Tema1: Particularitatile anatomo-fiziologice ale analizatorului visual1. Cele 3 segmente ale analizatorului vizual dupa Pavlov. Particularitatile structurii orbiteiAnalizatorul vizual e unsistem multifunctional complexformat din 3 subsisteme:1.Subsistemul perifericde receptie,format din globul ocularsi anexele acestuiaSegmentul periferic= receptioneaza excitatiile exterioare vizualeGlobii oculari + anexe: 1) protectie= orbita, pleoape, conjunctiva, ap lacrimal 2) motilitate= musculatura extrinseca2.Subsistemul de transmiterea imaginii vizuale:-n.optic incrucisat partial la nivelul chiasmei optice-radiatiile opticeCaile nervoase= conduce influxul ce porneste de la segmentul periferic spre scoarta cerebrala; caile optice alcatuite din fibrele n.optic si o serie de ganglioni de legatura: corpii geniculati externi, tuberculul cvadrigemen anterior

3.Subsistemul de integrare a imaginii vizuale-aria corticala ,campurile 17,18,19 ale luiBrodmanSegmentul cortical central= in regiunea occipitala a scoartei cerebrale de o parte si de alta a fisurii calcariene unde se formeaza senzatia vizuala

Particularitatile structurii orbiteiOrbitele prezinta 2 cavitati osoase, situate in masivul facial, de forma unei piramide cu 4 laturi, ale carei baze sunt orientate anterior si exterior, iar varful posterior si interior. Ele protejeaza globii oculari. Volumul orbitei =30cm2, iar profunzimea=50mm.Axele orbitelor nu sunt paralele, deoarece, daca le-am prelungi, ele sar intalni la nivelul marginei superioare a seii turcesti. Orbita este formata dintrun varf, o baza si 4 pereti, constituiti din oasele craniului si ale masivului facial. Toti peretii orbitei sunt captusiti cu un periost subtire si usor decolabil.Peretele superior al orbitei este format din 2 oase- frontal si aripa mica a sfenoidului- si prezinta un mic sant, prin care trec nervul, artera si vena orbitara superioara. La acest nivel exista unul din punctele dureroase ale nevralgiei trigeminale. Prin acest perete osos orbita intra in raport cu sinusul frontal.Peretele inferior este alcatuit din partea sup a maxilarului si apofizele orbitare ale oaselor molar si palatin. Prin acest perete osos orbita intra in raport cu sinusul maxilar. Pe peretele inf in mijloc, la 15 mm de marg sa inf, se afla un mic orificiu, care se prelungeste printrun canal osos, ce se deschide pe fata anterioara a maxilarului inferior, sub marginea inferioara a orbitei. Prin acest orificiu numit gaura suborbitara, trec nervul si venele suborbitare. Aici este situat unul din punctele dureroase ale nevralgiei faciale.Peretele exterior este format din osul frontal, o parte din fata orbitara a aripei mari a sfenoidului si fata orbitara a procesului zigomatic.Peretele interior este alcatuitdintro apofiza a maxilarului superior, osul lacrimal, osul plan al etmoidului si corpul sfenoidului. Prin acest perete orbita vine in raport cu celulele etmoidale si sunusul sfenoidal. Intro mica scorbura de pe acets perete se afla fosa sacului lacrimal. De asemenea din aceasta scorbura se deschide un mic canal osos, care comunica cu cavitatea nazala si poarta numele de canal lacrimonazal.Prin peretii sai orbita comunica cu toate sinusurile fetei, factor de o mare importanta practica, intrucat orice proces inflamator sinuzal see poate lesne extinde in interiorul orbitei.La virful orbitei se afla fisura sfenoidala, intre aripile mica si mare a sfenoidului,denumita fisura orbitara superioara.Prin ea orbita comunica cu etajul mijlociu a cav craniene.Fisura sfenoidala este transversata de urmatoarele formaiuni nervoase: n.oculomotor comun, rr.oftalmica a trigemenuluisi rad simpatica a gangl ciliar,art.lacrimala, vena oftalmica superioara, n.trohlear, n.abducens, n.nazociliar. Canalul optic strabate aripa mica a sfenoidului avind lung de 8-9 mm si diametru de 4.5-6.5 mm. Prin el trec n.optic si art,oftalmica. In unghiul format de peretele interior si exterior al orbitei se afla fanta sfenomaxilara,numita fisura orbitarainferioara. Prin aceasta fisura , orbita comunica cufosa pterigomaxilara. Fanta este acoperita de muschiul orbitar Muller. Prin ea trec nervul maxilar superior(ram 2 a oftalmicului), n.orbitar, art suborbitara si vena oftalmica inferioara.Orbita consta din globul ocular cu nervii si vasele, muschii sai si tesutul retrobulbar.

2. Raportul (comunicarea) dintre cav orbitei si sinusurile paranazale Prin peretele sup osos, orbita intra in raport cu sinusul frontal. Prin peretele inf, orbita intra in raport cu sinusul maxilar. Prin peretele interior, orbita intra in raport cu celulele etmoidale si sinusul sfenoidal. Din scorbura din peretele exterior= canal osos- care cominica cu cavitatea nazala-canal nazolacrimal. Prin fisura orbitara sup (fanta sfenoida) orbita cominica cu etajul mijlociu al cavitatii craniene. Prin fisura orbitara inf orbita comunica cu fosa pterogomaxilara.

3. Pleoapele ,anatomia,fiziologiaPleoapele ( superioara si inferioara ) sunt falduri cutaneo-mucoase cu rol de protectie a globului ocular . Ele sunt unite la extremitatile lor mediala si laterala in comisuri, iar pleoapa superioara este mai mare si mai mobila ( datorita muschiului ridicator al pleoapei superioare ) decat cea inferioara . Pe marginea pleoapelor in partea mediala exista o proeminenta , papila lacrimala , pe varful careia se afla orificiul canaliculului lacrimal numit punct lacrimal . Din punct de vedere structural marginea pleoapei este alcatuita dintr-o lamela anterioara ( tegument si m. orbicular al ochiului ) si o lamela posterioara ( tarsul si conjunctiva ) . Pe marginea pleoapei sunt implantate genele ( cili ), care sunt fire de par groase, scurte si curbate , in numar mai mare pe pleoapa superioara . Fiecare folicul ciliar contine 2 glande sebacee Zeiss , iar in apropierea lor se afla glandele sudoripare Moll . Pe lamela posterioara a marginii palpebrale se deschid glandele lui Meibomius ( glande sudoripare modificate ) .Dinspre suprafata spre profunzime , pleoapele sunt alcatuite din piele ,m. constrictor ( care inchide pleoapa ), sept orbital, m. ridicator ( care deschide pleoapa ), tars ( formatiune fibroasa cu rol de support pt. pleoapa ) si conjunctiva. In interiorul tarsului se gasesc glandele lui Meibomius , care sunt glande sebacee modificate , secretia lor contribuind la formarea stratului extern lipidic al filmului lacrimal , cu rolul de a preveni evaporarea lacrimilor .Desfasurat:Pleoapele sunt constituite din apte straturi care se succed n urmtoarea ordine de la suprafa spre profurizme: pielea, esutul celular subcutanat, stratul muscular striat, aldoilea strat de esut celular, stratul fibros, stratul fibrelor musculre netede si stratul mucos.(conjunctivl} - tegument-Stratul esutului celular subcutanat e form dntr-un esut conjunctiv lax, care nu conine grasimev Datorita laxitii sale, permite o mobilitate deosebit esutului supriacent i este responsabil de acumularea la acest nivel, a revrsatelor sanguine, purulente sau permite dezvoltarea edemelor masive Stratul muscular striat e reprezentat de un muchi plat,, circular,, cu forma de sfincter, numit muchiul orbicular. Clasic se descriu 2 portiuni ale muchiului: papebrala si orbitar. Unii' autori descriu si a treia poriune, lacriml. Pori unea palpebrala a muchiului prezint o inserie ligamentar, pe cnd poriunea orbitar prezint o inserie osoas la nivelul marginii bazei orbitei. Nu exist unanimitate de preri ns n ceea ce privete inseria ligamentar a poriunii palpebrale. n timp ce unii autori susin c aceast poriune se insera exclusiv, pe ligamemtul intern palpebral, iar ligamentul palpebral extern nu are nici un rol; n inseria muchiului, ali autori afirm c muchiul se insera pe ambele ligamente. Poriunea palpebral, este poriunea central a muchiului situat in jurul deschiderii palpebrale avnd lime de aproximativ 1 cm. Aceast poriune prezint 4 prti: muchiul Riolan care ocup toat limea marginii libere a pleoapelor, prezint fascicule care trec naintea i napoia foliculilor cililor; poriunea pretarsal este format din fibre dispuse circular, situate naintea tarsului. , poriunea preseptal se afl dispus circular n faa septului orbitar, inserndurse intern pe ligamentul palpebral i pe domul sacului lcrimat (muchiul tensor al sacului lacrimal); muchiul Horner sau muchiul lacrimal posterior. Se dispune posterior de tendonul reflectat al ligamentului palpebral, 'intern, pornete de la nivelul crestei lacrimale posterioare a apofizei ascendente a maxilarului si se ndreapt lateral, spre extremitatea medial; a tarsului. Fibrele muchiului Horner nconjur canaliculele lacrimale, contractia si relaxarea muchiulu realiznd : un rl de pomp aspiratoare a lacrimilor.

-Stratul .celular intermediar este situat sub stratul muscular, striat, ,este un esut lax, subire, ce se lasa infiltrate uor de revrsrile patologice, iar n cursul interveniilor chirurgicale pe pleoape permite separarea fr dificultate a pleoapelor n dou planuri: unul superficial musculocutanat i unul profund tarso-c onjunct va I.- Stratul fibros, impropriu numit fibrocartilaginos, realizeaz un veritabil schelet care menine poziia corect a pleoapelor i confer tonus corespunztor acestora. O poriune central mai consistent poart numele de tars. La periferie, tarsul este completat pn la marginile orbitare de un strat mai puin ferm care separ coninutul orbitei de pleoape i este numit septul orbitar sau ligamentele largi.Forma i dimensiunile tarsurilor difer la cele dou pleoape, Tarsul pleoapei superioare are form semilunar cu convexitatea orientat superior i avnd nlimea maxim de 10-11 mm in partea mijlocie. Tarsul inferior, de form dreptunghiular, are dimensiuni mai mici, de 10/5 mm. Fata posterioar a tarsurilor este concav, mulndu-se pe globul ocular prin intermediul conjunctivei cu care vine intim n contact. Anterior, prin intermediul esutului celular intermediar, tarsul vine n contact cu stratul muscular striat. Una din marginile tarsului delimiteaz marginea liber a pleoapelor i prezint 20-25 de orifie de deschidere a glandelor Meibomius.Prin marginea opus, tarsul se continu cu ligamentele largi, dnd n acelai timp inserie muchiului ridictor al pleoapei superioare i expansiunii muchiului drept inferior, pentru pleoapa inferioar. Cele dou extremiti extern i intern se continu cu cte o formaiune fibroas alungit.Cte dou din aceste prelungiri se unesc formnd ligamentul palpebral intern j ligamentul palpebral extern. Ligamentul palpebral extern se inser pe marginea extern a bazei orbitei puin inferior de sutura frontozigomatic. Ligamentul palpebral intern prezint o inserie mai complex. Poriunea anterioar a ligamentului palpebral intern este numit tendonul direct al muchiului orbicu- lar i se inser pe creasta lacrimal anterioar a apofizei frontale a maxilarului superior. Tendonul direct al ligamentului se distinge cu uurin sub pielea comisurii palpebrale interne i reprezint un reper chirurgical important in chirurgia sacului lacrimal. Din acest ligament se desprinde tendonul reflectat al muchiului orbicular care se orienteaz medial i posterior, trece posterior de sacul lacrimal i se inser pe creasta lacrimal posterioar.Structural, tarsurile sunt formate dintr-un esut conjunctiv dens acoperit pe ambele fee de cte o lam de fibre elastice. Nu conin celule cartilaginoase, motiv pentru care denumirea de ,,cartilaje tarsale este improprie. n grosimea tarsurilor se gsesc glandele tarsale Meibomius i glandele acinotarsale Wolfring-Krause.Septul orbitar (ligamentele largi) completeaz periferic tarsurile. Sunt formate din esut fibros mai puin consistent dect tarsul. Periferic, se inser pe marginile osoase ale bazei orbitei. Lateral septul orbitar se confund cu ligamentul palpebral extern. Medial, septul orbitar se orienteaz posterior inserndu-se mpreun cu tendonul reflectat al muchiului orbicular pe creasta lacrimal posterioar. Rezult deci c sacul lacrimal i canaliculele lacrimale sunt coninute n pleoap i nu n orbit.

- Stratul muscular neted este prezentat de o lam muscular fm orientat vertical, numit muchiul tarsal superior i, respectiv, inferior Muller, ambii muchi se inser cu unul din capete pe marginea orbitar a tarsului corespunztor i se ndreapt rad ar spre marginile orbitei. Muchiul tarsal superior se inser cu captul proximal pe tendonul terminal al muehiului ridictor al pleoapei superioare. Muchiul tarsal inferior se inser proximul pe expansiunea orbitar a muchiului drept inferior. Muchii tarsali sunt inervai de ramuri ale simpaticului cervical.

- Stratul mucos este reprezentat de conjunctiva palpebral. Ea este intim aderent de tars i mai puin aderent ta periferie, unde vine n contact cu stratul muscular.n grosimea pleoapelor se disting trei categorii de glande:

glandele tarsale Meibomius. Sunt glande sebacee, tubulo-acinoase, alungite, situate n grosimea tarsului. nnumr de 25-30, se deschid la nivelul marginii libere a pleoapelor; glandele ciliare Zeiss. Sunt glande sebacee mici, care se deschid n teaca folicular a cililor; glandele sudoripare Moli: Sunt glande apocrine situate n apropierea marginii libere a pleoapelor i se deschid fie ntre cili, fie n teaca folicular a acestora.

Fiziologia pleoapelorIntegritatea anatomic i funcional normal a pleoapelor sunt factori indispensabili funciei segmentului periferic al analizatorului vizual. Acest fapt este realizat prin actul important al clipitului care ndeplinete urmtoarele roluri:- rol protector al polului anterior al globului ocular. Acest rol este realizat prin clipitul reflex sau voluntar, pleoapele ncercnd s se opun, prin nchidere, oricrui agent vulnerant;- rol mecanic de ntindere uniform a lichidului format prin secreia lacrimal i conjunctivai. Se asigur n acest mod o nutriie corespunztoare a corneei i n acelai timp netezimea perfect a acesteia. n acest fel se asigur caliti optice dioptrului ocular;-influenarea circulaiei sanguine intraoculare i conjunctivale a circulaiei umorii apoase i prin aceasta influenarea tensiunii intraoculare. Acest rol este realizat prin compresiunea ritmic, odat cu fiecare clipit, a grsimii orbi- tare i indirect a globului ocular; rolul protector asupra retinei se exercit prin nchiderea ritmic a pleoapelor i ntreruperea ritmic a imaginilor ce se formeaz pe retin. Se realizeaz deci o fragmentare a travaliului retinei.Starea de deschidere a pleoapelor este ntrerupt prin contracii intermitente ale celor doi muchi, realizndu-se actul fiziologic al clipitului.Se disting clipitul: - spontan (normal, fiziologic); - voluntar; - provocat (reflex).Clipitul spontan apare n stare de veghe, este bilateral i simetric i nu este provocat de stimul. Frecven clipitului variaz ntre 10 i 30 de micri/minut. Frecventa medie fiziologic este de 12micri/minut. nchiderea pleoapelor survine la interval de 2-4 sec. i este o micare rapid care dureaz sub 0,5 sec. Durata scurt a ocluziei palpebrale explic faptul c imaginea vizual nu este ntrerupt prin clipit. Frecvena normal a clipitului este influenat de fact individuali i factori de mediu factorii individuali amintim: vrsta clipitul nu exist la nastere, apare la 4-6 luni i frecventat crete cu vrsta;a direcia privirii. La privirea in sus frecvena crete, iar la privirea n jos frecvena clipitului scade. Micrile capului modific, de asemenea, ritmul clipitului; starea psihic. Emoia, atenia ncordat cresc ritmul clipitului, pe cnd starea de relaxare, de calm, rresc ritmul clipitului.Factorii de mediu care pot influena frecvena clipitului sunt: fumul, variaiile intensitii luminoase, variaiile de temperatur.Asupra factorilor care declaneaz clipitul fiziologic au fost emise o serie de ipoteze. Originea cornean se refer la clipitul care apare n momentul n care filmul de lichid precornean rtu umecteaz suficient acest segment, Aceast teorie se preteaz la discuii, deoarece clipitul persist i dup anestezia corneei. O alta teorie este cea care postuleaz originea retiniana a clipitului. Conform acestei ipoteze, clipitul apare ca urmare a formrii imaginilor pe retin, dar, faptul c clipitul se menine i n obscuritate, este un argument de infirmare a teoriei. Cea mai plauzibil pare originea reflexa 4 clipitului. Oboseala muchiului ridictor al pleoapei superioare este un stimul care este transmis pe calea aferent a sensibilitii profunde pn la centrii nervoi bulboprotuberaniali. Prin conexiunile nervoase cu centrul motor al nervului facial impulsul este condus spre calea eferent reprezentat de nervii faciali care inerveaz muchiul orbicuiar. Modificri patologice ale frecvenei clipitului apar n diplegia facial si este abolit n paralizia facial periferic.Clipind voluntar este un gest intenionat. Are o durat mai lung i poate fi asimetric i asincron cu micarea pleoapei opuse. In diplegii faciale, clipitul spontan poate fi abolit n timp ce clipitul voluntar i clipitul reflex rmn nemodificate. Calea aferent i eferent a arcului reflex care realizeaz clipitul voluntar sunt aceleai ca i la clipitul spontan. Centrii nervoi care coordoneaz aceast micare sunt situai la nivelul genunchiului inferior al scizurii rolandice. Clipitul voluntar poate fi abolit n unele stri patologice. In cornee i coreoatetoz abolirea clipitului voluntar se asociaz cu paralizia micrilor asociate ale globilor oculari.Clipitul provocat (reflex) este denumit astfel deoarece este declanat de excitani cu punct de plecare n aria de iiiervaie senzitiv a nervului trigemen (reflex trigemino-palpebral), excitani cu punct de plecare retinian (reflex opticopalpebral) sau receptorul acustic sau vestibular din urechea intern (reflex acusticopalpebral. cohleopalpebral).Calea aferent a acestui reflex n funcie de stimulul provocator: nervul trigemen, n cazul excitanilor corneeni, conjuctivali, faciali; nervul optic, n cazul unor excitani vizuali neobinuii, cum ar fi lumina puternic, imaginile aprute brusc; nervul acusticovestibular, n cazul unor zgomote intense sau n cazul unor stimuli termici sau mecanici exercitai asupra timpanului. Centrii nervoi ai arcului reflex sunt situai la nivelul trunchiului cerebral. Calea eferent este nervul facial care transmite impulsurile efectoare la nivelul orbicularului.

Vascularizatia pleoapei este asigurata in principal de cele doua aa. palpebrale , a. palpebrala mediala ( ram din a. oftalmica ) si a. palpebrala laterala ( ram di n a. lacrimala ). Venele dreneaza in v.oftalmica si v.facialaSistemul limfatic medial dreneaza in ganglionii limfatici submandibulari , iar sisteuml limfatic lateral in ganglionii preauriculari.Inervatia pleoapelor - pleoapa superioara primeste ramuri senzitive din ganglionul trigeminal Gasser prin intermediul n.oftalmic. Pleoapa superioara este inervata senzitiv in 1/3 mediala de n. nazociliar ce se desprinde din n. oftalmic , iar in 2/3 laterale de ramuri ale n. maxilar . M. orbicular este inervat de ramura frontala a n. facial.4. Aparatul lacrimal,structura si functiile lorEste format dintr- un aparat secretor (glanda lacrimala principala, glandele accesorii Krause si Wolfring si glandele exocrine din conjunctiva ) si caile lacrimale canalele care conduc lacrimile in meatul nazal inferior din cavitatea nazala . Glanda lacrimala se afla in fosa glandei lacrimale de la nivelul partii antero- laterale a tavanului orbitei . Ea este formata din doua portiuni separate printr-o expansiune a aponevrozei m. ridicator al pleoapei superioare . Partea orbitara este mai voluminoasa (20 mm/ 5 mm / 12 mm ) si este situata in fosa lacrimala deasupra aponevrozei m. ridicator al pleoapei superioare. Partea palpebrala este mai mica si este formata din 2-3 lobuli glandulari . Aceasta parte palpebrala se afla situata intre mm. drepti lateral si superior . De la nivelul glandei lacrimale pornesc ductele lacrimale ( in numar de 12 ) care se deschid in fornixul conjuctival superior. Glanda lacrimala este vascularizata de a. lacrimala ( ram din a. oftalmica ) si de v. lacrimala care dreneaza in v. oftalmica superioara . Inervatia glandei lacrimale este de tip parasimpatic . Glanda lacrimala principala are rol in secretia lacrimala reflexa . Glandele lacrimale accesorii ( Krause si Wolfring ) sunt raspandite in toata conjunctiva pleoapei superioare si inferioare si produc secretia lacrimala de baza .Filmul lacrimal . Lacrimile se rspndesc pe conjunctiv i cornee pe un strat de 4 naintea conjunctivei i 8 naintea corneei, constituid filmul lacrimal. Filmul este mai gros n lungul marginii palpebrale constituind riviera lacrimala. Structur. Filmul lacrimal se pune din trei straturi succesive:- strat profund mucos, unit intim cu microvilozitile hidrofobe ale epiteliului corneean;- strat intermediar apos (6-,8) in poriunea sa profund bogat n mucina i cea superficial mai redusa;- strat superficial lipidic format din esteri de colesterol, lecitin, acizi grasi si fosfolipide.Aderena filmului lacrimal la comee este favorizat de microviloziti vizibile la microscopul electronic Canaliculele lacrimale ( in numar de 2 ) se afla situate in partea mediala a pleoapelor si incep de la nivelul punctelor lacrimale , dupa care se deschid in sacul lacrimal . Contractia m. orbicular preseaza punctele lacrimale si in acest fel lichidul lacrimal patrunde in sacul lacrimal .Sacul lacrimal reprezinta extremitatea superioara a canalului nazo-lacrimal si are dimensiuni de 12mm/6 mm/ 2 mm .Ductul nazo-lacrimal are o lungime de cca. 18 mm si un diametru de 4 mm . El porneste din partea inferioara a sacului lacrimal si se deschide in meatul nazal inferior printr-un orificiu acoperit de o plica mucoasaFunctii:Secreia lacrimal apare din prima zi de via, dar este redus.Secreia lacrimal cuprinde:- secreia reflex produs de glanda lacrimal principal stimulat prin iluminarea retinei. Ea dispare noaptea i n obscuritate prelungit. Este o secreie reflex: calea aferent fiind cea optic, iar calea eferent parasimpatic;

- secreia de baz, constant i regulat, este produs de glandele accesorii. Nu au o inervaie autonom i se ntlnete la toate vertebratele. Este singura care persist i n timpul somnului.

Cantitatea de lacrimi produs n 24 de ore este de 1,35 ml. Volumul lacrimilor secretate este de 12-20l /minut. Compoziia chimic este de 98,2% ap i 1,8% elemente solide. Lacrimile conin electrolii ca bicarbonat de sodiu,fosfor, potasiu, sodiu, hidrai de carbon, acid citric, acid ascorbic, fosfataze acide i alcaline. Cantitatea de proteine este de 5 g/I, din care albumine 30% i alfaglobuline 4-8%, beta i gamma- globuline 40%, lizozim 30%. Protecia imunologic este asigurat de proteine cu aciune antibacterian nespecific: lizozim, transferaz, lactotransferaz, transferin, ce se gsesc n lacrimi n concentraie mai mare dect n alte secreii externe. Aprarea imunitar specific este asigurat de IgM, IgA, IgE i IgD.

5. Tunicile globului ocular: anterioara(cornea,sclera);medie:(uveia); posterioara(retina).Structura si functiileOchiul poseda trei tunici , care dinspre exterior spre interior sunt urmatoarele :1. Tunica externa , fibroasa ( formata din cornee si sclera ).2. Tunica medie , vasculara ( iris , corp ciliar si coroida ).3. Tunica interna , nervoasa ( retina ) .

1.Particularitile anatomo-clinice ale tunicii externe i funciile eiCorneea formeaza 1/6 anterioara a tunicii externe si este o structura avasculara , transparenta si care contribuie cu cca. 2/3 la puterea dioptrica a ochiului( +48D ) . Se continua posterior cu sclera , la jonctiunea cu aceasta aflandu-se limbul sclero-cornean . Suprafata sa anterioara are o forma ovalara , cu diametrul vertical mai mic decat cel orizontal ( 10,6 mm, respectiv 11,7 mm ) si cu o raza de curbura de cca. 7,8 mm. Suprafata posterioara este rotunda . Grosimea ei nu este uniforma, este mai subtire in centru ( 0,5 mm ) si mai groasa in periferie ( 0,7 mm).Structura histologica a corneei tesutul cornean prezinta dinspre suprafata spre profunzime urmatoarele straturi : epiteliul cornean , membrana Bowman , stroma corneana , membrana Descemet si endoteliul cornean .Vascularizatia corneei corneea nu poseda vase proprii sanguine sau limfatice , nutritia ei fiind asigurata prin difuziunea substantelor nutritive si a oxigenului de la nivelul umorului apos .Inervatia corneei inervatia senzitiva a corneei este bine reprezentata si este constituita din prelungiri periferice ale trigemenului .Limbul sclero-cornean este o banda inelara de tranzitie intre cornee si sclera si se proiecteaza in sectiune intre linia care trece prin marginile membranelor Bowman si Descemet si linia perpendiculara pe canalul Schlemm . Intre fata posterioara a corneei si cea anterioara a irisului se afla camera anterioara a ochiului care contine cca. 0,25 ml umor apos , care este incolor si are un ph de 7,2 .

Sclera formeaza 5/6 posterioare ale tunicii externe si are rolul de a proteja continutul ocular si de a mentine forma ochiului . Prezinta o culoare alb-sidefie si este foarte rezistenta . Ea vine in contact cu tesutul adipos orbitar prin intermediul capsulei lui Tenon care este atasata de glob la nivelul limbului sclero-cornean . La nivelel sclerei se insera anterior mm. oculomotori . La polul posterior al sclerei se gaseste canalul scleral al nervului optic, zona in care sclera prezinta numeroase orificii ( lamina cribrosa ) prin care trec axonii celulelor ganglionare ce vor alcatui ulterior n. optic , precum si artera si vena centrala a retinei

2.Particularitile anatomo-clinice ale tunicii vasculare i funciile eiA. Irisul formeaza partea anterioara a tunicii vasculare si are aspectul unei diafragme care separa camera anterioara de camera posterioara a globului ocular. In centru prezinta un orificiu circular ( cu diametrul de 3-5 mm. )numit pupila , care are rolul de a regla cantitatea de lumina ce patrunde in ochi . Structura histologica a irisului este reprezentata dinspre anterior spre posterior de urmatoarele straturi :a. stratul anterior marginal ce contine melanocite si fibroblaste b. stroma iriana , care in apropierea pupilei contine muschiul constrictor al pupilei ( cu fibre orientate paralel cu marginea pupilei );c. stratul muschiului dilatator al pupilei , cu fibre dispuse radiar ;d. stratul epitelial pigmentar alcatuit din celule pigmentate . Vascularizatia arteriala a irisului este reprezentata de artere ce provin din marele cerc arterial al irisului situat in stroma corpului ciliar si care se dispun radiar prin stroma iriana si in vecinatatea pupilei formeaza micul inel arterial al irisului .Inervatia irisului este asigurata de nn. ciliari scurti ce provin din ganglionul ciliar si care contin fibre senzitive ale n. trigemen si fibre vegetative parasimpatice ( care inerveaza m. dilatator al pupilei ). Fibrele simpatice ce provin din ganglionul cervical superior inerveaza m. dilatator al pupilei .B. Corpul ciliar reprezinta partea intermediara a uveei si se intinde intre ora serrata si radacina irisului . Limita sa posterioara se proiecteaza pe sclera la 6,5 mm posterior de limbul sclero-cornean . Este format din doua zone : corpul ciliar anterior si corpul ciliar posterior ( pars plana ). In spatele irisului pana la fata anterioara a cristalinului se afla camera posterioara in care se gaseste umor apos , secretat aici de procesele ciliare . Corpul ciliar anterior este format din m .ciliar ( situat anterior ) si procesele ciliare ( situate posterior ) . Muschiul ciliar este un m. neted a carui contractie determina in procesul de acomodatie relaxarea fibrelor zonulare si a capsulei cristaliniene facand posibila vederea de aproape. Procesele ciliare sunt reprezentate de 70-80 franjuri foarte vascularizate , al caror rol este de a secreta umoarea apoasa . Corpul ciliar posterior sau pars plana este limitata posterior de ora serrata .Corpul ciliar este vascularizat de aa. ciliare anterioare si de ramuri din aa. ciliare lungi posterioare .C. Coroida formeaza segmental posterior al tunicii vasculare si este formata din urmatoarele straturi dinspre exterior spre interior : stratul supracoroidian , stratul vascular si membrana Bruch ( adiacenta retinei ) . Stratul vascular coroidian este compus din mai multe structuri vasculare arteriale , venoase si capilare , precum si anastomoze ale lor . Unghiul irido-cornean este reprezentat de o structura conjunctiva numita retea trabeculara , formata din lamele trabeculare separate de spatii intertrabeculare si care are rol in evacuarea umorii apoase din camera anterioara . Dupa ce traverseaza trabeculul umoarea apoasa ajunge in canalul Schlemm , iar de aici , prin vv. apoase in circulatia venoasa si limfatica . De integritatea functionala a acestei cai depinde mentinerea presiunii intraoculare in limite normale ( 14-21 mmHg ).3.Particularitile anatomo-clinice ale tunicii posterioare(retina) i funciile ei.Retina captuseste posterioare ale ochiului . Limita ei anterioara este la nivelul orei serrata , adica la 4,5 mm posterior de limbul sclerocornean. Are mai multe zone , care se diferentiaza din punct de vedere structural si functional : regiunea maculara , retina periferica si ora serrata . In centrul regiunii maculare se gaseste foveea , care este cea mai specializata zona retiniana , care asigura acuitatea vizuala maxima si vederea colorata . Diametrul foveei este de cca. 1,5mm si in centru prezinta o depresiune de 0,33 mm. numita foveola .Este o zona avasculara , cu doar 3 straturi si contine in exclusivitate doar celule cu conuri ( 10000/mm2). Retina periferica este reprezentata de retina cuprinsa intre macula si ora serrata . Retina este formata dinspre exterior spre interior din urmatoarele 10 straturi : 1. epiteliul pigmentar format dintr-un singur strat de celule hexagonale care adera la membrana Bruch . 2. stratul celulelor fotoreceptoare este format din celule cu conuri si bastonase ( ~ 7 mil. conuri , responsabile de vederea diurna si `~140 mil. bastonase responsabile de vederea in amurg ). 3. membrana limitanta externa; 4. stratul nuclear extern format din nucleii celulelor fotoreceptoare; 5. stratul plexiform extern contine axonii celulelor fotoreceptoare care fac sinpsa aici cu dendritele celulelor bipolare . 6. stratul nuclear intern contine nucleii celulelor bipolare ; 7. stratul plexiform intern contine axonii celulelor bipolare care fac aici sinapse cu dendritele celulelor ganglionare ; 8. stratul celulelor ganglionare contine cca. 700000-15000000 celule . Fiecare celula ganglionara primeste aferente indirecte de la 100 celule cu bastonas si de la 3-6 celule cu conuri 9. stratul fibrelor nervoase este format din axonii celulelor ganglionare care au un traiect radiar spre discul optic . Acestia parasesc globul ocular la nivelul laminei cribrosa a canalului scleral si devin mielinizati . 10. membrana limitanta interna care adera doar la periferia globului de corpul vitros. Vascularizatia retinei este asigurata de a. centrala a retinei cu origine in a. oftalmica si de coriocapilara

6. Structura unghiului camerei anterioare. Caile de producer si evacuare ale umorii apoaseUnghiul irido-cornean este ocupat de o structur conjunctiv - reeaua trabecular - situat ntre rdcina irisului i linia Schwalbe, cu rol n evacuarea umorii apoase din camera anterioar. Reeaua trabecular este format din lamele trabeculare separate de spaii intertrabeculare i prezint dou poriuni: partea corneo-scleral (care poate fi mprit ntr-o parte irian i una uveal) i partea juxtacanalicular. Reeaua prii iriene este situat intern i este alctuit din lamele lungi care separ spaii intertrabeculare de dimensiuni mari. n reeaua uveal lamelele sunt neregulate, interconectate i spaiile sunt mai mici. Reeaua juxtacanalicular este dispus n exterior i lamelele acesteia separ spaii mici fusiforme de cca 10.

Umoarea apoasa este un lichid asemanator limfei, numit si limfa endoculara. Ea ocupa camerele ochiului; nutreste corpul vitros si cristalinul. UA este un lichid transparent. Din punct de vedere chimic ea contine: sunbstante minerale 8%; clorura de sodiu 7%; glucoza 1%; acid ascorbic de 10 ori mai mult decat serul sangvin.UA din camera anterioara trece prin unhgiul camerular in canalul Schlemm, iar din canal ajunge, prin venele Leber, in circulatia venoasa subconjunctivala. O parte din UA trece din camera posterioara la corpul vitros, pe care il iriga, ulterior curge prin tecile limfatice din jurul n.optic, ajungand in circulatia venoasa.

7. Continutul globului ocular,cristalinul, corpul vitros, umoarea apoasaCristalinul are un rol important in refractia oculara , contribuind cu cca. 22 dioptrii la puterea de refractie totala a ochiului ( 60 D ). Dimensiunile cristalinului cresc odata cu varsta , asfel incat la 60 de ani cristalinul are un diametru de 9,5 mm si o greutate de 250 mg . Este o lentila biconvexa situata posterior de iris si anterior de corpul vitros . El este suspendat de corpul ciliar cu ajutorul fibrelor zonulare ( zonula lui Zinn ) care se insera anterior si posterior pe capsula cristaliniana in zona ecuatoriala.La exterior acesta prezinta o capsula subtire iar la interior un nucleu inconjurat de cortexul cristalinianVitrosul este un esut conjunctiv, suplu, transparent cu rigiditate, vscozitate i elasticitate variabil care ocup spaiul situat intre cristalin si retin. Vitrosul este un tesut avascular bogat in acid hialuronic,cintareste 4g,mentinind forma ochiului. Spatiu dintre cornee si cristalin ese despartit in 2 camere de catre diafragmul irisului. Camera anterioara,cuprinsa intre fata anterioara a irisului si fata posterioara a corneei,are o profunzime de 2.5-3mm. camera posterioara cuprinsa intre fata posterioara a irisului si fata anterioara,laterala a cristalinului are o profunzime de 0.6-0.8mm. ambele camera contin umoare apoasa,comunica larg intre ele prin orificiul pupilar.prin sistemul trabecular din unghiul iridocornean camera anterioara comunica cu canalul Schlemm.Umoarea apoasa- lichid asemanator limfei,numit si limfa endoculara. Ocupa camerele ochiului,nutreste corpul vitros si cristalinul. E un lichid transparent cecontinee: sbs minerale 8%, NaCl7%, glucoza 1%, acid ascorbic de 10 oi mai mult decit in serul sanguine. Umoarea apoasadin camera anterioara trece prin unghiul camerular in canalul Schlemm,iar din canal prin venele Leber in circulatia venoasa subconjunctivala. O parte trece din camera posterioara in corpul vitros,pe care il iriga, ulterior curge printecile limfaticedin jurul nervului optic, ajungind in circulatia venoasa.8. Caile optice ale analizatorului visualNervul optic are o lungime de 20-30 mm si o grosime de 3-4 mm . El provine din cei 1,3 milioane de axoni ai celulelor retiniene ganglionare care parasesc ochiul prin lamina cribrosa dupa care se mielinizeaza . Apoi nervul optic strabate orbita , canalul optic si fosa craniana medie a endobazei , dupa care cei doi nervi optici converg partial , formand chiasma . Aceasta are raporturi inferioare cu osul sfenoid si glanda hipofiza si superioare cu a. comunicanta superioara si substanta perforata anterioara . Aici fibrele ce provin din retina nazala se incruciseaza , iar cele temporale trec direct, nedecusate in tracturile optice .Tracturile optice ajung in corpul geniculat lateral de unde se continua cu radiatiile optice ce conduc informatiile culese de fotoreceptori in ariile corticale 17 , 18 , si 19 ale lobului occipital . Traiect. Nervul optic strbate orbita, canalul optic i fosa cranian medie a endobazei.1. Partea intraorbitar. Nervul are are o lungime de 4 cm, un diametru de 4 mm i o direcie postero-medial. El este uor sinuos i se afl n axul conului muscular format din muchii drepi superior, medial, inferior i lateral.2. Partea intracanalicular. Nervul optic strbate canalul optic (lungime 6 mm) mpreun cu artera oftalmic.3. Partea intracranian. Nervul traverseaz fosa cranian mijlocie pe o lungime de cca 10 mm i se termin n unghiul antero-lateral al chiasmei optice.

9. Aparatul oculo-motor.nervii oculo-motoriMuschii extrinseci ai globului oculara. Mm. drepti ai globului ocular sunt in numar de 4 m. drept superior, m. drept inferior, m.drept intern si m. drept extern si au originea pe un tendon circular comun (inelul lui Zinn) ce porneste din varful orbitei . Ei se insera pe sclera la 6-8 mm de limbul sclero-cornean . Inervatia acestor mm . este asigurata de n . cranian III ( oculomotor ) pentru mm .drepti superior, inferior si intern, iar m. drept lateral este inervat de n.VI (abducens).b. Mm. oblici ai globului ocular sunt in numar de doi m. oblic mare, inervat de n.1V ( trohlear) si m. oblic mic, inervat de n. VI (abducens). Actiunea acestor mm. este urmatoarea : m. drept superior ridica globul ocular si are secundar si efect de adductie si rotatie interna ; m. drept inferior coboara ochiul si secundar determina adductie si rotatie externa ; m. drept intern si drept extern asigura miscarile de lateralitate ( mediala si laterala ) , m. oblic mare produce torsiune interna si secundar abductia si coborarea ochiului, m. oblic mic are efect rotator extern .c. M. ridicator al pleoapei superioare are originea pe aripa mica a osului sphenoid , iar insertia se face printr-o aponevroza care trece prin pleoapa superioara si se ataseaza pe fata anterioara a tarsului . Inervatia motorie inerveaza intreaga musculatura a globului ocular, atat interna, cat si externa, prin 3 nervi cranieni: motorul ocular comun(perechea II); motorul ocular extern (perechea IV); pateticul (perecheaIV).N.motor ocular comun inerveaza muschii drept intern, drept superior, drept inferior, oblic mic inferior, ridicator al pleoapei superioare si musculatura intraoculara (mm irisului: sfinter pupilar, ciliar).N.motor ocular extern inerveaza numai muschiul drept extern, nervul patetic inerveaza muschiul oblic mare superior, nervul facial, perechea VII, inerveaza muschiul orbicular si muschiul Horner, iar simpaticul inerveaza muschiul dilatator al irisului.Inervatia vegetativa este alcatuita dintrun sistem de fibre si ganglioni, care leaga ochiul de centrii vegetativi cerebrali (parasimpaticul ocular) si de centrii vegetativi medulari (simpaticul ocular)

10. Inervatia globului ocular si anexelor luiOganul vizual este inzestrat cu o inervatie ft complexa, iar dereglarile ei prezinta un factor important in patologia oculara si cea neurologica.Inervatia analizatorului viz este constituita din 4 elemente: senzoriala, senzitiva, motorie, vegetativa.Inervatia senzoriala este formata in intregime de un singur nerv- n.optic- si caile optice.Inervatia senzitiva este asigurata de un singur nerv- trigemen. Primele 2 ramuri ale acestuia (oftalmic, maxilar) detremina sensibilitatea globului ocular si anexelor lui.N.oftalmic este format din jonctiunea a 3 ramuri- n.nazal, frontal si lacrimal.N. nazal este format la randul sau din 2 ramuri: nazalul extern, care detremina sensibilitatea sacului lacrimal, canaliculelor lacrimale, jumatati interne a pleoapelor, precum si conjunctivei; si ramura nazala interna, care este nervul senzitiv al regiunilor cutanate ale nasului.N.frontal este format din 2 ramuri: frontalul intern, care inerveaza fruntea si conjunctiva pleoapei superioare; si frontalul extern, care inerveaza restul pleoapei si al conjunctivei, precum si mucoasa sinusului frontal.N.lacrimal se constituie din mai multe ramuri palpebrale, conjunctivale si lacrimale.N.maxilar inerveaza pleoapa si conjunctiva inferioara. Sensibilitatea globului ocular se datoreaza celor 2 nervi ciliari lungi si nervilor ciliari scurti, in numar de 8-10. Ciliarii lungi se unesc cu nervul nazal, iar ciliarii scurti ajung in ganglionul oftalmic.

11. Vascularizarea globului ocularArtera oftalmic se desprinde din artera carotid intern n apropierea procesului clinoid anterior i trece mpreun cu nervul optic prin canalul optic, n orbit. Iniial este infero-lateral de nervul optic, ulterior se dispune lateral. Apoi are un traiect spre medial, ntre nervul optic (situat inferior) i muchiul drept superior (situat superior). Ajungnd la nivelul peretelui medial al orbitei ajunge ntre muchiul drept intern (situat inferior) i muchiul oblic superior (situat superior). Ajuns n partea anterioar a orbitei, se mparte n artera supratrohlear i artera supraorbitar. De-a lungul traiectului su, artera este nsoit de nervul nazociliar. Ramurile arterei oftalmice sunt:1.Artera central a retinei are un traiect scurt n interiorul tecii durale a nervului optic, iar la 1,25 cm posterior de globul ocular ptrunde n nervul optic i apoi prin lamina cribrosa scleral n interiorul globului ocular. 2.Artera lacrimal are un traiect spre anterior mpreun cu nervul lacrimal de-a lungul marginii superioare a muchiului drept lateral. D ramuri pentru glanda lacrimal, ramuri palpebrale laterale i ramura zigomatic (care poate ptrunde n canalul zigomaticului). Ramura recurent a arterei lacrimale se anastomozeaz la nivelul fisurii orbitare superioare cu o ramur din artera meningee medie.3.Arterele ciliare scurte i lungi posterioare nsoesc nervii ciliari lungi, perforeaz sclera paralel cu nervul optic i ajung s vascularizeze coroida.4.Arterele ciliare anterioare se formeaz din ramurile musculare i particip la formarea marelui cerc arterial al irisului. 5.Ramurile musculare6.Artera supraorbitar trece medial de muchiul drept superior, superior de muchiul ridictor al pleoapei superioare i apoi prin gaura supraorbital ajunge n regiunea frontal, vasculariznd mpreun cu artera supratrohlear planurile cutanat, musculo-aponevrotic i periostul acestei regiuni. Se anastomozeaz cu ramura frontal a arterei temporale superficiale i cu artera supratrohlear.7.Artera etmoidal posterioar ptrunde prin canalul etmoidal posterior n fosa cranian anterioar i apoi ramurile sale coboar prin lama ciuruit n cavitatea nazal. Artera vascularizeaz labirintul etmoidal, dura mater a fosei craniene anterioare i tavanul cavitii nazale.8.Artera etmoidal anterioar trece prin canalul etmoidal anterior n fosa cranian anterioar, traverseaz lama ciuruit a etmoidului, ajunge mpreun cu nervul omonim n anul de pe faa posterioar a osului nazal. Particip la vascularizaia prii anterioare a peretelui lateral al cavitii nazale i a septului nazal.9.Ramura meningeal ajunge n fosa cranian medie i vascularizeaz dura mater.10.Arterele palpebrale mediale (superioar i medial) contribuie la formarea arcadelor arteriale palpebrale prin anastomoze cu ramurile palpebrale ale arterei lacrimale.11.Artera supratrohlear traverseaz regiunea frontal, medial de mnunchiul vasculo-nervos frontal.12.Artera dorsal a nasului trece ntre trohleea muchiului oblic superior i ligamentul palpebral medial, vascularizeaz sacul lacrimal i apoi se anastomozeaz cu artera angular (ramur a arterei faciale).VENELE OFTALMICE I VENA CENTRAL A RETINEIVenele oftalmice (superioar i inferioar). Vena oftalmic superioar se formeaz n partea medial a pleoapei superioare. Urmeaz traiectul invers arterei oftalmice i trece prin fisura orbitar superioar i se vars n sinusul cavernos.Vena oftalmic inferioar are originea n partea antero-medial a podelei orbitei. Primete ca aflueni vene de la muchii drept inferior i oblic inferior, pleoapa inferioar i sacul lacrimal. Se vars fie n sinusul cavernos, fie n vena oftalmic superioar. Vena central a retinei strbte nervul optic i dup ce trece prin spaiul subarahnoidian dreneaz fie n vena oftalmic superioar, fie n sinusul cavernos.