1.Pardoseli 1

7.Parchet stratificat

Tendinţa mondială este de a crea produse din lemn, din domeniul pardoselilor care să înglobeze cantităţi mici de lemn masiv din specii valoroase raportate la unitatea de suprafaţă.

Astfel se pot realiza produse cu estetică asemănătoare parchetelro clasice, dar cu costuri mult mai mici şi cu efecte economice majore din punct de vedere al valorificării speciilor valoroase.

Parchetul lamelar valorifică lemnul de mici dimensiuni, iar parchetul stratificat, valorifica judicios speciile valoroase deoarece acestea se găsesc doar în stratul de suprafaţă, sub formă de lamele sau furnire.

Parchetul stratificat este un produs realizat dintr+un număr impar de straturi de lamele sau lamele în combinaţie cu alte tipuri de materiale pe bază d elemn, conceput şi realizat în sistem industrial sub formă de carouri sau benzi.

Obligatoriu pentru parchetul stratificat este ca stratul de suprafaţă să fie realizat din lamele din specii valoroase, celelalte straturi putând fi din lemnul speciilor repede crescătoare, fără valoare estetică şi tehnologică sau din semifabricate pe bază de lemn (placaj, PFL, MDF, PAL).

Stratul exterior este considerat strat de uzură şi se realizează din lamele cu grosimea cuprinsă între 0,7 şi 1,5 mm – când se execută din furnire şi 2-6 mm când se execută din lemn masiv.

Datorită apariţiei materialelor peliculogene cu rezistenţă mare la uzură grosimea stratului de uzură poate fi coborâtă până la grosimea furnirului estetic de 0,7 mm.

După constituirea produsului, rezultă un material compozit cu o structură diversă, stabilită în funcţie de durata de viaţă ce se doreşte a se conferi produsului.

Parchetul stratificat care are stratul de uzură realizat din furnire estetice va avea o durată de viaţă scurtă, se poate spune ca are un singur ciclu de utilizare.

Parchetul stratificat care are stratul de uzură realizat din lamele din lemn masiv poate avea o durată de viaţă mai mare(cu mai multe cicluri de utilizare), ca rezultat al recondiţionării prin şlefuire şi aplicare de peliculă rezistentă la uzură.

Numărul de recondiţionări este determinat de grosimea lamelelor.Industria de fabricaţie a parchetului stratificat s-a dezvoltat într-un ritm rapid în lume (inclusiv

în România), ajungând să domine şi să diminueze industria parchetului clasic datorită următoarelor considerente:

- valorificarea judicioasă a speciilor valoroase- asigurarea unui nivel ridicat de productivitate în faza d efabricaţie- asigurarea unei precizii ridicate de prelucrare a carourilor (dalelor) sau benzilor- asigurarea unei finisări (parţiale sau totale) la producător, în condiţii de calitate şi

productivitate ridicate.- Asigurarea unei productivităţi ridicate în faza de montare în construcţie, având în vedere că

pe liniile de fabricaţie se realizează o montare parţială (sub formă de dale sau benzi).Toate aceste avantaje au dus industria de fabricaţie a parchetului stratificat pe locul I în total producţie d eparchet.Diversificarea producţiei de parchet stratificat este determinată de:- structura diferită a straturilor- grosimea straturilor, şi în special grosimea stratului de suprafaţă- structura liniilor de fabricaţie- adaptarea caracteristicilor funcţionale ale utilajelor la condiţiile constructive ale parchetului

stratificat.Din punct de vedere estetic, parchetul stratificat poate fio echivalat cu parchetul clasic orientat unidirecţional (parchet englezesc) sau dispus în carouri.Aceste variante se pretează la o execuţie în sistem industrial.Din punct de vedere al rezistenţei covorului constituit prin fixarea în construcţie, acesta prezintă o rezistenţă suficient d ebună la solicitările mecanice, motiv care-i permite să fie fixat în

2 PARDOSELI DIN LEMN

construcţie direct pe reţea d egrinzişoare sau sau pe plăcile de rezistenţăa din construcţie atunci când grosimea totală este mai mare de 15 mm.Când grosimea covorului este mai mică de 15 mm, se fixează pe duşumea oarbă (din covor de scânduri sau panouri din PAL) sau direct pe plăcile de rezistenţă ale construcţiei.De asemenea în aceste cazuri (grosimea covorului este mai mică de 15 mm), se impune ca suprafaţa de fixare să fie realizată cu un strat de egalizare cu netezire foarte bună (prin sclivisire)

Structura de bază a parchetului stratificat, de forma unui carou(dală)1- stratul de uzură; 2- miezul; 3- stratul de fixare pe suport

Cele trei straturi sunt realizate din lemn masiv, cu grosimi egale sau diferite şi sunt orientate după direcţii perpendiculare – alternative, asigurându-se astfel condiţia de deformare minimă în faza de încleiere şi condiţionare.

Important!Ulucul pentru îmbinarea modulilor trebuie să fie mai mic sau egal cu grosimea miezului, pentru

a nu afecta (în cazul prelucrării) grosimea g1 a stratului de suprafaţă – considerat strat de uzură, cel care defineşte de fapt durata de utilizare a parchetului.

Pentru asigurarea unei interschimbabilităţi totale a carourilor(dalelor) în faza de constituire a covorului, ulucul de asamblare se execută pe cele patru laturi ale caroului, permiţându-i astfel asamblarea în orice poziţie.

Tot din acelaşi motiv, dalele vor ave aformă pătrată, deic va exista un raport între lungimea şi lăţimea lamelelor.

De obicei straturile 2 şi 3 se realizează din lemn de răşinoase sau de specii repede crescătoare, de calitate inferioară, de unde rezultă şi costuri reduse.

În cazul realizării benzilor cu orientare unidirecţională (b şi d) stratul de mijloc şi de dos au orientare perpendicular alternativă.

În cazul realizării unei aranjări în carouri (c,f,e) aranjarea straturilor de mijloc şi de dos se face după direcţia trasnversală pe lungimea benzii şi respectiv în lungul benzii (cand sunt din lemn masiv).

1.Pardoseli 3

4 PARDOSELI DIN LEMN

Ca structurile care au straturile exterioare din furnir să fie stabile, trebuie să se realizeze din specii care au acelaşi coeficient de contragere, altfel apar deformaţii pe lungimea benzilor.De obicei pe faţă se foloseşte furnir de calitate superioară iar pe dos de calitate inferioară, din aceeaşi specie lemnoasă

1.Pardoseli 5

6 PARDOSELI DIN LEMN

În cazul parchetului stratificat, realizat din furnire- denumit şi parchet laminat, acesta se realizează sub formă de benzi.

Furnirele pentru cele trei straturi se realizează independent şi sunt bobinate, iar pe linia de realizare a stratificatului se realizează o „asamblare” a lor într-un „placaj” flexibil de forma din figurile următoare.

În ultimul timp se are în vedere înlocuirea stratului de mijloc cu o ţesătură din material plastic termorezistent din fibră de sticlă sau textilă (de tip tifon), care asigură creşterea rezistenţei acestui produs la solicitări mecanice.

1.Pardoseli 7

8 PARDOSELI DIN LEMN

Pentru creşterea rezistenţei benzilor de furnir, dispuse în bobine, acestea se consolidează cu fire fuzibile aşezate în benzi liniare, paralele cu direcţia de înaintare, conform figurii:

1.Pardoseli 9

Fabricaţia parchetului stratificat

Tehnicile şi tehnologiile de fabricaţie a parchetului stratificat depind în mod decisive de structura- propriu-zisă, adică de natura straturilor din care este realizat pachetul.

Operaţii şi faze pregătiroare pentru realizarea parchetului din straturi de lamele din lemn masiv :

1. Debitare buşteni în cherestea2. Debitare cherestea în rigle3. Retezare rigle în calupuri4. Stivuire calupuri în vederea zvântării5. Zvântarea până la umiditatea de 20%6. Uscarea artificială până la U=8-10%7. Sortare calitativă8. Retezare calupuri la lungimea finală

Succesiunea operaţiilor şi fazelor tehnologice la fabricarea parchetului sub formă de dale.

Presarea se va realiza dală cu dală, ca şi prelucrarea în continuare până la forma şi dimensiunile finale

1. Debitare lamele :- spintecare- retezare

Lamele de faţă Lamele centrale şi dos2. Rindeluire sau calibrare – suprafeţe

→ g1

Înnădire în lăţime

3. Rindeluire canturi→ b10

→ b2 = b10 + 2af

Aplicare adezivi pe suprafeţe

4. Îmbinare în lăţime→ B

5. Constituire structură stratificată6. Presare cu întărire adezivă7. Condiţionare cu răcire8. Calibrare şi şlefuire suprafaţa superioară → g0

9. FOrmatizare lungime şi lăţime → B0

10. Frezare uluc11. Marcare12. Asamblare13. Depozitare

10 PARDOSELI DIN LEMN

Succesiunea operaţiilor şi fazelor tehnologice la fabricarea parchetului sub formă de benzi

Debitare lamele :- spintecare- retezare

Lamele de faţă Lamele centrale şi dosRindeluire sau calibrare – suprafeţe→ g1

Retezare la cotă finală

Rindeluire canturi→ b10

→ b2 = b10 + 2af

Lamele de dos Lamele centraleFormare covorAplicare adezivi pe suprafaţă

Retezare la cotă finală → l0

Aplicare lamele centrale-formare covorAplicare adeziv pe o suprafaţăAplicare lamele de faţă – formare covorPresare şi întărire adezivCalibrare → g0

Formatizare la lăţime cu frezare uluc longitudinal → B0

Retezarea benzilor la lungimeMArcareAsamblareDepozitare

1.Pardoseli 11

Organizarea tehnologică la constituirea structurii stratificate la parchetul realizat în benzi cu lungime programabilă

1-Transportor cu bandă2-stratul I3-muncitor alimentare linie4- stoc panouri strat I5-valţ de aplicat adeziv6- stratul II7-muncitor alimentare linie8- stoc panouri strat II9-valţ de aplicat adeziv10-strat III11-muncitor alimentare linie12- stoc panouri strat III

12 PARDOSELI DIN LEMN

Modalităţi de fixare în construcţie a parchetului stratificat

1-covorul de parchet startificat; 2- strat de adeziv; 3-material peliculogen; 4- lambă aplicată ; 5-pervaz ; 6- material fonoabsorbant ; 7- peretele construcţiei ; placa de rezistenţă a construcţiei ; 9- şapa de egalizare ; 10-strat barieră de vapori ; 11-placa support ; 12-material de umplutură ; 13- reţea de grinzişoare

1.Pardoseli 13

PARCHETUL ARTISTIC

Parchetul artistic este o varinată a parchetului classic, la care elementele participante (frizele) au formă şi dimensiuni variabile, astfel încât prin compunerea lor să poată genera efecte estetice de mare valoare.

Efectele artistice se obţin atât prin forma şi dimensiunile frizelor cât şi prin culoarea acestora.Se folosesc speciile care prezintă culori naturale diferenţiate, dar care au şi aceeaşi rezistenţă

la uzură.Condiţia de rezistenţă la uzură identică sau asemănătoare poate fi preluată de pelicula de lac

de protecţie, astfel încât se pot folosi în combinaţie speciile indigene cu cele exotice.Formarea covorului se realizează tot prin îmbinare lambă şi uluc.Prelucrarea elementelor de îmbinare (lambă şi uluc), pentur frizele de forme diferite de cele

prismatice, presupune realizarea unei pregătiri tehnologice suplimentare (în special dispozitive tehnologice), adecvate şi adaptate formelor şi diemnsiunilor acestor frize astfel încât prelucrarea la formă finală şi diemnsiuni să fie în conformitate cu proiectul întocmit la nivel de spaţiu ce urmează a fi acoperit.

Fazele proiectării parchetului artistic :1- întocmirea desenului încăperii la scara 1 :5 sau 1 :102- întocmirea desenului parchetului pentru spaţiul alocat încăperii (desenul se poate întocmi

integral, pentru jumătate sau pentru un sfert din spaţiu în funcţie de simetria lui)3- divizarea desenului pe culori şi stabilirea formelor şi dimensiunilor finale ale frizelor

participante (pentru medalion şi câmp)4- codificarea numerică sau alfanumerică a frizelor participante la realizarea câmpului,

medalionului şi ancadramentului5- stabilirea nomenclatorului de frize – pe forme şi dimensiuni diferite, la care se asociază şi

numărul de frize identice6- întocmirea desenului la scara 1 :1 a frizelor cu forme diferite, cu asocierea cotelor finale,

abaterilor şi elementelor de asamblare (lambă sau uluc)7- întocmirea proiectelor dispozitivelor tehnologice pentru frizele cu forme şi dimensiuni

speciale8- stabilirea speciilor participante9- întocmirea fişelor tehnologice –pentru prelucrarea frizelor cu forme şi dimensiuni diferite

Frizele utilizate la realizarea parchetului artistic nu sunt frize cu dimensiuni standardizate, dimeniunile lor rezultă în faza de proiectare şi sunt dependente de dimensiunile spaţiilor interioare şi de estetica dorită a se conferi prin jocul formelor şi culorilor.

Se pot folosi totuşi frize cu dimensiuni standardizate pentru realizarea câmpului sau ancadramentului.

Organizarea estetică a parchetului artistic, la forma generală, cuprinde :- medalionul – partea de maximă importanţă fiind amplasat de obicei în centrul spaţiului,

conţinând elemente decorative geometrice, florale sau simbolice (blazoane, sigle, etc.) Formele medalioanelor pot fi circulare, eliptice, rombice, pătrate, dreptunghiulare, stelare, hexagonale.

- Rama de ancadrament a medalionului, care are drept scop delimitarea medalionului în raport cu câmpul

- Câmpul are un model artistic unitar, de obicei repetativ, complementar esteticii generale- Ancadramentul general, are forma conturului spaţiului, urmărind definirea câmpului în

raport cu pereţii încăperii- Frizele de perete care delimitează spaţiul acoperit cu parchet artistic

14 PARDOSELI DIN LEMN

Parchet artistic cu medallion dreptunghiular

1.Pardoseli 15

Aranjarea parchetului artistic cu moduli în formă de carouri şi ancadramente

16 PARDOSELI DIN LEMN

Parchet artistic cu medalion pătrat

1.Pardoseli 17 Fabricarea parchetului artistic cu camp fără medallion

Debitare frizeFrize prismatice Frize neprismaticeSpintecare, retezare, secţionare Retezare scânduri sau dulapi

Secşionare scânduri sau dulapiTivire un cant

Prelucrare secţiune finală Îndreptare o suprafaţăPrelucrare lungime finală Rindeluire la grosime

ÎnsemnareDecupareFrezare conturPrelucrare lambă sau uluc pe contur

Marcare frize cu coduri conform proiectuluiAmbalareDepozitare

Fixarea în cosntrucţii a parchetului artistic

Pentru partere sau clădiri situate în zone reci, fixarea parchetului artistic se realizează prin intermediul unor structuri complexe prevăzute cu reţele de grinzişoare şi spaţii umplute cu materiale termoizolante.

În general montarea acestuia se începe cu montarea câmpului şi în majoritatea cazurilor se începe din centrul încăperii, extinzându-se spre marginile încăperii până la limita interioară a ancadramentului.

Montarea se poate realiza prin extindere « radială » de la centru spre laturile încăperii, sau prin benzi succesive de la centru spre margini.

În cazul parchetului artistic cu medalion, medalionul se contituie integral daca este de dimensiuni mici, prin asamblare directă a frizelor într-un panou din lemn masiv « reconstituit ».