Teoria Curriculumului Anu II

8/17/2019 Teoria Curriculumului Anu II

1/100

COMPONENTELE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

•un flux de intrare, care cuprinde resurseleumane si materiale, pe care scoala leutilizeaza (profesori, elevi, spatii, dotari

tehnice, etc.);• procesul de invatamint ca atare, careangajeaza resursele in vederea atingerii

obiectivelor propuse;•un flux de iesire, care cuprinde rezultatele

sistemului (absolventi, competentele siaptitudinile dobindite de acestia).


2/100

Definirea didacticii

• DIDA!IA reprezinta ramura pedagogieicare studiaza proiectarea, organizarea simetodologia procesului de invatamint.


3/100

"rocesul de #nv$%$m&nt

"'*+ D I-A!A/I-! poate fistudiat din doua unghiuri de vedere0

• componen%a 1i structura sa;

• procesualitatea sa intern$.


4/100

/"--! "'*++I DI-A!A/I-!

• 2I!I procesului de invatamint• A3-!II A!I+-II (profesorii, elevii, parintii)• -!I-+!+ I-A!A/I-!++I

• /I4A D I-A!A/I-! *I /A!'IA+DIDA!I• 5'/ D '3A-I6A'• 'A!II "*I78*IA 9 PROFESOR – ELEV ,

ELEV - ELEV • !I/"+ de desfasurare a procesului de #nv$%$m&nt• 5D2A:8+ sau coneiunea invers$


5/100

"'*+AI!A!A I-!'-A

• Activitatea de PREDARE

• Activitatea de ÎNVĂŢARE• Activitatea de EVALUARE


6/100

DIDACTICA MODERNA / DIDACTICATRADITIONAA

•DIDACTICA TRADITIONALA8considera ercetia dret s!rsa ac!nostinte"or#

$ce"!"a %indirii este i&a%inea#8 c!noasterea este !n act de reconstr!ctie

&inta"a a rea"!"!i#$!ne accent e trans&iterea de c!nostinte

%ata 'ac!te#$e"ev!" este rivit ca o(iect a" ed!catiei#$redo&ina 'or&atia "ivreasca) orientarea

inte"ect!a"ista*


7/100

DIDACTICA MODERNA / DIDACTICATRADITIONAA

• DIDACTICA MODERNA$considera acti!nea e+terna &inta"a dret s!rsa a

c!nostinte"or) ercetia 'iind doar !n &o&ent a"acti!nii#

$ce"!"a %indirii este oeratia#c!noasterea estere'"ectarea activa si n! coierea rea"itatii#

$!ne accent e "at!ra 'or&ativa si ed!cativa ainvatarii) e c!"tivarea creativitatii#

$e"ev!" devine si s!(iect a" ed!catiei) n! doar !nrecetor de in'or&atii# e ri&!" "an stac!noasterea c!cerita rin e'ort rori!#

$!ne in centr!" atentiei i&(inarea invatat!rii c!activitati a"icative si de investi%atie*


8/100

PROCESUL DE PREDARE $ ÎNVĂŢARE

• C!& se or%ani,ea,a secvente"e deredare-

• Ce an!&e sa invete e"ev!"-• De ce invata e"-• C!& invata-

• Cit an!&e invata-• C!& si cind 'o"oseste ceea ce a

invatat-


9/100

/D D "'DA'(4.2.arroll)

• Diagnosticul deficientelor de invatare

• Pro%ra&e de co&ensare• "rezentarea obiectivelor pedagogice

• "redarea de catre profesor • Aplicarea de teste formative• "rograme de remediere

•Pro%ra&e i&(o%atite entr! cei c! re,!"tate (!ne• Invatarea prin cooperare

• Aplicarea de teste sumative


10/100

!'IA "'!!I"+'I'

/


11/100

!'IA "'!!I"+'I'

• 5'+! = CATE.ORIA• /


12/100

Alte modele de predare

• Sc4e&e"e co%nitive intervin in procesarea informatiei,adica in prelucrarea ei pina la intelegere. schema cognitivaconsta intr8o structura generala de cunostinte, activatesimultan, corespunzind unei situatii complee din realitate.

• Scenarii"e co%nitive sunt succesiuni de evenimentespecifice unui anumit contet, care ghideazacomportamentul.ferind elevilor un scenariu cognitiv iiindrumam practic spre o invatare sociala.'espectind scenariulcomportamentul actorilor este ghidat de intariri pozitive saunegative.

• Rete"e"e se&antice ajuta la organizarea cunostintelor inmemorie.

emplu0 >*e da cuvintul amorsa >"DA33I? si se cererealizarea asociatiilor libere.? *e inregistreaza cel mai scurt

timp de reactie (cea mai rapida asociatie) .


13/100

D5I-I@IA "'D


14/100

A!II!A!A D -


15/100

-


16/100

/!IA@IA -


17/100

/!IA@IA -


18/100

3A "!I/++I /!IA@I-A

•Exista un optim motivational$ care este o zona intreun nivel minim si maxim si care difera de la o persoana la alta in functie de gradul de dificultateal sarcinii$aptitudini$ temperament$etc#

• Daca un optim de atentie corespunde unui nivel

mediu de activare cere%rala care faciliteazaintegrarea mesa&elor externe$ su% un anumit pragnu are loc reactia de orientare$ in sc'im%$depasirea nivelului optim$ excesul de motivatie$ produce mai curind o reactie de alarma ce

distorsioneaza perceptia$ soldindu(se cu efectenegative#


19/100

!I"3IA /!I'BA'

• MOTI)E INTRIN*ECI • MOTI)E E+TRIN*ECI


20/100

A*"!+ "'*+A A -


21/100

!I"+'I D -


22/100

*!ADII -


23/100

D5I-I@IA "'D


24/100

!'II A "'D


25/100

!eorii ale pred$rii

. teorii personaliste0• activitatea de predare este centrata pe

mobilizarea fortelor elevilor, motivatii, interese,

capacitati, si nu pe continut;• profesorul ii ajuta pe elevi, oferindu8le tehnici de

invatare, consiliindu8i in rezolvarea de probleme;

• controlul este mai degraba autocontrol,autoritatea este data de legitatile cooperarii, alecoparticiparii elevului la propria educatie.


26/100

!eorii ale pred$rii

E. teorii rationaliste• predarea este considerata ca un proces

cognitiv;• comunicarea informationala este centrala

in seria actiunilor de predare;

• se urmareste un traseu inductiv ( de laeemple la legi), fie deductiv (de la legi laeemple).


27/100

-iveluri de comunicare/I!' '"@I

-I+'I 3-I!I• !ransmiterea unei informa%ii 'epetarea unui mesaj #ntr8o form$

echivalent$• A se face #n%eles Identificarea, aplicarea con%inutului

mesajului• A convinge ( a demonstra) egarea mesajului de o structur$

cognitiv$ anterioar$, a subiectului

-I+'I A5!I• A atrage aten%ia A lua cuno1tin%$ de mesaj• A face s$ fie tolerat sau admis A considera con%inutul ca adev$rat, bun

sau frumos #n raport cu criterii eterioare• A face s$ simt$, a convinge A considera con%inutul caadev$rat, bun sau frumos #n raport cupropriile criterii


28/100

*A'I-I D +'+

9 Simulaţi comportamentul contradictoriu în utilizareacomunicării verbale, paraverbale i nonverbale, decătre un cadru didactic!

9 E"primaţi-vă părerea cu privire la caracterulînnă#cut #au dob$ndit al capacităţii de comunicare!

9 %omentaţi, pe baza e"perienţei voa#tre, importanţacomunicării în proce#ul de predare-învăţare!

9 &nalizaţi c$teva te'nici de comunicare e(icientă! 9 Precizaţi c$teva modalităţi de înlăturare a bloca)elor

comunicării .


29/100

biectivele procesului didactic• *dealul educativ este o categorie de generalitate

maimal$ ce surprinde tipul de personalitate cetrebuie format la un moment dat #ntr8o societate,conform prescrip%iilor acesteia.

• Scopul educaţiei este o ipostaz$ a finalit$%ii educa%iei

care realizeaz$ acordul #ntre idealul educa%ional 1iobiectivele sale, atunci c&nd el este pertinent saupoate sta #n locul idealului, c&nd acesta estesupradimensionat aiologic sau inadecvat, iluzoriu,utopic. *copul vizeaz$ finalitatea unei ac%iuni

educa%ionale bine determinata.• Obiectivul educaţional este ipostaza cea mai concret$a finalit$%ilor 1i desemneaz$ tipul de schimb$ri pe careprocesul de #nv$%$m&nt sau cel din alt sistem educativ

#l a1teapt$ 1i #l realizeaz$.


30/100

5unc%iile obiectivelor educa%ionalea. (uncţia de orientare a"iolo+ică 9 orientarea elevilor c$tre valori

educa%ionale dezirabile.b. (uncţia de anticipare a rezultatelor educaţiei 9 obiectivul trebuie

s$ treac$ de la formul$ri generale la obiective specifice,concepute sub forma unor rezultate concrete, a c$rormanifestare s$ fie testabil$ dup$ o perioad$ convenabil$ detimp.

c. (uncţia evaluativă 9 sunt condi%ii esen%iale pentru validitatea 1ifidelitatea evalu$rii 1i aprecierii 1colare. dat$ cu proiectareaobiectivelor, profesorii vor concepe 1i tehnicile de evaluare,adic$ felul #n care vor 1ti dac$ ceea ce trebuie realizat va firealizat.

d. (uncţia de or+anizare i autore+lare a proce#elor didactice 9obiectivele intervin #n procesele didactice ca instan%e sau criteriireferen%iale, pentru dirijarea ac%iunii de predare 1i #nv$%are. lesunt implicate #n proiectarea, desf$1urarea 1i evaluareaproceselor educative, av&nd un rol #nsemnat #n controlul 1i

autoreglarea ac%iunilor instructiv8formative.


31/100

lasificarea obiectivelor pedagogice1# O%iective formative,• dezvoltarea competen%elor de citire, scriere 1i comunicare oral$ pentru a

continua studiul 1colar;• stimularea dezvolt$rii g&ndirii logice, a capacit$%ilor de abstractizare 1i

generalizare;• dezvoltarea atitudinilor pozitive 1i a capacit$%ilor creative #n materie de

activit$%i cultural artistice;• con1tientizarea copiilor #n leg$tur$ cu realit$%ile lumii #nconjur$toare din

punct de vedere istoric, social, economic;• cunoa1terea 1i #n%elegerea rolului important al istoriei, simultan cu

necesitatea spiritualiz$rii omului prin intermediul valorilor culturale.F obiectivele formative sunt scopuri eprimate #n termeni de cuno1tin%e,

competen%e 1i atitudini indicate ca fiind necesare #ntr8o situa%ie dat$.

2# O%iective ale 3nv454rii 6informative7,• elevii s$ opereze cu unit$%i ale sistemului metric;• elevii s$ construiasc$ figuri geometrice;• elevii s$ sublinieze substantivele dintr8un tet.F obiectivele informative se eprim$ #n termeni de achizi%ii concrete #n situa%ii

educative organizate. Acestea se formuleaz$ pentru diferite discipline de

#nv$%$m&nt 1i pentru fiecare lec%ie.


32/100

lasificarea obiectivelor n func%ie de domeniul la care se refer$0

8 obiective cognitive care #e re(eră la tran#miterea ia#imilarea cunotinţelor - #ă #crie corect un te"t,#ă analizeze o (rază, #ă compună un te"t etc!

8 obiective afective ce vizează (ormareaconvin+erilor, #entimentelor, atitudinilor -dezvoltarea +u#tului pentru lectură, dezvoltareaintere#ului pentru compunerea de probleme etc!.

8 obiective psihomotorii centrate pe (ormarea unorconduite i operaţii manuale – #ă parcur+ă /00 mîn 10 de #ecunde, #ă m$nuia#că corect aparatul demă#ură etc!.


33/100

n func%ie de nivelul de generalitate08 obiective generale (au un caracter +lobal, ab#tract i #e

re(eră la o anumită latură a educaţiei – dezvoltareacomportamentului moral. dezvoltarea +u#tului e#teticetc!.

8 obiective medii #unt (inalităţi privitoare la di#ciplinelecolare, particularităţile de v$r#tă ale elevilor etc! –dezvoltarea capacităţii de calcul matematic,dezvoltarea vocabularului etc!.

8 obiective particulare #e re(eră la per(ormanţeconcrete, care #e #tabile#c prin prelucrarea materieide #tudiu, pornind de la pro+rama colară i de lamanual – #ă con#truia#că un cub dintr-o bucată decarton, #ă analizeze un #ub#tantiv, etc!


34/100

biectivele opera%ionale

A opera%ionaliza un obiectiv #nseamn$ aidentifica o sarcin$ educativ$ 1i a oeplicita verbal #n mod corespunz$tor. +n

obiectiv este opera%ionalizat atunci c&nd0• s8a delimitat o secven%$ comportamental$

observabil$ care poate fi evaluat$;

• s8a enun%at #n mod comprehensivrespectiva sarcin$.


35/100

ondi%ii de opera%ionalizare• obiectivul vizeaz$ activitatea elevilor 1i nu a

profesorului;• obiectivul trebuie s$ fie #n principiu realizabil, s$

corespund$ particularit$%ilor de v&rst$,

eperien%ei anterioare a elevilor etc.;• obiectivul va descrie comportamente

observabile 1i nu ac%iuni sau procese psihice

interne;• obiectivul desemneaz$ un rezultat imediat al

instruirii 1i nu unul de perspectiv$, neidentificat

#n timp 1i spa%iu;


36/100

• #n obiectiv se vor enun%a at&t condi%iile de realizare a

sarcinilor, c&t 1i criteriul performan%ei, al realiz$riiacestora;• eprimarea comportamentelor preconizate de obiectiv

se va face prin apelul la Gverbe de ac%iune?0 a

recunoa8te$ a identifica$ a utiliza$ a aplica$ adistinge$ a reda$ a produce$ a proiecta$ a rezolva$ a

propune etc#"• fiecare obiectiv va viza o opera%ie singular$ 1i nu un

comportament compozit, greu de analizat 1i evaluat;• obiectivele nu se vor repeta prin reformul$ri diferite;

ele trebuie s$ fie unice, congruente logic 1i valide

aiologic.


37/100

primarea unui obiectiv se poate realiza dup$urm$torul algoritm interogativ0

• ine va produce comportamentul doritH (Elevul2)• e comportament observabil va dovedi c$ obiectivul

este atinsH (2trebuie #ă con#truia#că2)

• are este produsul sau performan%a ob%inut$H (2unaparat de radio cu tranzi#tori )• n ce condi%ii va avea loc aparatul de radio preconizatH

(2căut$nd de unul #in+ur, după #c'ema dată, pie#ele

la ma+azin)• n temeiul c$ror criterii ajungem la concluzia c$

produsul este satisf$c$torH (2a#t(el înc$t radioul #ăcapteze cel puţin două po#turi pe unde medii i cinci

po#turi pe unde ultra#curte.).


38/100

ntreb$ri

9 Formulaţi 3 obiective operaţionale pentru o lecţie de #pecialitate!

9 Formulaţi c$te un obiectiv pentru(iecare cate+orie din criteriulraportat la +eneralitatea obiectivelor

peda+o+ice!

9 Formulaţi c$te 1 obiective co+nitive,

a(ective i p#i'omotorii!


39/100

/etodologia 1i tehnologia instruirii

• !ehnologia didactic$ poate lua dou$ accep%iuni0a) ansamblul mijloacelor audio8vizuale utilizate #n

practica educativ$;

b) ansamblul structurat al metodelor, mijloacelorde #nv$%$m&nt, al strategiilor de organizare apred$rii 9 #nv$%$rii, puse #n aplica%ie #n

interac%iunea dintre educator 1i educat, printr8ostr&ns$ colaborare cu obiectivele pedagogice,con%inuturile transmise, formele de organizare ainstruirii, modalit$%ile de evaluare (.uco1,

CJJK).


40/100

Defini%ii• Metodologia didactic4 vizeaz$ ansamblul metodelor

1i procedeelor didactice utilizate #n procesul de #nv$%$m&nt.• Metoda didactic4 reprezint$ calea care trebuie

urmat$, drumul ce conduce c$tre atingereaobiectivelor. a prezint$, vehiculeaz$ cunoa1tereasedimentat$ la un moment dat.

• !rocedeul didactic reprezint$ o secven%$ a metodei,

un simplu detaliu, o tehnic$ mai limitat$ de ac%iune, ocomponent$ sau chiar o particularizare a metodei. metod$ apare ca un ansamblu corelat de procedeeconsiderate a fi cele mai oportune pentru o situa%ie

dat$ de #nv$%are


41/100

lasificarea metodelor de #nv$%$m&nt

I# Din punct de vedere istoric,• metode tradi%ionale, clasice (epunerea,

conversa%ia, eerci%iul etc.);• metode moderne, de dat$ mai recent$(algoritmizarea, brainstorming8ul,

instruirea programat$, mozaicul etc).


42/100


II# 9n func5ie de extensiunea sferei deaplica%ilitate,

• metode generale (epunerea, prelegerea,conversa%ia, cursul magistral etc.);

• metode particulare, specifice, restr&nse lapredarea unor discipline de #nv$%$m&nt sauaplicabile pe anumite trepte ale instruc%iei 1ieduca%iei (eerci%iul moral #n cazul educa%ieimorale).


43/100


III# !ornind de la modalitatea principal4 de prezentare a cuno8tin5elor,

• metode verbale, bazate pe cuv&ntul scris sau

rostit (conversa%ia euristic$, povestirea,eplica%ia, prelegerea etc.);

• metode intuitive, bazate pe observarea

direct$, concret 9 senzorial$ a obiectelor 1ifenomenelor realit$%ii sau a substituteloracestora (observa%ia, modelarea,

eperimentul etc.).


44/100


I)# Dup4 gradul de anga&are a elevilor lalec5ie,

• metode epozitive sau pasive, centrate pememoria reproductiv$ 1i pe ascultarea pasiv$(prelegerea, povestirea, cursul magistral etc.);

• metode active, care suscit$ activitatea deeplorare personal$ a realit$%ii(problematizarea, jocul de rol, studiul de caz,brainstorming8ul etc.).


45/100


)# Dup4 func5ia didactic4 principal4,• metode cu func%ia principal$ de predare 1i

comunicare ( conversa%ia, eplica%ia,povestirea, epunerea etc.);

• metode cu func%ia principal$ de fiare 1iconsolidare (eerci%iul, organizatorul grafic,

ciorchinele etc.);• metode cu func%ia principal$ de verificare 1iapreciere a rezultatelor muncii (mozaicul,dezbaterea, cafeneaua, jocul de rol,conversa%ia etc.).


46/100


)I# 9n func5ie de modul deadministrare a experien5ei ce

urmeaz4 a fi 3nsu8it4,• metode algoritmice, bazate pe secven%eopera%ionale, stabile, construite dinainte(algoritmizarea, instruirea programat$);

• metode euristice, bazate pe descoperireproprie 1i rezolvare de probleme (conversa%iaeuristic$, problematizarea).

l ifi d l d


47/100


)II# Dup4 forma de organizare a muncii,• metode individuale, pentru fiecare elev #n parte

(conversa%ia, eplica%ia, eerci%iul etc.);

• metode frontale, cu #ntreaga clas$ (eplica%ia,prelegerea, povestirea, conversa%ia etc.);

• metode de predare 9 #nv$%are #n grupuri omogene

sau eterogene (mozaicul, "hilips KK, tehnicaacvariului etc.);• metode combinate, prin altern$ri #ntre variantele de

mai sus.


48/100


)III#9n func5ie de axa 3nv45are mecanic4

6prin receptare7 : 3nv45are con8tient46prin decoperite7,

• metode bazate pe #nv$%area prin receptare

(epunerea, demonstra%ia, etc.);• metode care apar%in preponderent desopeririidirijate (conversa%ia euristic$, observa%iadirijat$, studiul de caz);

• metode de descoperire propriu8zis$(observarea independent$, eerci%iul euristic,rezolvarea de probleme, brainstorming8ul

etc.).

l ifi t d l d


49/100


I+# Dup4 natura sc'im%4rii produsela elevi,

• metode heterostructurale, transformarease produce prin altul (epunerea,conversa%ia, studiul de caz,

problematizarea);• metode autostructurante, individul setransform$ prin sine (descoperirea,

observa%ia eerci%iul etc )


50/100

/ijloacele de #nv$%$m&nt

• Mi&loacele de 3nv454m;nt suntinstrumente sau complexe

instrumentale menite a facilitatransmiterea unor cuno8tin5e$formarea unor deprinderi$

evaluarea unor ac'izi5ii$ realizareaunor aplica5ii practice 3n cadrul procesului intructiv(educativ#


51/100

5unc%iile mijloacelor de #nv$%$m&nta) func5ia de informare 9 este aceea c$ prin

intermediul mijloacelor didactice se transmit un set decuno1tin%e, dintr8o multitudine de domenii alecunoa1terii;

b) func5ia de formare 9 const$ #n faptul c$ elevul estefamiliarizat cu m&nuirea, selectarea 1i semnificareaunor instrumente indispensabile pentru descrierea 1i

#n%elegerea a noi aspecte sau dimensiuni ale realit$%ii.

De asemenea, ele sprijin$ opera%iile g&ndirii,stimuleaz$ c$utarea 1i cercetarea, afecteaz$ pozitivimagina%ia 1i creativitatea elevilor.

c) func5ia estetic4 9 este relevant$ prin favorizarea 1i

cultivarea sim%ului echilibrului 1i frumosului.


52/100


53/100


54/100

Avantajele mjloacelor didactice

• suplimenteaz$ eplica%iile verbale,oferindu8le un anumit suport vizibil, intuitiv;

• #i familiarizeaz$ pe elevi cu o realitate mai

greu sau total inaccesibil$ pe o caledirect$;• provoac$ 1i sus%in interese 1i motiva%ii

cognitive;• eficientizeaz$ folosirea timpului deinstruire.


55/100

Dezavantajele mijloacelor didactice

• predispun la o anumit$ standardizare 1iuniformizare a perceperii 1i interpret$riirealit$%ii;

• conduc spre o receptare pasiv$;• produc, uneori, eager$ri 1i denatur$ri ale

fenomenelor etalate, contribuind laformarea unor imagini artificiale despreorizontul eisten%ial.


56/100

on%inutul #nv$%$m&ntului

• on%inutul procesului instructiv8educativconst$ din ansamblul structurat de valoridin domeniile 1tiin%ei, culturii, parcticii,

sedimentate #n societate la un moment dat1i devenite puncte de reper #n proiectarea1i realizarea instruirii.


57/100

on%inut 1i curriculum

• Atunci c&nd vorbim de circumscriereacon%inuturilor activit$%ilor desf$1urate #n

#nv$%$m&nt, vorbim de fapt despre

curriculum na5ional al3nv454m;ntului#

rric l m na%ional al


58/100

urriculum na%ional al #nv$%$m&tului

• În sens "ar%) curriculum #nseamn$ ansamblulproceselor educative 1i al eperien%elor de

#nv$%are prin care trece elevul pe parcursul s$u

1colar.• În sens restr5ns, curriculum desemneaz$

ansamblul documentelor 1colare de tip reglator

#n cadrul c$rora se desemneaz$ dateleesen%iale privind procesele educative 1ieperien%ele de #nv$%are pe care 1coala le ofer$

elevului (curriculum formal sau oficial). urriculum cuprinde0


59/100

urriculum cuprinde0a) obiectivele specifice unui domeniu (nivel

de #nv$%$m&nt, profil, disciplin$ 1colar$)sau activitate educativ$;b)con%inuturile informa%ionale sau educative

necesare pentru realizarea obiectivelorstabilite;

c) condi%iile de realizare (metode, mijloace,activit$%i etc.(, programarea 1i organizareasitua%iilor de instruire 1i educare;

d) evaluarea rezultatelor


60/100


61/100

omponentele curriculum8ului

• cadr!" de re'erin20 a" c!rric!"!&!"!ina2iona" pentru #nv$%$m#ntul obligatoriu (#ntermeni de procese 1i produse);

•"an!ri"e cadr! de 5nv020&5nt pentru claseleI8PII,PIII (stabilesc ariile curriculare, obiectelede studiu 1i resursele de timp necesareabord$rii acestora);

•cic"!ri"e c!rric!"are (reprezint$ periodiz$ri ale1colarit$%ii, grup#nd mai mul%i ani de studiu,care %in uneori de niveluri 1colare diferite, careau #n comun anumite obiective).

iclurile curriculare


62/100

iclurile curriculare6* Cic"!" de o(servare 7i orientare are ca obiectiv major orientarea

#n vederea optimiz$rii op%iunii 1colare 1i profesionale ulterioare. lvizeaz$0

• de#coperirea de către elev a propriilor a(inităţi, a#piraţii i valori, în#copul con#truirii unei ima+ini de #ine pozitive,

• (ormarea capacităţii de analiză a #etului de competenţe dobîndite prin învăţare, în #copul orientării #pre o anumită carieră

pro(e#ională.• dezvoltarea capacităţii de a comunica (olo#ind di(erite limba)e

#pecializate.• dezvoltarea +îndirii autonome i re#pon#abilităţii (aţă de inte+rarea

în mediul #ocial!

8* Cic"!" de aro'!ndare (clasele P, PI) are ca obiectiv majorapro(undarea #tudiului în pro(ilul i #pecializarea alea#ă, a#i+urîndîn acelai timp o pre+ătire +enerală, pe baza trunc'iului comun i aopţiunilor din celelalte arii curriculare!

9* Cic"!" de secia"i,are (clasele PII, PIII) are ca obiectiv major

#pecializarea în vederea inte+rării e(iciente în învăţămîntuluniver#itar de pro(il #au pe piaţa muncii!


63/100

:* Cic"!" ac4i,i2ii"or '!nda&enta"e are ca obiective majoreacomodarea la cerin%ele sistemului 1colar 1i alfabetizareaini%ial$. iclul achizi%iilor fundamentale vizeaz$0

• #timularea copilului în vederea cunoaterii mediului apropiat.• #timularea potenţialului creativ al copilului, a intuiţiei i a

ima+inaţiei.• (ormarea motivaţiei pentru învăţare, înţelea#ă ca o activitate

#ocială!;* Cic"!" de de,vo"tare are ca obiectiv major formarea

capacit$%ilor de baz$ necesare pentru continuarea studiilor.iclul de dezvoltare vizeaz$0

• dezvoltarea ac'iziţiilor lin+vi#tice, a competenţelor de (olo#ire a

limbii romîne, a limbii materne i a limbilor #trăine, pentrue"primarea corectă i e(icientă în #ituaţii variate de comunicare.• dezvoltarea capacităţii de a comunica, (olo#ind di(erite limba)e

#pecializate.• dezvoltarea +îndirii autonome i a re#pon#abilităţii (aţă de

inte+rarea în mediul #ocial

*egmentele curriculumQului


64/100

*egmentele curriculumQului1# curriculum nucleu 9 echivalentul trunchiului comun, adic$ num$rul minim

de ore de la fiecare disciplin$ obligatorie prev$zut$ #n planurile cadru de

#nv$%$m#nt. Drept consecin%$, noile programe 1colare pe disciplinecuprind0• o(iective cadr! • o(iective de re'erin20• con2in!t!ri a"e 5nv020rii• standarde c!rric!"are de er'or&an20, obligatorii pentru toate 1colile 1i

pentru to%i elevii.2# curriculum la decizia 8colii < acoper$ diferen%a de ore dintre curriculum

na%ional 1i num$rul minim sau maim de ore pe s$pt$m#n$, pe discipline1i pe ani de studiu, prev$zute #n planurile cadru de #nv$%$m#nt."rogramele 1colare la disciplinele obligatorii vor avea obiective 1i unit$%ide con%inuturi marcate cu asterisc a c$ror parcurgere nu este obligatorie,

ele intr#nd sub inciden%a deciziei la nivel de 1coal$.• n completarea curiculumului nucleu, 1coala poate opta pentru una saualta dintre variantele de curriculum la decizia 1colii0

9 curriculum nucleu aprofundat; 9 curriculum etins; 9 curriculum elaborat #n 1coal$.

Defini%ii


65/100

Defini%ii• P"an!" cadr! de 5nv020&5nt este un plan de #nv$%$m#n

generativ, care permite 1colilor 1i claselor s$ realizeze schemeorare proprii. l se raporteaz$ la un curriculum comun

(discipline comune 1i num$r de ore obligatorii pentru to%i elevii, #n propor%ie de RS, MNO din plan) av#nd posibilitatea de a decideasupra unei propor%ii de circa N, SO din programul 1colar alelevilor.

• Tr!nc4i!" co&!n corespunde num$rului minim de ore

prev$zut pentru fiecare disciplin$ obligatorie #n parte. anum$rul de ore inclus #n trunchiul comun, #n construireaschemei orare proprii, 1coala va ad$uga una sau mai multe oredin plaja orar$ indicat$ #n planul cadru de #nv$%$m#nt, pentru oanumit$ disciplin$.

• Sc4e&a orar0 reprezint$ modalitatea concret$ prin careclasele 1i 1colile #1i alc$tuiesc programul #n func%ie de num$rulminim sau maim de ore alocat #n planul cadru de #nv$%$m#nt.

• Arii"e c!rric!"are reprezint$ un grupaj de discipline care au #ncomun anumite obiective de formare. urriculum este grupat #n

astfel de R arii curriculare #ntre care eist$ un echilibru dinamic.


66/100

Ariile curriculare

• limb$ 1i comunicare• matematic$ 1i 1tiin%e ale naturii•

om 1i societate• arte• educa%ie fizic$ 1i sport

• tehnologii• consiliere 1i orientare

/odalit$%i de ordonare a mteriilor de #nv$%$m&nt


67/100

/odalit$%i de ordonare a mteriilor de #nv$%$m&nt

a) ordonarea logic$0• linear$, atunci c&nd rela%ia dintre antecedentul eplicativ 1i

consecvent este continu$;• concentric$, atunci c&nd ordonarea se face dup$ putereaeplicativ$ a cuno1tin%elor, prin epunerea unor conceptec$l$uzitoare, idei ancor$, ce garanteaz$ asimilarea altorcuno1tin%e.

b) ordonarea genetic$ 9 atunci c&nd materia se muleaz$ peevolu%ia cronologic$ a acumul$rii unor date, ca la istorie, istoriaunor 1tiin%e sau #n cadrul unor capitole sau lec%ii la toatedisciplinele.

c) ordonarea #n spiral$ 9 prin reintroducerea sistematic$ #n con%inut

a unor teme din ce #n ce mai dezvoltate, la intervale periodice.+n asemenea mod de ordonare ar servi la dou$ scopuri0• se recapituleaz$ permanent elemente informa%ionale #nv$%ate

anterior;• tema poate fi completat# progresiv, prin acumularea de noi date,

conduc&nd la o #n%elegere mai ad&nc$ a problemelor tratate.


68/100

"lanul de #nv$%$m&nt stabile1te


69/100

"lanul de #nv$%$m&nt stabile1teurm$toarele elemente0

• disciplinele 1colare care urmeaz$ a fistudiate 1i succesiunea acetora pe anii1colari;

• num$rul s$pt$m&nal 1i anual de orepentru fiecare obiect de studiu 1i la fiecarean de studiu;

• structura anului 1colar, adic$ succesiuneaintervalelor de timp afectate studiilor,vacan%elor, eamenelor.


70/100

"rograma 1colar$ indic$

• obiectivele;• temele 1i subtemele la fiecare disciplin$;•

timpul afectat pentru fiecare dintreacestea.

5unc%iile manualului 1colar


71/100

5unc%iile manualului 1colar 9 (uncţia de in(ormare4

• selec%ia cuno1tin%elor se va face astfel #nc&t s$ asigureprogresivitatea 1i s$ evite supra#nc$rcarea;

• se va asigura filtrajul 1i selec%ia cuno1tin%elor prin reduceri,simplific$ri, reorganiz$ri.

9 (uncţia de #tructurare a învăţării4

• de la eperien%a practic$ la teorie;• de la teorie la aplica%ii practice, prin controlarea achizi%iilor;• de la eerci%ii practice la elaborarea teoriei;• de la epueri la eemple, ilustr$ri;

• de la eemple 1i ilustr$ri la observa%ie 1i analiz$. 9 (uncţia de +'idare a învăţării 0

• repeti%ia, memorizarea, imitarea modelelor;• activitatea deschis$ 1i creativ$ a elevului, care poate utiliza

propriile sale eperien%e 1i observa%ii.

erin%ele elabor$rii manualului


72/100

erin%ele elabor$rii manualului1colar

• cerin%e didactice 9 modalit$%i convenabilede #nf$%i1are a informa%iei, respectarea unuistil cognitiv adevat v&rstei etc;

• cerin%e igienice 9 lizibilitatea tetului sau amaterialului iconografic, calittaea h&rtiei 1i acernelei tipografice, formatul manualului;

• cerin%e estetice 9 calitatea tehnoredact$rii,a ilustra%iilor utilizate, a leg$rii, a coloritului.

@IA 9 "'I-I"AA 5'/< D


73/100

@IA 9 "'I-I"AA 5'/< D'3A-I6A' A A!II!


74/100

!ipuri de lec%ie• lecţia de comunicare i în#uire de noi cunotinţe.

• lecţia de elaborare a cunotinţelor i dezvoltare a#trate+iilor co+nitive.

• lecţia de (ormare a priceperilor i deprinderilor .• lecţia de con#olidare i #i#tematizare.• lecţia de aplicaţii practice, de dezvoltare a func%iilor de

ac%iune sau tranfer.• lecţia de creaţie, de dezvoltare a (uncţiilor de e"pre#ie

(a capacit$%ilor 1i aptitudinilor de crea%ie).• lecţia de evaluare.• lecţia de atitudine (motiva%ie).• lecţia comple"ă #au mi"tă (de dezvoltare

multilateral$).

tapele lec%iei


75/100

tapele lec%iei1#Captarea 8i orientarea aten5iei 9 prin comunic$ri verbale 1i

nonverbale, materiale de ilustra%ie, introducereaelementelor de noutate, informarea cu privire la obiectiveleurm$rite etc.;

2#Enun5area scopului 8i a o%iectivelor urm4rite 9informarea elevior asupra obiectivelor ce trebuie realizatep&n$ la sf&r1itul lec%iei 1i importan%a acestora;

=#Reactualizarea structurilor anterior 3nv45ate 9 reactivareadatelor perceptuale, informa%ii, cuno1tin%e, termeni deleg$tur$, deprinderi intelectuale sau practice etc.;

>#!rezentarea optim4 a con5inutului 9 prin0• prezentare activ$ (ac%ional$) 9materialul nou este supus

eamin$rii directe 1i concrete prin intermediul sim%urilor(demonstra%ii, eperimente, observare etc.);

• prezentare iconic$ 9 de subsituire a realit$%ii, adic$ prinimagini sau ansamblu de imagini figurative sau grafice;

• prezentare simbolic$, prin comunicare verbal$, oral$ sauscris$, ori prin formule matematice care redau realitatea #ntr8oform$ abstract$,

tapele lec%iei


76/100

tapele lec%ieiS.Dirijarea #nv$%$rii 9adaptare permanent$ la situa%ia de

#nv$%are, organiz&nd #n a1a manier$ activitatea #nc&t

aceasta s$ conduc$ #ntr8o form$ optimal$ la atingerearezultatelor a1teptate;K.Asigurarea coneiunii inverse9 profesorul poate #ncerca

unele sondaje pentru a vedea #n ce m$sur$ au fost atinseobiectivele urm$rite;

R.erificarea 1i aprecierea rezultatelor 9 avem #n vedereevaluarea cotidian$ din cadrul lec%iilor, cu ajutorul diferitelorprocedee 1i instrumente de m$surare;

M.5iarea 1i p$strarea #n memorie a materiei 9 #nv$%area nu secofund$ cu memorarea, dar tr$inicia #nv$%$rii este aceea

care previne stingerea coneiunilor anterior formate, uitareaesen%ialului, a detaliului semnificativ etc.;J.!ransferul cuno1tin%elor 9 pentru o mai bun$ coroborare a

acestora #n c&mpul aplicativ;CN.!ema pentru acas$.


77/100

"roiectarea didactic$

• proiectarea global$;• proiectarea e1alonat$

(l$sceanu, CJMM, p.SN).


78/100

"roiectarea global$

• "roiectarea global$ are ca referin%$ operioad$ mai mare de instruire 9 ciclu sauan de studii 9 1i opereaz$ cu obiective,

con%inuturi 1i criterii de evaluare mai largi,ce au #n vedere activit$%ile din institu%iile1colare. oncretizarea acestui tip de

proiectare se reailzeaz$ prindimensionarea planurilor de #nv$%$m&nt 1ia programelor analitice.


79/100

"roiectarea e1alonat$"roiectarea e1alonat$ se materializeaz$ prin

elaborarea programelor de instruire specificeunei discipline 1i apoi unei lec%ii, aplicabil$ la oanumit$ clas$ de elevi. "roiectarea global$

creeaz$ cadrul, limitele 1i posibilit$%ile proiect$riie1alonate. adrul didactic realizeaz$ oproiectare e1alonat$, prin vizarea unei disciplinesau a unui grup de discipline, rela%ion&ndu8se #n

trei planuri temporale0• anul 1colar;• trimestrul 1colar;

• ora 1colar$

!ipuri de lectie


80/100

!ipuri de lectie• lecţia de comunicare i în#uire de noi cunotinţe. u variante de lec%ii

bazate pe #nv$%are 1i receptare a continutului• lecţia de elaborare a cunotinţelor i dezvoltare a #trate+iilor co+nitive . u

variante de lec%ii bazate pe #nv$%area prin cercetare, prin descoperire• lecţia de (ormare a priceperilor i deprinderilor . u variante de lec%ii bazate

pe #nv$%area prin eerci%ii• lecţia de con#olidare i #i#tematizare. u variante de lec%ii bazete pe

rezolvarea de eerci%ii1i probleme

• lecţia de aplicaţii practice, de dezvoltare a func%iilor de ac%iune sau tranfer.u variante de lec%ii bazate pe generaliz$ri (tranferuri), studiu (analiz$) decaz, rezolv$ri de eerci%ii1i probleme, lucr$ri practice, lucr$ri eperimentale,

jocuri de roluri etc.;• lecţia de creaţie, de dezvoltare a (uncţiilor de e"pre#ie (a capacit$%ilor 1i

aptitudinilor de crea%ie). u variante posibile bazate pe #nv$%area prin crea%ie,• lecţia de evaluare

. u variante de verificare 1i apreciere, de lucr$ri practice 1iapreciere, de lucr$ri scrise, de analiz$ 1i corectare a lucr$rilor, de evaluare aeerci%iilor etc.;

• lecţia de atitudine (motiva%ie). u variante0 lec%ia de sensibilizare (desesizare a semnifica%iilor), lec%ia de introducere sau inaugural$ (de sesizarea cadrului idea%ional), lec%ia demonstra%ie de sensibilizare etc.;

• lecţia comple"ă #au mi"tă (de dezvoltare multilateral$).

tapele lectiei


81/100

tapele lectiei• Etapele lecţiei mi"te4

9 aptarea 1i orientarea aten%iei 9 prin comunic$ri verbale 1i nonverbale, materiale

de ilustra%ie, introducerea elementelor de noutate, informarea cu privire laobiectivele urm$rite etc.; 9 nun%area scopului 1i a obiectivelor urm$rite 9 informarea elevior asupra

obiectivelor ce trebuie realizate p&n$ la sf&r1itul lec%iei 1i importan%a acestora; 9 'eactualizarea structurilor anterior #nv$%ate 9 reactivarea datelor perceptuale,

informa%ii, cuno1tin%e, termeni de leg$tur$, deprinderi intelectuale sau practice 1ialte elemente deosebit de relevante pentru noua #nv$%are;

9 Dirijarea #nv$%$rii 9 scopul acestei etape este de adaptare permanent$ la situa%iade #nv$%are, organiz&nd #n a1a manier$ activitatea #nc&t aceasta s$ conduc$ #ntr8o form$ optimal$ la atingerea rezultatelor a1teptate;

9 Asigurarea coneiunii inverse 9 condi%ie necesar$ a unei #nv$%$ri eficiente 9profesorul poate #ncerca unele sondaje pentru a vedea #n ce m$sur$ au fostatinse obiectivele urm$rite;

9 erificarea 1i aprecierea rezultatelor 9 avem #n vedere evaluarea cotidian$ din

cadrul lec%iilor, cu ajutorul diferitelor procedee 1i instrumente de m$surare,adecvate sarcinilor concrete de #nv$%are realizate #n cadrul unei lec%ii; 9 5iarea 1i p$strarea #n memorie a materiei 9 #nv$%area nu se cofund$ cu

memorarea, dar tr$inicia #nv$%$rii este aceea care previne stingerea coneiuniloranterior formate, uitarea esen%ialului, a detaliului semnificativ etc.;

9 !ransferul cuno1tin%elor 9 pentru o mai bun$ coroborare a acestora #n c&mpulaplicativ;

9 !ema pentru acas$.

tapele proiectarii


82/100

tapele proiectariia. analiza general$ a lec%iei, prin consultarea programei, manualului

sau a altor materiale bibliografice;

b. determinarea obiectivului general 1i a obiectivelor opera%ionale,prin decelarea capacit$%ilor umane ce pot fi identificate, m$surate,eprimate;

c. selectarea 1i organizarea con%inutului #nv$%$rii #n unit$%i 1i temeprincipale, care s$ fie convergente 1i s$ slujeasc$ obiectivele

fiate;d. alegerea 1i cmbinarea metodelor 1i procedeelor didactice pentrusitua%iile concrete, #n acord cu secven%ele de con%inut,particularit$%ile elevilor, obiectivele lec%iei;

e. selectarea unor mijloace de #nv$%$m&nt sau proiectarea unormateriale cerute de fiecare eveniment al instruirii;

f. stabilirea modalit$%ilor de activitate cu elevii (activitate frontal$,abordare individualizat$, lucru #n grupuri sau pe grupuri de nivel,activitate combinat$);

g. alegerea metodelor 1i instrumentelor de evaluarecorespunz$toare pentru a constata nivelul realiz$rii obiectivelor

propuse.

D i l i did ti


83/100

Docimologia didactica

• Docimologia reprezint$ studiul sistematic al eamenelor,analiza 1tiin%$fic$ a modurilor de notare, a variabilelornot$rii la eaminatori diferi%i 1i la acela1i eaminator, afactorilor subiectivi ai not$rii, precum 1i identificareamijloacelor menite s$ contribuie la asigurareaobiectivit$%ii unei eamin$ri 1i evalu$ri.

• valuarea 1colar$ este procesul prin care sedelimiteaz$, se ob%in 1i se furnizeaz$ informa%ii utile,permi%&nd luarea unor decizii ulterioare. Actul evalu$rii

presupune dou$ momente relativ distincte0 m$surarearezultatelor 1i aprecierea rezultatelor 1colare.

A+A'A A!I!A!II DIDA!I


84/100

A+A'A A!I!A!II DIDA!I

• /$surarea consecin%elor instruirii const$ #n

opera%ia de cuantificare a rezultatelor 1colare,respectiv de atribuire a unor simboluri eacteunor componente achizi%ionale, prin ecelen%$

calitative. /$surarea presupune o determinareobiectiv$, prin surprinderea riguroas$ a unorachizi%ii.

• Aprecierea 1colar$ sau evaluarea propriu8zis$constituie emiterea unei judec$%i de valoare,semnificarea unui rezultat observabil saum$surabil #ntr8un cadru de referin%$ aiologic.

!i i d l


85/100

!ipuri de evaluareI#9n func5ie de cantitatea de informa5ie sau experien54

3ncorpora%il4 de c4tre elevi 0• a. Evaluarea parţială 9 c&nd se verific$ elemete cognitive saucomportamentale secven%iale (prin ascultare curent$,etemporale, probe practice curente);

•b.

Evaluarea +lobală 9 c&nd cantitatea de cuno1tin%e 1ideprinderi este mare, datorit$ cumul$rii acestora (prin eamene

1i concursuri).II# 9n func5ie de axa temporal40• Evaluarea iniţială 9 care se face la #nceputul unei etape de

instruire (prin teste docimologice, concursuri etc.);• Evaluarea continuă 9 care se face #n timpul secven%ei de

instruire (prin tehnici curente de ascultare 1i teze);• Evaluarea (inală 9 care se realizeaz$ la sf&r1itul unei perioade

de formare (prin eamene).

/ t d d l


86/100

/etode de evaluare

• "robe orale• "robe scrise• "robe practice

erificarea orala


87/100

)erificarea oral4 const$ #n realizarea unei conversa%iiprin care profesorul urm$re1te identificarea cantit$%ii 1i

a calit$%ii instruc%iei. onversa%ia poate fi individual$,frontal$ sau combinat$.Avantaje0• se realizeaz$ o comunicare deplin$ #ntre profesor 1i

clasa de elevi;• feed8bacU8ul este mult mai rapid;• se dezvolt$ abilit$%ile de comunicare a elevilor.Dezavantaje0

• poate interveni starea de moment a educatorului;• gradul diferit de dificultate a #ntreb$rilor puse;• starea psihic$ tensionat$ a evalua%ilor;• nu to%i elevii pot fi verifica%i, ascultarea av&nd loc prin

sondaj

erificarea scrisa


88/100

)erificarea scris4 apeleaz$ la anumite suporturi scrise,concretizate #n lucr$ri de control sau teze.

Avantaje0• elevii au 1ansa s$81i prezinte achizi%iile educa%iei f$r$interven%ia educatorului, #n absen%a unui contact direct cuacesta;

• anonimatul lucr$rii, u1or de realizat, #ng$duie o diminuare a

subiectivit$%ii profesorului;• posibilitatea verific$rii unui num$r mare de elevi, #ntr8un intevalde timp determinat;

• raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare, consituitdin con%inutul lucr$rii scrise;

• avantajarea unor elevi timizi sau care se eprim$ defectuos pecale oral$.Dezavantaje0• implic$ un feed8bacU mai slab, #n sensul c$ unele erori sau

ne&mpliniri nu pot fi eliminate operativ prin interven%iaprofesorului.

" b l ti


89/100

"robele practice

• !ro%ele practice se realizeaz$ la o seriede discipline specifice 1i vizeaz$identificarea capacit$%ilor de aplicare #n

practic$ a cuno1tin%elor dob&ndite, agradului de #ncorporare a unor priceperi 1ideprinderi, concretizate #n anumite

suporturi obiectuale sau activit$%imateriale.

5 tiil t i l


90/100

5unctiile notei scolare• func%ia de informare 9 pentru elevi, p$rin%i, profesori;• func%ia de reglare a procesului de #nv$%are;• func%ia educativ$ 9 datorit$ interioriz$rii aprecierii ea

are loc catalizator al unui nivel optim al aspira%iilor

elevilor;• func%ia terapeutic$ 9 dinamizator pentru anumite

cazuri, prin acordarea de puncte #n plus;

• func%ia patogen$ 9 deoarece induce stres 1idiscomfort psihic la elevi, mai ales #n situa%iile deinsucces.

!ipuri de notare


91/100

!ipuri de notare• -otarea dup$ bareme 9 #n general la disciplinele

eacte 9 are avantajul c$ standardizeaz$ criteriilem$sur$rii 1i aprecierii. *e bazeaz$ pe atribuirea unuipunctaj fi pentru fiecare secven%$ #ndeplinit$.

• -otarea analitic$ 9 #n general la disciplinele

umaniste 9 presupune o compartimentare acuantumului de cuno1tin%e, deprinderi, atitudini,verificate, prin detalierea unor c&mpuri de problemece urmeaz$ a fi apreciate ( de eemplu, la o

compunere, se stabilesc anumite punctaje pentruaspecte relativ distincte, cum ar fi fondul, forma 1ifactorul personal). '$m&n ca probleme delimitareapalierelor achizitive 1i atribuirea unor m$rimi valorice

pentru fiecare dintre acestea

! t l d i l i


92/100

!estul docimologic

• !estul docimologic este o alternativ$ 1i ocale de eficientizare a eamin$riitradi%ionale. !estul este o prob$

standardizat$ care asigur$ o obiectivitatemai mare #n procesul de evaluare. "rintestare #ncerc$m s$ ne d$m seama #n ce

m$sur$ sunt satisf$cute cerin%ele 1colii,scopurile 1i obiectivele educa%iei.

!ipuri de teste docimologice


93/100

!ipuri de teste docimologice

• test de #nv$%are 9 pune accentul pe aflareaperforman%elor elevilor, stabilind starea de reu1it$ sau dee1ec;

• test de discriminare 9 are ca scop clasificarea elevilor,

prin raportarea la rezultatele ob%inute de ace1tia;• test de vitez$ 9 urm$re1te rapiditatea r$spunsurilor la #ntreb$ri;

• test de randament 9 stabile1te num$rul de r$spunsuricorecte aflate de elevi;

• test de redare mimetic$ a informa%iei;• test de prelucrare creatoare 9 tip eseu.

!ipuri de itemi


94/100

p n func%ie de felul r$spunsurilor la #ntreb$rile puse, testele pot fi0• cu r$spunsuri deschise (itemi su%iectivi )0

8 r$spunsurile sunt formulate #n #ntregime de c$tre elevi. Acest tip #ng$duie fie itemi sub form$ de redactare, #n sensul c$ elevii auposibilitatea s$ desf$1oare o tem$ (tip eseu), fie itemi cur$spunsuri scurte, prin recursul la propozi%ii sau fraze scurte.

• cu r$spunsuri #nchise (itemi o%iectivi )0

Fitemi tip 5ale+ere multiplă6 9 prin care se ofer$ mai multe solu%iidin care numai una este corect$;Fitemi de tip 7adevărat – (al#6 9 cele care se dau dou$ variante de

r$spuns din care doar unul este corect;Fitemi 5perec'e6 9 #n care elevii sunt pu1i s$ g$seasc$ no%iuni sau

idei corelate cu cele prezentate #n #ntreb$ri (se traseaz$ prinintermediul unor s$ge%i coresponden%a dintre no%iuni, idei etc.aflate pedou$ coloane).

• cu r$spunsuri semideschise (itemi semio%iectivi7 9 #n careelevul este pus s$ completeze fraze sau idei #ncepute de

profesor, pentru a definitiva anumite informa%ii deja #nv$%ate.

rori in evaluare


95/100

rori in evaluare• C. Efectul ?'alo@ . Aprecierea se realizeaz$ prin etinderea

unor calit$%i secven%iale la #ntreaga conduit$ didactic$ aelevului. Aprecierea unui elev, la o anumit$ materie, se facepotrivit situa%iei ob%inute la alte discipline. fectul are ca baz$psihologic$ faptul c$ impresia par%ial$ iradiaz$, se etindeasupra #ntregii personalit$%i a elevului.

n evaluarea conduitei se pot identifica dou$ variante ale efectuluiGhalo?.

8 ea dint&i este constituit$ de efectul ?%l;nd@ , caracterizat printendin%a de a aprecia cu indulgen%$ persoanele cunoscute,comparativ cu cele necunoscute. -oul venit este #nt&mpinat cumai mult$ circumspec%ie.

8 a doua concretizare este dat$ de eroarea de generozitate# Aceasta intervine c&nd educatorul are anumite motive pentru ase manifesta cu o anumit$ indulgen%$0 tendin%a de a prezenta orealitate la modul superlativ, dorin%a de a masca o stare delucruri reprobabil$, interesul de a p$stra ne&ntinat$ onoarea

clasei etc.

rori in evaluare


96/100

rori in evaluare. Efectul !gmalion sau efectul oedipian.

Aprecierea rezultatelor ob%inute de un elev esteinfluen%at$ de p$rerea pe care profesorul 1i8aformat8o despre capacit$%ile acestuia, p$rerecare a devenit relativ fi$. ntr8un fel, ca 1i #n

mitologia greac$, ideile 1i opiniile evaluatoruluidetermin$ apari%ia fenomenului. "redic%iileprofesorului nu numai c$ anticip$, dar 1ifaciliteaz$ apari%ia fenomenelor invocate.

ncrederea #n posibilit$%ile elevilor 1iconvingerea manifest$ c$ sunt capabili dereu1ite reprezint$ modalit$%i de diminuare sau

de anihilare a consecin%elor acstui efect

rori in evaluare


97/100

rori in evaluareE. Ecua5ia personal4 a examinatorului . 5iecare cadru

didactic #1i structureaz$ criteriile proprii de apreciere.+nii profesori sunt mai genero1i, utiliz&nd valorile Gdesus? ale sc$rii valorice, al%ii sunt mai eigen%i,eploat&nd cu prec$dere valori intermediare sau de

Gjos?. serie de profesori folosesc nota #n chip de #ncurajare, de stimulare a elevului, al%ii recurg la notepentru a m$sura obiectiv sau chiar pentru aconstr&nge elevul #n a depune un efort suplimentar.

tr$s$tur$ aparte a efectului discutat este eigen%adiferit$ pe care o manifest$ eaminatorii. Diferen%elese pot eviden%ia at&t la acela1i eaminator, peparcursul anului de #nv$%$m&nt, sau #ntre evaluatori dela 1coli diferite.


98/100

rori in evaluare


99/100

rori in evaluare

• S. Efectul ordine. Din cauza unorfenomene de iner%ie, profesorul men%inecam acela1i nivel de apreciere pentru o

suit$ de r$spunsuri care, #n realitate,prezint$ anumite diferen%e calitative.aminatorul are tendin%a de a nota

identic mai multe lucr$ri diferite, darconsecutive, f$r$ necesarele discrimin$riivalorice.

rori in evaluare


100/100

rori in evaluare

• K. Eroarea logic4. onst$ #n substituireaobiectivelor 1i parametrilor importan%i aievalu$rii prin scopuri secundare, cum ar fi

acurate%ea 1i sistematicitatea epunerii,efortul depus de un elev pentru a ajungela anumite rezultate, gradul de

con1tinciozitate etc.

Teoria Curriculumului Anu II

Documents

Transcript of Teoria Curriculumului Anu II