinitate crescută pe receptorii adrenergici alfa , beta-1 și beta-3.
448. Efectele stimulării simpaticului includ: A. tahicardie
B. midriaza
C. bronhoconstrictie
D. scăderea secreției salivare
E. mioza
449. Efectele stimulării simpaticului includ: A. scăderea frecvenței urinare
B. scăderea tonusului vezical
C. scăderea micțiunii
D. creșterea frecvenței urinare
100
E. creșterea tonusului vezical.
450. Afirmațiile corecte referitoare la receptorii muscarinici sunt: A. sunt stimulați de nicotină
B. sunt localizați în fibre musculare netede , miocard , glande , creier
C. sunt localizați doar în miocard
D. sunt blocați de atropină , scopolamină , beladona
E. sunt blocați de fizostigmină , ezerină.
451. Efectele stimulării parasimpaticului sunt : A. mioza
B. bradicardie
C. efect cronotropic pozitiv
D. bronhoconstricție
E. scăderea tonusului vezical.
101
Tema: Fiziologia și fiziopatologia glandelor cu secreție internă
Întrebări tip complement simplu
1. Următoarele caracteristici aparțin glandelor endocrine, cu o excepție:
A. sunt glande cu secreție internă
B. duodenul are și rol endocrin
C. nu prezintă canale secretoare
D. placenta este o glanda endocrină
E. substanțele secretate ajung numai în sânge
2. Afirmațiile adevărate despre hormoni sunt următoarele:
A. sunt mesageri chimici de ordinul al doilea
B. sunt eliminaţi permanent în mediul extern
C. nu pot stimula biosinteza enzimelor
D. efectul se produce prin cuplarea lor de receptori specifici
E. toţi hormonii acționează la distanță
3. Care din următoarele variante nu reprezintă un hormon secretat de hipotalamus:
A. somatoliberina
B. vasopresina
C. somatostatina
D. ocitocina
E. somatotrop
4. Hormonul secretat de hipotalamusul endocrin este:
A. STH
B. ACTH
C. PIH
D. GH
E. TSH
5. Care din următoarele variante nu reprezintă roluri ale hipotalamusului:
A. secretă hormonul de creștere
B. produce substanțe cu rol paracrin
C. produce neurotransmitatori
D. reglează hipofiza anterioară
E. secretă factori de eliberare
6. Următoarele afirmații despre hipotalamusul anterior sunt corecte, cu excepția:
A. secretă hormoni ce ajung în hipofiza anterioară
B. are funcție simpatică
C. secretă vasopresină
D. produc substanțe active prin intermediul neuronilor parvocelulari
E. secretă hormoni cu rol de contracţia musculaturii netede a uterului
7. Hormonul secretat de hipofiză este:
A. FSH
B. CT
C. TRH
D. ADH
102
E. PTH
8. Care din următorii factori stimulează secreția de STH:
A. creșterea glicemiei
B. creșterea proteinemiei
C. prezența noradrenalinei
D. prezența de progesteron
E. secreția de cortizol
9. În hipersecreția de GH la copil apare următoarea boală:
A. nanism hipofizar
B. cretinism
C. acromegalie
D. gigantism
E. boala Addison
10. În hipersecreția de STH la adult apare boala:
A. boala Cushing
B. gigantism
C. ginecomastie
D. boala Basedow Graves
E. acromegalie
11. Nanismul hipofizar apare în:
A. hipersecreție de GRH
B. hiposecreție de GH
C. hiperstimulare de STH la copil
D. hipotiroidism la copil
E. hiperstimulare de STH la adult
12. Următoarele roluri aparţin vasopresinei, cu excepția:
A. reabsorbția ureei
B. reabsorbția potasiului
C. acționează pe tubul contort distal
D. scade diureza
E. crește tensiunea arterială
13. În legătură cu patologia secreției de STH la copil sunt adevărate afirmațiile:
A. hipersecreția determină acromegalia
B. scăderea secreției determină gigantismul
C. hipofuncția determină nanismul hipofizar
D. hiposecreția determină cretinism
E. hiposecreția determină retard mintal
14. Care din următoarele afirmații sunt adevărate în legătură cu secreția hormonilor
corticosuprarenalei:
A. secretă epinefrina
B. hipersecreția de aldosteron determină boala Conn
C. zona fasciculată secretă mineralocorticoizi
D. creșterea secreției de aldosteron apare în hipernatremie
E. hipersecreția de mineralocorticoizi determină sindromul Cushing
15. Hormonii secretați de CSR sunt următorii:
A. renina
103
B. norepinefrina
C. adrenalina
D. angiotensina
E. aldosteron
16. Următoarele afirmații sunt corecte, cu excepția:
A. mineralocorticoizii intervin în menţinerea echilibrului acido-bazic
B. SNVS este stimulat în scăderea secreției de aldosteron
C. pacienții cu hipersecreție de cortizol prezintă obezitate
D. angiotensina II duce la creșterea secreției de aldosteron
E. creșterea eliberării de renină este determinată de hipotensiune
17. Care din următoarele variante nu se referă la hormonii mineralocorticoizi:
A. acționează la nivelul nervilor
B. sunt hormoni steroizi
C. induc reabsorbția clorului
D. SRAA stimulează secreția de aldosteron
E. în boala Conn pacientul suferă de adinamie
18. Următorii hormoni sunt secretați de CSR, cu excepția:
A. hormoni androgeni
B. aldosteron
C. dopamina
D. cortizol
E. corticosteron
19. Efectele hormonilor GC(glucocorticoizi) sunt următoarele, cu excepția:
A. induc creșterea cetogenezei hepatice
B. induc creșterea demineralizării oaselor
C. sunt antialergici
D. induc hirsutismul
E. sunt proinflamatori
20. Reglarea secreției de GC se face prin următoarele mecanisme:
A. prin SRAA
B. prin feedback pozitiv
C. prin axul hipotalamo-hipofizar
D. nu este influenţată de secreția de ACTH
E. prin scăderea cantității de sodiu plasmatic
21. Care din următoarele variante nu reprezintă efecte ale hormonilor mineralocorticoizi:
A. duc la creșterea TA
B. au efecte asupra glandelor sudoripare
C. au efecte pe tubii colectori
D. scad diureza
E. duc la secreția de ioni de calciu
22. Aldosteronul prezintă următoarele efecte:
A. induce secreția de ioni de hidrogen
B. induce reabsorbția activă a ionilor de clor
C. induce trecerea ionilor de potasiu din urină în sânge
D. induce reabsorbția secundară a apei
E. induce scăderea activităţii pompei Na+/K+
104
23. În hipersecreția de mineralocorticoizi apare:
A. hipotensiune
B. boala Addison
C. acidoza metabolică
D. hipotonie musculară
E. sindromul Cushing
24. Care din următoarele variante nu reprezintă un efect al catecolaminelor:
A. au aceeaşi acțiune ca sistemul nervos vegetativ parasimpatic
B. determină bronhodilatație
C. produc midriază
D. au acţiuni vasoconstrictoare
E. produc hiperglicemie
25. Reglarea funcției MSR are loc astfel:
A. feedback pozitiv prin mecanismul umoral
B. doar prin mecanism nervos
C. hiperglicemia diminuă secreția de catecolamine
D. prin creșterea TA
E. prin stimularea SNVS
26. Hormonii tiroidieni sunt următorii, cu excepția:
A. calcitonina
B. parathoromon
C. triiodotironina
D. tetraiodotironina
E. tiroxina
27. Mixedemul apare în:
A. hipersecreție de calcitonină la adulţi
B. hiperfuncția de T3 și T4 la adulţi
C. hipotiroidism la adult
D. hipotiroidism la copii
E. scăderea secreției de T3 și T4 la copii
28. Hiposecreția de T3 și T4 determină:
A. acromegalie
B. boala Basedow Graves
C. mixedem la copii
D. insuficiența tiroidiană
E. nanism cu dezvoltare psihică normală
29. În boala Basedow Graves apar următoarele simptome, cu excepția:
A. exoftalmie
B. creștere în greutate
C. HTA
D. creșterea metabolismului bazal
E. insomnii
30. Guşa endemică este caracterizată prin:
A. hipersecreție tiroidiană
B. scăderea TSH-ului
C. hipertrofia glandei
D. este o boala de natură estetică
105
E. reprezintă marirea de volum a glandei cu hipersecreție
31. Care din următoarele variante nu reprezintă roluri ale hormonilor tiroidieni:
A. efect calorigen
B. creșterea consumului de oxigen
C. au efect trofic pe piele
D. induc scăderea secreției de catecolamine
E. duc la creșterea frecvenţei cardiace
32. Următoarele variante reprezintă efecte patologice ale hormonilor tiroidieni, cu excepția:
A. creșterea secreției poate duce la apariția DZ insulino-dependent
B. creșterea secreției duce la scăderea capacitaţii de concentrare
C. scăderea secreției determină creșterea riscului de ateroscleroză
D. scăderea secreției determină intoleranţa la frig
E. scăderea secreției determină cretinismul
33. Reglarea secreției hormonilor tiroidieni se face prin următoarele mecanisme, cu excepția:
A. prin feedback negativ
B. nu este influenţată de traumatisme
C. prin secreție de TRH
D. prin axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian
E. se poate face în funcție de variațiile de temperatură
34. Care afirmații în legătura cu calcitonina este falsă:
A. este secretată de glanda tiroidă
B. este secretată de paratiroide
C. induce hipercalcemie
D. reglarea se face prin feedback negativ
E. este secretată de celulele parafoliculare tiroidiene
35. Care din următoarele variante se referă la rolurile TSH-ului:
A. nu are efecte pe metabolismul glucidic
B. influențează secreția de TRH
C. inhibă scindarea tireoglobulinei iodinate
D. influențează secreția de T3 și T4 prin feedback negativ
E. mecanismul de acțiune se face prin mesageri chimici de ordinul I
36. Hormonii secretați de paratiroide sunt următorii, cu excepția:
A. parathormonul
B. tironina
C. calcitonina
D. CT
E. PTH
37. Parathormonul are următoarele efecte:
A. inhibă osteoliza
B. hipocalcemie
C. intensifică reabsorbția sodiului
D. hipercalciurie
E. hipofosfatemie
38. Care din următoarele variante reprezintă moduri de reglare ale PTH-ului:
A. creșterea calcemiei induce creșterea secreției de PTH
B. hipermagnezemia inhibă secreția de PTH
106
C. catecolaminele influențează secreția de PTH
D. secreția de PTH este influenţată prin feedback pozitiv exercitat de vit. D3
E. secreția de PTH este influenţată de SRH
39. Care din următoarele variante prezintă moduri de reglare ale calcitoninei:
A. calcemia influențează secreția de CT prin feedback negativ
B. scăderea ionilor de calciu duce la creșterea secreției de CT
C. secreția este stimulată de hipocalcemie
D. CT are aceleaşi efecte hipercalcemiante ca și PTH
E. catecolaminele induc scăderea secreției de CT
40. Care din următorii hormoni nu sunt secretați de pancreas:
A. insulina
B. somatostatina
C. glucagon
D. parathormon
E. polipeptide pancreatice
41. Care din următoarele variante reprezintă efecte ale insulinei:
A. crește permeabilitatea pentru aminoacizi
B. prezintă efect natriuretic
C. are efect catabolizant pentru toate metabolismele intermediare
D. inhibă creșterea
E. induce scăderea concentrației plasmatice de potasiu
42. Reglarea secreției de insulină se face prin următoarele mecanisme, cu excepția:
A. secreția de insulină este inhibată de nervul vag
B. secreția de glucagon duce la inhibarea secreției de insulină
C. catecolaminele determină creșterea glicemiei
D. gastrina stimulează secreția de insulină
E. progesteronul nu influențează secreția de insulină
43. Efectele gucagonului sunt următoarele, cu excepția:
A. este un hormon hipoglicemiant
B. duce la creșterea cetogenezei hepatice
C. are efect inotrop negativ
D. poate duce la inhibarea secreției gastrice
E. are efect antianabolic asupra metabolismului proteic
44. Glanda pineală secretă următorii hormoni, cu excepția:
A. vasotocina
B. indolamine
C. melatonina
D. vasopresina
E. hormoni peptidici
45. Glanda pineală prezintă următoarele efecte, cu excepția:
A. stimulii luminoşi reduc secreția de melatonina
B. are rol în termoreglare
C. are acțiune antigonadotropică
D. acționează în metabolismul mineral
E. induce secreția de LH
46. Care din următoarele variante sunt false:
107
A. testosteronul are structură sterolică
B. testiculele produc și estrogeni
C. testosteronul este un catabolizant proteic
D. testosteronul menţine tonusul epiteliului
E. secreția de testosteron este influenţată de LH
47. În legătură cu ciclul ovarian, sunt adevărate afirmațiile:
A. preovulaţia dureaza până în prima zi de menstruaţie
B. formarea corpului galben este stimulată de FSH
C. la ovulaţie estrogenul stimulează secreția de gonatotropine prin feedback pozitiv
D. progesteronul începe să fie secretat la începutul postovulaţiei
E. în preovulaţie au loc mitoze reducţionale
48. Timusul este un organ care:
A. stimulează dezvoltarea gonadelor
B. inhibă mineralizarea osoasă
C. prezintă funcții ce sunt inhibate de hormonii steroizi
D. ajută la maturarea limfocitelor B
E. prezintă efecte de stimulare a mitozelor
49. Estrogenii prezintă următoarele funcții , cu excepția:
A. favorizează apariția pielii mai catifelate
B. favorizează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
C. acționează asupra scheletului
D. inhibă sinteza proteică
E. favorizează dezvoltarea uterului
50. Patologiile implicate în echilibrul fosfo-calcic sunt:
A. creșterea secreției de PTH duce la tetanie
B. rahitismul apare în deficit de vitamina D
C. creșterea secreției de PTH poate duce la osteoscleroză
D. scăderea secreției de PTH poate induce hipoexcitabilitate neuro-musculară
E. osteoporoza apare în inhibiţia osteolizei
51. Creșterea concentrației plasmatice de potasiu în boala Conn determină:
A. creșterea tensiunii arteriale
B. acidoză metabolică
C. alcaloză metabolică
D. hipotonie musculară
E. scăderea TA
52. În boala Addison apare:
A. scăderea concentrației plasmatice de postasiu
B. hipotonie musculară
C. HTA
D. alcaloză metabolică
E. scăderea concentrației plasmatice de sodiu
53. Un medicament β- blocant neselectiv este:
A. metoprolol
B. propranolol
C. prazosin
D. butoxamina
E. yohimbin
108
54. Despre osteoclaste sunt adevărate afirmațiile:
A. au rol în formarea permanentă a osului
B. favorizează reabsorbția ciclică a osului
C. sunt celule mari, mononucleate
D. sunt cavităţi ce adăpostesc osteocitele
E. secretă colagen
55. Procesele de la nivelul oaselor sunt următoarele, cu excepția:
A. reabsorbția osoasă
B. faza de revenire
C. faza de activare
D. faza de repaus
E. faza de reactivare
56. Despre metabolismul fosfo-calcic sunt adevărate afirmațiile:
A. calcitonina stimulează ieşirea calciului din oase
B. excesul de fosfat excretat este controlat de PTH
C. aportul zilnic de calciu este de 1mg/zi
D. calciul este absorbit în totalitate și depozitat în oase
E. 40% din calciul din plasmă este neionizat
57. În creșterea secreției de PTH apare:
A. tetanie
B. creșterea fosfatemiei
C. semn Chvostek pozitiv
D. hipoexcitabilitate neuro-musculară
E. spasmofilie
58. PTH este un hormon hipercalcemiant prin următoarele mecanisme :
A. crește direct absorbția intestinală de calciu
B. scade reabsorbția calciului la nivel renal
C. determină mobilizarea calciului din oase
D. crește concentrația de P din sânge
E. inhibă sistemul osteocitar care prezintă receptori pentru PTH
59. Care din următorii factori sunt hipocalcemiantţ:
A. parathormonul
B. vitamina D
C. calcitonina
D. insulin-like growth factor
E. TNF α
60. Secreția de glucagon este stimulată de :
A. hiperglicemie
B. hiperlipemie
C. hiperproteinemie
D. hipoglicemie
E. hipoproteinemie
61. Hormonii tiroidieni au următoarele efecte sistemice,cu excepția:
A. cresc debitul cardiac
B. cresc secrețiile și motilitatea intestinală
109
C. induc creșterea frecvenței cardiace și tahiaritmii
D. cresc efectele catecolaminelor pe aparatul cardiovascular
E. scad frecvența și amplitudinea respirației
62. Efectele farmacologice ale glucocorticoizilor sunt următoarele, cu excepția:
A. efect antialergic
B. scad migrarea leucocitelor
C. stimulează sitemul imun
D. cresc glicemia
E. cresc TA
63. Glucocorticoizii induc următoarele efecte, cu excepția:
A. creșterea numărului de eritrocite
B. creșterea acidității gastrice
C. acnee
D. efect antiinflamator
E. creșterea numărului de eozinofile
64. Alegeţi varianta corectă referitoare la glandele cu secreţie internă:
A. un prezintă canal excretor
B. prezintă canal excretor
C. produc substanţe active pe care nu le eliberează direct în sânge
D. nu sunt formate din epitelii secretorii
E. substanţele produse numite hormoni sunt substanţe chimice
65. Alegeţi varianta corectă referitoare lahormoni:
A. hormonii sterolici interacţioneazăcu receptorii biochimici din membranele celulare
B. sunt mesageri chimici de ordinul II
C. hormonii sunt substanţe chimice nespecifice
D. acţionează la distanţă de locul sintezei şi produc efecte caracteristice
E. acţionează la distanţă de locul sintezei şi produc efecte necaracteristice
66. Care este afirmaţia corectă referitoare la hipofiză?
A. este alcătuită din 2 lobi
B. cântăreşte 250 grame
C. este o glandă cu secreţie internă
D. are formă rotundă
E. este o glandă cu secreţie internă
67. Următoarele afirmaţii privind hipofiza sunt adevărate cu o excepţie:
A. lobul anterior şi cel posterior formează adenohipofiza
B. este o glandă cu secreţie internă
C. este situată înapoia chiasmei optice
D. este localizată la nivelul encefalului
E. este alcătuită din 3 lobi: anterior, mijlociu şi posterior
68. Următoarele afirmaţii sunt corecte referitoare la hipofiză cu o excepţie:
A. lobul mijlociu este partea cea mai dezvoltată a glandei(reprezinta 75% din masa hipofizei)
B. adenohipofiza conţine o reţea de fibre nervoase amielinice
C. anatomic hipofiza este legată de planseul ventriculului III prin tija pituitară
D. celulele cromofile sunt de două feluri: acidofile şi bazofile
E. lobul anterior este partea cea mai dezvoltată aglandei(reprezinta 75% din masa hipofizei)
69. Ce afirmaţii sunt corecte în legătură cu adenohipofiza?
110
A. celulele bazofile secretă hormon somatrotrop
B. celulele acidofile secretă hormon somatrotop şi ACTH
C. este situată posterior
D. celulele acidofile secretă hormonul somatrotrop şi prolactină
E. hormonii adenohipofizei sunt glandulotropi (STH, prolactina) și nonglandulotropi(ACTH,
TSH, FSH, LH)
70. Alegeţi afirmaţiile adevărate privind hormonul somatrotop cu o excepţie:
A. este secretat de celulele bazofile
B. este denumit şi hormon de creştere
C. acţiunea STH ului este de a stimula creşterea armonioasă a întregului organism
D. după pubertate STH produce îngroşarea oaselor lungi
E. stimulează condrogeneza la nivelul cartilajelor de creştere
71. Ce afirmaţii sunt corecte despre hormonul adrenocorticotrop?
A. este un polipeptid alcătuit din 36 aminoacizi şi a fost preparat sintetic
B. este un polipeptid alcătuit din 39 aminoacizi şi a fost preparat sintetic
C. este secretat de celulele acidofile
D. acţiunea acestui hormon este de a inhiba activitatea secretorie a zonei fasciculate şi reticulate a
glandei corticosuprarenale
E. asupra secreţiei de mineralocorticoizi efectele ACTH sunt mai intense
72. Ce afirmaţii sunt corecte despre hormonul antidiuretic?
A. este un polipeptid cu lanţ lung de aminoacizi
B. este un polipeptid cu lanţ scurt de aminoacizi
C. în doze mari ADH produce vasodilataţie arteriolară
D. acţiunea sa principală este de vscădere a absorţiei facultative a apei şi la nivelul tubilor distali şi
colectori ai nefronului
E. ADH produce creşterea secreţiilor tuturor glandelor exocrine
73. Secreţia de STH este stimulată de următorii factori:
A. secreţie de cortizol
B. creşterea proteinemiei
C. creşterea glicemiei
D. progesteronul
E. noradrenalina
Întrebări tip complement multiplu
1. Sistemul endocrin este format din glande care:
A. prezintă canale excretorii
B. substanțele active se varsă direct în limfă
C. au secreție externă și formează substanțe numite hormoni
D. substanțele active se varsă direct în sânge
E. duodenul are activitate secretorie
2. Care din următoarele afirmații referitoare la hormoni sunt adevărate:
A. au secreție autocrină atunci când acționează pe celulele vecine
B. acționează numai la distanță
C. sistemele endocrine difuze au secreție paracrină
D. pot fi secretați continuu în cazul secreției endocrine bazale
111
E. pot funcționa ca neuromodulatori în SNC sau periferie
3. Următoarele organe au secreție endocrină:
A. timusul
B. placenta
C. rinichiul
D. suprarenala
E. glandele salivare
4. Care din următoarele variante reprezintă roluri ale hipotalamusului:
A. reglarea hipofizei posterioare
B. secreția de noradrenalină
C. producerea factorilor de eliberare
D. stocarea vasopresinei și ocitocinei
E. secreție de substanțe cu rol autocrin
5. Substanțele eliberate de hipotalamusul endocrin sunt următoarele, cu excepția:
A. liberine
B. ADH
C. serotonină
D. corticostatină
E. TSH
6. Care sunt neurosecrețiile hipotalamice:
A. LRH
B. TRH
C. FSH
D. PIH
E. GH
7. Despre ADH sunt adevărate afirmațiile:
A. inhibă diureza
B. acționează pe tubul contort distal
C. este secretat în neuronii parvocelulari
D. poate produce vasodilatație arteriolară
E. favorizează secreția ureei
8. Factorii eliberatori hipotalamici sunt:
A. TSH
B. GRH
C. GIH
D. PIH
E. LRH
9. Care din următoarele variante referitoare la hipotalamusul anterior sunt adevărate:
A. are funcție parasimpatică
B. secretă neurotransmiţatori ce reglează secreția hipofizei anterioare
C. sintetizează neuropeptide cu rol paracrin
D. sintetizează somatostatină cu rol eliberator
E. secretă noradenalină cu rol local
10. Care sunt rolurile hipotalamusului:
A. secretă neurotransmitatori
B. ajută la procesarea informaţiilor
112
C. secretă gonadostatină
D. are funcție vegetativă
E. reglează hipofiza anterioară
11. Despre factorii inhibitori sunt false afirmațiile:
A. inhibă secreția adenohipofizei
B. stimulează secreția de prolactină
C. sunt transportați prin neuronii magnocelulari
D. sunt transportați prin vena portă
E. produc statine
12. Secreția de RH și IH este controlată prin:
A. triplu feedback pozitiv
B. concentrația plasmatică a aminoacizilor
C. secreția hormonilor epifizari
D. mecanism nervos
E. tripla reacțiune induce stimularea secreției de RH
13. Despre cibernine sunt adevărate următoarele afirmații:
A. sunt neuropeptide
B. au rol autocrin
C. endorfinele au rol în termoreglare
D. reglează funcţia neuroendocrină a hipotalamusului
E. sunt depozitați în adenohipofiză
14. Hipofiza secretă următorii hormoni, cu excepția:
A. GH
B. ADH
C. PRL
D. TRH
E. ACTH
15. Care din următoarele variante reprezintă hormoni hipofizari:
A. somatostatina
B. corticotropina
C. ocitocina
D. melatonina
E. foliculostimulant
16. Despre STH sunt adevărate afirmațiile:
A. are un ritm de eliberare cicardian
B. secreția este inhibată de GIH
C. este secretat de celulele bazofile
D. stimulează creșterea viscerelor
E. inhibă sinteza de insulină
17. Rolurile somatotropinei sunt:
A. inhibă anabolismul
B. stimulează insulinemia
C. induce creșterea volemiei
D. stimulează eritropoieza
E. are efect hiperglicemiant
18. Afirmațiile referitoare la somatomedine sunt adevărate, cu excepția:
113
A. inhibă sinteza de colagen
B. stimulează sinteza proteică
C. cortizolul induce scăderea sintezei de somatomedine
D. STH induce creșterea sintezei de somatomedina C
E. prezintă efecte metabolice opuse insulinei
19. Hipersecreția de STH induce:
A. nanism cu retard mintal la copii
B. mixedem
C. nanism cu dezvoltare psihică normală
D. gigantism
E. acromegalie
20. Hiposecreția de hormon somatotrop induce:
A. nanism hipofizar la copii
B. ginecomastie la adulţi
C. creșterea extremitaţilor în grosime la adulţi
D. piticism hipofizar la copii
E. oprirea creșterii somatice cu dezvoltare proportionată
21. Hipersecreția de somatotropină la adulţi induce:
A. gigantism
B. acromegalie
C. mixedem
D. creșterea oaselor în grosime
E. creșterea extremitaţilor
22. Patologia secreției de hormon de creștere induce:
A. gigantism în hiposecreție
B. acromegalie în hipersecreție
C. hiperglicemie în hipersecreția la adult
D. afectarea intelectului la copii
E. creșterea extremitaţilor în hipersecreție la copii
23. Reglarea secreției de STH se face prin următoarele mecanisme, cu excepția:
A. hipoglicemia inhibă secreția
B. traumele stimulează secreția
C. serotonina nu influențează secreția
D. cortizolul inhibă secreția
E. progesteronul stimulează secreția
24. Reglarea STH prin intermediul altor hormoni se face astfel:
A. estrogenii inhibă secreția
B. GnRh stimulează secreția
C. tiroxina simulează secreția
D. cortizolul inhibă secreția
E. ACTH-ul nu influențează secreția
25. Reglarea secreției hormonului mamotrop se face prin:
A. secreția de dopamina stimulează secreția PRL
B. estrogenii au efect de stimulare
C. progesteronul inhibă secreția
D. inhibarea adenohipofizei stimulează secreția
E. hipotalamusul are ca mecanism principal inhibarea secreției
114
26. Rolurile prolactinei sunt următoarele:
A. inhibă activitatea gonadotropă
B. stimulează lactogeneza
C. nu are rol lactotrop
D. prezintă un rol cunoscut la bărbați
E. previne ovulaţia
27. Secreția anormală de PRL poate induce:
A. ginecomastie la femei
B. galactoreea poate surveni și la bărbați
C. galactoreea reprezintă dezvoltarea glandelor mamare la bărbați
D. scăderea funcției gonadice
E. creșterea secreției de PRL poate fi determinată de tumori hipofizare
28. Despre hormonul adrenocorticotrop sunt adevărate afirmațiile:
A. stimulează MSR
B. induce creșterea secreției de hormoni androgeni
C. stimulează melanogeneza
D. favorizează secreția de aldosteron
E. stimulează secreția de eritropoietină
29. Hipersecreția de ACTH poate produce:
A. hipoglicemie
B. boala Addison
C. boala Conn
D. boala Cushing
E. creșterea diurezei
30. Tireostimulina este reglată prin următoarele mecanisme:
A. noradernalina stimulează secreția
B. ciberinele inhibă secreția
C. TRH stimulează secreția prin feedback negativ
D. tetraiodotironina stimulează secreția
E. stresul inhibă secreția
31. Hipersecreția de TSH induce:
A. insuficiență tiroidiană
B. boala Basedow Graves
C. boala Addison
D. boala Conn
E. hipertiroidism
32. Hormonii eliberaţi de neurohipofiză sunt următorii, cu excepția:
A. ocitocină
B. hormon antidiuretic
C. STH
D. ACTH
E. hipofiza posterioară nu eliberează hormoni
33. Vasopresina prezintă următoarele roluri, cu excepția:
A. reglează presiunea arterială
B. stimulează perspiraţia
C. scade hidratarea celulară
115
D. produce vasoconstricţie arteriolară
E. reabsoarbe ureea
34. Secreția de ADH este reglată prin următoarele mecanisme:
A. creșterea osmolarităţii induce scăderea secreției
B. creșterea volemiei inhibă secreția
C. scăderea temperaturii stimulează secreția
D. nicotina inhibă secreția
E. angiotensina II stimulează secreția
35. Hiposecreția de ADH determină apariția:
A. diabetului zaharat de tip I
B. scaderii diurezei
C. diabetului zaharat de tip II
D. diabetului insipid
E. pierderilor de apă
36. Rolurile ocitocinei sunt următoarele, cu excepția:
A. ejecţia laptelui
B. contracţia musculaturii netede uterine
C. scăderea diurezei
D. sintetizează prostaglandine
E. stimulează SRAA
37. Care din următoarele variante referitoare la hormonii suprarenalieni sunt adevărate:
A. CSR secretă epinefrină
B. zona fasciculată secretă aldosteron
C. glucocorticoizii sunt reprezentaţi de cortizol
D. zona reticulată secretă dehidroepiandrosteron
E. CSR secretă hormoni lipidici
38. Următoarele variante prezintă hormoni secretați de CSR:
A. cortizol
B. noradrenalina
C. epinefrina
D. aldosteron
E. corticotropina
39. Următorii hormoni sunt secretați de MSR, cu excepția:
A. adrenalina
B. hormoni androgeni
C. dopamina
D. norepinefrina
E. cortizol
40. MSR secretă următorii hormoni:
A. adrenalina
B. epinefrina
C. catecolamine
D. dopamina
E. aldosteron
41. CRS secretă hormonii:
A. mineralocorticoizi
116
B. catecolamine
C. hormoni proteici
D. derivaţi din colesterol
E. dopamina
42. Care din următoarele afirmații referitoare la mineralocorticoizi sunt false:
A. produc corticosteron
B. sunt sintetizaţi în zona fasciculată
C. nu sintetizează cortizol
D. menţine presiunea osmotică
E. produc potasiurie
43. Despre aldosteron sunt adevărate afirmațiile:
A. în patologie poate produce sindromul Cushing
B. este sintetizat în zona glomerulară
C. acționează la nivel extrarenal
D. determină secreția ionilor calciu
E. este stimulat de SRAA
44. Care din următoarele variante reprezintă efecte ale aldosteronului:
A. menţine TA
B. secretă ionii de calciu
C. reabsorbția principală a apei
D. secreția activă a ionilor bicarbonat
E. reabsorbția sodiului
45. Patologia secreției de aldosteron implică:
A. alcaloză metabolică în boala Addison
B. HTA în hiperaldosteronism
C. hipotonie musculară în boala Conn
D. scăderea TA în boala Conn
E. hiperfuncție în boala Addison
46. Reglarea secreției de glucocorticoizi se face prin:
A. SRAA
B. creșterea ionilor de potasiu
C. sistemul hipotalamo-hipofizar
D. secreţia de ACTH
E. scăderea sodiului plasmatic
47. Boala Addison se caracterizează prin:
A. hiposecreție de cortizol
B. scăderea tensiunii arteriale
C. alcaloză metabolică
D. hiperaldosteronism
E. scăderea sodiului plasmatic
48. Boala Conn se caracterizează prin:
A. hiperaldosteronism
B. hipersecreție de glucocorticoizi
C. alcaloză metabolică
D. obezitate
E. hipotonie musculară
117
49. Glucocorticoizii prezintă următoarele efecte:
A. metabolice
B. farmacologice
C. scad volemia
D. cresc glicemia
E. cresc anabolismul proteic
50. Următoarele variante reprezintă principalele actiuni ale GC, cu excepția:
A. determină reabsorbția apei
B. controlează metabolismul celular
C. se adaptează la stresul acut
D. asigură suportul endocrin
E. scad glicemia
51. Efectele GC asupra metabolismului proteic sunt:
A. bilant azotat negativ
B. scăderea aminoacizilor din țesuturile hepatice
C. scăderea catabolismului proteic
D. hiperglicemie
E. scăderea anabolismului proteic
52. Sindromul Cushing determină:
A. depunerea lipidelor pe faţă
B. lipoliză pe membrane
C. hipotensiune
D. obezitate
E. vergeturi roşii pe abdomen
53. Următoarele variante prezintă efecte farmacologice ale glucocorticoizilor, cu excepția:
A. cresc numărul de eritrocite
B. au efect antiinflamator
C. scad tensiunea arterială
D. stimulează procesul alergic
E. stimulează secreția gastrică
54. Hipersecreția de glucocorticoizi determină:
A. boala Addison
B. boala Conn
C. HTA
D. boala Cushing
E. „faţa de lună plină”
55. Efectele ACTH-ului sunt:
A. are un rol major în zona glomerulară
B. inițial induce hiperplazia zonei fasciculate
C. prezintă un rol major în zona reticulată
D. inhibă secreția de aldosteron
E. stimulează eliberarea de androgeni din depozite
56. Rolurile hormonilor sexosteroizi sunt:
A. scăderea osteogenezei
B. au rol trofic
C. au acțiune masculinizantă
D. au rol catabolic
118
E. determină acneea juvenilă
57. Hipersecreția de hormoni androgeni poate produce:
A. sindromul adreno-genital
B. hipersecreția este compensată de sinteza gonadelor
C. produce masculinizare puternică
D. apariția latentă a caracterelor sexuale secundare
E. inhibarea creșterii masei musculare
58. Următoarele variante prezintă efecte ale catecolaminelor, cu excepția:
A. produce mioza
B. produce vasoconstricţie
C. determină contracţia musculaturii netede bronsice
D. produce bradicardie
E. produce glicogenoliza hepatică
59. Următoarele variante reprezintă efectele adrenalinei, cu excepția:
A. are acțiune dominantă pe sistemul cardiovascular
B. acționează pe receptorii α adrenergici
C. prezintă acțiune dominantă pe metabolism
D. prezintă acțiune dominantă pe musculatura netedă
E. are afinitate scăzută pentru receptorii α adrenergici
60. Efectele catecolaminelor pe receptorii α adrenergici sunt:
A. scăderea glicemiei
B. efect inotrop +
C. vasodilatație
D. creșterea sudatiei
E. contracţia musculaturii uterului
61. Recetorii α adrenergici se gasesc în următoarele teritorii :
A. vase de sânge
B. inima
C. țesut adipos
D. ficat
E. rinichi
62. Reglarea secreției medulosuprarenalei se face prin:
A. mecanism umoral prin feedback negativ
B. mecanism nervos
C. sistemul nervos vegetativ parasimpatic are efect de stimulare
D. hiperglicemia stimulează secreția
E. cortizolul inhibă secreția
63. Hipersecreția de catecolamine se caracterizează prin:
A. accentuare caractere sexuale secundare
B. crize de hipotensiune arterială
C. tahicardie
D. hiperfuncţia este compensată de activitatea SNS
E. apare în tumori ale medularei
64. Tiroida secretă:
A. triiodotironina
B. tireostimulina
119
C. tiroxina
D. tireoliberina
E. tetraiodotironina
65. Tiroida secretă următorii hormoni, cu excepția:
A. PTH
B. calcitonina
C. TSH
D. T3
E. tiroxina
66. Celulele foliculare ale tiroidei secretă:
A. tireoglobulina
B. calcitonina
C. TSH
D. triiodotironina
E. tetraiodotironina
67. Efectele hormonilor tiroidieni sunt următoarele, cu excepția:
A. intensifică oxidaţiile celulare
B. stimulează creșterea
C. are efect calorigen
D. stimulează SNV parasimpatic
E. scade debitul cardiac
68. Rolurile fiziologice ale hormonilor tiroidieni sunt:
A. oprirea creșterii în înalţime
B. inhibă metabolismul bazal
C. dezvoltă sistemul nervos
D. produc glicoliza
E. acționează asupra catecolaminelor
69. Următoarele variante prezintă roluri ale hormonilor tiroidieni, cu excepția:
A. inhibă metabolismul gonadelor
B. inhibă secreția de insulina
C. cresc consumul de oxigen
D. inhibă SNV parasimpatic
E. stimulează dezvoltarea mintală
70. Hiposecreția de hormoni tiroidieni poate induce:
A. somnolenta
B. stimularea ratei creșterii
C. diabet zaharat de tip II
D. diaree
E. intoleranţa la frig
71. Hipersecreția de hormoni tiroidieni poate duce la:
A. cretinism la copii
B. guşa endemică
C. mixedem
D. boala Basedow Graves
E. adenom toxic hipersecretant
72. Hiposecreția de hormoni tiroidieni la adulti poate induce:
120
A. cretinism
B. boala Basedow Graves
C. mixedem
D. metabolism bazal crescut
E. senzaţia de frig
73. Bolile induse de hiposecreția de hormoni tiroidieni sunt:
A. nanism hipofizar
B. nanism cu retardare mintală
C. mixedem
D. boala Basedow Graves
E. cretinism
74. Boala Basedow Graves este caracterizată prin următoarele variante, cu excepția:
A. hipotiroidism
B. obezitate
C. hipertiroidism
D. piele uscată
E. tahicardie
75. Efectele TSH-ului sunt următoarele, cu excepția:
A. stimulează lipoliza
B. stimulează formarea tiroxinei
C. inhibă eliberarea triiodotironinei în sânge
D. stimulează metabolismul tiroidian
E. nu prezintă rol trofic
76. Reglarea hormonului tireotrop se face în următoarele modalitati:
A. siberina stimulează secreția
B. somatotatina inhibă secreția
C. temperaturile joase stimulează secreția
D. noradrenalina stimulează secreția
E. stimularea TRH-ului inhibă secreția
77. Hormonii secretați de paratiroide sunt următorii:
A. tiroxina
B. calcitonina
C. parathormon
D. triiodotironina
E. tireostimulina
78. Paratiroidele secretă următorii hormoni cu excepția:
A. FSH
B. TRH
C. PTH
D. CT
E. T4
79. Despre parathormon sunt adevărate afirmațiile:
A. stimulează scoaterea calciului din oase
B. activeaza osteoclastele
C. este stimulat de hipercalcemie
D. inhibă reabsorbția tubulară a fosfaţilor anorganici
E. inhibă reabsorbția sodiului
121
80. Efectele PTH la nivel renal sunt următoarele, cu excepția:
A. determină formarea activă a vitaminei D3
B. stimulează reabsorbția sodiului
C. inhibă reabsorbția potasiului
D. intensifică reabsorbția tubulară a ionilor de magneziu
E. inhibă reabsorbția ionilor de calciu
81. Secreția de PTH este reglată prin următoarele mecanisme, cu excepția:
A. feedback negativ exercitat de vitamina D3
B. hipomagnezemia inhibă secreția
C. feedback pozitiv exercitat de ionii de magneziu
D. hipocalcemia stimulează secreția
E. magnezemia nu influențează secreția de PTH
82. În hipersecreție de PTH apar:
A. creșteri în înălțime
B. rarefieri osoase
C. hipocalcemie
D. exces de calciu în sânge
E. calculi renali
83. Despre calcitonina sunt adevărate afirmațiile:
A. este secretată de paratiroide
B. induce hipercalcemie
C. este secretată de tiroidă
D. inhibă reabsorbția de calciu
E. stimulează osteoblastele
84. Pancreasul secretă următorii hormoni:
A. insulina
B. somatostatina
C. somatoliberina
D. glucagon
E. corticotropina
85. Efectele insulinei sunt:
A. creșterea permeabilitaţii membranare pentru aminoacizi
B. stimularea expresiei genice
C. inhibarea glicogenolizei
D. stimularea lipolizei
E. inhibarea glicolizei
86. Următoarele variante reprezintă efecte ale insulinei, cu excepția:
A. efect natriuretic
B. scăderea concentrației plasmatice de potasiu
C. stimulează creșterea
D. inhibarea glicogenogenezei
E. formare de proteine noi
87. Insulina acționează pe următoarele tipuri de țesuturi:
A. țesut muscular
B. țesut nervos
C. țesut epitelial senzitiv
122
D. țesut adipos
E. țesut hepatic
88. Reglarea secreției de insulina se face prin următoarele modalitati:
A. gastrina inhibă secreția
B. fructoza stimulează secreția
C. SNVS inhibă secreția
D. somatostatina stimulează secreția
E. xiloza nu are niciun efect asupra secreției
89. Reglarea secreției de insulina cu ajutorul glicemiei se face astfel:
A. hipoglicemia inhibă secreția
B. hiperglicemia induce eliberarea insulinei din celulele A
C. în timp hipoglicemia induce stimularea sintezei de insulina
D. administarea intravenoasă a insulinei duce la o stimulare maximă
E. hiperglicemia duce la eliberarea rapidă a insulinei
90. În diabetul zaharat apare:
A. hiperglicemie
B. exces de insulină
C. polidipsia
D. alcaloza metabolică
E. dezechilibre electrolitice
91. Glucagonul nu influențează:
A. metabolismul electrolitic
B. metabolismul lipidic
C. glicemia
D. metabolismul proteic
E. potasemia
92. În cantități mari, glucagonul poate induce:
A. creșterea secreției biliare
B. stimularea secreției gastrice
C. hipoglicemie
D. creșterea fortei de contractie a cordului
E. efect inotrop negativ
93. Reglarea secreției de glucagon se face prin următoarele mecanisme:
A. hiperglicemia stimulează secreția
B. concentrații crescute de aminoacii stimulează secreția
C. inanitia stimulează secreția
D. SNVS inhibă secreția
E. somatostatina inhibă secreția
94. Epifiza secretă următorii hormoni:
A. serotonina
B. vasopresina
C. melatonina
D. indolamine
E. vasotocina
95. Glanda pineală secretă următorii hormoni, cu excepția:
A. hormoni antigonadodropi
123
B. hormoni androgeni
C. indolamine
D. hormoni granulotropi
E. hormoni peptidici
96. Hormonii epifizari au următoarele efecte:
A. hipoglicemiant
B. antigonadotropic
C. termoreglare
D. acționează pe metabolismul mineral
E. acționează anti LH
97. Funcţia spermatogenică reprezintă:
A. funcție exocrina
B. funcție endocrina
C. are rol în masculinizare
D. are rol în formarea spermatozoizilor
E. are funcție mixtă
98. Hormonii produși de testicul sunt:
A. estrogen
B. progesteron
C. testosteron
D. hormoni androgeni
E. spermatozoizi
99. Despre testosteron sunt adevărate afirmațiile următoare, cu excepția:
A. este un hormon lipidic
B. este un anabolizant proteic
C. reprezintă un hormon gonadotrop hipofizar
D. secreția începe în viata intrauterină
E. este secretat în cantități mari în copilarie
100. Testiculul secretă următorii hormoni, cu excepția:
A. androstendiona
B. estrogen
C. melatonina
D. progesteron
E. testosteron
101. Testosteronul are următoarele roluri:
A. dezvoltare caracterelor sexuale secundare
B. are rol în catabolism
C. stimulează retenţia hidrosalină
D. stimulează hematopoieza
E. inhibă sinteza proteică
102. Testosteronul este reglat prin următoarele mecanisme:
A. triplu feedback negativ
B. melatonina inhibă secreția
C. stresul inhibă secreția
D. cortizolul stimulează secreția
E. stimulii olfactivi nu influențează secreția
124
103. Următoarele variante prezintă patologii referitoare la secreția de testosteron, cu excepția:
A. hiposecreția duce la infantilism genital
B. hiposecreția fetala duce la dezvolatarea organelor sexuale infantile
C. hiposecreția prepubertară induce aspectul eunucoid
D. hipersecreția duce la pubertate precoce
E. absența testicului la adult induce creșterea grosimii oaselor
104. Despre ovulaţie sunt adevărate afirmațiile:
A. în preovulatie foliculul ovarian se transformă în corp galben
B. ovulaţia are loc în ziua a 14-a într-un ciclu normal de 28 de zile
C. pe măsură ce corpul galben se maturează apare o cavitate cu lichid folicular
D. ovulul este expulzat din trompa uterina în ziua a 14-a
E. maturarea foliculului este stimulată de FSH
105. Hormonii secretați de ovar sunt:
A. foliculostimulant
B. estrogen
C. LH
D. progesteron
E. androstendiona
106. Estrogenii prezintă următoarele roluri:
A. inhibă retentia hidrosalină
B. induc formarea depozitelor adipoase pe abdomen
C. hranesc ovulul fertilizat
D. duc la modificari proliferative ale endometrului
E. induc modificari ale trompei uterine ce inhibă propulsarea ovulului spre uter
107. Despre estrogen sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
A. este numit hormonul „maternitaţii”
B. este un hormon steroid
C. cantitatea cea mai mare de estrogen este secretată preovulator
D. favorizează pastrarea sarcinii
E. favorizează nidarea
108. Estrogenul și progesteronul sunt secretate de următoarele glande, cu excepția:
A. ovar
B. adenohipofiza
C. placenta
D. CSR
E. timus
109. Rolurile progesteronului sunt:
A. stimulează expulzarea zigotului
B. relaxează ligamentele pelvice
C. nu acționează pe glandele mamare
D. favorizează nidarea
E. produce mărirea de volum a glandelor mamare
110. Hormonii gonadotropi au următoarele efecte:
A. la bărbați, FSH-ul stimulează secreția de testosteron
B. postovulator FSH-ul se elibereaza lent
C. LH-ul stimulează secreția de estrogen
D. FSH-ul la bărbați are o secreție continuă
125
E. în faza foliculară secreția inițială de FSH este scăzută
111. Despre timus sunt adevărate afirmațiile:
A. evoluează la pubertate
B. stimulează mineralizarea osoasă
C. este un organ central al sistemului imunitar
D. stimulează dezvoltarea gonadelor
E. are legături strȃnse cu retina
112. Timusul prezintă următoarele efecte:
A. efecte de stimulare ale mitozele
B. ajută la maturarea limfocitelor T
C. prezintă acțiune de stimulare a mineralizarii osoase
D. efecte de stimulare a dezvoltarii gonadelor
E. efecte de frănare a mitozelor
113. STH-ul induce:
A. stimularea intrării aminoacizilor în celule
B. creșterea sintezei de ARN mesager
C. creșterea nr. de ribozomi
D. creșterea nivelului aminoacizilor plasmatici
E. proteoliza la nivel muscular și osos.
114. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre timus:
A. are localizare retrosternală
B. la pubertate involuează
C. la pubertate dispare complet
D. se dezvoltă din mezoderm
E. are exclusiv rol de glandă endocrină
115. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre timus:
A. funcţiile timusului sunt puternic blocate de hormonii steroizi
B. hormonii steroizi determină dezvoltarea acestui organ
C. unitatea histologică a timusului este lobulul timic
D. lobulul timic este format dintr-o reţea de capilare
E. timusul este o glandă cu structură mixtă
116. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre timocite:
A. provin din celule hematoformatoare primordiale
B. sunt celule limfoformatoare de tip B
C. sunt celule limfoformatoare de tip T
D. “însămânţează” splina
E. “însămânţează” ficatul
117. Se consideră glande endocrine următoarele organe:
A. epifiza
B. splina
C. ganglionii limfatici
D. tiroida
E. ovarul
118. Efectele extractelor de timus sunt:
A. frânarea dezvoltării gonadelor
B. stimularea mineralizării osoase
126
C. frânarea mitozelor
D. stimularea reabsorbţiei tubulare a calciului în nefronul distal
E. stimulează lipoliza
119. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre sistemul endocrin:
A. este conceput ca un sistem anatomo-funcţional complex
B. există şi sisteme endocrine difuze, aflate în diverse ţesuturi şi organe
C. neurosecreţia reprezintă o funcţie exocrină
D. există organe care în afara funcţiei lor principale au şi rol endocrin
E. există exclusiv secreţie endocrină bazală
120. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre hormoni:
A. sunt eliberaţi direct în sânge
B. principalul rol constă în reglarea metabolismului celular
C. sunt mesageri chimici de ordinul al doilea
D. acţionează exclusiv la distanţă de locul sintezei
E. toţi hormonii sunt structuri proteice
121. Selectaţi afirmaţiile false despre secreţia endocrină:
A. ficatul secretă eritropoietină
B. glandele parotide secretă parotină
C. duodenul secretă gastrină
D. rinichiul secretă eritropoietină
E. antrul piloric secretă gastrină
122. Selectaţi afirmaţiile false despre hormoni:
A. sunt substanţe chimice specifice
B. sunt transportaţi de sânge sau limfă spre toate celulele corpului
C. sunt eliminaţi prin canale excretoare în sânge
D. sunt eliminaţi intermitent în mediul intern
E. sunt mesageri chimici de ordinul al doilea
123. Următoarele afirmaţii despre hormoni sunt adevărate:
A. pot acţiona local, asupra unor celule-ţintă vecine celulei care i-a sintetizat (secreţie autocrină)
B. pot acţiona chiar asupra celulei care i-a sintetizat (secreţie paracrină)
C. pot funcţiona ca neuromediatori sau neuromodulatori
D. unii hormoni, în special cei proteici interacţionează cu materialul genetic
E. există o secreţie endocrină bazală continuă şi una ocazională
124. Se consideră glande endocrine următoarele organe:
A. placenta (temporar)
B. hipofiza
C. glanda mamară
D. suprarenala
E. apendicele vermiform
125. Următoarele afirmaţii despre hipofiză sunt adevărate:
A. este localizată în şaua turcească
B. este localizată înaintea chiasmei optice
C. are formă rombică
D. se mai numeşte şi glandă pituitară
E. cântăreşte 500 g
126. Următoarele afirmaţii despre hipofiză sunt false:
127
A. cântăreşte 500 mg
B. este alcătuită din doi lobi
C. lobul posterior constituie neurohipofiza
D. este strâns conectată anatomic şi funcţional cu talamusul
E. posedă inervaţie reglatoare a secreţiei de hormoni
127. Adenohipofiza secretă următorii hormoni:
A. ACTH
B. ADH
C. STH
D. FSH
E. TRH
128. Următorii hormoni adenohipofizari sunt nonglandulotropi:
A. LH
B. TSH
C. STH
D. prolactina
E. ACTH
129. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre adenohipofiză:
A. are origine nervoasă
B. conţine celule cromofobe şi cromofile
C. lobul posterior este partea cea mai dezvoltată a glandei
D. lobul anterior reprezintă 75% din masa hipofizei
E. înconjură aproape complet neurohipofiza
130. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre adenohipofiză:
A. celulele cromofobe din alcătuirea sa sunt acidofile şi bazofile
B. derivă din ectodermul gurii primitive
C. celulele secretorii formează parenchimul glandei
D. conţine o reţea de fibre nervoase amielinice
E. celulele bazofile secretă STH
131. Creşterea este stimulată de următorii hormoni:
A. STH
B. cortizol
C. insulina
D. hormoni tiroidieni
E. hormoni gonadali
132. Selectaţi afirmaţiile false despre adenohipofiză:
A. lobul intermediar este redus la o simplă lamă epitelială aderentă de lobul posterior
B. majoritatea hormonilor adenohipofizari nu au putut fi obţinuţi în stare pură
C. derivă embriologic din podeaua ventriculului al III-lea
D. celulele acidofile secretă STH şi prolactina
E. celulele cromofobe au semnificaţie funcţională disputată
133. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre hormonul somatotrop:
A. pe metabolismul glucidic are efect hiperglicemiant
B. stimulează creşterea creierului
C. este secretat de celulele bazofile
D. determină creşterea oaselor
E. consecinţele metabolice ale hipersecreţiei de STH sunt mai exprimate la adult
128
134. Următoarele afirmaţii despre lobul anterior al hipofizei sunt adevărate:
A. constituie neurohipofiza
B. împreună cu lobul intermediar constituie adenohipofiza
C. este partea cea mai dezvoltată a glandei
D. reprezintă 2% din masa glandei
E. reprezintă 75% din masa glandei
135. Următorii hormoni sunt secretaţi de hipotalamus:
A. de inhibare a adenohipofizei
B. de inhibare a suprarenalei
C. de stimulare a adenohipofizei
D. hormoni care se depozitează în neurohipofiză
E. hormoni care se depozitează în adenohipofiză
136. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre relaţiile hipotalamo-hipofizare:
A. între hipofiză şi hipotalamus sunt relaţii strânse exclusiv anatomice
B. între eminenţa mediană a hipotalamusului şi adenohipofiză există o legătură vasculară
reprezentată de sistemul port hipotalamo-hipofizar
C. sistemul port hipotalamo-hipofizar a fost descris de anatomistul român Grigore T. Popa
împreună cu Unna Fielding
D. anatomic, hipofiza este legată de planşeul ventriculului al III-lea prin tija pituitară
E. între hipotalamusul anterior şi neurohipofiză există tractul nervos hipotalamo-hipofizar
137. Următoarele afirmaţii despre sistemul port hipotalamo-hipofizar sunt adevărate:
A. reprezintă o conexiune vasculară crucială pentru accesul neurohormonilor hipotalamici la
celulele lor ţintă din hipofiza anterioară
B. plexul de capilare de la nivelul eminenţei mediane din hipotalamus provine din arterele
hipofizare superioare
C. vasele portale sunt situate în lungul tijei pituitare
D. conectează hipotalamusul anterior cu adenohipofiza
E. conectează eminenţa mediană a hipotalamusului cu neurohipofiza
138. Efectele hormonului somatotrop (STH) sunt:
A. retenţia de substanţe azotate
B. hipoglicemia
C. creşterea creierului
D. creşterea producţiei de corpi cetonici
E. îngroşarea oaselor lungi după pubertate
139. Hormonul somatotrop (STH) are următoarele efecte pe metabolismul glucidic:
A. inhibarea transportului glucozei în celula musculară
B. stimularea transportului glucozei în celula adipoasă
C. stimularea gluconeogenezei
D. inhibarea lipolizei
E. stimularea glicolizei
140. Hormonul somatotrop (STH) are următoarele efecte pe metabolismul lipidic:
A. creşterea glicemiei
B. stimularea eliberării acizilor graşi din ţesutul adipos
C. creşterea concentraţiei acizilor graşi liberi în sânge
D. stimularea oxidării hepatice a acizilor graşi
E. creşterea producţiei de corpi cetonici
129
141. Următoarele afirmaţii despre hormonul somatotrop (STH) sunt adevărate:
A. este secretat de celulele acidofile
B. determină o retenţie de săruri de Ca, Na, K şi P
C. produce dezvoltarea oaselor late înainte de pubertate
D. majoritatea efectelor STH se exercită direct
E. stimulează creşterea muşchilor şi a viscerelor
142. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre acromegalie:
A. este determinată de hipersecreţia de STH înainte de pubertate
B. este caracterizată prin creşterea exagerată a oaselor feţei
C. la nivel metabolic se produce o hiperglicemie permanentă
D. exagerarea catabolismului lipidic duce la creşterea concentraţiei corpilor cetonici
E. este determinată de hiposecreţia de STH
143. Hiposecreţia de STH produce la copil:
A. oprirea creşterii somatice
B. oprirea creşterii neuropsihice
C. nanismul hipofizar
D. gigantismul hipofizar
E. acromegalia
144. Următoarele afirmaţii despre hormonul somatotrop (STH) sunt false:
A. majoritatea efectelor STH se exercită indirect prin somatomedine
B. are efect antidiabetogen
C. inhibă condrogeneza la nivelul cartilajelor de creştere metafizare
D. consecinţele metabolice ale hipersecreţiei de STH sunt mai exprimate la copil
E. este un hormon nonglandulotrop
145. Secreţia STH este influenţată prin:
A. feedback negativ
B. stres
C. interacţiunea cu mediatori şi hormoni
D. factori metabolici
E. feedback pozitiv
146. Sunt factori metabolici care stimulează secreţia de STH:
A. hipoglicemia
B. hiperglicemia
C. creşterea acizilor graşi liberi circulanţi
D. inaniţia
E. creşterea circulaţiei unor aminoacizi circulanţi
147. Următoarele afirmaţii despre reglarea secreţiei de STH sunt adevărate:
A. vârful fiziologic al ritmului nictemeral al STH se situează noaptea, în primele ore de somn
profund
B. cortizolul inhibă secreţia STH
C. dopamina stimulează secreţia STH
D. creşterea secreţiei STH stimulează celulele somatotrope adenohipofizare
E. noradrenalina inhibă secreţia STH
148. Următoarele afirmaţii despre prolactină sunt adevărate:
A. este numită şi hormonul mamotrop
B. se cunoaşte acţiunea sa la bărbat
C. este secretată de celulele cromofobe
130
D. este capabilă să prevină ovulaţia
E. este un stimulator al activităţii gonadotrope
149. Secreţia de prolactină în afara sarcinii este stimulată de:
A. efortul fizic
B. stresul psihic
C. hiperglicemie
D. stresul chirurgical
E. somn
150. Următoarele afirmaţii despre secreţia de prolactină sunt adevărate:
A. este secretată de celulele acidofile
B. în timpul sarcinii, secreţia prolactinei creşte gradat
C. atinge un vârf la naştere
D. revine la nivelul de control la o zi după naştere
E. este stimulată de GAP (Gonadoliberin Associated Peptide)
151. GAP (Gonadoliberin Associated Peptide):
A. acţionează ca inhibitor de prolactină
B. este implicat în reglarea secreţiei prolactinei prin hormonii hipotalamici
C. se secretă împreună cu GnRh
D. este stimulator al secreţiei de FSH
E. este inhibitor al secreţiei de LH
152. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre ACTH:
A. este un hormon nonglandulotrop
B. este secretat de celulele bazofile
C. este de natură lipidică
D. a fost preparat sintetic
E. stimulează direct melanogeneza
153. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre acţiunea ACTH:
A. stimulează activitatea secretorie a zonei glomerulare a glandei corticosuprarenale
B. inhibă activitatea secretorie a zonelor fasciculată şi reticulată a glandei corticosuprarenale
C. stimulează direct expansiunea pigmentului melanic în celulele pigmentare
D. produce creşterea concentraţiei sangvine a glucocorticoizilor
E. efectele ACTH sunt mai reduse asupra secreţiei de mineralocorticoizi
154. Secreţia de ACTH este controlată prin:
A. CRH
B. GAP
C. somatoliberina
D. PIH
E. glucocorticoizi
155. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre TSH:
A. este secretat de celulele bazofile
B. este secretat de celulele acidofile
C. este un hormon nonglandulotrop
D. stimulează sinteza de hormoni tiroidieni
E. inhibă secreţia de hormoni tiroidieni
156. În legătură cu TSH sunt adevărate următoarele afirmaţii:
A. se numeşte şi tireostimulină
131
B. TRH este un hormon de eliberare a tireostimulinei
C. secreţia sa este reglată de hipotalamus
D. hiposecreţia sa duce la boala Cushing
E. hipersecreţia sa provoacă diabetul bronzat
157. TSH stimulează:
A. creşterea concentraţiei sangvine a hormonilor androgenitali
B. ovulaţia
C. captarea iodului de către celulele foliculului tiroidian
D. sinteza hormonilor iodaţi din molecula de tireoglobulină
E. secreţia lactată la femeie
158. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre următorii hormoni adenohipofizari:
A. STH este un hormon inhibat de stres
B. FSH stimulează dezvoltarea tubilor seminiferi la bărbat
C. prolactina este un inhibitor al activităţii gonadotrope
D. LH inhibă ovulaţia la femeie
E. hormonii gonadotropi controlează funcţia gonadelor
159. Care dintre următoarele afirmaţii despre gonadostimuline sunt false:
A. LH determină ovulaţia
B. secreţia de FSH şi LH este stimulată de GAP
C. FSH este secretat de celulele acidofile adenohipofizare
D. LH inhibă producţia de estrogeni şi progesteron a corpului galben
E. FSH inhibă maturarea foliculului de Graaf
160. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre lobul intermediar al hipofizei:
A. anatomic, face parte din adenohipofiză
B. reprezintă 2% din masa hipofizei
C. este redus la o simplă lamă epitelială aderentă de lobul anterior
D. secretă un hormon de stimulare a pigmentogenezei
E. MSH are acelaşi precursor ca şi ACTH
161. În legătură cu neurohipofiza sunt adevărate următoarele afirmaţii:
A. este constituită din lobul posterior al hipofizei
B. celulele sale sunt încărcate cu granule de neurosecreţie hipotalamică
C. are conexiuni de natură nervoasă cu hipotalamusul
D. are conexiuni de natură vasculară cu hipotalamusul
E. ontogenetic, derivă din ectodermul gurii primitive
162. În legătură cu ADH(hormonul antidiuretic) sunt false următoarele afirmaţii:
A. este denumit şi vasopresină
B. este secretat de nucleul supraoptic al hipotalamusului
C. este de natură lipidică
D. în doze mici produce vasoconstricţie arteriola
E. acţionează asupra uterului gravid
163. În legătură cu ADH(hormonul antidiuretic) sunt adevărate următoarele afirmaţii:
A. este un peptid cu lanţ scurt de aminoacizi
B. hiposecreţia sa determină retenţie de lichide în organism
C. hiposecreţia sa duce la diabet insipid
D. acţionează la nivelul tubilor contorţi proximali ai nefronului
E. contribuie la reglarea pe termen lung a presiunii arteriale
132
164. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre acţiunea ADH:
A. creşte absorbţia facultativă a apei la nivelul tubilor distali şi colectori ai nefronului
B. reduce şi concentrează urina
C. reduce secreţia tuturor glandelor exocrine
D. contractă celulele mioepiteliale care înconjoară alveolele în glanda mamară
E. induce somnul
165. Selectaţi afirmaţiile false despre reglarea secreţiei ADH:
A. la reglarea osmotică participă osmoreceptorii şi nucleii hipotalamici
B. scăderea volemiei determină creşterea secreţiei de ADH
C. creşterea presiunii osmotice a lichidelor extracelulare stimulează sinteza şi secreţia de ADH
D. reglarea volemică este un mecanism reflex de feedback negativ neuroendocrin
E. este un hormon activat de stres
166. Selectaţi afirmaţiile false despre oxitocină:
A. este un hormon peptidic
B. este de natură lipidică
C. este format din 9 aminoacizi
D. are o structură sterolică
E. conţine resturi glucidice în moleculă
167. Acţiunile oxitocinei sunt:
A. reducerea şi concentrarea urinii
B. creşterea acizilor graşi liberi circulanţi
C. stimularea contracţiei musculaturii netede a uterului gravid
D. expulzia laptelui din glanda mamară
E. inhibiţia activităţii gonadotrope
168. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre reglarea secreţiei de oxitocină:
A. se face prin control hipotalamic
B. se face prin control cortical
C. absenţa secreţiei de oxitocină face imposibilă alăptarea
D. în absenţa secreţiei de oxitocină, naşterea se produce dificil
E. hipotalamusul primeşte stimuli excitatori de la organele genitale interne
169. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre epifiză:
A. este denumită şi glanda pineală
B. există studii ce sugerează un rol al epifizei în termoreglare
C. are conexiuni cu epitalamusul exclusiv anatomice
D. este situată între tuberculii cvadrigemeni inferiori
E. intră în componenţa epitalamusului
170. Următoarele afirmaţii despre epifiză sunt adevărate cu excepţia:
A. secretă indolamine (vasotocina)
B. secretă hormoni peptidici (melatonina)
C. are legături strânse cu retina
D. extractele de epifiză au efecte şi în metabolismul mineral
E. structurile sale secretorii sunt reprezentate de timocite
171. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre melatonină:
A. este o indolamină
B. este un hormon peptidic
C. are acţiune frenatoare asupra funcţiei gonadelor
D. secreţia sa este redusă sub acţiunea stimulilor luminoşi
133
E. în întuneric, secreţia de melatonină scade
172. Următoarele afirmaţii despre glandele sexuale sunt false:
A. testiculul este gonadă masculină
B. testiculul este o glandă exclusiv endocrină
C. testiculul este o glandă exclusiv exocrină
D. ovarul este gonadă feminină
E. ovarul prezintă, ca şi testiculul, o dublă activitate
173. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre funcţia spermatogenetică:
A. reprezintă funcţia endocrină a testiculului
B. are loc la nivelul tubului seminifer
C. începe la naştere
D. gameţii masculini se numesc spermatogonii
E. spermiile au număr haploid de cromozomi
174. Următoarele afirmaţii despre spermii sunt false:
A. sunt celule primordiale
B. sunt celule mature
C. au număr diploid de cromozomi
D. se înmagazinează în epididim şi veziculele seminale
E. sunt eliminaţi prin ejaculare
175. Selectaţi afirmaţiile false despre testosteron:
A. testiculul secretă aceeaşi cantitate de testosteron şi estrogeni
B. este secretat de celulele interstiţiale Leydig
C. este un hormon androgen
D. are structură proteică
E. este alcătuit din 9 aminoacizi
176. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre testosteron:
A. reglarea secreţiei sale se face printr-un mecanism de feedback negativ
B. hipersecreţia sa duce la pubertate întârziată
C. hiposecreţia sa induce infantilismul genital
D. este un puternic anabolizant proteic
E. are structură sterolică
177. Testosteronul stimulează apariţia caracterelor sexuale secundare la bărbat:
A. dezvoltarea scheletului şi a muşchilor
B. modul de implantare a unghiilor
C. vocea
D. repartiţia topografică a grăsimii de rezervă
E. creşterea organelor genitale masculine
178. La femeie, acţiunea estrogenilor este de a stimula dezvoltarea:
A. organelor genitale
B. mucoasei uterine
C. glandelor mamare
D. celulelor Leydig
E. tubilor seminiferi
179. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre activitatea ovariană:
A. fiecare ovar conţine la naştere câteva sute de mii de foliculi primordiali
B. procesul de creştere şi maturaţie foliculară este continuu
134
C. pe lună, 300-400 de foliculi primordiali ajung la maturaţie
D. durata medie a unui ciclu genital la femeie este de 28 de zile
E. ciclul genital se mai numeşte şi ciclu menstrual
180. Ciclul ovarian este însoţit de modificări la nivelul:
A. uterului
B. grăsimii de rezervă
C. vaginului
D. vocii
E. glandelor mamare
181. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre ciclul ovarian:
A. perioada preovulatorie durează din ziua 1 până în ziua a 14-a a ciclului
B. ovogonia are număr diploid de cromozomi
C. mitozele ecvaţionale şi reducţionale la nivelul ovocitului au loc în perioada postovulatorie
D. ovulaţia are loc în ziua 1 a ciclului
E. după ovulaţie, foliculul ovarian se transformă în corp galben
182. Selectaţi afirmaţiile false despre ciclul ovarian:
A. perioada postovulatorie durează din ziua a 15-a până în prima zi a menstruaţiei
B. ovulul matur are număr diploid de cromozomi
C. creşterea şi maturarea foliculului sunt stimulate de LH
D. fără vârful preovulator de LH, ovulaţia nu poate avea loc
E. LH stimulează şi formarea corpului galben
183. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre secreţia internă a ovarului:
A. în faza a doua a ciclului rolul de secreţie internă îl îndeplineşte corpul galben
B. corpul galben secretă atât hormoni estrogeni cât şi progesteron
C. progesteronul favorizează pierderea sarcinii
D. dacă ovulul a fost fecundat, activitatea corpului galben se prelungeşte cu încă trei luni
E. secreţia corpului galben este inhibată de LH şi prolactină
184. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre foliculul ovarian:
A. pe măsură ce ovulul se maturează, apare o cavitate la nivelul foliculului ovarian care se umple
cu lichid folicular
B. ovulaţia presupune ruperea foliculului şi expulzarea ovulului în trompa uterină
C. pereţii foliculului ovarian prezintă 2 teci celulare, una internă şi alta externă
D. în perioada preovulatorie celulele tecii interne secretă hormonii sexuali feminini
E. creşterea şi maturarea foliculului sunt stimulate de FSH
185. Principalele modificări ale homeostaziei în diabetul zaharat sunt:
A. hiperglicemia
B. hipoglicemia
C. poliuria
D. oliguria
E. polifagia
186. Principalele modificări ale homeostaziei în diabetul zaharat sunt:
A. glicozuria
B. calciuria
C. polidipsia
D. polifagia
E. dezechilibre electrolitice
135
187. Complicaţiile majore ale diabetului zaharat sunt:
A. infecţioase
B. psihice
C. cardiovasculare
D. nervoase
E. renale
188. Insulele Langerhans conţin mai multe tipuri de celule secretorii:
A. celulele F care secretă polipeptidul pancreatic
B. celulele I care secretă insulină
C. celulele B care secretă glucagon
D. celulele D care secretă somatostatină
E. celulele A care secretă glucagon
189. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre pancreasul endocrin:
A. are rol de transductor neuroendocrin periferic
B. secretă hormoni androgeni
C. constă din insule de celule endocrine
D. prin hormonii secretaţi este implicat în controlul metabolismului intermediar al glucidelor
E. embriologic, derivă din ectoderm
190. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre insulină:
A. este primul hormon descoperit de un cercetător român, Nicolae C. Paulescu
B. este un hormon proteic
C. are structură sterolică
D. este secretată sub forma unor precursori
E. se depozitează la nivelul granulelor din celulele D
191. Următoarele afirmaţii despre insulină sunt false:
A. este singurul hormon hipoglicemiant
B. conţine 9 aminoacizi
C. hipersecreţia sa determină hiperglicemie severă
D. hiposecreţia sa determină diabetul zaharat
E. este singurul hormon cu efect anabolizant pe toate metabolismele intermediare
192. Principalele efecte ale stimulării cu insulină sunt:
A. pătrunderea rapidă a glucozei în celule
B. creşterea permeabilităţii membranare pentru aminoacizi
C. stimularea gluconeogenezei hepatice
D. stimularea osteoblastelor
E. formarea de noi proteine
193. Asupra metabolismului electroliţilor, insulina are următoarele efecte:
A. formarea de noi proteine
B. facilitarea transportului intracelular al magneziului şi fosfaţilor
C. stimularea transportului potasiului în celulele musculare şi hepatice
D. stimularea reabsorbţiei tubulare a sodiului
E. scăderea glicemiei
194. Alţi factori care controlează în mai mică măsură secreţia de insulină sunt:
A. arginina
B. secretina
C. calcitonina
D. glucagonul
136
E. calciul
195. Secreţia de insulină este modulată astfel:
A. adrenalina determină creşterea glicemiei ca răspuns la stres
B. potasiul este necesar pentru răspunsul normal al insulinei la variaţiile glicemiei
C. somatostatina stimulează secreţia de insulină
D. estrogenii cresc secreţia de insulină
E. cortizolul scade secreţia de insulină
196. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre reglarea secreţiei de insulină:
A. nivelul glicemiei este principalul reglator al secreţiei de insulină
B. răspunsul insulinei la administrarea de glucoză orală este mai mare decât la cea administrată
intravenos
C. glucoza administrată intravenos determină o creştere a glicemiei mediată neural
D. la o creştere a glicemiei de 200-300 mg%, valoarea insulinei plasmatice va creşte pe seama
eliberării insulinei preformate din insulele Langerhans
E. hormonii gastrointestinali secretaţi în perioadele digestive determină o scădere a secreţiei de
insulină
197. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre glucagon:
A. este alcătuit din 29 de aminoacizi
B. este secretat sub formă de precursori
C. este secretat de celulele F
D. este singurul hormon hipoglicemiant
E. este primul hormon descoperit de un cercetător român
198. În cantităţi foarte mari, glucagonul determină:
A. inhibarea secreţiei gastrice
B. hipoglicemie
C. creşterea secreţiei biliare
D. hipercalcemie
E. creşterea forţei de contracţie a cordului
199. Asupra metabolismului glucidic, glucagonul are următoarele efecte:
A. stimulează gluconeogeneza hepatică
B. stimulează glicogenoliza hepatică
C. stimulează proteoliza hepatică
D. inhibă secreţia gastrică
E. stimulează lipoliza
200. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre reglarea secreţiei de glucagon:
A. concentraţii crescute de aminoacizi îi stimulează secreţia
B. acizii graşi circulanţi îi stimulează eliberarea
C. insulina îi inhibă eliberarea
D. efortul fizic intens nu are efecte asupra secreţiei sale
E. glicemia este cel mai important factor de control al secreţiei de glucagon
201. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre parathormon:
A. este secretat de celulele parafoliculare
B. este un polipeptid
C. este activ asupra plămânului
D. controlează secreţia vitaminei D3
E. este activ asupra osului
137
202. Efectele parathormonului asupra rinichiului sunt:
A. determină hidroxilarea 25-dihidroxicolecalciferolului în poziţia 1, rezultând forma activă a
vitaminei D3
B. stimulează reabsorbţia tubulară a calciului în nefronul distal, rezultând hipocalciurie
C. intensifică reabsorbţia tubulară a ionilor de magneziu şi hidrogen
D. nu are efecte asupra reabsorbţiei sodiului
E. determină hidroxilarea 1-dihidroxicolecalciferolului în poziţia 25, rezultând forma activă a
vitaminei D3
203. Efectele parathormonului asupra sistemului osos sunt:
A. stimulează atât osteogeneza cât şi osteoliza , în efectul său de scurtă durată
B. echilibrul proceselor de remaniere osoasă este deplasat în favoarea osteolizei
C. creşte permeabilitatea membranei osteoblastelor şi osteocitelor pentru calciu, în efectul său de
scurtă durată
D. creşterea calciului citosolic este urmată de expulzarea activă a calciului în spaţiul extracelular
E. inhibă osteoclastele în efectul său de lungă durată
204. . Selectaţi afirmaţiile adevărate despre calcitonină:
A. este un polipeptid
B. este secretată de celulele C parafoliculare tiroidiene
C. rezultatul global al efectelor sale este hipocalcemia
D. are un efect major de reducere a reabsorbţiei tubulare de calciu
E. stimulează formarea de osteoclaste noi
205. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre hipofuncţia tiroidiană:
A. duce la consecinţe variabile în funcţie de vârstă
B. forma tipică de insuficienţă tiroidiană la copil se numeşte mixedem
C. dacă survine la copilul mic, se produce o încetinire a dezvoltării somatice şi psihice
D. indiferent de vârstă, procesele energetice sunt accelerate
E. dacă survine la copilul mic, poate evolua până la cretinism
206. Sunt manifestări ale hipofuncţiei tiroidiene:
A. căderea părului
B. senzaţia de cald
C. pielea uscată
D. mixedemul
E. exoftalmia
207. Sunt manifestări ale hiperfuncţiei tiroidiene:
A. exoftalmia
B. hipertensiunea
C. senzaţia de frig
D. pielea îngroşată
E. scăderea în greutate
208. Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului intermediar sunt:
A. stimulează catabolismul proteic
B. stimulează glicoliza
C. inhibă sinteza lipidelor în ficat
D. stimulează lipoliza
E. creşte frecvenţa contracţiilor cardiace
209. Efectele specifice pe sisteme şi organe ale hormonilor tiroidieni sunt:
A. stimulează mielinizarea
138
B. creşte forţa contracţiilor miocardice
C. scade tonusul muscular
D. creşte amplitudinea mişcărilor respiratorii
E. stimulează sintezele proteice
210. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre tireoglobulină:
A. reprezintă forma de depozit a hormonilor tiroidieni
B. în tiroida în repaus, foliculii sunt dilataţi ca urmare a acumulării de tireoglobulină
C. este o proteină sintetizată de celulele foliculare
D. prin iodarea moleculelor de tiroxină din structura tireoglobulinei rezultă hormoni tiroidieni
E. hormonii tiroidieni se află legaţi, la nivelul coloidului, de tireoglobulină
211. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre hormonii secretaţi de corticosuprarenală;
A. au o structură sterolică
B. boala Conn se produce prin hiposecreţie de aldosteron
C. insuficienţa globală a corticosuprarenalei determină boala Addison
D. hipersecreţia de glucocorticoizi determină sindromul Cushing
E. rolul hormonilor steroizi este nesemnificativ
212. Bolnavii cu sindrom Cushing prezintă:
A. obezitate
B. hipotensiune
C. diabet
D. hipoglicemie
E. hipertensiune
213. Principalele acţiuni ale hormonilor secretaţi de medulosuprarenală sunt:
A. determină relaxarea musculaturii netede bronşice
B. contractă pupila
C. produc anxietate
D. relaxează capsula splinei
E. produc hipertensiune
214. Pancreasul sintetizează hormoni cu structură polipeptidică la nivelul insulelor
Langerhans astfel:
A. celulele alfa secretă glucocorticoizi
B. celulele beta secretă glucagon
C. celulele alfa secretă glucagon
D. celulele alfa secretă calcitonină
E. celulele beta secretă insulină
215. Insulina, hormonul abundenței induce:
A. trecerea glucozei intracelular
B. hipoglicemie
C. la nivel celular intensifică glicoliza
D. la nivel celular inhibă glicogenoliza
E. la nivel celular stimulează neoglucogeneza
216. Hipersecreția de parathormon (PTH) induce:
A. hipoexcitabilitate neuro-musculară
B. hiperexcitabilitate neuro-musculară
C. litiază renală
D. tulburări cardiovasculare și digestive
E. tetanie
139
217. Cauzele intensificării oteolizei în osteoporoză sunt:
A. hiperinsulinemie
B. hipersecreție de GH
C. creșterea secreției de PTH
D. hipersecreție de cortizol
E. hipersecreție de tiroxină
218. Care dintre următoarele afirmații referitoare la PTH sunt false:
A. este sintetizat la nivelul glandei tiroide
B. la nivel osos scade mobilizarea calciului și fosfatului
C. la nivel renal crește reabsorbția de calciu și magneziu
D. la nivel renal crește excreția fosfatului
E. la nivel intestinal crește absorbția calciului
219. Rolurile calcitriolului sunt:
A. menține valorile calcemiei
B. favorizează osteogeneza
C. scade absorbția calciului la nivel renal
D. crește absorbția calciului prin transport activ la nivel intestinal
E. crește absorbția calciului și fosfatului la nivel renal
220. Care dintre următoarele afirmații referitoare la hormonii cu rol în metabolismul fosfo-
calcic sunt adevărate:
A. hormonul de creștere GH stimulează sinteza proteică
B. hormonii tiroidieni cresc condrogeneza
C. insulina induce osteogeneza
D. estrogenii și testosteronul stimulează anabolismul favorizând maturarea osoasă
E. cortizolul nu induce osteoliză și osteoporoză
221. Hormonii tiroidieni au următoarele efecte sistemice:
A. cresc debitul cardiac
B. cresc secrețiile și motilitatea intestinală
C. induc creșterea frecvenței cardiace și tahiaritmii
D. cresc efectele catecolaminelor pe aparatul cardiovascular
E. scad frecvența și amplitudinea respirației
222. Glucocorticoizii:
A. cresc retenția de NaCl și apă
B. cresc volemia
C. cresc demineralizarea osoasă
D. scad demineralizarea osoasă
E. au efect proinflamator
223. Glucocorticoizii induc:
A. creșterea numărului de eritrocite
B. creșterea acidității gastrice
C. acnee
D. efect antiinflamator
E. creșterea numărului de eozinofile
224. ACTH- ul are următoarele efecte majore pe corticosuprarenală:
A. scade eliberarea glucocorticoizilor din depozite
140
B. crește eliberarea de androgeni din depozite
C. induce hiperplazia zonelor fasciculată și reticulată
D. crește sinteza de glucocorticoizi
E. în timp produce hipoplazia zonelor fasciculată și reticulată
225. Efectele farmacologice ale glucocorticoizilor sunt următoarele:
A. efect antialergic
B. scad migrarea leucocitelor
C. stimulează sitemul imun
D. cresc glicemia
E. cresc TA
226. Spuneţi care sunt afirmaţiile corecte despre medulosuprarenală şi hormonii ei:
A. reprezintă porţiunea medulară a glandei suprarenale
B. anatomic şi funcţional medulara glandei suprarenaleeste un ganglion simpatic ai cărui neuroni
un au prelungiri
C. hormonii secretaţi de medulară se numesc catecolamine
D. hormonii sunt adrenalina în proporţie de 20% şi noradrenalin în proporţie de 80%
E. noradrenalina are preponderent acţiune vasodilatatoare
227. Următoarele afirmaţii referitoare la paratiroide sunt adevărate cu câteva excepţii:
A. sunt patru glande mici , situate câte două pe feţele posterioare ale blobilor tiroidieni
B. parathormonul scade permeabilitatea membranelor osteoblastelor şi osteocitelor pentru calciu
C. parathormonul la nivelul rinichiului stimulează reabsorţia tubulară a fosfaţilor organici
D. parathormonul la nivelul rinichiului stimulează reabsorţia tubulară a calciului în nefronul distal
E. la nivelul rinichiului parathormonul intensifică reabsorţia tubulară a ionilor de magneziu şi
hidrogen
228. Care sunt hormonii secretaţi de medulosuprarenală:
A. dopamina
B. epinefrina
C. catecolamine
D. FSH
E. TSH
229. Factorii care cresc secreţia de GH sunt următorii:
A. stresul
B. scăderea efortului
C. scăderea glicemiei
D. scăderea proteinemiei
E. neuromediatorii hipotalamici
141
Tema: Sangele – studiul plasmei și al elementelor figurate. Fiziologia și
fiziopatologia sistemului cardiovascular.Hemostaza
Intrebari tip complement simplu
1. Calea ciclooxigenazei este raspunzatoare de producerea :
A. prostaglandina E2
B. leucotriene
C. TNF
D. chemochine
E. integrine
2. Calea lipooxigenazei este raspunzatoare de producerea :
A. prostaglandine
B. leucotriene
C. interleukine
D. limfokine
E. interferon
3. Cresterea permeabilitatii vasculare este determinata de următorii factori, cu excepția:
A. tromboxan A2
B. mieloperoxidaza
C. histamina
D. bradikinina
E. factorul de activare plachetara
4. VSH-ul este accelerat în urmatoarele situatii:
A. hemoconcentratie
B. policitemia vera
C. insuficienta respiratorie cronica
D. poliglobulie
E. in nici una din aceste situatii
5. Fagocitoza :
A. este un proces pasiv
B. este un proces activ
C. se realizeaza intr-o singura etapa
D. se realizeaza în trei etape independente
E. induce vasodilatatia locala
6. Fenomenele de CID din soc se caracterizeaza prin urmatoarele, cu excepția:
A. creste vascozitatea sangelui
B. creste sinteza de fibrinogen
C. tromboplastina tisulara trece brusc în circulatie
D. aparitia PDF(produsi de degradare ai fibrinei) în sange
E. creste cantitatea de kinaze ce activeaza tromboza
7. Proteinele plasmatice indeplinesc urmatoarele funcții cu o exceptie:
A. in apararea antimicrobiana nespecifica
B. in transportul de ioni, vitamine și medicamente
C. in coagulare și fibrinoliza
D. in prevenirea edemelor
E. in mentinerea tensiunii arteriale la valori normale
8. Hipoalbuminemia este caracterizata prin urmatoarele cu excepția :
A. determina scaderea presiunii hidrostatice
B. favorizeaza aparitia edemelor
C. poate fi consecinta unui sindrom de malabsorbtie
142
D. reprezinta un semn cardinal al sindromului nefrotic
E. este asociata cu ascita
9. Diagnosticul de CID se stabileste prin urmatoarele teste de laborator cu excepția:
A. trombocitopenie
B. hipofibrinogenemie
C. scaderea indicelui de protrombina sub 50 %
D. prezenta monomerilor de fibrina în circulatie
E. prezenta de endotoxine în sange
10. In patogenia edemului cardiac sunt implicate urmatoarele mecanisme cu excepția :
A. scaderea debitului cardiac
B. cresterea presiunii venoase centrale
C. cresterea presiunii capilare
D. cresterea presiunii oncotice plasmatice
E. creste retentia renala de sodiu și apa
11. Scaderea volemiei determina multiple mecanisme, cu excepția:
A. eliberarea de ADH
B. cresterea sintezei de aldosteron
C. cresterea factorului natriuretic(ANF)
D. cresterea reninei plasmatice
E. hipotensiune arteriala
12. Cand pH-ul sangelui este acid concentratia ionilor de H+ este
A. crescuta
B. scazuta
C. normala
D. poate fi scazuta dar nu este o conditie esentiala
E. poate fi crescuta dar nu este o conditie esentiala
13. Ordinea modificarilor de dinamica leucocitara în procesul de fagocitoza este:
A. marginatia, aderarea, migrarea, diapedeza
B. aderarea, marginatia, diapedeza, migrarea
C. diapedeza, migrarea, aderarea, marginatia
D. marginatia, aderarea, diapedeza, migrarea
E. aderarea, marginatia, migrarea, diapedeza
14. Care dintre urmatoarele afirmatii despre fagocitoza este adevarata:
A. macrofagul emite pseudopode , inglobeaza celula tinta și se formeaza fagozomul;
B. limfocitul B formeaza fagolizozomul
C. mastocitul distruge celula tinta cu ajutorul enzimelor lizozomale
D. anticorpii emit pseudopode și formeaza fagolizozomul
E. anticorpii fagociteaza paraziti
15. In care din urmatoarele situatii nu avem leucocitoza :
A. in sarcina
B. postprandial
C. infectii bacteriene
D. infectii virale
E. traumatisme
16. Care dintre urmatoarele celule nu este fagocit:
A. limfocit
B. neutrofil
C. eozinofil
D. macrofag
E. monocit
17. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata:
A. neutrofilele ajung în tesutul inflamat prin procesele de chemotactism, marginatie și diapedeza
B. eozinofilul fagociteaza numai virusuri
143
C. limfocitul T produce anticorpi
D. neutrofilele se degranuleaza și elibereaza histamina.
E. Limfocitul B nu secreta anticorpi
18. Care din urmatorele variante NU reprezinta o funcție a eritrocitelor :
A. transportul gazelor sanguine
B. regleaza echilibrul acidobazic
C. fagociteaza bacterii
D. rolul de suport al antigenelor de grup sanguin
E. rolul de suport al antigenelor Rh
19. Rolul trombocitelor în hemostaza primara este :
A. de a induce vasodilatatia
B. de aderare și agregare
C. de eliberare de histamina
D. de inducere a febrei
E. de producere de anticorpi
20. Valoarea normala a hematocritului (Ht)este:
A. 10-30 %
B. 36-48 %
C. 20-40%
D. 12-16%
E. 36-56 %
21. Care este factorul care determina poliglobulia de altitudine:
A. scaderea secretiei de eritropoietina
B. cresterea presiunii partiale a oxigenului din sange
C. hipoxia
D. policitemia vera
E. modificarea secretiei de eritropoietina
22. Hematocritul este exprimarea procentuala:
A. a volumului globular raportat la VSC(volumul sanguin central)
B. a volumului globular raportat la VST (volumul sanguin total)
C. a volumului leucocitelor raportat laVST
D. raportul leucoplasmatic
E. a volumului elementelor figurate raportat la volumul plasmatic
23. Prin mediu intern intelegem:
A. apa totala din organism
B. nivelul substantelor toxice din sange;
C. concentratia oxigenului în toate lichidele din organism
D. toate umorile organismului
E. apa din toate capilarele
24. Presiunea oncotica plasmatica este determinata în principal de : A. Na plasmatic
B. globuline
C. albumine
D. glucoza
E. uree
25. Intervalul normal al pH-ului sangelui este:
A. 7,25 – 7,35
B. 7,35 – 7,45
C. 7,30 – 7,40
D. 7,20 – 7,30
E. 7,35 – 7.55
26. Persoanele care au grupa sanguina A II nu pot dona sange celor care au grupa sanguina 0I
deoarece:
144
A. grupa sanguina A II prezinta aglutinogene A și B care vor reactiona cu aglutinogenele
eritrocitelor 0I;
B. grupa sanguina 0I contine aglutinine care vor hemoliza eritrocitele transfuzate;
C. aglutininele beta din sangele A II vor hemoliza eritrocitele 0I;
D. aglutininele alfa din sangele A II vor hemoliza eritrocitele 0I;
E. aglutinogenele eritrocitelor 0I vor reactiona cu aglutininele din serul A II .
27. Timpul HOWEL :
A. exploreaza hemostaza primara ;
B. monitorizeaza pacientii cu heparinoterapie;
C. creste în trombocitoza;
D. exploreaza coagularea prin mecanism extrinsec;
E. scade în hemofilie.
28. Timpul Quick:
A. are valoare normala: 12-15 sec
B. exploreaza coagularea prin mecanism intrinsec
C. are valoare normala: 15- 20 sec
D. exploreaza global coagularea
E. scade în deficitul de vitamina K
29. Hemoglobina normala este cuprinsa în intervalul:
A. 13-16 mg/dl
B. 12-18 g/dl
C. 12-18 mg/dl
D. 12-16 g/dl
E. 13-17 mg/dl
30. Creatinina serica normala este cuprinsa în intervalul:
A. 1,3-1,6 mg/dl
B. 1,2-1,8 g/dl
C. 0,6-1,2 mg/dl
D. 0,6-1,2 g/dl
E. 6-12 mg/dl
31. Diagnosticul de anemie se bazeaza pe variatia unuia din parametrii urmatori:
A. VEM
B. HEM
C. CHEM
D. Hb
E. Nr.reticulocite
32. Un pacient prezinta : nr.trombocite =250.000/mm3
, timp de sangerare=8 minute, timp
Howel=1 minut, timp coagulare=7 minute ;care dintre urmatoarele variante corespunde
diagnosticului:
A. Vasculopatie
B. Trombocitopenie
C. Coagulopatie globala
D. Coagulopatie prin mecanism intrinsec
E. Coagulopatie prin mecanism extrinsec
33. Un pacient prezinta : nr.trombocite =90.000/mm3
, timp de sangerare=7 minute, timp
Howel=1 minut, timp coagulare=7 minute ;care dintre urmatoarele variante corespunde
diagnosticului:
A. Vasculopatie
B. Trombocitopenie
C. Coagulopatie globala
D. Coagulopatie prin mecanism intrinsec
E. Coagulopatie prin mecanism extrinsec
145
34. Un pacient prezinta : nr.trombocite =350.000/mm3
, timp de sangerare=9 minute, timp
Howel=2 minut, timp coagulare=8 minute ;care dintre urmatoarele variante corespunde
diagnosticului:
A. Trombocitopatie
B. Trombocitopenie
C. Coagulopatie globala
D. Coagulopatie prin mecanism intrinsec
E. Coagulopatie prin mecanism extrinsec
35. Un pacient prezinta : nr.trombocite =250.000/mm3
, timp de sangerare=4 minute, timp
Howel=3 minut, timp coagulare=12 minute, timp Quick=18 sec, APTT=30 sec;care dintre
urmatoarele variante corespunde diagnosticului:
A. Vasculopatie
B. Trombocitopenie
C. Coagulopatie globala
D. Coagulopatie prin mecanism intrinsec
E. Coagulopatie prin mecanism extrinsec
36. Un pacient prezinta : nr.trombocite =150.000/mm3
, timp de sangerare=3 minute, timp
Howel=4 minut, timp coagulare=14 minute, timp Quick=15 sec, APTT=120 sec;care dintre
urmatoarele variante corespunde diagnosticului:
A. Vasculopatie
B. Trombocitopenie
C. Coagulopatie globala
D. Coagulopatie prin mecanism intrinsec
E. Coagulopatie prin mecanism extrinsec
37. Un pacient prezinta : nr.trombocite =300.000/mm3
, timp de sangerare=2 minute, timp
Howel=4 minut, timp coagulare=15 minute, timp Quick=22 sec, APTT=35 sec;care dintre
urmatoarele variante corespunde diagnosticului:
A. Vasculopatie
B. Trombocitopenie
C. Trombocitopatie
D. Coagulopatie prin mecanism intrinsec
E. Deficit de factor VII
38. Un pacient prezinta : nr.trombocite=300.000/mm3
, timp de sangerare=4 minute, timp
Howel=190sec, timp coagulare=15 minute, timp Quick=14 sec, APTT=90 sec;care dintre
urmatoarele variante corespunde diagnosticului:
A. Vasculopatie
B. Trombocitopenie
C. Deficit de factor IX
D. Coagulopatie prin mecanism extrinsec
E. Deficit de factor VII
39. Un pacient prezinta : nr.trombocite=300.000/mm3
, timp de sangerare=4 minute, timp
Howel=190sec, timp coagulare=15 minute, timp Quick=14 sec, APTT=90 sec;care dintre
urmatoarele variante corespunde diagnosticului:
A. Vasculopatie
B. Trombocitopenie
C. Deficit de factor XI
D. Coagulopatie prin mecanism extrinsec
E. Deficit de factor VII
40. Un pacient prezinta : nr.trombocite=300.000/mm3
, timp de sangerare=4 minute, timp
Howel=190sec, timp coagulare=15 minute, timp Quick=14 sec, APTT=90 sec;care dintre
urmatoarele variante corespunde diagnosticului:
A. Vasculopatie
B. Trombocitopenie
C. Deficit de factor VIII
146
D. Coagulopatie prin mecanism extrinsec
E. Deficit de factor VII
41. Un pacient prezinta: nr.leucocite=3500/mm3, nr eritrocite = 2,5mil/mm3, nr
trombocite=100.000/mm3, nr.reticulocite = 0,5%, neutrofile =50%,
bazofile=0%,eozinofile4%,monocite=8%, limfocite=38%; care varianta corespunde
diagnosticului: A. Neutrofilie
B. Inflamatie acuta
C. Limfopenie
D. Pancitopenie
E. Eozinofilie
42. Un pacient prezinta: nr.leucocite= 14500/mm3, nr eritrocite = 4,5mil/mm3, nr
trombocite=220.000/mm3, nr.reticulocite = 0,5%, neutrofile =80%,
bazofile=0%,eozinofile4%,monocite=4%, limfocite=12%; care varianta corespunde
diagnosticului: A. Limfocitoza
B. Inflamatie acuta
C. Neutropenie
D. Trombocitoza
E. Eozinopenie
43. Un pacient prezinta: nr.leucocite= 4500/mm3, nr eritrocite = 1,5mil/mm3, nr
trombocite=220.000/mm3, nr.reticulocite = 0,2%, neutrofile =60%, bazofile=0%,
eozinofile4%,monocite=4%, limfocite=32%, VEM=29μ3, CHEM=27g/dl, sideremie=24 μg/dl,
Hb=6g/dl, Ht=18%; care varianta corespunde diagnosticului: A. Anemie sideropenica
B. Anemie sideroblastica
C. Anemie megaloblastica
D. Anemie hemolitica
E. Talasemie
44. Un pacient prezinta: nr.leucocite= 3500/mm3, nr eritrocite = 2,1mil/mm3, nr
trombocite=220.000/mm3, nr.reticulocite = 0,2%, neutrofile =45%, bazofile=1%,
eozinofile4%,monocite=8%, limfocite=42%, VEM=110μ3, CHEM=36g/dl, sideremie=100 μg/dl,
Hb=8g/dl, Ht=24%; care varianta corespunde diagnosticului: A. Anemie sideropenica
B. Anemie sideroblastica
C. Anemie megaloblastica
D. Anemie hemolitica
E. Talasemie
45. Un pacient prezinta: nr.leucocite= 3500/mm3, nr eritrocite = 2,8mil/mm3, nr
trombocite=120.000/mm3, nr.reticulocite = 0%, neutrofile =45%, bazofile=1%,
eozinofile4%,monocite=8%, limfocite=42%, VEM=87μ3, CHEM=33g/dl, sideremie=80 μg/dl,
Hb=7g/dl, Ht=21%; care varianta corespunde diagnosticului: A. Anemie sideropenica
B. Anemie sideroblastica
C. Anemie megaloblastica
D. Anemie hemolitica
E. Anemie aplastica
46. Sferocitoza ereditara are urmatorul mecanism:
A. Autoimun
B. Deficit de spectrina
C. Deficit de lizina
D. Deficit de Hb
E. Anticorpi antieritrocitari
47.In anemiile hemolitice creste :
147
A. nr. de neutrofile
B. hematocritul
C. bilirubina indirecta
D. bilirubina directa
E. fibrinogenul
48. Care este anemie de cauza centrala prin deficit de proliferare medulara a seriei rosii:
A. aplazie medulara
B. eritroblastopenie
C. talasemie
D. anemie hemolitica
E. sferocitoza ereditara
49 Cauza eritroblastopeniei dobandite la pacientii cu insuficienta renala cronica este:
A. autoimuna
B. postmedicamentoasa
C. genetica
D. deficitul de eritropoietina
E. deficitul de transferina
50.Glicemia normala este :
A. 50-150 mg/dl
B. 50-100 mg/dl
C. 60-110 mg/dl
D. 60-130 mg/dl
E. 60-100 mg/dl
51. Mecanismul prin care creste debitul cardiac este:
A. bradicardia
B. tahicardia
C. aritmia
D. hipertrofia atriala
E. dilatatia atriala
52. Hipertrofia ventriculara ca factor compensator în insuficienta cardiaca este limitata de unul
dintre factorii:
A. bradicardia
B. tahicardia
C. aritmia
D. hipoxia miocardica
E. dilatatia atriala
53. Unul din următorii factori limiteaza efectul compensator al tahicardiei în insuficienta
cardiaca:
A. bradicardia
B. scurtarea diastolei
C. aritmia
D. hipoxia miocardica
E. dilatatia atriala
54. Vasoconstrictia periferica este indusa de:
A. acetilcolina
B. catecolamine
C. histamina
D. bradikinina
E. serotonina
55. Vasoconstrictia periferica induce:
A. cresterea presarcinii
B. scaderea presarcinii
C. cresterea postsarcinii
D. scaderea postsarcinii
148
E. scaderea debitului cardiac
56. Mecanismele compensatorii periferice în insuficienta cardiaca sunt reprezentate de:
A. tahicardie
B. scaderea debitului cardiac
C. dilatatie ventriculara
D. cresterea extractiei de oxigen
E. hipertrofie ventriculara
57. Factorul care scade complianta ventriculara este:
A. dilatatia atriala
B. bradicardia
C. pericardita constrictiva
D. hipertrofia cardiaca medie
E. stenoza aortica
58. Debitul cardiac reprezinta :
A. volumul de sange expulzat de ventricul intr.-un minut
B. volumul de sange expulzat de ventricul la fiecare sistola
C. volumul de sange expulzat de inima stanga la fiecare sistola
D. produsul dintre frecventa cardiaca și volemie
E. produsul dintre frecventa cardiaca și volumul sanguin total.
59. Nodul atrioventricular descarca impulsuri cu frecventa :
A. 70-80 / min.
B. 60-70 /min
C. 50-55 /min
D. 40-45 /min
E. 30-35 /min
60. Reglarea intrinseca a funcției cardiace se refera la :
A. stimularea baroreceptorilor atriali
B. mecanismul Frank-Starling
C. stimularea chemoreceptorilor din crosa aortei
D. actiunea nervilor cardiaci asupra inimii
E. efectele stimularii parasimpaticului asupra funcției cardiace
61. Stimularea mecanoreceptorilor ventriculari induce:
A. reflex presor
B. creste tonusul SNVS
C. tahicardie
D. reflex depresor
E. creste tensiunea arteriala
62. Peptidul natriuretic atrial produce urmatoarele efecte cu excepția:
A. scaderea volemiei
B. vasodilatatie
C. cresterea tensiunii arteriale
D. cresterea diurezei
E. cresterea natriurezei
63. Cresterea volemiei induce urmatoarele, cu excepția:
A. scaderea secretiei de ADH
B. cresterea secretiei de vasopresina
C. cresterea diurezei
D. stimularea mecanoreceptorilor din atriul stang
E. stimularea hipotalamica prin N. vag
64. Reflexul Bainbridge induce:
A. cresterea frecventei cardiace
B. efect inotrop negativ
C. efect cronotrop negativ
D. cresterea volemiei
149
E. cresterea diurezei
65. Peptidul natriuretic atrial se secreta în conditii de :
A. scadere a volemiei
B. scaderea sodiului plasmatic
C. cresterea sodiului plasmatic
D. scaderea tensiunii arteriale
E. bradicardie
66. Baroreceptorii din crosa aortica sunt stimulati de :
A. vasodilatatie
B. scaderea tensiunii arteriale
C. bradicardie
D. nervul vag
E. cresterea tensiunii arteriale
67. Cresterea volemiei induce:
A. scaderea tensiunii arteriale
B. scaderea debitului cardiac
C. reflexul depresor Bainbridge
D. inhibarea baroreceptorilor din sinusul carotidian
E. cresterea debitului cardiac
68. Zona depresoare bulbopontina este:
A. cardioacceleratoare
B. hipertensoare
C. vasoconstrictoare
D. cardioinhibitoare
E. cardiostimulatoare
69. STH-ul induce:
A. cresterea debitului cardiac
B. scaderea fortei de contractie
C. bradicardie
D. scaderea debitului cardiac
E. hipotensiune
70. Inervatia simpatica a inimii se realizeaza prin urmatoarele, cu excepția:
A. nervii vagi
B. nervii cardiaci
C. plexul epicardic
D. primul neuron are originea în maduva T1-T5
E. fibrele preganglionare sunt scurte
71. Stimularea baroreceptorilor din sinusul carotidian și crosa aortei induce urmatoarele efecte,
cu excepția:
A. un reflex depresor
B. scaderea frecventei cardiace
C. vasodilatatie
D. scaderea tonusului simpatic pe vase
E. tahicardie
72. Leucocitoza se intalneste in:
A. aplazie medulara
B. la vârstnici
C. febra tifoida
D. parotidita epidemica
E. procese neoplazice
73. Procentul normal de limfocite din formula leucocitara este:
A. 50-70
B. 4-8
C. 20-35
150
D. 20-50
E. 10-20
74. Celulele adulte granulocitare se gasesc in:
A. tesuturi
B. lichidul intercelular
C. lichidul intracelular
D. adipocite
E. lichidul transcelular
75. Care din urmatoarele celule nu apartine seriei granulocitare:
A. mieloblast
B. celula stem pluripotenta
C. limfoblast
D. promielocit
E. metamielocit
76. Factorul de stimulare a coloniilor granulo-monocitare este produs de urmatoarele celule, cu
excepția:
A. limfocite T
B. macrofage
C. celule endoteliale
D. eozinofile
E. fibroblasti
77. Factorul de stimulare a coloniilor de granulocite este:
A. acidul arahidonic
B. polipeptid
C. macrofagul
D. monocitul
E. limfocitul
78. Granulopoieza este stimulata de următorii factori, cu excepția:
A. TSH
B. IL3
C. STH
D. IL6
E. ACTH
79. Leucopenia apare în urmatoarele situatii, cu excepția:
A. aplazie medulara
B. la vârstnici
C. febra tifoida
D. parotidita epidemica
E. tumori
80. Procentul normal de neutrofile din formula leucocitara este:
A. 50-70
B. 4-8
C. 20-35
D. 40-50
E. 30-40
81. Transformarea angiotensinei I în angiotensina II este mediata de:
A. angiotensinaza
B. renina
C. acid arahidonic
D. enzima de conversie
E. prostaglandina
82. Enzima de conversie are originea in:
A. ficat
B. rinichi
151
C. plamani
D. splina
E. pancreas
83. Angiotensina II induce:
A. cresterea diurezei
B. cresterea natriurezei
C. vasoconstrictie
D. cresterea permeabilitatii capilare
E. scaderea tensiunii arteriale
84. Transformarea angiotensinogenului în angiotensina I este mediata de :
A. angiotensinaza
B. renina
C. acid arahidonic
D. enzima de conversie
E. prostaglandina
85. Factorul care induce stimularea sintezei de angiotensina II este:
A. hipertensiunea arteriala
B. scaderea diurezei
C. scaderea presiunii arteriale
D. scaderea natriurezei
E. vasoconstrictie
86. Nutritia cordului prin intermediul arterelor coronare se realizeaza in:
A. sistola
B. diastola
C. vasoconstrictie
D. pericard
E. vasodilatatie
87. Care din urmatoarele organe este considerat vital:
A. ficat
B. pancreas
C. rinichi
D. cord
E. splina
88. Care din urmatoarele circulatii vasculare nu prezinta receptori α–adrenergici:
A. cerebrala
B. renala
C. splanhnica
D. cutanata
E. hepatica
89. Urmatoarele etape apartin hemostazei primare, cu excepția:
A. timp plachetar
B. formarea dopului rosu
C. timpul vascular
D. vasoconstrictia arteriolara
E. formarea dopului alb
90. Leziunea peretelui vascular induce urmatoarele modificari, cu excepția:
A. cresterea permeabilitatii vasculare
B. formarea retelei de fibrina
C. vasoconstrictie
D. formarea dopului trombocitar
E. aderarea trombocitelor
91. Timpul vascular al hemostazei primare implica vasoconstrictie la nivelul:
A. venular
152
B. arteriolar
C. arterelor medii
D. arterelor mari
E. capilarelor
92. Consecintele timpului vascular sunt urmatoarele, cu excepția:
A. reducerea debitului sanguin
B. favorizarea aderarii trombocitelor
C. favorizarea hemostazei secundare
D. favorizarea agregarii plachetelor
E. vasoconstrictia venulara
93. Timpul vascular al hemostazei primare implica urmatoarele mecanisme, cu excepția:
A. mecanism miogen
B. mecanism umoral
C. reflex de axon
D. eliberarea endotelinei
E. vasodilatatie locala
94. Interventia trombocitelor presupune:
A. distrugerea celulelor endoteliale
B. sinteza leucotrienelor
C. formarea interleukinelor
D. sinteza PGE2
E. vasoconstrictie
95. Etapele timpului plachetar sunt urmatoarele, cu excepția:
A. aderarea plachetelor
B. metamorfoza vascoasa
C. activarea trombocitelor
D. activarea trombinei
E. agregarea trombocitelor
96. Timpul vascular al hemostazei primare implica urmatoarele mecanisme, cu excepția:
A. mecanism miogen
B. mecanism umoral
C. reflex de axon
D. eliberarea endotelinei
E. inhibarea reflexului la care participa SNVS
97. Formarea TXA2 este catalizata de urmatoarea enzima:
A. ciclooxigenaza
B. lipooxigenaza
C. fofsfolipaza
D. prostaciclin sintetaza
E. tromboxan hidrolaza
98. Care dintre următorii sunt factori ai fazei de contact:
A. II
B. VII
C. IX
D. XI
E. VIII
99. Care dintre următorii sunt factori dependenti de vitamina K:
A. XI
B. XII
C. VII
D. V
E. VIII
100. Care dintre următorii sunt factori trombinosensibili:
153
A. XI
B. XII
C. VII
D. II
E. VIII
101.În funcție de mecanismul patogenic anemiile se clasifica în :
A. microcitare hipocrome
B. normocitare normocrome
C. usoare, medii și severe
D. macrocitare normocrome
E. posthemoragice,hemolitice
102. Anemie hemolitica prin defect intraeritrocitar este:
A. aplastica
B. posthemoragica
C. sferocitoza ereditara
D. feripriva
E. sideroblastica
103. Anemie hemolitica prin defect extraeritrocitar este:
A. mediata imunologic
B. posthemoragica
C. sferocitoza ereditara
D. feripriva
E. sideroblastica
104 Anemie hemolitica prin defect intraeritrocitar legat de hemoglobina este:
A. aplastica
B. posthemoragica
C. siclemia
D. feripriva
E. sideroblastica
105. Anemie hemolitica prin defect intraeritrocitar – membranar este:
A. talasemia
B. siclemia
C. eliptocitoza ereditara
D. deficit de piruvat-kinaza
E. sideroblastica
106. Anemie prin scaderea productiei de eritrocite sau hemoglobina este:
A. talasemie
B. posthemoragica
C. sferocitoza ereditara
D. feripriva
E. siclemie
107. Agenti care induc o anemie hemolitica prin mecanism extraeritrocitar neimunologic sunt
următorii cu excepția :
A. arsuri
B. agenti chimici
C. traumatici
D. veninuri
E. anticorpi
108. Diagnosticul de beta-talasemie se bazeaza pe:
A. cresterea HbA1
B. scaderea HbA1
C. scaderea HbA2
D. scaderea HbF
E. scaderea HbS
154
109. Eritropoieza masiva din beta-talasemie apare datorita :
A. deficitului de eritropoietina
B. hipoxiei tisulare
C. deformarilor osoase
D. splenomegaliei
E. eritropoiezei ineficiente
110. Boala von Willebrand reprezinta un deficit de :
A. trombocite
B. aderare plachetara
C. agregare plachetara
D. metamorfoza vascoasa
E. fibrinoliza
111. Hemostaza primara este afectata în :
A. hemofilia A
B. hemofilia B
C. hemofilia C
D. boala von Willebrand
E. hemofilia Hageman
112. Hemofilia B apare prin deficitul de factor :
A. VIII
B. IX
C. XI
D. XII
E. VII
113. Hemofilia C apare prin deficitul de factor :
A. VIII
B. XI
C. IX
D. XII
E. VII
114. Hemofilia A apare prin deficitul de factor :
A. VIII
B. XI
C. IX
D. XII
E. VII
115. Semnele clinice tipice pentru bolnavii hemofilici sunt:
A. petesii
B. purpura
C. tromboflebita
D. embolii
E. hemartroze
116. Coagularea intravasculara diseminata reprezinta urmatoarele, cu excepția:
A. activarea sistemica a hemostazei
B. activarea necontrolata a fibrinolizei
C. inhibarea hemostazei secundare
D. declansarea coagularii pe cale intrinseca
E. declansarea coagularii pe cale extrinseca
117. Declansarea CID pe cale intrinseca apare în :
A. leziunile endoteliale din starile de soc
B. tumori
C. traumatisme
D. interventii chirurgicale
E. accidente obstetricale
155
118. Declansarea CID pe cale extrinseca apare prin:
A. hipoxie tisulara
B. reactii imune patologice
C. soc toxicoseptic
D. leziuni endoteliale grave
E. eliberarea tromboplastinei tisulare
119. Fibrinoliza este activata de :
A. trombina
B. fibrina
C. plasmina
D. kinina
E. bradikinina
120. Tulburari prin exces de hemostaza sunt urmatoarele, cu excepția:
A. CID
B. boala trombotica
C. hipercoagulabilitate
D. hiperfibrinoliza
E. embolia
121. Splenectomia induce:
A. trombocitopenia
B. tromboza
C. neoplasme
D. hemoragii
E. trombocitoza
122. Hipovitaminoza K apare în urmatoarele situatii, cu excepția:
A. in scaderea aportului
B. sindroame de malabsorbtie
C. ciroza hepatica
D. tratamentul cu anticoagulante orale
E. . hemoragii
123. Factorii coagularii sunt afectati în insuficienta hepatica prin urmatoarele mecanisme, cu
excepția:
A. deficitul de sinteza
B. alterarea metabolismului vitaminei K
C. hiperfibrinoliza primara
D. scaderea sintezei fibrinogenului
E. exces de hemostaza
124. Pana la 18 ani eritropoieza are loc în maduva hematogena din urmatoarele oase, cu
excepția:
A. oasele scurte
B. oasele plate
C. diafiza humerusului
D. epifiza proximala a humerusului
E. epifiza proximala a femurului
125. Imediat postnatal eritropoieza se produce în maduva hematogena din:
A. oasele scurte
B. oasele plate
C. diafiza humerusului
D. epifiza proximala a humerusului
E. toate oasele
126. La adult eritropoieza are loc în maduva hematogena din urmatoarele oase:
A. oasele lungi
B. oasele plate
C. diafiza humerusului
156
D. epifiza proximala a humerusului
E. epifiza proximala a femurului
127. Care dintre urmatoarele celule nu au capacitate de proliferare:
A. proeritroblast
B. reticulocit
C. eritroblast bazofil
D. eritroblast oxifil
E. eritroblast policromatofil
128. Durata de evolutie de la CSP la reticulocit este de :
A. 5-7 zile
B. 120 zile
C. 5-15 zile
D. 1-2 zile
E. 30 zile
129. Substantele necesare eritropoiezei sunt urmatoarele, cu excepția:
A. histamina
B. ciancobalamina
C. fier
D. acid folic
E. cobalt
130. Fierul este prezent în urmatoarele structuri, cu excepția:
A. mioglobina
B. hemosiderina
C. prostaglandina
D. citocromi
E. peroxidaze
131. Necesarul de fier este de :
A. 0,1 mg/zi
B. 1 mg/zi
C. 1 g/zi
D. 10 mg/zi
E. 10 µg/zi
132. Receptorii pentru transferina se gasesc la nivelul urmatoarelor celule, cu excepția:
A. proeritroblast
B. mastocit
C. eritroblast bazofil
D. eritroblast oxifil
E. eritroblast policromatofil
133. Cobaltul intra în structura:
A. vitaminei B6
B. vitaminei B12
C. vitaminei B1
D. vitaminei C
E. acidului folic
134. Factorul Castle este sintetizat de catre celulele:
A. parietale din ileon
B. parietale gastrice
C. hepatice
D. antrale
E. duodenale
135. Complexul vit. B12 – factor intrinsec se fixeaza pe receptorii specifici din:
A. celulele parietale gastrice
B. ileonul terminal
C. stomac
157
D. duoden
E. ileonul proximal
136. Vitamina B12 trece în circulatie legata de:
A. transcobalamina
B. ciancobalamina
C. transferina
D. ceruloplasmina
E. albumina
137. Vitamina B12 are urmatoarele roluri, cu excepția:
A. induce sinteza de ARN și ADN
B. stimuleaza hematopoieza
C. activeaza diferentierea eritrocitelor
D. activeaza maturarea eritrocitelor
E. induce formarea eritrocitelor
138. Deficitul de vit. B12 apare în urmatoarele situatii, cu excepția:
A. gastrite atrofice
B. rezectii gastrice
C. rezectii ileale
D. ileita terminala
E. rezectii jejunale
139. Forma activa a acidului folic este:
A. acid tetrafolic
B. acid tetrahidrofolic
C. acid hidrofolic
D. ciancobalamina
E. transcobalamina
140. Carenta de acid folic induce:
A. anemie microcitara hipocroma
B. anemie macrocitara hipocroma
C. anemie macrocitara hipercroma
D. anemie macrocitara normocroma
E. anemie normocitara normocroma
141. Fierul din organism se gaseste în compartimentul sanguin în procent de:
A. 30 %
B. 65 %
C. 80 %
D. 5 %
E. 90 %
142. Bilirubina directa se mai numeste si:
A. conjugata
B. neconjugata
C. indirecta
D. biliverdina
E. hepatica
143. Fierul din organism se gaseste în compartimentul de depozit în procent de:
A. 30 %
B. 65 %
C. 80 %
D. 5 %
E. 10 %
144. în eritrocit degradarea glucozei prin glicoliza anaeroba se face în procent de:
A. 5-10 %
B. 10-20 %
C. 90-95 %
158
D. 100 %
E. 50-60 %
145. Fierul din organism se gaseste în compartimentul tisular în procent de:
A. 30 %
B. 5 %
C. 80 %
D. 50 %
E. 10 %
146. Hemul degradat duce la eliberarea fierului și formarea:
A. biliverdinei
B. stercobilinei
C. hemoglobinei
D. mioglobinei
E. urobilinei
147. în eritrocit degradarea glucozei prin suntul pentozelor se face în procent de:
A. 5-10 %
B. 10-20 %
C. 90-95 %
D. 100 %
E. 50-60 %
148.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu o exceptie:
A. impreună cu limfa și lichidul intercelular, sângele constituie mediul intern al organismului
B. produşii nefolositori sau toxici, rezultaţi din procesele catabolice (CO2, acizi nevolatili, uree,
acid uric, amoniac etc) sunt eliminaţi în lichidul extracelular
C. conţinutul mediului intern nu poate fi menţinut constant datorită circulaţiei permanente a
sângelui
D. sangele aduce substanţele folositoare până la nivelul celulelor, refăcând mereu rezervele
metabolice
E. sangele îndepărtează produşii de catabolism pe care-i transportă spre organele de eliminare.
149.Cat reprezintă volemia din greutatea corpului:
A. 2 %
B. 5 %
C. 7 %
D. 10 %
E. 25 %
150. Densitatea sangelui este:
A. 1025
B. 1005
C. 1010
D. 1000
E. 1055
151. Densitatea plasmei este:
A. 1025
B. 1005
C. 1010
D. 1000
E. 1055
152. Elementele figurate ale sângelui reprezintă din volumul sangvin:
A. 45 %
B. 25 %
C. 55 %
D. 40 %
E. 30 %
153. Diametrul mediu al unei hematii este de:
159
A. 7,5 µ
B. 15 µ
C. 2 µ
D. 4 µ
E. 20 µ
154. Hematiile cu diametre mai mici de 7 µ poarta numele de:
A. macrocite
B. megalocite
C. microcite
D. sferocite
E. reticulocite
155. Hematiile cu diametre mai mari de 8 µ poarta numele de:
A. macrocite
B. eritroblasti
C. microcite
D. sferocite
E. reticulocite
156. Durata medie de viaţă a eritrocitelor este:
A. 120 zile
B. 12 zile
C. 4 ore
D. 12 ore
E. 10 zile
157. Numarul leucocitelor este:
A. 4000 – 10.000/ mm3
B. 150.000/ mm3
C. 4,5 mil/ mm3
D. 450.000/ mm3
E. 1000 – 3000/ mm3
158. Cresterea numarului de leucocite poarta numele de:
A. leucopenie
B. leucocitoza
C. limfocitoza
D. limfopenie
E. reticulocitoza
159. Scaderea numarului de leucocite poarta numele de:
A. leucopenie
B. leucocitoza
C. limfocitoza
D. limfopenie
E. reticulocitoza
160. în formula leucocitara a adultului procentul cel mai mare il au:
A. neutrofilele
B. bazofilele
C. limfocitele
D. monocitele
E. eozinofilele
161. în formula leucocitara a adultului procentul cel mai scazut il au:
A. neutrofilele
B. bazofilele
C. limfocitele
D. monocitele
E. eozinofilele
162. Leucocitele cu dimensiunile cele mai mari sunt:
160
A. neutrofilele
B. bazofilele
C. limfocitele
D. monocitele
E. eozinofilele
163.Granulocitele şi monocitele sunt produse in:
A. măduva roşie a oaselor
B. maduva galbena a oaselor
C. splină
D. timus
E. ganglionii limfatici
164.Rolul leucocitelor:
A. in transportul O2
B. in menţinerea echilibrului acido-bazic
C. in reacţia de apărare a organismului
D. in mecanismele de oprire a sângerării
E. in transportul CO2
165. Primele leucocitele implicate în fagocitoza agentilor patogeni sunt:
A. neutrofilele
B. bazofilele
C. eozinofilele
D. limfocitele
E. monocitele
166. Leucocitele implicate în reactiile alergice sunt:
A. neutrofilele
B. bazofilele
C. eozinofilele
D. limfocitele
E. monocitele
167. Leucocitele implicate în fagocitoza și care se transforma în macrofage sunt:
A. neutrofilele
B. bazofilele
C. eozinofilele
D. limfocitele
E. monocitele
168. Leucocitele cu rol în reactia de aparare specifica sunt:
A. neutrofilele
B. bazofilele
C. eozinofilele
D. limfocitele
E. monocitele
169. Leucocitele cu rol în imunitatea umorală, mediată prin anticorpi sunt:
A. limfocitele B
B. bazofilele
C. eozinofilele
D. limfocitele T
E. monocitele
170. Leucocitele cu rol în imunitatea celulara sunt:
A. limfocitele B
B. bazofilele
C. eozinofilele
D. limfocitele T
E. monocitele
171. Numarul trombocitelor este de:
161
A. 4000 – 10.000/ mm3
B. 150.000 – 450.000/ mm3
C. 4,5 mil/ mm3
D. 50.000/ mm3
E. 1000 – 3000/ mm3
172. Diametrul mediu al unui trombocit este de:
A. 7,5 µ
B. 15 µ
C. 3 µ
D. 40 µ
E. 20 µ
173. Rolul trombocitelor:
A. in transportul O2
B. in menţinerea echilibrului acido-bazic
C. in reacţia de apărare a organismului
D. in mecanismele de oprire a sângerării
E. in transportul CO2
174. Plasma reprezintă din volumul sângelui:
A. 55 %
B. 45 %
C. 35 %
D. 60 %
E. 25 %
175. în hemofilia A este deficitar factorul plasmatic al coagularii:
A. VII
B. VIII
C. I
D. IX
E. XII
176. Rolul fibrinogenului este:
A. coagularea sângelui
B. transport al unor substanţe minerale (Cu, Ca, Fe)
C. presiunea coloid-osmotică a sângelui
D. suportul chimic al anticorpilor
E. transport al hormonilor, pigmentilor biliari
177. Apararea specifica naturala pasiva apare dupa:
A. transfer transplacentar de anticorpi
B. în urma unei boli
C. administrare de antitoxine
D. administrare de gamaglobuline
E. vaccinare
178. Sangele este alcatuit din:
A. 55-60% plasma și 40-45% elemente figurate
B. 40-45% plasma și 55-60% elemente figurate
C. 90% plasma și 10% elemente figurate
D. 10% plasma și 90% elemente figurate
E. 30% plasma și 70% elemente figurate
179. Leucocitele care apar primele la tesuturile afectate sunt:
A. neutrofilele
B. bazofilele
C. eozinofilele
D. monocitele
E. limfocitele
180. Leucocitele care cresc în boli alergice și parazitare:
162
A. neutrofilele
B. bazofilele
C. eozinofilele
D. monocitele
E. limfocitele
181. Leucocitele cu granulatii albastre care intervin în stadiile tardive ale inflamatiei sunt:
A. neutrofilele
B. bazofilele
C. eozinofilele
D. monocitele
E. limfocitele
182. Leucocitele care produc anticorpi sunt:
A. neutrofilele
B. bazofilele
C. eozinofilele
D. limfocitele T
E. limfocitele B
183. Impartirea pe grupe de sange se face în funcție de antigenele aflate în cantitate mare pe
suprafata:
A. eritrocitelor
B. bazofilelor
C. eozinofilelor
D. monocitelor
E. limfocitelor
184. Grupa 0 I are:
A. aglutinine α și β
B. agluinogene A și B
C. aglutinina α și aglutinogenul B
D. aglutinina β și aglutinogenul A
E. aglutinina α și aglutinogenul A
185. Grupa A II are:
A. aglutinine α și β
B. agluinogene A și B
C. aglutinina α și aglutinogenul B
D. aglutinina β și aglutinogenul A
E. aglutinina α și aglutinogenul A
186. Grupa B III are:
A. aglutinine α și β
B. agluinogene A și B
C. aglutinina α și aglutinogenul B
D. aglutinina β și aglutinogenul A
E. aglutinina α și aglutinogenul A
187. Grupa AB IV are:
A. aglutinine α și β
B. agluinogene A și B
C. aglutinina α și aglutinogenul B
D. aglutinina β și aglutinogenul A
E. aglutinina α și aglutinogenul A
188. Primitor universal este:
A. O I
B. A II
C. B III
D. AB IV
E. toate variantele
163
189. Donator universal este:
A. O I
B. A II
C. B III
D. AB IV
E. toate variantele
190. în incompatibilitatea Rh, anticorpii mamei produc la copil:
A. hemoliza
B. eritropoieza
C. limfocitoza
D. trombocitopoieza
E. neutropenie
191. Hipertensiunea arterială (HTA) se caracterizează prin valori crescute ale TA peste valorile
considerate normale:
A. TA sistolică peste 140 mm Hg și TA disastolică peste 90 mm Hg
B. TA sistolică peste 120 mm Hg și TA disastolică peste 60 mm Hg
C. TA sistolică peste 180 mm Hg și TA disastolică peste 90 mm Hg
D. TA sistolică peste 110 mm Hg și TA disastolică peste 60 mm Hg
E. TA sistolică peste 180 mm Hg și TA disastolică peste 90 mm Hg
192. HTA usoara are valorile:
A. TA sistolica 140 - 159 mm Hg și TA diastolica 90 – 99 mmHg
B. TA sistolica 160 - 179 mm Hg și TA diastolica 100 –109 mmHg
C. TA sistolica peste 180 mm Hg și TA diastolica peste 110 mmHg
D. TA sistolica 140 - 159 mm Hg și TA diastolica 90 – 95 mmHg
E. TA sistolica crescuta și TA diastolica normala
193.HTA moderata are valorile:
A. TA sistolica 140 - 159 mm Hg și TA diastolica 90 – 99 mmHg
B. TA sistolica 160 - 179 mm Hg și TA diastolica 100 –109 mmHg
C. TA sistolica peste 180 mm Hg și TA diastolica peste 110 mmHg
D. TA sistolica 140 - 159 mm Hg și TA diastolica 90 – 95 mmHg
E. TA sistolica crescuta și TA diastolica normala
194. HTA severa are valorile:
A. TA sistolica 140 - 159 mm Hg și TA diastolica 90 – 99 mmHg
B. TA sistolica 160 - 179 mm Hg și TA diastolica 100 –109 mmHg
C. TA sistolica peste 180 mm Hg și TA diastolica peste 110 mmHg
D. TA sistolica 140 - 159 mm Hg și TA diastolica 90 – 95 mmHg
E. TA sistolica crescuta și TA diastolica normala
195. HTA sistolica are valorile:
A. TA sistolica 140 - 159 mm Hg și TA diastolica 90 – 99 mmHg
B. TA sistolica 160 - 179 mm Hg și TA diastolica 100 –109 mmHg
C. TA sistolica peste 180 mm Hg și TA diastolica peste 110 mmHg
D. TA sistolica 140 - 159 mm Hg și TA diastolica 90 – 95 mmHg
E. TA sistolica crescuta și TA diastolica normala
196. Care este procentul corect de HTA secundara din totalul cazurilor:
A 20%
B 10%
C 15%
D 90%
E 80%
197. Vasoconstricția induce:
A. creșterea vâscozității sângelui
B. poliglobuie
C. creșterea debitului cardiac
164
D. creșterea rezistenței vasculare periferice
E. creșterea tensiunii arteriale maxime
198. Creșterea vâscozității sângelui, determină:
A. scăderea hematocritului
B. poliglobulie
C. creșterea tensiunii arteriale minime
D. creșterea debitului cardiac
E. creșterea tensiunii arteriale sistolice
199. Scăderea vâscozității sângelui, determină:
A. anemie
B. scăderea tensiunii arteriale minime
C. scăderea tensiunii arteriale maxime
D. scăderea debitului cardiac
E. scăderea frecvenței cardiace
200. Creșterea tensiunii arteriale în sarcină, este indusă de:
A. creșterea frecvenței cardiace
B. creșterea volemiei
C. acțiunea SNVS
D. acțiunea SNVP
E. vasoconstricție
201. Care din următoarele situații de mai jos, se însoțesc de hipotensiune arterială:
A. ateroscleroza
B. hiperaldosteronismul primar
C. feocromocitom
D. insuficiență cardiacă
E. postprandial
202. Valvele previn:
A. stenoza mitrală
B. anemia
C. regurgitarea sângelui
D. insuficiența cardiacă
E. infarctul de miocard
203. Care din următoarele proprietăți fundamentale ale inimii definește capacitatea de a
răspunde la stimuli print-un PA(potențial de acțiune):
A. funcția cronotropă
B. funcția batmotropă
C. funcția dromotropă
D. funcția inotropă
E. funcția tonotropă
204. Care dintre următoarele proprietăți fundamentale ale inimii definește capacitatea de a
răspunde la stimuli printr-o contracție:
A. funcția inotropă
B. funcția cronotropă
C. funcția batmotropă
D. funcția tonotropă
E. funcția dromotropă
165
205. Care dintre următoarele proprietăți fundamentale ale inimii definește capacitatea de a
conduce stimulii generați la nivel cardiac:
A. funcția inotropă
B. funcția dromotropă
C. funcția cronotropă
D. funcția tonotropă
E. funcția batmotropă
206. Care este rolul reticulului sarcoplasmatic:
A. sintetizează proteine
B. depozitează și eliberează Ca++ necesar cuplării excitație-contracție
C. transportă Na transmembranar
D. activează pompele Na/K
E. crește influxul de K+ intracelular
207. Care este rolul mitocondriilor din miocite:
A. activează pompele Na/K
B. crește influxul de K+ intracelular
C. de a genera energie sub formă de ATP necesară menținerii funcției contractile și gradientului
ionic asociat
D. transportă Na transmembranar
E. sintetizează proteine necesare producției de energie
208. Hipocalcemia determină asupra contractilității inimii:
A. scade forța de contracție a miocardului
B. stop cardiac
C. tahicardie
D. crește debitul cardiac
E. crește forța de contracție a miocardului
209. Factorul XIII al coagulării se numește:
A. stabilizator al fibrinei
B. Hageman
C. Rosenthal
D. Stuart-Prower
E. proconvertina
210. Factorul XII al coagulării se numește:
A. stabilizator al fibrinei
B. Hageman
C. Rosenthal
D. Stuart-Prower
E. proconvertina
211. Factorul II al coagulării se numește:
A. protrombina
B. fibrinogen
C. Rosenthal
D. Stuart-Prower
E. proconvertina
212. Factorul I al coagulării se numește:
A. protrombina
B. fibrinogen
166
C. Rosenthal
D. Stuart-Prower
E. proconvertina
213. Calea intrinsecă a coagulării implică următorii factori, cu excepția:
A. XII
B. VII
C. XI
D. IX
E. VIII
214. In condițiile modificării tensiunii arteriale sistemice, autoreglarea reprezintă capacitatea
de a menține :
A. hematocritul constant
B. fluxul sanguin local constant
C. hemostaza
D. echilibrul hidro–electrolitic
E. echilibrul fluido-coagulant
215. La creier fluxul sanguin este menținut constant chiar dacă TA se modifică între:
A. 60-180 mm Hg
B. 100-180 mm Hg
C. 50-200 mm Hg
D. 40-180 mm Hg
E. 100-200 mm Hg
216. Care dintre următoarele afirmații referitoare la mecanismele fiziopatologice din anemia
posthemoragică acută este falsă:
A. anemia apare prin hemodiluție
B. este o anemie normocitară normocromă
C. hipoxia tisulară stimulează eritropoietina
D. la 3-4 zile posthemoragic avem reticulocitoză
E. hemodiluția se explică prin fuga apei în interstițiu
217. Care dintre următoarele enzime inactivează catecolaminele:
A. arylsulfataza
B. angiotensinaze
C. monoaminooxidaze
D. enzima de conversie
E. renina
218. Care dintre următoarele enzime este secretată de aparatul juxta-glomerular:
A. arylsulfataza
B. enzima de conversie
C. renina
D. monoaminooxidaza
E. angiotensinaza
219. Următorii factori ai coagulării sunt dependenți de vitamina K, cu excepția:
A. II
B. VII
C. IX
D. X
E. XII
167
220. Următorii stimuli chimici și mecanici induc sinteza de monoxid de azot la nivelul
endoteliului cu excepția:
A. acetilcolina
B. shear stress
C. substanța P
D. histamina
E. endotelina
221. Scăderea pO2 sanguin determină următoarele modificări adaptative, cu excepția:
A. metabolism celular anaerob cu formare de acid lactic și acidoză locală
B. creșterea sintezei de NO
C. creșterea fluxului sanguin local
D. vasodilatație locală
E. inhibă PGI2 sintetaza
222. Endotelina este implicată în patogenia următoarelor afecțiuni, cu excepția :
A. hipertensiunii arteriale
B. aterosclerozei
C. cardiopatiei ischemice
D. insuficienței renale
E. hipotensiunii arteriale
223. Prostaciclina are următoarele roluri, cu excepția:
A. vasodilatație locală
B. relaxarea fibrelor musculare netede arteriolare
C. scade aderarea trombocitară
D. antiagregant plachetar
E. stimulează ciclooxigenaza
224. Următoarele afirmații despre tromboxanul A2 sunt adevărate, cu excepția:
A. derivă din acidul arahidonic sub acțiunea ciclooxigenazei
B. favorizează formarea cheagurilor de sânge
C. derivă din acidul arahidonic sub acțiunea lipooxigenazei
D. este vasoconstrictor
E. favorizează agregarea trombocitelor
225. Următoarele afirmații referitoare la adenozină, sunt adevărate, cu excepția:
A. acționează pe receptori specifici - purinergici localizați pe fibrele musculare netede din peretele
vascular
B. induce vasodilatație
C. crește fluxul sanguin local
D. crește aportul de O2
E. acționează pe receptorii muscarinici vasculari
226. Noradrenalina:
A. acționează pe receptorii α– adrenergici vasculari determinând vasodilatație
B. acționează pe receptorii β – adrenergici vasculari determinând vasoconstricție
C. scade rezistența vasculară periferică
D. pe receptorii β1 – adrenergici miocardici induce efect inotrop negativ
E. crește debitul cardiac prin acțiune pe receptorii β1– adrenergici miocardici
227. Dopaminaare următoarele acțiuni cu excepția:
168
A. acționează pe receptorii α– adrenergici vasculari și produce vasoconstricție
B. are efect inotrop pozitiv pe receptorii β1 miocardici
C. are efect cronotrop pozitiv pe receptorii β1 miocardici
D. este precursorul noradrenalinei
E. ca și neuropeptidul Y are efect vasodilatator
228. Angiotensinogenul este o α2 globulină sintetizată de:
A. ficat
B. rinichi
C. macrofag
D. aparatul juxtaglomerular
E. suprarenală
229. Transformarea angiotensinei I în angiotensină II se realizează sub acțiunea:
A. reninei
B. enzimei de conversie
C. angiotensinazei
D. aldosteronului
E. ciclooxigenazei
230. Următorii factori sunt vasodilatatori locali, cu excepția:
A. creșterea H+
B. creșterea pCO2
C. scăderea pO2
D. adenozina
E. TxA2
231. Care dintre următoarele afirmații referitoare la poliglobulii este falsă:
A. pot fi adevărate sau false
B. se caracterizează prin creșterea Hb
C. se caracterizează prin creșterea Ht
D. se caracterizează prin creșterea numărului de eritrocite
E. se caracterizează printr-un număr normal de hematii
232. Care dintre următoarele afirmații referitoare la vitamina B12 este falsă:
A. principala sursă de vit B12 sunt alimentele de origine animală
B. absorbția vit B12 este condiționată de prezența factorului intrinsec
C. factorul CASTLE (glicoproteină sintetizată de celulele parietale gastrice) fixează vit B12 la
nivelul stomacului
D. vit B12 se numește și transcobalamină
E. ciancobalamina se leagă de transcobalamina II și trece din ileonul terminal în circulația
sanguină
233. Anemia feriprivă se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
A. are drept cauză sângerările cronice mici și repetate
B. apare în tumorile digestive
C. apare la pacienții cu hematurie repetată
D. apare la pacienții cu hemoptizii repetate
E. este o anemie microcitară hipocromă cu sideremie scăzută și saturarea transferinei crescută
234. Insuficiența cardiacă stângă prezintă:
A. stază venoasă sistemică
169
B. edeme periferice
C. dispnee produsă prin stază pulmonară
D. dispnee produsă prin stază cardiacă
E. edeme produse în primul rând prin retenție hidrosalină renală indusă de hipoperfuzie
235. Care dintre următoarele afirmații despre etapele eritropoiezei este falsă:
A. proeritroblastul este celula cap de serie a seriei roșii
B. eritroblastul bazofil are receptori pentru eritropoietină
C. eritroblastul bazofil sintetizează Hb și enzime
D. eritroblastul oxifil evoluează spre reticulocit
E. eritroblastul oxifil are o capacitate crescută de proliferare
236. β Talasemia se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
A. heterozigotă reprezintă o formă de anemie minoră
B. prezintă electroforetic o scădere a HbA2 deoarece este afectat lanțul β al globinei
C. forma homozigotă se numește și boala Cooley
D. se caracterizează prin creșteri compensatorii de HbA2 și HbF
E. se caracterizează prin prezența în hematii a lanțurilor α în exces care precipită și formează copii
HEINZ
237. Reticulocitele se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
A. sunt celule anucleate
B. prezintă resturi de ribozomi și mitocondrii în citoplasmă
C. nu au capacitate de proliferare
D. au valoare normală în sânge 5-15 ‰
E. nu sintetizează Hb și enzime
238. Anemia microcitară hipocromă apare în următoarea situație:
A. deficitul de vitamina E
B. posthemoragic
C. deficitul de fier
D. deficitul de vitamina B12
E. deficitul de acid folic
239. Insuficiența cardiacă se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
A. este un sindrom clinic caracterizat prin semne de stază venoasă
B. se caracterizează în general prin scăderea debitului cardiac
C. apare prin deprimarea funcției de pompă, în condițiile unei umpleri diastolice corespunzătoare,
când tonusul vascular și volemia sunt scăzute
D. se instalează uneori ca urmare a suprasolicitărilor extracardiace
E. poate fi acută sau cronică după ritmul instalării
240. Următoarele afirmații despre postsarcină sunt adevărate cu excepția:
A. reprezintă suma forțelor care se opun ejecției sângelui în artere
B. depinde de TA
C. depinde de rezistența vasculară periferică
D. depinde de vâscozitatea sângelui
E. depinde de întoarcerea venoasă
241. Cauzele de scădere primară și globală a contractilității miocardului sunt următoarele, cu
excepția:
A. miocardită reumatismală
B. hipertensiunea arterială
170
C. cardiopatia ischemică
D. miocarditele infecțioase
E. cardiomiopatiile primitive sau idiopatice
242. Anemia Biermer se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
A. este macrocitară normocromă
B. este megalocitară hipercromă
C. este o anemie prin deficit primar de vitamină B12
D. imunologic prezintă autoanticorpi anticelule parietale ce duc la atrofia glandelor și aclorhidrie
E. imunologic prezintă autoanticorpi antifactor intrinsec
243. Sferocitoza ereditară se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
A. apare prin deficit de spectrină
B. se caracterizează prin scăderea plasticității hematiilor
C. este o anemie microcitară hipocromă deoarece eritrocitele sunt ca niște mici sfere
D. este o anemie normocromă normocitară
E. se asociază cu reticulocitoză
244. β Talasemia se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
A. se caracterizează prin semne de hiperhemoliză
B. este o hemoglobinoză caracterizată printr-un deficit cantitativ de sinteză a lanțurilor β ale
globinei
C. este o anemie microcitară hipocromă
D. este o hemoglobinoză caracterizată printr-un deficit calitativ de sinteză a lanțurilor β ale
globinei
E. forma majoră evoluează cu hemocromatoză, complicație apărută prin acumularea fierului în
organe și țesuturi
245. Anemia posthemoragică acută se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
A. apare prin pierdere de sânge, unică și importantă
B. în primele momente se caracterizează prin hemoconcentrație și mobilizarea sângelui din
depozite
C. apare prin sângerări mici și repetate
D. prezintă hipovolemie
E. se caracterizează în primele ore de trombocitoză și leucocitoză
246. Care dintre următoarele afirmații referitoare la mecanismele fiziopatologice din anemia
posthemoragică acută este falsă:
A. la câteva ore de la hemoragie apare hemodiluția
B. posthemoragic scăderea presiunii hidrostatice capilare atrage apa din interstițiu
C. crește eliberarea de ADH
D. se activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
E. este o anemie normocitară hipocromă datorită hemodiluției
247. Vasoconstricţia induce:
A. creşterea vâscozităţii sângelui
B. poliglobuie
C. creşterea debitului cardiac
D. creşterea rezistenţei vasculare periferice
E. creşterea tensiunii arteriale
248. Sângele este:
A. ţesut conjunctiv reticulat
171
B. ţesut epitelial unistratificat
C. ţesut conjunctiv lax
D. ţesut conjunctiv fibros
E. ţesut epitelial pluristratificat
249. Serul sanguin nu conţine:
A. apă
B. factori de creştere
C. factori de coagulare
D. hormoni
E. bilirubină
250. Valoarea normală de bazofile din sânge este de:
A. 2500-6000 /mm3
B. 0-80 /mm3
C. 50-300 /mm3
D. 4000-1000 /mm3
E. 1200-2400 /mm3
251. Valoarea normală a monocitelor din sânge este de:
A. 1200-2400 /mm3
B. 2500-6000 /mm3
C. 240-600 /mm3
D. 0-80 /mm3
E. 50-300 /mm3
252. Limfocitele sunt elemente figurate ale sângelui din categoria:
A. eritrocite
B. trombocite
C. plachete sanguine
D. agranulocite
E. granulocite
253. Monocitele sunt elemente figurate ale sângelui din categoria:
A. granulocite bazofile
B. agranulocite neutrofile
C. granulocite eozinofile
D. agranulocite
E. granulocite
254. Procesul de formare a hematiilor se numeşte:
A. reticulopenie
B. eritropenie
C. eritrocitoză
D. eritropoieză
E. hemoliză
255. Urmăroarele elemente figurate ale sângelui prezintă nucleu la maturitate, cu excepţia:
A. leucocite
B. limfocite
C. eritrocite
D. granulocite
E. monocite
172
256. Celulele sanguine care emit pseudopode sunt:
A. eritrocitele
B. hematiile
C. leucocitele
D. plachetele sanguine
E. trombocitele
257. Celulele sanguine sferice cu nucleu bilobat sunt:
A. neutrofilele
B. eozinofilele
C. eritrocitele
D. bazofilele
E. agranulocitele
258. Granulocitele bazofile au granulaţii care se colorează în prezenţa coloranţilor bazici în:
A. roşu
B. roz
C. albastru
D. galben
E. verde
259. Leucocitele care ajung primele la ţesutul afectat şi fagocitează microbii sunt:
A. bazofilele
B. neutrofilele
C. eozinofilele
D. trombocite
E. limfocitele
260. Monocitele sunt celule sanguine care:
A. interacţionează cu antigenele şi produc limfocite de memorie
B. ajung în ţesuturi, unde se transformă în macrofage
C. recunosc celulele corpului care au fost invadate şi produc celulele T cu memorie
D. se înmulţesc ca număr în boli alergice şi parazitare
E. intervin în stadii tardive ale inflamaţiilor
261. Limfocitele B sunt elemente figurate care interacţionează cu antigenele şi produc celule
care:
A. produc anticorpi
B. produc antigene
C. au memorie –celulele T
D. stimulează activitatea altor celule T şi B
E. fagocitează microbii
262. Trombocitele sunt fragmente citoplasmatice provenite din :
A. leucocite
B. megacariocite
C. plachete sanguine
D. măduva spinării
E. celule stem limfoidă
263. Grupa de sânge AB IV nu are:
A. aglutinogenul A
B. aglutinina B
C. aglutinogenele A şi B
173
D. aglutinina α şi β
E. aglutinogenul α
264. Simptomele leucemiei sunt următoarele, cu excepţia:
A. gingivoragii
B. febra şi frisoane
C. splenomegalie
D. adenopatii generalizate
E. obezitate
265. Aglutininele anti-Rh se pot produce în serul uman în următoarele condiţii:
A. în mod fiziologic la o persoană Rh-pozitiv
B. în mod fiziologic la o persoană Rh-negativ
C. în cazul unor transfuzii de sânge Rh-negativ la o persoană cu Rh-pozitiv
D. la mamă, în cazul unei naşteri cu mama Rh-pozitiv şi copilul Rh-negativ
E. în cazul unor transfuzii de sânge Rh-pozitiv la o persoană cu Rh-negativ
266. Anticorpii anti-Rh se pot găsi:
A. numai în sânge
B. în sânge şi în laptele matern
C. numai în laptele matern
D. în sânge şi în limfă
E. numai în limfă
267. Stroma reticulo-vasculară este reprezentată de următoarele tipuri de celule, cu excepţia:
A. celule stromale
B. fibrocite
C. sinusoide vasculare
D. nefrocite
E. adipocite
268. Celulele progenitoare mieloide dau naştere la următoarele elemente figurate, cu excepţia:
A. trombocite
B. neutrofile
C. limfocite T
D. bazofile
E. eritrocite
269. Neutrofilele iau naştere din:
A. proeritroblast
B. mieloblast
C. limfoblast
D. monoblast
E. megacarioblast
270. Eritrocitele iau naştere din:
A. megacariocite
B. progranulocite
C. reticulocite
D. mieloblast
E. monoblast
271. Plachetele sanguine iau naştere din:
A. proeritroblast
174
B. progranulocit
C. mieloblast
D. megacarioblast
E. reticulocit
272. Celulele albe ale sângelui nu iau naştere din:
A. mieloblast
B. celule stem
C. limfoblast
D. megacarioblast
E. monoblast
273. Compartimentul de generare al eritronului este reprezentat de următoarele elemente, cu
excepţia:
A. proeritoblaşti
B. reticulocite
C. celule stem pluripotente
D. mieloblaşti
E. eritroblaşti
274. Elementele imature de la nivelul măduvei roşii hematogene au o durată de viaţă de:
A. 100-120 zile
B. 5-7 zile
C. 15-20 zile
D. 1-2 zile
E. 30-35 zile
275. Primele insule de ţesut sanguin apar în:
A. viaţa embrionară
B. lunile VI-IX de sarcină
C. lunile II-III de viaţă fetală
D. lunile III-IV de viaţă fetală
E. lunile IV-VI de viaţă fetală
276. Măduva hematogenă se găseşte la adult:
A. în toate oasele
B. în canalul vertebral
C. în oasele scurte şi plate
D. epifiza proximală femur
E. epifiza proximală humerus
277. Capacitatea scăzută de proliferare este o caracteristică a:
A. proeritroblaştilor
B. reticulocitelor
C. eritrocitelor
D. eritroblaştilor oxifili
E. eritroblaştilor policromatofili
278. Eritroblastul oxifil evoluează spre:
A. proeritroblast
B. eritroblast bazofil
C. eritrocit
D. reticulocit
E. eritroblast policromatofil
175
279. Următoarele minerale sunt necesare eritropoiezei, cu excepţia:
A. fier
B. cupru
C. fosfor
D. zinc
E. cobalt
280. Cea mai mare cantitate de fier din organism se găseşte în:
A. splină
B. măduva hematogenă
C. sânge
D. muşchi
E. enzime
281. Procentul de fier din compartimentul de depozit al organismului este de:
A. 65%
B. 5%
C. 4%
D. 30%
E. 25%
282. Aportul de fier dintr-o dietă normală este de:
A. 10 g/zi
B. 1 g/zi
C. 5 mg/zi
D. 10 mg/zi
E. 1 mg/zi
283. Cobaltul şi zincul au rol în:
A. fixarea fierului în hemoglobină
B. eritropoieză
C. sinteza hemoglobinei
D. absorbţia intestinală
E. transportul gazelor
284. Factorul intrinsec al lui Castle este sintetizat de:
A. celulele parietale duodenale
B. celulele pancreatice
C. celulele parietale gastrice
D. celulele epifizare
E. celulele intestinale
285. Factorul intrinsec al lui Castle condiţionează absorbţia :
A. fierului
B. cuprului
C. vitaminei B12
D. vitaminei B6
E. acidului folic
286. Vitamina B12 are următoarele roluri, cu excepţia:
A. participă la transformarea cidului folic în acid tetrafolic
B. activează formarea de eritrocite
C. induce sinteza de ARN şi ADN
176
D. activează maturarea eritrocitelor
E. participă la transformarea acidului folic în forma sa inactivă
287. Un agent reducător al methemoglobinei este:
A. vitamina B6
B. vitamina B12
C. vitamina C
D. acidul folic
E. vitamina E
288. Producţia de eritropoietină depinde de:
A. concentraţia plasmatică a O2
B. concentraţia tisulară a CO2
C. concentraţia plasmatică a NO2
D. concentraţia tisulară a O2
E. concentraţia tisulară a H2O
289. În caz de hipoxie:
A. creşte secreţia de eritropoietină
B. scade secreţia de eritropoietină
C. scade absorbţia de Fe3+
D. creşte producţia de acid folic inactiv
E. scade producţia de factor intrinsec Castle
290. Hormoni cu efect inhibitor asupra sintezei de eritropoietină sunt:
A. glucocorticoizii
B. estrogenii
C. androgenii
D. hormonul somatotrop
E. hormonii tiroidieni
291. Eritrocitele cu diametrul scăzut se numesc:
A. poikilocite
B. drepanocite
C. macrocite
D. platicite
E. microcite
292. Platicitele sunt globule roşii cu:
A. diametrul scăzut
B. grosimea crescută
C. excrescenţe
D. diametrul crescut
E. coloraţie slabă
293. Plachetarea reprezintă următoarea proprietate a eritrocitelor:
A. de a-şi modifica forma la trecerea prin capilare
B. de a se deplasa în fişicuri la nivelul arteriolelor
C. de a se deplasa în fişicuri la nivelul capilarelor
D. de a rezista la solicitări mecanice
E. de a rezista la solicitări chimice şi biologice
294. VSH-ul la bărbaţi este de:
A. 0.5-1 mm/h
177
B. 1-8 mm/h
C. 15-20 mm/h
D. 2-13 mm/h
E. 0.5-3 mm/h
295. Stratul mijlociu lipid al membranei eritrocitare asigură:
A. forma eritrocitului
B. plasticitatea
C. rezistenţa
D. scintilaţia
E. sedimentarea
296. Hiperbilirubinemia apare în următoarele situaţii, cu excepţia:
A. în icterul mecanic
B. în hepatocitoliză
C. când există o hemoliză excesivă
D. când este impiedicată eliminarea bilei în stomac
E. când există calculi în căile biliare
297. Obţinerea energiei eritrocitare se produce în cea mai mare parte prin:
A. şuntul pentozelor
B. glicogenoliza anaerobă
C. glicoliza aerobă
D. glicoliza anaerobă
E. glicogenoliza aerobă
298. Factorii care cresc afinitatea pentru O2 a hemoglobinei sunt:
A. creşterea temperaturii
B. creşterea nivelului de CO2
C. scăderea pH-ului
D. creşterea nivelului de difosfoglicerat eritrocitar (2,3 - DPG)
E. creşterea ph-ului
299. Stimularea producţiei de bazofile poate fi realizată de:
A. interleukina 3
B. interleukina 7
C. interleukina 2
D. interleukina 5
E. interleukina 4
300. Granulocitele neutrofile prezintă:
A. nucleu nelobat
B. citoplasmă roz pal
C. granulaţii bazofile
D. diametru de 10-15 mm
E. nucleu bilobat
301. Granulocitele neutrofile prezintă următoarele proprietăţi cu excepţia:
A. marginaţia
B. mobilitatea
C. plachetarea
D. aderenţa
E. fagocitoza
178
302. Fagocitoza propriu-zisă nu cuprinde:
A. ingestia particulei
B. opsonizarea
C. diapedeza
D. digestia
E. bactericidia
303. Creşterea numărului de granulocite neutrofile din sânge se numeşte:
A. neutrofilopenie
B. neutrofilie
C. granulopenie
D. granulocitoză
E. agranulopenie
304. Granulocitele neutrofile secretă următoarele substanţe, cu excepţia:
A. interleukine
B. prostaglandine
C. 1-globulină
D. transcobalamină I
E. catecolamine
305. Macrofagele sunt celule rezultate în urma procesului de:
A. postmaturaţie a monocitelor
B. postmaturaţie a limfocitelor
C. diferenţiere a celulelor stem pluripotente
D. maturaţie a granulocitelor
E. maturaţie a mieloblaştilor
306. Macrofage fixe, tisulare sunt următoarele tipuri de celule, cu excepţia:
A. celulele Langerhans din piele
B. celulele Kupffer din inimă
C. celulele microgliale din creier
D. macrofagele alveaolare din plămâni
E. celulele mezangiale din rinichi
307. Interleukina 1 şi factorul de necroză tumorală sunt secretaţi de:
A. eritrocite
B. trombocite
C. hipotalamus
D. macrofage
E. prostaglandine
308. Limfocitele T citotoxice sunt limfocite care:
A. modulează activitatea limfocitelor B şi T
B. recunosc antigenul prelucrat de macrofage
C. intervin în citoliza celulelor neoplazice
D. cooperează cu limfocitele B favorizând activarea şi proliferarea lor
E. produc anticorpi
309. Trombopoietina este produsă în principal de:
A. rinichi
B. splină
C. ficat
179
D. măduva hematogenă
E. măduva spinării
310. Citokinele cu efect de inhibare a trombocitopoiezei sunt:
A. Interferonul (IFN)
B. interleukina 3 (IL-3)
C. trombopoietina (Tpo)
D. interleukina 6 (IL-6)
E. interleukina 7 (IL-7)
311. Alegeţi afirmaţiile adevărate referitoare la zona centrală a trombocitelor, vizibilă la
microscopul optic:
A. este denumită hialomer
B. este aparent omogenă
C. este clară
D. nu prezintă granulaţii
E. este denumită granulomer
312. Trombocitele nu conţin:
A. peroxizomi
B. nucleu
C. mitocondrii
D. ribozomi
E. lizozomi
313. Trombastenia Glanzmann este o afecţiune datorată unor modificări calitative ale
trombocitelor:
A. de agregare
B. de activare
C. de secreţie a corpusculilor denşi
D. de aderare
E. de secreţie a granulaţilor
314. Trombocitozele pot apărea în următoarele cazuri:
A. aplazie medulară
B. splenomegalie
C. deficit de trombopoietină
D. splenectomie
E. hipoplazie medulară
315. Fibrinoliza reprezintă:
A. timpul vasculo-plachetar
B. coagularea
C. degradarea enzimatică a reţelei de fibrină
D. hemostaza secundară
E. formarea unei reţele de fibrină
316. Etapele hemostazei secundare sunt următoarele, cu excepţia:
A. sinteza trombinei
B. formarea trombusului
C. generarea complexului protrombinazic
D. formarea şi stabilizarea fibrinei
E. sinereza şi retracţia cheagului
180
317. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la mecanismele care contribuie la realizarea
timpului vascular de hemostază:
A. mecanismul reflex implică participarea fibrelor sistemului nervos vegetativ simpatic
B. mecanismul miogen este reprezentat de contracţia fibrelor musculare determinată direct de
leziune
C. reflexul de axon apare la aplicarea unui stimul nociv pe tegumente
D. mecanism umoral cu participarea unor factori vasoactivi derivaţi din endoteliu eliberaţi în urma
leziunii (endotelina)
E. mecanism umoral cu participarea serotoninei din plachete şi catecolaminelor din atmosfera
periplachetară
318. Din cadrul inductorilor foarte puternici care contribuie la activarea trombocitelor fac
parte:
A. trombina
B. adrenalina
C. tripsina
D. colagenul
E. serotonina
319. Referitor la fenomenul electrostatic prin care trombocitele sunt fixate de structurile
subendoteliale sunt adevărate afirmaţiile:
A. glucoproteinele de pe membrana trombocitară se leagă de factorul von Willebrand fixat pe
endoteliu
B. plachetele încarcate pozitiv sunt atrase de sarcinile negative ale moleculelor de colagen
C. plachetele încarcate negativ sunt atrase de sarcinile pozitive ale moleculelor de colagen
D. plachetele încarcate pozitiv sunt atrase de sarcinile negative ale moleculelor de elastină
E. reticulocitele încarcate pozitiv sunt atrase de sarcinile negative ale moleculelor de colagen
320. Agregarea trombocitelor reprezintă:
A. fixarea trombocitelor la structuri subendoteliale
B. mărirea volumului plachetar
C. expulzarea conţinutului corpilor denşi: ADP, Ca2+
, serotonină, prostaglandine, tromboxani
D. asocierea intertrombocitară sub acţiunea unor factori proagreganţi expulzaţi
E. fixarea trombocitelor la structuri endoteliale
321. În urma metamorfozei văscoase din cadrul timpului plachetar se produce:
A. trombusul alb trombocitar temporar
B. activarea trombocitelor
C. agregatul trombocitar
D. expluzarea conţinutului corpilor denşi
E. trombusul definitiv
322. Factorul plasmatic al coagulării numărul III este reprezentat de:
A. fibrinogen
B. factorul stabilizator al fibrinei
C. proconvertină
D. tromboplastină tisulară
E. factor Hageman
323. Factorul Hageman reprezintă:
A. factorul plasmatic V
B. factorul plasmatic X
C. factorul plasmatic III
181
D. factorul plasmatic XII
E. factorul plasmatic VIII
324. Factorii plasmatici ai coagulării trombinosensibili sunt:
A. factori activaţi prin contactul cu structurile subendoteliale
B. factori sintetizaţi la nivel hepatic în prezenţa vit. K.
C. factorii activaţi de mici cantităţi de trombină
D. factorii activaţi de acţiunea prelungită a trombinei
E. factorii care în lipsa vitaminei K sunt sintetizaţi în formă inactivă
325. Factorii dependeţi de vitamina K sunt:
A. factorii plasmatici XI, XII
B. factorii plasmatici II, VII, IX, X
C. factorii plasmatici I, V, VIII, XIII
D. factorii plasmatici III, V
E. factorii plasmatici VI, XII
326. Referitor la calea extrinsecă de producere a coagulării sunt adevărate următoarele
afirmaţii, cu excepţia:
A. necesita prezenţa unei proteine non-enzimatice (factorul III)
B. necesită eliberarea tromboplastinei tisulare
C. factorul VII se activează în prezenţa factorului III
D. Factorul VII activat, factorul tisular şi Ca2+
produc activarea factorului X
E. Factorul IX activat, factorul VIII activat şi Ca2+
produc activarea factorului X
327. Etildiaminotetraaeceticul formeaza o serie de saruri cu ionul:
A. Sodiu
B. Calciu
C. Fosfor
D. Magneziu
E. Zinc
328. Cresterea volumului eritrocitelor este determinata de:
A. Oxalatul de potasiu
B. Oxalatul de litiu
C. Oxalatul de sodiu
D. Oxalatul de calciu
E. Oxalatul de amoniu
329. Următorii sunt anticoagulanti cu excepția:
A. Amestecul de citrati
B. Etildiaminotetraacetic
C. Amestecul de oxalati
D. Citratul sodic
E. Heparina
330. Materialele necesare recoltarii sangelui sunt urmatoarele, cu excepția:
A. Seringa și ace de unica folosinta
B. Vata
C. Garou
D. Alcool
E. Coagulant
331. Volemia reprezinta urmatoarele caracteristici , cu excepția:
182
A. Reprezinta volumul sangvin
B. Reprezinta cantitatea totala de sange care ocupa toate compartimentele aparatului
cardiovascular
C. Este egal atat la barbati cât și la femei
D. Variaza în conditii fiziologice în funcție de vârsta
E. Cuprinde volumul globular și volumul plasmatic
332. Sangele recoltat simplu este format din:
A. Plasma + ser
B. Plasma + cheag
C. Ser + elemente figurate
D. Ser + cheag
E. Plasma + elemente figurate
333. Plasma are urmatoarele caracteristici, cu excepția:
A. Este lichida
B. Este un lichid galbui
C. Deproteinizat
D. Are gust sarat
E. Are o densitate de 1027
334. Sangele are urmatoarele caracteristici, cu excepția:
A. Este singurul tesut fluid
B. Este singurul tesut conjunctiv
C. Este o forma complexa de tesut conjunctiv
D. Circula în interiorul sistemului cardio-vascular
E. Este un lichid de culoare rosie
335. In vasele de la suprafata pielii temperatura sangelui este :
A. 340 C
B. 350 C
C. 360 C
D. 370 C
E. 380 C
336. Funcțiile sangelui sunt urmatoarele, cu excepția:
A. Funcția respiratorie
B. Funcția nutritiva
C. Funcția de hemoliza
D. Funcția excretoare
E. Mentinerea hemostaziei
337. Componentele sangelui sunt urmatoarele, cu excepția:
A. Globule rosii (eritrocite)
B. Globule albe (trombocite)
C. Plachete(trombocite)
D. Globule albe(leucocite)
E. Celule și plasma
338. Leucocitoza reprezinta:
A. Cresterea numarului de leucocite peste 1000/mm3
B. Scaderea numarului de leucocite sub 4000/mm3
C. Cresterea numarului de leucocite peste 100000/mm3
D. Scaderea numarului de leucocite sub 10000/mm3
E. Cresterea numarului de leucocite peste 10000/mm3
339. Leucocitoza poate fi intalnita în urmatoarele cazuri, cu excepția:
A. Infectii acute parazitare
B. Boli alergice
183
C. Infectii cornice
D. Dupa tratamente cu radiatii ionizante
E. Trichineloza
340. Leucopenia reprezinta:
A. Cresterea numarului de leucocite peste 4000/mm3
B. Scaderea numarului de leucocite sub 8000/mm3
C. Scaderea numarului de leucocite sub 4000/mm3
D. Cresterea masiva a numarului de leucocite pe 30000/mm3
E. Scaderea numarului de leucocite sub 10000/mm3
341. Reactia leucemoida are urmatoarele carcateristici, cu excepția:
A. Tabloul sugereaza leucemie, dar afectiunea nu exista
B. Fosfataza alcalina leucocitara este crescuta
C. Este o reactie beninga prin inhibarea maduvei osoase de catre toxinele bacteriene sau chimice
D. Fenomen reversibil
E. Crestere masiva a numarului de leucocite peste 30000/mm3
342. Lichidul Heyem trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu excepția:
A. Sa fie izotonic
B. Sa contina fixator
C. Sa impiedice autoliza
D. Sa stimuleze aglutinarea
E. Sa impiedice aglutinarea
F.
343. Pentru hemograma sunt necesare urmatoarele materiale, cu excepția:
A. Pipeta Potayn
B. Lichidul de dilutie Turck
C. Camera de numarat
D. Lamela de sticla
E. Lichidul de dilutie Heyem
F.
344. Poliglobulia se mai numeste:
A. Reticulocitoza
B. Eritropoieza
C. Reticulocitopenie
D. Policitemie
E. Anemie
F.
345. Policitemia secundara este de mai multe tipuri, cu excepția:
A. Secundara oxigenarii tisulare
B. Policitemie fiziologica
C. Policitemie hipoxica
D. Secundara productie aberante de eritropoietina
E. Policitemie vera
346. Reticulocitele sunt:
A. Eritrocite
B. Eritrocite din circulatia periferica
C. Eritrocite batrane
D. Eritrocite din interiorul maduvei osoase
E. Eritrocite tinere
347. Reticulocitoza este intalnita in:
A. Deficit de Fe
184
B. Deficit de vitamina B12
C. Deficit de acid folic
D. Aplazie medulara
E. Hemoragie acuta
348. Reticulocitopenia este intalnita în urmatoarele cazuri, cu excepția:
A. In anemii nonregenerative
B. Deficit de Fe
C. Deficit de vitamina B 12
D. Aplazie medulara
E. Insuficienta respiratorie
349. Grupa 0(I) poseda în ser:
A. aglutininaαsi β
B. aglutinogen α și β
C. aglutinogen α pe eritrocite
D. aglutinina β
E. aglutinina α
350. Grupa A(II) poseda în ser:
A. Aglutinina α și β
B. Aglutinogen α și β
C. Aglutinogen α pe eritrocite
D. Aglutinina β
E. Aglutinina α
351. Grupa B(III) poseda în ser:
A. Aglutinina α și β
B. Aglutinogen α și β
C. Aglutinogen α pe eritrocite
D. Aglutinina β
E. Aglutinina α
352. Grupa 0(I):
A. Contine aglutinina β și primeste de la A(II)
B. Poseda în ser aglutinina αsi β
C. Poseda pe eritrocite aglutinogen β și în ser aglutinina α
D. Are pe eritrocite aglutinogen α și β și în ser nu poseda nici o aglutinina
E. Poseda aglutinogen α pe eritrocite și în ser aglutinina β
353. Grupa A(II):
A. Contine aglutinina β și primeste de la B(III)
B. Poseda în ser aglutinina αsi β
C. Poseda pe eritrocite aglutinogen β și în ser aglutinina α
D. Are pe eritrocite aglutinogen α și β și în ser nu poseda nici o aglutinina
E. Poseda aglutinogen α pe eritrocite și în ser aglutinina β
354. Grupa B(III):
A. Contine aglutinina β și primeste de la A(II)
B. Poseda în ser aglutinina αsi β
C. Poseda pe eritrocite aglutinogen β și în ser aglutinina α
D. Are pe eritrocite aglutinogen α și β și în ser nu poseda nici o aglutinina
E. Poseda aglutinogen α pe eritrocite și în ser aglutinina β
185
355. Grupa AB(IV):
A. Contine aglutinina β și primeste de la A(II)
B. Poseda în ser aglutinina αsi β
C. Poseda pe eritrocite aglutinogen β și în ser aglutinina α
D. Are pe eritrocite aglutinogen αsi β și în ser nu poseda nici o aglutinina
E. Poseda aglutinogen α pe eritrocite și în ser aglutinina β
356. Hemoglobina are urmatoarele caracteristici, cu excepția:
A. Este o hemoproteina
B. Este alcatuita dintr-o componenta proteica – globina și o grupare de proteine
C. Se poate determina cantitativ
D. Se poate determina calitativ
E. In eritrocite se poate gasi sub forma oxihemoglobina
357. Sunt anemii microcitare urmatoarele, cu excepția:
A. Anemia feripriva
B. Anemia sideropenica
C. Talasemiile
D. Anemia sideroblastica
E. Anemia posthemoragica
358. Sunt anemii normocrome normocitare urmatoarele, cu excepția:
A. Sferocitoza ereditara
B. Anemia posthemoragica
C. Anemia feripriva
D. Anemia hemolitica
E. Microsferocitoza ereditara cu VEM normal
359. Anemia Biermer prezinta urmatoarele caracteristici, cu excepția:
A. este primara
B. are anticorpi antifactor intrinsec în ser
C. are anticorpi anticelula parietala în ser
D. are antifactor extrinsec
E. are mecanism autoimun
360. Sunt factori sanguini ai coagularii următorii, cu excepția:
A. Fibrinogenul
B. Ionii de calciu
C. Proaccelerina
D. Prolactina
E. Protrombina
361. Explorarea hemostazei primare are ca obiective urmatoarele cu excepția:
A. Timpul de sangerare
B. Timpul de coagulare
C. Testul fragilitatii capilare
D. Testul Rumpel-Leed
E. Studiul trombocitelor din punct de vedere cantitativ și calitativ
362. Testele globale ce apartin explorarii hemostazei secundare sunt urmatoarele, cu excepția:
A. Timpul Howell
B. Timpul de sangerare
C. Timpul consumului de protrombina
D. Timpul de coagularee
E. Trombelastograma
186
363. Testele care eploreaza calea extrinseca sunt urmatoarele, cu excepția:
A. Timpul Quick
B. Timpul de protrombina
C. Determinarea activitatii factorului IV
D. Determinarea activitatii factorului V
E. Determinarea activitatii factorului X
364. Explorarea fibrinoformarii are ca obiective urmatoarele, cu excepția:
A. Timpul de trombina
B. Dozarea fibrinei
C. Studiul factorului XIII
D. Dozarea fibrinogenului
E. Analiza factorului XIII
365. Explorarea fibrinolizei se realizeaza prin urmatoarele investigatii, cu excepția:
A. Timpul de liza a cheagului euglobulinic
B. Determinarea timpului de trombina
C. Timpul de liza a cheagului la 370 C
D. Timpul de sangerare
E. Metode imunologice
Intrebari tip complement multiplu
1. Concentratia extracelulara a sodiului conditioneaza:
A. excitabilitatea generala a celulelor
B. echilibrul acido-bazic prin formarea bazelor tampon
C. alaturi de clor controleaza echilibrul osmotic și hidric
D. presiunea oncotica
E. mentinerea constanta a sintezei de anticorpi
2. Care dintre urmatoarele afirmatii despre potasiu sunt false:
A. este cationul dominant în spatiul intracelular
B. este cationul dominant în spatiul extracelular
C. concentratia plasmatica este 4-5,5 mEq/l
D. alaturi de sodiu conditioneaza excitabilitatea membranelor celulare
E. conditioneaza transportul plasmatic
3. Scaderea plasmatica a componentei ionizate a calciului determina:
A. cresterea excitabilitatii neuromusculare
B. scaderea excitabilitatii neuromusculare
C. contractii musculare spastice generalizate (tetanie)
D. spasmofilie
E. sindrom hemoragipar
4. Care dintre urmatoarele afirmatii despre calciu sunt false:
A. calciu total plasmatic este 4,5 – 5,5 mEq/l
B. calciu total plasmatic este 10 -14 mg/dl
C. 40 % din calciul total este ionizat
D. scaderea calciului ionic induce tetanie
E. pH –ul alcalin favorizeaza fixarea calciului pe proteinele plasmatice
5. Substantele azotate neproteice plasmatice sunt reprezentate de:
A. uree
B. creatina
187
C. acid uric
D. amoniac
E. albumina
6. Calea ciclooxigenazei este raspunzatoare de producerea :
A. prostaglandine
B. leucotriene
C. TNF
D. chemochine
E. tromboxani
7. Concentratia plasmatica a substantelor azotate neproteice reflecta:
A. eficienta rinichiului în funcția sa de epurare
B. hipercatabolismul proteic
C. eficienta hepatica ca funcție de epurare
D. nivelul substantelor azotate proteice
E. anabolismul proteic
8. Care dintre urmatoarele afirmatii despre proteine sunt false:
A. valoarea normala a proteinelor totale plasmatice este de 6-10 g/dl
B. fractiunile electroforetice sunt albumine și globuline
C. fibrinogenul este 200 - 500 mg/dl
D. gamaglobulinele sunt 12-14%
E. albuminele sunt 50 -70 %
9. Fenomenele de CID din soc se caracterizeaza prin urmatoarele, cu excepția:
A. creste vascozitatea sangelui
B. creste sinteza de fibrinogen
C. tromboplastina tisulara trece brusc în circulatie
D. aparitia PDF(produsi de degradare ai fibrinei) în sange
E. creste cantitatea de kinaze ce activeaza tromboza
10. Proteinele plasmatice indeplinesc urmatoarele funcții:
A. in apararea antimicrobiana nespecifica
B. in transportul de ioni, vitamine și medicamente
C. in coagulare și fibrinoliza
D. in prevenirea edemelor
E. in cresterea tensiunii arteriale
11. Hipoalbuminemia este caracterizata prin urmatoarele :
A. determina scaderea presiunii hidrostatice
B. favorizeaza aparitia edemelor
C. poate fi consecinta unui sindrom de malabsorbtie
D. reprezinta un semn cardinal al sindromului nefrotic
E. este asociata cu ascita
12. Substantele organice neazotate sunt urmatoarele, cu excepția:
A. carbohidratii
B. lipidele
C. acidul uric
D. creatinina
E. aminoacizii
13. Care dintre urmatoarele afirmatii despre corpii cetonici sunt false:
A. hiperproductia de corpi cetonici apare în sarcina
B. sunt reprezentati de acetona, acidul acetoacetic și acidul β- hidroxibutiric
C. sunt sintetizati în ficat
D. sunt sintetizati în muschi și creier
E. normal sunt catabolizati integral în tesuturi
14. Componentele anorganice ale plasmei sunt urmatoarele, cu excepția:
A. acid uric
B. acid β-hidroxi butiric
188
C. creatina
D. nucleotide
E. fosfat
15. Proteinele plasmatice indeplinesc urmatoarele funcții importante:
A. rol procoagulant prin plasminogen
B. mentin constanta tensiunea arteriala sistemica
C. transporta glucoza intracelular
D. transporta lipidele sub forma de lipoproteine
E. aparare antimicrobiana prin fagocitoza
16. Diagnosticul de CID se stabileste prin urmatoarele teste de laborator:
A. trombocitopenie
B. hipofibrinogenemie
C. scaderea indicelui de protrombina sub 50 %
D. prezenta monomerilor de fibrina în circulatie
E. prezenta de endotoxine în sange
17. Plasmina are urmatoarele efecte :
A. activarea C3 pentru a produce vasoconstrictie
B. activarea factorului Hageman
C. activarea C5
D. digestia fibrinogenului și fibrinei
E. activarea protrombinei
18. în patogenia edemului cardiac sunt implicate urmatoarele mecanisme :
A. scaderea debitului cardiac
B. cresterea presiunii venoase centrale
C. cresterea presiunii capilare
D. cresterea presiunii oncotice plasmatice
E. creste retentia renala de sodiu și apa
19. Scaderea volumului extracelular determina :
A. eliberarea de ADH
B. scaderea sintezei de aldosteron
C. cresterea factorului natriuretic(ANF)
D. cresterea reninei plasmatice
E. hipertensiune arteriala
20. Factorul IX este caracterizat prin:
A. se numeste și factorul antihemofilic A
B. se numeste și factorul antihemofilic B
C. se numeste și factorul Christmas, cofactor plachetar II
D. se numeste și factorul Stuart-Prower
E. se sintetizeaza în ficat în prezenta vitaminei K și se activeaza pe cale extrinseca
21. Factorul XI este caracterizat prin:
A. se numeste și factorul Rosenthal
B. se numeste și factorul antihemofilic B
C. se numeste și factorul Christmas, cofactor plachetar II
D. este o beta2 globulina sintetizata în ficat
E. se activeaza pe cale intrinseca
22.Care dintre urmatoarele substante biochimice/hormoni induc vasoconstrictie:
A. histamina
B. endotelina
C. prostaciclina (PGI2)
D. bradichinina
E. norepinefrina
23.Celulele endoteliale sintetizeaza și elibereaza :
A. fibronectina
B. activatorul plasminogenului
189
C. endotelina
D. prostaglandina
E. histamina
24. Eozinofilele sunt implicate în urmatoarele mecanisme fiziopatologice
A. infestari parazitare
B. boli alergice
C. hipotensiune
D. dureri abdominale
E. astmul bronsic
25. Neocortexul prefrontal ca structura nervoasa centrala de integrare a informatiilor
nociceptive este implicat in:
A. determinarea atitudinii afective individuale
B. reactii de adaptare temporo-spatiale
C. reactii emotionale
D. reactii reflexe somatice
E. reactii vegetative vasomotorii
26. Sindroamele hemoragice de origine vasculara(purpure) dobandite sunt reprezentate de :
A. purpure alergice
B. boala Hennoch-Schonlein
C. purpure nealergice
D. boala Rendu-Osler-Weber
E. Telangiectazia hemoragica constitutionala
27. Sindroamele hemoragice de origine plachetara trombocitopatice sunt
A. constitutionale
B. dobandite
C. trombocitozice
D. trombocitopenice idiopatice
E. trombocitopenice secundare
28. Sindroamele hemoragice pot fi:
A. imunologice
B. autoimune
C. vasculare
D. plachetare
E. plasmatice
29. Tulburarile plasmatice ale hemostazei se clasifica dupa mecanismul patogenic in:
A. anomalii ale caii clasice
B. anomalii ale caii alterne
C. anomalii ale caii comune
D. anomalii ale caii intrinseci
E. anomalii ale fazei finale(conversia fibrinogenului)
30. Tulburari ale coagularii prin mecanism intrinsec sunt reprezentate prin deficitul de:
A. factor VII
B. factor XII
C. factor X
D. factor V
E. factor IX
31. Deficienta de factor I poate fi:
A. constitutionala
B. ca urmare a unor afectiuni hepatice grave
C. ca urmare a sindromului CID
D. ca urmare a pierderilor renale
E. prin deficit fibrinolitic
32. Kinazele bacteriene care activeaza plasminogenul sunt:
A. stafilokinazele
190
B. streptokinazele
C. urokinaze
D. mieloperoxidaze
E. citokinaze
33. Hemostaza secundara este explorata cu ajutorul urmatoarelor teste :
A. timp Quick;
B. timp Howell;
C. timp de sangerare;
D. testul garoului;
E. timpul de trombina.
34. Anemiile de origine centrala sunt reprezentate de
A. aplaziile medulare
B. anemia feripriva
C. anemiile megaloblastice
D. anemia posthemoragica
E. anemiile hemolitice
35. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la reticulocite sunt adevarate:
A. durata de viata a reticulocitelor este de 120 de zile;
B. nr. normal de reticulocite este 0,5-1,5 %;
C. nr. normal de reticulocite este 5-15 %;
D. scaderea nr. de reticulocite reflecta reducerea eritropoiezei;
E. reticulocitoza indica o accelerare a eritropoiezei.
36. în stadiul III al hipertensiunii arteriale esentiale avem:
A. hipertrofie de ventricul stang
B. modificari tipice ale fundului de ochi
C. cardiopatie ischemica incipienta
D. creatinina plasmatica peste 2 mg/dl
E. absenta microproteinuriei
37. La rezervele de sange se apeleaza :
A. in conditii fiziologice: efort fizic, nevoi crescute de oxigen la nivel tisular;
B. in conditii patologice asociate cu scaderea secretiei de catecolamine;
C. in conditii de crestere a volumului sanguin total(VST) ;
D. in conditii patologice : hemoragie :
E. in timpul fagocitozei.
38. Mecanismele compensatorii centrale în insuficienta cardiaca sunt:
A. redistribuirea debitului VS(ventriculului stang)
B. dilatatia cardiaca
C. hipertrofia ventriculara
D. cresterea stimularii simpatice a cordului
E. cresterea presiunii de umplere diastolica ventriculara prin retentie hidrosalina
39. Prin trombopatie intelegem:
A. numarul de trombocite este scazut ;
B. numarul de trombocite este normal ;
C. funcția de aderare trombocitara este normala ;
D. funcția de aderare și agregare trombocitara este patologica ;
E. apare sindrom hemoragipar.
40. Complicatiile hipertensiunii arteriale sunt:
A. nefroangioscleroza
B. encefalopatia
C. hialinizarea glomerulilor renali
D. atrofia tubilor renali
E. vasodilatatia arterelor cerebrale
41. Prin inotropism intelegem:
A. contractilitatea miocardului;
191
B. automatismul miocardului;
C. funcția cronotropa;
D. funcția dromotropa;
E. proprietatea miocardului de a-si scurta lungimea în urma stimularii electrice.
42. Care din urmatoarele afirmatii despre Hematocrit (Ht) sunt adevarate:
A. Ht creste în infectiile virale;
B. Variatiile Ht sunt reflectate prin formula Arneth;
C. Ht creste în deshidratari ;
D. Ht scade în hiperhidratari ;
E. Ht scade în poliglobulii.
43. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la fiziologia cordului, sunt corecte:
A. ciclul cardiac cuprinde o sistola și o diastola;
B. nodul atrioventricular imprima inimii ritmul sinusal;
C. nodul interventricular genereaza inotropismul;
D. reteaua Purkinje face parte din sistemul de conducere;
E. debitul cardiac reprezinta volumul de sange trimis de inima în circulatia sistemica în timp de un
minut.
44.Timpul de sangerare:
A. exploreaza hemostaza primara;
B. exploreaza coagularea prin mecanism extrinsec;
C. creste în coagulopatii;
D. creste în trombocitopenii;
E. creste în vasculopatii.
45. Care din urmatoarele variante NU este o funcție a proteinelor:
A. proteinele au rol structural;
B. proteinele au rol în hemostaza;
C. proteinele au rol în imunitate;
D. proteinele mentin presiunea hidrostatica;
E. proteinele induc scaderea volemiei.
46. Care din urmatoarele afirmatii este falsa:
A. proteinele au rol de enzime în procesele metabolice ;
B. proteinele au rol de sisteme tampon în mentinerea echilibrului acido bazic;
C. proteinele sintetizeaza anticorpi cu rol în imunitate ;
D. proteinele au rol în transportul medicamentelor ;
E. albuminele nu mentin presiunea oncotica.
47. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la volemie, sunt false:
A. barbatul are o volemie mai mare ca femeia;
B. gravidele prezinta în ultimul trimestre de sarcina o crestere a volumului plasmatic;
C. volemia scade în timpul efortului fizic;
D. catecolaminele induc vasoconstrictie și scaderea volemiei;
E. eritropoietina stimuleaza productia de eritrocite și cresterea volumului globular și a volemiei.
48. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:
A. grupa 0I are aglutinine alfa și beta;
B. grupa AII are aglutinogen A;
C. grupa BIII poate dona sange grupei ABIV deoarece grupa ABIV nu contine aglutinogene;
D. grupa ABIV are aglutinine alfa și beta;
E. grupa 0I poate dona sange oricui deoarece nu contine aglutinine;
49. Care NU este substanta azotata neproteica:
A. uree
B. creatinina
C. bilirubina
D. acid uric
E. urobilinogenul
50. Pe frotiul de sange periferic evidentiem:
192
A. anizocromie
B. anizocitoza
C. poikilocitoza
D. testul Thorn
E. trombocitopenia
51. Factorii agravanti sau precipitanti ai insuficientei cardiace sunt:
A. miocarditele
B. ischemia miocardica
C. factorii atrogeni
D. sindroamele hiperkinetice
E. hipertrofia ventriculara
52. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
A. prin leucopenie intelegem cresterea numarului de leucocite peste 10 000 / mm3
B. prin pancitopenie intelegem scaderea celor trei linii celulare
C. formula leucocitara se determina pe frotiul de sange periferic
D. pe camera de numarat se analizeaza posibilele anomalii morfologice leucocitare și eritrocitare;
E. neutrofilele sunt primele celule care ajung în focarul inflamator;
53. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la insuficienta cardiaca, sunt adevarate:
A. reprezinta o insuficienta circulatorie cu debit cardiac crescut
B. poate fi acuta sau cronica
C. poate fi latenta sau manifesta
D. poate fi retrograda sau anterograda
E. afectarea funcției sistolice de ejectie se face prin cresterea contractilitatii
54. Indicii eritrocitari :
A. se calculeaza cunoscand valorile nr. de eritrocite, Ht și Hb
B. sunt VEM, HEM, CHEM
C. ofera informatii despre volumul și incarcarea cu Hb a hematiilor
D. se calculeaza cunoscand valorile nr. de eritrocite, leucocite și Hb
E. se determina pe camera de numarat
55. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
A. hemostaza primara se exploreaza cu ajutorul timpului de sangerare
B. timpul de sangerare este de 2-4 minute
C. timpul de sangerare scade în trombocitopenii
D. timpul de coagulare creste în coagulopatii
E. timpul de coagulare este 60-110 sec.
56. Eozinofilele:
A. sunt fagocite cu rol principal în lupta organismului împotriva unor paraziţi
B. nu intervin în procesul inflamator
C. au rol important în producerea durerii
D. eliberează factorul chemotactic al neutrofilelor
E. contin histaminaza cu rol în controlul procesului inflamator
57. Intr-o anemie hemolitica:
A. nr.de reticulocite este normal;
B. nr de reticulocite este scazut;
C. hemoglobina este sub 12 g /dl;
D. nr. de reticulocite este crescut;
E. VEM-ul creste;
58. Sindroamele hemoragice sunt consecinta urmatoarelor defecte hemostatice:
A. vasculopatii care induc hipercoagulabilitate
B. trombopatii
C. boala von Willebrand
D. trombocitemie
E. deficienta Stuart-Prower
59. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la funcțiile trombocitelor, sunt false:
193
A. oprirea initiala a sangerarii și formarea dopului hemostatic plachetar
B. aderarea plachetara are loc numai în cazul existentei unei leziuni a endoteliului vascular
C. intervin în fibrinoliza prin intermediul proconvertinei
D. activarea plachetara și aderarea plachetara intervin în formarea complexului protrombinazic
E. agregarea plachetara este produsa de ADP-ul eliberat din trombocitele aderente la subendoteliu
60. Explorarea hemostazei secundare se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor teste:
A. timpul Quick-test de coagulabilitate plasmatica globala
B. timpul Howell –test de coagulabilitate al caii extrinseci
C. timpul de coagulare – test de coagulabilitate globala
D. timpul de tromboplastina - test de coagulabilitate al caii extrinseci
E. timpul de tromboplastina activat prin adaos de caolin
61 Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la trombocite, sunt adevarate:
A. contin în granulele dense serotonina
B. contin în granulele alfa glicogen
C. contin în granulele alfa proteine adezive
D. glicoproteinele plachetare realizeaza legaturi cu proteinele contractile explicand rolul
trombocitelor în retractia cheagului
E. sunt celule mici cu diametru intre 5 și 10 microni
62. Prin anemie microcitară hipocromă inţelegem :
A. scăderea Hb,Ht şi a numarului de eritrocite
B. scăderea VEM,HEM şi CHEM
C. scăderea VEM şi cresterea HEM şi CHEM
D. creşterea Hb şi a VEM,HEM şi CHEM
E. Hb,VEM,HEM şi CHEM normale
63. Anemia feripriva se caracterizeaza prin:
A. este anemie microcitara hipocroma
B. este anemie normocitara normocroma
C. apare prin sangerari cronice, mici și repetate
D. apare post hemoragic
E. sideremia este scazuta
64. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false:
A. grupa AII are aglutinine alfa
B. grupa AII are aglutinogen A
C. grupa BIII poate dona sange grupei ABIV deoarece grupa ABIV nu contine aglutinogene
D. grupa ABIV are aglutinine alfa și beta
E. grupa 0I poate dona sange oricui deoarece nu contine aglutinine
65. Insuficienta cardiaca prin afectarea funcției diastolice este cauzata de :
A. fibroza ventriculara
B. pericardita constrictiva
C. stenozele valvelor atrioventriculare
D. scaderea contractilitatii miocardice
E. scaderea eficientei contractiei miocardului
66. Deficitul unui factor al coagularii din calea extrinseca (ex: deficitul de factor VII) va induce:
A. timpul de sangerare peste 4 minute;
B. timpul de coagulare peste 10 minute;
C. timpul Howel peste 120 sec.
D. trombocitopenie
E. timpul Quick peste 15 sec.
67. Care dintre afirmațiile urmatoare, referitoare la fiziologia cordului, sunt corecte:
A. venele pulmonare aduc sange oxigenat în atriul stang
B. nodul atrioventricular imprima inimii ritmul sinusal
C. nodul interventricular genereaza inotropismul
D. reteaua Purkinje face parte din sistemul de conducere
E. debitul cardiac reprezinta cantitatea de sange trimisa de inima în circulatie în timp de un minut
194
68. Deficitul unui factor al coagularii din calea intrinseca (ex: deficitul de factor IX) va induce :
A. timpul de sangerare peste 4 minute;
B. timpul de coagulare sub 8 minute;
C. timpul Quick sub 15 sec
D. timpul Howel peste 2 min.
E. PTTK sub 35 sec.
69. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. debitul cardiac este produsul dintre frecventa cardiaca și volumul sistolic
B. pH-ul normal al sangelui este 7,35-7,55
C. anticorpii sunt alfaglobuline
D. IL1 induce neutrofilie
E. transcobalamina transporta cupru
70. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la trombopatie sunt adevarate:
A. in trombopatie este afectata hemostaza primara prin scaderea nr. de trombocite;
B. in trombopatie este afectata hemostaza primara prin tulburarea funcției de agregare și aderare
trombocitara;
C. nr. de trombocite este normal dar timpul de sangerare va fi prelungit ;
D. testul garoului este normal desi nr. de trombocite este scazut;
E. timpul Quick este normal.
71. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la anemii, sunt adevarate:
A. anemia megaloblastica este anemie macrocitara hipercroma
B. anemia sideropenica este anemie microcitara hipocroma
C. betatalasemia este anemie hemolitica microcitara hipocroma
D. in anemia Biermer exista anticorpi antifactor intrinsec și anticelula parietala în plasma
E. in anemia feripriva apare microcitoza în periferie inca din primul stadiu
72. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la volemie, sunt false:
A. VSHul este direct proportional cu volemia
B. gravidele prezinta în ultimul trimestre de sarcina o crestere a volumului plasmatic
C. volemia scade în timpul efortului fizic
D. catecolaminele induc vasoconstrictie și scaderea volemiei
E. eritropoietina stimuleaza productia de eritrocite și cresterea volumului globular și a volemiei
73. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la anemia sideroblastica, sunt adevarate:
A. este anemie microcitara hipocroma;
B. este anemie microcitara normocroma;
C. este anemie macrocitara hipocroma ;
D. sideremia este crescuta;
E. nr. crescut de sideroblasti medulari anormali.
74. Adenohipofiza produce următorii hormoni, cu excepția:
A. prolactina
B. corticostimulina
C. hormonul luteinizant
D. vasopresina
E. melatonina
75. Un pacient prezinta : febra, nr. leucocite =14 000 /mm 3 , VSH = 60 mm/1h , Hb=10 g/dl, Ht
=31% , colesterol =320 mg/dl, LDL-col.=196 mg/dl, HDL-col. =20 mg/dl. Cum interpretam aceste
valori:
A. proces inflamator sistemic și anemie;
B. disproteinemie și dislipidemie cu risc cardiovascular crescut.
C. disproteinemie, anemie, hipercolesterolemie fara risc de complicatii cardiovasculare;
D. proces inflamator și hipocolesterolemie ;
E. leucocitoza, dislipidemie și policitemie .
76. Hemostaza primara este explorata cu ajutorul urmatoarelor teste :
A. timp Quick
B. timp Howell
195
C. timp de sangerare
D. testul garoului
E. testul de agregare și aderare
77. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la reticulocite, este adevarata:
A. durata de viata a reticulocitelor este de 120 de zile
B. nr. normal de reticulocite este 0,5-1,5%
C. nr. normal de reticulocite este 5-15%
D. reticulopenia reflecta reducerea eritropoiezei
E. reticulocitoza indica o anemie regenerativa
78. La rezervele de sange se apeleaza :
A. in conditii fiziologice: efort fizic, nevoi crescute de oxigen la nivel tisular
B. in conditii patologice asociate cu scaderea secretiei de catecolamine
C. in conditii de crestere a volumului sanguin total(VST)
D. in conditii patologice asociate cu hipovolemie
E. in hiperhidratari
79.Timpul Quick:
A. exploreaza timpul vasculoplachetar
B. exploreaza coagularea prin mecanism extrinsec
C. creste în deficitul de factor X
D. creste în trombocitopenii
E. creste în deficitul de factor VII
80. Neutrofilele și leucocitele macrofage difera prin
A. viteza
B. dutata de viata
C. factori chemotactici
D. grad de implicare în raspunsul imun
E. numarul scazut
81. Care sunt cele patru stadii ale fagocitozei
A. recunoasterea celulei tinta
B. endocitoza cu formarea fagozomului
C. fuzionarea lizozomilor fagocitului de peretele celulei tinta
D. distrugerea celului tinta
E. fagocitele nu raspund
82. Procesul de fagocitoza(ultimul stadiu) este favorizat de următorii factori cu excepția:
A. PH acid
B. Sistemul complementului
C. Prezenta proteinelor cationice
D. Sistemul chininelor
E. Lactoferina
83. în citoplasma trombocitelor exista :
A. granule alfa
B. granule dense
C. albumina
D. lizozomi
E. mitocondrii
84. Fibronectina este :
A. proteina dimerica
B. prezenta în plasma
C. cu structura fibrilara
D. pezenta în matricea subendoteliala
E. prezenta în granulele alfa ale trombocituluiu
85. Mecanismele coagularii sunt:
A. intrinsec-origine plasmatica
B. extrinseca-origine tisulara
196
C. direct
D. indirect
E. intrinsec-origine tisulara
86. Un pacient prezinta: nr.leucocite= 4500/mm3, nr eritrocite = 1,5mil/mm3, nr
trombocite=220.000/mm3, nr.reticulocite = 0,2%, neutrofile =60%, bazofile=0%,
eozinofile4%,monocite=4%, limfocite=32%, VEM=29μ3, CHEM=27g/dl, sideremie=24 μg/dl,
Hb=6g/dl, Ht=18%; care variante corespund diagnosticului: A. Anemie sideropenica
B. Anemie sideroblastica
C. Anemie megaloblastica
D. Anemie normocitara normocroma
E. Anemie microcitara hipocroma
87. Un pacient prezinta: nr.leucocite= 3500/mm3, nr eritrocite = 2,1mil/mm3, nr
trombocite=220.000/mm3, nr.reticulocite = 0,2%, neutrofile =45%, bazofile=1%,
eozinofile4%,monocite=8%, limfocite=42%, VEM=110μ3, CHEM=36g/dl, sideremie=100 μg/dl,
Hb=8g/dl, Ht=24%; care variante corespund diagnosticului: A. Anemie macrocitara normocroma
B. Anemie sideroblastica
C. Anemie megaloblastica
D. Anemie normocitara normocroma
E. Leucopenie
88. Un pacient prezinta: nr.leucocite= 3500/mm3, nr eritrocite = 2,8mil/mm3, nr
trombocite=120.000/mm3, nr.reticulocite = 0%, neutrofile =45%, bazofile=1%,
eozinofile4%,monocite=8%, limfocite=42%, VEM=87μ3, CHEM=33g/dl, sideremie=80 μg/dl,
Hb=7g/dl, Ht=21%; care variante corespund diagnosticului: A. Anemie normocitara normocroma
B. Anemie macrocitara normocroma
C. Anemie microcitara hipocroma
D. Anemie hemolitica
E. Anemie aplastica
89. Anemia megaloblastica prin deficit de vitamina B12 are urmatoarele caracteristici: A. Asincronism de maturatie nucleocitoplasmatic
B. Eritropoieza ineficienta
C. Pancitopenie
D. VEM=normal
E. Neutrofilie
90. Cauzele anemiei prin deficit de acid folic sunt:
A. Sindroame de malabsorbtie
B. Alcoolismul cronic
C. Sngerari cronice
D. Hemoragii intestinale
E. Mecanism autoimun
91. Cauzele anemiei prin deficit primar de vit.B12 sunt:
A. Sindroame de malabsorbtie
B. Alcoolismul cronic
C. Anticorpi anticelula parietala
D. Anticorpi antifactor intrinsec
E. Rezectie gastrica
92. Cauzele anemiei prin deficit secundar de vit.B12 sunt:
A. Rezectii ileale
B. Boala Crohn-ileita terminala
C. Anticorpi anticelula parietala
D. Anticorpi antifactor intrinsec
E. Rezectii gastrice
197
93. Cauzele anemiei sideropenice sunt:
A. Hematurie repetata
B. Tumori intestinale
C. Anticorpi anticelula parietala
D. Sangerari mici și repetate
E. Hemoragii importante
94. Cauzele talasemiilor sunt: A. Autoimune
B. Deficit cantitativ de sinteza a lantului alfa al globinei
C. Deficit calitativ de sinteza a lantului alfa al globinei
D. Deficit calitativ de sinteza a lantului beta al globinei
E. Deficit cantitativ de sinteza a lantului beta al globinei
95.In anemiile hemolitice sunt crescute valorile : A. Hematocritului
B. Sideremiei
C. Nr. de reticulocite
D. Bilirubinei indirecte
E. Bilirubinei directe
96.In beta talasemia majora avem cresteri de:
A. Hb A1
B. Hb A2
C. Hb F
D. Hb S
E. Sideremie
97. Calea ciclooxigenazei este raspunzatoare de producerea :
A. prostaglandine
B. leucotriene
C. TNF
D. chemochine
E. tromboxani
98. Proteinele plasmatice indeplinesc urmatoarele funcții:
A. in apararea antimicrobiana nespecifica
B. in transportul de ioni, vitamine și medicamente
C. in coagulare și fibrinoliza
D. in prevenirea edemelor
E. in cresterea tensiunii arteriale
99. Granulocitele includ:
A. monocitele
B. neutrofilele
C. macrofagele
D. eozinofilele
E. bazofilele
100. Factorul activator plachetar (PAF):
A. degradeaza histamina
B. se formeaza din fosfolipidele membranare
C. creste permeabilitatea vasculara
D. stimuleaza agregarea și degranularea neutrofilelor
E. initiaza agregarea plachetara
101. Neutrofilele și macrofagele difera prin:
A. gradul de implicare în raspunsul imun
B. macrofagele au o durata de viata mai mica decat neutrofilele
C. macrofagele ajung primele la locul inflamatiei
D. neutrofilele ajung primele la locul inflamatiei
E. factorii chemotactici diferiti care le atrag
198
102. Alegeti afirmațiile corecte despre timpul de sangerare:
A. creste în trombocitopenii
B. creste în vasculopatii
C. scade în vasculopatii
D. scade în trombocitopenii
E. ramane neschimbat
103. Complicatiile hipertensiunii arteriale sunt:
A. hipertrofia tunicii musculare arteriale
B. Hipertrofia ventriculara stanga
C. Hipotrofia tunicii musculare arteriale
D. Nefroangioscleroza
E. Ateromatoza coronariana
104. Insuficienta circulatorie se poate produce prin :
A. Insuficienta de pompa a inimii
B. Scaderea volemiei
C. Cresterea volemiei
D. Cresterea debitului cardiac
E. Tahicardie
105. Insuficienta cardiaca apare prin:
A. Sacderea debitului cardiac
B. Umplere diastolica corespunzatoare
C. Tonus vascular normal
D. Volemie normala
E. Volemie crescuta
106. Insuficienta cardiaca (IC) se clasifica dupa ritmul de instalare in:
A. IC acuta
B. IC latenta
C. IC manifesta
D. IC retrograda
E. IC cronica
107. în insuficienta cardiaca(IC) cronica mecanismele compensatorii sunt :
A. Hipertrofie ventriculara
B. Retentie hidrosalina
C. Cresterea desaturarii hemoglobinei
D. Scaderea desaturarii hemoglobinei
E. Tahicardie
108. Insuficienta cardiaca (IC) se clasifica dupa momentele și conditiile de manifestare:
A. IC globala
B. IC latenta
C. IC manifesta
D. IC retrograda
E. IC anterograda
109. Clasificarea etiopatogenica a insuficientei cardiace(IC) este reprezentata de urmatoarele
forme:
A. IC anterograda
B. IC retrograda
C. IC prin afectarea funcției sistolice
D. IC prin afectarea funcției diastolice
E. IC globala
110. Insuficienta cardiaca prin afectare funcției sistolice apare prin :
A. Suprasolicitare hemodinamica
B. Scaderea primara a contractilitatii miocardului
C. Scaderea eficientei contractiei miocardului
D. Umplere ventriculara insuficienta
199
E. Cresterea primara a contractilitatii miocardului
111. Insuficienta cardiaca prin afectare funcției diastolice apare in:
A. Afectiunile miocardice
B. Percardita
C. Afectiuni valvulare
D. Trombi intracavitari
E. Cresterea presarcinii
112. Factorii agravanti sau precipitanti ai insuficientei cardiace pot fi:
A. Miocarditele
B. Pericarditele
C. Factorii iatrogeni
D. Factori extracardiaci
E. Interferonul
113. Mecanismele compensatorii centrale în insuficienta cardiaca sunt :
A. Dilatatia cardiaca
B. Fibrilatia atriala
C. Hipertrofia ventriculara
D. Tahicardia
E. Bradicardia
114. Mecanismele retentiei hidrosaline în aparitia edemelor cardiace sunt reprezentate de:
A. Scaderea natriurezei
B. Cresterea secretiei hormonului antidiuretic
C. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron
D. Scaderea secretiei de factor natriuretic atrial
E. Scaderea secretiei de hormon antidiuretic
115. Care dintre urmatoarele afirmatii despre debitul cardiac sunt false:
A. volumul de sange expulzat de ventricul intr.-un minut
B. volumul de sange expulzat de ventricul la fiecare sistola
C. volumul de sange expulzat de inima stanga la fiecare sistola
D. produsul dintre frecventa cardiaca și volemie
E. produsul dintre frecventa cardiaca și volumul sistolic.
116. Proprietatile arterelor elastice sunt urmatoarele cu excepția:
A. complianta
B. excitabilitatea
C. distensibilitatea
D. conductibilitatea
E. permeabilitatea
117. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la arteriole sunt false:
A. contin un strat gros de celule musculare netede
B. isi modifica diametrul lumenului prin contractia sau relaxarea musculaturii netede
C. tonusul musculaturii netede nu depinde de activitatea nervilor simpatici
D. tonusul musculaturii netede depinde de presiunea arteriala
E. tonusul musculaturii netede nu depinde de concentratia locala a unor metaboliti
118. Capilarele sunt permeabile pentru apa și substantele dizolvate ca urmare a legilor fizice ale:
A. .difuziunii
B. osmozei
C. filtrarii
D. contractilitatii
E. gravitatiei
119. Chemoreceptorii carotidieni și aortici sunt sensibili la :
A. scaderea ionilor de hidrogen
B. scaderea CO2
C. scaderea bicarbonatului
D. excesul de CO2
200
E. excesul ionilor de hidrogen
120 Sistemul excitoconductor este reprezentat de urmatoarele, cu excepția:
A. ritmului sinusal
B. jonctiunea atrioventriculara
C. reteaua Purkinje
D. blocul atrioventricular
E. nodul interatrial
121. Sistola atriala se caracterizeaza prin:
A. dureaza 0,7 sec.
B. definitiveaza umplerea ventriculara
C. sangele nu reflueaza în venele mari
D. se deschid orificiile atrioventriculare
E. se deschide doar valva mitrala
122. Insulina induce:
A. cresterea debitului cardiac
B. scaderea fortei de contractie
C. bradicardie
D. cresterea transportului intracelular de glucoza
E. hipotensiune
123. Glucagonul are urmatoarele actiuni, cu excepția:
A. are efecte similare cu ale catecolaminelor pe funcția cardiaca
B. cresterea fortei de contractie
C. bradicardie
D. cresterea transportului intracelular de glucoza
E. hipotensiune
124. Mecanoreceptorii atriali intervin in:
A. reflexul presor Bainbridge
B. reflexul depresor
C. inhibarea secretiei de ADH
D. in momentul cresterii volemiei
E. in stimularea secretiei de peptid natriuretic atrial
125. Cresterea volemiei induce:
A. cresterea intoarcerii venoase
B. cresterea presiunii în atrii
C. stimularea mecanoreceptorilor ventriculari
D. stimularea nervilor vagi
E. cresterea sintezei hipotalamice de ADH
126. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la inervatia parasimpatica a inimii sunt false:
A. nervii vagi stimuleaza conductibilitatea
B. induc efect vasomotor
C. receptorii muscarinici M1 se gasesc doar în ventriculi
D. creste efluxul de potasiu în SEC și miocite
E. stimuleaza efectul nervilor cardiaci asupra inimii
127. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. in repaus, asupra inimii predomina actiunea vagului
B. manevrele de stimulare vagala au ca efect bradicardia
C. blocarea receptorilor muscarinici cu Atropina induc cresterea frecventei cardiace
D. Atropina este un parasimpaticolitic care induce bradicardie
E. manevra Valsalva induce tahicardie
128. Chemoreceptorii din sinusul carotidian sunt stimulati de următorii factori cu excepția:
A. hipoxemie
B. hipercapnie
C. hipocapnie
D. alcaloza
201
E. cresterea volemiei
129. Stimularea zonei presoare din centrii bulbopontini induce urmatoarele efecte:
A. cardioaccelerator
B. tahicardie
C. cresterea tensiunii arteriale
D. scade tonusul vascular
E. scade rezistenta vasculara periferica totala
130. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la inervatia simpatica a inimii sunt false:
A. mediatorul este noradrenalina
B. receptorii β1 se gasesc doar în ventriculi
C. induce efluxul de calciu în miocite
D. stimuleaza efectul vagului
E. creste forta de contractie a miocardului
131. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sincopa vasovagala sunt false:
A. in sincopa apare tahicardie
B. apare un reflex depresor
C. este indusa hipotensiunea arteriala
D. initial este stimulat SNVS, care induce cresterea contractiei ventriculare
E. apare la trecerea din ortostatism în clinostatism
132. Stimularea baroreceptorilor din sinusul carotidian și crosa aortei induce:
A. un reflex depresor
B. scaderea frecventei cardiace
C. vasodilatatie
D. scaderea tonusului simpatic pe vase
E. tahicardie
133. Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza reflexul Bainbridge:
A. efectul consta în stimularea cardiaca și tahicardie
B. scaderea volemiei duce la stimularea mecanoreceptorilor atriali
C. calea aferenta este reprezentata de N. vag
D. calea eferenta este SNVS
E. cresterea presiunii în atriul drept stimuleaza mecanoreceptorii
134. Rezultatele actiunii peptidului natriuretic atrial sunt:
A. creste volemia
B. scade presiunea venoasa centrala
C. scade presarcina
D. creste diureza
E. creste presarcina
135. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la inervatia parasimpatica a inimii, sunt
adevarate:
A. originea primului neuron se afla în bulb
B. fibrele preganglionare sunt lungi
C. inerveaza în special SEC și atriile
D. stimuleaza inima prin nervii cardiaci
E. induc cresterea fortei de contractie a miocardului
136. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la inervatia simpatica a inimii sunt false:
A. predomina în conditii de solicitare fizica
B. blocarea beta receptorilor induce tahicardie
C. blocarea selectiva a β1 receptorilor induce cresterea frecventei cardiace
D. induce scaderea conductibilitatii în SEC
E. creste excitabilitatea miocardului
137. Mecanismul Frank-Starling se refera la urmatoarele, cu excepția:
A. scaderea fortei de contractie a miocardului ventricular
B. cresterea progresiva a numarului de punti actomiozinice
202
C. cresterea fortei de contractie a miocardului ventricular
D. mecanism extrinsec de reglare a funcției cardiace
E. cresterea frecventei cardiace
138. Inervatia simpatica a inimii se realizeaza prin:
A. nervii vagi
B. nervii cardiaci
C. plexul epicardic
D. primul neuron are originea în maduva T1-T5
E. fibrele preganglionare sunt scurte
139. Peptidul natriuretic atrial produce urmatoarele efecte:
A. scaderea volemiei
B. vasodilatatie
C. cresterea tensiunii arteriale
D. cresterea diurezei
E. cresterea natriurezei
140. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la efectele cardiace ale catecolaminelor sunt
false:
A. actioneaza pe receptorii β1 adrenergici
B. actioneaza pe receptorii muscarinici
C. cresc forta de contractie a miocardului
D. activeaza metabolismul cardiac
E. au efect de lunga durata
141. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la efectele cardiace ale hormonilor tiroidieni
sunt false:
A. potenteaza efectul catecolaminelor
B. cresc forta de contractie
C. induc bradicardie
D. cresc debitul cardiac
E. in hipertiroidii apare bradicardie
142. Leucocitoza se intalneste in:
A. inflamatii
B. la vârstnici
C. febra tifoida
D. parotidita epidemica
E. procese neoplazice
143. Celulele adulte granulocitare se gasesc în urmatoarele locuri, cu excepția:
A. tesuturi
B. lichidul intercelular
C. sange
D. adipocite
E. maduva hematogena
144. Care din urmatoarele celule nu apartin seriei granulocitare:
A. mieloblast
B. celula stem pluripotenta
C. limfoblast
D. eritroblast
E. metamielocit
145. Factorul de stimulare a coloniilor granulo-monocitare este produs de urmatoarele celule, cu
excepția:
A. bazofile
B. macrofage
C. celule endoteliale
D. eozinofile
203
E. fibroblasti
146. Granulopoieza este stimulata de următorii factori, cu excepția:
A. TSH
B. Glucocorticosteroizii
C. STH
D. IL6
E. ACTH
147. Leucopenia apare în urmatoarele situatii:
A. aplazie medulara
B. la vârstnici
C. febra tifoida
D. parotidita epidemica
E. traumatisme
148. Urmatoarele etape apartin hemostazei primare, cu excepția:
A. formarea complexului protrombinazic
B. formarea dopului rosu
C. timpul vascular
D. vasoconstrictia arteriolara
E. formarea dopului alb
149. Leziunea peretelui vascular induce urmatoarele modificari, cu excepția:
A. cresterea permeabilitatii vasculare
B. vasodilatatie locala
C. cheag instabil
D. formarea dopului trombocitar
E. aderarea trombocitelor
150. Timpul vascular al hemostazei primare implica vasoconstrictie la nivelul:
A. venular
B. arteriolar
C. arterelor medii
D. sfincterelor precapilare
E. capilarelor
151. Consecintele timpului vascular sunt urmatoarele, cu excepția:
A. reducerea debitului sanguin
B. favorizarea aderarii trombocitelor
C. favorizarea hemostazei secundare
D. asigura hemostaza vaselor mari
E. vasoconstrictia venulara
152. Timpul vascular al hemostazei primare implica urmatoarele mecanisme, cu excepția:
A. vasoconstrictie venulara
B. mecanism umoral
C. reflex de axon
D. eliberarea endotelinei
E. vasodilatatie locala
153. Interventia trombocitelor presupune:
A. distrugerea celulelor endoteliale
B. sinteza leucotrienelor
C. formarea interleukinelor
D. activarea trombocitelor
E. vasoconstrictie
154. Etapele timpului plachetar sunt urmatoarele, cu excepția:
A. stabilizarea trombinei
B. metamorfoza vascoasa
C. activarea trombocitelor
D. activarea trombinei
204
E. sinteza fibrinei
155. Timpul vascular al hemostazei primare implica urmatoarele mecanisme, cu excepția:
A. mecanism miogen
B. mecanism umoral
C. vasoconstrictia arterelor mari
D. eliberarea endotelinei
E. inhibarea reflexului la care participa SNVS
156. Urmatoarele etape apartin hemostazei primare, cu excepția:
A. formarea fibrinei
B. sinereza cheagului
C. sinteza trombinei
D. vasoconstrictia arteriolara
E. formarea dopului alb
157. Leziunea peretelui vascular induce urmatoarele modificari, cu excepția:
A. cresterea permeabilitatii vasculare
B. inhibarea agregarii trombocitelor
C. cheag instabil
D. inhibarea dopului trombocitar
E. aderarea trombocitelor
158.Factorii coagularii se grupeaza in:
A. factori ai fazei de contact
B. factori independenti de vitamina K
C. factori trombinosensibili
D. factori fibrinosensibili
E. factori plasminosensibili
159. Formarea TXA2 este catalizata de urmatoarele enzime, cu excepția:
A. ciclooxigenaza
B. lipooxigenaza
C. fofsfolipaza
D. prostaciclin sintetaza
E. tromboxan hidrolaza
160. Care dintre următorii sunt factori ai fazei de contact:
A. XII
B. VII
C. IX
D. XI
E. VIII
161. Care dintre următorii sunt factori dependenti de vitamina K:
A. X
B. II
C. VII
D. V
E. VIII
162. Care dintre următorii sunt factori trombinosensibili:
A. I
B. XIII
C. V
D. II
E. VIII
163. în funcție de mecanismul patogenic anemiile se clasifica in:
A. microcitare hipocrome
B. normocitare normocrome
C. hemolitice
205
D. macrocitare normocrome
E. scaderea productiei de eritrocite
164. Anemii hemolitice prin defect intraeritrocitar sunt urmatoarele, cu excepția:
A. talasemie
B. posthemoragica
C. sferocitoza ereditara
D. feripriva
E. sideroblastica
165. Anemii hemolitice prin defect extraeritrocitar sunt:
A. mediate neimunologic
B. posthemoragica
C. sferocitoza ereditara
D. prin autoanticorpi
E. sideroblastica
166 Anemii hemolitice prin defect intraeritrocitar legat de hemoglobina sunt urmatoarele, cu
excepția:
A. aplastica
B. posthemoragica
C. siclemia
D. feripriva
E. sideroblastica
167. Anemii hemolitice prin defect intraeritrocitar – membranar sunt:
A. talasemia
B. siclemia
C. eliptocitoza ereditara
D. deficit de piruvat-kinaza
E. sferocitoza ereditara
168. Anemii prin scaderea productiei de eritrocite sau hemoglobina sunt:
A. sideroblastica
B. posthemoragica
C. sferocitoza ereditara
D. feripriva
E. siclemie
169. Agenti care induc o anemie hemolitica prin mecanism extraeritrocitar neimunologic sunt
următorii:
A. arsuri
B. agenti chimici
C. traumatici
D. veninuri
E. anticorpi
170. Diagnosticul de beta-talasemie se bazeaza pe:
A. cresterea HbA1
B. scaderea HbA1
C. cresterea HbA2
D. cresterea HbF
E. scaderea HbS
171. Eritropoieza masiva din beta-talasemie apare datorita :
A. secretiei de eritropoietina
B. hipoxiei tisulare
C. deformarilor osoase
D. splenomegaliei
E. eritropoiezei ineficiente
172. Boala von Willebrand reprezinta o tulburare a:
A. hemostazei primare
206
B. aderarii plachetare
C. hemostazei secundare
D. metamorfoza vascoasa
E. fibrinoliza
173. Hemostaza primara este afectata în urmatoarele situatii, cu excepția:
A. hemofilia A
B. hemofilia B
C. hemofilia C
D. boala von Willebrand
E. trombopatie
174. Semnele clinice tipice pentru bolnavii cu hemofilie severa sunt:
A. petesii
B. purpura
C. tromboflebita
D. hematoame
E. hemartroze
175. Coagularea intravasculara diseminata prezinta urmatoarele mecanisme:
A. activarea sistemica a hemostazei
B. activarea necontrolata a fibrinolizei
C. inhibarea hemostazei secundare
D. declansarea coagularii pe cale intrinseca
E. declansarea coagularii pe cale extrinseca
176. Declansarea CID pe cale intrinseca apare în urmatoarele situatii, cu excepția:
A. leziunile endoteliale din starile de soc
B. tumori
C. traumatisme
D. interventii chirurgicale
E. accidente obstetricale
177. Declansarea CID pe cale extrinseca apare prin urmatoarele mecanisme, cu excepția:
A. hipoxie tisulara
B. reactii imune patologice
C. soc toxicoseptic
D. leziuni endoteliale grave
E. eliberarea tromboplastinei tisulare
178. Fibrinoliza este activata de urmatoarele enzime, cu excepția:
A. trombina
B. fibrina
C. plasmina
D. kinina
E. bradikinina
179. Tulburari prin exces de hemostaza sunt urmatoarele:
A. CID
B. boala trombotica
C. hipercoagulabilitate
D. hiperfibrinoliza secundara
E. hiperfibrinoliza primara
180. Hipovitaminoza K apare în urmatoarele situatii:
A. in scaderea aportului
B. sindroame de malabsorbtie
C. ciroza hepatica
D. tratamentul cu anticoagulante orale
E. hemoragii
181. Factorii coagularii sunt afectati în insuficienta hepatica prin urmatoarele mecanisme:
A. deficitul de sinteza
207
B. alterarea metabolismului vitaminei K
C. hiperfibrinoliza primara
D. scaderea sintezei fibrinogenului
E. exces de hemostaza
182. Pana la 18 ani eritropoieza are loc în maduva hematogena din urmatoarele oase:
A. oasele scurte
B. oasele plate
C. diafiza humerusului
D. epifiza proximala a humerusului
E. epifiza proximala a femurului
183. Care dintre urmatoarele celule nu au capacitate de proliferare:
A. proeritroblast
B. reticulocit
C. eritroblast bazofil
D. eritroblast oxifil
E. eritrocit
184. Substantele necesare eritropoiezei sunt urmatoarele:
A. histamina
B. ciancobalamina
C. proteine
D. cupru
E. zinc
185. Fierul este prezent în urmatoarele structuri:
A. mioglobina
B. hemosiderina
C. prostaciclina
D. citocromi
E. peroxidaze
186. Receptorii pentru transferina se gasesc la nivelul urmatoarelor celule:
A. proeritroblast
B. mastocit
C. eritroblast bazofil
D. eritroblast oxifil
E. eritroblast policromatofil
187. Vitamina B12 are urmatoarele roluri:
A. induce sinteza de ARN și ADN
B. induce trombopoieza
C. activeaza diferentierea eritrocitelor
D. activeaza maturarea eritrocitelor
E. induce formarea eritrocitelor
188. Deficitul de vit. B12 apare în urmatoarele situatii:
A. gastrite atrofice
B. rezectii gastrice
C. rezectii ileale
D. ileita terminala
E. rezectii jejunale
189. La adult eritropoieza are loc în maduva hematogena din urmatoarele oase, cu excepția:
A. oasele lungi
B. oasele plate
C. diafiza humerusului
D. epifiza proximala a humerusului
E. oasele scurte
190. Fierul se gaseste în organism în urmatoarele compartimente, cu excepția:
A. sanguin
208
B. de depozit
C. mineral
D. tisular
E. umoral
191. Forme de depozit ale fierului sunt:
A. siderofilina
B. transferina
C. sideremia
D. feritina
E. hemosiderina
192. Fierul este prezent in:
A. mioglobina
B. citocromi
C. peroxidaze
D. ciclooxigenaza
E. hemoglobina
193. Alegeti afirmațiile corecte despre hipertrofia ventriculara:
A. reprezinta cresterea masei musculare a miocardului
B. poate fi primara, secundara sau tertiara
C. poate fi fiziologica
D. poate fi patologica
E. suprasolicitarea indelungata a miocardului ventricular poate duce la hipertofie
ventriculara
194. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. sângele este un fluid care circulă în interiorul sistemului cardiovascular
B. sângele este un fluid care circulă în spatiul intercelular
C. sângele constituie mediul intern al organismului
D. intre mediul intern și celule exista doar un schimb permanent de energie
E. substanţele necesare menţinerii activităţii celulare (O2, glucide, acizi graşi, aminoacizi,
vitamine etc.) trec din sânge în celulă
195. Volemia variază în condiţii fiziologice în funcţie de:
A. sex
B. virsta
C. rasa
D. Rh
E. zona geografica
196. Volemia nu variază în condiţii fiziologice în funcţie de:
A. altitudine
B. sex
C. virsta
D. rasa
E. grupa sanguina
197. Volemia:
A. este mai mare la bărbaţi
B. scade cu înaintarea în vîrstă
C. este mai mare la locuitorii zonelor litorale
D. reprezinta 10 % din greutatea corpului
E. este mai mare la femei
198. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. in repaus, o parte din masa sangvină a corpului stagnează în teritorii venoase şi capilare din
ficat, splină şi ţesutul subcutanat
B. raportul dintre volumul circulant și volumul stagnant este fix
209
C. raportul dintre volumul circulant și volumul stagnant variază în funcţie de condiţiile de
existenţă
D. in repaus, o mare parte din masa sangvină a corpului stagnează teritorii arteriale
E. volumul sangvin stagnant sau de rezervă este de aproximativ 2 litri
199. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. in cursul efortului fizic sau termoregulator are loc mobilizarea sângelui de rezervă, crescând
volumul circulant
B. in cursul repausului creste volumul circulant
C. mobilizarea depozitelor de sânge se realizează sub acţiunea SNV parasimpatic
D. mobilizarea depozitelor de sânge se realizează sub acţiunea SNV simpatic
E. SNV simpatic determină contracţia musculaturii striate din pereţii vaselor
200. Volumul sangvin de rezerva:
A. este de aproximativ 2 litri
B. este intr-un raport fix cu volumul circulant
C. se gaseste în timpul repausului mai ales în ficat, splina și tesut subcutanat
D. este mobilizat în cursul procesului de termoreglare
E. este mobilizat la nevoie prin contracţia musculaturii netede din pereţii vaselor
201. Volumul sanguin circulant:
A. este de aproximativ 3 litri
B. stagnează în teritoriile venoase şi capilare
C. scade în cursul efortului fizic
D. este în raport variabil cu volumul stagnant în funcție de conditiile de existenta
E. reprezinta cantitatea totala de sange din organism
202. Culoarea sangelui este:
A. variabila în funcție de condiţiile fiziologice sau patologice
B. este determinata de continutul de hemoglobina
C. roşu - palid când cantitatea de hemoglobină din sânge creste
D. rosu – inchis în artere datorita hemoglobinei reduse
E. rosu – aprins în artere datorita oxihemoglobinei
203. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. valoarea relativă a vâscozităţii sângelui este de 4,5
B. vâscozitatea determină curgerea laminară (in straturi) a sângelui prin vase
C. densitatea sangelui depinde de leucocite și glucide în special
D. sângele este mai fluid decât apa
E. cresterea vâscozitaţii peste anumite valori este un factor de îngreunare a circulaţiei
204. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. valoarea presiunii osmotice a lichidelor corpului (mediu intern și lichidul intracelular) este de
aproximativ de 300 miliosmoli/l
B. valoarea presiunii osmotice a lichidelor corpului (mediu intern și lichidul intracelular) este de
aproximativ 72 atmosfere, deci de 5500 mm Hg
C. presiunea osmotica are rol important în schimburile de substanţe dintre capilare și ţesuturi
D. presiunea osmotica nu este implicata în schimburile de substanţe dintre capilare și ţesuturi
E. presiunea osmotică a sângelui este superioara celei a lichidului interstiţial (intercelular)
205. Presiunea coloid-osmotica a sangelui:
A. este presiunea osmotică a substanţelor coloidale (proteine) plasmatice
B. este de 120 mmHg
C. este forţa care atrage apa din ţesuturi spre capilare
D. este egală cu cea a lichidului interstiţial
E. are rol în procesul de ultrafiltrare glomerulară ce duce la formarea urinei
206. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. o soluţie de clorură de sodiu în concentraţie de 9 g la 1 l apă distilată are o presiune osmotică
de aproximativ 300 mosm ‰
B. o soluţie de clorură de sodiu în concentraţie de 9 mg la 1 l apă distilată are o presiune
osmotică de aproximativ 300 mosm ‰
210
C. soluţiile cu presiuni osmotice egale cu ale mediului intern se numesc izotone
D. serul fiziologic este o solutie hipertona
E. serul fiziologic este o solutie hipotona
207. Reactia sangelui este:
A. slab alcalina
B. slab acida
C. 7,38 – 7,42
D. 6,38 – 6,42
E. menţinuta prin mecanisme fizico-chimice (sisteme tampon) și biologice (plămân, rinichi,
hemotie etc)
208. Sistemele tampon:
A. intervin prompt în neutralizarea acizilor sau bazelor apărute în exces în mediul intern
B. se consumă în timpul neutralizarii
C. se amplifica se în timpul neutralizarii
D. pot fi repartizate unele în plasmă, altele în hematii şi alte celule ale corpului
E. mentin un pH sanguin constant
209. Temperatura sangelui:
A. variază între 35ºC (în sângele din vasele pielii) şi 39ºC (în sângele din organele abdominale)
B. este uniformizata de continua deplasare a sangelui prin organism
C. este influentata de cantitatea de hemoglobina
D. este o caracteristica a animalelor homeoterme
E. variază între 39ºC (în sângele din vasele pielii) şi 35ºC (în sângele din organele abdominale)
210. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. cantitatea totală de sânge din organism reprezintă 7% din greutatea corpului
B. sângele recoltat din vene (sânge venos) este de culoare roşu-deschis (datorită
oxihemoglobinei)
C. densitatea sângelui are valoarea de 1025 g/l
D. pH-ul sangvin are valoarea cuprinsă intre 7,38 – 7,42
E. deplasarea continuă a sângelui prin organism contribuie la uniformizarea temperaturii
corpului şi ajută la transportul căldurii din viscere spre tegumente, unde are loc eliminarea
acesteia prin iradiere
211. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. in cursul efortului fizic sau termoregulator are loc mobilizarea sângelui de rezervă, crescând
volumul circulant
B. când cantitatea de hemoglobină din sânge scade, culoarea devine roşu-palid
C. densitatea sângelui depinde de componentele sale și în special de hematii și proteine
D. pH sanguin este usor acid
E. in organism temperatura sangelui variaza cu maxim 0,5 – 1 ºC
212. Prin centrifugarea unei eprubete cu sange tratat cu anticoagulant se separa:
A. elementele figurate ale sângelui, situate la fundul eprubetei, care se prezintă ca un lichid foarte
vâscos, de culoare roşie-închisă
B. plasma sangvină, situată deasupra, care este un lichid mai puţin vâscos, transparent, de
culoare galben-citrin
C. serul, situat deasupra, care este un lichid mai puţin vâscos, transparent, de culoare galben-
citrin
D. serul, situat deasupra și plasma sanguina, la fundul eprubetei fiindca este mai viscoasa
E. doar elementele figurate ale sangelui pentru ca proba a fost tratata cu anticoagulant
213. Prin centrifugarea unei eprubete cu sange integral (fara anticoagulant) se separa:
A. elementele figurate ale sângelui, situate la fundul eprubetei, care se prezintă ca un cheag de
culoare roşie-închisă
B. plasma sangvină, situată deasupra, care este un lichid mai puţin vâscos, transparent, de
culoare galben-citrin
C. serul, situat deasupra, care este un lichid mai puţin vâscos, transparent, de culoare galben-
citrin
211
D. serul, situat deasupra și plasma sanguina, la fundul eprubetei fiindca este mai viscoasa
E. doar elementele figurate ale sangelui pentru ca proba a fost nu a fost tratata cu anticoagulant
214. Hematocritul variaza cu:
A. sexul
B. virsta
C. factorii de mediu ambiant
D. grupa sanguina
E. Rh
215. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. elementele figurate ale sângelui reprezintă 45 % din volumul sangvin
B. hematocritul este mai mare la femei
C. hematocritul este mai mare la vârstnici
D. căldura duce la creşterea valorilor hematocritului
E. hematocritul este mai mare la barbati
216. La examenul microscopic al sângelui se observă trei tipuri de elemente figurate:
A. globulele roşii (hematii sau eritrocite)
B. globulele albe (leucocitele)
C. plachetele sangvine (trombocitele)
D. globulele albe (hematii sau eritrocite)
E. globulele rosii (leucocitele)
217. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. hematopoieza este procesul de reînoire continuă a elementelor figurate ale sângelui
B. hematopoieza este procesul de distrugere continuă a elementelor figurate ale sângelui
C. toate celulele sangvine au o origine comună: celula stem pluripotentă din măduva osoasă
(celulă hematoformatoare primitivă)
D. toate celulele sangvine au o origine comună: celula stem pluripotentă din splina (celulă
hematoformatoare primitivă)
E. la leucocite se descriu căi separate pentru granulocite (granulocitopoieza) şi pentru limfocite
(limfopoieza)
218. Eritrocitele:
A. sunt celule fara nucleu, bogate în hemoglobină, cu un rol în transportul O2 şi CO2
B. numărul lor este de aproximativ 4.500.000/ mm3 la femeie și 5.000.000/ mm
3 la bărbat
C. la copilul mic, numărul lor este mai mare (5.500.000-6.000.000/mm³)
D. sunt în numar scazut la persoanele care traiesc la altitudine mare
E. au nucleu polilobat și granulatii în citoplasma
219. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. numărul hematiilor poate creşte temporar prin golirea rezervelor de sânge
B. creşteri de lungă durată ale numarului de hematii apar în poliglobulia de altitudine
C. creşteri de foarte scurta durată ale numarului de hematii apar la bolnavii de plămâni sau cu
defecte congenitale ale inimii
D. scăderea numărului este consecinţa unei distrugeri exagerate a hematiilor
E. scăderea numărului este consecinţa unei eritropoieze deficitare
220.Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. forma şi structura hematiilor reprezintă adaptări morfologice la funcţia de transport a gazelor
B. privite din faţă, hematiile apar ca discuri rotunde sau uşor ovalare cu centrul de culoare mai
deschisă şi periferia mai intens colorată
C. privită din profil, hematia se prezintă ca o halteră, imagine ce sugerează forma de disc
biconcav a eritrocitului
D. datorită formei lor, hematiile sunt extrem de rigide
E. prezenta nucleului permite o mai mare încărcare cu hemoglobină
221.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. in structura hematiei se distinge o membrană glicoproteică, cu încărcătură electrică negativă la
exterior
B. membrana hematiei are o permeabilitate selectiva
212
C. in compoziţia chimică a membranei se găsesc enzime ce favorizează transportul activ al
substanţelor
D. in interiorul hematiei se află o cantitate mare de hemoglobină
E. hematia conţine organite celulare, avind un metabolism foarte intens
222. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. membrana hematiei este foarte permeabilă pentru apă și anionii Cl şi HCO3, slab permeabilă
faţă de cationii Na,K
B. in compoziţia chimică a membranei se găsesc enzime ce favorizează transportul activ al
substanţelor
C. in interiorul hematiei se află o cantitate mare de hemoglobină
D. hematia este capabilă de sinteză proteică
E. hematia consumă foarte mult oxigen
223. Hemoglobina:
A. este principalul component al hematiei
B. este o cromoproteină
C. are structura glucidica
D. este alcătuită din două componente: o proteină, numită globină, şi o grupare neproteică,
numită hem
E. intra în compozitia eritrocitelor și a limfocitelor
224. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. globina este constituită prin asocierea a doua lanţuri polipeptidice
B. de fiecare lanţ polipeptidic se leagă câte o moleculă de hem
C. datorită prezenţei Fe în molecula sa, hemul poate lega labil oxigenul
D. reacţia de fixare a O2 la Hb este o reacţie de oxigenare, de legare reversibilă a unei molecule
de oxigen la fierul bivalent
E. reacţia de fixare a O2 la Hb duce la creşterea valenţei Fe
225. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. globina este constituită prin asocierea a patru lanţuri polipeptidice
B. de fiecare lanţ polipeptidic se leagă câte o moleculă de hem
C. oxihemoglobina reprezintă forma principală de transport a O2 prin sânge
D. de fiecare lanţ polipeptidic se leagă câte patru molecule de hem
E. în lipsa hemoglobinei, capacitatea de transport a sângelui pentru oxigen creste mult
226. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. hemoglobina se poate combina cu dioxidul de carbon formind carbohemoglobină sau
carbamatul de hemoglobină
B. carbohemoglobina sau carbamatul de hemoglobină este un compus fiziologic, ce nu afectează
funcţia de transport a O2
C. HbCO2 reprezintă una din formele de transport ale CO2 de la plamani la tesuturi
D. carboxihemoglobina este o combinatie a Hb cu monoxidul de carbon
E. atunci când este saturată (oxigenată) complet, o moleculă de Hb poate transporta 2 molecule
de O2
227. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. există un echilibru între procesul de distrugere și cel de formare de noi hematii
B. sediul eritropoiezei este în măduva roşie a oaselor
C. sediul eritropoiezei este splina
D. sediul distrugerii hematiilor este sistemul monocito-mocrofagic
E. sediul distrugerii hematiilor este maduva rosie a oaselor
228. Maduva rosie hematogena:
A. cintareste la adult aproximativ 1,5 kg
B. cantitatea variază în funcţie de nevoia de oxigen a organismului
C. se transformă în măduvă galbena cind nevoile de oxigen sunt reduse prin incarcare cu lipide
D. este sediul eritropoiezei
E. este absenta la nou – nascut
229.Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
213
A. la virstnici, măduva galbenă suferă un proces de transformare fibroasă și devine măduvă
cenuşie
B. dacă apar condiţii care solicită eritropoieza (efort repetat, viaţa la altitudine) are loc un proces
de transformare a măduvei galbene în măduvă roşie şi o sporire corespunzătoare a
eritropoiezei
C. intre măduva roşie și cea galbenă există tot timpul vieţii un echilibru dinamic controlat de
sistemul reglator neuroendocrin
D. maduva cenusie se poate transforma la nevoie în maduva rosie hematogena
E. la virstnici predomina maduva galbena
230. Reglarea eritropoiezei:
A. se face prin mecanisme neuro-endocrine
B. centrii eritropoiezei sunt situaţi în diencefal
C. centrii eritropoiezei sunt situaţi în mezencefal
D. este în funcție de oxigenarea centrilor diencefalici
E. se face prin mecanisme vasculare
231. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. hipoxia acţionează la nivelul rinichiului care secretă un factor eritropoietic
B. eritropoietina acţionează asupra celulei stem unipotente, eritroformatoare, determinând
creşterea numărului de hematii
C. eritropoietina actioneaza asupra reticulocitelor inhibind transformarea lor în eritrocite mature
D. desfăşurarea normală a eritropoiezei nu necesită asigurarea cu substanţe nutritive, vitamine
(C, B6, B2, acid folic) şi Fe pentru ca eritrocitul are un metabolism redus
E. in cazul unor deficienţe de aprovizionare nu poate sa apara anemia pentru că sistemul de
reglare a eritropoiezei funcţionează normal
232. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. eritropoieza se reglează prin mecanisme neuro-endocrine
B. eritropoietina acţionează asupra celulei stem unipotente, eritroformatoare,determinând
scaderea numărului de hematii
C. eritropoietina este secretata de splina
D. desfăşurarea normală a eritropoiezei necesită asigurarea cu substanţe nutritive, vitamine
(C,B6,B2,acid folic) şi Fe
E. in cazul unor deficienţe de aprovizionare apare anemia, cu toate că sistemul de reglare a
eritropoiezei funcţionează normal
233. Rolul eritrocitelor:
A. in transportul O2
B. in menţinerea echilibrului acido-bazic
C. in reacţia de apărare a organismului
D. in mecanismele de oprire a sângerării
E. in transportul CO2
234. Hemoliza:
A. este procesul de distrugere a eritrocitelor imbatrinite
B. este procesul de transformare a reticulocitelor în eritrocite
C. are loc în splina
D. are loc în ficat, ganglioni limfatici şi măduva oaselor
E. apare numai în conditii patologice
235. Leucocitele:
A. au forma de disc biconcav
B. sunt anucleate
C. au nucleu
D. se impart în mai multe categorii
E. sunt globulele rosii sanguine
236. Variatiile fiziologice ale numarului de leucocite se intilnesc astfel:
A. cresteri la copii
B. scaderi la vârstnici
214
C. cresteri dupa efort fizic
D. scaderi în repaus prelungit
E. scaderi la copii
237. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. in bolile infecţioase bacteriene numărul leucocitelor poate creşte până la 15.000-30.000/mm3
B. în unele forme de cancer (leucemii), numărul leucocitelor poate creste semnificativ
C. numarul leucocitelor variaza în condiţii fiziologice sau patologice
D. numarul leucocitelor este fix în conditii fiziologice
E. numarul leucocitelor poate varia în condiţii normale cu 1-3 mii de elemente/ mm3
238. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. leucocitele sunt o populatie omogena
B. forma leucocitelor difera în funcție de clasa din care fac parte
C. există mai multe tipuri de leucocite, care diferă între ele atât ca origine şi morfologie, dar care
au acelasi rol în organism
D. exprimarea lor procentuală se numeşte formulă leucocitară
E. se deosebesc leucocitele cu nucleu unic (mononucleare) şi leucocite cu nucleu fragmentat,
polilobat (polinucleare)
239. Din categoria leucocitelor mononucleare fac parte:
A. neutrofilele
B. bazofilele
C. limfocitele
D. monocitele
E. eozinofilele
240. Din categoria leucocitelor polinucleare fac parte:
A. neutrofilele
B. bazofilele
C. limfocitele
D. monocitele
E. eozinofilele
241. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. leucocitele au o membrană extrem de rigida
B. leucocitele întind prelungiri citoplasmatice (pseudopode)
C. granulaţiile polinuclearelor sunt mici saci şi vezicule (lizozomi) pline cu enzime hidrolitice
care participă la digestia corpului fagocitat
D. leucocitele pot îngloba microbi (microfagocitoză) sau resturi celulare (macrofagocitoză)
E. în familia leucocitelor intra şi plasmocitele, celule provenite din eozinofile, specializate în
producţia de anticorpi
242. Limfopoieza are loc in:
A. măduva cenusie a oaselor
B. maduva galbena a oaselor
C. splină
D. timus
E. ganglionii limfatici
243. Granulocitopoieza:
A. porneşte tot de la celula stem pluripotentă care se află şi la originea hematiilor
B. din celula stem pluripotentă se diferenţează celula stem unipotentă
C. prin procese de diferenţiere şi multiplicare se formează granulocitele şi monocitele mature
D. este sub influenta eritropoietinei
E. se desfasoara în ariile timodependente
244. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. limfocitele derivă din celula stem limfoformatoare
B. organismul produce două tipuri de fimfocite: limfocitele “T”, sau timodependente, şi
limfocitele “B”, sau bursodependente
215
C. la adult, măduva roşie produce limfocite T, iar ganglionii limfatici şi splina produc ambele
tipuri.
D. celula stem limfoformatoare are sediul în maduva rosie hematogena
E. limfocitele T se dezvoltă sub influenţa timusului, iar limfocitele B sub influenţa unor structuri
echivalente cu bursa lui Fabricius de la păsări (măduva osoasă)
245. Reglarea leucopoiezei:
A. se face prin mecanisme neuroumorale complexe
B. centrii leucopoiezei sunt situaţi în hipotalamus
C. centrii leucopoiezei sunt situaţi în diencefal
D. activitatea centrilor nervos este inhibata atunci când în sânge creşte concentraţia acizilor
nucleici rezultaţi din distrugerea leucocitelor bătrâne
E. se face și în cazul pătrunderii în organism a unor agenţi patogeni
246. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. limfocitele se dezvoltă din celule cap de serie diferite în funcție de clasa din care fac parte T
sau B
B. după formare, o parte din limfocite se fixează în timus, altele în măduva hematogenă
C. limfocitele T și B sunt diferite morfologic putind fi diferentiate prin microscopie optica
D. apelativul “T” sau “B” provine de la iniţialele organelor limfoide centrale în care se petrece
“instructajul” diferenţiat al limfocitelor
E. instructajul timic sau bursal al limfocitelor are loc în perioada fetală
247. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. in timus se vor forma limfocitele “T” (timodependente) capabile să lupte direct cu antigenele
B. în măduva osoasă se vor forma limfocitele “B” (bursodependente), capabile să lupte indirect
cu antigenele prin secreţia de anticorpi specifici
C. după naştere, limfocitele T şi B migrează din organele limfoide centrale în ganglionii limfatici
D. limfocitele au rol considerabil în reacţia de apărare nespecifică
E. toate limfocitele se dezvoltă dintr-o celulă cap de serie mică, celulă stem unipotentă
limfopoietică
248. Reglarea trombocitopoiezei:
A. se face prin intermediul unor substanţe (trombocitopoietine) care se eliberează atunci când
numărul trombocitelor circulante scade
B. implica migrarea trombocitelor în ganglionii limfatici
C. implica splina cu rol în echilbrul dintre formarea şi distrugerea plachetelor prin secreţia unor
substanţe stimulante,
D. implica splina prin secretia unor inhibitori ai megacariopoiezei și trombopoiezei
E. se face sub influenta eritropoietinei
249.Proprietatile trombocitelor sunt:
A. adezivitatea – proprietatea de a adera de suprafeţele lezate
B. agregarea – proprietatea de a forma între ele conglomerate
C. metamorfoza vâscoasă – proprietatea de a se autoliza
D. funcţia de eliberare a factorilor trombocitari şi a unor substanţe active (histamină, fosfolipide,
trombospondina, serotonină, ADP) transportate cu trombocite
E. secretia de factori plasmatici ai coagularii
250.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. trombocitele intervin în timpul vasculo-plachetar al hemostazei (hemostaza primara), aderând
la suprafaţa lezată a endoteliului şi formând cheagul alb trombocitar
B. trombocitele participă prin mai mulţi factori, dintrecele cel mai important este factorul 3
fosfolipidic plachetar în timpul 2 al hemostazei
C. în timpul 3 al hemostazei (timpul trombodinamic), trombocitele intervin în retracţia cheagului
prin proteina enzimă contractilă pe care o eliberează, trombostenina
D. in cazul unor deficite trombocitare cantitative (trombocitopenii) sau calitative (trombostenii)
se produc tulburări ale hemostazei, numite purpure trombocitare
E. trombocitele intervin numai în timpul vasculo-plachetar al hemostazei (hemostaza primara),
aderând la suprafaţa lezată a endoteliului şi formând cheagul alb trombocitar
216
251. Rolul albuminelor este:
A. transport al unor substanţe minerale (Cu, Ca, Fe)
B. presiunea coloid-osmotică a sângelui
C. suportul chimic al anticorpilor
D. coagularea sângelui, prin trecerea lor din starea solubilă într-o reţea insolubilă
E. transport al hormonilor, pigmentilor biliari
252. Rolul globulinelor este:
A. transportul O2
B. transportul CO2
C. coagularea sangelui
D. presiunea coloid-osmotică a sângelui
E. suportul chimic al anticorpilor, în cazul gamaglobulinelor
253. Printre rolurile proteinelor plasmatice se enumera:
A. deteminarea vâscozotăţii plasmei
B. determinarea densităţii plasmei
C. reglarea echilibrului acido-bazic
D. transportul O2
E. transportul CO2
254. Timpul vasculo-plachetar al hemostazei este:
A. hemostaza secundară
B. retracţia cheagului
C. hemostaza primară
D. hemostaza temporară
E. fibrinoliza
255. Timpul plasmatic al hemostazei este:
A. hemostaza secundară
B. coagularea sângelui
C. retracţia cheagului
D. fibrinoliza
E. hemostaza primara
256. Timpul trombodinamic al hemostazei este:
A. retracţia cheagului
B. fibrinoliza
C. hemostaza primară
D. hemostaza temporară
E. hemostaza secundară
257. Funcţia de apărare nespecifică:
A. este o calitate a speciei
B. se realizează prin mecanisme celulare (fagocitoza)
C. se realizeaza prin mecanisme umorale (complementul, interferonii)
D. se dezvoltă în urma expunerii la agenţi capabili să inducă un răspuns imun (imunogene)
E. este o apărare primitivă, cu eficacitate medie, dar este foarte promptă
258. Funcţia de apărare specifică:
A. este o calitate a speciei
B. se realizează prin mecanisme celulare (fagocitoza)
C. se realizeaza prin mecanisme umorale (complementul, interferonii)
D. se dezvoltă în urma expunerii la agenţi capabili să inducă un răspuns imun (imunogene)
E. este de două feluri: dobândită natural și artificial
259. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. antigenul este o substanţă macromoleculară proteică sau polizaharidică
B. antigenul declanşează producţia de către organism a unor substanţe specifice
C. anticorpii neutralizează sau distrug antigenul
D. anticorpii sunt proteine plasmatice din clasa albuminelor
E. exista un singur tip de aparare: apararea specifica
217
260. Apărarea specifică (dobândită):
A. se dezvoltă în urma expunerii la agenţi capabili să inducă un răspuns imun
B. apare prin transfer transplacentar de anticorpi
C. apare în urma unei boli
D. apare prin administrare de antitoxine şi gamaglobuline
E. este o apărare primitivă, cu eficacitate medie, dar este foarte promptă
261. Care sunt afirmațiile adevarate:
A. plasma contine factorii coagularii
B. serul nu contine factorii coagularii
C. culoarea galbena a serului este data de bilirubina
D. culoarea galbena a serului este data de hemoglobina
E. culoarea galbena a plasmei este data de hemoglobina
262. Elementele figurate ale sangelui sunt:
A. eritrocitele
B. leucocitele
C. trombocitele
D. adipocitele
E. hepatocitele
263. Eritrocitele:
A. au o forma de disc biconcav
B. au culoare rosie data de hemoglobina
C. transporta gazele respiratorii
D. sunt celule nucleate la maturitate
E. emit psudopode
264. Eritrocitele:
A. sunt celule anucleate la maturitate
B. au culoare rosie data de bilirubina
C. au durata de viata de 120 zile
D. se distrug prin hemoliza
E. se formeaza prin granulocitopoieza
265. Eritrocitele:
A. transporta gazele respiratorii
B. se distrug prin hemoliza în ficat și splina
C. se formeaza în ganglionii limfatici
D. sunt în numar de 4,5-5 milioane/ mmc la femei
E. au granulatii în citoplasma
266. Leucocitele:
A. sunt în numar de 4000-10000/ mmc
B. au o forma de disc biconcav
C. emit psudopode
D. sunt celule nucleate
E. se clasifica în funcție de granulatiile din citoplasma
267. Leucocitele:
A. transporta gazele respiratorii
B. sunt cele mai numeroase celule din sange
C. se clasifica în 5 categorii: neutrofile, eozinofile, bazofile, limfocite, monocite
D. sunt celule anucleate la maturitate
E. emit psudopode
268. Bazofilele:
A. sunt cele mai putine leucocite
B. au granulatii colorate în albastru în coloratia panoptica
C. numarul lor creste în boli alergice și parazitare
D. sunt celule anucleate
E. intervin în stadiile tardive ale inflamatiei
218
269. Eozinofilele:
A. au granulatii colorate în rosu în coloratia panoptica
B. numarul lor creste în boli alergice
C. numarul lor creste în boli parazitare
D. transporta gazele respiratorii
E. se distrug prin hemoliza
270. Neutrofilele:
A. sunt cele mai frecvente leucocite
B. ajung primele la tesuturile afectate
C. fagociteaza microbii
D. au o forma de disc biconcav
E. nu au granulatii
271. Leucocitele granulare sunt:
A. eozinofilele
B. limfocitele
C. monocitele
D. neutrofilele
E. bazofilele
272. Leucocitele agranulare sunt:
A. eozinofilele
B. limfocitele
C. monocitele
D. neutrofilele
E. bazofilele
273. Trombocitele:
A. contin factorii coagularii
B. provin din megacariocite
C. sunt în numar de 150.000-400.000/ mmc
D. se clasifica în funcție de granulatiile din citoplasma
E. numarul lor creste în boli alergice și parazitare
274. Trombocitele provin din:
A. megacarioblastii
B. metamielocite
C. plasmocite
D. megacariocite
E. limfoblasti
275. Care sunt afirmațiile adevarate:
A. anticorpii corespunzatori antigenelor A și B se numesc aglutinine
B. anticorpii corespunzatori antigenelor A și B se numesc aglutinogene
C. anticorpii corespunzatori antigenelor A și B sunt IgG
D. aglutininele nu traverseaza bariera placentara
E. determinarea grupelor de sange are la baza principiul izohemaglutinarii
276. Care sunt afirmațiile adevarate:
A. aglutinogenele sunt notate cu A și B
B. aglutininele sunt notate cu α și β
C. aglutininele se gasesc pe suprafata eritrocitelor
D. aglutinogenele sunt anticorpi care se gasesc în plasma
E. aglutininele nu trebuie sa ajunga în contact cu aglutinogenele de acelasi fel pentru ca se
produce aglutinarea și liza hematiilor
277. Aglutinogenul A se gaseste:
A. pe eritrocitele de grup A II
B. pe eritrocitele de grup B III
C. pe eritrocitele de grup AB IV
D. pe eritrocitele de grup 0 I
219
E. in serul de grup A II
278. Aglutinogenul B se gaseste:
A. pe eritrocitele de grup A II
B. pe eritrocitele de grup B III
C. pe eritrocitele de grup AB IV
D. pe eritrocitele de grup 0 I
E. in serul de grup B III
279. Grupa A II poate dona la:
A. A II
B. B III
C. 0 I
D. AB IV
E. toate variantele
280. Grupa B III poate dona la:
A. A II
B. B III
C. 0 I
D. AB IV
E. toate variantele
281. Care sunt afirmațiile adevarate:
A. grupa 0 I este donator universal
B. grupa AB IV este primitor universal
C. transfuziile peste 500 ml nu se fac niciodata cu sange izogrup
D. grupa AB IV este donator universal
E. grupa 0 I este primitor universal
282. Care sunt afirmațiile adevarate:
A. persoanele Rh pozitive reprezinta 15% din populatie
B. persoanele Rh pozitive reprezinta 85% din populatie
C. persoanele Rh negative reprezinta 15% din populatie
D. persoanele Rh negative reprezinta 85% din populatie
E. antigenele Rh se gasesc pe eritrocite
283. Care sunt grupele de sange cel mai frecvent intilnite la caucazieni:
A. 0 I
B. A II
C. B III
D. AB IV
E. Rh pozitiv
284. Care sunt afirmațiile adevarate:
A. 80% din persoanele expuse la sange Rh pozitiv vor avea anticorpi anti-D
B. in mod normal nu exista aglutinine anti Rh care sa aglutineze propriile eritrocite ale
persoanelor Rh pozitive
C. determinarea Rh-ului este importanta pentru prevenirea bolii hemolitice a nou-nascutului
D. persoanele Rh negative primesc intotdeauna transfuzii cu sange Rh pozitiv
E. anticorpii anti-D pot fi produsi în sarcina la o femeie Rh negativa
285. Femeile cu Rh negativ
A. nu trebuie sa primeasca sange cu Rh pozitiv
B. produc anticorpi antiRh daca au o sarcina cu Rh pozitiv
C. pot fi imunizate pentru prevenirea aparitiei bolii hemolitice a nou-nascutului
D. nu au pe eritrocite aglutinogen D
E. au pe eritrocite aglutinogen D
220
286. Nu exista niciun pericol pentru copil daca:
A. ambii parinti sunt Rh negativ
B. ambii parinti sunt Rh pozitiv
C. mama este Rh negativ și tata Rh pozitiv
D. mama este Rh pozitiv și tata Rh negativ
E. toate variantele sunt adevarate
287. Care sunt afirmațiile adevarate:
A. mama Rh negativ cu tata Rh pozitiv pot da nastere unui copil Rh negativ în 85% din cazuri
B. daca copilul este Rh negativ, ca și mama, nu are nicio consecinta pentru sarcinile viitoare
C. copilul Rh pozitiv poate sa-si imunizeze mama Rh negativ cu anticorpi anti-Rh cu ocazia
primei nasteri
D. gravidele cu Rh pozitiv trebuie sa-si verifice nivelul anticorpilor anti-Rh (anti-D) și sa urmeze
tratament
E. femeile cu Rh negativ trebuie sa primeasca transfuzii doar cu sange Rh negativ
288. Măsurile igieno-dietetice reomandate în HTA includ:
A. renunţare la fumat
B. regim alimentar hipersodat
C. scadere în greutate
D. evitarea stresului psihice
E. efort fizic intens
289. Care sunt afirmațiile adevarate:
A. dacă după o lună de masuri igieno-dietetice valorile TA se menţin ridicate şi pacientul are şi
alţi factori de risc pentru ateroscleroză se trece la tratamentul medicamentos
B. HTA sistolică apare de obicei la pacienţii tineri fara antecedente patologice
C. la pacientii cu HTA sistolica pot aparea fenomene de ischemie cerebrală
D. HTA sistolica apare de regula la pacienii cu aorta rigida
E. din momentul diagnosticarii HTA usoare trebuie initiat tratamentul medicamentos
290.Care sunt afirmațiile false:
A. când pe un fond de TA normală apar creşteri moderate şi intermitente ale TA, HTA se numeşte
„labilă” sau „oscilantă”
B. HTA este un factor de risc important pentre dezvoltarea ATS
C. când apar creşteri mari şi rapide ale TA, cu semne clinice evidente, vorbim de „HTA sistolica”
D. HTA, ATS şi complicaţiile lor cerebrale, cardiace, vasculare şi renale sunt rar intilnite în
patologie
E. HTA apare prin disfuncţia mecanismelor de reglare a TA.
291. HTA esenţială:
A. primară
B. idiopatică
C. forma frecventă a bolii (peste 90% din cazuri)
D. etiologia multifactorială
E. mecanisme cunoscute
292. HTA secundară:
A. sub 10% din cazuri
B. cauze şi mecanisme cunoscute,
C. apare în diverse boli care alterează secundar TA
D. idiopatica
E. nu necesita tratament
221
293. Factorii care intervin în declanşarea şi întreţinerea hipertensiunii arteriale esenţiale sunt:
A. ereditatea
B. anomaliile în metabolismul calciului
C. alterarea unor mecanisme reglatoare renale
D. factorii neurogeni
E. reactivitatea vasculară
294. Care sunt afirmațiile adevarate:
A. exista o agregare familială a cazurilor de HTA
B. incidenţa de HTA este crescută la indivizii cu părinţi hipertensivi
C. gemenii monozigoţi fac amândoi HTA mai rar decât gemenii dizigoţi
D. determinismul ereditar al HTA este monogenic
E. sunt modificate simultan mai multe gene care intervin la diverse nivele de reglare a TA
295. Care sunt afirmațiile false:
A. aportul scazut de sare este considerat cel mai important factor de mediu care creşte valorile
tensionale
B. metabolismul Na este influenţat în special de ficat,
C. metabolismul Na este influentat de sistemele de transport transmembranar şi de factorul
natriuretic
D. cercetările epidemiologice au constatat incidenţa scăzută a HTA la populaţiile cu regim
alimentar hiposodat
E. importanţa Na în patogenia HTA este susţinută şi de scăderea valorilor tensionale prin dietă
hiposodată şi prin tratament cu diuretice saluretice, care scad capitalul sodic al organismului
prin inhibarea reabsorbţiei tubulare a Na
296. Factorii care controlează natriureza sunt:
A. aldosteronul
B. unele PG
C. kininele renale
D. factorul natriuretic (FN)
E. eritropoietina
297. Ipoteze pentru scădere a excreţiei renale de Na la pacientii hipertensivi:
A. scaderea sensibilităţii receptorilor tubulari pentru aldosteron, determinată genetic
B. secreţia inadecvată de aldosteron
C. cresterea sintezei renale a mediatorilor vasodilatatori locali, PG şi kinine
D. deficitul de secreţie a FN plasmatici şi atriali
E. creşterea rezistenţei vasculare renale, cu scăderea fluxului sanguin renal
298. Aldosteronul:
A. este secretat în zona glomerulară a CSR
B. acţionează la nivelul TCD
C. actioneaza la nivelul TC
D. inhiba reabsorbţia Na la schimb cu ionii de K și H
E. este secretat de rinichi
299. Care sunt afirmațiile adevarate:
A. la pacienţii cu HTAE este alterat transportul membranar al Na
B. alterarea interesează în principal celulele musculare netede din pereţii venosi
C. la pacienţii cu HTAE s-a descoperit o crestere a activităţii ATP-azei Na/K la nivelul fibrelor
musculare netede arteriale
222
D. prin activarea complexului actomiozinic şi prin modificarea raportului AMPc/GMPc ionii de
Ca duc la creşterea tonusului vascular bazal şi a reactivităţii vasculare la stimulii
vasoconstrictori
E. transportul activ contra gradientului, de către ATP-aza Na/K care elimină 3 ioni de Na şi
introduce 2 ioni de K
300. Hormonul natriuretic plasmatic:
A. este secretat de hipotalamus
B. este secretat de miocitele atriale
C. sinteza şi eliberarea lui sunt stimulate de hipervolemie
D. sinteza şi eliberarea lui sunt stimulate de stimularea simpatică psihogenă
E. secreţia lui este stimulată de distensia atriului drept şi a venelor pulmonare
301. Hormonul natriuretic atrial:
A. este secretat de miocitele atriale
B. secreţia lui este stimulată de distensia atriului drept şi a venelor pulmonare
C. inhibă ATP-aza Na/K membranară
D. nu afectează pompa de sodiu
E. are efect antihipertensiv prin creşterea natriurezei şi prin efect vasodilatator direct
302. Alegeti valoarea ce caracterizeaza hipertensiunea arteriala(HTA):
A. tensiunea arteriala sistolica peste 14 mmHg
B. tensiunea arteriala sistolica peste 140 mmHg
C. tensiunea arteriala diastolica peste 70 mmHg
D. tensiunea arteriala sistolica peste 120 mmHg
E. tensiunea arteriala diastolica peste 90 mmHg
303.Alegeti variantele false referitoare la HTA usoara:
A. TA sistolica 160-179 mmHg
B. TA sistolica 180 mmHg
C. TA sistolica 140-159mmHg
D. TA diastolica 100-109mmHg
E. TA diastolica 90-99
304. Caracteristiciile HTA moderate sunt urmatoarele:
A. TA sistolica 160-179mmHg
B. TA sistolica 140-159mmHg
C. TA diastolica peste 110mmHg
D. TA sistolica peste 180mHg
E. Ta diastolica 100-109mmHg
305. Caracteristiciile HTA severa sunt urmatoarele: A. TA sistolica peste 190mmHg
B. TA sitolica peste 140 mmHg
C. TA sistolica peste 180mmHg
D. TA diastolica peste 100mmHg
E. TA diastolicapeste 110mmHg
306. Enumerati care sunt complicatiile renale în HTA :
A. hipertofia și hialinizarea mediei arteriolelor
B. atrofia tubilor renali
C. hialinizarea și scleroza glomerulilor
D. ateromatoza coronariana
E. ingustarea lumenului arterelor cerebrale
307. Alegeti variantele corecte despre encefalopatia hipertensiva(EHT):
A. este un sindrom neuropsihic determinat de valorile foarte mici ale tensiunii arteriale
B. este un sindrom neuropsihic determinat de valorile foarte mari ale tensiunii arteriale
C. este o urgenta medicala
D. caracterizata prin cefalee intensa, tulburari de vedere, semne de hipertensiune
intracraniana, coma, moarte
223
E. fiziologic arterele cerebrale au capacitatea de autoreglare a debitului sanguin prin reflexe
locale
308. Enumerati factorii ce intervin în declasarea și intretinerea HTAE:
A. ereditatea
B. alterarea unor mecanisme reglatoare renale
C. reactivitatea vasculara
D. factori neurogeni
E. regim de viata normal
309. Alegeti afirmațiile corecte despre sistemul renina-angiotensina- aldosteron:
A. este eliberata în plasma din aparatul juxtaglomerular
B. apare ca raspunsla cresterea presiunii de perfuzie renala sau la scaderea natremiei
C. apare ca raspuns la scaderea presiunii de perfuzie renala sau la scaderea natremiei
D. actioneaza asupra angiotensinogenului
E. hipersecretie crescuta de renina se intalneste în 20% din cazuri , mai ales la tineri
310.Faceti clasificarea HTAE dupa etiopatogenie:
A. HTA esentiala primara
B. HTA tertiara
C. HTA idiopatica
D. HTA secundara
E. HTA esentiala tertiara
311. Enumerati de cate tipuri fii HTA secundara: A. HTA renala
B. HTA endocrina
C. HTA cardiovasculara
D. d.HTA medicamentoasa
E. HTA cerebrala
312. Alegeti variantele corecte despre feocromocitom:
A. formatiune tumorala benigna
B. Tumora maligna
C. este localizata frecvent în ganglionii simpatici abdominali
D. este localizata rar în ganglionii simpatici abdominali
E. este localizata frecvent în MSR
313. Sindromul Cushing:
A. boala este caracterizata prin hiposecretie de glucocorticoizi
B. hiposecretie de mineralocorticoizi
C. este caracterizata prin hipersecretie de glucocorticoizi
D. hiposecretie de mineralocorticoizi
E. datorata unei tumori hipofizare secretante de ACTH
314. Coarctatia de aorta:
A. nu este o stenoza congenitala a crosei aortei sau la nivelu aortei
B. TA este scazuta în amonte
C. clinic apare o HTA doar la membrele superioare, la membrele inferioare TA este normala
sau scazuta
D. TA este crescuta în amonte de stenoza
E. clinic apare HTA și la membrele superioare cât și la cele inferioare
315. Insuficienta circulatorie se produce prin:
A. insuficienta de pompa a inimii
B. cresterea volemiei
C. scaderea patului vascular
D. scaderea volemiei
E. cresterea patului vascular
316. Alegeti variantele corecte referitoare la clasificarea insuficientei cardiace dupa ritmul de
instalare:
A. acuta
224
B. subacuta
C. cronica
D. latentă
E. silențioasă
317. Mecanismele compensatorii din insuficienta cardiaca sunt urmatoarele:
A. hipotrofia ventriculara
B. hipertrofia ventriculara
C. retentia hidrosalina
D. dilatatia cardiaca
E. tulburări de ritm cardiac
318. Care sunt factorii agravanti extracardiaci cei mai importanti?
A. nerespectarea indicatiilor medicale
B. bolile infectioase
C. ischemia cardiaca
D. miocarditele
E. supraincarcarea suplimentara de volum
319. Factorii care scad complianta vasculara sunt:
A. hipertofia vasculara
B. cresterea contractilitatii
C. pericardita constrictiva
D. scaderea relaxarii musculaturii ventricuculului în diastola
E. scaderea umplerii patului vascular coronarian prin cresterea presiunii endocavitare
320. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la circulaţia sângelui şi a limfei în organism
sunt adevărate:
A. asigură distribuirea substanţelor nutritive şi a oxigenului tuturor celulelor din organism
B. asigură colectarea produşilor tisulari de catabolism pentru a fi excretaţi
C. sângele se deplasează în circuit închis şi într-un singur sens
D. cu studiul circulaţiei sângelui se ocupa hidrodinamica
E. mica şi marea circulaţie sunt dispuse în paralel
321. Selectaţi afirmaţiile false despre inimă ca “pompă”:
A. funcţia de pompă a inimii se realizează cu ajutorul proprietăţilor muşchiului cardiac
B. activitatea de pompă a inimii se poate aprecia cu ajutorul hemogramei
C. cele două seturi de valve împiedică deplasarea sângelui într-un singur sens
D. valvele atrio-ventriculare sunt cele aortice şi pulmonare
E. valvele semilunare sunt mitrală şi tricuspidă
322. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre valvele cardiace:
A. fiecare parte a inimii este echipată cu două seturi de valve care, în mod normal, impun
deplasarea sângelui într-un singur sens
B. valvele atrio-ventriculare sunt cele aortice şi pulmonare
C. valvele atrio- ventriculare se deschid în timpul diastolei
D. valvele semilunare se deschid în timpul diastolei
E. valvele semilunare sunt cele aortice şi pulmonare
323. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre valvele cardiace:
A. valvele atrio-ventriculare separă atriile de ventricule
B. valvele atrio-ventriculare se închid în timpul sistolei, interzicând trecerea sângelui înapoi în atrii
C. valvele semilunare se deschid în timpul sistolei, permiţând sângelui sa treacă în ventricule
D. valvele semilunare se închid în diastolă, împiedicând revenirea sângelui în ventricule
E. cele două seturi de valve impun deplasarea sângelui într-un singur sens
225
324. Proprietăţile fundamentale ale miocardului sunt:
A. excitabilitatea
B. automatismul
C. conductibilitatea
D. contractilitatea
E. coagularea
325. Cavităţile inimii includ:
A. atriul stâng
B. ventriculul drept
C. valva bicuspidă
D. valva tricuspidă
E. artera carotidă
326. Selectaţi afirmaţiile false despre musculatura cardiacă:
A. este alcătuită dintr-un singur tip de celule musculare
B. depolarizarea unei celule cardiace este transmisă celulelor adiacente
C. miocardul este un sinciţiu funcţional
D. în mod normal există mai multe conexiuni funcţionale electrice între atrii şi ventricule
E. de fapt, inima funcţionează ca două sinciţii, unul atrial şi unul ventricular
327. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre musculatura cardiacă:
A. un tip de celule musculare cardiace este cel care iniţiază şi conduce impulsul
B. cel de-al doilea tip este cel care, pe lângă conducerea impulsului, răspunde la stimuli prin
contracţie
C. miocardul de lucru este alcătuit din celulele care iniţiază şi conduc impulsul
D. ambele tipuri de celule musculare sunt excitabile
E. depolarizarea unei celule cardiace este transmisă celulelor adiacente
328. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre excitabilitatea miocardului:
A. reprezintă propagarea excitaţiei la toate fibrele miocardului
B. reprezintă dezvoltarea tensiunii între capetele fibrelor miocardului
C. reprezintă răspunsul celulei musculare cardiace la un stimul printr-un potenţial de acţiune
propagat
D. inima prezintă particularitatea de a fi excitabilă numai în faza de relaxare (diastolă) şi
inexcitabilă în faza de contracţie (sistolă)
E. în timpul sistolei, inima se află în perioada refractară absolută
329. Selectaţi afirmaţiile false despre excitabilitatea miocardului:
A. pragul de excitabilitate este o manifestare a excitabilităţii miocardului
B. legea “tot sau nimic” este o manifestare a excitabilităţii miocardului
C. o particularitate a excitabilităţii miocardice este legea inexcitabilităţii periodice a inimii
D. un stimul puternic are efect în perioada refractară absolută
E. inima este excitabilă în faza de contracţie
330. Selectaţi afirmaţiile false despre automatismul miocardului:
A. reprezintă autoexcitarea miocardului datorită centrilor care au în alcătuirea lor celule care
iniţiază şi conduc impulsurile
B. scoasă din corp, inima continuă să bată
C. în mod normal, în inimă există doi centri de automatism cardiac
D. ritmul funcţional al centrului de comandă nu poate fi modificat sub acţiunea unor factori externi
E. căldura accelerează ritmul inimii
226
331. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre automatismul miocardului:
A. stimularea sistemului nervos simpatic accelerează ritmul inimii - tahicardie
B. stimularea sistemului nervos simpatic accelerează ritmul inimii - bradicardie
C. stimularea sistemului nervos parasimpatic accelerează ritmul inimii - tahicardie
D. stimularea sistemului nervos parasimpatic decelerează ritmul inimii - tahicardie
E. stimularea sistemului nervos parasimpatic decelerează ritmul inimii - bradicardie
332. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre automatismul miocardului:
A. frecvenţa descărcărilor la nivelul nodului sinoatrial este de 70-80/minut
B. inima bate în mod normal în ritm nodal
C. nodulul atrioventricular funcţionează permanent şi în paralel cu nodulul sino-atrial
D. frecvenţa de descărcare la nivelul nodului atrio-ventricular este de 25/minut
E. fasciculul His şi reţeaua Purkinje pot comanda inima numai în cazul întreruperii conducerii atrio-
ventriculare
333. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre conductibilitatea miocardului:
A. reprezintă autoexcitarea miocardului datorită centrilor care au în alcătuirea lor celule care
iniţiază şi conduc impulsurile
B. reprezintă propagarea excitaţiei la toate fibrele miocardului
C. reprezintă dezvoltarea tensiunii între capetele fibrelor miocardului
D. viteza de conducere este de 10 ori mai mare prin fasciculul His şi reţeaua Purkinje decât prin
miocardul contractil atrial şi ventricular
E. viteza de conducere este de 100 ori mai mare prin fasciculul His şi reţeaua Purkinje decât prin
miocardul contractil atrial şi ventricular
334. Selectaţi afirmaţiile false despre contractilitatea miocardului:
A. reprezintă autoexcitarea miocardului datorită centrilor care au în alcătuirea lor celule care
iniţiază şi conduc impulsurile
B. reprezintă dezvoltarea tensiunii între capetele fibrelor miocardului
C. contracţiile inimii se numesc sistole iar relaxările diastole
D. forţa de contracţie este invers proporţională cu grosimea pereţilor inimii
E. ca urmare a scurtării fibrelor miocardice are loc expulzia sângelui din cavităţile inimii
335. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre ciclul cardiac:
A. un ciclu cardiac este format dintr-o sistolă şi o diastolă
B. contracţiile atriilor şi ventriculelor sunt sincrone
C. durata unui ciclu cardiac este direct proporţională cu frecvenţa cardiacă
D. la un ritm de 75 de bătăi pe minut, ciclul cardiac durează 0,8 sec
E. ciclul cardiac începe cu diastola ventriculară
336. Selectaţi afirmaţiile false despre ciclul cardiac:
A. sistola atrială durează 0.3 sec
B. diastola atrială durează 0.7 sec
C. sistola ventriculară durează 0.3 sec
D. diastola ventriculară durează 0.5 sec
E. diastola generală durează 0.1 sec
337. Selectaţi afirmaţiile false despre ciclul cardiac:
A. sistola atrială o precede cu 0.1 sec pe cea ventriculară
B. în timpul sistolei atriale are loc o scădere a presiunii din atrii
C. în timpul sistolei atriale sângele nu poate reflua spre venele mari datorită contracţiei fibrelor
musculare din jurul orificiilor de vărsare a venelor în atrii
D. sistola ventriculară se desfăşoară în două faze: faza de contracţie izometrică şi faza de contracţie
izotonică
227
E. sistola ventriculară corespunde începutului diastolei atriale
338. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:
A. datorită întârzierii propagării stimulului prin nodulul atrio-ventricular există un asincronism între
sistola atriilor şi cea a ventriculelor
B. sistola atrială iniţiază umplerea ventriculelor cu sânge
C. în timpul sistolei atriale are loc o creştere a presiunii din atrii
D. faza de contracţie izovolumetrică a sistolei ventriculare începe în momentul închiderii valvelor
atrio-ventriculare
E. volumul de sânge ejectat în timpul unei sistole este de 150 mL în stare de repaus
339. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:
A. în timpul fazei de contracţie izovolumetrică ventriculul se contractă ca o cavitate închisă asupra
unui lichid incompresibil
B. în momentul în care presiunea ventriculară o depăşeşte pe cea din artere, valvele semilunare se
închid
C. faza de ejecţie începe cu închiderea valvelor semilunare şi se termină în momentul deschiderii
acestora
D. volumul de sânge ejectat în timpul unei sistole se numeşte volum-bătaie sau volum sistolic
E. volumul sistolic poate creşte până la 150- 200 mL în eforturile fizice intense
340. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre ciclul cardiac:
A. diastola ventriculară durează 0.5 sec
B. când presiunea din ventricule devine inferioară celei din arterele mari are loc închiderea valvelor
semilunare
C. perioada de timp cât ventriculele devin cavităţi închise se numeşte diastolă izovolumetrică
D. în diastola generală atriile se contractă iar ventriculele se relaxează
E. diastola generală durează 0.7 sec
341. Manifestările ce însoţesc ciclul cardiac sunt:
A. electrice
B. termice
C. mecanice
D. optice
E. acustice
342. Manifestările acustice ce însoţesc ciclul cardiac sunt:
A. şocul apexian
B. pulsul arterial
C. pulsul venos
D. zgomotele cardiace
E. înregistrate pe fonocardiogramă
343. Care dintre următoarele afirmaţii despre manifestările mecanice ce însoţesc ciclul cardiac
sunt adevărate:
A. şocul apexian reprezintă o expansiune sistolică a peretelui toracelui în dreptul vârfului inimii
B. şocul apexian se percepe în mod normal în spaţiul 3 intercostal stâng
C. pulsul arterial reprezintă o expansiune sistolică a peretelui arterei datorită creşterii bruşte a
presiunii sângelui
D. înregistrarea grafică a pulsului se numeşte fonocardiogramă
E. pulsul se percepe comprimând o arteră profundă pe un plan dur (osos), de exemplu artera aortă
344. Care dintre următoarele afirmaţii despre manifestările acustice ce însoţesc ciclul cardiac
sunt adevărate:
228
A. înregistrarea grafică a zgomotelor cardiace se numeşte electrocardiogramă
B. zgomotul 1 este produs de închiderea valvelor atrio-ventriculare şi de vibraţia miocardului la
începutul sistolei ventriculare
C. zgomotul 1 este mai scurt, mai acut şi mai puţin intens
D. zgomotul 2 este produs la începutul diastolei ventriculare
E. zgomotul 2 este produs de închiderea valvelor semilunare
345. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre circulaţia sângelui:
A. hemodinamica se ocupă cu studiul circulaţiei lichidului cefalorahidian
B. legile generale ale hidrodinamicii sunt aplicabile şi în hemodinamică
C. mica şi marea circulaţie sunt dispuse în serie
D. în mod normal, sângele se deplasează bidirecţional
E. volumul de sânge pompat de ventriculul stâng, într-un minut, în marea circulaţie, este egal cu cel
pompat de ventriculul drept în mica circulaţie
346. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre circulaţia arterială:
A. arterele sunt vase prin care sângele se întoarce la inimă
B. elasticitatea este proprietatea arterelor mari de a se lăsa destinse când scade presiunea sângelui
C. elasticitatea arterelor mari presupune revenirea la calibrul iniţial când presiunea sângelui a scăzut
la valori mai mici
D. contractilitatea este proprietatea vaselor de a-şi modifica marcat diametrul lumenului prin
contracţia/relaxarea muşchilor netezi din peretele lor
E. viteza de curgere a sângelui este invers proporţională cu suprafaţa de secţiune a vaselor de sânge
347. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la elasticitatea arterelor mari sunt
adevărate:
A. datorită elasticităţii, unda de şoc sistolică este amortizată
B. elasticitatea este proprietatea arterelor mari de a se lăsa destinse când creşte presiunea sângelui şi
de a reveni la calibrul iniţial când presiunea a scăzut la valori mai mici
C. în timpul sistolei ventriculare, în artere este pompat un volum de 150 mL de sânge peste cel
conţinut în aceste vase
D. o parte a energiei sistolice este înmagazinată sub formă de energie electrică a pereţilor arteriali
E. prin variaţiile pasive ale calibrului vaselor mari, se produce transformarea ejecţiei sacadate a
sângelui din inimă în curgere continuă a acestuia prin artere
348. Tonusul musculaturii netede vasculare depinde de:
A. activitatea unor mediatori
B. activitatea nervilor somatici
C. numarul de globule roşii
D. presiunea arterială
E. concentraţia locală a unor metaboliţi
349. Circulaţia sângelui prin artere se apreciază prin:
A. presiunea arterială
B. electrocardiogramă
C. rezistenţa periferică
D. debitul sanguin
E. rezistenţa la curgere a sângelui
350. Care dintre următoarele afirmaţii despre presiunea arterială sunt false:
A. măsurarea tensiunii arteriale face parte din practica medicală curentă
B. presiunea sângelui în artere se măsoară direct prin măsurarea tensiunii arteriale
C. tensiunea arterială se determină măsurând contrapresiunea necesară a fi aplicată la exteriorul
arterei pentru a egala presiunea sângelui din interior
229
D. presiunea arterială variază proporţional cu debitul cardiac
E. presiunea arterială creşte pe măsură ce ne îndepărtăm de inimă
351. Factorii determinanţi ai presiunii arteriale sunt:
A. volemia
B. elasticitatea arterială
C. rezistenţa periferică
D. debitul cardiac
E. cardiopatia ischemică
352. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la viteza sângelui în artere sunt adevărate:
A. este invers proporţională cu suprafaţa totală de secţiune
B. scade pe măsură ce ne îndepărtăm de inimă
C. în artera aortă viteza este de 0,5 mm/sec
D. suprafaţa de secţiune a teritoriului capilar este de o mie de ori mai mare faţă de cea a aortei
E. debitul cardiac este invers proporţional cu presiunea arterială
353. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la rezistenţa periferică sunt adevărate:
A. reprezintă totalitatea factorilor care se opun curgerii sângelui prin vase
B. cea mai mare rezistenţă se găseşte la nivelul arterelor mari
C. cu cât vasul este mai îngust şi mai lung cu atât rezistenţa este mai mare
D. este direct proporţională cu vâscozitatea sângelui
E. este invers proporţională cu lungimea vasului
354. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hipertensiunea arterială sistemică sunt
adevărate:
A. determină creşterea lucrului mecanic cardiac
B. poate duce la afectarea vaselor sanguine
C. reprezintă creşterea presiunii arteriale sistolice şi/sau diastolice peste 130 mmHg, respectiv 90
mmHg
D. nu poate afecta rinichii
E. poate duce la afectarea ochilor
355. Întoarcerea sângelui la inimă este favorizată de:
A. masajul pulsatil efectuat de artere asupra venelor omonime
B. gravitaţie în venele membrelor inferioare
C. presa abdominală
D. aspiraţia toracică
E. pompa musculară
356. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre circulaţia venoasă:
A. venele prezintă distensibilitate şi contractilitate
B. suprafaţa de secţiune a venelor cave este mai mare decât a capilarelor
C. în cele 2 vene cave viteza de circulaţie a sângelui este de 100mm/sec
D. în teritoriul venos se află 25% din volumul sanguin
E. venele sunt vasele prin care sângele pleacă de la inimă
357. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre circulaţia venoasă:
A. volumul venos este de 3 ori mai mare decât cel arterial
B. pereţii venelor conţin cantităţi mici de ţesut elastic şi ţesut muscular neted
C. la nivelul venelor membrelor inferioare, refluxul sangvin este împiedicat de prezenţa valvelor
D. în inspiraţie, efectul de presă abdominală este diminuat
E. aspiraţia toracică se manifestă mai ales în expiraţie
230
358. Selectaţi afirmaţiile false:
A. inima funcţionează ca o pompă aspiro-respingătoare
B. cauza principală a întoarcerii sângelui la inimă este însăşi activitatea de pompă cardiacă
C. o inimă sănătoasă pompează tot atâta sânge cât primeşte prin afluxul venos
D. inima trimite sânge spre aortă în timpul diastolei ventriculare
E. inima aspiră sângele din venele cave în atriul stâng
359. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cardiopatia ischemică sunt adevărate:
A. se mai numeşte şi boală coronariană ischemică
B. este cea mai frecventă cauză a mortalităţii în Europa şi America de Nord
C. se datorează creşterii debitului sangvin la nivelul circulaţiei coronariene
D. forma sa cronică se numeşte infarct de miocard
E. ateroscleroza este cea mai frecventă cauză a diminuării debitului coronarian
360. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la ateroscleroză sunt adevărate:
A. poate fi prevenită printr-o alimentaţie echilibrată
B. sedentarismul nu influenţează ateroscleroza
C. reprezintă un proces prin care la persoanele cu predispoziţie genetică sau care mănâncă lipide în
exces, mari cantităţi de colesterol sunt depuse progresiv sub endoteliul arterial
D. placa ateromatoasă se formează prin fibrozarea şi ulterior calcificarea depozitelor de colesterol
de sub endoteliul arterial
E. placa ateromatoasă protruzionează în lumenul arterial, blocând parţial sau total fluxul sanguin
361. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hemoragii sunt adevărate:
A. sunt externe dacă o cantitate de sânge se pierde în ţesuturi sau cavităţi ale organismului
B. au consecinţe grave în funcţie de cantitatea de sânge pierdută sau de ţesutul lezat
C. cele mai frecvente cauze sunt cele traumatice
D. pot fi interne şi externe
E. sunt interne dacă o cantitate de sânge se pierde la exteriorul organismului
362. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la leucemii sunt adevărate:
A. sunt de multiple tipuri
B. reprezintă neoplazii ale ţesuturilor glandulare
C. cauzele apariţiei lor nu sunt cunoscute
D. cauzele apariţiei lor sunt cunoscute
E. reprezintă neoplazii ale ţesuturilor hematoformatoare
363. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la anemii sunt adevărate:
A. anemia feriprivă apare ca urmare a unui deficit la nivelul metabolismului fierului
B. hemoragiile mici şi repetate afectează conţinutul în hemoglobină al hematiilor
C. anemia megaloblastică se caracterizează prin producerea unor hematii mai mari decât normal
D. anemia megaloblastică apare după o hemoragie rapidă
E. se definesc ca scăderea numărului de eritrocite sau a cantităţii de hemoglobină
364. Anemiile pot fi provocate prin:
A. pierderi de sânge
B. tulburări în metabolismul fierului
C. producere insuficientă de eritrocite
D. distrucţie excesivă de eritrocite
E. tulburări în metabolismul colesterolului
365. Mediul intern al organismului este format din:
A. sânge
B. lichid interstiţial
231
C. elemente figurate
D. limfă
E. lichid cefalorahidian
366. Sângele:
A. este fluidul care circulă în interiorul arborelui cardiovascular
B. face parte din mediul intern al organismului
C. reprezintă circa 20% din greutatea corporală
D. este format numai din plasmă
E. circulă într-un singur sens în arborele circulator
367. Prin examenul microscopic al sângelui se observă :
A. hematii
B. leucocite
C. eritrocite
D. astrocite
E. globule roşii
368. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre elementele figurate ale sângelui:
A. eritrocitele sunt celule nucleate
B. leucocitele traversează peretele capilar prin porii săi
C. trombocitele au rol în hemostază
D. leucocitele posedă nucleu şi mitocondrii
E. hematiile nu au nucleu
369. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la debitul cardiac sunt adevărate:
A. activitatea de pompă a inimii se poate aprecia cu ajutorul debitului cardiac
B. debitul cardiac reprezintă volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul într-un minut
C. debitul cardiac de repaus este de aproximativ 5 l / minut
D. debitul cardiac este egal cu volumul de sânge pompat de un ventricul la fiecare bătaie (volum-
bătaie) înmulţit cu frecvenţa cardiacă
E. în febră debitul cardiac scade
370. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la frecvenţa cardiacă sunt false:
A. frecvenţa cardiacă normală este de 50- 75 batai / minut
B. frecvenţa cardiacă este sub control nervos
C. activitatea sistemului nervos simpatic determină scăderea frecvenţei cardiace
D. activitatea parasimpatică creşte frecvenţa cardiacă
E. în cursul unor eforturi fizice intense, frecvenţa cardiacă poate creşte până la 200 de bătăi / minut
371. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la debitul cardiac sunt false:
A. creşte în timpul somnului
B. creşte în febră
C. scade în sarcină
D. debitul cardiac de repaus este de aproximativ 8 l/minut
E. la altitudine debitul cardiac creşte
372. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la volumul-bătaie sunt false:
A variază cu forţa contracţiei ventriculare
B variază cu presiunea arterială
C nu variază cu volumul de sânge aflat în ventricul la sfârşitul diastolei
D în cursul unor eforturi fizice intense, volumul-bătaie poate creşte până la 150 mL determinând o
scădere a debitului cardiac
232
E debitul cardiac este egal cu volumul de sânge pompat de un ventricul la fiecare bătaie (volum-
bătaie), înmulţit cu frecvenţa cardiacă
373. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cardiopatia ischemică sunt false:
A. se datorează creşterii debitului sangvin la nivelul circulaţiei coronariene
B. forma acută poartă numele de infarct de miocard
C. forma cronică duce la diminuarea forţei de contracţie a pompei cardiace
D. formarea plăcilor ateromatoase duce la diminuarea debitului coronarian
E. placa ateromatoasă protruzionează în lumenul arterial fără să modifice fluxul sangvin
374. Cauzele anemiilor sunt următoarele:
A. pierderi de sânge
B. producere insuficientă de eritrocite
C. distrucţie excesivă de eritrocite
D. creşterea numărului de eritrocite
E. creşterea cantităţii de hemoglobină
375. Care din următoarele afirmaţii despre aparatul cardiovascular sunt adevărate:
A. microcirculaţia este alcătuită din arteriole, metaarteriole, capilare şi venule
B. microcirculaţia este alcătuită din artere şi vene
C. microcirculaţia este teritoriul vascular la nivelul căruia au loc schimburile de substanţe şi gaze
D. microcirculaţia este sinonimă cu mica circulaţie – pulmonară
E. microcirculaţia începe în ventriculul drept
376. Care din următoarele afirmaţii despre aparatul cardiovascular sunt adevărate:
A. asigură circulaţia sângelui şi a limfei în organism
B. forţa motrice a acestui sistem este inima
C. arterele reprezintă rezervoarele de sânge
D. venele reprezintă rezervoarele de sânge
E. arterele reprezintă conductele de distribuţie
377. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre antigene:
A. există antigene libere
B. agenţii patogeni sunt purtători de antigene
C. antigenul este o substanţă monomoleculară
D. antigenul este o substanţă proprie organismului
E. antigenul declanşează producerea de către organism a unor substanţe specifice, anticorpii
378. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre anticorpi:
A. neutralizează sau distrug antigenele
B. nu sunt substanţe produse de organism
C. sunt proteine plasmatice din clasa gamma-globulinelor
D. sunt polizaharide plasmatice
E. pot traversa placenta
379. Caracteristicile răspunsului imun specific sunt:
A. nu are memorie imunologică
B. are eficacitate scăzută
C. are specificitate
D. are memorie imunologică
E. diferenţiază structurile proprii de cele străine organismului
380. Apărarea nespecifică:
A. este dobândită
233
B. este prezentă la toţi oamenii
C. este o apărare primitivă
D. este lentă
E. se realizează prin mecanisme celulare şi umorale
381. Apărarea specifică:
A. poate fi dobândită natural activ, în urma unei boli
B. se dezvoltă în urma expunerii la agenţi capabili să inducă un răspuns imun
C. poate fi dobândită artificial activ prin administrare de antitoxine şi gamma-globuline
D. poate fi dobândită artificial pasiv prin vaccinare
E. poate fi dobândită natural pasiv, prin transfer transplacentar de anticorpi
382. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la limfocitele B şi T sunt false:
A. limfocitele B sunt implicate în imunitatea celulară
B. limfocitele T sunt implicate în imunitatea trombocitară
C. limfocitele B sunt implicate în răspunsurile imune specifice
D. există limfocite B şi T cu memorie
E. sunt 2 tipuri de plachete sanguine
383. Plasma sangvină nu conţine:
A. aglutinogenul A
B. albumine
C. trombocite
D. globuline
E. fibrinogen
384. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre activitatea cardiacă:
A. rolul fundamental al inimii este acela de a pompa sânge
B. musculatura cardiacă este alcătuită din două tipuri de celule musculare
C. manifestările acustice ce însoţesc ciclul cardiac sunt reprezentate pe electrocardiogramă
D. sistola atrială durează 0,10 secunde
E. în diastola generală atriile şi ventriculele se relaxează
385. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre automatismul inimii:
A. este proprietatea miocardului de a propaga excitaţia la toate fibrele sale
B. scoasă din corp, inima continuă să bată
C. inima bate în mod normal în ritm sinusal
D. nodulul atrioventricular funcţionează discontinuu şi în paralel cu nodulul sino-atrial
E. căldura încetineşte ritmul inimii
386. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre circulaţia venoasă:
A. masajul pulsatil efectuat de artere asupra venelor omonime are efect favorabil asupra întoarcerii
venoase
B. volumul venos este de trei ori mai mic decât cel arterial
C. pereţii venelor conţin cantităţi mici de ţesut elastic şi ţesut muscular neted
D. venele membrelor inferioare prezintă valve
E. presa abdominală este accentuată în expiraţie
387. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la limfocitele B şi T sunt adevărate:
A. limfocitele B sunt implicate în imunitatea umorală
B. limfocitele T sunt implicate în imunitatea celulară
C. limfocitele B sunt implicate în imunitatea celulară
D. mediază răspunsurile imune nespecifice
E. sunt 2 tipuri de leucocite
234
388. Plasma sangvină conţine:
A. 90% apă
B. 10% substanţe organice
C. 1% substanţe anorganice
D. 9% substanţe anorganice
E. 9% apă
389. Selectaţi afirmaţiile false despre grupele sanguine:
A. în practica medicală curentă, cele mai importante sisteme imunologice sanguine sunt sistemul
OAB şi sistemul Rh (D)
B. aglutinina α este omoloaga aglutinogenului B
C. în plasmă, aglutininele sunt compuşi cu rol de anticorpi
D. cele mai importante aglutinogene întâlnite la om sunt aglutinogenul zero (0), A, B şi D
E. aglutinina β este omoloaga aglutinogenului A
390. Selectaţi afirmaţiile false despre grupele sanguine:
A. grupa A (II) are aglutinogenul A şi aglutinina α
B. grupa AB (IV) are aglutininele A, B
C. grupa O (I) are aglutininele α, β
D. grupa B (III) are aglutinogenul B şi aglutinina α
E. grupa A (II) are aglutinogenul B şi aglutinina α
391. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre sistemul 0AB:
A. întâlnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloagă duce la un conflict imun antigen- anticorp
B. pot exista indivizi posesori de aglutinogen A şi aglutinine α
C. cunoaşterea apartenenţei la una din grupele sanguine are mare importanţă în cazul transfuziilor
de sânge
D. grupa 0 poate dona la toate grupele (donator universal)
E. grupa AB poate primi de la toate grupele (primitor universal)
392. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre sistemul Rh:
A. toţi indivizii posesori de antigen D sunt consideraţi Rh negativ
B. 15 % din populaţia globului nu posedă aglutinogenul D
C. în mod natural, nu există aglutinine omoloage anti Rh
D. gena care codifică sinteza aglutinogenului D are caracter dominant
E. în condiţii fiziologice, hematiile Rh pozitive ale fătului pot traversa placenta şi ajunge în
circulaţia mamei cu Rh negativ
393. Aglutininele omoloage anti Rh se pot genera:
A. în mod natural
B. prin transfuzii repetate de sânge Rh pozitiv la persoane Rh pozitiv
C. prin transfuzii repetate de sânge Rh pozitiv la persoane Rh negativ
D. prin sarcină cu făt Rh pozitiv şi mamă Rh negativ
E. prin sarcină cu făt Rh negativ şi mamă Rh pozitiv
394. Selectaţi afirmaţiile adevărate despre hemostaza fiziologică:
A. timpul vasculo-plachetar începe cu aderarea trombocitelor la nivelul plăgii
B. primul timp este cel plasmatic (hemostaza primară)
C. timpul plasmatic are ca rezultat transformarea fibrinogenului plasmatic solubil în fibrină
insolubilă
D. în ochiurile reţelei de fibrină se fixează elementele figurate şi sângerarea se opreşte
E. reprezintă totalitatea mecanismelor care intervin în oprirea sângerării la nivelul vaselor mici
235
395. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la coagularea sângelui sunt adevărate:
A. în faza întâi, formarea tromboplastinei durează 4-8 secunde
B. în faza a doua, tromboplastina transformă protrombina în trombină
C. în faza a doua, formarea trombinei durează 10 minute
D. în faza a treia, formarea fibrinei durează 1-2 sec
E. în faza a treia, în ochiurile reţelei de fibrină se fixează elementele figurate şi sângerarea se
opreşte
396. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la funcţiile sângelui:
A. sunt reprezentate de funcţiile componentelor sale
B. sângele reprezintă circa 8% din greutatea corporală
C. are rol de îndepărtare şi transport spre locurile de excreţie a substanţelor toxice, neutilizabile sau
în exces
D. participă la termoreglare
E. îndeplineşte rolul de sistem de integrare şi coordonare umorală prin hormonii,mediatorii chimici
şi cataboliţii pe care îi vehiculează
397. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. boala coronariană ischemică se datorează scăderii debitului sangvin la nivelul circulaţiei
coronariene
B. leucemiile sunt neoplazii ale ţesutului adipos
C. anemiile se definesc prin creşterea cantităţii de hemoglobină
D. pentru a preveni procesul de ateroscleroză sunt necesare o alimentaţie echilibrată precum şi
evitarea sedentarismului
E. cele mai frecvente cauze ale leucemiilor sunt cele traumatice
398. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false:
A. anemia megaloblastică se caracterizează prin producerea unor hematii mai mici decât normal
B. consecinţele hemoragiilor sunt în funcţie de cantitatea pierdută sau de ţesutul lezat
C. ocluzia coronariană acută se mai numeşte infarct de miocard
D. ateroscleroza presupune depunerea progresivă a unor mari cantităţi de colesterol sub endoteliul
arterial
E. în cazul unor hemoragii mici şi repetate, conţinutul în hemoglobină al hematiilor creşte
399. Care dintre următoarele afirmaţii despre ciclul cardiac sunt false:
A. un ciclu cardiac este format din 2 sistole şi o diastolă
B. sistola ventriculară se desfăşoară în 2 faze
C. în diastola generală atriile şi ventriculele se relaxează
D. sistola atrială iniţiază umplerea cu sânge a ventriculelor
E. diastola atrială are aceeaşi durată cu a sistolei ventriculare
400. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. înregistrarea grafică a pulsului se numeşte electrocardiogramă
B. prin palparea pulsului obţinem informaţii privind volumul sistolic, frecvenţa cardiacă şi ritmul
inimii
C. zgomotul I este produs şi de vibraţia miocardului la începutul sistolei ventriculare
D. zgomotul II este mai scurt, mai acut şi mai puţin intens
E. şocul apexian este o manifestare electrică ce însoţeşte ciclul cardiac
401. Sistemul de conducere al inimii este format din:
A. nodul sinoatrial
B. cordaje tendinoase
C. fasciculul His
236
D. fibrele Purkinje
E. nodul atrioventricular
402. În diastola ventriculară:
A. miocardul se relaxează determinând scăderea presiunii intracavitare
B. presiunea intracavitară creşte
C. are loc închiderea valvelor semilunare
D. datorită scăderii presiunii se deschid valvele atrio-ventriculare
E. începe umplerea ventriculelor cu sânge
403. Manifestările ce însoţesc ciclul cardiac sunt:
A. electrice, ce se înregistrează prin electrocardiogramă
B. termice, produse de depolarizarea miocardului
C. mecanice, reprezentate de şocul apexian şi pulsul arterial
D. acustice, reprezentate de zgomotele cardiace
E. chimice, produse de închiderea valvelor atrio-ventriculare
404. Artera iliacă internă:
A. are ramuri parietale pentru pereţii bazinului
B. irigă faţa anterioară a gambei
C. are ramuri viscerale pentru organele din bazin
D. se împarte în arterele tibiale anterioară şi posterioară
E. are ramuri viscerale pentru organele genitale
405. Sistemul venos al circulaţiei mari este reprezentat de:
A. patru vene pulmonare
B. vena cavă superioară
C. vena cavă inferioară
D. vena pulmonară superioară
E. venele pulmonare superioară şi inferioară
406. Vena cavă superioară:
A. strânge sângele de la ficat şi suprarenale
B. strânge şi sângele venos de la creier, cap şi gât
C. se formează prin unirea venelor iliace comune
D. se întinde de-a lungul coloanei vertebrale
E. se formează prin fuzionarea venelor brahiocefalice stângă şi dreaptă
407. Artera poplitee:
A. are ramuri parietale şi viscerale
B. se află în fosa poplitee de pe faţa posterioară a genunchiului
C. se împarte în trunchiul celiac şi arterele renale
D. se împarte în două artere tibiale
E. are drept ramuri arterele iliace comune
408. Trunchiul celiac se împarte în următoarele ramuri:
A. iliacă stângă
B. splenică
C. iliacă dreaptă
D. gastrică stângă
E. hepatică
409. Vena portă:
A. este o venă aparte a marii circulaţii
237
B. strânge sângele venos de la cap
C. transportă spre ficat substanţele nutritive în urma absorbţiei intestinale
D. strânge sângele venos de la membrele superioare
E. se formează din unirea venelor mezenterică superioară, splenică şi mezenterică inferioară
410. Sistemul aortic:
A. începe din auriculul drept
B. este format din artera aortă şi ramurile ei
C. începe din ventriculul drept
D. începe din ventriculul stâng
E. irigă toate ţesuturile şi organele corpului
411. Aorta descendentă este subîmpărţită în:
A. toracală
B. coronară
C. abdominală
D. trunchi brahiocefalic
E. carotidă comună
412. Din arcul aortic se desprind:
A. trunchiul celiac
B. arterele iliace comune
C. artera carotidă comună stângă
D. trunchiul brahiocefalic
E. artera subclaviculară stângă
413. Vena cavă inferioară adună sângele venos de la:
A. rinichi
B. pereţii şi viscerele din bazin
C. ficat
D. suprarenale
E. bronhii şi pericard
414. Ramurile viscerale ale aortei descendente abdominale sunt:
A. artera iliacă comună
B. trunchiul celiac
C. artera mezenterică superioară
D. arterele renale dreaptă şi stângă
E. artera poplitee
415. Venele subclaviculare adună prin sistemul azygos sângele de la:
A. diafragmă
B. pericard
C. bronhii
D. spaţii intercostale
E. ficat
416. Trunchiul brahiocefalic se împarte în arterele:
A. subclaviculară dreaptă
B. mezenterică superioară
C. carotidă comună dreaptă
D. splenică şi gastrică
E. hepatice şi renale
238
417. Artera carotidă externă irigă:
A. viscerele feţei
B. regiunea occipitală
C. creierul şi ochiul
D. regiunea temporală
E. gâtul
418. Artera mezenterică superioară vascularizează:
A. partea stângă a colonului transvers
B. colonul descendent şi sigmoid
C. partea dreaptă a colonului transvers
D. jejuno - ileonul
E. cecul şi colonul ascendent
419. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la venele superficiale subcutanate:
A. se varsă în venele profunde
B. nu însoţesc arterele
C. se văd cu ochiul liber prin transparenţă
D. poartă aceeaşi denumire cu arterele
E. la nivelul lor se fac injecţii intravenoase
420. Trunchiul celiac vascularizează:
A. ficatul şi splina
B. creierul şi ochiul
C. stomacul şi duodenul
D. gâtul şi tiroida
E. pancreasul
421. Din arterele subclaviculare se desprind următoarele artere:
A. vertebrală, care intră în craniu
B. carotidă comună
C. intercostale anterioare
D. toracică internă
E. pericardice şi esofagiene
422. Membrana hematiilor are în structura ei:
A. anticorpi
B. antigene
C. numeroase tipuri de macromolecule
D. aglutinogenele A şi B
E. aglutininele α şi β
423. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la antigenul Rh sau D sunt adevărate:
A. nu se întâlneşte la toţi indivizii globului
B. în mod natural nu are aglutinine omoloage anti Rh
C. se întâlneşte la 15% din populaţia globului
D. posesorii de antigen D se numesc Rh-pozitiv
E. se întâlneşte la 85% din populaţia globului
424. Creșterea K+ plasmatic determină asupra contractilității inimii
A. scăderea excitabilității miocardice
B. inima se poate opri în diastolă
C. inima se poate opri în sistolă
D. crește forța de contracție a miocardului
239
E. tahicardie
425. Hiponatremia induce asupra contractilității inimii următoarele:
A. inimă hipoexcitabilă
B. stop cardiac
C. tahicardie
D. crește debitul cardiac
E. crește forța de contracție a miocardului
426. Miocitul are următoarele caracteristici:
A. este o celulă musculară specializată striată
B. cu un diametru de aproximativ 25 µ
C. cu o lungime de aprox. 10 µ
D. are o lungime de aprox. 100 µ
E. este compusă din fascicule de miofibrile ce conțin miofilamente
427. Sistemul excitoconductor(SEC)este reprezentat de:
A. nodul sinoatrial
B. rețeaua Purkinje
C. ansa Henle
D. căile internodale
E. fasciculul HIS și ramurile sale
428. Presiunea normală în AD(atriul drept) depinde de:
A. volumul de sânge din circulația pulmonară
B. volumul de sânge din atriu
C. complianța atriului
D. debitul cardiac
E. frecvența cardiacă
429. Care dintre afirmațiile următoare despre vene și venule sunt false:
A. sunt vase de rezistență
B. asigură întoarcerea venoasă
C. sunt vase de capacitanță
D. colectează sângele din capilare și îl transportă la inimă
E. conțin cea mai mare parte din volumul sanguin(aprox. 75%) la o presiune crescută.
430. Care dintre următoarele afirmații despre capilare sunt false:
A. prezintă un strat endotelial și un strat subțire de musculatură netedă
B. își modifică activ diametrul sub acțiunea SNVS și SNVP
C. sunt considerate vase de schimb
D. conțin aproximativ 5% din volumul sanguin
E. datorită grosimii scăzute de 10 µ favorizează schimburile dintre sânge și țesuturi
431. Care dintre următoarele valve prezintă 3 cuspe:
A. aortică
B. mitrală
C. tricuspidă
D. pulmonară
E. sigmoidiene
432. Valvele cardiace pot prezenta următoarele disfuncții:
A. calcificarea
B. hipertrofia
240
C. insuficiența
D. tahicardia
E. stenoza
433. Mecanismele prin care se realizează oprirea sângerării, atunci când este lezat un vas
sanguin, sunt:
A. vasoconstricția inițială
B. agregarea plachetelor sanguine
C. activarea factorilor plasmatici ai homeostaziei
D. activarea factorilor coagulării prin mecanism extrinsec
E. hemoragia induce apariția anemiei
434. Factorii implicați în hemostază sunt următorii, cu excepția:
A. peretele vascular
B. timpul de coagulare
C. plachetele sanguine
D. timpul Howel
E. factorii plasmatici ai coagulării
435. Factorii implicați în hemostaza primară sunt următorii, cu excepția:
A. timpul de sângerare
B. activarea factorilor coagulării prin mecanism intrinsec
C. activarea factorilor coagulării prin mecanism extrinsec
D. trombocitele
E. peretele vascular
436. Calea extrinsecă a coagulării implică următorii factori, cu excepția:
A. XII
B. VII
C. XI
D. IX
E. VIII
437. Care dintre următoarele afirmații referitoare la activarea factorilor coagulării pe cale
intrinsecă, sunt adevărate:
A. este declanșată de expunerea plasmei la suprafețe străine, încărcate negativ
B. presupune intervenția sistemului kininelor
C. se activează în cascadă factorii XII, XI, IX
D. se generează complexul activator intrinsec al factorului X
E. se activează factorul VII în prezența tromboplastinei
438. Care dintre următoarele afirmații referitoare la activarea coagulării prin mecanism
extrinsec, sunt false:
A. este declanșată de expunerea plasmei la suprafețe străine, încărcate negativ
B. este declanșată de eliberarea factorului III din țesuturile distruse
C. se activează în cascadă factorii XII, XI, IX
D. se generează complexul activator intrinsec al factorului X
E. se activează factorul VII în prezența tromboplastinei
439. Care dintre următorii factori ai coagulării sunt dependenți de vitamina K:
A. II
B. VII
C. IX
D. X
241
E. XII
440. Care dintre următoarele afirmații referitoare la mecanismul de autoreglare (mecanism
miogen) sunt adevărate:
A. scăderea presiunii sanguine induce vasodilatație arteriolară pentru a menține constant fluxul
sanguin
B. scăderea presiunii sanguine induce vasoconstricție arteriolară pentru a menține constant fluxul
sanguin
C. creșterea presiunii sanguine induce vasoconstricție arteriolară și menține constant fluxul
sanguin
D. creșterea presiunii sanguine induce vasodilatație arteriolară și menține constant fluxul sanguin
E. creșterea presiunii sanguine nu modifică calibrul vascular, acesta fiind un mecanism local de
adaptare
441. Creșterea presiunii sanguine, în cadrul mecanismului miogen de reglare, induce :
A. deschiderea canalelor de Ca++
B. vasoconstricție
C. creșterea concentrației intracelulare a Ca++
D. vasodilatație
E. creșterea concentrației de K+ intracelular
442. Procesul de autoreglare a circulației este prezent în următoarele organe cu excepția:
A. creier
B. rinichi
C. inimă
D. plamân
E. splină
443. Substanțele vasodilatatoare produse de endoteliu sunt următoarele cu excepția:
A. prostaciclina
B. PGI2
C. NO
D. endotelina
E. tromboxanul A2
444. Monoxidul de azot:
A. derivă din L-arginină
B. relaxează fibrele musculare netede
C. produce vasodilatație locală
D. produce vasoconstricție locală
E. derivă din acidul arahidonic
445. Scăderea pO2 sanguin determină :
A. vasoconstricție locală
B. creșterea sintezei de NO
C. creșterea fluxului sanguin local
D. vasodilatație locală
E. inhibă PGI2 sintetaza
446. Care dintre următorii stimuli chimici și mecanici induc sinteza de monoxid de azot la
nivelul endoteliului:
A. acetilcolina
242
B. shear stress
C. substanța P
D. histamina
E. endotelina
447. Care dintre următorii stimuli chimici și mecanici induc sinteza de monoxid de azot la
nivelul endoteliului:
A. serotonina
B. shear stress
C. bradikinina
D. ATP
E. endotelina
448. Endotelina este implicată în patogenia:
A. hipertensiunii arteriale
B. aterosclerozei
C. cardiopatiei ischemice
D. insuficienței renale
E. hipotensiunii arteriale
449. Care dintre următoarele afirmații despre PGI2 sunt false:
A. derivă din acidul arahidonic pe calea lipooxigenazei
B. sinteza sa este stimulată de „shear stress”
C. creşterea vâscozităţii sângelui stimulează sinteza PGI2
D. determină vasodilatație locală
E. stimulează secreția de endotelină
450. Prostaciclina are următoarele roluri:
A. vasodilatație locală
B. relaxarea fibrelor musculare netede arteriolare
C. scade aderarea trombocitară
D. antiagregant plachetar
E. stimulează ciclooxigenaza
451. Care dintre următoarele afirmații despre endotelină sunt false?
A. are efect opus angiotensinei II
B. eliberarea ei crește la expunerea organismului la temperatură crescută
C. este implicată în patogenia hipotensiunii arteriale
D. este vasoconstrictor cu efect mai puternic decât al neuropeptidului Y
E. este implicată și în patogenia insuficienței renale
452. EDCF( factorul constrictor derivat din endoteliu) nu este :
A. produs de macrofage
B. vasodilatator
C. produs de endoteliu
D. implicat în patogenia aterosclerozei
E. cu efect asemănător NO
453. Care dintre următoarele afirmații referitoare la EDCF sunt adevărate:
A. eliberarea EDCF crește la frig
B. are efect asemănător angiotensinei II
C. scade TA
D. nu este produs de endoteliu
243
E. este sintetizat din acidul arahidonic
454. Tromboxanul A2:
A. derivă din acidul arahidonic sub acțiunea ciclooxigenazei
B. favorizează formarea cheagurilor de sânge
C. derivă din acidul arahidonic sub acțiunea lipooxigenazei
D. este vasoconstrictor
E. favorizează agregarea trombocitelor
455. Hipoxia locală induce vasodilatație prin următoarele mecanisme:
A. direct
B. prin metaboliții: adenozină, acid lactic
C. prin metaboliții: histamină, endotelină
D. prin metaboliții: acetilcolină,ATP
E. sinteza TxA2 (tromboxanului A2 ) pe calea ciclooxigenazei
456. Care dintre afirmațiile de mai jos referitoare la adenozină, sunt adevărate:
A. acționează pe receptori specifici - purinergici localizați pe fibrele musculare netede din peretele
vascular
B. induce vasodilatație
C. crește fluxul sanguin local
D. crește aportul de O2
E. acționează pe receptorii muscarinici vasculari
457. Care dintre următorii, sunt factori metabolici vasodilatatori locali, de scurtă durată:
A. creșterea producției tisulare de acid lactic
B. creșterea producției tisulare de H+
C. creșterea concentrației de K+ și fosfat anorganic
D. scăderea producției tisulare de CO2 și scăderea pO2
E. creșterea producției de TxA2 din acidul arahidonic
458. Noradrenalina:
A. acționează pe receptorii α– adrenergici vasculari determinând vasoconstricție
B. acționează pe receptorii β – adrenergici vasculari determinând vasoconstricție
C. scade rezistența vasculară periferică
D. pe receptorii β1 – adrenergici miocardici induce efect inotrop negativ
E. crește debitul cardiac prin acțiune pe receptorii β1– adrenergici miocardici
459. Adrenalina:
A. crește rata metabolismului cardiac
B. acționează pe receptorii β2 adrenergici determinând vasodilatație în teritoriul coronarian
C. acționează pe receptorii β2 adrenergici determinând vasodilatație în teritoriul cerebral
D. determină vasoconstricție pe β2 receptorii adrenergici miocardici
E. determină vasoconstricție pe β2 receptorii adrenergici din teritoriul cerebral
460. Dopamina:
A. acționează pe receptorii α– adrenergici vasculari și produce vasoconstricție
B. are efect inotrop pozitiv pe receptorii β1 miocardici
C. are efect cronotrop pozitiv pe receptorii β1 miocardici
D. este precursorul noradrenalinei
E. ca și neuropeptidul Y are efect vasodilatator
244
461. Factorii care stimulează eliberarea de renină sunt:
A. hipotensiunea arterială
B. hipertensiunea arterială
C. hipovolemia
D. hiponatremia
E. hipernatremia
462. Vasopresina:
A. menține osmolaritatea
B. menține volemia
C. reglează eliminările de apă la nivel renal
D. este produsă de hipofiza posterioară
E. are efect vasoconstrictor doar la doze mari
463. Aldosteronul:
A. este secretat de corticosuprarenală
B. este secretat de medulosuprarenală
C. este mineralocorticoid
D. este glucocorticoid
E. nu are efect direct asupra tonusului vascular
464. Factori vasodilatatori locali sunt:
A. creșterea H+
B. creșterea pCO2
C. scăderea pO2
D. adenozina
E. TxA2
465. Substanțe vasodilatatoare sunt:
A. acetilcolina
B. endotelina
C. prostaglandine
D. TxA2
E. NO
466. Peptidul atrial natriuretic se eliberează în următoarele situații:
A. creșterea volemiei
B. hipernatremie
C. hiponatremie
D. hipovolemie
E. scăderea frecvenței cardiace
467. Care dintre următoarele afirmații despre etapele eritropoiezei sunt adevărate:
A. proeritroblastul este celula cap de serie a seriei roșii
B. eritroblastul bazofil nu are receptori pentru eritropoietină
C. eritroblastul bazofil sintetizează Hb și enzime
D. eritroblastul oxifil evoluează spre reticulocit
E. eritroblastul oxifil are o capacitate crescută de proliferare
468. Reticulocitele:
A. sunt celule nucleate
B. prezintă resturi de ribozomi și mitocondrii în citoplasmă
C. nu au capacitate de proliferare
245
D. au valoare normală în sânge 5-15 %
E. nu sintetizează Hb și enzime
469. Eritrocitul matur:
A. nu are capacitate de proliferare
B. este o celulă anucleată, cu ribozomi pentru sinteza Hb
C. mitocondriile din citoplasmă asigură necesarul de energie pentru fixarea oxigenului pe Hb
D. sintetizează Hb și enzime
E. are o durată de viață de 100-120 zile
470. Anemia microcitară apare în următoarele situații, cu excepția:
A. deficitul de fier
B. deficitul de vitamina E
C. posthemoragic
D. deficitul de vitamina B12
E. deficitul de acid folic
471. Proprietățile granulocitelor sunt următoarele, cu excepția:
A. mobilitatea
B. marginația
C. aderența
D. agregarea
E. plasticitatea
472. Fagocitoza cuprinde următoarele etape:
A. opsonizarea
B. formarea fagolizozomului
C. bactericidia
D. diapedeza bacteriei în fagozom
E. chemotaxia bazofilelor
473. Macrofagele produc:
A. histamină
B. IL-1
C. TNF
D. mediatori pro-inflamatori
E. arylsulfataza B
474. Insuficiența cardiacă :
A. este un sindrom clinic caracterizat prin semne de stază venoasă
B. se caracterizează în general prin scăderea debitului cardiac
C. apare prin deprimarea funcției de pompă, în condițiile unei umpleri diastolice corespunzătoare,
când tonusul vascular și volemia sunt scăzute
D. se instalează uneori ca urmare a suprasolicitărilor extracardiace
E. poate fi acută sau cronică după ritmul instalării
475. Postsarcina:
A. reprezintă suma forțelor care se opun ejecției sângelui în artere
B. nu depinde de TA
C. depinde de rezistența vasculară periferică
D. depinde de vâscozitatea sângelui
E. depinde de întoarcerea venoasă
246
476. Cauzele de scădere primară și globală a contractilității miocardului sunt:
A. miocardită reumatismală
B. cardiopatia ischemică
C. miocarditele infecțioase
D. cardiomiopatiile primitive sau idiopatice
E. tulburările de ritm cardiac
477. Sindroamele hiperkinetice se caracterizează prin :
A. tahicardie
B. creșterea debitului cardiac de repaus
C. creșterea vitezei de circulație a sângelui
D. stază venoasă
E. anemie severă
478. Care dintre următoarele afirmații referitoare la vitamina B12 sunt adevărate:
A. principala sursă de vit B12 sunt alimentele de origine animală
B. absorbția vit B12 nu este condiționată de prezența factorului intrinsec
C. factorul CASTLE (glicoproteină sintetizată de celulele parietale gastrice) nu fixează vit B12 la
nivelul stomacului
D. vit B12 se numește și transcobalamină
E. ciancobalamina se leagă de transcobalamina II și trece din ileonul terminal în circulația
sanguină
479. Insuficiența cardiacă globală prezintă:
A. stază venoasă sistemică
B. edeme periferice
C. dispnee produsă prin stază pulmonară
D. dispnee produsă prin stază cardiacă
E. edeme produse în primul rând prin retenție hidrosalină renală indusă de hipoperfuzie
480. Anemia Biermer:
A. este macrocitară normocromă
B. este megalocitară hipercromă
C. este o anemie prin deficit primar de vitamină B12
D. imunologic prezintă autoanticorpi anticelule parietale ce duc la atrofia glandelor și aclorhidrie
E. se asociază frecvent și cu deficitul primar de acid folic
481. Anemia feriprivă :
A. are drept cauză sângerările cronice mici și repetate
B. apare în tumorile digestive
C. nu apare la pacienții cu hematurie repetată
D. nu apare la pacienții cu hemoptizii repetate
E. este o anemie microcitară hipocromă cu sideremie scăzută și saturarea transferinei crescută
482. Sferocitoza ereditară :
A. apare prin exces de spectrină
B. se caracterizează prin scăderea plasticității hematiilor
C. este o anemie microcitară hipocromă deoarece eritrocitele sunt ca niște mici sfere
D. este o anemie normocromă normocitară
E. se asociază cu hemoliză cronică care produce splenomegalie
483. β Talasemia :
A. heterozigotă reprezintă o formă de anemie minoră
247
B. prezintă electroforetic o scădere a HbA2 deoarece este afectat lanțul β al globinei
C. forma homozigotă se numește și boala Cooley
D. se caracterizează prin creșteri compensatorii de HbA2 și HbF
E. se caracterizează prin prezența în hematii a lanțurilor α în exces care precipită și formează copii
HEINZ
484. β Talasemia :
A. se caracterizează prin semne de hiperhemoliză
B. este o hemoglobinoză caracterizată printr-un deficit cantitativ de sinteză a lanțurilor β ale
globinei
C. este o anemie normocitară normocromă
D. este o hemoglobinoză caracterizată printr-un deficit calitativ de sinteză a lanțurilor β ale
globinei
E. forma majoră evoluează cu hemocromatoză, complicație apărută prin acumularea fierului în
organe și țesuturi
485. Anemia posthemoragică acută :
A. apare prin pierdere de sânge, unică și importantă
B. în primele momente se caracterizează prin hemoconcentrație și mobilizarea sângelui din
depozite
C. apare prin sângerări mici și repetate
D. prezintă hipovolemie
E. se caracterizează în primele ore de trombocitoză și leucocitoză
486. Care dintre următoarele afirmații referitoare la mecanismele fiziopatologice din anemia
posthemoragică acută sunt adevărate:
A. la câteva ore de la hemoragie apare hemodiluția
B. posthemoragic scăderea presiunii hidrostatice capilare atrage apa din interstițiu
C. scade eliberarea de ADH
D. se activează sistemul renină-angiotensină-aldosteron
E. este o anemie normocitară hipocromă datorită hemodiluției
487. Care dintre următoarele afirmații referitoare la mecanismele fiziopatologice din anemia
posthemoragică acută sunt adevărate:
A. anemia apare prin hemodiluție
B. este o anemie normocitară normocromă
C. hipoxia tisulară inhibă secreția de eritropoietină
D. la 3-4 zile posthemoragic avem reticulocitoză
E. hemodiluția se explică prin fuga apei în interstițiu
488. Poliglobuliile:
A. pot fi microcitare, normocitare și macrocitare
B. se caracterizează prin creșterea Hb
C. se caracterizează prin creșterea Ht
D. se caracterizează prin creșterea numărului de eritrocite
E. pot fi normocrome sau hipocrome
489. Insuficiența cardiacă dreaptă prezintă:
A. stază venoasă sistemică
B. edeme periferice
C. dispnee produsă prin stază pulmonară
D. dispnee produsă prin stază cardiacă
E. edeme produse în primul rând prin retenție hidrosalină renală indusă de hipoperfuzie
248
490. Postsarcina:
A. depinde de cantitatea de sânge din aortă și arterele mari
B. depinde de suprafața de secțiune a valvelor aortice și pulmonare
C. nu depinde de rezistența vasculară periferică
D. nu depinde de vâscozitatea sângelui
E. depinde de întoarcerea venoasă
491. Eritrocitul matur nu prezintă următoarele elemente:
A. mitocondrii
B. enzime
C. ribozomi
D. nucleu
E. cromatină
492. Referitor la eozinofile sunt adevărate afirmaţiile:
A. sunt granulocite
B. sunt agranulocite
C. sunt celule sferice cu nucleu bilobat
D. sun celule sferice anucleate
E. numărul lor creşte în stadiile tardive ale inflamaţiilor
493. Hemosiderina conţine:
A. feritină total degradată
B. feritină parţial degradată
C. fier greu mobilizabil
D. mioglobină
E. hemoglobină
494. Factorul intrinsec (Castle) este:
A. lipoproteină
B. glicoproteină
C. sintetizat de celulele parietale gastrice
D. sintetizat de celulele parietale duodenale
E. un factor intrinsec care condiţionează absorbţia vitaminei B12
495. Din cadrul inductorilor puternici care contribuie la activarea trombocitelor fac parte:
A. Adrenalina
B. Virusurile
C. Trombina
D. Tripsina
E. serotonina
496. Inductorii slabi care contribuie la activarea trombocitelor sunt:
A. Colagenul
B. complexele Ag-Ac
C. serotonina
D. tripsina
E. adrenalina
497. Trombocitele nu aderă la endoteliul intact deoarece:
A. nu sunt activate
B. structurile subendoteliale sunt expuse
C. capilarul endotelial formează o suprafaţă neudabilă
249
D. trombocitele sunt activate de tripsină
E. trombocitele sunt activate de serotonină
498. Factori plasmatici trombinosensibili sunt:
A. factorul I
B. factorul XII
C. factorul V
D. factorul VIII
E. factorul XIII
499. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la factorii II, VII, IX, X:
A. sunt factori activaţi de mici cantităţi de trombină
B. pot lega Ca2+
C. în lipsa vitaminei K sunt sintetizaţi în formă inactivă
D. acţiunea prelungită a trombinei produce inactivarea lor
E. sunt factori activaţi prin contactul cu structurile subendoteliale
500. Referitor la formarea trombului definitiv sunt adevărate afirmaţiile:
A. sub acţiunea factorului Stuart Power activat, protrombina se transformă în trombină
B. sub acţiunea factorului X activat, fibrinogenul se transformă în fibrină
C. sub acţiunea trombinei se activează factorul XIII
D. factorul XII stabilizează fibrina formată din fibrinogen
E. factorul XI se activează sub acţiunea factorului XII activat
501. Complexul protrombinazic este alcătuit din:
A. factorul XII activat
B. factorul X activat
C. Ca2+
D. factorul V activat
E. factori plachetari
502. Referitor la retracţia cheagului sunt adevărate afirmaţiile:
A. Este un proces în urma căruia se obţine cheagul lax
B. este un proces de scurtare a lungimii filamentelor de fibrină
C. este un proces prin care componentele sanguine din interiorul cheagului sunt expulzate
D. are loc sub acţiunea trombosteninei din trombocitele intacte conţinute de ochiurile reţelei
E. este un procesc în urma căruia se obţine un cheag de fibrină ferm, definitiv
503. Trombomodulina este un inhibitor fiziologic al coagulării care acţionează (direct şi
indirect) asupra:
A. trombinei
B. factorului XI activat
C. factorului V activat
D. factorului VIII activat
E. proteinei C
504. Inhibitori fiziologici ai coagulării sunt:
A. cofactorul II al heparinei
B. proteina S
C. antitrombinele
D. kinina
E. proconvertina
505. Următoarele afirmaţii referitoare la plasmină sunt adevărate, cu excepţia:
250
A. este o globulină sintetizată de ficat şi prezentă în plasmă
B. este o proteină bicatenară cu lanţuri peptidice inegale legate prin punţi disulfidice
C. are rol în degradarea fibrinei şi a unor factori procoagulanţi (V, VIII)
D. limitează extinderea trombusului de fibrină
E. este o serinprotează care activează plasminogenul circulant
506. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la 2-antiplasmina:
A. este o glicoproteină
B. are efect inhibitor asupra plasminei
C. are rol în absorbţia plasminogenului pe reţeaua de fibrină
D. activează plasminogenul circulant
E. determină desfacerea legăturii peptidice, inducând formarea plasminei
507. Cauzele coagulării intravasculare diseminate sunt:
A. factorii trombogeni
B. staza capilară
C. alterările endoteliului
D. fibrinoliza exagerată
E. efortul fizic
508. Referitor la dipiridamol sunt adevărate afirmaţiile:
A. este un anticoagulant
B. este un antiagregant plachetar
C. inhibă fosfodiesteraza şi astfel inhibă formarea trombusului alb plachetar
D. produce reducerea agregării plachetare prin modificări ale membranei celulare
E. inhibă ciclooxigenaza şi astfel scade producţia de tromboxani
509. Referitor la heparină sunt adevărate afirmaţiile:
A. activează trombina
B. inactivează factorul Xa
C. modifică conformaţia antitrombinei amplificând acţiunea sa
D. neutralizează factorul IXa, XIa şi XIIa
E. inhibă ciclul de regenerare al vitaminei K
510. Miocardul reprezintă:
A. muşchiul neted cardiac
B. muşchiul striat cardiac
C. stratul din peretele inimii cu grosimea cea mai mare
D. un strat muscular mai gros în atrii decât în ventricule
E. un strat muscular de 3-4 ori mai gros în ventriculul stâng decât în ventriculul drept
511. Valva mitrală reprezintă:
A. o valvă bicuspidă
B. o valvă tricuspidă
C. o valvă localizată între atriul drept şi ventriculul drept
D. o valvă localizată între atriul stâng şi ventriculul stâng
E. o valvă localizată între ventriculul stâng şi aortă
512. Funcţia dromotropă reprezintă o proprietate a inimii care:
A. defineşte frecvenţa cardiacă şi ritmicitatea lor
B. defineşte capacitatea de a conduce stimulii generaţi la nivel cardiac
C. defineşte capacitatea de a răspunde la stimuli printr-un potenţial de acţiune
D. aparţine numai celulelor sistemului excito-conducător cardiac
251
E. aparţine tuturor tipurilor de celule cardiace
513. Funcţia inotropă reprezintă o proprietate a inimii care:
A. defineşte capacitatea celulelor cardiace de a menţine un tonus contractil bazal
B. aparţine tuturor tipurilor de celule cardiace
C. defineşte capacitatea de a răspunde la stimuli printr-un potenţial de acţiune
D. aparţine fibrelor miocardice contractile atriale şi ventriculare
E. defineşte capacitatea de a răspunde la stimuli printr-o contracţie
514. Referitor la capilare sunt adevărate afirmaţiile:
A. sunt simple ducte cu pereţii formaţi dintr-un strat endotelial
B. îşi pot modifica în mod activ diametrul
C. prezintă o musculatură netedă redusă
D. sunt vase de schimb pentru substanţe nutritive, produşi de catabolism, apă
E. conţin aproximativ 20% din volumul sanguin circulant
515. Referitor la canalele de K+ din structura sarcolemei celulei cardiace sunt adevărate
afirmaţiile:
A. sunt deschise în faza de repolarizare
B. sunt deschise în faza de depolarizare
C. au rol principal în iniţierea mecanismului de contracţie
D. sunt menţinute mai mult deschise sub acţiunea acetilcolinei, inducând starea de hiperpolarizare
E. au rol principal în controlul nivelului excitabilităţii celulare şi în refacerea potenţialului de
repaus
516. Pompa Na+ / K
+ are rol în:
A. transportul activ secundar
B. restabilirea echilibrului ionic
C. pomparea a 3 ioni de Na+ în afară şi a 2 ioni de K
+ înăuntru pentru fiecare moleculă de ATP
D. pomparea a 2 ioni de Ca2+
în schimbul a 3 ioni de Na+ şi 2 ioni de K
+
E. pomparea a 2 ioni de Na+ în afară şi a 3 ioni de K
+ înăuntru pentru fiecare moleculă de ATP
517. Referitor la nexusuri sunt false afirmaţiile:
A. sunt formate din conexoni care conectează citosolul celulelor adiacente
B. formează arii de adeziune puternică între celule
C. determină funcţionarea inimii sub forma unui sinciţiu electric
D. formează regiuni cu rezistenţă electrică crescută
E. sunt invaginaţii ale sarcolemei care conduc potenţialul de acţiune în celulă
518. Principalele proteine reglatorii ale miocitului sunt:
A. miozina
B. actinina
C. tropomiozina
D. troponina
E. actina
519. Troponina are următoarele subunităţi:
A. troponina T care inhibă legarea miozinei pe actină
B. troponina C care înlătură inhibiţia dată de troponina T
C. troponina T care este ataşată de tropomiozină
D. troponina C care leagă Ca2+
în timpul cuplării excitaţie-contracţie
E. troponina I care inhibă legarea miozinei pe actină
252
520. Cel de-al doilea stadiu de hipertensiune arterială (hipertensiune arterială moderată) este
caracterizat de:
A. tensiune aterială sistolică de 100-109 mmHg
B. tensiune aterială sistolică de 160-179 mmHg
C. tensiune aterială diastolică de 140-159 mmHg
D. tensiune aterială diastolică de 100-109 mmHg
E. tensiune aterială diastolică sub 90 mmHg
521. Hipertensiunea arterială survine ca urmare a:
A. scăderii debitului cardiac
B. creşterii rezistenţei periferice totale
C. creşterii debitului cardiac
D. scăderii rezistenţei periferice totale
E. scăderii volumului de ejecţie
522. În hipertensiunea arterială dinamică:
A. tensiunea arterială diastolică creşte mai mult decăt tensiunea arterială sistolică
B. tensiunea arterială sistolică creşte mai mult decăt tensiunea arterială diastolică
C. creşte debitul cardiac
D. scade presiunea arterială
E. creşte rezistenţa periferică totală
523. Hipersecreţia patologică de aldosteron produce:
A. retenţia masivă de sodiu şi implicit de apă
B. eliminarea masivă de apă
C. creşterea volemiei
D. scăderea debitului cardiac
E. hipertensiune arterială hiperdinamică
524. Presiunea arterială reprezintă produsul dintre:
A. volumul de ejecţie
B. frecvenţa cardiacă
C. volumul telediastolic
D. rezistenţa periferică totală
E. travaliul cardiac
525. Vasoconstricţia periferică este o consecinţă a:
A. fenomenelor de autoreglare ce protejează capilarele de efectele creşterii presiunii arteriale ca
urmare a creşterii debitului cardiac
B. unei scăderi a concentraţiei plasmatice de angiotensină II
C. unei creşteri a activităţii parasimpatice
D. unei creşteri a concentraţiei plasmatice de angiotensină II
E. unei creşteri a concentraţiei plasmatice de aldosteron
526. Vasodilatatoare directe care acţionează prin inhibarea enzimei de conversie sunt:
A. nifedipină
B. fosinopril
C. losartan
D. enalapril
E. valsartan
527. Lichidul de diluţie folosit la numărătoarea eritrocitelor pe hemocitometru trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
A. să împiedice autoliza eritrocitelor
253
B. să coaguleze sângele
C. sâ conţină un fixator care să menţină forma eritrocitelor
D. să fie izotonic
E. să împiedice distrugerea leucocitelor
528. Policitemia relativă poate fi datorată:
A. deshidratării
B. unor boli pulmonare
C. hemoconcentraţiei
D. creşterii masei eritrocitare totale
E. reducerii volumului plasmatic
529. Policitemia absolută poate fi:
A. policitemie secundară
B. policitemie idiopatică
C. policitemie relativă
D. policitemie primară
E. policitemie datorată unor medicamente
530. Policitemia absolută, secundară producţiei aberante de eritropoietină, se poate datora:
A. sindromului Cushing
B. boli pulmonare
C. carcinom hepatic
D. rinichi polichistic
E. hemoglobine anormale
531. Referitor la reticulocite sunt adevărate afirmaţiile:
A. numărul lor oferă informaţii despre capacitatea medulară de a sintetiza monocite
B. sunt celule tinere care conţin în interiorul lor resturi de acizi nucleici, dispuse ca o reţea sau sub
formă fragmentară
C. dupa maturizare îşi menţin capacitatea de a sintetiza hemoglobină
D. se maturizează complet în circulaţia periferică în circa 1-2 zile după ce părăsesc măduva osoasă
E. după expulzarea nucleului rămân în măduvă până la 4 zile
532. Numărătoarea reticulocitelor este indicată în:
A. monitorizarea răspunsului la tratament cu substituţie de vitamina B12
B. diferenţierea anemiilor neregenerative de anemii regenerative
C. diferenţierea anemiilor normocrome de anemii hipercrome
D. evaluarea eritropoiezei după transplant medular
E. evaluarea eritropoiezei în cadrul tratamentului cu eritropoietină
533. Pentru determinarea aglutinogenului sunt necesare următoarele:
A. lamă de microscop sau tub de sticla de 12*100mm
B. seruri hemotest: 0, A, B
C. pipetă Potain
D. centrifugă
E. microscop optic
534. În cadrul testului de determinare a aglutinogenului, sângele care aparţine grupei B(III):
A. va aglutina cu serul 0
B. va aglutina cu serul A
C. va aglutina cu serul B
D. nu va aglutina cu serul B
254
E. nu va aglutina cu serul A
535. În cadrul testului de determinare a aglutinogenului, sângele care aparţine grupei A(II):
A. va aglutina cu serul A
B. va aglutina cu serul B
C. nu va aglutina cu serul 0 şi va aglutina cu serul B
D. va aglutina cu serul A şi nu va aglutina cu serul B
E. va aglutina cu serul 0
536. Persoanele care posedă grupa sanguină B(III) pot dona:
A. persoanelor care posedă grupa A(II)
B. persoanelor care posedă grupa 0(I)
C. persoanelor care posedă grupa B(III)
D. persoanelor care posedă grupa AB(IV) sau persoanelor care posedă grupa B(III)
E. persoanelor care posedă grupa A(II) sau persoanelor care posedă grupa AB(IV)
537. Referitor la hemoglobină sunt adevărate afirmaţiile:
A. este o lipoproteină
B. este alcătuită dintr-o globină şi o grupare prostetică –hemul
C. conţine fier trivalent
D. conţine gruparea prostetică – hemul care este o metaloporfirină
E. conţine fier bivalent
538. Hemoglobina se găseşte sub următoarele forme:
A. methemoglobină
B. oxihemoglobină
C. fosfohemoglobină
D. carboxihemoglobină
E. hemoglobină redusă
539. Hemoglobina, în prezenţa acidului clorhidric capătă următoarele modificări:
A. se transformă în clorhematină
B. capătă culoare violet
C. se transformă în clorhidrat de hematină
D. se transformă în hemoglobină redusă
E. capătă culoare brună
540. Pentru metoda macrohematocritului sunt necesare:
A. sânge arterial, recoltat pe anticoagulant
B. tuburi de hematocrit Wintrobe
C. centrifugă
D. sânge venos, recoltat pe anticoagulant
E. colorant: albastru brilliant de cresyl
541. Hematocritul este normal în:
A. policitemii
B. vărsături
C. hemoragii
D. după transfuzii cu sânge integral
E. hipertensiune arterială
542. Referitor la volumul eritrocitelor mediu sunt false afirmaţiile:
A. rezultatele se exprimă în mm3
B. identifică modificările dimensionale ale eritrocitelor
255
C. se calculează cu ajutorul raportului dintre hemoglobină şi numărul de eritrocite
D. scăderea sub valorile normale se numeşte hipocromie
E. creşterea peste valorile normale se numeşte macrocitoză
543. Materialele necesare pentru metoda Westergreen de determinare a vitezei de sedimentare
a hematiilor sunt:
A. eprubete de hemoliză
B. sânge arterial, recoltat pe anticoagulant
C. sânge venos, recoltat pe anticoagulant
D. hemosedimetrul Westergreen
E. tuburi Wintrobe
544. Pentru a îndepărta sursele posibile de eroare la determinarea VSH-ului, trebuie ţinut
seama de următoarele:
A. tubul trebuie să fie uscat şi fără urme de alcool
B. sângele va fi utilizat cât mai curând după recoltare
C. cantitatea de anticoagulant utilizată nu influenţează rezultatul determinării
D. determinarea va fi făcută în tubul înclinat cu 10 grade
E. tubul se agită la fiecare 5 minute după recoltare, până se citeşte rezultatul
545. VSH-ul crescut poate fi datorat următoarelor afecţiuni:
A. poliartrită reumatică
B. boli inflamatorii
C. policitemii
D. metastaze
E. scăderea imunoglobulinelor serice
546. Pentru stabilirea tipului de anemie sunt necesare următoarele teste:
A. puncţia medulară
B. saturaţia siderofilinei
C. numărul de reticulocite
D. numărul de leucocite
E. calcularea indicilor eritrocitari
547. Anemia implică scăderea:
A. volemiei
B. hematocritului
C. hemoglobinei
D. numărului de monocite
E. numărului de plachete
548. Anemia normocromă normocitară prezintă următoarele caracteristici:
A. VEM scăzut
B. HEM, CHEM normali
C. Este întâlnită în anemia feriprivă
D. Este întâlnită în anemia posthemoragică
E. Este întâlnită în anemia sideroblastică
549. Referitor la anemia macrocitară normocromă sunt adevărate afirmaţiile:
A. prezintă HEM, CHEM scăzuţi
B. este întâlnită în anemia Biermer
C. este întâlnită în anemia hemolitică
D. este întâlnită în sferocitoza ereditară
E. prezintă VEM crescut
256
550. Reticulocitoza apare în:
A. anemia aplastică
B. la 7-10 zile de la instituirea tratamentului cu vitamina C în anemiile Biermer
C. la 7-10 zile de la instituirea tratamentului cu fier în anemiile feriprive
D. anemiile hemolitice
E. la 7 zile de la episodul hemoragic acut
551. Frotiul medular se obţine prin:
A. puncţie costală
B. puncţie sternală
C. puncţie la nivelul crestei iliace posterioare
D. puncţie la nivelul diafizei tibiale
E. puncţie la nivelul pubisului
552. Realizarea frotiului medulare este indicată în:
A. confirmarea diagnosticului de anemie megaloblastică
B. suspiciunea unei infiltrări medulale cu celule neoplazice
C. pentru evidenţierea celuralităţii medulare
D. confirmarea diagnosticului de anemie hipercromă
E. pentru examinarea depozitelor medulare de fier din eritroblaşti şi macrofage
553. Anemia feriprivă se caracterizează prin:
A. saturaţia transferinei este crescută
B. frotiul de sânge periferic prezintă hipocromie şi microcitoză
C. sideremia este scăzută
D. capacitatea totală de legare a fierului este scăzută
E. frotiul de sânge periferic prezintă număr normal de leucocite şi trombocite
554. Anemia megaloblastică se caracterizează prin:
A. macrocitoză
B. nesegmentarea granulocitelor
C. leucocitoză
D. trombopenie
E. microcitoză
555. Anemia sideroblastică se caracterizează prin:
A. hipocromie
B. leucopenie
C. tromocitoză
D. hiperplazia seriei roşii cu anomalii de maturaţie
E. sideremie crescută
556. Anemia hemolitică se caracterizează prin:
A. creşterea bilirubinei totale
B. scăderea bilirubinei indirecte
C. creşterea sideremiei
D. scăderea urobilinogenului urinar
E. bilirubinuria este absentă
557. Identificaţi afirmaţiile false referitoare la capacitatea totală de legare a fierului:
A. reprezintă raportul dintre sideremie şi hematocrit
B. prezintă valori normale între 20-45%
C. prezintă valori normale între 240-350μg%
257
D. creşterea apare în anemii hemolitice
E. scăderea apare în anemia aplastică
558. Scăderea capacităţii totale de legare a fierului apare în:
A. anemia feriprivă
B. anemia aplastică
C. anemia hemolitică
D. ciroza hepatică
E. anemia pernicioasă
559. Referitor la determinarea duratei de viaţă a eritrocitelor sunt adevărate afirmaţiile:
A. se foloseşte testul Coombs
B. sângele se recoltează pe heparină
C. hematiile sunt marcate radioactiv
D. scade în anemiile hemolitice ereditare
E. în mod normal, eritrocitele au o durată de viaţă de 10-12 zile
560. Microcitoza se poate caracteriza prin:
A. hematii cu diametrul de 5 μ
B. hematii cu diametrul de 12 μ
C. hematii de dimensiuni diferite
D. apare în anemia feriprivă
E. apare în anemia megaloblastică
561. Inelele Cabot sunt incluziuni intraeritrocitare care:
A. sunt formaţiuni subţiri filamentoase
B. sunt granule mici rotunde
C. sunt dispuse la centrul sau la periferia hematiei
D. reprezintă agregate intraeritrocitare de hemoglobină denaturată oxidativ
E. apar în anemiile aplastice
562. Granulaţiile bazofile sunt incluziuni intraeritrocitare care:
A. sunt resturi de cromatină nucleară
B. sunt granule mici
C. sunt constituite din agregate ribozomale
D. sunt răspândite pe toată suprafaţa eritrocitului
E. apar în intoxicaţiile cu plumb
563. În formula Arneth deviată la dreapta:
A. neutrofilele sunt îmbătrânite
B. există neutrofilie prin creşterea producţiei medulare
C. predomină neutrofilele tinere segmentate şi nesegmentate
D. este întâlnită în anemia Biermer
E. tendinţa este de neutropenie
564. Neutrofilele segmentate prezintă următoarele caracteristici:
A. citoplasmă acidofilă
B. nucleu lobat (2-7) lobuli
C. nucleu bilobat în formă de desagă
D. granulaţii de culoare portocalie
E. nu conţin granulaţii
565. Leucemia limfatică cronică se caracterizează prin:
A. limfopenie
258
B. limfocitoză severă
C. creşterea numărului de granulocite
D. Prezintă pe frotiul de sânge periferic umbrele nucleare Gumprecht
E. Prezintă pe frotiul de sânge periferic formaţiuni nucleare întinse fără resturi de citoplasmă
566. Explorarea hemostazei primare se poate realiza prin următoarele teste:
A. trombelastograma
B. timpul de sângerare
C. testul fragilităţii capilare
D. studiul trombocitelor din punct de vedere cantitativ şi calitativ
E. timpul consumului de protrombină
567. Testele care explorează calea extrinsecă sunt:
A. timpul de sângerare
B. testul Rumpel Leed
C. timpul de protrombină
D. timpul Quick
E. timpul de cefalină
568. Timpul de sângerare depinde de:
A. starea peretelui vascular
B. numărul de eritrocite
C. calitatea plachetelor sanguine
D. factorul Willebrand
E. numărul de trombocite
569. Identificaţi afirmaţiile adevărate referitoare la numărarea de trombocite:
A. este necesară liza hematiilor cu o soluţie hemolizantă de EDTA Na2
B. constă în tratarea sângelui cu o soluţie hemolizantă care facilitează aglutinaea trombocitelor
C. este necesară pipeta Potain pentru eritrocite
D. nu este necesar microscopul optic
E. se recoltează sânge venos
570. Pentru determinarea timpului de sângerare se poate inciza:
A. lobul urechii
B. braţul
C. pulpa degetului
D. călcâiul
E. plica cotului
571. Etildiaminotetraaceticul formeaza o serie de saruri cu ionii: A. Sodiu
B. Calciu
C. Potasiu
D. Magneziu
E. Litiu
572. Dintre anticoagulanti se numara:
A. Amestecul de oxalati
B. Citratul de potasiu
C. Heparina
D. Etildiaminotetraacetic
E. Amstecul de citrati
259
573. Materialele necesare recoltarii sangelui sunt:
A. Seringa și ace de unica folosinta
B. Coagulant
C. Vata și alcool
D. Anticoagulant
E. Pipeta Potain
574. Volemia are urmatoarele caracteristici:
A. Reprezinta cantitatea totala de sange care ocupa toate compartimente aparatului
cardiovascular
B. Reprezinta volumul mediu de sange
C. Este egal atat la barbati cât și la femei
D. Variaza în conditii fiziologice în funcție de vârsta
E. Cuprinde volumul globular și volumul plasmatic
575. Plasma are urmatoarele caracteristici:
A. Este un lichid galbui
B. Deproteinizat
C. Are gust sarat
D. Are o densitate de 1027
E. Este un lichid rosu
576. Sangele :
A. Este un tesut fluid
B. Este o forma complexa de tesut conjunctiv
C. Este singurul tesut cojunctiv
D. Circula în interiorul sistemului cardiovascular
E. Are temperatura constanta de 39
577. Componentele sangelui sunt urmatoarele:
A. Globulele rosii( leucocitele)
B. Globulele albe(eritrocitele)
C. Plachetele(trombocitele)
D. Globulele albe(leucocitele)
E. Globulele rosii(eritrocitele)
578. Leucocitoza :
A. Cresterea numarului de leucocite peste 10000/mm3
B. Este intalnita în infectii acute cu streptococ, pneumococ sau meningococ
C. Apare în infectii bacteriene
D. Apare dupa tratamente cu sulfamide sau radiatii ionizante
E. Apare în infectii parazitare
579. Leucopenia :
A. Reprezinta scaderea numarului de leucocite sub 4000/ mm3
B. Apare în infectii parazitare
C. Fiziologic poate fi intalnita la batrani
D. Poate fi intalnita în infectii cu stafilococ și streptococ
E. Apare dupa tratamente cu radiatii ionizante
580. Reactia leucemoida :
A. Reprezinta cresterea masiva a numarului de leucocite peste 30000/ mm3
B. Este o leucemie falsa
C. O reactie beninga prin inhibarea maduvei osoase de catre toxinele bacteriene
D. Este un fenomen reversibil
E. Fosfataza este scazuta
260
581. Lichidul Heyem trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
A. Sa fie izotonic
B. Sa stimuleze aglutinarea
C. Sa impiedice autoliza
D. Sa nu contina fixator
E. Sa impiedice aglutinarea
582. Pentru hemograma sunt necesare urmatoarele materiale:
A. Pipeta Potain
B. Lichidul Turck
C. Lichidul de dilutie Heyem
D. Camera Burker-Turk
E. Hemocitometrul
583. Poliglobulia primara poate fi:
A. Vera
B. Fiziologica
C. Hipoxica
D. Familiala
E. Nefiziologica
584. Poliglobulia secundara poate fi:
A. Fiziologica
B. Hipoxica
C. Nefiziologica
D. Vera
E. Familiala
585. Poliglobulia secundara poate fi intalnita in:
A. Eritrocitoza de altitudine
B. Cord pulmonar acut
C. Hipertensiune pulmonara secundara
D. Sindromul Pickwick
E. Apneea de somn
586. Reticulocitoza:
A. Reprezinta numarul crescut de reculocite
B. Este intalnita în hipertensiune pulmonara primara
C. Apare în anemii hemolitice
D. Este indicator de eritropoieza regenerativa
E. Apare în apneea de somn
587. Reticulocitopenia :
A. Reprezinta numarul scazut de reticulocite
B. Apare în anemii hemolitice
C. Este intalnita mai ales în bolile hepatice
D. Apare în anemii nonregenerative
E. Apare în aplazia medulara
588. Anemia:
A. Reprezinta scaderea hemoglobinei sub 12 %
B. Reprezinta scaderea numarului de leucocite
C. Implica scaderea numarului de eritrocite
D. Implica scaderea hematocritului
E. Este definita prin scaderea hematocritului sub 12 %
589. Pentru stabilirea tipului de anemie sunt necesare urmatoarele teste:
A. Studiul frotiului de sange periferic
B. Calcularea indicilor eritrocitari
C. Numarul de trombocite
D. Determinarea sideremiei
E. Saturatia sideremiei
261
590. Sunt anemii microcitare hipocrome:
A. Anemia feripriva
B. Anemia posthemoragica
C. Talasemiile
D. Anemia sideropenica
E. Anemia hemolitica
591. Sunt anemii normocrome normocitare:
A. Anemia sideropenica
B. Anemia posthemoragica
C. Anemia sideroblastica
D. Anemia hemolitica
E. Anemia feripriva
592. Caracteristicile anemiei microcitare hipocrome sunt:
A. VEM scazut
B. HEM crescut
C. CHEM scazut
D. VEM crescut
E. HEM normal
593. Caracteristicile anemiei normocroma normocitara sunt:
A. VEM crescut
B. CHEM normal
C. HEM scazut
D. VEM normal
E. CHEM crescut
594. Caracteristicile anemiei macrocitara normocroma sunt:
A. VEM crescut
B. HEM scazut
C. CHEM normal
D. HEM crescut
E. VEM scazut
595. Anemia Biermer:
A. Este o anemie cu deficit de vit. B12 și acid folic
B. Are antifactor extrinsec prezent
C. Are anticorpi anticelula parietala
D. Este secundara
E. Este autoimuna
596. Anemia ParaBiermer:
A. Este o anemie cu deficit de vit. B12 și acid folic
B. Este primara
C. Este secundara bolii rezectie ileala
D. Este secundara bolii Crohn
E. Este autoimuna
597. Reticulocitoza apare in:
A. Anemia feripriva
B. Anemia aplastica
C. Anemiile hemolitice
D. Anemia mieloftizica
E. Anemia Biermer
598. Scaderea numarului de reticulocite apare in:
262
A. Anemia posthemoragica
B. Anemiile hemolitice
C. Anemia aplastica
D. Anemia Biermer
E. Anemia mieloftizica
599. Determinarea bilirubinei se efectueaza în anemiile hemolitice unde se intalnesc:
A. Scaderea bilirubinei indirecte
B. Cresterea urobilinogenului urinar
C. Prezenta bilirubinemiei
D. Cresterea bilirubinei indirect
E. Absenta bilirubinemiei
600. Despe hemostaza sunt adevarate urmatoarele :
A. Este un mecaniscm complex care asigura oprirea efectiva a unei hemoragii
B. Oprirea este asigurata prin interactiunea factorilor vasculari, leucocitari și eritrocitari
C. Factorii vasculari și leucocitari realizeaza hemostaza primara
D. Este de doua tipuri(primara și secundara)
E. Factorii plasmatici realizeaza hemostaza secundara
601. Factorii sanguini ai coagularii sunt următorii:
A. Fibrina
B. Protrombina
C. Ioniii de calciu
D. Prolactina
E. Proconvertina
602. Obiectivele explorarii hemostazei primare sunt:
A. Timpul de coagulare
B. Timpul de sangerare
C. Testul fragilitatii capilare
D. Testul Rumpel Leed
E. Timpul Howell
603. Obiectivele explorarii hemostazei secundare:
A. Testul Rumpel Leed
B. Teste globale
C. Teste care exploreaza calea extrinseca
D. Teste care exploreaza calea intrinseca
E. Testul fragilitatii capilare
604. Explorarea fibrinoformarii implica:
A. Timpul de sangerare
B. Timpul de trombina
C. Dozarea fibrinei
D. Studiul factorului XIII
E. Dozarea fibrinogenului
605. Explorarea fibrinolizei implica:
A. Atat metode directe cai și metode indirecte
B. Timpul de sangerare
C. Timpul de liza a cheagului euglobulinic
D. Metode imunologice
E. determinarea timpului de coagulare
263
606. Alegeți afirmațiile corecte despre hemoglobină:
A. poate da cu oxidul de carbon carboxihemoglobina;
B. poate da cu oxidul de carbon carbohemoglobina;
C. carbohemoglobina este o combinație reversibilă a CO;
D. afinitatea Hb pentru CO2 este de 200 de ori mai mare decât pentru O2;
E. carboxihemoglobina și menthemoglobina sunt derivaţi patologici ai Hb;
607. Sângele are următoarele funcții:
A. rol de sistem de integrare şi coordonare umorală a funcţiilor
B. rol de îndepărtare şi transport spre locurile de excreţie a substanţelor toxice
C. rol de termoreglare
D. rol în menţinerea echilibrului acido-bazic;
E. rol secretor;
608. Celule progenitoare mieloide se diferentiaza în :
A. neutrofile;
B. eritrocite;
C. limfocite;
D. monocite;
E. eozinofile;
609. Eritropoieza are loc:
A. la embrion de cateva saptamani în cordoanele Wolf și Pander;
B. în lunile II-III de viață fetală în ficat și splină;
C. în lunile VI-IX de viață fetală ficatul și splina devin organe hematopoietice;
D. în lunile VI-IX de viață fetală are loc dezvoltarea măduvei osoase, prezentă în toate oasele;
E. în luna IX dispare hematopoieza hepato-splenică;
610. Alegeți afirmațiile corecte:
A. proeritroblastul are capacitate scazută de proliferare;
B. eritroblastul bazofil are receptori pentru eritropoietina;
C. normoblastul evoluează spre reticulocit;
D. eritroblastul policromatofil sintetizează Hb și enzime;
E. eritroblastul oxifil nu evoluează spre reticulocit;
611. Vitamina B12:
A. are aport exclusiv alimentar;
B. este o vitamină liposolubilă sintetizată exclusiv de microorganisme;
C. induce sinteza de ARN și ADN;
D. participă la transformarea acidului tetrahidrofolic în acid folic;
E. se leagă de transcobalamina II și trece în circulație;
612. Necesarul zilnic de vitamine este următorul:
A. vitamina C = 20 mg/zi;
B. tocoferol = 50-75 mg/zi;
C. vitamina B6= 3-5 mg/zi;
D. vitamina B12= 2-3 g/zi;
264
E. acid folic = 100 microg/zi;
613. Afirmațiile corecte referitoare la eritrocite:
A. poikilocitele sunt eritrocite cu diametrul mai mare de 9m;
B. acantocitele sunt eritrocite cu excrescente;
C. drepanocitele sunt eritrocite cu forme negeometrice;
D. platicitele sunt eritrocite cu diametrul crescut și grosimea scazută;
E. sferocitele sunt eritrocitele sferice;
614. Fac parte din proprietatile eritrocitelor:
A. plasticitatea;
B. rezistența globulară;
C. fagocitoza;
D. diapedeza;
E. proprietatea de a se deplasa în fişicuri la nivelul capilarelor.
615. În eritrocit, degradarea glucozei se realizează:
A. 45% prin şuntul pentozelor;
B. 55% prin glicoliza anaeroba;
C. 90-95% prin calea Embden Mayerhof;
D. 5-10% prin şuntul pentozelor;
E. 99% prin glicoliza anaerobă;
616. Următoarele afirmații cu privire la echilibrul fluido-coagulant sunt adevarate:
A. este procesul de menținere a fluidității sângelui
B. hemostaza este procesul care asigură oprirea hemoragiilor
C. fibrinoliza este procesul de formare a rețelei de fibrină
D. hemostaza este primară ( coagularea)
E. hemostaza este secundară ( coagularea ).
617. Hemostaza fiziologică:
A. este efectivă numai în vivo
B. primara are 4 timpi
C. oprește numai hemoragiile vaselor mici
D. hemostaza secundară mai este numită și coagulare
E. hemostaza primară mai este numită și coagulare.
618. Afirmațiile corecte referitoare la hemostaza primară sunt:
A. este determinată de leziunea peretelui capilar
B. vasoconstricția este localizată la nivelul arterelor
C. vasoconstricția este localizată la nivelul sfincterelor precapilare
D. o consecință este reducerea debitului sanguin la nivelul leziunii cu diminuarea consecutivă a
pierderilor sanguine
E. împiedică aderarea trombocitelor la nivelul structurilor subendoteliale , împiedicând infecțiile.
619. Afirmațiile corecte referitoare la mecanismele timpului vascular sunt:
A. mecanismul miogen reprezintă contracția fibrelor musculare interesate ca răspuns la leziune
265
B. mecanismul reflex are loc cu participarea fibrelor nervoase ale sistemului nervos vegetativ
parasimpatic
C. reflexul de axon apare la aplicarea unui stimul nociv pe tegumente
D. acidul arahidonic este implicat în mecanismul umoral
E. catecolaminele sunt implicate în mecanismul miogen.
620. Afirmațiile corecte referitoare la timpul plachetar sunt:
A. trombocitele nu aderă la endoteliul intact în condiții normale
B. intervenția trombocitelor presupune distrugerea endoteliului capilar
C. activarea trombocitelor nu duce la modificări funcționale
D. activarea trombocitelor este facută de reductori
E. trombocitele sunt activate în permanență.
621. Alegeți afirmațiile corecte privind etapele timpului plachetar:
A. aderarea plachetelor presupune fixarea trombocitelor la structuri subendoteliale într-un strat
format din mai multe celule
B. mecanismul aderării plachetelor este un fenomen electromagnetic
C. mecanismul aderării plachetelor este un fenomen chimico-enzimatic
D. consecințele aderării includ micșorarea volumului plachetar pentru a putea adera cât mai multe
E. consecințele aderării plachetare include pierderea formei de disc.
622. Alegeți afirmațiile corecte privind etapele timpului plachetar:
A. agregarea trombocitelor este a doua etapa a timpului plachetar
B. agregarea trombocitelor reprezintă fenomenul de asociere intratrombocitară sub actiunea unor
factori antiagreganti expulzați
C. mecanismul agregării presupune funcționarea plachetelor ca receptori pentru proteine adezive
D. mecanismul agregării presupune formarea unui agregat trimbocitar
E. agregarea este reversibilă până la vindecare.
623. Alegeți afirmațiile corecte privind etapele timpului plachetar:
A. metamorfoza vâscoasă este un fenomen de transformare trombocitară cu distrugerea reversibilă
a membranelor celulare.
B. în etapa metamorfozei vâscoase se eliberează toți constituenții trombocitari
C. la sfârsitul etapei de metamorfoză vâscoasă se forțează trombusul alb permanent
D. un număr mic de trombocite agregate sunt distruse , acestea intervenind în retracția cheagului.
E. un număr mic de trombocite agregate rămân nedistruse şi vor interveni în retracţia cheagului
624. Alegeți răspunsurile corecte privind hemostaza secundară:
A. mai este numită și timpul plachetar
B. realizează hemostaza temporară
C. prezintă o modificare a stării fizice a sângelui care trece din stare lichidă în stare de gel
D. implică o succesiune de reacţii enzimatice în cascadă, cu participarea factorilor plasmatici ai
coagulării sângelui
E. în procesul coagulării nu sunt implicați factori adiționali.
625. Factorii plasmatici ai coagularii:
A. factorul III – fibrigen
266
B. factorul V - proaccelerina
C. factorul XIII - proconvertina
D. factorul factorul IV – ionul calciu
E. factorul II – tromboplastina tisulară.
626. Alegeți afirmațiile corecte privind factorii plasmatici ai coagularii:
A. factorii fazei de contact sunt XI și XII
B. factorii trombinosensibili sunt III și IV
C. factorii dependenți de vitamina K sunt II , VII , IX și X
D. factorii trombinosensibili sunt I , V , VIII și XIII
E. factorii fazei de contact sunt X și XIII.
627. Calea intrinsecă:
A. durează zeci de minute
B. este declanșată de contactul plasmei cu suprafețe neregulate încărcate pozitiv
C. este declanșată de contactul plasmei cu suprafețe neregulate încărcate negativ
D. factorul XII poate activa factorul IX
E. factorul XI activează factorul IX.
628. Calea extrinsecă:
A. durează câteva secunde
B. este declanșată de contactul plasmei cu suprafețe neregulate încărcate negativ
C. factorul tisular activează factorul VII
D. factorul tisular reprezintă factorul III
E. factorul XI activează factorul IX.
629. Calea comună:
A. factorul Xa participă la formarea protrombinazei
B. protrombinaza induce proteoliza factorului II cu formarea trombinei
C. trombina este enzima care determină transformarea fibrinei în fibrinogen
D. protrombinaza este un complex format numai din factorul Xa
E. protrombinaza induce proteoliza factorului II cu formarea protrombinei.
630. Alegeți afirmațiile adevarate privind fibrino-formarea:
A. sub acțiunea trombinei , din fibrinogen sunt eliberate 2 peptide
B. cheagul de fibrină instabilă este solubil
C. cheagul de fibrină stabilă este insolubil
D. cheagul de fibrină stabilă este alb
E. în rețeaua de firină instabilă exista elemente figurate.
631. Alegeți afirmaiile false:
A. sinereza este un proces spontan de concentrare , prin care lichidul de inhibiție este atras spre
ochiurile rețelei de fibrină
B. retracția cheagului este procesul de scurtare a lungimii filamentelor de fibrina sub acțiunea
trombosteninei din trombocite
C. prin contracția trimbosteninei conținute de trombocitele distruse localizate în ochiurile rețelei
se reduce lungimea filamentelor de fibrină fixate de acestea
267
D. retracția cheagului este un proces pasiv fără consum energetic
E. pot exista mai multe retracții , datorită faptului ca procesul nu consumă energie , acestea fiind
reversibile .
632. Alegeți afirmațiile corecte privind controlul coagulării:
A. se face prin activarea limitată și localizată a factorilor XII și VII care inițiază coagularea pe
cale intrinsecă și respectiv extrinsecă
B. se face prin activarea limitată a factorilor V și VIII (excesul de trombină duce la degradarea
acestora)
C. fluxul sanguin intervine prin antrenarea și diluția factorilor activați la locul leziunii
D. sistemul de clearance hepatic limiteaza coagularea prin îndepartarea precursorilor activați
E. se face prin activarea limitată a factorilor VI și VII (excesul de trombină duce la degradarea
acestora).
633. Fibrinoliza:
A. reprezintă procesul de proteoliză dirijată a cheagului de fibrină
B. din sistemul fibrinolitic fac parte plasminogenul și plasmina
C. plasmina este un precursor inactiv , existent în plasmă
D. activatorii fiziologici ai plasminogenului inițiază transformarea plasminogenului în plasmină
E. inhibitorii naturali ai fibrinolizei sunt substanțe strict endogene.
634. Alegeți afirmațiile corecte:
A. urokinaza este un activator al plasminogenului
B. streptokinaza este un inhibitor al plasminogenului
C. alfa2 antiplasmina este un inhibitor al plasminogenului
D. alfa1 antitripsina este un activator al plasminogenului
E. alfa2 macroglobulina este un inhibitor al plasminogenului.
635. Referitor la componentele sistemului fibrinolitic sunt adevarate afirmațiile :
A. plasminogenul este o globulină sintetizată de ficat și prezentă în plasmă
B. plasminogenul are afinitate mică pentru rețeaua de fibrină
C. plasimna este o proteina tetracatenară cu lanțuri peptidice inegale legate prin punți disulfidice
D. endopeptidaza are rol în degradarea fibrinei și a unor factori procoagulanți
E. rolul sistemului fibrinolotic este limitarea extinderii trombusului de fibrina și previne
coagularea intravasculară.
636. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la activatorii plasminogenului:
A. activatorul tisular al plasminogenului activeaza plasminogenul legat
B. kalicreina și factorul XI sunt activatori tisulari ai plasminogenului
C. urokinaza exista în celulele endoteliale , macrofage . mucoasa gastrică , celule tumorale etc.
D. urokinaza se găsește numai în epiteliul căilor urinare
E. streptokinaza stimulează capacitatea fibrinolitică a plasmei , determinand legarea legaturii
peptidice , inducând formarea plasminei.
637. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la mecanismul activării plasminogenului:
A. activatorul tisular al plasminogenului se fixează pe cheagul de fibrină prin intermediul
situsurilor de legare pentru lizină
268
B. fixarea plasminogenului pe suprafața rețelei de fibrină se face după formarea acesteia
C. pe suprafața rețelei de fibrina atât activatorul cât și plasminogenul suferă modificări care
facilitează interacșiunea lor și formarea plasminei active care rămâne fixată pe cheag
D. plasmina activă are efect general
E. activatorul tisular al plasminogenului este eliberat din plachete.
638. Alegeți afirmațiile corecte:
A. degradarea fibrinei are loc brusc
B. pe măsura degradării fibrinei, plasmina se desprinde de pe fragmentele proteice şi este
inactivată
C. plasmina este inactivată de alfa2-antiplasmina
D. plasmina este inactivată alfa2-macroglobulina
E. alfa2-macroglobulina inactiveaza plasmina rapid.
639. Alegeti afirmațiile corecte:
A. la nivelul microcirculației fibrinoliza crește pentru menținerea permanentă în stare liberă a
căilor patului vascular
B. la nivelul microcirculației fibrinoliza scade pentru menținerea permanentă în stare liberă a
căilor patului vascular
C. în timpul efortului fizic crește fibrinoliza
D. in menopauză fibrinoliza creste
E. fibrinoliza exagerată indica tulburări hemoragice diseminate ușoare.
640. Alegeți afirmațiile false cu privire la perturbările sistemului fibrinolitic:
A. fibrinoliza exagerată poate fi provocată de insuficienta cardiacă
B. fibrinoliza exagerată nu poate fi provocată de accidente transfuzionale
C. cauza coagularii intravasculare diseminate este reprezentată de accidentele transfuzionale
D. cauza coagularii intravasculare diseminate este reprezentată de traumele postoperatorii
E. fibrinoliza exagerată duce la o vindecare mai rapidă a rănilor.
641. Care din următoarele medicamente sunt recunoscute ca antiagregante plachetare:
A. warfarine
B. heparina
C. aspirina
D. dipiridamol
E. clopidogrel.
642. Următoarele afirmații referitoare la heparină sunt adevărate:
A. modifică conformația antitrobinei prin amplificarea acțiunii acesteia
B. modifică conformația antitrobinei prin diminuarea acțiunii acesteia
C. inactivează alte enzime cu rol în procesul de coagulare
D. stimulează factorul II
E. stimulează factorul Xa.
643. Alegeți răspunsurile corecte:
A. antivitaminele K sunt antiagregante plachetare
B. antivitaminele K sunt anticoagulante
269
C. antivitaminele K inhibă ciclul de regenerare al vitaminei K
D. antivitaminele K sunt indicate în tratarea hemoragiilor grave
E. antivitaminele K scad sinteza factorilor XI , XII și XIII.
644. Alegeți afirmațiile corecte:
A. streptokinaza induce dezvoltarea trombusului după constituirea lui
B. urokinaza induce dezvoltarea trombusului după constituirea lui
C. fibrinoliticele sunt indicate în tratamentul fibrinolizei exagerate
D. acidul aminocaproic este folosit ca fibrinolitic
E. streptokinaza este un antifibrinolitic.
645. Alegeți afirmațiile corecte:
A. fibrinoliticele induc dizolvarea trombusului după constituirea lui
B. antifibrinoliticele actionează asupra activatorilor plasminogenului
C. trasylolul inhibă plasmina
D. antifibrinoliticele sunt indicate în tratamentul emboliilor
E. antifibrinoliticele sunt indicate în tratamentul trombozelor.
646. Insuficienţa cardiacă :
A. apare prin deprimarea funcţiei de pompă;
B. se caracterizează prin semne de stază venoasă şi debit cardiac crescut;
C. se caracterizează prin semne de stază venoasă şi debit cardiac scăzut;
D. poate fi retrogradă sau anterogradă;
E. se manifestă clinic atunci când factorii cauzali nu depăşesc mecanismele compensatorii
cardiace şi extracardiace.
647. În insuficienţa cardiacă acută se activează mecanismele:
A. sistolică;
B. diastolică;
C. legea Starling;
D. stimularea simpatică;
E. stimularea parasimpatică;
648. Stimularea simpatică din IC acută:
A. induce tahicardie;
B. scade intropismul;
C. centralizează circulaţia;
D. creşte inotropismul;
E. induce bradicardie;
649. Alegeţi afirmaţiile corecte:
A. insuficienţa ventriculară dreaptă se mai numeşte şi stenoză mitrală;
B. stenoza mitrală induce stază în venele pulmonare şi plămân;
C. în insuficienţa ventriculară dreaptă se produce stază venoasă periferică;
D. în insuficienţa ventriculară stângă se produce edem pulmonar acut;
E. în insuficienţa ventriculară dreaptă se produce edem interstiţial;
650. Sindroamele hiperkinelice:
A. se caracterizează prin tahicardie
B. se caracterizează prin scăderea DC de repaus;
C. se caracterizează prin creşterea vitezei de circulaţie a sângelui;
270
D. apar în hipotiroidism;
E. apar în ciroza hepatică decompensată;
651. Alegeţi afirmaţiile corecte:
A. supraîncărcarea de rezistenţă se produce prin creşterea presarcinii;
B. supraîncărcarea de volum se produce prin creşterea postsarcinii;
C. supraîncărcarea de rezistenţă se produce prin creşterea postsarcinii;
D. supraîncărcarea de volum se produce prin creşterea presarcinii;
E. presarcina reprezintă gradul de alungire a fibrei musculare cardiace la finele diastolei.
652. Postsarcina depinde de:
A. rezistenţa vasculară periferică
B. vâscozitatea sângelui
C. gradul de alungire a fibrei musculare cardiace imediat înainte de contracţie;
D. suprafaţa de secţiune a valvelor aortice şi pulmonare;
E. cantitatea de sânge din aortă şi arterele mari.
653. Fac parte din categoria afecţiunilor miocardice în IC prin afectarea funcţiei diastolice:
A. hemocromatoza;
B. stenozele valvelor atrioventriculare;
C. fibrozele ventriculare;
D. mixomul atrial;
E. pericardita constrictivă.
654. Factorii care limitează eficienţa stimulării simpatice:
A. catecolaminele scad consumul de oxigen al miocardului;
B. tahicardia scurtează diastola;
C. catecolaminele cresc consumul de oxigen al miocardului;
D. tahicardia scurtează sistola;
E. apare „diluţia" fibrelor simpatice într-o masă miocardică mult hipertrofiată.
655. Mecanismele compensatorii periferice:
A. suplinesc insuficienţa celor centrale;
B. creşterea desaturării Hb;
C. utilizarea metabolismului anaerob;
D. sunt reprezentate de retenţie hidrosalină;
E. scăderea desaturării Hb;
656. Următoarele afirmaţii despre sânge sunt adevărate, cu excepţiile:
A. sângele reprezintă 8 % din greutatea corporală
B. sângele reprezintă 12% din greuttatea corporală
C. sângele conţine 65- 70% plasmă
D. sângele conţine 55-60%elemente figurate
E. sângele coţine 55-60% plasmă
657. Alegeţi următoarele afirmaţii corecte despre eritrocite:
A. au forma de disc biconcav
B. durata de viaţă este de aproximativ 120 zile
C. procesul de formare a eritrocitelor se numeşte eritropoieză şi se realizează în măduva roşie
D. prezintă nucleu la maturitate
E. nu ajută la transportul gazelor
271
658. Următoarele afirmaţii despre despre grupele de sânge sunt adevărate cu următoarele
excepţii:
A. aglutininene de acelaş fel pot să ajungă în contact cu aglutinogenele fără a avea loc nici o
reacţie
B. grupa 0I conţine aglutinogene A şi B şi nu conţine aglutinine alfa şi beta
C. grupa 0I conţine doar aglutinogen A şi aglutinine alfa şi beta
D. grupa ABIV cinţine aglutinogen A ,B şi nu conţine aglutinine alfa şibeta
E. Grupa AII nu conţine aglutinogene B şi conţine aglutinină beta
659. Următoarele afirmaţii despre eritrocite sunt adevărate cu excepţia :
A. au formă de disc biconcav
B. duratade viaţă este de aproximativ 150 zile
C. procesul de distrugere se numeşte eritropoieză
D. valorile normale la femeie sunt cuprinse 5000000 şi 5,500000 eritrocite/mm3
E. femeile au mai pu’ine eritrocite decât bărbaţii
660. Următoarele afirmaţii despre linia leucocitară sunt adevărate:
A. sunt celule mobile ce emit pseudopode
B. bazofilele au valori normale cuprinse între 2-4%
C. bazofilele intervin în stadiile incipiente ale inflamaţiilor
D. bazofilele au valori normale cuprinse între 0-1%
E. nucleul eozinofilelor este bilobat
661. Următoarele afirmaţii despre leucocite sunt adevărate cu următoarele excepţii:
A. valorile normale la leucocite sunt între 4000 -10000/mm3
B. sunt celule anucleate
C. leucocitele se pot clasifica în agranulare şi granulare
D. eozinofilele au valori normale între 1-3% şi au nucleul sferic bilobat
E. numărul lor creşte în boli alergice
662. Următoarele afirmaţii despre sânge sunt adevărate cu următoarele excepţii:
A. sângele este un complex în care sunt suspendate elementele solide
B. plasma este un lichid roşu
C. valoarea normală a eritrocitelor este cuprinsă între 4000000-6,500000 eritrocite/mm3
D. plachetele au valori normale cuprinse între 150000-550000 plachete/mm3
E. globulele albe au valori normale cuprinse între 4000-10000 leucocite/mm3
663. Alegeţi afirmaţiile pe care le consideraţi corecte referitoare la sânge:
A. sângele este un ţesut fluid
B. este o formă complexă de ţesut conjunctiv
C. culoarea sângelui este în funcţie de segmentul vascular în care se găseşte
D. sângele arterial are o culoare de roşu închis
E. Ph-ul sângelui este cuprins între 7,25 şi 7,35
664. Următareale afirmaţii legate de leucocitozăsunt adevărate :
A. reprezintă creşterea numărului peste 10000 leucocite
B. reprezintă scăderea numărului sub 4000 leucocite
C. apare în infecţii cu streptococ, pneumococ, meningococ
D. reprezintă scăderea numărului de limfocite
E. reprezintă creşterea numărului de limfocite
665. Urmatoarele afirmaţii despre reticulocite sunt adevărate
A. sunt eritrocite tinere
B. valori normale între 5-15%
272
C. determinarea numărului de reticulocite este indicat în diferenţierea anemiilor
D. reticulocitoza reprezintă scăderea numarului de reticulocite sub 0,5%
E. reticulocitopenia reprezintă creşterea numărului de reticulocite peste 1,5%
666. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la anemii:
A. reprezintă scăderea Hb sub 12g%
B. anemia microcitară hipocromă se caracterizează prin VEM, HEM, CHEM crescuţi
C. în cazul anemiei normocrome normocitare cei trei indici sunt normali
D. cei trei indici eritrocitari sunt crescuţi în cazul anemiei macrocitare hipercrome
E. studiul frotiului de sânge periferic este un test necesar pentru stabilirea tipului de anemie
667. Alegeţi variantele corecte referitoare la macrocitză:
A. r eprezintă eritrocite de talie mare, între 8 şi 12 microni
B. indică prezenţa unor hematii cu diametru peste 10-12microni
C. se întâlneşte în cazul anemiei megaloblastice
D. se întâlnesc hematii mici cu diametru sub 7 microni
E. macrocitoza ppoate fi fiziologica sau patologică
668. Următoarele afirmaţii despre formula Arneth-Shilling sunt adevărate cu excepţia:
A. în formula Arneth deviată la stânga numărul de neutrofile este scăzut
B. într-o inflamaţie acută avem leucocitoză cu neutrofilie
C. în cazul formulei Arneth deviată la dreapta numărul de neutrofile este scăzut
D. în cazul formulei Arneth deviată la dreapta predomină leucocitele tinere
E. în cazul formulei Arneth deviată stânga neutrofilele sunt îmbătrânite
669. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la neutrofile:
A. neutrofilele nesegmentate au valori normale între o-4%
B. neutrofilele nesegmentate au valori normale între50-65%
C. neutrofilele nesegmentate au valori normale într 2-4%
D. neutrofilia reprezintă creşterea neutrofilelor peste 4%
E. leucocitoza cu neutrofilia apare în inflamaţii bacteriene, boli inflamatorii
670. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la neutrofile:
A. neutrofilele nesegmentate au valori normale între o -4%
B. neutrofilele nesegmentate au valori normale între 50-65%
C. neutrofilele nesegmrntate au valori normale între 2-4%
D. leutrofilia reprezintă creşterea neutrofilelor peste 4%
E. leucocitoza cu neutrofilia apare în infecţii bacteriene, boli inflamatorie
671. Următoarele afirmaţii despre formula leucocitară sunt adevărate cu excepţia:
A. eozinofilia reprezintă creşterea numărului de eozinofile peste 4%
B. eozinopenia apare în boli alergice, bpli parazitare
C. limfocitele au valori normale cuprinse intre 4-8%
D. bazofilele au valori normale cuprinse între 20-30%
E. formula leucocitară reprezintăexprimarea procentuală a diferitelor tipuri de leucocite
672. Următoarele afirmaţii despre inimă sunt adevărate cu excepţiile:
A. sângele se rîntoarce din plămân la inimă prin cele 4 vene pulmonare în atriul stîng
B. sângele trece din atriul stâng în ventriculul prin orificiul valvei mitrale
C. sângele trece din atriul drept în ventriculul drept prin orificiul valvei tricuspide
D. capilarele sunt ducte cu pereţi formaţi dintr-unstrat endotelial cu musculatură netedă
E. capilarele conţin aproximativ 15% din volumul sanguin
673. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la reglarea umorală a funcţiei cardiace:
273
A. în condiţii de repaus catecolaminele au efect e scăzute asuprafuncţiei cardio+vasculare, iar
în condiţii de stres, creşte eliberarea catecolaminelor
B. hormonii tiroidieni scad ftecvenţa cardiacă şi forţa de contracţie
C. hormonii tiroidieni cresc frecvenţa cardiacă şi forţa de contracţie
D. insulina determină creşterea forţei de contracţie
E. când scade cortizonul, atunci scade forţa de contracţie şi apare oboseala musculară
674. Care din următoarele afirmaţii despre inimă sunt adevărate
A. inima este un organ cavitar musculo- cavitar, cu formă conică şi pereţi bine dezvoltaţi
B. sistola este faza de contracţie iar diastola este faza de relaxare
C. endocardul este peretele intern
D. miocardul este membrana externă ce înveleşte inima
E. pericardul are 2 foiţe
675. Alegeţi afirmaţiile corecte despre inimă:
A. valvele asigură curgerea unidirecţională a sângelui
B. insuficienţa şi stenoza sunt 2 disfuncţii ale valvelor
C. funcţia cronotropă defineşte capacitatea de a conduce stimuli generaţi la nivel cardiac
D. funcţia dronotropă defineşte frecvenţa cardiacă
E. funcţia inotropă defineşte capacitatea de a răspunde la stimuli printr-o contracţie
676. Alegeţi afirmaşiile corecte referitoare la timpul de sângerare:
A. timpul de sângerare depinde de numărul şi calitatea plachetelor
B. persoanele cu număr crescut de trombocite (peste 450000 trombocite/mm3) au timp de
sângerare crescut
C. valori normale între 2-4%
D. valori normale între 60-120secunde
E. se mai numeşte metoda Duke
677. Următoarele afirmaţii despre hemostaza secundară sunt adevărate:
A. coagularea plasmei este declaşată pe 2 căi
B. timpul de coagulare este prelungit în hemofilie
C. timpu Howel este testul de elecţie în eficienţa heparinoterapiei
D. valori normale la timpul Howel este între 2-4 min
E. valori normale la timpul Howel este între 45-70secunde
678. Următoarele afirmaţii despre timpul de cefalină caolin sunt adevărate cu excepţiile:
A. valori normale între 45+60 secunde
B. valori normale între 70+110secunde
C. se mai numeste timpul de tromboplastină parţială
D. reprezintă timpul de coagulare a plasmei deplachetizate Măsurat din momentul declanşării
coagulării prin adăugare de calciu
E. se mai numeşte timp de tromboplastină parţial activată
679. Următoarele afirmaţii despre explorarea fibrinoformării sunt adevărate:
A. fibrinogenul apare crescut în boli inflamatorii şi reumatismale
B. valoare normală a timpului de tombină este cuprins între 22-30 secunde
C. valoarea normală pentru fibinogen este cuprinsă între 200-300mg%
D. timpul de trombină este prelungit în prezenţa heparinei
E. valoarea normală pentru fibinogen este cuprinsă între 200-400mg%
680. Alegeţi testele ce aparţin hemostazei secundare:
A. timpul de coagulare
274
B. timpul Howel
C. timp de sângerare
D. timpul Quick
E. timp de cefalină
681. Alegeţi timpii care credeţi că aparţin hemostazei primare:
A. timpul de coagulare
B. timpul Howel
C. timpul consumului de protombină
D. timpul de sângerare
E. testul fragilităţii capilare
682. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la ateroscleroză:
A. este o afecţiune a arterelor organismului
B. are o evoluţie lentă
C. este o afecţiune aintimei arteriale
D. este ofecţiune cu evoluţie rapidă
E. localizarea cea mai frecventă este aorta abdominală
683. Următoarele afirmaţii despre metabolismul lipidic sunt adevărate:
A. lipidele sunt reprezentate de colesterol şi trigliceride
B. trigliceridele exogene se gasesc în sînge sub sub formă de chilomicroni
C. trigliceridele exogene se absorb la nivelul intestinului gros
D. trigliceridele exogene se absorb la nivelul intestinului subţire
E. trigliceridele endogene se găsesc în sânge sub formă de lipoproteine cu densitate joasă
BIBLIOGRAFIE
1. ARAMA S. S.– Fiziopatologie, Editura Cerma, București, 1999
2. CIUCUREL C. – Fiziologie, Ed. Universitaria, Craiova, 2005
3. LILIOS GABRIELA – Fiziologie normala şi patologica-note de curs, Ed. Ovidius University Press,
Constanţa, 2006
1
Tema: Conceptele de sanatate si boala.Patogenia bolilor
C.S C.M
1 A 29 E 57 E 1 ADE 29 CD 57 BCE
2 E 30 B 58 C 2 ABC 30 ADE 58 AD
3 D 31 D 59 C 3 BCDE 31 BD 59 CDE
4 B 32 C 60 B 4 ABC 32 CD 60 ABDE
5 E 33 D 61 A 5 AC 33 AB 61 ABD
6 E 34 B 62 C 6 AC 34 ACD 62 ABD
7 D 35 A 63 A 7 ABCD 35 ABC 63 ABC
8 B 36 C 64 E 8 AD 36 ABCE 64 ABCD
9 C 37 C 65 B 9 ABC 37 ABCD 65 ACDE
10 D 38 D 66 C 10 ACE 38 BDE 66 AB
11 A 39 E 67 A 11 ADE 39 BE
12 E 40 A 68 D 12 ABC 40 ABCE
13 E 41 D 69 A 13 BCDE 41 ABE
14 B 42 A 70 E 14 ABC 42 CDE
15 B 43 E 15 ABC 43 CD
16 D 44 B 16 BCD 44 BCD
17 A 45 C 17 BD 45 CDE
18 C 46 B 18 AC 46 ABCD
19 B 47 A 19 AC 47 ABCD
20 D 48 B 20 ABC 48 ACD
21 A 49 E 21 ABC 49 BDE
22 D 50 C 22 BD 50 AE
23 C 51 E 23 ABC 51 BC
24 C 52 E 24 BC 52 BD
25 C 53 E 25 ADE 53 DE
26 C 54 D 26 CE 54 BD
27 A 55 A 27 ACE 55 CD
28 D 56 B 28 BD 56 ACE
1
2
Tema: Fiziologia si fiziopatologia sistemului nervos
C.S C.M
1 C 58 A 115 E 1 BCE 98 ABC 195 BDE 292 BDE 389 BDE
2 D 59 D 116 D 2 AE 99 BCE 196 AB 293 ABDE 390 CDE
3 C 60 D 117 D 3 ABCD 100 BCE 197 BDE 294 AC 391 BDE
4 D 61 E 118 D 4 DE 101 CE 198 CDE 295 ABD 392 DE
5 B 62 C 119 C 5 DE 102 AD 199 CE 296 ABCE 393 AB
6 A 63 D 120 E 6 BCE 103 CDE 200 BCD 297 ACE 394 CDE
7 B 64 C 121 E 7 BCD 104 CD 201 AE 298 ABCD 395 BDE
8 D 65 E 122 C 8 ABC 105 BE 202 CD 299 CE 396 ADE
9 C 66 B 123 D 9 AC 106 BD 203 AC 300 BE 397 BCE
10 E 67 D 124 C 10 AD 107 DE 204 BDE 301 CE 398 ADE
11 A 68 D 125 D 11 AB 108 BDE 205 BE 302 CD 399 ACE
12 A 69 C 126 E 12 AE 109 CE 206 ACD 303 ACD 400 ADE
13 A 70 B 127 E 13 AD 110 ABE 207 AB 304 BCD 401 CDE
14 E 71 E 128 D 14 BC 111 DE 208 BD 305 BE 402 CD
15 D 72 D 15 AB 112 ACE 209 ABC 306 ABCE 403 BE
16 B 73 C 16 ABC 113 BC 210 ABE 307 BDE 404 AD
17 D 74 A 17 CD 114 ABE 211 ABD 308 BDE 405 ABC
18 C 75 C 18 CD 115 AC 212 DE 309 AC 406 ACD
19 A 76 D 19 ACDE 116 ACD 213 ABD 310 CD 407 AD
20 D 77 C 20 AE 117 BCD 214 ACD 311 ABDE 408 ADE
21 D 78 B 21 BD 118 BC 215 ACD 312 CD 409 ABE
22 B 79 C 22 ABC 119 ABCD 216 BE 313 BD 410 AC
23 A 80 C 23 ACE 120 BCE 217 BDE 314 BCE 411 ABD
24 C 81 B 24 AE 121 AE 218 ACD 315 BDE 412 ADE
25 C 82 C 25 ABD 122 BD 219 AD 316 CDE 413 BD
26 D 83 A 26 AE 123 BCD 220 ABE 317 ACD 414 ABCD
27 D 84 D 27 AC 124 CD 221 BCE 318 BDE 415 ABC
28 C 85 D 28 CD 125 ACE 222 ACD 319 BC 416 DE
29 E 86 B 29 ABCE 126 ADE 223 ADE 320 ACD 417 ACD
30 C 87 B 30 CE 127 CDE 224 CE 321 AE 418 BD
31 A 88 A 31 BE 128 BDE 225 ACD 322 BCE 419 ABE
32 A 89 D 32 BDE 129 ABCE 226 ABC 323 CD 420 ACE
33 D 90 C 33 AD 130 ABC 227 AC 324 CD 421 BCD
34 D 91 D 34 ACE 131 ABE 228 CE 325 BC 422 ABCD
35 E 92 E 35 AC 132 ACE 229 ABE 326 BDE 423 BDE
36 E 93 B 36 ABC 133 ACE 230 ABC 327 CE 424 ACE
37 C 94 D 37 BDE 134 ACE 231 CD 328 ACD 425 ABDE
38 D 95 B 38 BCE 135 BE 232 ACD 329 BCDE 426 DE
39 C 96 D 39 AC 136 BDE 233 ABDE 330 ABCE 427 ABCD
40 B 97 A 40 ACD 137 BE 234 BCDE 331 AD 428 BC
41 E 98 D 41 CDE 138 ACD 235 CDE 332 CD 429 ABCD
42 D 99 A 42 ABE 139 ACD 236 ABC 333 ACD 430 ABC
43 A 100 E 43 ACE 140 BCDE 237 CD 334 BCE 431 ABC
44 C 101 E 44 AD 141 ACDE 238 ADE 335 BD 432 ABCE
45 E 102 B 45 ACE 142 ABCE 239 ACDE 336 ACD 433 ABCD
46 D 103 D 46 DE 143 ABCD 240 BCE 337 BD 434 BCDE
47 C 104 A 47 BDE 144 ACE 241 CD 338 AC 435 AC
2
3
48 C 105 C 48 ABC 145 BCD 242 ACD 339 AB 436 AB
49 B 106 E 49 BCD 146 BCD 243 BCE 340 ADE 437 ABCD
50 D 107 E 50 BD 147 ABE 244 ABC 341 AC 438 ACE
51 A 108 B 51 AC 148 ABC 245 BD 342 BCE 439 ABC
52 E 109 D 52 AC 149 ABC 246 ACE 343 ACE 440 ABD
53 D 110 E 53 ABC 150 BDE 247 BCD 344 DE 441 BC
54 B 111 D 54 BC 151 ACD 248 BDE 345 DE 442 ACD
55 C 112 D 55 ABC 152 CD 249 ACE 346 BD 443 ACD
56 D 113 A 56 AB 153 BE 250 BD 347 BC 444 BE
57 B 114 D 57 BCD 154 ABCD 251 BDE 348 ACD 445 ADE
58 AB 155 ABC 252 ABC 349 CDE 446 ACDE
59 BDE 156 ACE 253 ACE 350 ACD 447 BDE
60 BDE 157 AC 254 AB 351 ACD 448 AB
61 ABCD 158 AC 255 BDE 352 BC 449 ABC
62 ABD 159 ACE 256 ABE 353 ACD 450 BDE
63 BC 160 ACE 257 BDE 354 BD 451 ABD
64 AB 161 BC 258 ACE 355 CD
65 CDE 162 BC 259 ABC 356 ABC
66 BCE 163 ACD 260 CD 357 ABDE
67 BD 164 ADE 261 AD 358 CE
68 ABD 165 AD 262 AE 359 CDE
69 DE 166 ACD 263 BC 360 ABE
70 BC 167 ABD 264 CD 361 BDE
71 BCD 168 ACD 265 ACE 362 ADE
72 BC 169 ABC 266 ABE 363 BCE
73 ABC 170 AB 267 ABC 364 ABD
74 ABC 171 ACE 268 AC 365 ACD
75 ACDE 172 ACE 269 BDE 366 ABD
76 BCDE 173 AC 270 DE 367 BCD
77 ABCE 174 AC 271 BCD 368 CD
78 CDE 175 AB 272 ACE 369 ABD
79 CD 176 BDE 273 BCE 370 ADE
80 BC 177 ABE 274 BDE 371 BCE
81 ACD 178 ADE 275 BCD 372 BCE
82 CE 179 ADE 276 AD 373 ABE
83 DE 180 AC 277 ACD 374 ACD
84 ABD 181 ABCE 278 BDE 375 CD
85 ACE 182 BCD 279 AB 376 BDE
86 ABD 183 ACD 280 BC 377 DE
87 BDE 184 BCD 281 ABC 378 ADE
88 ADE 185 AC 282 AC 379 ADE
89 AC 186 BDE 283 ABDE 380 BDE
90 AC 187 BC 284 ACD 381 BCD
91 AC 188 ACE 285 ABCE 382 BDE
92 ACD 189 AB 286 BCE 383 CD
93 ACD 190 ACE 287 BD 384 ABE
94 BC 191 AE 288 ACD 385 AE
95 ACE 192 ACE 289 ABD 386 CDE
96 ABD 193 BD 290 CD 387 AD
97 BD 194 ABCD 291 BDE 388 BCE
3
4
Tema: Fiziologia și fiziopatologia glandelor cu secreție internă
C.S. C.M.
1 E 42 D 1 BDE 44 AE 87 ABDE 130 BCD 173 BE 216 ACD
2 D 43 A 2 CDE 45 BC 88 BCE 131 ACDE 174 AC 217 CD
3 E 44 D 3 ABCD 46 CD 89 AE 132 BC 175 ADE 218 AB
4 C 45 E 4 BC 47 BE 90 ACE 133 ADE 176 ACDE 219 ABDE
5 A 46 C 5 DE 48 ACE 91 E 134 BCE 177 ACD 220 ABCD
6 B 47 E 6 ABD 49 ABD 92 AD 135 ACD 178 ABC 221 ABCD
7 A 48 C 7 AB 50 ACE 93 BC 136 BCDE 179 ADE 222 ABC
8 C 49 D 8 BE 51 AE 94 CDE 137 ABC 180 ACE 223 ABCD
9 D 50 B 9 ACE 52 ABDE 95 BD 138 ADE 181 ABE 224 BCD
10 E 51 D 10 ABDE 53 CD 96 BCDE 139 AC 182 BC 225 ABDE
11 B 52 E 11 BCD 54 CDE 97 AD 140 BCDE 183 ABD 226 ABC
12 B 53 B 12 BCD 55 CE 98 ACD 141 ABE 184 ACDE 227 BCD
13 C 54 B 13 AC 56 BCE 99 CE 142 BCD 185 ACE 228 ABC
14 B 55 E 14 BD 57 AC 100 CD 143 AC 186 ACDE 229 ACDE
15 E 56 B 15 BE 58 ACD 101 ACD 144 BCD 187 ACDE
16 B 57 D 16 ABD 59 AE 102 ABC 145 ABCD 188 ADE
17 E 58 C 17 BCDE 60 DE 103 ACD 146 ADE 189 ACD
18 C 59 C 18 AE 61 AD 104 BE 147 ABC 190 ABD
19 E 60 D 19 DE 62 AB 105 BD 148 AD 191 BC
20 C 61 E 20 ADE 63 CE 106 AD 149 ABDE 192 ABE
21 A 62 C 21 BDE 64 ACE 107 ADE 150 ABC 193 BCD
22 D 63 E 22 BC 65 AC 108 BE 151 ABCD 194 ABDE
23 D 64 A 23 ACE 66 ADE 109 DE 152 BDE 195 ABE
24 A 65 D 24 CD 67 DE 110 ABCD 153 CDE 196 ABD
25 E 66 C 25 BCE 68 DE 111 BC 154 AE 197 AB
26 B 67 A 26 ABE 69 AB 112 BCE 155 AD 198 ACE
27 C 68 A 27 BDE 70 AE 113 ABC 156 ABC 199 AB
28 D 69 B 28 BCD 71 DE 114 AB 157 CD 200 ACE
29 B 70 A 29 CD 72 CE 115 ACE 158 BCE 201 BDE
30 C 71 B 30 ABD 73 BCE 116 ACD 159 CDE 202 ABC
31 D 72 B 31 BE 74 ABD 117 ADE 160 ABDE 203 BCD
32 A 73 E 32 CDE 75 CE 118 ABC 161 ABC 204 ABC
33 B 33 BC 76 BCD 119 ABD 162 CDE 205 ACE
34 C 34 BE 77 BC 120 AB 163 ACE 206 ACD
35 B 35 DE 78 ABE 121 AC 164 ABC 207 ABE
36 B 36 CE 79 ABDE 122 CDE 165 DE 208 ABD
37 E 37 CDE 80 BE 123 CE 166 BDE 209 ABD
38 C 38 AD 81 CE 124 ABD 167 CD 210 ABCE
39 A 39 BE 82 BDE 125 AD 168 ACDE 211 ACD
40 D 40 ABCD 83 ACDE 126 BDE 169 ABE 212 ACE
41 E 41 AD 84 ABD 127 ACD 170 ABE 213 ACE
42 ABC 85 ABCD 128 CD 171 ACD 214 CE
43 BCDE 86 AD 129 ABDE 172 BC 215 ABCD
4
5
Tema: Sangele – studiul plasmei si al elementelor figurate.
Fiziologia si fiziopatologia sistemului cardiovascular.Hemostaza
C.S. C.M.
1 A 184 A 1 ABC 184 BCDE 367 ABCE 550 CDE
2 B 185 D 2 BE 185 ABDE 368 BCDE 551 BC
3 B 186 C 3 ACD 186 ACDE 369 ABCD 552 ABCE
4 E 187 B 4 BC 187 ACD 370 ACD 553 BCE
5 B 188 D 5 ABCD 188 ABCD 371 ACD 554 AC
6 B 189 A 6 AE 189 ACD 372 CD 555 ADE
7 A 190 A 7 AB 190 CE 373 AE 556 ACE
8 A 191 A 8 ACD 191 DE 374 ABC 557 CE
9 E 192 A 9 ACDE 192 ABCE 375 AC 558 BCDE
10 D 193 B 10 BC 193 ACDE 376 ABDE 559 BCD
11 C 194 C 11 BCDE 194 ACE 377 ABE 560 AD
12 A 195 E 12 CDE 195 ABE 378 ACE 561 ACE
13 D 196 B 13 AD 196 DE 379 CDE 562 BCDE
14 A 197 D 14 ABCD 197 AB 380 BCE 563 ADE
15 D 198 C 15 BD 198 BD 381 ABE 564 AB
16 A 199 B 16 ABCD 199 AD 382 ABE 565 BDE
17 A 200 B 17 BD 200 ACE 383 AC 566 BCD
18 C 201 D 18 ABCE 201 AD 384 ABDE 567 CD
19 B 202 C 19 AD 202 ABE 385 BC 568 ACDE
20 B 203 B 20 BC 203 ABE 386 ACD 569 ABC
21 C 204 A 21 ADE 204 DE 387 ABE 570 ACD
22 B 205 B 22 BE 205 ACDE 388 AC 571 ACE
23 D 206 B 23 ABCD 206 BDE 389 BE 572 ACD
24 C 207 C 24 ABE 207 ACE 390 ABE 573 ACD
25 B 208 A 25 AB 208 ABDE 391 ACDE 574 ADE
26 B 209 A 26 ABC 209 ABD 392 BCD 575 ACD
27 B 210 B 27 AB 210 ADE 393 CD 576 ABD
28 A 211 A 28 CDE 211 DE 394 CDE 577 CDE
29 D 212 B 29 CDE 212 AB 395 BDE 578 ABE
30 C 213 B 30 BE 213 AC 396 ACDE 579 ACE
31 D 214 B 31 ABC 214 ABC 397 AD 580 ABD
32 A 215 A 32 AB 215 ADE 398 AE 581 ACE
33 B 216 E 33 AB 216 ABC 399 ADE 582 ACE
34 A 217 C 34 ABC 217 BD 400 BCD 583 AD
35 E 218 C 35 BDE 218 ABC 401 ACDE 584 ABC
36 D 219 E 36 ABD 219 ABDE 402 ACDE 585 ADE
37 E 220 E 37 AD 220 DE 403 ACD 586 ACD
38 C 221 E 38 BCD 221 BCD 404 ACE 587 ADE
39 C 222 E 39 BDE 222 DE 405 BC 588 ACD
40 C 223 E 40 ABCD 223 ABD 406 BE 589 ABD
41 D 224 C 41 AC 224 BCD 407 BD 590 ACD
42 B 225 E 42 CD 225 DE 408 BDE 591 BD
43 A 226 E 43 ADE 226 AB 409 ACE 592 AC
44 C 227 E 44 ADE 227 ABD 410 BDE 593 BD
45 E 228 A 45 DE 228 ABCD 411 AC 594 ACD
46 B 229 B 46 CE 229 DE 412 CDE 595 ACE
5
6
47 C 230 E 47 CD 230 ABD 413 ABCD 596 ACD
48 B 231 E 48 CDE 231 AB 414 BCD 597 ACE
49 D 232 D 49 CE 232 BC 415 ABCD 598 CE
50 C 233 E 50 ABC 233 ABE 416 AC 599 BDE
51 B 234 C 51 ABCD 234 ACD 417 ABDE 600 ADE
52 D 235 E 52 BCE 235 CD 418 CDE 601 BCE
53 B 236 B 53 BCD 236 ABCD 419 ABCE 602 BCD
54 B 237 E 54 ABC 237 ABC 420 ACE 603 BCD
55 C 238 C 55 ABD 238 AC 421 AD 604 BDE
56 D 239 C 56 AE 239 CD 422 BCD 605 ACD
57 C 240 E 57 CD 240 AB 423 ABDE 606 AE
58 A 241 B 58 BCE 241 BCD 424 AB 607 ABCD
59 D 242 B 59 CD 242 CDE 425 AB 608 ABDE
60 B 243 C 60 CE 243 ABC 426 ABDE 609 DE
61 D 244 D 61 ACD 244 ABDE 427 ADE 610 BCD
62 C 245 C 62 AB 245 ABE 428 BC 611 ACE
63 B 246 E 63 ACE 246 BDE 429 AE 612 CDE
64 A 247 D 64 ACDE 247 ABCE 430 ABE 613 BDE
65 C 248 C 65 ABC 248 ACD 431 ACDE 614 ABE
66 E 249 C 66 BCE 249 ABCD 432 CE 615 CD
67 E 250 B 67 ADE 250 ABCD 433 ABD 616 ABE
68 D 251 C 68 CD 251 ABE 434 BD 617 ACD
69 A 252 D 69 AD 252 CDE 435 ABC 618 ACD
70 A 253 D 70 BCE 253 ABC 436 ACDE 619 ACD
71 E 254 D 71 BCD 254 CD 437 ABCD 620 AB
72 E 255 C 72 ACD 255 AB 438 ACD 621 CE
73 C 256 C 73 ADE 256 AB 439 ABCD 622 ACD
74 A 257 B 74 DE 257 ABCE 440 AC 623 BE
75 C 258 C 75 AB 258 DE 441 ABC 624 CD
76 D 259 B 76 CDE 259 ABC 442 DE 625 BD
77 B 260 B 77 BDE 260 ABC 443 DE 626 CD
78 E 261 A 78 AD 261 ABC 444 ABC 627 CE
79 E 262 B 79 BCE 262 ABC 445 BCD 628 ACD
80 A 263 D 80 ABCD 263 ABC 446 ABCD 629 AB
81 D 264 E 81 ABCD 264 ACD 447 ABCD 630 ABC
82 C 265 E 82 BD 265 ABD 448 ABCD 631 ACDE
83 C 266 B 83 ABDE 266 ACDE 449 AE 632 ABCD
84 B 267 D 84 ABDE 267 CE 450 ABCD 633 ABD,
85 C 268 C 85 AB 268 AB 451 ABC 634 ABCE
86 B 269 B 86 AE 269 ABC 452 ABE 635 ADE
87 D 270 C 87 ACE 270 ABC 453 AB 636 ABC
88 A 271 D 88 AE 271 ADE 454 ABDE 637 AC
89 B 272 D 89 ABC 272 BC 455 AB 638 BCD
90 A 273 D 90 AB 273 ABC 456 ABCD 639 AC
91 B 274 B 91 CD 274 AD 457 ABC 640 BCDE
92 E 275 C 92 AB 275 AD 458 AE 641 CDE
93 E 276 C 93 ABD 276 AB 459 ABC 642 AC
94 A 277 D 94 BE 277 AC 460 ABCD 643 BC
95 D 278 D 95 BCD 278 BC 461 ACD 644 AB
96 E 279 C 96 BCE 279 AD 462 ABCE 645 ABC
6
7
97 A 280 C 97 AE 280 BD 463 ACE 646 ACD
98 D 281 D 98 BC 281 AB 464 ABCD 647 BCD
99 C 282 D 99 BDE 282 BCE 465 ACE 648 ACD
100 E 283 B 100 BDE 283 BE 466 AB 649 BCD
101 E 284 C 101 ADE 284 ABC 467 ACD 650 ACE
102 C 285 C 102 AB 285 ABC 468 BC 651 CDE
103 A 286 E 103 ABDE 286 ABD 469 AE 652 ABDE
104 C 287 C 104 AB 287 BCE 470 BCDE 653 ACDE
105 C 288 D 105 ABCD 288 ACD 471 DE 654 BCE
106 D 289 A 106 AE 289 ACD 472 ABC 655 ABCD
107 E 290 B 107 ABC 290 CD 473 BCD 656 BCD
108 B 291 E 108 BC 291 ABCD 474 ABDE 657 ABC
109 B 292 D 109 CD 292 ABC 475 ACD 658 ABC
110 B 293 C 110 ABC 293 ACDE 476 ABCD 659 BCD
111 D 294 D 111 ABCD 294 ABE 477 ABC 660 ADE
112 B 295 B 112 ABCD 295 CDE 478 AE 661 BD
113 B 296 D 113 ACD 296 ABCD 479 ABCE 662 BCD
114 A 297 D 114 ABCD 297 BDE 480 ACD 663 ABC
115 E 298 E 115 BCD 298 ABC 481 AB 664 AC
116 C 299 E 116 BDE 299 ADE 482 BDE 665 AC
117 A 300 B 117 CE 300 ACD 483 ACDE 666 ACE
118 E 301 C 118 ABC 301 ABDE 484 ABE 667 ACE
119 C 302 C 119 DE 302 BE 485 ABDE 668 ABDE
120 D 303 B 120 ADE 303 AD 486 ABD 669 AD
121 E 304 E 121 BCD 304 AE 487 ABD 670 AD
122 E 305 A 122 AD 305 CE 488 BCD 671 BCD
123 E 306 B 123 CDE 306 ABC 489 ABE 672 DE
124 C 307 D 124 ACDE 307 BCDE 490 AB 673 ACDE
125 E 308 C 125 ABD 308 ABCD 491 ACDE 674 ABCE
126 B 309 C 126 ABCE 309 ACDE 492 AC 675 ABE
127 B 310 A 127 ABC 310 CD 493 BC 676 ACE
128 A 311 E 128 CDE 311 ABCD 494 BCE 677 ABC
129 A 312 B 129 ABC 312 ADE 495 CD 678 BCD
130 C 313 A 130 BCD 313 CDE 496 CE 679 ABDE
131 B 314 D 131 AE 314 CE 497 AC 680 ABDE
132 B 315 C 132 ABCD 315 ADE 498 ACDE 681 DE
133 B 316 B 133 ACDE 316 AC 499 BC 682 ABCE
134 B 317 D 134 BCD 317 BD 500 ACE 683 ABDE
135 B 318 D 135 ABC 318 ABE 501 BCDE
136 A 319 C 136 BCD 319 CDE 502 BCDE
137 B 320 D 137 ADE 320 ABC 503 ACDE
138 E 321 A 138 BCDE 321 BCDE 504 ABC
139 B 322 D 139 ABD 322 ACE 505 AE
140 D 323 D 140 BE 323 ABDE 506 ABC
141 B 324 C 141 CE 324 ABCD 507 ABC
142 A 325 B 142 AE 325 ABCD 508 BC
143 A 326 E 143 BD 326 AD 509 BCD
144 C 327 A 144 CD 327 ABDE 510 BCE
145 B 328 E 145 AD 328 CDE 511 AD
146 A 329 A 146 BE 329 DE 512 BE
7
8
147 A 330 E 147 ABCD 330 CD 513 DE
148 C 331 C 148 AB 331 AE 514 AD
149 C 332 D 149 ABC 332 ACE 515 ADE
150 E 333 C 150 BD 333 BD 516 BC
151 A 334 B 151 DE 334 AD 517 BDE
152 A 335 B 152 AE 335 AD 518 CD
153 A 336 C 153 AD 336 AE 519 CDE
154 C 337 B 154 ADE 337 BD 520 BD
155 A 338 E 155 CE 338 BE 521 BC
156 A 339 D 156 ABC 339 BC 522 BC
157 A 340 C 157 ABCD 340 ABC 523 ACE
158 B 341 C 158 AC 341 ACE 524 ABD
159 A 342 D 159 BCDE 342 DE 525 AD
160 A 343 B 160 AD 343 AC 526 BD
161 B 344 D 161 ABC 344 BDE 527 ACD
162 D 345 E 162 ABCE 345 BCE 528 ACE
163 A 346 E 163 CE 346 CDE 529 ABDE
164 C 347 E 164 BDE 347 ABE 530 ACD
165 A 348 E 165 AD 348 ADE 531 BDE
166 C 349 A 166 ABDE 349 ACDE 532 ABDE
167 E 350 D 167 CE 350 BE 533 ABD
168 D 351 E 168 AD 351 ABCD 534 ABD
169 A 352 B 169 ABCD 352 ABD 535 BE
170 D 353 E 170 BCD 353 ACD 536 CD
171 B 354 C 171 AB 354 ABCE 537 BDE
172 C 355 D 172 ABC 355 ACDE 538 ABDE
173 D 356 B 173 ABC 356 AC 539 CE
174 A 357 E 174 DE 357 ABC 540 BCD
175 B 358 C 175 ABDE 358 DE 541 CDE
176 A 359 D 176 BCDE 359 ABE 542 ACD
177 A 360 D 177 ABCD 360 ACDE 543 ACD
178 A 361 B 178 ABDE 361 BCD 544 AB
179 A 362 B 179 ABC 362 ACE 545 ABD
180 C 363 C 180 ABCD 363 ABCE 546 BCE
181 B 364 B 181 ABCD 364 ABCD 547 BC
182 E 365 D 182 ABDE 365 ABDE 548 BD
183 A 183 BE 366 ABE 549 BE
8