7/23/2019 tema iubirii in poezia romana

1/2

Tema iubirii este una dintre cele mai controversate subiecte in special in randul operelor unor

reprezentanti ai modernismului, dar si in intreaga literatura.

Cei care au nuantat poezia iubirii, surprinzand toate aspectele ei au fost pentru prima data

poetii romantici, visatori si cautatori ai absolutului in plan sentimental, astfel numind iubirea ca un

sentiment intemeietor, ca un mit fundamental al poeziei de orice fel.

Daca clasicii aveau ca model cuplul Adam-Eva, imaginand cuplul uman intr-o concordanta

si o simbioza perfecta cu ritmurile lumii si ale universului, romanticii asociau iubirea cu eternitatea

universului sau vivacitatea naturii.

Insa un nou curent, sub numele de modernism, avea sa dea peste cap toate ideile, teoriile

si conceptele, atat a clasicilor cat si a scriitorilor romantici.

Reprezentantii acestui curent inovator vedeau lumea si in special iubirea intr-un sens total

neintalnit pana atunci, asociind dragostea cu moartea. Pentru ei iubiea nu mai este proiectata in

absolut ci este traita ca un sentiment bolnavicios, maladiv si condamnat esecului. n alt aspect

inovativ consta in faptul ca iubirea nu mai este prezentata in concordanta cu o natura complice,

ocrotitoare ci ca un gol e!istential, mai mult grotesc decat linistitor.

"e remarca astfel ca marii scriitori ai literaturii au abordat tema iubirii din diferite ung#iuri

cu rezultate de o imensa importanta pentru literatura auto#tona. $aptul ca iubirea i-a atras

dintotdeauna pe autorii unor opere de mare sau mica amploare este natural, caci iubirea este poate

cea mai vasta sursa de inspiratie prin faptul ca este o e!perienta unica pentru fiecare in parte si

poate fi privita sub nenumarate aspecte.

In literatura noastra, prin modernism se inceteaza redarea unui specific national, incepand

sa se dea e!presie sufletului uman universal, prin urmare atat literatura romana modernista, deci si

poezia, vizeaza cu predilectie sensul estetic prin innoirea limba%ului si intelectualitatea emotiei,

trecand de la o era la alta lasand in urma ,,arta,, imitatiei descoperind imaginatia.

nul dintre cei care au lasat frau liber imagnatiei, este totodata si unul dintre preferatii mei

deoarece transpune pe #artie drama si golul e!istential si a carui poetica isi devanseaza epoca prin

insusi modernitatea ei fulgeratoare. &eorge 'acovia isi scrie versurile reprezentative inainte ca

conceptul de modernism sa e!iste si in spatiul nostru asa-zis literar, apartinand cronologic de prima

varsta a modernismului romanesc si combatand astfel ciclul lent a aderarii la un public, pe atunci

nu prea contemporan ci mai degraba mult prea traditional. Ca e!presie si sensibilitate insa, poezia

bacoviana este o deplina ilustrare a acestui curent in lirica romaneasca.

(umea bacoviana, perceputa #alucinant si intens, este defapt o proiectie a singuratatii

fiintei pe fundal cosmic, a degradarii si a golului, totul avand o e!presie crispata iar in fundal

auzindu-se doar un tipat inuman. Traind intr-o astfel de lume, 'acovia acorda si iubirii un sens diferit fata de lirica

romantica.Aici, femeia constituie un refugiu, casa ei reprezinta un loc de adapost, compasiune si

ocrotire, un loc unde asprimile bolii si a mizeriei umane sunt aliniate cu forme elementare de

atentie.In aceeasi masura, fata de romantici, ea este vazuta de cele mai multe ori maladiva,

fecioaele sunt pale, atinse de tuberculoza.

n alt reprezentant al erei moderne in literatura romana este si (ucian 'laga, care gaseste

iubirea ca o cale de descifrare a tainelor si misterelor lumii gasindu-i un sens denotativ. In femeia

iubita, ca is in propria individualitate, poetul descopera magia simplitatii, mereu amintind de zilele

de inceput. $emeia in ipostaza de iubita, incarneaza, asadar, ceva din energia si vitalitatea

niversului, energi ce I se reveleaza in primul rand prin sentimentul iubirii.Iubirea apare in aces

7/23/2019 tema iubirii in poezia romana

2/2

caz ca moment al unui fel de iluminare launtrica. Astfel, 'laga cuprinde focurile iubirii pe boltiile

poeziei sale, astfel ca acesta fumega asemeni unor fumuri de %ertfa.

$emeia este ridicata la rang de divinitate, aceasta aparand ca fiind una dintre cele mai mari

taine ale e!istentei, dragostea fiind rupta din randul celor sacre.

Iubirea este un sentiment protector, precum spune si Arg#ezi, care in cazul sau este dus

pana la e!tazul familiar, o necontenita c#emare a iubitei, amanand intalnirea pentru a prelungi

fericirea de care se simte cuprins.

Iubirea este starea superioarade a ingemanarii celor ce se iubesc, iubirea avand puterea de

a sc#imba sensul e!istentei indragostitilor, iar pentru Arg#ezi termenul de iubita-sotie vine cu

sensul de stapana a universului casnic, iubirea pentru el fiind implinita in cadrul naturii vegetale si

animale, in toata bogatia si splendoarea ei.

Motto) Iubirea este *ndelung r+bd+toare, iubirea este binevoitoare, nu este invidioas+,

iubirea nu se laud+, nu se mndrete. Ea nu se poart+ necuviincios, nu caut+ ale sale, nu se mnie,

nu ine cont de r+u. /u se bucur+ de nedreptate, ci se bucur+ de adev+r. Toate le suport+, toate le

crede, toate le sper+, toate le *ndur+. Iubirea nu *nceteaz+ niciodat+0 123,4-56. ,,Apostolul Paul,,