Tehnologii de cultura la soia

1. Generalitati in cultura de soia.

Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, originara din China, unde era

cunoscuta inca din anul 2838 i.e.n. in America si Europa este cultivata mult mai tirziu, in anii

1829 si respectiv 1840. In tara noastra, soia se cunoaste din anul 1876, in Transilvania. Din 1913

este cultivata in campurile experimentale ale Scolii superioare de agricultura din Bucuresti si

abia din 1930 este inclusa in temele de cercetare ale Institutului de Cercetari Agronomice.

Cresterea considerabila a productiei si perfectionarea metodelor de prelucrare a semintelor de

soia au dus la obtinerea unor cantitati mari de ulei cu o valoare nutritiva ridicata si la furnizarea

de proteina, care permite obtinerea unor cantitati sporite de produse animale. 

Proteina din semintele de soia este mult superioara proteinei din cereale datorita unor

amino-acizi de o importanta deosebita in alimentatia animalelor, cum sunt: lizina, metionina,

triptofanul etc. Pe langa proteina, semintele de soia contin si cantitati insemnate de substante

grase, saruri minerale (fosfor, potasiu) si vitamine (complex B, C, D, F).

Desi este bogat in proteine, fanul de soia are o valoare nutritiva mai mica decat a

fanurilor de lucerna si trifoi, datorita tulpinilor care raman neconsumate. Atunci cand fanul de

soia intra totusi in ratia animalelor, este mai economic sa fie folosit sub forma de faina.

In timp ce porumbul produce, la o recolta de 250 q/ha masa verde, 8 400 unitati nutritive cu 274

kg albumina digestibila, soia, la aceeasi productie la hectar, produce numai 3 145 unitati

nutritive, dar cu o cantitate mult mai mare de albumina digestibila (900 kg). La o unitate nu-

tritiva in cazul porumbului revine o cantitate mica de albumina digestibila (cca. 31 g), in timp ce

la o unitate nutritiva de soia cantitatea de albumina digestibila creste considerabil (cea. 285 g).

Acest dezechilibru mare intre valorile nutritive ale acestor plante se corecteaza prin cultura lor in

amestec; in acest fel, raportul intre albumina digestibila si unitatile nutritive se imbunatateste,

apropiindu-se de raportul optim de 100 - 120 g albumina digestibila la o unitate nutritiva

Porumbul, sorgul, iarba de Sudan, pe de o parte, si soia, pe de alta parte, sunt componenti

buni ai culturilor intercalate, pentru ca aceste plante extrag substante nutritive diferite din sol, se

completeaza reciproc favorabil privind componenta in principii nutritivi si sunt consumate cu

mai multa placere de animale atunci cand se administreaza ca amestec.

1

Dintre leguminoasele anuale, soia cultivata atat pentru seminte cat si pentru nutret verde

are cea mai mare raspandire, ocupand in total peste 21,7 milioane ha in anul 1961. Pana in 1938 -

1939, Manciuria, China si Japonia erau cele mai mari cultivatoare de soia. In prezent, aceasta

planta se cultiva in diferite parti ale lumii, in special in zonele cu clima temperata, in ultimii ani,

in S.U.A. se inregistreaza cea mai mare crestere a suprafetelor ocupate cu soia si cele mai mari

productii obtinute. Astfel, in 1961, soia se cultiva in S.U.A. pe o suprafata de 10,6 milioane ha,

cu o productie totala de 18,3 milioane tone, de peste 7 ori productia anului 1953. Atat suprafetele

cultivate cu soia, cat si productiile ce se obtin pe unitatea de suprafata sunt in crestere, fapt ce

atesta interesul fata de aceasta cultura.

In tara noastra, suprafetele cultivate cu soia au inceput sa creasca, ajungand in 1937 la

100 000 ha. Productiile mici ce s-au obtinut datorita necunoasterii particularitatilor de cultura au

facut ca ulterior aceasta suprafata sa scada pana aproape de lichidare.

Din 1955 - 1956, cand dezvoltarea sectorului zootehnic a cerut cantitati sporite de

proteina, cultura soiei s-a extins pe suprafete din ce in ce mai mari, mai ales in unitatile agricole

de stat, care o folosesc in furajarea animalelor atat sub forma de seminte, cat si ca nutret verde.

Astfel, de la 900 ha cultivate cu soia in anul 1964, unitatile agricole de stat vor ajunge ca in 1970

sa cultive soia pe o suprafata de peste 110000 ha.

Productia de seminte de soia care s-a obtinut in anul 1966 in conditiile tarii noastre este

cuprinsa intre 10 - 15 q/ha (tabelul de mai jos). In conditiile perfectionarii tehnicii de cultura, a

cunoasterii in amanunt a particularitatilor biologice ale plantei, se pot realiza productii cu mult

mai mari. Asa, de exemplu, in anii 1962 - 1964 statiunile experimentale agricole Livada,

regiunea Maramures, si Podu Iloaie au obtinut 18 - 21 q/ha, respectiv 16 - 18 q/ha. In conditii de

irigare, la Fundulea s-au obtinut 22 - 34 q/ha seminte.

In conditiile anului 1966, unitatile agricole de stat, principale cultivatoare de soia, au

obtinut pe suprafete relativ mari productii medii de 13 - 15 q/ha.

Semanata pentru a fi insilozata sau consumata ca masa verde, soia in cultura pura da

productii de 150 - 230 q/ha. Cultivata pentru siloz, in amestec cu porumb, productia de masa

verde poate ajunge la 395 - 500 q/ha.

Soia apartine genului Glycine L. care are un numar de 25 specii, dintre care la noi in tara

se cultiva Glycine hispida (Mnch.) Maxim.

2

Aceasta specie cuprinde, de asemenea, mai multe subspecii, cea mai importanta si mai

raspindita fiind ssp. manshurica Enk. Dupa E n k e n (1959), subspecia manshurica cuprinde mai

multe varietati: communis, immaculata, flavida, ucrainca, viridis etc.

Soia, Glycine hispida (Mnch.) Maxim , are radacina principala pivotanta care patrunde in

sol pana la 1 m, uneori chiar pana la 2 m. Ramificatiile laterale ale radacinii principale patrund si

ele in sol pana la 30 - 40 cm. Pe ele se formeaza marea majoritate a nodozitatilor. Tulpina, inalta

de 50 - 200 cm, este dreapta, pentagonala sau cilindrica, uneori volubila. Pe tulpina si ramuri se

gasesc perisori de culoare galbuie, bruna, albicioasa etc. Frunzele sunt trifoliate, cu foliolele si

potiolul paros. Frunzele cad cand planta se apropie de maturitate. Stipele sunt mici. Florile sunt,

de asemenea, mici si grupate cate 3 - 9 (uneori mai multe) in raceme scurte. Au culoare liliachie,

alba-liliachie, alba-galbuie. Polenizarea este autogama, desi florile se deschid. Durata infloririi

este de 18 - 27 zile, in functie de soi si de conditiile de vegetatie. Fructul este o pastaie usor

curbata si acoperita cu perisori. Culoarea pastaii este galbena sau galbena-brunie. Pastaia este

dehiscenta si contine 2-5 seminte de culoare alba, galbuie, maslinie, verde, cafenie, neagra etc.

Masa a 1000 seminte la plantele din var. manshurica Enk. este de 120 - 230 g. Rasarirea este

epigeica.

Fiind originara din Extremul Orient, soia este o planta iubitoare de caldura, cantitatea de

caldura necesara pentru a ajunge la maturitate fiind de 2200 - 2800°C. Durata perioadei de

vegetatie este de 110 - 150 zile.

2. Cerintele fata de temperatura si apa.

Soia germineaza la o temperatura minima de 7 - 8°C. Temperaturile medii de 12°C in

luna aprilie si de 20 - 21o in lunile iulie-august sunt hotaratoare pentru dezvoltarea normala a

plantei. Soia este sensibila la temperaturile scazute (minus 1 - 2°C) si la oscilatiile mari de

temperatura. Este planta de zi scurta; in conditii de zi lunga soia isi prelungeste perioada de

vegetatie.

Cerintele fata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are nevoie de o

cantitate de apa ce reprezinta 120 - 130% din greutatea semintei uscate. Coeficientul de

transpiratie este in medie de 520 pentru intreaga perioada de vegetatie, fiind mai mare in

perioada rasaririi plantelor (915) si mai scazut catre sfarsitul perioadei de formare a pastailor

(239). Soia suporta relativ bine seceta pana la inflorire. La culturile in amestec, cerintele fata de

apa sunt mai mari decat in cultura pura. In tara noastra, cultura soiei da rezultate bune in

3

regiunile cu precipitatii medii anuale de 500 - 600 mm, din care cel putin 75 mm, in perioada de

vara.

3. Zonarea culturii soia in tara noastra.

Soia nu este pretentioasa fata de sol, fapt ce permite cultura ei pe aproape toate tipurile de

sol din tara noastra, cu exceptia solurilor grele, acide, salinizate. Cele mai bune rezultate se obtin

pe solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase, adanci, fertile, bogate in calciu, fosfor si

potasiu, cu o reactie cuprinsa intre pH = 5 si pH = 8,5 , optim fiind pH = 6,7.

Cele mai bune conditii pentru cultura soiei in tara noastra se intalnesc in depresiunea

Jijiei si a Baseului, in Moldova, si pe vaile Muresului, Tarnavelor si Somesului, in Transilvania.

O zona favorabila se intalneste in campia din vestul tarii, Campia Transilvaniei, valea Siretului

in dreptul regiunii Bacau, depresiunea Jijiei si Bahluiului (in parte), precum si in partea de mijloc

si de est a podisului Moldovei, in partea de sud a tarii, desi se gasesc soluri fertile, soia nu poate

da productii mari si stabile datorita secetei ce corespunde perioadei de inflorire-fructificare.

Extinderea culturii in aceasta zona este conditionata de irigare.

Cultura soiei se poate amplasa cu succes pe terenurile ce au fost cultivate anterior cu

cereale de toamna sau cu porumb, cu conditia ca acestea sa permita o buna pregatire a solului si

acumularea unei rezerve de apa. Soia se poate cultiva pe acelasi teren mai multi ani la rand, cand,

4

datorita inmultirii bacteriilor simbiotice specifice, se pot obtine productii mari. Cultivata pentru

nutret, soia este o foarte buna premergatoare pentru aproape toate culturile anuale.

4. Fertilizarea culturii de soia

Cantitatea de substante nutritive extrase de soia din sol depinde de recolta si de scopul

culturii. Dupa Enken (1959), la o productie obisnuita, soia contine in masa recoltabila la hectar

151 kg azot, 40 kg fosfor, 50 kg potasiu si alte elemente. Soia are nevoie de azot mai cu seama in

primele faze de vegetatie, consumul crescand pana aproape de fructificare, perioada dupa care

fosforul are rolul principal. Soia este, de asemenea, o mare consumatoare de potasiu, element ce

are un rol deosebit in obtinerea unor productii mari.

Daca in sol se gasesc speciile de bacterii (Rhizobium japonicum) care sa provoace

formarea nodozitatilor pe radacinile de soia, planta are posibilitatea sa foloseasca si azotul din

atmosfera, in cele mai multe cazuri, soia nu-si poate asigura in totalitate azotul din aer, din care

cauza o buna parte din acesta trebuie sa si-l procure din sol. Aceasta parte trebuie data sub forma

de ingrasaminte cu azot, administrate in doze moderate, ingrasarea cu 150 - 300 kg/ha azotat de

amoniu si cu 200 - 300 kg/ha superfosfat se face toamna, incorporindu-se ingrasamintele sub

aratura de baza. ingrasamintele pot fi administrate si primavara, inainte de semanat, o data cu

pregatirea terenului, incorporarea ingrasamintelor in sol in contact cu samanta sau prea aproape

de aceasta duce la o incetinire a germinatiei, la o rasarire neuniforma si, mai tarziu, la o slaba

dezvoltare a plantelor tinere. Din aceasta cauza, administrarea ingrasamintelor trebuie sa se faca

in asa fel, incat acestea sa ajunga cu 3 - 4 cm sub adancimea de semanat si la 5 - 6 cm lateral de

samanta incorporata in sol. Soia reactioneaza favorabil la ingrasamintele chimice sau organice pe

solurile sarace in elemente nutritive. Astfel, in experientele efectuate la Campia-Turzii, pe un sol

mai putin fertil, s-au obtinut sporuri de productie de 41,7% la soia pentru siloz, prin

administrarea a 20 t/ha gunoi de grajd fermentat, 48 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5. In cazul folosirii

numai a ingrasamintelor chimice (96 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5), sporul de productie a fost de

28,9%. Insa, dupa Hulpoi si colaboratorii (1966), pe solul fertil de la Fundulea, reactia la

ingrasaminte a soiurilor de soia experimentate a fost slaba, aceasta fiind in concordanta si cu

unele rezultate de cercetare din S.U.A.

5. Semanatul.

Semintele de soia necesita un pat germinativ foarte bine pregatit si cu bogate rezerve de

substante hranitoare si apa pe toata durata de vegetatie. Din aceasta cauza, se recomanda

executarea araturii de baza la adancimea de 20 - 25 cm, vara sau toamna, dupa cum planta

5

premergatoare paraseste terenul mai devreme sau mai tarziu. In primavara, aratura se niveleaza si

se lucreaza o data sau de doua ori cu grapa cu discuri, ultima lucrare executandu-se inaintea

semanatului. Aratura de primavara nu este indicata, fiind urmata de pierderi de recolta.

Pentru masa verde si siloz se foloseste soiul Lincoln, caracterizat prin talie inalta si

abundenta de frunze si pastai, fiind raionat pentru furaj in toata tara. Produce cantitati mult mai

mari de masa verde decat soiurile cultivate pentru seminte. La Fundulea, acest soi a produs 253

q/ha masa verde, depasind soiul Chippewa cu 42%.

Samanta trebuie sa provina din loturile semincere recunoscute, sa aiba marimea medie a

boabelor corespunzatoare soiului ce se cultiva si sa nu fie mai veche de doi ani. Samanta de soia

trebuie sa aiba o germinatie minima de 80% si o puritate de cel putin 95%. Samanta se trateaza

cu nitragin in ziua semanatului sau cel mult cu o zi inainte, in urma acestui tratament se obtin

plante viguroase, cu un numar mare de nodozitati pe radacini. Soia se seamana atunci cand

temperatura solului a ajuns la 8 - 10°C si a trecut pericolul ingheturilor tarzii de primavara.

Aceasta epoca corespunde de regula cu a doua jumatate a lunii aprilie in conditiile din Campia

Baraganului, cu sfarsitul lunii aprilie in zonele din Podisul Central Moldovenesc si Campia

Banatului si cu prima decada a lunii mai pentru zonele mai nordice din regiunea Suceava si

Podisul Transilvaniei. Soia pentru nutret poate fi semanata si mai tirziu, in miriste, cu conditia ca

in anii si in regiunile secetoase culturile sa fie irigate.

Numarul de plante la hectar si distantele intre randuri depind de scopul culturii. Pentru

siloz se seamana la distanta de 80 - 100 cm cu o densitate de 50 - 70 boabe germinabile la m2.

Pentru conditiile din centrul Transilvaniei se recomanda cantitatea de 50 - 60 kg/ha soia la

semanatul in cultura pura pentru siloz. Amestecurile de porumb cu soia pentru masa verde se

seamana, dupa Varga si colaboratorii (1964), la distanta de 12,5 - 20 cm intre randuri, folosindu-

se 100 - 120 kg/ha porumb si 50 - 60 kg/ha soia. In Campia Moldovei, cele mai bune rezultate s-

au obtinut cand semanatul s-a facut la distanta de 30 cm intre randuri, cu o norma de semanat de

100 kg/ha, raportul dintre soia si porumb fiind 1,5:1 (Rosea, Panait si colaboratorii, 1960).

Pentru siloz, cantitatile de samanta variaza in functie de amestec si de metoda de cultura.

Astfel, la insamantatul pe acelasi rand cu porumbul si la distanta de 80 - 100 cm se folosesc 12 -

15 kg/ha porumb si 35 - 45 kg/ha soia. In cazul insamantarii amestecului in randuri alternative

(un rand porumb si un rand soia), se recomanda o densitate de 40000 - 50000 plante de porumb

si 250000 plante de soia la hectar, ceea ce asigura obtinerea unor productii de 270 - 280 q/ha

masa verde insilozabila, cu un ridicat continut de albumina digestibila. De regula, la amestecurile

6

de porumb cu soia pentru siloz si pentru masa verde se folosesc hibrizi dubli de porumb cu o

perioada de vegetatie apropiata de aceea a soiei furajere.

Soia in amestec cu sorgul se poate semana in randuri obisnuite la 12,5 - 15 cm pentru

masa verde si la 70 - 90 cm pentru siloz. Soia trebuie sa reprezinte in amestecul furajer 30 - 33%

atat pentru siloz, cat si pentru masa verde, cand se obtine un spor de proteina de 84 - 172 kg/ha

fata de sorgul in cultura pura. In experientele efectuate de Rosea si Panait (1962) la Podu-Iloaie,

amestecul de sorg cu soia pentru siloz, semanat la 90 cm distanta intre rinduri, cu 20 kg la ha

samanta de sorg si 40 kg/ha samanta de soia, a dat o productie de 297 q/ha, realizandu-se un spor

de 369 kg/ha proteina bruta, fata de cultura pura de sorg semanata la aceeasi distanta. Niculescu

(citat de Varga si colaboratorii, 1964) a obtinut cea mai mare cantitate de proteina bruta la hectar

(788 kg) folosind 60 kg/ha soia si 10 kg/ha sorg. Pentru masa verde cantitatea de samanta de soia

ramane aceeasi, iar norma de semanat la sorg creste la 15 - 30 kg/ha. Soia se mai poate semana

in amestec si cu iarba de Sudan, cand se folosesc pentru semanat 25 kg/ha iarba de Sudan si 60

kg/ha soia, semanatul executandu-se la o distanta de 12,5 - 15 cm intre randuri (Rosea, Panait si

Busuioc, 1960).

Adancimea de semanat este de 4 cm pe solurile cu umiditate satisfacatoare in stratul

superficial si de 5 - 7 cm pe solurile mai uscate sau mai usoare. Semanatul la adancimi mai mari

nu este recomandabil, deoarece puterea de strabatere este slaba.

Soia se seamana cu masina pneumatica SPC-G echipata cu discuri ce au orificiile duble,

asezate pe 1 - 2 cercuri apropiate, astfel ca ambele randuri de orificii sa treaca prin dreptul

camerii de vid. Raportul de transmisie se realizeaza folosind pinionul cu 22 dinti de pe axul

distribuitor si pinionul cu 16 dinti de pe axul rotii de tasare. Fata de semanatoarea SU-29,

aceasta, in afara randamentului mare de lucru (25 - 30 ha pe zi), mai are avantajul ca repartizeaza

uniform semintele pe rand si le introduce in sol la aceeasi adancime. Masina SPC-6 este

prevazuta si cu echipamentul necesar pentru aplicarea erbicidelor, fie concomitent cu semanatul,

fie separat.

Primele lucrari de ingrijire care se acorda semanaturilor de soia privesc spargerea crustei

formata inainte si dupa rasarire. Pentru a favoriza rasarirea uniforma a plantelor, afanarea solului

si distrugerea buruienilor in curs de rasarire, se folosesc grapele cu colti sau cele stelate, lucrarea

executandu-se inainte de rasarirea plantelor.

7

6. Combaterea buruienilor

Soia este o planta sensibila la imburuienare in special in prima parte a perioadei de

vegetatie (aproximativ 20 – 25 zile) caracterizata printr-o dezvoltare lenta a plantelor.

Imburuienarea unei culturi de soia in primele faze de vegetatie are un efect negativ asupra

productiei chiar daca ulterior se executa toate lucrarile de intretinere deoarece plantele raman

slab dezvoltate. De accea pagubele provocate de buruieni sunt foarte mari depasind uneori 50 %

din potentialul de productie al soiului.

Imburuienarea ulterioara a unei culturi de soia impiedica desfasurarea normala a

procesului de dezvoltare, diminueaza productia de pastai si boabe, ingreuneaza si produce

pierderi mari la recoltare si depreciaza calitatea semintelor.

In Romania s-au determinat prezenta a 58 de specii de buruieni dintre care

monocotiledonate anuale 6, dicotiledonate 39 ,monocotiledonate perene 4, si dicotiledonate

perene 9.

MONOCOTILEDONATE DICOTILEDONATE

Setaria spp – mohorul

Sorghum halepense – costrei

Agropiron repens – pir

Digitaria sanguinalis – meisor

Echinochloua crus – iarba barboasa

Solanum nigrum – zarna

Amaranthus spp – motoi

Convolvulus arvense – volbura

Sinapis arvensis – mustar salbatic

Rapanus rapanistrum – ridichea salbatica

Intre gradul de infestare cu buruieni si productia de soia este o stransa corelatie. Avand in

vedere particularitatile biologice a plantelor de soia este necesar ca in sistemul de combatere

integrala a buruienilor sa fie incluse toate metodele posibile de combatere incat cultura de soia sa

fie mentinuta curata de buruieni pe toata perioada de vegetatie.

8

7. Metodele de combatere a buruienilor.

Combaterea mecanica si chimica a buruienilor precum si imbunatatirea tehnologiei de cultura

au condus in ultimii ani la dublarea si chiar triplarea productiei medii la soia. O cale eficienta

care ramane accesibila pentru obtinerea unor productii mari de calitate si la cost convenabil la

soia este o buna rotatie a culturilor urmand indeaproape combaterea buruienilor pe cale mecanica

si chimica

8. Combaterea mecanica a buruienilor

Asigurand la timp combaterea mecanica a buruienilor dintre randuri si o prasila s-a

obtinut o cultura de soia libera de buruieni in prima jumatate a perioadei de vegetatie. In

perioada de la semanatul pana la rasarirea soiei buruienile au fost distruse printr-o lucrare cu

sapa rotativa cand acestea erau inca mici, in curs de rasarire. Lucrarea s-a efectuat cu tractorul

Ford in agregat cu sapa rotativa la o viteza cuprinsa intre 15 km/h si pe un sol relativ uscat,

aceasta lucrare s-a efectuat dupa ora 10oo cand plantele incep sa-si piarda turgescenta.

Lucrarea cu sapa rotativa a influentat favorabil dezvoltarea plantelor ca urmare a afanarii,

aeresirii si incalzirii solului, creand conditii optime pentru activitatea bacteriilor fixatoare de

azot. S-au realizat doua lucrari cu cultivatorul pana la o adancime de 5 cm si o viteza de lucru de

8 km/h lucrere ce s-a executat pe data de 1 iunie iar a doua s-a realizat inainte de inflorit in masa

a soiei la o viteza de 15 km/h si o adancime de lucru de 10 cm lucrare ce s-a realizat pe data de

26 iunie 2004. Lucrarea cu cultivatorul s-a efectuat in urma unei ploi torentiale din data de 30

iunie 2004,ploaie in urma careia sa format crusta

Lucrarile au fost facute cu atentie pentru evitarea ranirii plantelor si denivelarea terenului

care creeaza mari deficultati la recoltare marindu-se pierderile la hectar. Combaterea

integrala a buruienilor a inceput cu semantul, lucrarile de baza si de pregatire a patului

germinativ folosirea unor seminte cu puritate ridicata si se incheie cu erbicidarea si intertinerea

mecanica a culturii.

9. Combaterea chimica a buruienilor

Combaterea mecanica a buruienilor nu a reusit sa asigure pe toata perioada de

vegetatie o cultura de soia libera de buruieni in special dupa inflorit pana la incheierea ciclului de

vegetatie. Prin lucrarile mecanice nu s-a putut distruge buruienile de pe randul plantelor care vor

stanjeni in continuare dezvoltarea normala a acestora.

9

Rezolvarea acestor importante probleme pentru productie a constituit o trecere la

combaterea chimica a buruienilor pe terenurile cultivate cu soiurile cu gena rezistenta la soia de

tip RR (Rondup Ready) soiuri S 2254 RR produs de firma Mon – Santo s-a folosit un singur

erbicid si anume Roundup in doze de 2,5l / ha diluandu-se in 125 l apa.

Pentru 400 ha s-a folosit 1000 l de erbicid, primul tratament s-a realizat in faza de 3 – 4

perechi de frunze si inaltimea buruienilor de 12 cm aceasta lucrare s-a efectuat intre orele 06:00

– 09:30, iar al doilea tratament s-a efectuat la reinfestare dupa 35 zile de la efectuarea primului

tratament in preajma inceperii butonilor florali.

Prima erbicidare s-a realizat cu ajutorul masinii de stropit MSP in agregat cu tractorul U

650 folosind duze cu orificiu redus. A doua erbicidare s-a executat cu elecopterul datorita

faptului ca inaltimea plantelor s-a marit si in acest mod se evita vatamarea plantelor.

Erbicidul Roundup a combatut atat monocotiledonatele si dicotiledonatele anuale cat si

cele perene. Erbicid sistemic postemergent avand ca substanta activa glifosat 360 g %, special

folosit pentru cultura de soia si porumb RR .

Modul de actiune erbicidul translocat in radacini asigura o distrugere totala

a buruienilor inhiband producerea de catre plante a aminoacizilor aromatici, in functie de specie

si conditiile climatice sunt necesare 4 – 14 zile ca buruienile sa fie distruse complet

10 . Prevenirea si combaterea bolilor

Virusurile produc boli virotice ce afecteaza planta ca o consecinta samanta

si productia prin reducerea productiei cu peste 25 %.

Cele mai raspandite virusuri sunt: Virusul mozaicului, virusul petei incolore,a tutunului si

virusul mozaicului galben. Bacteiile patogene sunt larg raspandite in cultura soiei, reducand

astfel productia uneori cu peste 30 %.

Cele mai raspandite sunt: arsura bacteriana, arsura pustulara si vestejirea tulpinii. Unele

boli se transmit prin samanta (Virusul mozaicului, arsura bacteriana) cand creend probleme prin

usurinta cu care se raspandesc. Petele se raspandesc si prin sol impunand respectarea directa a

rotatiei uneori chiar pentru perioade mai mari. Mozaicul soiei este raspandit practic in toate

zonele unde se cultiva soia fiind cea mai raspandita viroza a soiei. Boala este produsa de virusul

mozaicului soiei soia virus 1. Virusul se transmite prin seva de catre afide ca: Aphis faboe,

Microsiphum pisi. Determina simptome sub forma de ingalbenire in jurul nervurii tinere planta

creste pitica prin scuturarea internoduriilor.

Aplicarea unor masuri de igena culturala de tehnologie de cultivare si utilizarea de soiuri

rezistente prezinta mijloace de prevenire si lupta impotriva mozaicului soiei.

10

Arsura bacteriana este cea mai raspandita boala bacteriana a soiei. Boala

este favorizata de conditiile de vreme umeda si racoroasa si poate reduce productia cu peste 20

%. Simptomele apar de regula pe frunze, pot aparea insa si pe petiolii tulpinii si pastaii. Boala se

manifesta prin aparitia unor pete mici colturoase umede, petele se maresc si se brunifica pe

masura ce tesutul moare, putand distruge planta in curs de rasarire. La plantele mai dezvoltate

petele sunt caracteristice, cu colturi unghiulare de aspect apos, 1 – 2 mm diametru de culoare

galbena sau brun deschisa pe masura distrugerii tesutului viu, aceasta necrozeaza si petele devin

de culoare brun inchis.

Boala este produsa de bacteria Pseudomonos glicea si se transmite prin semintele

infectate cat si prin resturile de plante atacate ramase dupa recoltare. Masuri de prevenire si

combatere: - s-a folosit la semanat seminte libere de boli, in timpul vegetatiei nu s-a executat

lucrari dupa ploaie, -resturile vegetative ramase dupa recoltare a fost incorporate prin araturi

adanci;

Mana soiei (micoza) boala este produsa de ciuperci Perenospera monoshurica. Simptome

– in infectiile sistemice pe primele frunze apar pete de decolorare a tesutului care devin

galbui, ulterior pe fata lor interioara apar fructificatiile ciuperciile care constituie inocolul primar.

Frunzele grase atacate cad prematur, defolierea plantelor are loc mai ales in partea de jos

a tulpinii. Simptomele sunt frecvente si mai intense pe vreme umeda si calduroasa, in timp de

seceta si temperaturi scazute reduc sau impiedica aparitia.

Cea mai raspandita si cea mai eficace masura de prevenire si combatere o reprezinta

cultivarea soiurilor rezistente la mana. In general se fac tratamente cu substante cuprice sau cu

zeama bordeleza 1 % in perioada de vegetatie. Sunt extremi de pagubitori agentii patogeni

care se transmit prin sol de resturi vegetale: tussorium, rhizoctonia, pithium, famphsis sau

peronos pora, monsurica, screlotinica, acestia pot deveni pagubitori in conditii favorabile de

temperatura si umiditate.

Pentru diminuarea atacului se vor face tratamente la samanta cu fungicide : Tiromet 2

kg/to de samanta cu eficienta pentru fenophsis soia ; Beret 1,25 l/to cu eficienta pentru frescrium

si petrium.

Pentru combaterea Screlotinia s-au efectuat tot cu fungicide folosind TOPSIN (cu

substanta activa tiofanatmetil 70%) 1 kg/ha

In tara noastra cele mai raspandite boli ale soiei si care produc pagube insemnate sunt:

virozele, bacteriozele si micozele. Dintre viroze, mozaicul soiei produs de Soja virus este o boala

care poate micsora productia cu cea. 70%. Boala este cunoscuta sub trei forme: mozaicul brun,

mozaicul galben al frunzelor si incretirea sau basicarea frunzelor. Plantele atacate raman mici,

pipernicite si au foliolele patate si umflate din loc in loc. Culoarea acestora alterneaza intre

11

verde-inchis si galbui. Pastaile atacate au un numar redus de seminte, care adesea nu

mai germineaza.

Dintre bacterioze, pagube serioase produce, mai ales in anii si in zonele ploioase, arsura

bacteriana a soiei produsa de Pseudomoiias glycinea . Boala se instaleaza pe tulpina, frunza,

petiol, pastai si trece uneori si la seminte. Apare sub forma de pete mici de 1-2 mm, galbene, care

ulterior devin brune pana la negre. Tesuturile din dreptul acestor pete se usuca si se rup, incat

planta atacata apare cu frunzele ciuruite sau sfartecate. Pastaile atacate contin un numar mic de

seminte a caror facultate germinativa este mult redusa. Aceasta boala se combate prin folosirea

de samanta sanatoasa, provenita de la plante neatacate, ce au fost recoltate si treierate separat. In

U.R.S.S., tratarea semintelor cu Granosan (NIUIF 2) in doza de 4 kg la 1000 kg samanta, a redus

atacul cu 3 - 12% si a sporit productia cu 4,5 - 38,6%.

Soia mai este atacata de mana, cauzata de ciuperca Peronospora manshurica si de

putregaiul alb, produs de Sclerolinia sclerotiorum Mana se combate prin stropiri repetate cu

zeama bordeleza 1%, iar putregaiul alb, prin tratarea semintei cu produse organo-mercurice sau

cu apa calda de 60°C, timp de 10 minute. Pe timpul vegetatiei la cultura de soia din cadrul fermei

Maretu ne-am confruntat cu putregaiul alb produsa de Sclerotinia sclerotiorum am purces la

smulgerea plantelor afectate si scoaterea lor din cultura pentru evitarea extinderii acestei boli.

11. Prevenirea si combaterea daunatorilor

Daunatorii care produc pagube mari, mai ales in perioada formarii pastailor, sunt molia

pastailor de soia (Etiella zinckenella Tr.) si molia pastailor de mazare (Laspeyresia nigricana F.

si L. dorsana F.). Combaterea moliei pastailor de soia a fost indicata la cultura borceagului.

Molia pastailor de mazare se combate prin araturi de toamna, semanat devreme si folosirea

soiurilor timpurii, pentru ca inflorirea sa nu coincida cu perioada depunerii oualelor.

Dintre daunatorii soiei fac parte nematozii si unele insecte. Nematozii ataca radacinile

impiedicand extragerea apei si elementelor nutritive din sol avand drept consecinte afectarea

cresterii si dezvoltarii. Atacul netozilor are ca efect asupra nodurilor normale.

Insectele daunatoare soiei activeaza in diferite faze de vegetatie afectand semintele in

curs de germinatie sau plantele in curs de rasarire, frunzele, florile, pastaile sau semintele in curs

de formare.

Daunatorii care produc pagube culturii de soia actioneaza in diferite faze de vegetatie

astfel: in cursul germinatiei si rasaritului produc pagube viermii sarma si musca cenusie a

culturiilor acestia fiind daunatori in stadiul larva, asupra frunzelor actioneaza ca daunatori in

primele faze de vegetatie: gargarita frunzelor de porumb, gargarita frunzelor de leguminoase,

12

toate fiind daunatoare in stadiul adult. Frunzele sunt atacate in perioada vegetatiei de un numar

de daunatori care actioneaza in stadiul larva (buha mazarii, omida de stepa) cat si stadiu de adult

(paianjenul rosu) . Pastaile si semintele sunt atacate de omida pastailor de soia. PED – 24

exemplare pe metru liniar.

Molia pastailor de soia – larvele rod boabele partial sau total reducand productia si

depreciind calitatea semintelor. Pentru prevenirea atacului se recomanda distrugerea

leguminoaselor afectate, recoltarea la timpul maturitatii terminologice a culturii si aplicarea

araturilor dupa recoltare pentru a distruge larvele care sunt in curs de retragere in sol. Se pot

aplica si tratamnete chimice cu Sidan la aparitia larvelor.

Musca cenusie a culturilor - larva mustei cenusie a culturilor poate ataca cotileoanele in

timpul germinatiei, rasarirea nu mai are loc, iar cand atacul are loc in cursul rasaririi sunt distruse

cotiledoanele cat si plantele. Daca atacul survine dupa rasarire larvele patrund in tulpina iar

plantele pot pieri sau daca nu pier sunt subdezvoltate, pitice si produc sub potential normal.PED

– 40 fluturi/ m

Cele mai mari pagube care pot deveni de importanta economica sunt produse de

paianjenul rosu (Tetronchus urticae) molia pastailor de soia (Estela zinckenella) si musca cenusie

a culturilor (Hylema platura) .

Paianjenul rosu – atacul s-a manifestat sub forma unei decolorari a frunzei siincretirea

usoara a acesteia dupa care frunzele au cazut . Pentru a preveni atacul paianjenului prin depistari

in timp optim a aparitiei, s-a supravegheat permanent cultura incepand din jumatatea a doua a

lunii iulie. Cand paianjenul a ajuns la densitate mare la PED – 5 – 10 plante atacate /m s-a aplicat

tratamente cu produsul Mitac in doza de 2 l/ha(diluandu-se in 350l apa),

avand ca substanta activa Amitraz 20%; cantitatea totala de solutie folosita pentru a trata intreaga

suprafata de 400 ha a fost de 800l solutie.

12. Soiurile cultivate in Romania

Multitudinea de soiuri existente in prezent in lume se diferentiaza dupa criteriul

morfologic .Pentru ca in practica insa criteriul de baza ramane reactia plantelor la

fotoperiodism si temperatura ,reflectata in caracterele privind precocitatea sau durata

perioadei de vegetatie –maturizare .

Dupa aceste criterii s-a adoptat clasificarea in 13 grupe propusa de S.U.A

si Canada .Respectiv trei grupe notate cu 000;00;0 – pentru nsoiuri timpurii si 10 grupe notate cu

I(intai) pana la X(zece),pentru soiuri semitardive si tardive .

13

In tara noastra soiurile din Lista Oficiala apartin de subspecia Manshurica si sunt

incadrate in grupele de precocitate 0 pana la II ,dupa cum urmeaza :

-Grupa de precocitate 000 cu soiuri foarte precoce : Perla ; Diamant;

-Grupa de precocitate 00 cu soiuri precoce Atlas ; Agat ; Gadir ; Onix; Opal ; Safir;

Romanesc 99;

-Grupa de precocitate 0 cu soiuri semiprecoce : Columna ; Clamir ; Stil; Proteinka;

-Grupa de precocitate I cu soiuri semiprecoce : Triumf ; Danubiana ; Victoria ;

valkir ;Cresir

-Grupa de precocitate II cu soiuri tardive streine: Amsoi ; Stine 2250;

-Soiuri modificate genetic cu toleranta la Glifosat in prezent cultivate in

Romania ,cunoscutele soiuri notate cu RR,rezistente la erbicidul Roundup ,cu soiurile din marca

Pioneer:

-soiurile din grupa II: S 2254 RR; PR 92 B 21 RR; PR 92 B71 RR;

-soiurile din grupa 0 : S0994 RR; S1484 RR;

-soiul din grupa I: PR 95 B 05 RR

13. Recoltarea

Ajungerea la maturitate a soiei are o deosebita importanta pentru declansarea

recoltarii culturii.

Recoltarea se face cand :

- acumularea substantei uscate in seminte a fost maxima semintele nu mai

primesc asimilatie, umiditatea semintelor in aceasta faza este cuprinsa inter 54 si 62

%. Culoarea a 26 % din seminte a fost galbena si a 35 % din pastai galbena sau bruna;

- - semintele incepeau sa-si micsoreze volumul iar pastaile isi pierdeau

culoarea verde;

- tegumentul semintelor devine galben;

Este un bun indicator vizual care marchjeaza inceputul maturizarii.

De la atingerea maturizarii fiziologice pana la recoltare sau mai distins doua faze:

1. maturitatea deplina (cand 95 % din pastai au atins culoarea specifica a pastaii

mature)

2. maturitatea de recoltare (cand boabele au 14 % umiditate si se pot recolta) Pentru grabirea uscarii plantelor de soia precum si a buruienilor din lan

care ingreuneaza recoltarea s-a recurs la tratamente cu desicanti.

14

Reglarea corecta a combinei are o importanta deosebita un parametru fiind inaltimea de

taiere a plantei. Insertia joasa a pastailor pe planta si taierea acestora la o inaltime de peste 3 cm

provoaca mari pierderi prin ramanerea pe teren a unui numar ridicat de pastai. Inaltimea de taiere

a plantelor fost corelata in functie de soi, astfel in cazul de fata se va recolta la o inaltime de 3 cm

si o reglare corespunzatoare a aparatului de treier (turatia batatorului, distanta la contrabator,

alegerea sitelor, intensitatea curentului de aer asigura de asemenea reducerea pierderilor de

boabe si evitarea vatamarii acestora prin spargere si fisurare. Viteza de deplasare a fost de 5

km/h. Pentru a nu sparge boabele in timpul treieratului , s-a redus turatia batatorului (550 rot /

min ) , iar distanta dintre batator si contrabatator s-a reglat astfel incat ca la intrare distanta sa fie

de circa 30 mm , iar la iesire de 100 mm

14. Tehnologia culturii ecologice la soia

Datorita cresterii lente a culturii ecologice de soia, exista pericolul ca in primele faze de

crestere, din cauza ploilor, sa se dezvolte buruienile si solul sa fie erodat si spalat.

Pentru a reduce aceste efecte negative, sau a le evita, trebuie ca solul dupa semanat sa fie

acoperit prin mulcire cu vegetatie uscata sau verde. In ultimii ani fermierii austrieci practica la

scara larga cultura ecologica de soia dupa secara verde, care este astfel folosit ca si “mulci”.

Soia se seamna dupa 15 mai cand secara verde se afla in faza de inspicare. Secara este

culcata la pamant cu ajutorul unui tavalug cu role si astfel este controlata eroziunea solului si

suprimarea buruienilor. De obicei prin aceasta lucrare se renunta la prasitul si la plivitul culturii

de soia din anul respectiv.

Au fost testate, de catre un institut de cercetare din Austria, doua soiuri de soia si s-a

constantata ca varietatea Sultana s-a dovedit superioara soiului Merlin.

15. Comparatie intre sistemul clasic si sistemul no-tillage

În experienţele din Lunca Dunării solul este aluvionar care conţine 2,5 – 4,0 % humus şi

28 – 34% argilă. S-a folosit soia modificată genetic soiul S2254 de la firma Monsanto din SUA.

Semănatul s-a realizat la distanţa de 70 cm între rânduri.

La sistemul clasic s-a folosit semănătoarea SBC-8 de fabricaţie românească, iar la

sistemul no – tillage s-a folosit semănătoarea Massey – Ferguson.

15

La sistemul clasic după recoltarea porumbului cu combina Claas solul s-a arat la

adâncimea de 28 – 30 cm. Primăvara s-au făcut două lucrări cu discul, iar după răsăritul plantelor

de soia s-au executat 3 praşile mecanice între rânduri şi 2 praşile manuale pe rând.

La sistemul no – tillage solul nu s-a arat. Semănatul soiei s-a realizat direct în porumbişte

cu semănătoarea Massey – Ferguson. Combaterea buruienilor anuale şi perene s-a realizat

folosind erbicidul Roundup Ready care conţine 360 g /litru de glyphosate.

Rezultatele experienţelor cu soia modificată genetic la SC Agro – Chirnogi O adevărată

REVOLUŢIE tehnico – ştiinţifică în agricultură a făcut-o Compania Monsanto prin crearea de

soiuri de soia rezistente la erbicidul Roundup pe bază de glyphosate. Baldwin, A.L (1999) în

referatul prezentat la Conferinţa de la Brighton afirma: crearea organismelor modificate genetic

O.M.G. constituie o adevărată revoluţie în combaterea buruienilor” deoarece erbicidul Roundup

pe bază de plyphosate combate absolut toate buruienile anuale şi perene.

Primele experienţe cu soiuri de soia rezistente la glyphossate au fost făcute la

Universitatea din Arkansas în anul 1993, iar în anul 1996 fermierii americani au cultivat soia pe

suprafeţe mari, rezistentă la Roundup Ready. În anul 2003 soia a fost cultivată pe plan mondial

pe 7l milioane de hectare din care 55 % cu soiuri modificate genetic.

Cele mai mare procent peste 70% este în SUA. De ce cultivă fermierii americani soiuri

modificate genetic? Din două considerente pur economice: - la soiurile de soia modificate

genetic, producţia de boabe la hectar este şi mai mare decât la soiurile convenţionale; - pot

practica cu mai mult succes tehnologia fără arătură, adică no – tillage în plus la soia modificată

genetic se foloseşte un singur erbicid Roundup Ready, pe când la soiurile convenţionale se

folosesc 2 – 3 erbicide, în funcţie de specificul îmburuenării.

Preţul erbicidului Roundup Ready este mai mic decât al erbicidelor care se aplică la

soiurile de soia neconvenţionale. În România, soia tolerantă la glyphosate, substanţa activă a

erbicidului Roundup Ready este singura specie modificată genetic cultivată în scop comercial

având aprobare oficială în conformitate cu prevederile Legii nr. 214/2002.

În Catalogul Oficial al soiurilor (hibrizilor de plante de cultură din România – ediţia 2004

sunt înscrise 14 soiuri de soia modificată genetic, rezistente la glyphosate. România fiind singura

ţară din Europa care cultivă soia modificată genetic.

În anul 2001 s-a cultivat în România soiuri de soia modificate genetic pe 17 mii de

hectare, iar în anul 2004 peste 50 mii hectare.

16

Primele experienţe cu soia modificată genetic au fost executate de Negrilă şi Floarea

Bodescu, la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Teleorman, la care s-au obţinut în anul

1999 producţii de 3950 kg până la 4600 kg /ha în funcţie de dozele de Roundup Ready. Trebuie

de precizat că la Staţiunea Teleorman soia modificată genetic (soiul S2254) s-a cultivat după

tehnologia clasică. De aceia la soia modificată genetic, sunt primele experienţe în România în

sistemul no – tillage executate de autor. Experienţele cu soia modificată genetic executate de dr.

Nicolae Şarpe la SC Agro- Chirnogi.

Cultura de soia modificată genetic, soiul S2254, a avut ca plantă premergătoare porumbul

care s-a recoltat cu combina Claas. Semănatul soiei s-a făcut în ziua de 11 mai 2004 cu

semănătoarea marca Massey Ferguson, care a făcut un semănat de foarte bună calitate, când

resturile vegetale (tulpini, frunze, ciocălăi de porumb) cântăreau 38.500 kg la hectar.

După răsăritul soiei, în perioada de vegetaţie s-au făcut 3 irigări cu norme de udare de

câte 500 – 600 m3 la hectar. De asemenea s-a făcut un tratament cu Roundup Ready, când

plantele de soia aveau 15 cm înălţime, iar buruienile monocotile şi dicotile aveau 5 – 15 cm

înălţime, iar Sorghum halepense aveau 10 – 20 cm înălţime. Al doilea tratament cu Roundup

Ready s-a executat la reinfestarea cu buruieni când plantele de soia aveau 25 – 30 cm înălţime.

Dozele de la Roundup Ready sunt indicate în tabelul 100. De la răsăritul soiei şi până la recoltare

s-a făcut observaţii privind selectivitatea şi eficacitatea erbicidului Roundup Ready. În tabelul

100 de sinteză, se prezintă rezultatele obţinute la SC Agro – Chirnogi privind selectivitatea,

eficacitatea şi producţia de soia la sistemul clasic şi no – tillage.

Din analiza tabelului 100 se poate concluziona că toate dozele de Roundup Ready au fost

foarte bine tolerate de soia modificată genetic, fiindcă pe tot parcursul vegetaţiei nu s-a observat

nici un simptom de fitotoxicitate. Combaterea buruienilor a fost diferenţiată în funcţie de

tratamentele cu erbicidul Roundup Ready. În varianta tratată numai cu 2 litri de Roundup Ready

combaterea buruienilor a fost de numai 80%. La această variantă Sorghum halepense a regenerat

în proporţie de 50% (adică din tufele de costrei uscate au apărut noi lăstari care până la recoltare

au format paxicole cu seminţe, iar în sol sau format noi rizomi.

De asemenea la varianta cu un singur tratament cu Roundup Ready în doză de 2 litri a

avut loc fenomenul de reinfestare cu Xantium strumarium, deoarece se ştie că în fruct (carnaci)

sunt 2 seminţe din care răsare o plantulă şi a doua plantulă răsare numai dacă prima este distrusă

de erbicide sau prin praşile. Tot la această variantă au regenerat şi alte specii de buruieni perene.

La varianta cu două tratamente de Roundup Ready în doză de 3 + 3 litri /ha s-a realizat cea mai

bună combatere de 100% a tuturor speciilor de buruieni anuale şi perene inclusiv costreiul

(Sorghum halepense).17

Tot în tabelul 1 sunt prezentate datele privind producţia de soia. Datorită gradului de

îmburuienare foarte ridicat din Lunca Dunării la variantele netratate cu erbicidul Roundup Ready

s-a obţinut o producţie de soia foarte mică: 700 kg /ha la sistemul no – tillage şi 950 la sistemul

clasic.

La sistemul no – tillage cea mai mică producţie de soia de numai 3500 kg /ha a fost la

varianta tratată o singură dată cu Roundup Ready în doză de 2 litri /ha. La această variantă

producţia de soia s-a redus din cauza reinfestării cu specii de buruieni perene, dar mai ales din

cauza regenerării costreiului. Cea mai mare producţie de soia de 4.590 kg /ha s-a realizat în

varianta cu două tratamente cu Roundup Ready în doză de 3 + 3 litri /ha, deoarece la această

variantă au fost combătute 100% toate speciile de buruieni anuale şi perene.

De asemenea o producţie de 4600 kg /ha s-a realizat şi la sistemul clasic la care s-au făcut

2 tratamente cu erbicidul Roundp Ready în doză de 3 + 3 litri /ha. Eficienţa economică a celor 2

sisteme clasic şi no – tillage la soia modificată genetic la SC Agro – Chirnogi. Aşa cum am scris

mai sus, fermierii americani practică la cultura soiei modificată genetic sistemul no – tillage pe

suprafeţe mari din considerente economice deoarece tona de soia se produce cu cheltuieli mult

mai puţine în comparaţie cu sistemul clasic. Am făcut aceste calcule economice în condiţiile

specifice din Lunca îndiguită a Dunării de la SC Agro – Chirnogi pe care le prezentăm în tabelul

2.

18

Analizând datele din tabelul 2 se constată că practicând sistemul no – tillage s-a făcut

economie de combustibil de 67 litri /ha faţă de sistemul clasic, calculat în lei revine aproximativ

1.340 roni la hectar.

Rezultatele experienţelor cu soia modificată genetic la Agrofam - Holding, Feteşti. Soia

modificată genetic din soiul S-2254 s-a cultivat după porumb . Semănatul s-a făcut în decada a

III-a a lunii aprilie. În timpul vegetaţiei, în lunile aprilie – septembrie au fost precipitaţii foarte

abundente, totalizând 700 l /m2 – ceva neobişnuit pentru zona Bărăganului, unde precipitaţiile

multe anuale în perioada de vegetaţie sunt de 250 – 300 l /m2 . Din aceste considerente nu s-a

mai recurs la irigare. În tabelul 3 sunt prezentate selectivitatea, eficacitatea şi producţia de soia.

Din datele prezentate în tabelul 3, rezultă că soiul S – 2254 a tolerat foarte bine erbicidul

Roundup Ready, aplicat chiar la doze maxime (3+3 litri /ha). Combaterea buruienilor monocotile

şi dicotile a fost în funcţie de dozele de Roundup Ready. 19

Astfel, în variante tratate o singură dată cu Roundup Ready în doze de 2 sau 3 litri /ha,

speciile de buruieni perene, inclusiv Sorghum Halepense au regenerat până toamna la recoltarea

soiei, formând panicole cu seminţe ajunse la maturitatea fiziologică şi ce este şi mai grav, s-au

format noi rizomi viabili.

O combatere de 100% a tuturor speciilor de buruieni anuale şi perene s-a realizat în

varianta tratată de 2 ori cu Roundup Ready în doze de 3 + 3 litri /ha. Eficienţa economică la cele

două sisteme clasic şi no – tillage la soia modificată genetic la Agrofam Feteşti. În tabelul 4

prezentăm consumul de motorină la sistemul clasic şi no – tillage.

Din tabelul 4 rezultă că pentru efectuarea lucrărilor mecanice de la arat şi până la

recoltarea soiei la sistemul clasic s-au consumat 103 litri motorină /ha, în timp ce la sistemul no

– tillage, consumul a fost foarte mic – numai 23 litri /ha.

Strategia recomandată pentru combaterea chimică a buruienilor anuale şi perene din

cultura soiei modifi cată genetic. La soia modificată genetic strategia de combaterea buruienilor

este mult mai simplă în comparaţie cu soiurile clasice la care trebuie aplicate mai multe

tratamente cu diverse erbicide.

De asemenea nu s-a sintetizat pe plan mondial un erbicid care să combată speciile de

buruieni dicotile perene cum sunt Cirsium arvense, Sonchus arvense, Lepidium droha,

Convolvulus arvensis etc., care pentru agricultura României în ultimii 15 ani au devenit o

adevărată calamitate. Nu degeaba fermierii din SUA, care cultivă anual peste 25.000.000 ha de

soia modificată genetic.

Şi în România în anul 2005 ponderea cea mai mare a suprafeţelor au fost la soia

modificată genetic. Aceasta este uneori puternic concurată de buruieni fiind uneori peste 1000

sau 2000 de buruieni pe m2 .

20

Primul tratament cu erbicidul Roundup Ready se execută când buruienile anuale şi perene

au răsărit în masă şi au înălţimi diferite de la 10 cm şi până la 20 cm, iar în cazul când este

prezent şi constreiul faza optimă este de 15 – 20 cm înălţime. Al doilea tratament se execută cu

Roundup Ready la reinfestarea culturii de soia.

NOTĂ: Toate erbicidele prevăzute la Strategia nr. 1 se vor aplica cu echipamente

moderne terestre fabricate de SERVOPLANT SRL Bucureşti prevăzute cu doze MICRON bazat

pe tehnologia CDA (Control Droplet Application = Aplicarea cu picătura controlată), care pot

distribui 30 – 60 litri soluţie la hectar sau echipamente clasice care distribuie 300 – 400 litri /ha.

CONCLUZII

1. La sistemul no – tillage buruienile anuale şi perene (inclusiv Sorhum halepense,

Cirsium arvense, Sonchus arvense etc.) au fost combătute în proporţie de 97 –

100 % folosind erbicidul Roundup Ready aplicat la 2 epoci în doze de 2 sau 3

litri /ha. La sistemul clasic buruienile anuale şi perene au fost combătute prin

praşile mecanice şi manuale în proporţie de 90 – 97%. 2. Producţiile de soia în

medie pe

2. 4 ani au fost practic egale la cele două sisteme tehnologice. La sistemul clasic

45600 kg /ha la Chirnogi şi 3850 kg /ha la Agrofam Feteşti. La sistemul no –

tillage 4700 kg /ha la Chirnogi şi 3970 kg /ha la Agrofam Feteşti.

3. Diferenţe foarte mari au fost însă în privinţa consumului de motorină. La

sistemul clasic s-au consumat 79 – 100 litri de motorină la hectar, iar la

sistemul no – tillage numai 12 – 23 litri la hectar.

4. Pe baza experienţelor s-a ajuns la concluzia generală că sistemul no – tillage

este mai economic, mai performant în comparaţie cu sistemul clasic.

21

BIBLIOGRAFIE

1. Baldvin, A.L., 1999 – Value and exploatation of herbicides tolerant crops in the SUA.

Brighton Crop Protection Conference – Weeds, vol. 3, p. 653 – 662.

2. Brown, W.J., 1968 - Herbicid tillage system in England. I th British Weed Control

Conference. Brighton, vol 3, p. 1297 – 1301.

3. Phillips, S.N. Young, H.M, 1973 – No – tillage Farming. Publish Remain Associated Inc.

Milwakee, Visconsin p. 1 – 224.

22

Arsura bacteriana

Virusul mozaicului

Mana soia

Molia pastailor de soia

23

Nematozi soia

Musca cenusie

24

Paianjenul rosu

Tehnologie no-tillage

25

Recoltare soia

26