Tehnici de Meditatie

-

r L~ ,) /1""1 j

/ ! v, .1\. '" -

Coleqia INITIERI

Marc de Smedt

TEHNICI DE MEDITATIE~I PRACTICI ALE TREZIRII SPIRITUALE

Redactor: MARIA STANCIU

Tehnoredactare computerizata: OFELIA CO~MANMARC DE SMEDT

TERNICI DE MEDITATIE~I PRACTICI ALE TREZIRII SPIRITUALE

Traducerede

GEORGE ANANIA

a

ISBN 973-9243-61-4univers enciclopedic

Blicure~ti,199X

L

Ilustratii de BARBARA CREPON

@ Marc de Smedt, Techniques de meditationet practiques d'iveil

Editions Albin Michel S. A., 1983

Toate drepturile asupra acestei versiuni In limba romanaapartin Editurii Univers Enciclopedic

- .....

CUPRINS

C1H1itoriainterioar1i.....................................

Iluziea realit1itii~irealitatea iluziei ........................

Meditatiizilnicesau arta de a te bucurade clipa prezenta ........

Traditiaevreiasca ......................................

Devenireameditatieicre~tine .............................Metodeale C1iijin Islam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PracticileYogaale traditieiindiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Buddha~ipreceptelelui .................................

Meditatiitaoiste .......................................

Calea ramuriiHinayana .................................Tehnici tibetane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PracticaZen ..........................................

Relatiacu realul .......................................

7

lO

22

40

50

64

84

121

131

151

159

178

203

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209

CALATORIA INTERIOARA

Illi Jacqlles Brosse Cartea de fa!a a aparut, mai de mult. sub titlul Cincizeci de fe/mid demedita(ie.

Pentru prezenta edi!ie de buzunar, revazuta ~i completata, am prcferatsa revin la ideea ini!iala ~isa intitulez aceasta sinteza H'iriia men!iona cifrc.

Lucrarea mea Incearcii sa va faca a Imparta~i un profund intcrcs fa!iideni~te practici milenare, care Inca Ii vorbesc fiin!ei omene~ti de astilzi ~icareii arata drumul ce 0 va face sa se autodepa~easca, sa-~i liirgeasci! viziunea~i sa inteleaga realitatea lumii ei. Totodatii lucrarea mea porne~tc de la 0dorin!a de demistificare: prea multe sccte ~i prea mul!i guru Ie propunadeptilor Jorun Paradis pierdut, 0 Nirvana etemii, fcricirea ideala. 0 zadarniciiescapada In visul astral ~iin muzica sferelor. Or, in insa~i esen!a religiilor~i In ceea ce spun marii In!elepti, marii mistici ~i adevaratii mae::;tri.nu evorba niciodata de a~a ceva; ei to!i preconizeaza 0 aventura intcrioarii.nicidecum despar!ita de via!ii, ci. cIimpotriva, adiinc inradacinatii in ca. 111noi in~ine se giise~teadeviirul, In noi se gase~teraspunsulla toate intrebarile.in noi descoperim "cine sum'''!, "ce caut aici'!" ~i "ce-i de facut'!". Unllldintre ultimele cuvinte ale lui Buddha ~iuitimulilli sfat a fost: ..Fi\i-vii vOllain~iva propria fiiclic." lar pt.:mruHristos. impiiri1\ianu era nici villoart.:.l1lcIin ceruri ci "inliluntrul vostrll". Sa mt.:oitcziinseamn:l sa te deschizi f;qa detine. f;qa de realitate. fa!a de celiilah. de lume. de Cosmos.

Toate t.:pifcnomenek pc care It: vt.:dcm aC[lIalm<.:nlt..:i7.bucnind ~I dpiit;lIld

propoqii (droguri. sectt.:. neoromalllism ~I neomisticism...) aSl:lIllll 0 nl:voie

profunda. 0 lipsa esen!ialii. De unde ~i calltarea, prin mice mijIO<ll'C.a lInCI

inforcdndll-mi aten/ia ~pre inallnfrll. aSCI//f ce se petrece

de ceo/a Ita parte a timpanllilli. All/nd aud inima care bate.

~'dngele care vllie~.te. rasl/jlarea care I/rca ~i caboara. Ma

cl/fimd mai adanc, sunt sdnge/e ce se tara~te de-a lungul arterei,

ce .I'e var.H! in mla~tini pl/rpl/rii, apoi, inca ~i mai addnc. se

adllnt! ill drellu/ venei.. intrl/ l/1Ir-IIl/a di/1lre cell/lele inl/ndate

in revdrsarea IlIi, amiba ce igl/ora ceea ce se intdmpla in)l/r.

nil ~tie cawi al/samblll Ii apar/ine ~'i din pricina asta Imi \'0

sllpravie/I/i,/ibera de orice pre)l/decata, insedindl/-se, pe aillrea.

Il/tr-1lI1 alt tot. Atunci, idelltijicat CIIaceasta cell/la al/rmima.devin neml/ritor.

Uneori ma Intreb ce secret incredibil ascl/ndem In noi. Ce

destin nebllllesc con/in genele noastre. Un destin ajlat dillc%

de istoria pamanll/II/i .yia erelor, IlIIde.winfa/a de care illSlI.yi

mersul galaxii/or /III ill.l'eamlladeait 0 lIli~'careprintre allele.

MARC DE SMEDT 8 9TEHNICI DE MEDITATIE-..--.----

inv!!t!!turi care s!! treac!! dincolo de cadrul meschin al cotidianului ~i s!!permit!! transcenderea lui, c!!utare a fraternit!itii intr-o comunitate ce-~ianalizeaza drumul, nevoie de practici corporale care s!!ne cal!iuzeasc!i, sane adune laolalt!!. Pan!! acum am fost necontenit dezam!igiti de bisericileoficiale care, asemeni Bisericii catolice, au inchis neces.iJatea de tr!!ire aabsolutului in structuri rigide ~i sc1erozate, in dogme incremenite care numai vor s!ispun!inimic, intr-un catehism abrutizant: opiu pentru popor, dupaexpresia draga lui Marx. Fenomen ce se poate reproduce, de altfel, in prezentin interiorul anumitor secte.

Atentie, s!inu gre~im. CaJatoria interioara, atractia fata de sacru nu sunto intoarcere in pantecul matern, inlocuit prin constrangerea lini~titoare aunui grup. Este vorba, cu totul dimpotriva, de a ne trezi, de a ren~te la viat1i,de a dezvolta potentialitatile proprii fiecaruia, tinand seama de diferenteledintre noi; de a evolua ~inu de a adormi intr-un vis proiectat asupra realit!itii.Iar notiunea de interior nu poate in nici un caz face abstractie de aceea deexterior: fiindca amandoua se contopesc. una intr-alta, indisociabil.

Suntem cu totii deosebiti, fiecare are propriile-i probleme, a c!1rorrezol-yare ii revine lui insu~i.Nici un sistem nu 0 va face in locul nostru. Viziuneanoastra asupra lumii creeaza lumea. Se schimba viziunea, se schimba lumea~i actiunea noastra asupra ei. Prin aceasta ajungem la vechea problema alibertatii. Libertatea trebuie cucerit!i de fiecare, ~inu inseamna 0 conceptieegoist!i sa spui asta; fiindca 0 flinta echilibrata, in deplina posesie a mijloace-lor sale, 0 fiinta lucida ce nu vede realitatea prin prisma deformanta a fantas-melor ~iangoaselor proprii are 0 influent1ibenefica asupra oamenilor din jur.

Tehnicile de meditatie, daca sunt bine folosite, pot sa ne ordoneze flinta,sa ne stimuleze energia, sa ne concentreze facultatile de obicei dispersate~ine ingaduie sa mergem ~imai departe, sa ne extindem con~tiinta la infmit.De milenii intregi au fost create pentru aceasta ~i pentru aceia, in cele dinurm!i putini, care Ie inteleg.

Tin sa subliniez ca nu exist!i aici vreo dorinta de supraomenesc; inaintede a vrea sa devii mutant, trebuie sa-ti reg!ise~ticonditia normala, originara.Tehnicile vidului practicate de Chan, de Zen ~ipan!ila urma de toti misticiiadevarati duc la 0 lini~tirea ceea ce voi numi excrescentele Ego-ului nostru,acest micut Eu superficial, vanitos, egocentric, insetat de putere ~icare nepricinuie~te atatea rele. Educatia, societatea, proiecteaz!i cu privire la noio imagine conform!! unui model ce se schimba 0 dat!icu epocile ~ilocurile.Or, important este sa ne reg!1simEul adevarat, rad!icinanoastr!i,~is!icre~tempornind de la acest fundament intim inscris in genele noastre.

~i unde apare Dumnezeu in toate astea?

Dumnezeu, Allah, Buddha, Brahma... cuvinte diferite pentru a vorbi de

un acela~i lucru. Nici 0 legatur!i cu mo~neagul b!1rbos, atotputernic, tronandintr-un cer fad ~i inconjurat de ingera~i trandafirii. Nu ~tiu ce este Dumnezeu.

Fiinta suprem!i, originea vietii, viata ins~i, ~i moartea, alfa ~i omega? Budi~tii

spun: fiecare flint!i are specificul lui Buddha. Intr-adevar. fiecare fiintlltr!iie~te.Intreg Universul este mi~care. Ce anume impinge la dans atomii ~iparticulele? Cu cat ~tiintaavanseaza cu atat limitele ei explodeazllla infinit.Din ce suntemfllcuti?Cinelocuie~tein acestinveli~de carne?Ce energie?Pentru ce na~terea, pentru ce moartea? Tot atatea intreb!iri f1lr1lrllspuns.Dumnezeu este Necunoscutul. Un dincolo ce se aflll in noi. Acea fortll carear trebui sa ne fac!isa ne dep~im ftr!i incetare. care se opre~te, se intrel"\lpe,spune un kodn Zen. Ma simt la fel de agnostic ca ~i Malraux, care aveasimtul sacrului ~i al omenescului nevrand sa se inchid!i in categorii. ~i carespunea di secolul urmator va fi metafizic sau nu va fi deloc.

Or,viitorulsecreeaz!iin fiecec1ipaa prezentului. -Pe parcursul cal!itoriilor mele in Orient am fost surprins s!i vlld eu cata

insistent!! mae~trii spirituali ziceau c!i acum trebuie s!!divulg!im inv1itllturaascuns!!,secret!!,rezervat!!pan!!in prezent adeptilor, diseipolilor; sa-i facemcunoscut!! existenta, ca ~icand am fi presati de timp, ca ~icand ni~te culturimuribunde, uneori aflate in exil, ar dori s!!ii transmit!! omenirii in pericolins!i~i esenta mesajului lor, pentru ca aceia care pot auzi s!i auda. ~i s!iactioneze. S!!se trezeasc!!.

Iar prezenta eaJ!!torieprin cateva practici nu poate s!!se deschid1idecatprintr-o reflectie prealabil!i asupra unui concept difuz: acela al realita(ii.Fiindc!i in ceea ce se cheam!i meditatie este vorba, intr-adev!!r, de a~a ceva,numai de a~a ceva.

\,

~

11 TEHNICI DE MEDITATIE

ILUZIE A REALITATII$1 REALITATE A ILUZIEI

experienta imediata ~ide simboluri conditionate de civilizatie, de impresiisenzoriale ~i de idei preconcepute cu privire la tot ce implica naturalucrurilor..."

In ce masura suntem con~tienti de universul imediat In care traim? ~iacest univers nu ne Inraure~te, nu ne conditioneaza? Ba da, fire~te. ~i panaIntr-atata Incat, tara sa ne dam seama de asta, iata-ne nu prizonieri. fiinddie de ajuns un impuls voluntar pentru a ne desprinde de el, ci Incetul cu Incetul

robotizati de ma~inaria Inconjuratoare. Sistemul cultural da na~tere unuimesaj permanent, veritabil masaj vibrator care modeleaza fiinta; faptul caacesta din urma este favorabil sau daunator nu influenteaza decat In micamasura actiunea lui In profunzime - adeviirat foraj. Sa fie oare Tn toateastea ceva foarte abstract?

Nu. Experienta.Adica,lntr-o buna dimineata, sa-ti gase~ti calmul. Mai Inainte 0 noapte

de somn lini~tit, apoi trezire fara graba, baie, ~edinta de relaxare, respiratie~iconcentrare. Fiira probleme In minte; sa te simti In ordine, senin. Pe urmasa-ti petreci ziua ca de obicei: munca, telefon, ziare, transport,lntalniri,lume,discursuri ~icontradiscursuri... Seara sa opre~ti totul, sa te izolezi. Sa medi-tezi. Sa treci In revista. Recipientul-corp, golit dimineata, este acum plin,Indeosebi cu nimicuri. Pe parcursul zilei actiunea eficienta, esentialll, ocupafoarte putin loc. Restul e teatru, agitatie dezHlntuita, spectacol de marionete~iparada. Nimic nu s-a petrecut exact a~acum ne a~teptam,timpul s-a diluatIn meandrele limbajului ~i ale pretinsei comunicari. ~i asta zi de zi.

,'"

"Un obieet nu e eeea ee zice(i voi cd e... E,~temult maimult. Este un ansamblu in sensuI eel mai larg al euvantului.Un seaun nu e un seaun. Eo strueturd de 0 eomplexitate deneeoneeput, din punet de vedere atomic; electric etc. Prinurmare. a-I gandi ea pe un simplu seaull eOllstituieeeea eeKorzyhski nume$te0 idelltifieare. Tota/itatea aeestor idellli-fledri ii produce pe eeillevrozat, pe eeilleilllreg la millie,peeel demelll... .

A. E. VAN VOGT

Oricare dintre noi este nascut Intr-o anumita celula a civilizatiei ~i-~i

duce existenta Inauntrullimitelor culturii sale. Pe masura trecerii timpului,poate liirgi aceste limite prin experienta, prin contacte, prin ruptura cu vechileobi~nuinte. Bachelard, acest Intelept, spunea ca "un suflet plin de obi~nuinteeste un suflet mort" ~i ca "tot ceea ce este important se face Impotriva aceva"; afirmatii verificate prin experienta ~i prin Insa~i istoria omenirii.Incatu~area In rutina, chiar daca aduce un iluzoriu sentiment al sigurantei,aduce totodata micime de spirit, meschinarie: ea limiteaza fiinta. ~i invers,efortul de depa~ire, vointa de libertate ~i deschidere interioara, nevoiainstinctiva de a te elibera din constrangerea tabieturilor sterilizante Iti

Ingaduie sa mergi dincolo de angoasa care blocheaza ~idisponibilitatea, ~idimensiunile actiunii tale In aceasta lume.

Dar Aldous Huxley, Intrebandu-se cum ar putea omul sa continue a sebucura de binefacerile civilizatiei Inauntrul ciireia este Inlantuit, tara a selasa, In acela~i timp, abrutizat ~iintoxicat de otravurile acesteia, aminte~tede dificultatea major1i: "tntre fiecare con~tiint1iomeneasc1i ~i restullumiise ridic1i0 barier1iinvizibila, 0 retea de structuri traditionale, de notiuni-sen-

zatii, de idei deja uzate care s-au pretacut In axiome, de vechi sloganurisocotite drept revelapi divine. Ceea ce vedem prin ochiurile plasei nu esteniciodat1i, binelnteles,lucrullnsu~i, imposibil de cunoscut. In majoritateacazurilor nu este nici m1icarlucrul a~a cum se impune simturilor noastre,

a~a cum provoac1idin partea organismului nostru 0 reacpe spontan1i.Ceeace asimil1im ~i ceea ce ne provoac1i reactiile este un curios amestec de

Trecntnl men imi alclltnie~teprezentnl

Dac1i prezentul meu se repeta la nesfar~it conform acelora~i schemeculturale, daca tot ceea ce constituie deosebirea mea fata de ceilalp se subtiazaIn contact cu mecanica sistemului ~i a microsistemelor sale, dadi timpulcurge dar energia interioara se Invarte~te In loc, ce se Intampl1i?Trecutulnn Imi alimenteaza In mod constructiv fiinta, mi~carea devine agitatie,gandirea se transforma Intr-o serie de locuri comune, de "se spune" ~i defalse probleme; emotivitatea cre~te, atentia se fixeaza asupra detaliilor apoise destrama, simpla realitate e perceputa ca un munte, 0 nesfiir~itasuccesiunede munti, sistemul nervos se Incordeaza, sistemul psihologic se deregleaza~i totul pe masura....

Viata devine 0 problema imensa, perceputa prin ochelari de cal,protectori; fiinta bolnav1i proiecteaza 0 lume din ce In ce mai bolnava.

MARC DE SMEDT 12 13 TEHNICI DE MEDITATIE--..---.-

Simturile ei saturate nu vad, nu pip/He,nu aud decat conform unor criteriipe care ea crede di Ie alege dar care de fapt Ii sunt impuse din afar1i.Abrutizarea tine adeseori loc de odihn1i. ~i ce r1imane? Un automat pejum1itate omenesc, trepidant ~i telecomandat? Iar consumul de pilule,tranchilizante, excitante, aceste c1im1i~ide fort1ichimice, cre~te din an inan, in chip nelini~titor. Iar violenta i~iextinde imperiul asupra con~tiintelor,iar spaima tulbure fat1ide incertitudini se intinde insidios in spirite. 0 simpl1ipanll de curent generalizat1leste de ajuns pentru a arnta fragilitatea civilizatieinoastre - care e muritoare, ca ~ioricare alta. Nu se pune aici problema dea-i intenta procesul: orice epocll trebuie s1ifie interesant1l pentru a trm, ~inoi avem norocul sll ajungem la 0 cotiturll a istoriei; dar trebuie sll rllmailucid, con~tient de limitele sistemului. Toat1llumea viseaz1ila fericire. Totu~i"nici 0 societate nu e in mllsurll sll ne-o ofere , fiindc1inoi in~ine nu ~timince const1l.~i dac1idin int!implareputem ajunge la ea, 0 facem prin noi in~ine",ne aminte~te Thierry Maulnier.

Intemeietorul semanticii generale, Korzybski, spunea acum aproape 30 deani c1i"demersurile noastre nervoase sunt copiate dup1iacelea ale anima-lului. La om, reactii nervoase de acest fel duc la stadiile patologice ~i fu1iposteritate ale infantilismului in general, public sau privat... ~i cu cat 0natiune sau un neam sunt mai dezvoltate din punct de vedere tehnic, cu atatsistemullor tinde s1idevinll crud, full indurare, prad1itor~icomercializat...Toate acestea fiindc1igandim in continuare ca ni~teanimale ~inu am invlltats1igandim in mod substantial ca ni~te fiinte omene~ti".

Toate spiritele luminate abund1iin acest sens, ~iinainte de a vrea s1ideviisupraom ar trebui s1iinveti cum s1idevii om: 80% din creierul nostru nufunctioneazll; silent zone spunea Einstein.

~i atunci?Conform cuvintelor lui Blake ~i ale lui Huxley, trebuie sll "cur1itID'nu~ile

perceptiilor" . in explorarea vastului ~imisteriosuluiunivers al potentialit1ltiloromene~ti, marii arti~ti, vizionarii, unii mistici au jucat rolul de pionieri...Pe acolo pe unde au mers ei pot trece ~i altii. Cu totii dispunem, virtual, deputeri nelimitate. Modurile de con~tiin~ diferite de con~tiinta treaz1inormalll(acele st1lrlde realitate neobi~nuitlldespre care vorbe~tedon Juan, vrlljitorulyaqui initiator allui Castaneda) sunt la indemana oricui ~tiesll aplice stimuliinecesari. Nu trebuie decat sll strllpungem 0 bre~1lin zidul viziunii noastre

obi~nuite ~i s1iprivim in jur cu ceea ce filosoful Plotin numea "un alt felde a vedea, aflat la indemana tuturor oamenilor, dar de care foarte putinise slujesc".

SIl risipim negura mentalll, s1i str1ibatem ceata care ascunde infinitaboglltie a realit1ltii, sll ne ascutim cele cinci simturi pentru a dezvolta

nenum1lrate altele... Vorbim mult despre libertate, dar cine e liber. ~i liberfatll de ce?

De a fi sau de a p1lrea?

R1ispunsulvrlljitoruluiyaquidon Juan: .__.

"Nu. Ca s1ivezitrebuies1iinveti a privilumeaintr-unalt feL. F~~!.f!L->0.ncat fiecare dintre faptele tale s1idevin1iultima b t1iliepe p1imant. Doar

- m asemenea condliTITapleJeTaief~ivar dobandi adev1lratapu ere:b'ilc1i nu,cat timp vei tr1ii,vor rllmane faptele unui timid... Frica ne impiedic1i s1iexaminllm ~i s1iexploat1imceea ce ne revine in calitate de oameni ."

Pentru con~tiinta~a-zis normalll, lucrurile sunt vl1zuteconform eticheteilor verbale. Un copac este un copac; frumos exemplu de omogenizare. Or,sub raport biologic, ceea ce tinde spre omogen se indreaptl1 spre moarte;ceea ce tinde spre eterogen, spre diferentiere, se indreaptl1 spre viatll. Nuexista, in intreaga creatie, vreun copac asem11nl1toraltuia. Sunt diferiti, chiarprovenind din aceea~i familie ori specie. Sunt vii. Modul nostru de a-iconsidera, de a-i defini, ne ucide spiritul. Duhne~te a moarte.

Mil apropii de un copac, de 0 floare, de 0 frunz1i.0 creatie original1imi se desfli~oarllin fata ochilor. ~i dac1i,in,aceastl1 clipl1,imi lipesc ochiide un microscop sau de un aparat cu raze X, se petrece ~i altceva. Copacula disp11rut,rllmane un flux al vietii, 0 mi~care....

Dar nu e nevoie de microscop ca sll vezi. Infinite circumvolutiuni ~iasperit1ltiale scoartei, materie a lemnului, fluvii de sevL. Insecte, crisalide,radl1cini,pl1manturi, ape...

Arbore, unde e~ti?Ochii albinelor ~iai mu~telorpot primi peste dou1isute de impresii diferite

pe secundl1,adicl1de zece ori mai mult decat ochii omene~ti. Cum vl1deicopacul ~i floarea?

Relativitatea nu se limiteazl1la formula E =mc2: energia, sau frecventavibratiilor, este egalll cu masa inmultit1lcu pl1tratulvitezei luminii. Definitiea Cosmosului? Macrocosmos sau microcosmos? ~i copacul este relativ. Catot restul. Absolut tot restul, inclusivnoi in~ine. "Un trandafir e un trandafirnumai fiindcl1omul il define~te ca atare; flirl1om, ar fi doar 0 scheml1 devmejuri energetice" (E. H. Shattuh). .

1-

Creierul? Necunoscut...

SIl medit1lm asupra turnului nostru de control, creierul, acest trans-formator de inalt1l tensiune, tranzistorul cel mai complex din universul

"

MARC DE SMEDT 14 15TEHNICI DE MEDIT A TIE

cunoscut, pe langa care computerele cele mai sofisticate nu inseamna decato nimica toata. Sau, in sfar~it, ar insemna 0 nimica toata numai dad am~tisa ne servim de el, ceea ce e inca departe de a fi cazuI. Miliarde de neutronide utilizat... 0 capodopera a creatiei....

o primaconstat&re:creierul se poate modifica prin utilizare.Ii putemmic~orareactiilesau i~ putemintensificadiJlcolode ifniiteie-a~tualmentediscemabile. Am dobandit un patrimoniu genetic, educativ ~icultural ce poatefi transcens prin experienta continua, daca aceasta e bine condusa. FizicianulReynold Johnson spune ca, atunci cand ni~tefenomene paranorrnale precum"telepatia, cIarviziunea, premonitia vor fi definite, nu va fi 0 exagerare saafirmam eli limitele universului omenesc se extind dincolo de orice granitacunoscuta ~i ca omul insu~i va deveni 0 stea de prima marime".

Toate cercetarile asupra fenomenelor "psi" sunt pe cale de a dovedi asta,in Statele Unite, in U.R.S.S:, Bulgaria, Anglia. ~i in Franta, unde oameniide ~tiintii rup, in sfar~it, tiicerea; miirturie stii colocviul care i-a reunit laParis pe profesorii Hans Bender, Remy Chauvin, Olivier Costa de Beauregard,pe doctorul Hubert Larcher ~i pe Stephane Lupasco in fata unui auditoriupasionat. Reuniunea, animatii de Jacques Mousseau, avea ca temii: "Existiio abordare ~tiintificii a parapsihologiei?" Da, bineinteles...

Astfel, profesorul Olivier Costa de Beauregard, fizician, a explicat dece ~icum a inceput sii se intereseze de parapsihologie: "Ve~ fi surprin~icumun fizician declarii cii ia in considerare parapsihologia nu in functie de cazurispontane, ci drept concluzie a unei reflectii asupra simetriilor interne aledisciplinelor de care se ocupa: relativitate ~i mecanicii cuantica. La fel cadomnul Jourdain, fizica moderna incepe sii-~idea seama cii face referiri laspirit. Fizica secolului aI XX-lea (relativitate, cuante ~i,voi adiiuga eu, ciber-neticii) are ca noutate faptul cii trateazii materia in relatie cu psihismuI.Ciiutand sii inteleg in mod coerent aceasta relatie, am viizut, spre surprin-derea mea, parapsihologia strecurandu-se cu forta in peisaj.

tn primul rand mi s-a impus ~nalitatea precognipei. Dupii cum se~tie, relativitatea este 0 geometrie spapo-temporalii cu patru dimensiuni. Dinclipa aceasta, problema relatiei dintre materie ~i psihism nu se mai poatepune in spatiul x, y, z, intr-un moment dat t, ci in conexiune cu momen-tul-punct oarecare x, y, z, tal continuumului spatiu-timp des~~urat in act.Cu alte cuvinte, distincpa trecut-viitor, nemaiputand fi 0 proprietate obiectiviia Universului, devine 0 modalitate subiectivii a perceptiei con~tiente..."

Dupa congres au fost organizate in mod profitabil multe alte intaIniri~iexperiente. Ideea unui Univers multidimensional devine incetul cu incetul

~alitate. ~i se ~tiebine ca aceasta din urrna depa~e~teintotdeauna fictiunea...Se intarnplii ceva aici, incii nu se ~tie prea bine ce, dar ciiutarea unui

metapsihism progreseazii cu pa~i gigantici. In Statele Unite, moda undeloralfa a tinut pagina intai a ziarelor. De la moda, fenomenul a trecut la stadiul

de descoperire fundamental a exploatatii de toate universitatile ~ide nume-roase licee. Era uceniciei intr-aleJ2.io-feed-~a<::.lc-ul!lL(~aua autoreglarii de

~_~groceselor biologic e) iIitf!!~ fa~ ~ti~!~ Despre ce-i vorba?Se ~tiecii electroencetaJograma evii:lentiazapatru feluri de unde: alfa, beta,delta ~i teta. tn lucrarea Revolu(ia creierului, Marilyn Ferguson serle:

"Ritmul alfa se situeaza intre opt ~i douiisprezece sau treisprezececicluri/secundii ~i in mod normal este asociat unei stari de spirit treze dardestinse. Cei mai multi oameni produc alfa inchizand ochii, dar encefalo-grama-tip a starii de veghe cu ochii deschi~i aratii cii alfa apare amestecatcu alte ritrnuri. Alfa stabilizat este neobi~nuit la un subiect cu ochii deschi~i;el poate aparea in clipa cand suntem gata sii adormim. tn mod tipic, alfaeste intotdeauna oprit de un stimul brusc... .

Traseul beta, rapid ~i strans, merge de la paisptezece la treizeci decicluri/secunda. Apare in procesul gandirii ~i in stiirile de agitatie mentala.

Undele delta - de la 0 jumatate de ciclu la trei cicluri ~ijumatatelsecunda- sunt asociate cu boala, cu apropierea mortii ~i a degenerescentei; largi~i lente, ele apar in somn ~i mai pot indica 0 stare patologica, indeosebi 0tumoare la creier, atunci cand ocupa un loc important la un subiect in starede veghe.

Undeleteta - de la patrula ~aptecicluri/secunda- par a fi implicatein starile emotive, figuratia creativa ~i speculatia profunda. Sunt rare latraseele unui subiect in stare de veghe."

I

Or, unde alfa stabilizate ~i unde teta se regasesc in starile de relaxare

~ meditatie; ele conduc la 0 stare de confort ~i de calm remarcata de totisubiectii. Dupa foarte numeroase experimente in laboratoare, incepe 0 nouaera de aplicare ~tiintifica (ce nu face decat sa regaseasca milenarele principiiorientale): antrenarea undelor cerebrale pentru autoreglarea ritrnurilor interne.

In Statele Unite, dupii universitiiti, un numar tot mai mare de ~coli ~i peni-tenciare incep sii aplice aceste tehnici, in folosul tuturor; intr-adevar, agitatiamentala trebuie sii disparii, relaxarea este necesarii, subiectul trebuie sa sedestindii ~i totodatii sii se "dea dus" pentru ca din creierullui sii fie emiseunde alfa in stare de veghe. "Nu e vorba decat de a da putinii odihni1 Euluitiiu personal, ca sii descoperi prezenta unui Sine mai mare (W. James)..Edilia francezll a apllrutin 1983, cAnd U.R.S.S. incll cxista (n.tr.).

.' l,-

MARC DE SMEDT 17 TEHNICI DE MEDlT ATIE16--

~i ~ae~trii Zen preconizeazii intotdeauna sii "te d.esprin.7;.i"~J"~~~~ sau

dOri~t!J pentru a te trezi la 0 realitate nouii. mai bogatii, mai cuprinziitoare.escoperirea de noi posibilitiiti ale creierului ~i de stiiri diferite ales:on~tiintei este la inceput. Ciiliitoria fantasticii va continua: descoperireaomuluide ciitreom. ."

-.-,-'- D~, mai mUitca oricand,aceastacaLatorienu e posibila decat prin.. utilizareaomeneascaa fiin(eLoromene$ti".In clipa de fatii,dacii vreodorintii in acest sens iese la lumina zilei. rnmane foarte limitat1i.iar degradareaomului de ciitre om continuii, continuii formidabila risipii de potentialitiitivii. Este de ajuns sii Ie vorbe~ticopiilor din toate clasele pentru a-~ da seamadi darurile lor de creativitate. de imaginatie. facult1i~le lor de a "prinde"lumea, idealul lor de a triii intr-un univers mai adev11rat.mai drept, suntcalitiiti inniiscute. Calitii~ aproape distruse de tiparul plin de constrangerial ~colii (care vede in ei ni~te elevi de notat prin raportare la 0 schemii ~inu ni~te copii) ~i. adeseori. al farniliei. Mai tfirziu, regulile ierarhice ~ifrustrante ale societ1i~ivor incheia transformarea unei fiinte libere. virtual-mente treze. intr-un semisclav. Sclav al structurilor ~ial ritrnurilor sociale,prizonier al obi~nuintelor. al modurilor de a gandi ~i a vedea. dependentde iluzii inventate de ciitre altii. Nu. viata nu este ceea ce ni se aratii. niciceea ce se dore~te a fi. Ea nu poate fi inchisii la nesfar~it intr-o structuriiarbitrarii; ~i are grijii sii ne dovedeascii asta, rev11rsandu-sedincolo de con-strangerile rigide. prin declan~area situatiilor "de crizii". Fiindcii nu exist1icrizii decat prin raportare la ni~te date prestabilite. promulgate ca legi.

tn cartea sa Cibernetica !Ii societatea, Norbert Wiener aminte~te cii..il degrad1im pe om inliintuindu-Ila 0 vaslii pentru a-I utiliza ca sursa deenergie; dar la fel de mult il degrad1im ~i atribuindu-i, la uzinii, 0 sarciniicare const1idoar in repetitii ~icare ii solicit1iabia 0 milionime din capacitateaintelectualii. Este evident mai simplu siiorganizezi 0 uzinii sau 0 galerii carefolose~teindividualit1itileomene~ticonform unei frac~uni infime din valoarealor decat sii edifici 0 lume in care aceste individualitiiti sii-~ipoatii atingeimplinir~a totaiL. Afirm cii acest facil drum spre putere nu numai di repre-zintii refuzul a tot ceea ce eu socotesc ca avand valoare la specia umanii,dar ~i exclude ~ansele noastre. actualmente minime, de a supravietui incalitate de oameni.....

Dar dacii Universul intreg se supune celei de a doua legi a termodinarnicii~i se indreaptii spre un haos in cre~tere, dacii ..viata este 0 insulii ce apareici ~icola intr-o lume muribundii". dacii degenerarea pande~te orice sistemordonat. totu~i ..existii insulite de entropie descresciitoare, intr-o lume undeentropia in general nu inceteazii sii creascii. Existenta acestor insulite Ie

ingiiduie unora dintre noi s11afirme realitatea progresului" (Wiener). Astiiziincepem sii ne diim seama c11un indice ridicat al productiei ~i consumuluinu insearnnii un spor de progres. Societatea ie~itiidin era industrial~ a ajuns,dimpotrivii. la un punct de unde nu mai existii intoarcere. ~i totu~i multiani vor mai trece inainte sii putem modifica. adapta Ma~ina ~i sl1-i putemincredinta alte scopuri. Poate cii 0 catastrofii mondialii ar fi necesarii ca siicon~tientiziim toate acestea. Sii niidiijduim cii nu va avea loc!

A invAta sAexi~ti

~i atunci cum s11procediim?Unul dintre mijloace este sii ~timsii inversiim procesul de gandire ~ide

actiune care ne impinge spre exterior ~ine dezagreg11.S11ne intoarcem spre'" interior. Siiascultiim. Siine ascultiim corpul ~icreierul, sii pricepem cii sunt

mult mai importante decat ideile de gata grefate pe ele.S11sliibimtensiunea, sii ne liisiimin voia vietii. pe deplin. tn cea mai mare

parte din timp, fiinta avantajeazii un anurnit mod de functionare; creierulfrontal este astfel suprafolosit. iar aceastii inflatie creeazii nevroze. proble-me. ~i invers, hipotalamusul, creierul..reptilian" ~iprimitiv, unde-~i au sediulinstinctul ~i intuitia. este subfolosit. In viata modemii, el se usucii. Sii

/ schimb1imdeci viteza. sii odihnim creierul care gande~te ~iproiecteaziilumea'" in loe s-o triiiascii.Pentru asta. fenomenul undelor alfa ne poate veni in ajutor,

fiindcii aduce acea destindere, acel vid salutar care ne ingiiduie sii regiisimo viziune obiectivii asupra lumii. Priviti un film la televizor, sunteti in ac~une,participati la realitatea in mi~care a imaginilor-linii. Filmul se terminii,intrerupeti contactul. imaginea se ~terge. Riimane receptorul, rece. obiectiv.Sii facem acela~i lucru cu creierul nostru, sii ~tim sii debran~iim anumitecircuite. apoi sii ne conectiim. mai mult sau mai putin con~tient. la altele,diferite, este 0 veritabiH1arta, Laindemana tuturor. Deoarece fiecare vede

lumea in mod diferit, conform structurilor lui morfologice. conform cu ceeace ii este inn11scut~i a dobandit; dar asta nu inseamnii c11intregul camp alexperientei nu-i este accesibil fieciiruia,in raport cu originalitatea sa proprie.

A inviita sii ne controlam propriul bio-feed-back, a ne regia energiile~ipercep~ile. iatii un lucru util de inviitat in vederea noii civilizatii. radicaldiferite. ce se anuntii. Robert Jungk, in concluzia lucrarii Pari sur t' homme1,

I LaCConl.

I

l~

MARC DE SMEDT TEHNICI DE MEDIT ATIE1918------------- -.-.--- -- -.--------. ---------

incheie la fel cu privire la aceasta nevoie esen~ala: "Antrenamentul cu undealfa nu numai ca aduce destinderea ~i0 aprofundare spirituala, ci ar fi capabil,judedind dupa rezultatele actuale, sa duca la intarirea capacitatilor intelec-tuale... Drumul spre inauntru, care in trecut era adesea un drum tara intoar-cere, nu-i mai poarta neaparat departe de societate pe aceia care il abordeaza.Meditatia ii poate readuce pe oameni, deveniti mai puternici, in lume ~iprintre cei apropiati." ~i sa-I citam pe Novalis: "Visam sa caliitorim prinUnivers. Dar nu este Universulln noi? Nu ne cunoa~temadancurile spiritului.Drumul misterios merge catre interior...", fraza ce raspunde ca un ecou la"Trebuie sa devii clarvazator" a lui Rimbaud.

Sa metaprogramam biocomputerul omenesc...~Sa gandim cu trupul...

Ca sa Incepi sa lucrezi asupra ta nu e nevoie sa dispui de aparate electro-nice complexe: tara ca el sa trebuiasca a Ie descifra rnitologia (daca nu cumvae interesat de simbolurile folosite), cea mai mare parte dintre tehnicile demeditatie regasite In Orient Ii pot sluji celui care, in zilele noastre, incearcasa stabileasca 0 armonie energeticaJn sine Insu~i~iIn jurul sau. Lucru asupracorpului, cantece, metode de relaxare ~i de meditatie, concentrare asupramandate/or ~iconcentrare In gol ~i,mai cu searna, control al respiratiei -toate aceste exercitii, bine folosite (a~adarun instructor sau un maestru esteadesea necesar la Inceput), ne pot ajuta sa ne regasim pe noi In~ine, sa nelini~timangoasa, sa ne degajam spiritul, sa ne cre~temcapacitatea de aten~e,sa producem numeroase unde alfa (inutil sa dispuneti de 0 encefalograrnapentru a Ie dovedi existenta, yeti simti singuri, in voi In~iva, diferenta destare; e foarte simplu, atat de simplu...).

Sa ne deschidem fiinta spre noi dimensiuni ale fiintei.Dar "sunt multe sala~uri in casa Tatalui meu", spunea Hristos; fiecare

sa-~i aleaga tehnica de meditatie, de concentrare care-i convine, fiecare saIncerce, sa schimbe, sa gaseasca... Sa 0 faca mai ales tara a a~tepta nimic

i.nu vrea nirnic. Corpul ~tie ce-i trebuie. rezultatele se constatape masura practicii. Inutil sa nutrim nebune~ti idei rnistice, inutileilUrninarile

'lsterice ~TTrffiIginare.;...,totulse petrece aid $i acum.Totul. Viata... Nu e de ajuns?Rasuflarea.

Expiratie. Inspiratie. Expiratie.Puis.

cu care ne armonizam In sfar~it...Dar momentele cand fiinta traie~te din plin

clipa, In contact cu realul trait, fara ca ecranul sa fie Inceto~at, sunt rare.Sa fisuram zidurile despiirtitoaredintre lumi, sa regasim tesatura tapiseriei

dincolo de personajele in rolurile lor, sa facem ca Eul purificat sa aqionezeca un condensator alluminii Intoarse spre In afara, sa deschidem larg portile

perceptiei, robinetele intuitiei premonitorii ~i c1arvazatoare, sa credem In) imaginarul deblocat, sa iubim intaInirea ce... "pare sa apartina unei ordini a

lucrurilor care face sa se mi~te stelele ~i sa se fecundeze gandurile1" , intal-

nire~~~~ cu fj.e£.~_elem~n.bsa,ne Intarim de energia vitaJa~i creatoare,sa iubim viata... "Sa fie adeviiratca lumea de dincolo, toata lumea de dincolo

"Se afla In v~a aceasta?", intreba Andre Breton, acel descoperitor. Da.. Ca sa atingemstareaaleasacand lumease tope~teIn noi, reconciliata,

iata poate cinci reguli: creativitatea, disponibilitalea. veghea-a$teptare (al~aseleasimt),for(a mentalului interior (sa prime~tidar tara a te lasa cople~it)~i,mai ales, clipa, fiece clipa traitiiIn deplina con~tiinta,intens, furies. Fiindca"spiritul ne vorbe~te cu obstinatie de un continent viitor"; ~itotul se gase~tein c1ipa, aici ~i acum, totdeauna. Daca vrem sa "vedem" ,Incet-incet totulse treze~te, semnele vorbesc ~i se intrepatrund, ritmurile vietii freamataIntr-un unic fluviu de energii invartejite; unde exista ~i se mi~ca energia

"mea". ~i cea a celorlalti."Totul ne indeamna sa credem ca exista un anume punct al spiritului

din care viata si moartea, realul ~i ima~a~I.,~reGutul ~Lyiit9IUl,comuni-cabilul ~i incomunicaDiruITnceteaza sa mai fle p~rcepute contradictoriu. Invan i-am cauta activitatii.suprareallSteun alt mobil decat speranta de a

determina acest punct."2Punctul cu pricina se afla In... c1ipa.lar aceasta realitate toate religiile, cel putin la Inceputullor, cauta sa 0

materializeze.

.

Fiindca acest aid $i acum nu e 0 clipa incremenita, ci 0 clipt1fn mi$care;In aceasta realita.te instantanee, aici e prinsa intreaga mi~care a Universului

I Hofmannstahl, Ecril.f enprose.

2Al doi/ea Manifest al suprarealistnului.

"

~

20 21

EFECTEPSIHOLOGICE

ALE MEDITATIEl

la toti indivizii, de prezenta incord1irii~ia anxiet1itii.Cucat tensiunea ~ianxietatea sunt moomarl, cu atat moomidleste rezistenta pielii. Pe durata meditatiei, rezistenta pielii

cre~te, uneori cu 400%. Ritmul cardiac manifest1i ten-dinta de a se incetini. Cateva modificw sunt observate~iin releveul electroencefalografic. Cel mai adesea esteraportat1i 0 cre~tere a num1irului de unde alfa lente(opt-nou1i pe secund1i).

In hipnoz1i,coeficientul metabolic nu se schimb1i.In

timpul somnului, consumul de oxigen nu descre~te inmod apreciabil decat dup1imai l1)ulteore, ~idiminuareaeste pricinuit1i mai degrab1ide 0 incetinire a respiratieidecat de 0 modificare a coeficientului metabolic global...

Oare de ce corpul nostru r1ispunde in acest fel pedurata meditatiei? Ignoranta ne e imens1i, chiar dadicercetarea intreprins1i va elimina cateva lacune. Dar un

factor pare legat de aspectul fundamental al meditatiei:concentrarea asupra unui singur lucru. Semnalele c1irora

corpul nostru trebuie s1iIe r1ispund1isunt mai simple ~imai coerente pe parcursul meditatiei decat aproape inorice alt1iimprejurare.

Aceasta are un efect pozitiv asupra corpului, care

\

manifest1i0 putemic1itendint1ide a-~inormaliza reacpile.

de a se comporta din punct de vedere fiziologic intr-unfel mai destins ~i mai s1in1itos.Incordarea este redus1i.indicatorii de anxietate se estompeaz1i, _coeficientul

metabolic fiziologic descre~te iar con~tiinta cunoa~te 0stare de trezire.".

.

Conform doctorului ~i psihoterapeutului LawrenceLe Shan:

"Meditatia pare s1i produc1i, in principal, 0 stare

psihologidl de J~rofund1irelax are, unit1i cu 0 stare <k.<::" vegh~ Coeficientul metabolic tinde ;[scad!i, ca

-~i ritrnurile ~diac ~i respirator. Modelul r!ispunsului

fiziologic la meditatie difern de sornn ~i de hipnoz!i.

Starea fiziologic!i asigurat!i de meditatie apare ca opus1i

celei provocate de manie ~i de fric!i. Sub raport tehnic,

se pare c!imeditapa suscit!i0 stare hipermetabolic!i, intru

totul opus!i st1irii de «ap1irare alarmat1i» descrise deW. B. Cannon atunci cand analizeaz!i starea fiziologic!i

specific!i reactiei «fugi sau lupt1i».Sc!iderea coeficientului metabolic, diminuarea con-

sumului de oxigen ~i a producerii de bioxid de carbon

joac!i un rol central in r!ispunsul fiziologic la meditatie.Procentul de lactoz!i din sange diminueaz!i sensibil

pe durata meditapei, aproape de patru ori mai repede

decat la subiecpi care se odihnesc lini~tit,cu1cap,in lini~te

~i sigurant!i. Prezenta lactozei in sange are leg!itur!i cuanxietatea ~i incordarea ~i e la fel de adev1iratc1islabacantitate g!isit1ila subiectii in meditape se datoreaz!i st1irii

lor fiziologice de relaxare.Rezistenta pielii la curenpi electrici slabi este de

muM vreme cunoscut1i ca legandu-se foarte indeaproape, I Mediter pour agir, Serghers.

>:;I

I

~

23 TEHNICI DE MEDIT ATIE

MEDITATII ZILNICESAU ART A DE A TE BUCURA DE CLIPA PREZENT.A

Respira cu regularitate, numai pe nas. .Actioneaza la fel, urcand de-a lungul corpului, asupra tuturor partilor

importante: labele picioarelor, gambe, genunchi, coapse, vintre, fese, spate,pantece, cu~ca toracic1i,umeri, gat, cap, frunte, obraji, ochi, ceafa, barbie,brate, maini, degete.

Expira Incet, de mai multe ori.Lasa-ti corpul sa pluteasca.Fii doar senzatie ~i nu gand.Ridica-te. Intinde-te de cateva ori. Apoi, cu ambele maini, maseaza-ti

partea camoasa dintre gat ~i umar; framant-o.Rasuce~te-ti capul de la stanga la dreapta ~i invers; pe urma apleac1i-1

cat poti de mult In fata ~iIn spate.Uda-ti mainile ~i fata cu apa rece, spala-te pe dinti.Zambe~te-ti In oglinda.Zambe~te.

Cele cateva exercitii care urmeaza, simple, accesibile tuturor, fundamen-teaza Insa~i ideea de meditatie, care Inainte de orice consta in:

1

- 0 postura corecta;- 0 respiratie adanc1i;- atentie acordata clipei ~i corpului;- purificare a mentalului;- existenta In lume.Dar putem medita ~iIn cea mai mare parte a gesturilor cotidiene; este

vorba atunci de 0 atitudine a spiritului, de 0 concentrare asupra fiecarui act.Pentru Larousse, a medita consta In a face un examen interior, 0 reflectie.

Totu~i a reflecta este una ~i a medita alta; sa spunem c1iam putea vorbi de

,'.e>.p~e~~n{!Qlin~d~_at~Qti~Ji chiar In aceasta prezenta, un univers infinitse dezvaluie putin cate putin: cel al nostru.

Cunoa~te-te pe tine Insuti ~i...

Relaxarea eu muzica

Intinde-te In ~a fellncat 0 sursa muzicala sa se afle cu fata spre picioareletale; casetofon sau combina muzicala, nu are importanta, dar difuzorul trebuie

a~ezat pe sol, la nivelul taJpilor ~i al corpului.Alege 0 muzica nici pasionala, nici sacadata, dramatic a sau grandioasiL

Melodia sa fie simpla, sa evolueze In spirala, ca In ni~te ragas indiene, caIn canturile gregoriene sau In compozitiile lui Terry Riley, care sunt idealepentru genul acesta de exercitiu.

Nivelul sonor depinde de perceptia fiecaruia, dar trebuie sa simti muzicainvadandu-ti corpul, de la picioare pana la cap. Pentru asta, nu e nevoie cavolumul sa fie prea putemic, cum soar crede, fiindc1i senzatia de acuitateauditiva ~isenzatia de vibratie sonora asupra,corpului se dezvolta pe masuraconcentrarii atentiei asupra muzicii.

Intins pe jos, expira Incet, profund.Apoi, pastrand 0 respiratie calma, ampla, percepe sunetul in talpile

picioarelor ~i fa-I sa urce Incet in tot corpul, oprindu-te asupra partilor pecare Ie simti obosite sau incordate ~i destinde-le pe indelete. Opre~te-te ~iasupra sexului, a pantecelui, a plamanilor, respira muzica prin fiecare partea fetei: gum, nas, ochi, obraji, frunte, urechi.

Lasa-te sa fii pe de-a-ntregul muzic1i,abole~te spatiu-timpul.

Relaxarea in taeere

Culd1-te pe un covor sau 0 impletitura, intr-o camera bine aerisita.Con~tientizeaza-te pe tine insuti, ca ~i pardoseala.

Expira de mai multe ori incet ~i adanc, strangandu-ti abdomenul.Apoi, nemi~cat,concentreaza-te asupra degetelor de la picioare. Simte-le

existenta. Percepe-le incordarile. Destinde-Ie.

~

1

~

MARC DE SMEDT 24 25 TEHNICI DE MEDITATIE

Daca mental,ulincepe s-o ia razna, sile~te-I sa ramana concentrat asuprasunetului, a corpului; e posibil sa repeti de mai multe ori mi~carea, dartotdeauna de la picioare la cap.

Ridica-te atunci cand dore~ti asta ~i cand te simti relaxat; fli acelea~imi~cari ca la incheierea relaxarii in tacere.

Cele doua exercitii sunt foarte eficiente ~i rege.llereaza fiinta. Durataminima: un sfert de ora; sa se practice atunci cand se simte nevoia. Ideal- la sfar~itul zilei.

Ace~tia sunt primii pa~i ai meditatiei: sa ~tii sa te destinzi, sa te gole~tiinterior de griji ~i preocupari. Pur ~i simplu sa exi~ti in corpul tau.

ca ace~tia sunt rari sau nu fac cu adevarat un efort, pot, fire~te, s~ se a~ezepe un scaun, cu spatele bine cambrat, cu mainile pe coapse ~itiilpile paralele.Top ceilalti sunt sflituiti sa se foloseasca de 0 perna tare, ca sa dispuna debaza cea mai potrivita.

Cine spune spate ~icoloana spune ~iceafli. Nu putem avea spatele drept~i ceafa inc1inata in fata. Este esential ca vertebrele cervicale sa irnparta-~easca efortul coloanei ~i sa formeze cu ea 0 linie dreapta.

Atentia trebuie sa se orienteze spre patru puncte principale:- arcuirea ~alelor, a taliei;- pozitia dreapta a spatelui propriu-zis;- tinuta cefei ~i deci a capului;- umerii destin~i (au mereu tendinta sa se ridice).o data gasita tinuta corecta, trebuie sa veghem tara incetare asupra ei.Postura dreapta

Un spate drept, 0 coloana vertebral a supla sunt condipi esentiale pentruo viata sanatoasa ~i0 con~tiint8limpede. Vertebrele constituie 0 axa pornindde la care intregul corp i~i ocupa locul, ~i importanta acestei zone la nivelneurovegetativ este primordiala. Din pacate, nu ne dam seama de proasteleobiceiuri in modul de a ne tine spatele decat cand e prea tiirziu, cand varstaI-a incovoiat ~i rasucit in chip adesea iremediabil.

Respiratia ritmata

Nici un terapeut nu poate contrazice faptul ca majoritatea contem-poranilor no~trinu ~tiusa respire; cate respiratii superficiale, limitate la parteade sus a plarnanilor, dte torace ~i diafragme blocate trec prin cabinetelemedicale? Procentajul, daca ar fi intocmit, ar deveni halucinant. Tulburarimotorii diverse, 0 stare nervoasa deplorabila, angoase ~ifobii ar putea totu~ifi combatute prin arta de a respira armonios, care ar inlocui in mod avantajospilulele, ce u~ureaza pentru moment dar nu ataca radacina raului.

Rasuflarea e viata. Oprirea ei - moartea.~i, pe langa postura potrivita, demna, dreapta, 0 respiratie echilibrata,

ampla, adanca este cea de-a doua cheie, cea de-a doua mare invatatura aadevaratei meditatii.

A~adar, standjos, trebuie sa te concentrezi asupra aerului care patrundein plamani; sa inspiri din ce in ce mai tare, dar tara sa te fortezi, 5-0 iei peindelete, doar nu faci gimnastica. Sa expiri la fel, incercand sa prelunge~timi~carea in abdomen - intr-adevar, aerul iese pe nas, dar se exercita inplarnani 0 impingere de sus in jos, care trebuie sporita pentru a se deblocadiafragma.

A~aza-pmiiinile una pe alta, cu palma uneia peste podul palmei celeilalte,in dreptul plexului solar, situat in adancitura de la baza sternului, mai susde stomac. Urmare~te cu ele mi~careade inspiratie ~iexpiratie. Daca punctulrespectiv, centru radiant al incordarilor, este dureros, maseaza-I cu apasarirepetate ale palmei, la expiratie. Inceteaza sa ape~i pe durata inspiratiei.

Meditatia activa trebuie sa puna spatele la lucru, sa-I indrepte, sa-Icambreze. Anumite feluri de meditatie, pe care Ie voi numi pasive, nu dauatenpe pozipei spatelui, ceea ce este 0 grava eroare; astfel e rugaciunea catreIisus practicata de unii calugari ortodoc~i, ghemuiti in ei in~i~i, cu ochiipironiti in buric; sa aduca intr-adevar 0 asemenea atitudine schizofrenicatrezirea? Sau, bine ghemuit in tine, fuga de realitap, intoarcerea la coconulmatriceal?

Postura dreaptii a fiintei omene~ti a fost ca~tigata asupra animalitatii ~iconstatam respectiva evolutie comparand atitudini ~ischelete ale stramo~ilorno~tri indep1irtati. Iar demnitatea tinutei pe care 0 intiilnim la statuile luiBuddha ofera 0 imagine ideala asupra echilibrului armonios, senin ~i atentla care putem ~i trebuie sa aspiram.

Daca pentru relaxare e mai bine sa starn intin~i, meditatia se va facetotdeauna cu spatele drept, stand jos sau pe vine. Cele mai bune posturi ramanincontestabil cele in lotus, in semilotus ~i variantele acestora, descrise incapitolul despre Yoga. Top medicii care s-au interesatde efectele lor au vorbitdespre binefacerile ce puteau fi a~teptate pe planul circulatiei ca ~ipe plannervos ~ipsihic. Cei ce nu reu~esc sa Ie adopte, ~iexperienta mea dovede~te


Un true: inainte de a a~ezaastfel mainile, love~te-le puternic una de alta,de patru-cinci ori, apoi freadi viguros palrnele; asta va stimula magnetismul~i va genera 0 dHdur1isalutar1i.Evident, putem folosi acela~i procedeu delucru asupra plexului solar ~iin timpul relax1irii.

Dup1icinci minute, pune-ti din nou mainile pe coapse ~iurm1ire~te,timpde alte cinci minute, mi~carea fireasc1ide respiratie, a~acum e tacut1i~i a~acum simti nevoia s1i0 faci. '

Reia expiratia abdominal1i. La inspiratie, destinde-ti pantecul ~i..dac1i11simti incordat sau balonat, freac1i-lcu 0 mi~care circular1i a mainii. Decel putin zece ori.

Apoi, cu amandou1imainile a~ezatepe pantec, cu degetele mari sprijinitesub coaste, in dreptul rinichilor, inspir1iap1isandu-ti pantecul spre interior~i expir1i l1isandu-lliber. De cel putin zece ori.

Revino la respiratia normal1i,supraveghindu-i ins1iamplitudinea.La sfar~itul exercitiului, impreuneaz1i-ti mainile ridicate in dreptul fetei

~isalut1iincovoindu-tispatele~iplecandu-ticapul. '

Aceasta concentrare zilnic1iasupra respiratiei ~ia posturii are ca rezultat

s1in1itateacorpului ~i a spiritului. ~i inseamn1i deja meditatie.

- inainte de a culege 0 floare, 0 plant1i,0 salut1im,mental cel putin: ~iea tr1iie~te~i simte. Ii multumim pentru c1ini s-a d1iruit...

Nu e un gest frumos s1isalut1imtot ceea ce ne indeamn1ila respect?

Magia sunetului

Salutul

Nu vorbim cu adev1iratdecat despre propriile noastre experiente.Meditatia mea a inceput astfel: 0 nevoie de a m1ipune in ordine, 0 nevoie

de a frana risipirea mental1icare m1iasalteaz1iin timpul sau la sfar~itul zilei,apoi ~i necesitatea de a lupta impotriva unei angoase surde, pe care uneorio simteam prin incordarea pantecului. In ce scop? F1ir1inici un scop. A~adarrelaxare, postur1icorect1i, respiratie. ~i totodat1i0 tehnic1iinv1itat11dintr-orevist1i veche unde un savant, Leser Lasario, i~i povestea vindecarea prinacest procedeu; 0 tehnic1i foarte simpl1i dar remarcabil de eficient1i,sprijinindu-se pe magia sunetului ~i forta lui de vibratie.

Este vorba s1imodulezi, cu voce tare, cele cinci vocale, in urm1itoarea

ordine: I, A, E, 0, U, I, de cate trei ori fiec~re, pan1ila sfar~itul expiratiei.Copil1iresc - dar cat de binetac1itor. Abia dup1ice am citit lucr1irile docto-rului Tomatis am inteles incredibila putere a cuvantului, a sunetului asuprapsihosomaticii. Practicat1izilnic, tehnica aceasta aduce calm interior, bun1idispozi~e ~isustine s1in1itatea.Am recurs la ea in fiecare zi vreme de aproapeun an, inainte de a trece la meditatii mai aprofundate. In afar1ide concentrare,dou1irezultate sigure: disparitia angoaselor ~i 0 stare general1ide confort:

Trebuie sa incepi cu sunetull, care e vesel; moduleaz1i-lcu UI1zambetpe buze, pan1ila sfar~itul expiratiei. De trei ori. El invadeaz1icral1iul.

Apoi sunetul A, senin ~igray. De trei ori. Actioneaz1iasupra gatlejului,a Partii de sus a plamanilor, a creierului. '

E, tot de trei ori, pan1ila sfar~itul expiratiei; treze~te simturile ~i tonific1itiroida.

0, un frumos sunet profund, face sa vibreze cu~ca toracici1 ~idiafragma ~i se propag1iin abdomen pan1ila glandele genitale, efectuandun salutar masaj intern. De trei ori. Putem modula in plus sunetul OU,dinamic, tonic.

U face sa vibreze corzile vocale ~i ceafa.Reia sunetul I, cu zambetul pe buze, ca s1itermini pe 0 not1iveseHi. Nu

uita c1itrebuie de fiecare dat1is1imodulezi cat mai lent ~i cat mai profundcu putint1i.

Putem'lncheia aceast1iserie cu extraordinarul sunet sacru al hinduismului,

mantra OM. (A se vedea capitolul despre Yoga.)

La ce bun gestul de a saluta, care trebuie sa intervin1ila sfa~itul oric1ireimeditatii? ~i de asemcni inainte?

Palmele lipite, cu varful degetelor ridicat in dreptul ochilor, e un gestuniversal de rug1iciune ~i de respect. ~i totodat1iun foarte eficient gest deconcentrare.

Dar de ce s1isalutam astfel? Nu e vorba s1iimploram ceva, ci s1imultu-

mim, noua in~ine, Universului, pentru clipa de calm ~iinteriorizare tocmaitraita.

Practicantii artelor martiale se salut1iinainte ~i dup1ilupt1i,il salut1impe un altul atunci cand 11intaInim. Aici ne int1ilnimpe noi in~ine.

Gestul acesta, care incheie ~idovede~terespectul pentru ceca ce am tacut,

poate fi folosit ~iin alte imprejurari"de exemplu:_ stand in picioare, cu fata spre soarele la r1isaritsau la asfintit, salut1im

astrul zilei, cel ce intretine viata;

_ in fata unui fenomen natural care ne-a emotionat prin frumusetea lui,salut1imenergia naturii aflate la lucru;

'!i

l

MARC DE SMEDT

Con~tiinta simturilor

Stand jos, in postura corec~, respirand amplu ~i controlat, trebuie s1idevii con~tient de intregul ~u corp. Nu s1ivisezi, ci s1ifii acolo, pur ~isimplus1ifii acolo: ochii privesc, indreptati in fat1ila distanta de un metru, urechileauEizgomotele diverse dimprejur, nasul simte trecanq. intrfutd~iie~indaerul,limba e a~ezat1i intre palatul superior ~i dinti, gura e inchis1i. Darcon~tientizarea respiratiei r1imane cea mai important1i. Cufund1i-te in ea.

In viata de zi cu zi, 0 form1ide meditatie lesnicioas1ieste con~tientizareasunetelor, a ceea ce vedem, a ceea ce pip1iim,a ceea ce gustlim. Cati dintreoameni nu merg pe strad1ipierduti in imaginar, in problemele lor, in mental!tntrerupe toate astea ~i caut1is1ifii con~tient de ceea ce se petrece in jurult1iu,de jocul vietii care, conform cuvintelor lui Shakespeare, este un teatruunde toti oamenii devin actori.

Nu judeca, nu critica, pur ~i simplu fii martor. Ce mai fresc1i!~i catelucruri nu vorbesc atunci: 0 privire, 0 scen1i,0 mi~care,0 atitudine, 0 silue~,un chip, un detaliu, 0 form1i,0 tes1itur1i,mimica celorlalti - aproapec1iIe-am putea citi s~le suflete~ti- ~iarhitectura caselor, pisica de la fereastrn~i tot ceea ce constituie sistemul societ1itiiunde tr1iim.

Uneori e caraghios, alteori trist, uneori pur ~isimplu exis~, dar totdeaunae ceva plin de inv1itliminte.Totul este semn.

Contemplare:sa ~tii uneori sa te pierzi intr-un singur lucru

La sf~itul vie~i, bunica mea c1ideain extaz in fata unei frunze, a formeiunei crengi, a unei petale, a unei legume. Ar1irnndu-miun bolovan frumos,cu striatii, imi spunea: "Ce artist e in stare s1ifac1ia~a ceva?" Privirea iiimbrnti~aconfigura~ile tuturor lucrurilor pe care ea Ie ~nea in man1i,culorilelor, materia. ~i asta m1isurprindea; ajunsese la ~aptezeci ~i opt de ani cas1ise uite la tot ce 0 inconjoar1i? ~i, de obicei, nu suntem cu totii ca minepe atunci? Luand diverse obiecte, folosindu-ne de ele, cu gesturi automate,lipsiti de con~tiinta actului ~ia lucrului? Str1imoa~atr1iise0 viat1ibogat1iinevenimente, in bucurii, in necazuri; cele dou1ir1izboaieii r1iv1i~iser1iviata,ii uciseser1iaproape intrega familie, ii nimicisern averea, conacul ~iexistentaf~ricit1i.Fiind polonez1i, s-a exilat ~i a venit s1i-~iincheie viata Uing1ifiicaei, mama mea. De cand eram copila~i, se ocupa de fratele meu ~ide mine;ii pl1icea s1i g1iteasc1i, s1i scrie, s1i citeasc1i, s1i coas1i, s1i tricoteze, s1i vorbeasc1i.

Dar, la ~aptezeci ~i opt de ani, singura ei pl1icereera s1i priveasc1i

28 29 TEHNICI DE MEDlTATlE

nenum1irateledetalii care alc1ituiescchipul Mamei naturi. 0 intreba.m: "Pan1iacum n-ai b1igat de seam1i asta niciodat1i? - Nu. Un peisaj frumos, unspectacol frumos, un buchet frumos, 0 floare frumoas1i, da. Detaliile nu."Azi, cand e moart1i,p1istrezin amintire aceast1iscen1icu ea, acest momentcare m-a emotionat mai mult decat oricare altul in compania ei. Aceast1iinv1it1itur1i.

Prive~te 0 frunz1i.Prive~te un bolovan.Prive~te circumvolutiunile materiei. Ale vietii.Universul formelor. N1ivalasevei care devine acest copac rnsucit, aceast1i

plant1itar1iasem1inare,acest fir de iarb1i.Aceast1i insect1i...Pic1iturace cade in b1iltoac1i.Zgomotul ei.Mugur, frunz1i verde, frunz1i moart1i, praf, mranit1i. Viat1i~i moarte.

Continuitate.Cic1uri.

Pan1ila urm1i,opera de art1inu se afl1iaici decat ca s1itrezeasc1i in noiaceast1iprivire, acest simt1imant.

patrunderea in hrana

Manc1im.St1imde vorb1i.E bun? E bun. Sau nu prea e bun. Sau merge.~i iar~i st1imde vorb1i.

Dac1igandurile noastre in timp ce manclim ar putea fi cant1irite, ne-arc1ideagreu la stomac. Fiindc1i,de unii singuri sau in grup, nu facem decats1imestec1im;capul continu1is1iemit1i,nonstop, despre totul ~inimic, despreceea ce ne prive~te, de la fleacuri la problema imediat1i, tredind prinfantasmele cele mai diferite. Atunci inghitim toate astea? Cu vinul ~i paineape deasupra?

Totu~ihrana e ceva slant. tn zilele noastre nu-i d1imprea mare important1i,gustul se pierde, dar cantitatea ~iculorile rnman. ~i 0 obtinem tar1iprea mareb1itaie de cap. tn Occident, doar unii b1itrani mai mor de foame, ~i chiardintre ei doar cei mai discreti.

Da, ~timce avem in farfurie. Un cotlet, cartofi sau orice alt fel de mancare,exotic sau specific regiunilor noastre. Gust1im.Apreciem, conform crite-riilor noastre, inghitim mai degrab1i decat mestec1im. ~i totul 0 ia de lainceput: in restul mesei, valsul gandurilor ~i al vorbelor. Hrana nu mai edecat 0 muzic1ide fond, stropi~ din bel~ugcu deliciosul drog du1ce- vinul.Sau cu verii lui. Dup1iaceea ne simtim bine. 0 mic1igreutate in stomac,dar 0 cafea foarte tare va face s1itreac1i~iasta. Yom digera timp de trei ore...

,-

l,-

MARC DE SMEDT 30 31 TEHNICI DE MEDIT ATIE

Hai sii facem un mic exercitiu de meditatie, dacii tot vorbim despre a~aceva: Intr-o zi, sii-ne concentram cu adeviirat asupra a ceea ce mancam,Inghititura cu InghitituriL Sii savuriim toate gusturile care ne trec prin gurii- sunt nenumarate. S1Imesteclimpan1lla cap1lt,panii prefacem totuIIn past1i.Sii piitrundem In savoarea ~i materia alimentului, la fel cum piitrunde ~i elIn noi. S1Inu avem In minte decat acest gust, s1lrespingem orice gand parazit.Sii manciim ~iatat. Nu e u~or! Bunul ~ibiitranul mentallunecii fiiriiIncetare,creeaz1lasociatii de idei, manciim dar nu suntem acolo. Intoarcere la farfurie.Ia te uitii, e goalii sau aproape. S1Ifii pe de-a-ntregul In ceea ce faci, unuldintre lucrurile cele mai grele din lume.

Vorbim mult despre performantele In arta culinarii, dar niciodatii desprearta de a manca. Dacii a~fi buciitar-~ef, m-a~Imbolniivi sii viid cum trateazaoamenii acea alchimie subtilii care ne oferii pliicere, 0 nouii vigoare ~i, sasperiim, toate elementele minerale, proteinele, vitaminele ~i celelalte,necesare bunului mers al organismului.

Insumi ~i reactiile mele. Intr-adeviir, postul da na~tere, dupii expresia luiCastaneda, unei "stiiri de realitate ie~ite din comun", care susciUi un soi denouii viziune asupra ta Insuti ~icu adeviirat Iti deschide ochii asupra realit1i~idin jur. Fiindcii faptul cii te str1iduie~tisii nu cedezi tentatiei de a manca ~itotodat1iabstinentaIn sine conduc la 0 stare de vigilentii,de aten~e exacerbatii.

Cateva reguli pentru un mic post de 0 zi:- sii te culci seara, dupii ce ai mancat ceva foarte u~or: supii sau zeamii

de supii, salatii, 0 fructii yang cum ar fi miirul;- sii nu miinanci nimic de cand te treze~ti a doua zi, panii la aceea~i or1l

de a treia zi;

- sii bei multii ap1l,caldii sau rece. Dacii simti 0 sliibiciune, sii bei infuziide cimbri~or ori salvie, fiiriizahiir;

- sii cite~ti texte de reflectie interioarii: texte sacre, memorii aleInteleptilor, filosofie;

- sl1faci un mar~ lung, cel putin 0 datii, dacii se poate In naturii;- sii eviti orice efort violent, zgomotul, agitatia;- sl1Inchei postul cu ceai sau ~u infuzie de plante, un iaurt, 0 fructii, 0

micl1tartinl1.Nu mai mult. Sa miinanci ceva mai mult mai tarziu, dar evitandsosurile, cremele, alcoolul ~i orice pranz copios.

SI1urmezi acela~i program Intr-un post de doul1zile.Am trl1itastfel 0 adeviiratii meditatie, care eliminl1toxinele din corp ~i

spall1spiritul de miasme; 0 curii de odihna!

Arta de a manca este sii ~tii sii mesteci ~i sl1nu faci decat asta. Dacii enecesar, sii puijos taclimurile ~isii discu~. Apoi din nou siimesteci, sii savu-rezi. Sii m11nanci,cemai! Ei bine, cu atat de putin de fiicut, dar de 0 compli-ca~e extreml1date fiind proastele apucl1turidobandite, putem obtine rezultateinteresante: mai Intai, mancand mai bine, sl1manciim mai putin. Apoi sl1descoperim In cerul gurii 0 infinitl1paletii de gusturi. In srar~it, sii profitl1mcu adeviirat de fiecare masl1,sl1digeriim mai bine, sl1ne simtim mai bine.

Pentru asta este de ajuns sl1pl1trundem In hranl1.

Baia de purificare

Postul Apa este un extraordinar element purificator: spala corpul, spala spiritul,~inu-i de mirare cii a fost ales de cre~tini pentru botez, la fel cum majoritateareligiilor II tin la loc de cinste In riturile lor de purificare.

Fie cii ne spl1liimdoar varful nasului, c1lfacem baie In cadl1sau facemdu~, trebuie sl1Incerc11ma proceda In acest spirit ~i nu ca Indeplinind ungest automat ~i agreabil.

Dupii ce ti-ai spiilat mainile ~i fata, ia apl1rece In cau~ul palmelor ~istrope~te-te pe fatii. Nu Inchide ochii decat cand palmele ajung la obraji.Repeta gestul de cinci ori. Este un rit, un act de concentrare care face bine.

In Japonia, In ofuro, baile traditionale, oamenii Intai se spaIa In Intregirnc,stand pe pardosealii ~i folosind ligheane ~irobinete dispuse anume, ~iabiaapoi, curati, se cufundl1In bazinul colectiv; de bunl1seaml1cii apreciezi maimult 0 astfel de baie, bucurandu-te de puterea ei de revitalizare ~ide magia

Toate traditiile preconizeazl1 postul ca pe 0 formii de curl1tire ~i demeditatie. In preajma noastra, postul de vinerea, Inca tinut ici-colo de catrecre~tini, ~i~abatul evreiesc ne vorbesc despre 0 zi pe saptlimana cand fiintatrebuie sa adopte 0 anumitii atitudine de abstinenta fata de alimente: respectpentru hranl1~imai ales s11natatea corpului ~ia spiritului, obligate sii 0 rupl1cu obi~nuintele zilnice.

Postul prelungit era odinioarii frecvent practicat de adeptii Caii spirituale~i ne amintim de cele patruzeci de zile petrecute de Hristos In pustie. Nuse pune problema sl1recomand1lmaici asemenea performante, ci sl1indicl1mo tehnicii interesantii. Postul cel mai lung tinut de mine a fost de patruzeci~i opt de ore; 0 experientii de neuitat, care m-a Inviitat multe despre mine

L --!


I

apei pe trup. Fiicand asta tar11instalatii potrivite, ai putea provoca inundatii,

dar este posibil s11capeti con~tiinta faptului c11baia este contactul cu un

element, cu apa, care aIc11tuie~te peste 70% din corpul nostru ~i tar11carenici 0 form11de viat11n-ar exista sub Intati~mle cunoscute.

Baia este ~i locul ideal pentru a-ti destinde corpul ~i a efectua exercitii

de respiratie mai suplu, mai liber. Trebuie s11-timaS'ezi ~i labele picioarelor,

deget cu deget, terminand cu 0 ciupitur11In varful fiec11reiunghii. Procedeaz11

la fel ~i cu degetele de la man11, pe care trebuie s11le fr11manti Intre dou11

degete ale celeilalte maini, unul cate unul, de la r11d11cin11pan11la varf. Cele

mai multe dintre meridianele de acupunctur11 se termin11la extremit11ti; iat11

deci un masaj excelent pentru s11n11tate.Nu te gr11bis11termini. Maseaz11-ti

~i ceafa, pan11la umeri, apoi parcurge, fr11mantandu-le, bratele ~i antebratele.

Cand faci du~, las11apa s11-ti curg11 din bel~ug pe corp ~i s11-timaseze

cu jetul ei organele sexuale, ~alele, coloana, stomacul, plexul solar. Binelnte-

les c11e~ti departe de ceea ce vedem in acele fotografii minunate cu sadhus

indieni tacand ablutiuni ~i rug11ciuni In ape curg11toare, dar trebuie s11ne

adapt11m ~i s11folosim ce avem la indeman11.

S11iube~ti apa.

o meditatie asupra acestui univers fascinant poate sluji artei de a tr11i~ite poate face s11descoperi 0 intuitie etem11,pentru c11,de-a lungul intregiiistorii a omenirii, infinitele nuante ale culorilor au fost folosite Intotdeaunapentru pl11cereasimturilor dar ~ipentru a atrage atentia, pentru a da na~tereU

~. mite st11ride spirit, unei anumite atitudini mentale ~icorporale. Dec din toate timpurile purpura sernnific11puterea, albul puritatea ~inevinov11tiai negrul doliul ~igravitatea? Fiindc11exist11un intreg simbolism al culorilor.Fire~te, In paginile de fata suntem nevoiti s11ne limit11mla cateva indicatiiprecise. Intr-adev11r,de~i spunem c11in curcubeu domina ~apte culori, injurul nostru putem numara totu~i mai mult de ~apte nuante diferite. Existatot atatea culori cate radiatii vizibile sunt, tot atatea culori cate agregatemoleculare ce formeaza realitatea vizibila ~ipe care se reflecta lumina. Nuyom vorbi, evident, decat de arhetipurile fundamentale: alb, negru, portocaliu,galben, albastru, brun, violet, verde. ~i sa nu uitam insp,iratele versuri alelui Baudelaire:'

"Ca ni~te lungi ecouri ce-n zm se-ntrepatrund,Parfumuri ~i culori ~i sunete-~i raspund."

1. Albul, ca lumina Inceputurilor, existand Inainte ca Dumnezeul dinGeneza sa creeze cerul ~i pamantul. Culoare a unitatii, a puritatii, a fostIntotdeauna folosita ca atare In riturile de initiere din lumea Intreaga. ContineIn ea ~i prime~te toate celelalte culori. Se preteaz11la amestecuri. e 0 baz11indispensabila. Pictorull~i construie~te tabloul pe 0 panza alba ~i110iputemproceda la fel cu decorul sau Imbr11c11minteanoastra. "Este unitatea, fiinddlnumai ea reflecta toate razele luminoase din care emana culorile primitive~iinfmita varietate de nuante ce coloreazanatura. Lumina vie, ale carei vibratiisunt tacute In a~a fel, Incat Ie depa~esc pe toate celelalte cu care ai putut fiiradiat pan11lnprezent" (Le Jeune). Albul e ca 0 oglind11ce reflecta Universul,vibratia lui ne trimite inapoi la noi in~ine.Ne reda oare 0 imagine a inocenteipierdute, ne purifica de miasmele vietii? Fapt e c11albul reflect11un idealde limpezime ~i de transparenta.

Vibratia-culoare

l

Va place s11traiti Intr-o lume cenu~ie? Nu, fire~te c11nu. Nimanui nu-iplace. Acest lucru devine flagrant In ora~e, cand toate fetele se Inchid Inzilele cu vreme urata, cand culorile se dilueaza intr-o tristete morocanoasa.Intrucat culorile se dovedesc esentiale pentru echilibrul n~stru. In confor-mitate cu acelea, vesele sau intunecate, ale mediului Inconjurator, starea

noastra de spirit se modifica parca printr-o osmoza subtila. Fiecare ton I~itrimite vibratia ~i poarta propria lui forta de impact, incarc11turalui deinfluenta. Fiece culoare poseda un magnetism anume, care treze~te In modincon~tient anumite reactii nervoase ~i psihice. Exista cu adevarat 0 magiea culorilor, de care trebuie sa ~tii sa te bucuri ca sa te simti bine, sa deviifericit, sa fii sedus sau pur ~i simplu sa capeti 0 stare de confort ~i de caretrebuie sa te ~itemi fiindca, in conformitate cu personalitatea noastra, culorilepot fi benefice sau nefaste, agreabile sau dezagreabile. Ele au importantain fiecare dintre amanuntele vietii noastre zilnice; Imbracaminte, bijuterii,mobila, tesaturi ~i orice alte obiecte vibreaza in culori diverse care, toate,decIan~eaza in noi cate ceva.

2. Negrul. lata antiteza albului, cealalta culoare a dualitatii naturale. Alb~i negru, bine ~i rau, zi ~i noapte, yin ~i yang, viata ~i moarte. Evident dlacestei culori i-a fost atribuita toata intunecimea de care e capabiHlomenirea.desPartita dupa termenii magiei In forte negre ~i albe, malefice ~i benefice.Reprezint11un simbol v11dital antagonismului profund manifestat In oricaredintrefirilenoastre.La fel ca In povestireaDoctorulJekyll# MisterHyde,ceea ce e sco~la vederecoexista cu ceea ce este ascuns.Dar chinezii au

L,_


~tiut sii glorifice aceastii culoare, inventand lacul care Ie ~ade atat de bineanumitor mobile ~icombinandu-I cu ro~ul intunecat ~icu aurul striilucitor.Purtat in ve~minte, negrul confed 0 anume formii de demnitate ~isubtiazii,ascute triisiiturile.Ca ~i albul, suscitii concentrarea; unul evocii ascensiuneavietii, a spiritului, cel!ilalt descompunerea-genmnatie pe care se intemeiaziiviata ~i con~tiinta. Dar atentie: negrul poate fi ~i un semn de concentratie,de revoltii profundii. Astiizi a devenit ~i 0 culoare impodobind fantasmeleerotice masculine: promite ea cufundarea in noaptea abisalii a sexului ~i afiintei? Ori exprimii daar dorinta nemiirturisitii?

al intuitiei, al bucuriei senine, al fortei echilibrate, portocaliul illdeamnii laoptimism. Palaiseul mentioneazii di e un stimulent emotiv care accelereaziibiitiiileinimii ~idii0 senza~e de confort, de veselie. Culoare psihologic activii,portocaliul, folosit cu bunii-credintii, bucura sufletul.

5. Galbenul, ca aurul, ca lumina soarelui. Considerat deseori drept

culoarea cea mai veselii, galbenul evocii 0 anume formii de bogatie.ori deabundentii. Cand e stri'ilucitor, e activoCand e palid, odihne~te, relaxeazii.Culoare subtilii, la granitele ro~ului, albului ~i verdelui, galbenul are efectulde a lumina, de a trezi. Conform doctorului Leprince, "dintre toate culorile,este aceea care spore~te cel mai mult tonusul neuromuscular general. Separe di stimuleazii sistemullimfatic ~iil excitii pe cel nervos". in orice cazascute intelectul ~i incita la lucriiri ale spiritului.

Goethe, in al siiu Tratat asupra culorilor spune cii "in puritatea lui ceamai mare poartii mereu in sine natura luminosului ~i posedii un caracter de

voie bunii seninii~idulce indemn". Alcatuit in intregime din luminl1,galbenulmiire~te spatiile, glorificandu-Ie totodata. Radiazii veselie u~oara ~icaracterizeaza 0 personalitate deschisii, voioasa, spiritualii; respingerea luiindica, dimpotriva, nevoia fie de izolare, fie de schimbare.

6. Brunul, ca p!imantul sau ca lemnul. Este 0 culoare reconfortantii ininteriorul casei ~i in ve~minte. Simbolizeazii nu ta~nirea vietii, ca verdele,ci maturarea ei. Multiplele lui tonuri ar!imii fac dill el culoarea toamnei.

Brunul ac~oneazii totdeauna ca 0 culoare stabilizatoare, treze~te con~tiintaradacinilor fiintei ~ifortele vii ce trebuie regiisite.Este fundam~ntul alchimieisubtile ce lucreazii in creatie. Nu a fost omul, conform tuturor genezelor,modelat dintr-un simplu pumn de lut? Culoare receptivl1~isenzorialii, dife-ritele nuante de castaniu corespund corpului, caminului, intimitii~i acestuia,securitapi ideale a celulei familiale. Cine respinge aceasta culoare consi-

ded confortul fizic ~i al simturilor ca pe 0 sll1biciune.Cine 0 iube~te preamult are nevoie de coconul c!iminului pentru a se dezvolta ~itotodatii nevoie

de confort arat moral cat ~i fizic. Brunul poartii in el toate fI1gl1duintelefecunde ale piimantului ~i ale lemnului. Materia prima...

7. Albastrul-deschis, precum cerul, marea, spatiul... Culoare calm1i,odihnitoare ~iprofund1ifiindcii nu blochew privirea ci 0 las1is1ise piard1iin el. Folositii in ve~minte, trimite 0 vibratie de echilibru, de armonie, 0anume bucurie de a tr1ii.in mediul din interior, miire~tespapul ~iin acel~i

Negru, alb? Un text Zen spune:

"in intunecime nu vezi decat partea intunecatiiin lumin1inu vezi decat partea luminoasa."

Cele dou1iexistii, sunt de n~desp!irtit.

3. RO$ul,ca sangele, ca patima. Excit1i,stimuleazii mentalul ~ispore~teincordarea musculara ~idebitul respirapei. Cald ~iiritant, nu Ii se recomandiibolnavilor. Se spune ca exaltii sentimentele erotice ~ientuziasmul. ,,Excitantpentru sangvini, ro~ule stimulent pentru limfatici sau convalescenti ~icre~teactivitatea psihicii in neurasteniile depresive" (Palaiseul). Spore~te activi-tatea sexual1ia biirbatului. Este culoarea c!ildurii ~i a mi~ciirii. Dinamic inesenta, trebuie sa fim atenti la puterea lui, pe care e bine sii~timsa 0 doz!im.

Expresia "a vedea ro~uinaintea ochilor" nu este oare un semn al orbirii, .

al pierderii controlului? Dar trebuie sa ~tim ~i sii trezim energia vitalii ~idorinta, vointa de cucerire, de activitate ~i nevoia de experiente senzuale.Profesorul MUschera remarcat cii respingerea ro~ului insote~te adesea obo-seala psihic1i~inervoas1i,lipsa de vitalitate, grijile, impotenta sau pierdereadorintei sexuale. A contrario, un gust prea manifest pentru aceasta culoar'estii mI1rturie unui temperament sangvin ~i excesiv, ducand la diderea innimfomanie ori satirism, stiiricare, se ~tie,nu pot giisi satisfacpa ~idomolireac1iutate zadarnic.

4. Portocaliul; ca ~i fructul care i-a dat numele, aceast1iculoare estearhiplinl1de substan~. Intima, primitoare, ea evoca lumina, focul, c!ildura.Goethe spune cl1,,reprezintii culoarea ardorii extreme ~i totodatii reflexulmill bland al soarelui la asfmpt. Motiv pentru care se dovede~te agreabil1iin decor sau sub formii de ve~minte..." intr-adeviir, portocaliul mai multstimulew decat excitii (cu toate c1iasta depinde de str!ilucirea lui). Simbol

l"'-".

/

MARC DE SMEDT 36

timp il face luminos. Binefliditor pentru nervi, impotriva angoaselor, aexcitapei, opereaz1i 0 destindere salutar1i. Locurile unde ne place s1inerelax1im ar trebui s1icontin1i reflexe albastre. "Lumina albastr1i readuce

somnul in unele cazuri de i~somnie rebel1i"(doctorul Leprince). In medicin1i,

albastrul este recomandat pentru calmarea nevralftiilor, astmului, reumatis-mului, crizelor de nervi ~ihipertensiunii, datorit1ipropriet1itilorsale analge-zice ~i.antispastice. Albastrul, alc1ituitnumai din profunzime ~iprospetime,poart1iin el 0 flig1iduint1ide libertate ~i armonie.

EI simbolizeaz1icalmul m1iriilini~tite ~ifeminine, blandetea purt1irilor,tandretea, dragostea de viat1i.Cu cat tinde spre nuante intunecate, cu atatmarcheaz1i plenitudinea fiintei. Nu este violetul culoarea intuitiei ~i aintelepciunii? Oac1i albastrul este respins, asta inseamn1i anxietate,insatisfactie in raporturile cu ceilalti ~icu lumea ~i0 instabilitate profund1icare ar putea fi compensat1i, de pild1i,printr-un gust pronuntat fat1ide ro~ulactiunii, al agitatiei, sau pentru galben, cafeniu, care indUzesc. Albastrulr1imaneculoarea implinirii, a unirii echilibrate dintre tendintele fire~ti.

8. Verdele, precum natura vie... Combinape dintre galben ~i albastru,aceast1iculoare este cea mai lini~titoaredin cate se pot g1isi."Ochiul ~isufletulse odihnesc in acest amestec, ca in cazul unui element simplu. Nu vrei s1imai pleci de acolo (Goethe). Sistemul nervos g1ise~tein el un calm, 0senin1itateca acelea pe care ni Ie dau vederea incantat1ia multiplei variet1itide tente ale vegetatiei. Verdele creeaz1irepaus, lini~te~tetumultul mental,procurand 0 veritabil1i"improsp1itarecerebral1i".Aduc1itorde echilibru, ajut1icorpul ~i spiritul s1irespire, s1ise deschid1i.Lini~titor, creeaz1i 0 ambiant1ivesel1i.Foarte variat in nuante, poate fi folosit prin tu~e diverse, care sunttot atatea mesaje de viat1i.

Cine evit1iverdele sufer1iprobabil de 0 mare tensiune nervoas1icare il

impiedic1is1ise lase in voia influxurilor vitale: opresiunea psihic1i,angoasele,agitapa mental1i,stresul sunt corolare; atentie atunci la caracter, care risclis1ifie acru, caustic, artificial. lar cine iube~te prea mult verdele d1idovad1ide un caracter implinit; are nevoie de consideratie ~iintelege s1i-~iduc1iviatadup1ipropria-i dorint1i, in ciuda tuturor obstacolelor.

Trebuie s1i~tims1iechilibr1imculorile mtre ele, s1iIe 11is1ims1ivorbeasc1iin noi ~i despre noi; sunt tot atatea semne, tot atatea mesaje, tot atateastimul1iri.A~a incat s1ine juc1imcu paleta lor infinit1i~is1imedit1imasupraputerii ei imense: viata este alc1ituit1idin amestecurile ~iinterdependenteleculorilor.


Sa Iii atent

Ultimul roman allui Aldous Huxley, Insula', testamentul s1iu.scris dup1ice casa ~irninunata lui bibliotec1iarseser1i,se petrece pe 0 insul1iunde eroultr1iie~te0 initiere complet1icu privire la realitatea ultim1i.In copaci, un soide papagali repet1i intr-una: "Atentie, atentie'" Este cheia ins1i~ia acesteifictiuni: stlfli atent, in orice clip1i.Cele cateva mijloace ar1itatemai sus, ca~i cele ce vor urma, au ca numitor comun respectiva notiune.

S1inu evadezi din realitate in reverii zadarnice; ea e destul de bogat1ica s1ine ofere toate lucrurile de care avem nevoie in aceast1iviat1i.0 fraz1iscoas1idintr-un text tibetan spune: "Spiritul este marele asasin al realului."Oa, spiritul corupt, care se complace in himere, pretuie~te mai mult teoria~idiscursul decat actiunea ~iconcentrarea ~inu se prive~te niciodat1ipe sineinsu~i. Ooctorul Lawrence Le Shan scrie pe bun1idreptate2 d1 "modelulomenesc fundamental care a condus la dezvoltarea tehnicilor de meditatieeste acela~i care a condus la psihoterapia umanist1i". Suntem mai aproapeaici de Rousseau decat de Hobbes. Comportamentele negative (ur1i ~iagresivitate fat1ide sine ~i de cel1ilalt,degradare a mediului inconjur1itorsau a templului care e corpul nostru, anxietate ~i depresiune etc.) nu sunts6Cotite drept rezultate ale unor pomiri fire~ti, interioare. Omul trebuie s1ifie considerat in esent1ica un animal social conectat cu p1imantul~iCosmosul~i care a pierdut contactul cu starea sa natural1i, conditia sa cu adev1iratnormal1i. E indoielnic cIi vreun profesor serios de meditatie poate intra indezacord cu Carl Rogers cand acesta din urm1iscrie: "Una dintre notiunilecu adev1iratrevoluponare ce se desprind din experienta noastr1ieste recunoa~-terea faptului c1inucleul conditiei omului - nivelurile cele mai adanci alepersonalit1itii lui, r1id1icinilenaturii lui animale - e in chip fundamentalsocializat, dinamic, rational ~i realist."

A~adar s1ic1iut1lms1ine g1lsimcalea proprie, s1iincerc1imexperiente, s1ine descoperim fatete multiple, s1iimplinim 0 revolutie interioar1i, s1itr1limfascinanta aventur1i reprezentat1ide descoperirea noastr1iin~ine. Dar s1inune 11is1imprin~i de fantasme. tn zilele noastre, piata meditatiei este invadat1i.Jack Garris 0 define~te foarte bine: ,,[...] un loc de targ metafizic, exotic ~iconfuz, unde preoti, guru, avataruri ~i mae~tri i~i laud1imeditatia-marfli ~icaut1i s1i0 descalifice pe aceea a concurentilor. Singura tehnic1i valabil1i,

I Julliard.

2 Op. cil.

l'~..'

MARC DESMEDT 39 TEHNICI DE MEDIT ATIE38

spun unii, cons~ In a-ti fixa atentia asupra unui simplu obiect: lumanare,

imagine, cruce, mandaltJ sau aI treilea ochi. Altii vor ziimbi condescendentla 0 atare naivitate. Secretul, pe care iI detin de la Maestru, iti vor spune ei

confidential, cons~ In a te concentra asupra reproducerii mentale a Maestru-lui mult iubit. Dezacordul dintre ei se referii la persoana acestuia; e vorba

de Iisus, de Buddha, de Krishna sau de Shiva"pe cale de a face amor cuShakti a lui?

Aceste piireri divergente emanii de pe tarabele religioase precum

parfumurile contrastante din fumul diverselor ~ai. Repetati cu glas tare

~i In mod continuu un sunet sacru, mantrtJ sau rugiiciune, panii ce vibrapa,striibiitiind diferitele niveluri de con~tiintii, ajunge la nivelul divini~pi oriaI fericirii. Meditati pe tiirmul oceanului. Meditap langii 0 cascadii. Meditap

in ~cere. Numiirap-vii mii~niile din ~irag. Numiirati-vii respiratiile. Nu vii

numiirati nicioda~ respiratiile"l.De bunii seamii, ciiile sunt multiple; ~i exis~ instructori ~i mae~tri

calificap care se devoteazii celorlalp, intr-o formii de apostolat. Atunci cum

sii alegi?tn KalamaSutra, Buddha spune:"Nu vii intemeiap,credinta pe fOTtatradipilor, chiar dacii ele sunt cinstite

de numeroasegeneratii~iin multelocuri;nu credetiun lucru fiindciimultioameni vorbesc despre el; nu vii Incredep In puterea legendelor striivechi.Nu credep nimic din ce depinde numai de autoritatea mae~trilor~ia preoplorvo~tri. Dupii ce ap cercetat, credep doar ceea ce ap experimentat voi In~ivii~i ce vi se pare ~zonabil, ceea ce este bun pentru voi ~i pentru alpi:'.

inainte de a incepe 0 ciiliitorieprintre practicile diferitelor sisteme spiri-tuale, sii citiim 0 frumoasii poveste hasidicii, vorbind prin ea Ins~i:

"Un mare rabin viziteazii un or~el din Rusia. Era un eveniment de ceamai mare importanfi{pentru evreii din o~, astfel incdt fiecare se gandiindelung ~i intens la intrebiirile pe care avea sii i Ie punii inteleptului. Candacesta sosi in s~it, toa~ lumea se adunase in cea mai mare salii disponibilii~i fiecare i~i pregiitea intrebarea. Rabinul intrii In salii ~i simp in aer 0putemicii incordare. 0 vreme nu spuse nimic, apoi incepu sii murmureinceti~orun iron hasidic. Imediat IntreagasalAmurmumimpreunAcu eI.Atunciellncepu siicante,~iin curandtop cdntauimpreuniicu el. Pe urmiiincepu siidanseze, ~iin curand toa~ adunarea se prinse in dans. Dupii catvatimp, toa~ lumea nu CAceaaltceva decat sii danseze, addnc ~i pc deplin

concentratii asupra dansului. Astfel fiecare deveni pe de-a-ntregul ellnsu~i~i se vindecii de sra~ierile interioare care iI Impiedicau sii acceadii laIntelegere. Dupii ce dansarii destul de mult, rabinul incetini treptat mi~careapanA ce se opri laolaltii cu ceilalti, privi la adunare ~i zise: «Cred cii amriispuns la toate Intrebiirile voastre.»"

M~ditatia este 0 reintegrare a fiintei In eaInsii~i.

I A Berginner's Guide to Meditation, Los Angeles Mystic Circle.

~' ,-

\..


TRADITIA EVREIA,SCA in suferintl1. Religiozitatea lor, dadi existl1,nu e dedit suferintl1 ~idepindede 0 angoasl1,de un "nu se ~tieniciodatL"; ideea morpi ii sperie ~i nu intelegnimic din viatl1, aceastl1 forfotl1 de energii - indreptate spre ce oare?

Acela care se prive~te pe sine incearcl1 sl1 inteleagl1 functionareacon~tiintei sale ~i a reactiilor fiintei sale; acela care i~i ia putinl1 distantl1fatl1de el insu~i urcl1pe prima treaptl1a scmi cunoa~terii. EI se ocupl1deal sl1uYesod,de al sl1uEgo, nu ca sl1-lint11reascl1in chip incon~tient, ci casl1-idezviUuiesll1biciunile,Huziile,poftele egoiste care nu duc la mare lucru;inceardi sii giiseascii motivele incon~tiente ale faptelor lui ~i sii-~i reglezecomportamentul in sensul respectului fatii de viatii ~i de aproapele. Ca sl1-lajute pe ciiutiitor pe calea descoperirii de sine ~i a legilor ce conduc mersulCosmosului, iudaismul a inventat de-a lungul istoriei mai multe sisteme,fiecare trebuind sii fie indicat, recomandat, explicat de un maestro spiritual,un maggid, ce se va apleca asupra insii~i vietii invl1tiicelului,va g1isiin eagr1iuntele spirituale de pus la incoltit ~i tendintele perverse de modificat.Se ridicl1problema nu sl1taie ceva, ci s1itransmute, sl1dirijeze toate energiilefiintei in sensul unei treziri a intelepciunii.

Arborele Sefirotic, Pomul Vietii, este un exemplu de ierarhii ce exist1i~i se intrep1itrund in natura omului ~i totodat1iin chiar mi~carea Creatiei.Or, de~i b11rbatul,de~i femeia au ie~it din aceast1iCreatie, egoismullor iiface s1i.~iuite flir1iincetare izvorul, r1id1icina,~i s1icad1iin gre~eala ce sevede peste tot in lume. Alungati din miticul Paradis terestru, nu fac nimicca s1i-lcreeze din nou ~i rl1tl1cesc,orbi, jucmi ale fortelor rl1ului, sclavi aipoftelor lor, dep1i~itide evenimente, tr1iindu-~iviata ca ni~te fantome, cani~te umbre, ca acele fiinte inll1ntuite din Mitul cavernei allui Platon.

Totu~i con~tiinta se atl1iin fiecare ~i fiecare, pe undeva, are con~tiintameschinmei lui, a micimii lui, a falselor bucurii ca ~ia acelor rare momente

ciind frumusetea Universului i se dezviiluie, ciind infinita bog1itiea ceea cene poartii ~i a ceea ce suntem reu~e~tevreme de 0 c1ip1is1iapar1iin pragulviziunii noastre ~i sii realizeze armonia intre energia creatoare atlat1inecontenit la lucru ~i creatura ei, intre unul ~i tot.

Arborele Sefirotic este un mijloc dat fiintei pentru a-~i intelege functio-

nareaierarhiilorinterneflirl1a Iedesp11rtideansamblulsistemului.CeizeceSefuoti sunt urm1itorii:

1- tn van, Kether, Cununa, este locullimpedei con~tiinte, unde infinitulse deschide ~ise d1iruiecon~tiintei, unde divinul, Ein-Soj, ..r1id1icinatuturorr1id1icinilor",comunic1i.

Arborele Sefirotic

A propune un exemplu de meditatie evreiasc1ise dovede~te imposibil,fiinddi aceast1ireligie este prea legat1ide inse~i literele ~i textele ei sacre~i de indeplinirea zilnicl1a riturilor. Ar trebui s1istudiem ebraica pentru aprofita de bog1itiaunei lecturi din Biblie, din Tora, din Zohar ~i a intra insubtilul simbolism vehiculat de litere ~i cuvinte, in multiplicitatea sensu-rilor care se amestec1i~ise completeaz1i,ca in orice limb1isacr1itraditional1i.Vom oferi deci in continuare doar 0 rapid1iretlectie asupra unuia dintreconceptele majore ale misticii ezoterice evreie~ti,adic1ia Cabalei (qabbalah,..primire", din KBL, ..a primi").

Cel mai celebru dintre cabali~ti, Rabi Simeon bar Yokhai (Simeon fiullui Yokhai), care a tr1iitin secolul al II-lea aJerei noastre, amintea c1i..vietuimpe scoaf!a reaJit1i~i~iabia dacii ~timsiiajungem la inima ei... fiindcii secretulse atlii in inima aparentului... iar cunoscutul nu este dedit aspectul aparental necunoscutului". Intreg sistemul CabaJeitinde s1iscoat1ila luminiidiferiteleniveluri ale realit1itii,fiecare dintre acestea fiind in sine 0 lume, uneori ininterdependent1icu celelalte. Fiinta omeneasc1iins1i~ieste 0 entitate alcl1tuit1idin elemente diferite, printre care un sutlet animal ~i un sutlet divin, ~ibeneficiind de privilegiul, important in creatie, de a se bucura de 0 con~tiint1ipe care poate s1i0 dezvolte la infinit. Dar cea mai mare parte dintre fiinteleomene~ti se multumesc cu viata mecanic1ia corpului ~ia nevoilor lui, caut1ifericirea ~ipl1icereaconditionate de iluzii noi, care in realitate Ie fac s1icad1i

l "_.>,.'

MARC DE SMEDT 42Ein.S,,[

Il- Apoi gl1simHokhma, Yntelepciunea,principiu masculin, arhetipic,a ceea ce este mai profund in noi, oehiul interior, calea tl1cerii, fulgerulgeniului, imaginea intuitiei ~i a acpunii juste, revelatia trl1it1i.

III - Bina, Inteligenta, principiu feminin, care se traduce prin posibilit1iplegandirii, comunicare, primirea informatiilor exterioare ~itransformarea lor.Aici inspiratia lui Hokhma se pune in mi~care, concretizeazl1 interiorizareain actiune.

IV - Hesed, Favoarea, clementa, generozitatea guvemeazl1 principiulcreativit1itii,aI harului, aI artei de a ~tisli faci ~isli construie~ti, sli asamblezi~i sli armonizezi.

V - Geburah, Rigoarea, echilibrul, libertatea activli a lui Hesed; esteprincipiul dreptlitii, al severit1ipi, al st1ipaniriide sine, al disciplinei, auto-criticii, responsabilitlitii. Prost st1ipaniti, ace~ti ultimi doi SefIroti se potpreschimba in neglijentii, dezinteres ~i in sectarism, inchidere in sine,fanatism. Fiecare element aI Pomului Vietii trebuie sli funcponeze in armoniecu ansamblul, pentru ca modul de comportament al omului sli fIe exact, insimbiozli cu ins~i rni~carea creapei. .

VI - Tipheret, Frumusetea, simbolizeaz1inatura esenpalli a omului, corpulsliu ideal, axa con~tiintei lui ce reprezint1i puntea dintre spirit ~i materie.Este realitatea profundli a individului, luciditatea lui, puterea lui de uirnire~i de a se minuna; punct central aI Arborelui SefIrotic, Tipheret reprezintlicheia cunoa~terii ~i a flintei: cand intalnim un prieten pe care nu I-am maiviizut de zece ani, el s-a schimbat, noi ne-am schimbat, dar c111durarevederii,contactul subtil ce are loe tin de nivelul Tipheret, a fI dincolo de corp. Acel~ilucru se intfunplli in cazul oriciirei relatii profunde ~i de dragoste.

Dar cabali~tii a~aznntre cei trei SefIropsuperiori ~i ceilalp trei careurmeazli, in centrul rombului astfel format, un SefIrot invizibil, Doot, care

ar fI principiul trezirii la unitatea nedisoeiabilli dintre cele zece componentedin ~ide dincolo de individualitate: experientii a nonexperientei, viziune atotalit1itii, una in insli~i realitatea clipei.

VII - Cu Netzah, Victoria, triumful, trecein de la lumea sentimentuluila aceea a naturii -. acest Sef1rotdomne~teasuPra acpunii tendintelor noastrefIre~ti, a instinctului de atracpe ~i de repulsie; dorinta, forta vitalii...

VIII - ... care se sprijinli pe Hod, Splendoarea, receptivitatea, domeniulsimtUri10r~iaI perceptillor. Echilibrul intre cei doi Sefuop creeazii temperantain sine.

ConitiinJa cosmid

Tnl InterpretarJ prlntre allele asemenea pe care Ieputem ~prolecta asupra aeatel atrudurl arheUpaie

FUnIa omeneasca

Arborele SenroUc

Mocl'OCOllmosul

Mlcrocosmosul

L.~_~

MARC DE SMEDT 44

IX - Yesod,Fundamentul,reprezintiiEgo-ulcare se cunoa~teca atare,fiinta ce are con~tiintiide sine ins~i. ~i pivotullui Hod ~iNetzah ingMuiecomportamentul coerent in viata socialii ~i de zi cu zi: cei trei tennenimarcheazii fiinta-noastr1i-in-Iume.Deci Yesod mai simbolizeazii ~imemoria~iexperienta pe care se construie~te Viata noastr1i.Ca ~iputerea vitalizantii~i creatoare.a sexului, fl1riide care viata omeneascii nu se poate perpetua:energie putemicii ~i care intemeiazii, intr-adeviir.

X - Malkut, Regatul, sau omul in corpul siiu ~i pe picioarele lui; omulterestru, alciituit din apii,din elemente minerale, din aer ~idin focul radiinddin energiile lui nervoase, cerebrale ~icelulare. Este domeniullutului devenitAdam, al materiei transmutate in viatii. Totalitatea evolupei nu numai ciieste prezentii in corpul omenesc, ci ~i lucreazii.

Un dicton cabalist spune: oln Kether se giise~te Malkut, in Malkut segiise~te Kether", cifrele 1 ~i 10 sunt inseparabile, ca unitate a multiplicitiipi.

Tablourile Arborelui Sefuotic prezentate aici aratii cum se realizeaziiinteracpunile intie top centrii ~i cum se regiisesc ace~tia in spapu-timp, insocietate, in fiinta omeneascii.

Este important de asemenea sii repnem cii in interiorul fieciirei triadeun principiu joacii rolul de mediator creativ intre cele douii fiinte; in plus,nici un principiu nu este total disociabil, cu exceppa cazurilor cand se creeaz1iun dezeehilibru ce se va traduce in om prin boalii, tulburm psihice ~i"disconfort". Pe un plan metafizic mai precis, sii spunem cii "in acest felintre Intelepciune ~i Inteligentii, principiu masculin ~i principiu feminin alprimei «ramuri de palmier» a Sefiroplor, vedem inserandu-se «un fiusemiinand in acel~i timp cu tat1il~i cu mama» (2ohar, Ill, 290) ~icare nueste altceva decat Cunoa~terea: «Cand Intelepciunea ~i Inteligenta vor siiproducii ceva, orice, sub aceastii fonnii 0 fac: prin fiul lor care capiitiitriisiiturile tatiilui siiu ~i ale mamei sale ~i care se nume~te ~tiintii. EI estemartorul uneia ~ial celeilalte, este marele eel dintdi ndseut» (2ohar, Ill, 291).Sii remarciim totu~i cii, in cazul primei triade, aceea a lumii inteligibile,Cunoa~terea nu constituie un Sefirot distinct. Altfel se petree lucrurile cucea de-a doua triadii, aceea a Sentimentului: Favoarea ~i Justipa cheamiiun mediator ce va constitui 0 ramum distinctii, aceea a armoniei universale.

«.Justipa ~iFavoarea sunt legate intre ele ~inici una nu poate functiona fl1r1icealaltii [...]. Amandouii sunt puse in mi~carede Frumusete, care imbmp~eaz1iin acela~i timp Favoarea ~iJustipa [...]. Cand toate culorile, toate fetele suntunite, apare Frumusetea~irealizareatuturorlucrurilor»(2ohar, Ill, 143).o meditape universalii a Frumusepi, iatii ceva surprinziitor, dar sii nu uit1iminfluentele neoplatoniciene exercitate asupra genezei gandirii cabalistice.

-45 TEHNICI DEMEDITATIE

10 sfa~it, in ceea ce prive~te cea de a treia ~i ultima triadii, in Fundamenti~i g1isesc Victoria ~i Gloria propriul mediator: ceea ce inseamnii cii toatiivigoarea, toatiifOI1ade expansiune conpoute in Frumusete nu se vor multumisii se riispandeasciidoar in difuziunea unei glorii imateriale, ci se vor «deversa

in matricea lumii»; ~iin aceasta rezidii incheierea oric1ireiacpuni sefirotice"l.

Unirea dintre toate principiile se transcende evident in Ein-Soj, luminainsuportabilii ~i misterioasii ce se ascunde in "norul intunecat" _ "Pentru ainainta miicar putin in sanul acestei intuneeimi, sii ascultiim ciudatele vorbeculese de Rabi Eleazar de pe buzele tat1iluisiiu,Rabi Simeon. Acesta mergea,intr-o zi, pe malul mmi, cufundat in meditape. Deodatii, 0 viziune; este Elie,Profetul. Acesta vorbe~te, de~valuie taina: «Cand Tainicul Tainicilor dorisii se manifeste, dadu n~tere unui simplu punct, care fu transmutat in Gandire~i, in aceastii Gandire, EI executii nenumiirate schite ~irealizii nenumiirategravuri. Apoi tacu sii ta~neasciiSfanta Scanteie, dintr-o schitii foarte tainicii~i foarte sacm, ~i ea fu 0 operii de minuniipe, ie~itiidin tot ce e mai bun inGandire. ~i fu numitii MI, ~iconstitui originea operei, existand ~ineexistand,adanc ingropatii, incognoscibilii [...]. Ea fu desemnatii pur ~i simplu prin«cine?» (MI). Dori totu~i sii se manifeste ~i sii fie numitii [...]. Se imbriiciideei intr-un pretios ve~mant al Splendorii (2ohar) ~i creii Eleh, care fuNumele ei. Literele celor douii cuvinte, MI ~i Eleh, se amestecarii atuncica sii alciituiascii numele complet Elohim (2ohar, 1,1-2).

. Altfelspus,ceeace noinumim"fiinW'constituieintr-unanumefelexpresia"existentialii"a ceea ce scapiiabsoluttuturorcategoriilornoastrede gandire~ide existentii,ca ~ituturoreforturilornoastrede rationamentlogic sau de etichetaredetenninatii.Trebuiesiiurciimdincolode "nume",dincolode gandire,dincolode existentii~ichiardincolode "fiintii"pentrua incerca nu sii impresuriim,nici sii punem mana pe el, nici miicar siiintrezmm, ci numai sii ciiut1im ca pe pipmte - ~i ~tiind c1iobiectul c1iutmi

e de negiisit - liic~ul Tainei Tainelor, acel Ein-Soj, infinit fiindcii nu poate

fi "s~it" de nimic ~ipe care suntem sHipsii-lnumim "neant" doar neputintanoastrii de a numi ceea ce transcende fiinta insii~i. Fiindcii pentru Ein-Soj"nu poate fi vorba de nici un nume, de nici 0 cunoa~tere, de nici 0 fonnii

perceptibilii" (2ohar, II, 42)2.

IIA Cabbale ella Tradilionjudal'que. de R. de Tryon Montalemben ~i K. Hruby, Retz.

20p.cit.

-, .,~-'t"' ~-~~~~

I

I

L,.-

MARC DE SMEDT 46

Aceasta Stanta Sdinteie care ar fi temeJia oricarei creatii, acest punctfocal de unde curge totuJ ~i unde totul se resoarbe este locul mistic prinexcelenta: "Punctul primordial este 0 lumina interioara de 0 transparenta, deo finete~ide 0 puritatece dep~ orice se poate imagina [...].Pomind din acestpunct exista extensie dupa extensie, fiecare aJcatuind ve~mantulceleilalte....."Universul este inveli~ul, ve~mantullui Dumn~zeu" (lahar, 1,19).

. Tot astfel, omul este facut din straturi succesive pe care trebuie sa Ie

inlature pentru a-~i descoperi adevarul adanc ~i unic.

In incheierea capitolului de fata, iata doua pove~ti hasidicel care suntin ele insele doua meditatii:

Unde ai ajuns?

Pe vremea cand,la instigatiile du~manilor mi~ciiriihasidice, Rabi ~neurZalman din Leosna era incarceratin fort!ireataSfintii Petru # Pavel dinPetersburg, ~eful militiei veni intr-o zi sa-l viziteze in celula.

Adanc impresionat de marea demnitatece izvora din Rabi, ofiterulIi adresatpt felul de intrebiiri pe care ~iIe pusese el insu~i pe parcursul citirii Bibliei.

In cele din urma i1intrebii:

- Cum trebuie sa interpretiim afirmatia din Scriptura conform careia

Dumnezeu, care ~tie toate lucrurile, I-ar fi intrebat totu~i pe Adam (Gen.,m, 10): «Unde e~ti?»

- Crezi, ii raspunse Rabi, ca Scriptura are 0 valoare ve~nica ~ica toatecuvintele ei i1 pot privi pe fiecare om in parte?

- Cred, raspunse ofiterul.- Ei bine, replica Rabi, in fiecare epoca Dumnezeu i1cheama pe fiecare

om ca sa-i spuna: «Unde te afli tu in lumea mea? AtAteazile, atAtiaani ti-aufost masurati ~i au trecut peste tine. Unde ai ajuns in rastimpullor, ce-aifacut cu ei?» A~a ca Dumnezeu iti spune ~i tie: «Ai trait patruzeci ~i ~asede ani; unde ai ajuns in vremea asta?»"

RugtJciunea

Intr-o seara de Kipur, dupa rugaciune, baal .fem-ul ~edea la masa cuucenicii lui. Deodata el striga:

- Spune-i lui Alexei - numele vizitiului sau - sa inhame caii!

I Extrase din Caball, op. cit.

47 TEHNICI DE MEDlTATIE

Ilia cu sine pe discipolul preferat, Rabi Nahman din Kosow, urca in

trasura ~i porunce~te sa fie dus intr-un sat indepartat. Ajuns la destinatie,

merge la han ~i, cAnd hangiul vine sa-i intrebe pe oaspetii nea~teptati cu

ce-i poate servi, be.ft-ul i1intreaba indata:

- Cum ti-ai facut rugaciunea din stanta zi de Kipur?~i iata-I pe hangiu cuprins de 0 spaima respectuoasa. Ii trebuie un timp

pana sa poata raspunde, bAiguind:

- Sfinte rabi, ~tii bine ca in aceasta zi redutabila m-am indircat cu un

pacat greu, nenorocitul de mine! Dar crede-ma, rabi, n-am facut altceva decAt

sa cad in ispita ~i cu siguranta ca Satana e raspunzator de necazul meu.Atunci be.ft-ul ii zice:

- Poveste~te-mi cum s-a intAmplat.

- leri, incepe hangiul, mi-am luat nevasta ~icopiii ~iam pornit la drum,

ca sa sarbiitorim ziua cea sfAnta in ora~ ~i sa ne rugiim acol0, cu intreaga

comunitate. Deodata mi-am adus aminte ca uitasem sa inchid pivnita.

TemAndu-ma ca un cre~tin caruia ii increc;lintasempaza casei sa nu profitede ocazie ~i sa se puna pe baut, m-am intors, in timp ce familia mea ~i-acontinuat drumul. Abia intrasem in casa cAnda aparut un trimis s!i-mi ceara

cAteva stic1e de care era nevoie, spunea el, pentru 0 mica sarbatoare de la

castel. I-am dat ce-mi ceruse. Intre timp, venisera ~i alti clienti. Cum inca

era lumina afara, m-am gandit ca 0 sa pot ajunge in ora~inainte de cadereaserii. Dar c1ientiiveneau ram incetare. Cand, in sf~it, n-a mai riimas nimeni

in han ~i am vrut sa inchid pivnita, mi-am dat seama, cu spaima, cii noapteacazuse de mult ~ica imi era a~adar cu neputinta sa mai plec. Ce-i de fllcut?

m-am intrebat. M-am retras intr-o camaruta din casa pentru a-mi descarcainima in fata Domnului. Fiindca, imi spuneam, El ~tie totul ~iimi va ierta

pacatul. Dar nu reu~eam sa gasesc nici 0 carte de rugaciuni. Nevasta mea~i copiii Ie luaser!1pe toate. Atunci am inceput sa plAngcu lacrimi fierbinti

in fata Domnului ~i sa-i spun: «StapAn aI Universului, tu vezi bine cAtde

grea mi-e inirna, fiindca nu pot, in ziua aceasta sfanta, sa ma unesc cu toata

comunitatea ~isa ma rog laolalta cu ea. N-am nici macar vreo carte rituala

de care sa ma slujesc. ~i nici nu cunosc rugaciunile pe dinafara. Dar acum

~tiu ce-am sa fac, singurullucru care sta in puterea mea: 0 sa incep sa repet

alfabetul; din toata inima, ca un copil care inca nu poate sa citeasca. lar tu,

0, Doarnne! tu 0 sa ai grija sa a~ezi laola1ta literele ca sa alcatuie~ti cu ele

[

L.

MARC DE SMEDT 48 49

euvintele rugikiunilor meIe». Te intreb, sfinte rabi, ee alteeva a~ fi pututface?

Atunci baal.)'em-ul J~ipuse mana pe umarul hangiului eel foarte amarat~i-i spuse:

- De muM vreme n-a mai ureat la eeruri 0 rugaeiune atat de sfiinta ~ide fierbinte. Sa fii sigur ea Dumnezeu s-a bueumt de rugaciunea ta!"

DE MEDITAT

Sd nu spui: Mii voi dedica studiului Legii atunci dind mli voi bucura de 0stare plkutli ~i de dare de manli. Studierea Legii nu cere nici boglitie ~i niciveselli de argint sau de aur. 0 inimli frantli e de ajuns, ~i ea i~i glise~te leacu\in Lege. Rabi Simeon

Existd doud lumi; 0 lume ascunsli ~i 0 lume revelatll. Dar in realitate acestedouli lumi nu alclituiesc decat 0 singurli lume. Rabi Eleazar

Nu existd nicifir de iarbd pe pdmant care sllnu ascund1linsu~irile ~i puterileenorme prin care se manifestll marea intelepciune ~i puterea cerului.

Rabi Simeon

Ceea ce este vizibil e doar reflexul a ceea ce este invizibil.Rabi Abba

lnrelepciunea este un Arbore al Vietii pentru aceia care devin stlipanii ei.Proverbe, III, 18

o noapte fdrd zi, 0 zi f1Irlinoapte nu meritll numele Unicului.lohar

Limba Domnului este spiritul omului.Proverbe, XX, 27

Spiritul ispititor n-a avut niciodatli mai mare trecere la om ca atunci candacesta se dedli manclirii imbel~ugate ~i pllicerii vinului.

Rabi Isaac

Unde te afti tu se am ~i toate celelalte lumi.Proverb hasidic

Magia neagrd $i magia albd nu sunt forte diferite; e vorba de aplicarea fiedistructivli, fie constructivli a aceleia~i forte.

Jon de Hartog

Fericit bdrbatul care n-a umblat in sfatul necredincio~ilor~i in calea

plidto~ilor nu a stat ~i pe scaunul hulitorilor n-a ~ezut. Cli ~tie Domnul caleadreptilor, iar calea necredincio~ilor va pieri.

Psalmul 1, versetele 1 ~i 6

Totul seaftd inchis in om, el este intregirea~iimplinirea.Zohar, III, 148

I

I

L~,-

DEVENlREA MEDITATIEICRE~TINE

!Audatfii Tu, Doamne al meu, cu toate creaturile Tale,indeosebi me.fsire fratele Soare,

care face ziua# prin carene luminezi;el e frumos $i strdlucitor, cu mare splendoare;

pe Tine, Preainaltule, te face cunoscut.

!Audat fii Tu, Doamne al meu, pentru sora Lund $i stele;

in ceruri Tu le-ai alcdtuit,limpezi, pre(ioase $ifrumoase.!Audat fii Tu, Doalllne alllleu, pentru fratele Vant

$i pentru aerul $i norul $i cerullimpede in tot timpul,

prin care creaturilor Tale Ie dai sprijin.!AI/dat fii Tu, Doalllne al meu, pentru sora Apd,

care efoartefolositoare, # umild, $i pre(ioasd, $i castd.!Audat fii Tu, Doamne alllleu, pentru fratele Foc,

prin care Tu luminezi noaptea,

# el e frumos, $i vesel, $i robust, # puternic.!Audat fii Tu, Doalllne alllleu, pentru materna noastrd sord

Pdmantulcare ne poartd $i ne duce,

# care rode$te fructele felurite cu florile colorate $i iarba.

SFANruL FRANCISC DIN ASSISI

De cativa ani sunt uimit sa constat in ce masura prietenii mei ~icuno~tintele, cre~tini cu totii, prepti ~i mireni, tara a-~i abandona credinta,se orienteaza catre practicarea medita~ei de diverse orizonturi, in esentaorientale: indeosebi Zen ~itoate formele de budism, Yoga... ii atrag; dar ~itehnicile occidentale de psihoterapie de grup, care incearca sa debloehezenodurile corpului. Ynparalel, la multi cre~tini se dezvolta angajarea sociala;sunt cre~tini care incearca sa revina la mesajul originar pentru "a-i iubi peceilalti mai mult decat pe ei in~i~i".Ambele cazuri stau miirturie unei nevoi

de intoarcere la propriul corp, nevoie de intoarcere la semeni. Ceea ce mergein sensul vrerii lui loan Paul al II-lea, care va incerca sa umanizeze Biserica

~i sa-i redea omului demnitatea de om. A~adar, demnitatea unei con~tiinteintr-un corp.

"Nu ceea ce intra in gura spurea pe om; ci ceea ce iese din gura spurcape om." ~i lui Petru care ii cere sa explice parabola, Iisus ii raspunde: "Acum~i voi sunteti nepriceputi? Nu intelege~ ca tot ce intra in gura se duce inpantece ~ise arunca afara? lar cele ce ies din gum pomesc din inima ~iaceleaspurca pe om" (Matei, XV, 11, 18).


Fiindea din centrul tiintei vine tot raul, aceasta boala contagioasa, ~itoatanenorocirea. Fara prefacere interioara nu exista nici 0 salvare pentru tiintaomeneasca, ce va ramane 0 tiara pentru semenii ei ~iun spoliator al naturii.o aIchimie trebuie sa lucreze in el, care sa-i ingaduie sa-~i depa~easea

egoismul inver~unat ~i sa-l faca sa participe la creatia evolutiv1i ~i nu lainvolu~e:

"Nimeni aprinzand taclie nu 0 pune in loc ascuns, nici sub obroc, ci insfe~nic, ca aceia care intra sa vada lumina.

Luminatorul trupului e oehiul tau. Cand oehiul tau este curat, atunci tottrupul tau e luminat; dar dind oehiul tau e rau, atunci ~itrupul tau e intunecat.

la seama deci ca lumina din tine sa nu tie intuneric.

A~adar, daca tot trupul tau e luminat, neavand nici 0 parte intunecata,luminat va ti in intregime, ca ~i cand te lumineaza tacIia cu stralucirea ei.

~i pe cand Iisus vorbea, un fariseu II ruga sa pranzeasca la el; ~i, intrand,a ~ezut la masa.

~i Domnul a zis catre el: Acum voi, fariseilor, curatiti partea din afaraa paharului ~i a blidului, dar launtrul vostru e plin de rapire ~i de vicIenie.

Nebunilor! Oare cel ce a tacut partea din afara n-a tacut ~i parteadinauntru?" (Luca, XI, 33-40).

Astazi exista un spirit, 0 credinta cre~tina ~ila fel un apel al Domnuluicatre rugaciune, eatre reculegere intr-un loe sfant consacrat de speranta miilorde credincio~i veniti acolo sa ingenuncheze, dar nu se poatespune ca existavreo medita~e cre~tina.Acum ca~va ani, grijuliu sa inteleg religia copilarieimele, am intreprins 0 amanuntitii ancheta,livresca ~ide teren,la cei ce suntgaran~i pe pamant ai acestui curent spiritual ca ~ila cei ce cauta de-a lungul

acestui drum un sens al vietii lor. A rezult~t de aici 0 cartel ~i0 constatare:cre~tinismul a pierdut inca 0 data mesajul fundamental al profetului sau ~itotu~i a construit un monument spiritual care Ie vorbe~teoamenilor; dar dacaintri acolo, singurul raspuns pe care l-ai putea gasi va ti in tacere. Fiindeain tine insu~ doarme adevarul, care nu cere decat sa tie trezit.

Oare nu chiar lisus le-a amintit intr-o zi celor ce, repro~andu-i ea e om

~i se pretinde Dumnezeu, voiau sa-llapideze, ca insa~i Biblia, Legea lor,spune despre fiintele omene~ti ca sunt toate dumnezei? AtCinciel, tiu alomului, cum sa nu tie asta?

Ynsadivinitatea, acest "plus" al omului, e bine ascunsa in intunericulnecunoa~terii de sine.

I Etre Jesus, serisA impreunA cu Jean-Michel Varenne, Laffonl.

~~.,-

MARC DE SMEDT52

~i se cuvine sa citez aici cateva extrase dintr-o convorbire pe care amavut-o cu R. P. Besnard, dominican, directorul revistei La Vie spirituelle,om de 0 toleranta ~i de 0 deschidere care flkeau cinste Bisericii lui, unprecursor, din nefericire decedat mai taniu. Parintele Besnard practicazanen-ul, postura de meditatie Zen, ~i gasea in ea ceea ce lipsea ordinuluisau, acea trezire a corpului la tacere, unde se deschid toate portile.

"Zazen-ul este cu adevarat inradacinarea in imobilitate. Pentru mine,un lucru se articuleaza cu altul. Imi place mult fraza pe care Durkheim ne-ospunea la 0 sesiune: «Sensul repausului este mi~carea ~isensul mi~carii esteimobilitatea» .

In sfar~it, iata un fel de dialectica pe care 0 descopar prin aceste practici.o activitate precisa ca rugaciunea, ~i in cele din urma ambitioasa, fiindcae vorba despre altceva decat sa-ti tot rumegi in minte propriile ganduri; estevorba ca intr-adevar sa te agati de credinta, de Dumnezeu, care e totdeaunagreu de agatat, daca pot indrazni sa spun a~a, sau de primit. Pentru a trai

acest act de rugaciune e necesar ca, in alp timpi ai viepi, sa traim pregatirile,momentele de recentrare; imi place mult aceastli expresie. Recentrare cepermite atunci rugaciunea, fiindca va exista cineva, voi fi devenit Eul meuprofund...

Cred ca unul dintre necazurile spiritualitlipi occidentale vine de departe,vine din epoca a ceea ce numim lumea moderna, adica lumea subiectivitlipi;acolo ne-am pierdut intrucatva, in aceasta subiectivitate care a devenit

psihologizantli, introspectiva, abstracta, lipsita de repere. Dupa acea epocamoderna, Biserica s-a aratat destul de ignoranta in materie de incon~tient~ide corp; or, cele doua sunt legate deoarece, cand ne lasam in seama corpu-lui nostru, descoperim numeroase mecanisme incon~tiente aflate in stare

de veghe. Deci spiritualitatea iT!sa~inu mai avea nici un reper, i~i pierduseesenta ~iatunci a devenit doar afectivitate sentimentala, ni~te raponamentecare nu se mai agatau de nimic ~iajungeau simpla sporovaiala. ~i poate caZen-ul ne permite sa regasim aceasta profunzime, aceste ancorari.

Exista la cre~tinii de la fnceputuri un anumit numLZrde practici. Md

gilndesc la ciinturile intonate fncd pilnd nu de mult; este foarte sigur cdele reprezentau ni~teexercitii de respiratie ~i totodatd exercitii ale sunetului,care «trezeau». E posibil ca multe practici similare sd se fi pierdut?

Da, ar fi destul de pasionant sa regandim ceea ce a reprezentat experientamonastica din evul mediu; mi se pare, intr-adevar, ca top calugarii din evulmediu, de altfel poate ca ~icei din antichitate, edificasera incetul cu incetul


o intelepciune a vietii, care comporta poate ~i asemenea elemente. Astfel,faptul de a locui intr-un univers de armonie arhitecturala trebuia sa aibarepercusiunea lui asupra psihologiei aceluia care, zi ~i noapte, traia in celedin urma 0 viata de concentrare intensa ~i de atentie indreptata spreDumnezeu. Tot astfel, in ascezele monastice traditionale, gasim un raportcu acea cautare, mai profunda, prin tacere ~itotodata prin liturghie ~icantec.

~i tocmai in evul mediu timpuriu toti acei calugari care, in secoleleal IX-lea, al X-lea, al XI-lea, au edificat cantul gregorian simteau probabilnevoia de a reechilibra, pornind de la vibratii ce-i inaltau in sl~vi, 0 viatafoarte mult lipitli de pamant. Nu trebuie sa uitam ca erau ni~te calugarideschizatori de drum, calugari primitivi, destul de grosolani, ni~te oamenide fapt foarte pamanteni, foarte mult amestecati cu pamantul, cu picioarelein tarnna;deci,prinintermediulcantecului,gasiseraunechilibru.Noua,caresuntem prea mult porniti in sus, in mental, cred ca intr-adevar Zen-ul neface actualmente bine, fiindca ne readuce la pamant. Dar admit tara indoialaca putem la fel de bine practica zazen-ul iar in alte momente dinta cantulgregorian.

... Am putea efectua 0 meditatie destul de uimitoare asupra a ceea cear trebui ~i ar putea sa fie omul; in fond, omul ar putea fi ceva extraordinar.~i, in acela~i timp, 0 meditatie destul de pesimista asupra capacitatii lui dea fi ~a ceva. Un om cu adevarat matur, echilibrat, ar fi 0 reu~itliformidabila!Dar yom ajunge vreodata acolo, cand trebuie sa impacam atatea lucruri?...Avem atunci impresia ca fiecare porne~te pe un drum sau pe altu] in functiede ceea ce este cel mai urgent.....

Pentru Gabriel Matzneff, "daca Spiritul trebuie sa continue sa insufle,o va face mai intai in micile comunitap, in ceea ce burghezii numesc cudispret «grupuscule»: «Fiindca acolo unde doi sau trei se aduna in numeleMeu, Eu sunt printre ei».

Noi, cei care credem in Dumnezeu din tot adancul setei noastre, ~timca nu de puteri avem nevoie, ci de sfintenie. Trebuie sa devenim oameniai luminii, fiindca doar scaldati in aceasta lumina am putea sa reinventamParadisu)."

Reflecpe completata de Bruno Lagrange care socote~te ca "pe de 0 parte,

intr-adevar, comunitatea primitiva care ne-a transmis ratiunile ei de a trai,

credinta ei in Iisus Hristos, nu incerca sa convinga, sa dovedeasca, ci sa stea

mlirturie prin vitalitatea ei ca ~i prin bucuria ei, ~i aceste fragmente ne-o spun,

iar pe de altli parte Spiritullui Hristos care 0 insufletea i-a inspirat atat respect,

III

I

I

l~..~,

MARC DE SMEDT

incat ea se fere~te, la intalnirea ideologiilor, de orice prozelitism. El existii,el este viu. Comunitatea existii, triiie~te~i ~tim asta. Riimiinem liberi.

In aceastii perspectivii trebuie sii citim Evanghelia.

Hotiirat lucru, cheia Bibliei nu se aflii pe Lunii; ea este in viatii, ~iinsii~iviata aceasta nu-~i va cruta nici un efort de cunoa~tere ~i nici un gest decomunicare. De-acum soarta omului nu mai este in miiinile unor guru, lafel cum n-a fost niciodatii apanajul unui unic ~i respectat trecut. Ea nuinseamnii decat situapi concrete, Biblia stii miirturie; valoarea universalii aoriciirui lucru rezidii numai in semnificapa lui actuaIii.Cea mai mare dovadii

de imaginape este sii triiie~ti clipa prezentii. Nepreviizutul survine intot-deauna, fie ~i doai sub formii de ApocaIips.

«Iatii, stau la u~ii~i bat; de va auzi cineva glasul meu ~i va deschideu~a, voi intra la el ~i voi cina cu el.» Ceea ce poate cii reveleazii Biblia este

toemai ceea ce nu ne-am ~tepta. Nu existii sperantii dacii ~tiice te a~teaptii.Nu existii adeviiratii lecturii a Bibliei dadt ~tim dinainte ce yom giisi in ea.~tiinta nu intiilne~te Credinta decat in aceastii incertitudine, a ce va veni,spune ~tiinta, a eelui eare vine, spune Credinta."

Meditatia cre~tiniieste in primul riind impiirtii~ire, friitie, dragoste. Esteinsu~i mesajullui Hristos. lar lectura Bibliei este in sine ins~i reculegere~i rugiiciune. Cuviint al adeviirului.

"Ascultap: latii, ie~it-a semiiniitorul sii semene.

~i pe ciind semiina el, 0 siimiintii a ciizut liingii cale ~i piisiirile ceruluiau venit ~i au miincat-o.

~i aIta a ciizutpe loe pietros, unde nu avea piimiintmult, ~iindatiia riisiirit,pentru cii nu avea piimiint mult.

~i ciind s-a ridicat soarele, s-a ve~tejit ~i, neaviind riidiicinii, s-a uscat.

AM siimiintiia ciizut in spini, a crescut, dar spinii au iniibu~it-o ~i rodn-adat.

~i altele au ciizut pe piimiintul eel bun ~i, iniiltiindu-se ~i cresciind, audat roade ~i au adus: una treizeci, alta ~aizeci, aIta 0 sutii.

~i zicea: Cine are urechi de auzit sii audii.

lar ciind a fost singur, cei ce erau pe liingl{ El, impreunii cu ceidoisprezece, il intrebau despre pilde.

~i le-a riispuns: Voul{ vI{ e dat sii cuno~teti taina impiiriitiei luiDumnezeu, dar pentru cei de afarii totul se preface in pilde,

Ca, uitandu-se, sii priveascii ~i sii nu vadii, ~i, auzind, sii nu inteleagii,ca nu cumva sii se intoarcii ~i sii fie iertati.

~i le-a zis: Nu pricepeti pilda aceasta? Dar cum yeti intelege toate pildele?Semiiniitorul seamiinii cuviintul.

54 55 TEHNICI DE MEDIT ATIE

Semintele de liingiicaIe sunt aceia in care se seamiiniicuviintul, ~i,ciindil aud, indatii vine Satana ~i ia cuvantul eel semiinat in inimile lor.

Cele .semiinate pe loc pietros sunt aceia care, ciind aud cuviintul, ilprimesc indatii cu bucurie.

Dar n-au riidiiciniiin ei, ci pn piinii la un timp; apoi, ciind se intampliistriimtoare sau prigoanii pentru cuvant, indatii se smintesc.

~i cele semiinate intre spini sunt cei ce ascultii cuvantul.Dar grijile veacului ~i in~eliiciunea bogiipei ~i poftele dupl{ celelalte,

piitrunziind in ei, iniibu~1{cuviintul ~i il fac neroditor.lar cele semiinate pe piimiintul eel bun sunt cei ce aud cuvantul ~i-l

primesc ~i aduc roade: unul treizeci, aItul ~aizeci ~i aItul 0 suta" (Marcu,IV, 2-30).

Mesaje din vremuri

latii catevaexemplede meditatiia~acum au fost conceputede:

Sfiintul Bernard

"Cuviintul a venit in mine (sunt un smintit cii spun acestea), a venit demai multe ori. Cu toate ciimii vizitase adesea, n-am simpt c1ipaanume ciinda venit. Dar am simpt, imi aduc aminte asta, cii era aici. Cateodatii i-amputut presimti venirea, dar niciodatii nu i-am putut simti intrarea ~i niciie~irea... Totu~i am cunoscut cii era adeviirat ceea ce citisem, adicii faptulcl{in el triiim, ne mi~ciim~i suntem. Fericit acela in care ellocuie~te, caretriiie~tepentru el ~ie copt pentru el. Dar, intruciit ne~tiute sunt caile lui, miiintrebati cum de i-am putut cunoa~te prezenta. Fiindcii e plin de viatl{~i deenergie, indatii ce este prezent imi treze~te sufletul adorrnit; imi mi~cii, imiinduio~azii, imi riine~teinima cea tare ca piatra ~ifoarte bolnavl{;se pome~tesii smulgl{~i sii distrugii, sl{construiascii ~i sii riisiideascii,sa ude ceea ce esecetos, sl{lumineze ceea ce e intunecat, sa deschida ceea ce e inchis, siiinciilzeasdt ceea ce e rece, sa indrepte ceea ce e intortoeheat, sii netezeasciiceea ce e necioplit, astfel incat sufletul meu il binecuviinteaza pe Domnul~i toate puterile mele ii laudii numele eel sfiint. A~adar, intrand in mine,Mirele eel dumnezeiesc nu-~i face simtitii venirea prin semne exterioare,prin zgomotul glasului siiu ori eel al pa~ilor siii; nu prin mi~ciirile lui ~iniciprin simtUrilemele Ii recunosc prezenta, ci, ~a cum v-am spus, prin mi~eareainimii mele: simtind groazii fatiide piicat~ide dragostea trupeascii,ii recunosc

MARC DE SMEDT

puterea ~imilostenia; descoprindu-mi ~iurandu-mi gre~elile ascunse, admiradancimea intelepciunii lui; schimbandu-mi in bine viata, ii probez bun11tatea~iblandetea; ~iinnoirea Hiuntric11,fruct al celei dintai, m11face s11-iintrez11resc

incomparabila frumusete. Astfel sufletul ce contempl11Cuvantul ii simteprezenta ~i totodat11actiunea sanctificatoare.1"

...

Bossuet

"Trebuie s11ne obi~nuim s11ne hr11nimsufletul cu 0 simpl11~i plin11dedragoste privire c11treDumnezeu ~i c11treDomnul Nostru Iisus Hristos; ~i,pentru asta, trebuie s11-1desp11rtiminceti~or de rationament, de discurs ~ide multimea de simpatii, pentru a-I p11straplin de simplitate, respect ~iatentie~ia ne apropia astfel din ce in ce mai mult de Dumnezeu, primullui principiu~i ultimullui scop... Meditatia e foarte bun11la vremea ei ~i foarte util11lainceputul vietii spirituale; dar nu trebuie s11ne oprim la ea, fiindc11sufletul,prin fideIitatea lui fat11de umilint11~ireculegere, prime~teca pe una obi~nuit11o cuvantare mai pur11~imai intim11,pe care 0 putem numi simplitate ~icareconst11doar intr-o vedere, privire sau atentie dr11g11stoas11in sine, spre vreunobiect divin, fie Dumnezeu insu~i, fie unele dintre tainele Lui ori alteadev11ruricre~tine. Deci sufletul, p11r11sindrationamentul, se sluje~te de 0dulce contemplatie ce-l tine pa~nic, atent ~i susceptibil; el face putin ~iprime~te mult; lucrarea lui e molcom11~i totu~i mai rodnic11;~i, intrucat seapropie tot mai mult de izvorul intregii lumini, al intregii indurMi ~ial intregiivirtuti, lucrarea i se intinde ~i mai mult."

Sfantulloan al Crucii

Sfaturi $i maxime

"I. Domnulle-a dezv111uitintotdeauna muritorilor comorile intelepciunii~i ale duhului s11u.Dar ast11zi Ii Ie dezv111uie ~i mai mult, fiinde11 r11utatea

oamenilor se arat11mai mult ~i ea.

2. ° Doarnne, Dumnezeul meu, cine te-ar putea c11uta eu 0 dragoste

curat11 ~i simpl11 f11r11s11Te g11seasc11intru totul pe gustul ~i pe placullui?

fntr-adev11r, Tu Te amti eel dintai ~i ie~i in intampinarea acelora ce Te doresc.

3. Cu toate c11drumul e neted ~i Iin pentru oamenii de bun11voint11,cel

ce merge va inainta putin ~i eu greutate dac11nu are picioare bune, curaj ~io statornicie b11rb11teasd.

I Livre de sa vie, cap. XIV, Chemin de la Perfection, cap. XXVIII.

56 TEHNICI DE MEDIT ATIE57

4. Mai bine s11porti 0 greutate mare in tov11r11~iacui va puternic decat

o greutate mic11in tov11r11~iaunuia slab.Cand te afli sub povara necazurilor e~ti unit cu Dumnezeu, care e forta

ta ~i st11al11turi de eei in nevoie; cand nu ai greut11ti, e~ti cu tine insuti iar

tu nu e~ti decat sl11biciune, fiinde11 virtutea ~i puterea sufletului cresc ~i seint11resc in ineerc11rile r11bd11rii.

5. Cel ce vrea s11r11man11singur, f11r11sprijinul unui st11pan ~i al unei

c11111uze,este asemeni unui copac singuratic, abandonat fm'11st11panpe campie;

cele cateva roade pe care Ie rode~te, c11111toriii Ie culeg inainte de a da in parg.

6. Copacul bine s11dit ~i bine p11zit de un st11pan vrednic dl1 roade la

vremea a~teptat11.

7. Sufletulvirtuosce r11manesingur~ifm'11st11paneste ca t11ciuneleaprinsdar izolat; se va stinge in loe s11se aprind11~i mai tare.

8. Cel care, singur fiind, a c11zut,r11manesingur pe p11mant.Foarte putinapeleaz11la sufletullui, fiindc11nu se increde decat in el insu~i.

9. De vreme ce nu ti-e team11c11ai s11cazi fiind singur, cum de tem11gule~tic11te-ai ridicat f11r11ajutor? Socote~ted doi oameni uniti sunt maiputernici decat unul singur.

10. Cel ce cade sub 0 povar11se ridic11anevoie cu povara lui.II. Cel ce cade fiind orb nu poate, a~a cum e, s11se ridice singur; sau,

dac11izbute~te s11se ridice, nu va porni pe drumul pe care trebuie.12. Dumnezeu pretuie~te, mai mult decat toate lucr11rilepe care Ie poti

face, pan11~i cea mai mic11stare de cur11teniea con~tiintei tale.13. Dumnezeu a~teapt11de la tine cel mai mic semn de ascultare ~i de

supuneremaimultdecattoateserviciilepecarei Iepotiaduce. .

14. Dumnezeu pretui*e mai mult in tine pornirea spre s11r11cie~isuferint11de dragul Lui decat toate consol11rile~i viziunile spirituale sau meditatiilepe care Ie poti avea.

15.Leap11d11-tede dorinte ~i vei g11sieeea ee dore~te inima ta. ~tii oaredac11dorintele tale sunt conforme cu Dumnezeu?

16.0, prea du1cedragoste de Dumnezeu, ce putin e~ticunoscutl1!Acelacare iti va g11sifiloanele va g11sipacea.

17.Dac11s-ar euveni s11fii de doul1ori indurerat c11ti-ai ascultat propriavrere, nu-i mai da ascultare chiar dac11asta te umple de am11rl1ciune.

18. E mai muM necuviint11~inecur11teniein inima ta eand se indreaptl1spre Dumnezeu dac11duce in ea fie ~icea maimic11sl11biciunepentm lucrurilelume~ti decat.dac11e cople~it11de cele mai rele~i mai sup11r11toareispite sauintunecimi ce se pot inchipui ~itotu~i nu vrea s11se lase prad11lor. Mai mult,in cazul din urmll se poate apropia eu incredere de Dumnezeuca s11

l ~.-~.--'

MARC DE SMEDT

indeplineasdi vrerea maiestiitii Lui cand spune; «Veniti la Mine voi ceiosteniti ~iimpoviirati, ciici vii voi aduce alinare».

19. Sufletul care, in ciuda siiriiciei ~i a incerciirilor, se supune la ceeace dicteazii ratiunea ii este mai pliicut lui Dumnezeu dedit acela care. fliriisii 0 urmeze, face totul cu bucurie.

20.0 lucrare, oricat de micii, dacii a fosf siivar~itiiin tainii ~icu dorintasii riirnanii necunoscutii. e mai pliicutii lui Dumnezeu decat 0 mie altele pecare Ie siiv~im cu dorinta de a fi cunoscute de ciitre oameni; fiindcii acelace 0 siiv~e~te pentru Dumnezeu cu 0 dragoste foarte curatii se preocupiinu numai sii nu fie viizut de oameni. ci sii nu fie viizut nici de Dumnezeu

insu~i; ~i chiar dacii Dumnezeu nu ar trebui sii 0 cunoascii vreodatii. el nuar oOOsisii se puniiin slujba Domnului cu a~i bucurie ~iacee~i cumteniea dragostei.

21. Lucrarea fiicutiinumai ~iintru totul pentru Dumnezeu fiiu~te intr-unsuflet curat 0 impiiriipe unde Domnul e stiipan absolut.

22. Pasiirea ce a poposit pe clei este condarnnatii la 0 muncii indoitii:ea trebuie sii se desprindii ~isii se curete. Tot astfel. sufletul care i~i urmeaziinatura dezordonatii este condarnnat la 0 pedeapsii indoitii: el trebuie sii sedesprindii ~i apoi sii se curete de necurntenii.

23. Cel ce nu se lasii tarat de dorintele sale desfranate i~i va lua lesnezborul ciitre cele spirituale. asemeni unei piisiiri care nu ~i-a pierdut nicimiicar 0 panii.

24. Musca lipitii de miere nu-~imai poate lua zOOrul;la fel. sufletullegatde desfiitiirile spirituale i~i pierde libertatea ~i contemplatia.

25. Nu ciiuta prezenta lucrurilor fiicute de om dacii vrei ca sufletul tiiusii piistreze triisiiturile fetei lui Dumnezeu in limpezimea ~i cumtenia lor,dar gol~te-p spiritul ~iscapii-lde orice obiect creat; vei merge atunci luminatde razele lui Dumnezeu. fiindcii Dumnezeu nu este asemiiniitor creapiloromene~ti."

lVorulnecunoa~te~

Prin fire. simturile sunt ordonate in ~a fel indit cu ele oamenii sii poatiicuno~te toate ]ucrurile corporale exterioare; dar in nici un fel ei nu potajunge, cu ele.]a cuno~terea lucrurilor spirituale: prin lucrarea ]or. vreaus! zic. Ins! prin oprirea ~ineputinta lor 0 putem face. in felu] undtor: atuncicAnd citim sau auzim vorbindu-se despre anumite ]ucruri. ~i mai apoiinte]egem ci simturile noasb'e exterioare nu Pot sii ne informeze. nici si ne

l~~_.

58 59 TEHNICI DE MEDITApE

instruiascii in vreun fel care este calitatea acestor lucruri, atunci putem cuadeviirat sii fim siguri d1 aceste lucruri sunt spirituale ~i nu corporale.

In acela~i fel se inUimplii cu simturile noastre spirituale, atunci dindlucriim la cunoa~terea lui Dumnezeu insu~i. Fiindci de-ar avea omul maimult decat oricand intelegerea ~icuno~terea lucruriJorspirituale create. totu~inu poate niciodatii, prin lucrarea acestei inteligente, si izbuteasci a cuno~teun lucru spiritual noncreat. care nu este altcineva decat Dumnezeu. Dar prinneputinta ~i poticnirea acestei inteligente poate s-o facii: fiindci lucrul infata ciruia ea se vide~te neputincioasii nu e altceva decat Dumnezeu insu~i.lati de ce Sfantul Dionisie a spus: "Cea mai perfecti cunoa~tere a luiDumnezeu este aceea in care El e cunoscut prin necunoa~tere."

Meister Eckhart I

"Sfinpi nu contempli in Dumnezeu decat 0 imagine. in care ei cunosctoate lucrurile; da. Dumnezeu insu~i prive~tein acest fel intr-insul ~icuno~tein el toate lucrurile; nu are nevoie si se intoarci, a~a ca noi, de la unulla

altul. Si presupunem ci am avea fiecare. !n aceasti viati. cate 0 oglindiin.fata fieciruia. in care am vedea toate lucruri]e intr-o clipitii ~i Ie-amcuno~te intr-o imagine; atunci nici acpunea. nici cunoa~terea nu ar maireprezenta un obstacol."

Deschiderea tacerii

Toate aceste sfaturi ne vorbesc despre 0 stare inferioarii fiicutii dindisponibilitate ~idin tiicere. Rugiciuni. predici. orare stricte.lipsi de somn.posturi, lucriiri diverse ritmau viata miiniistirilor ~i ingiduiau 0 apropierede incognoscibil. Dar astiizi numai adeviratele posturi de meditatie ii potajuta doritorului si inainteze pe calea trezirii. continuand si rnmani in lume.De unde ~i interesul crescand fati de tehnicile venite din Orient. Esteimportant ~ica fiecare si-~i descopere ..daml"; fiindci ..darurile sunt felurite.dar acel~i Duh unuia i se di prin Duhul Slant cuvant de intelepciuneiar altuia cuvantul con~tiintei..., unuia i se di credinti iar altuia darurilevindeciirilor unuia deosebirea duhurilor iar altuia tot felul de limbi... ~itoate acestea Ie lucrew unul ~i acel~i Duh. impirtind fieciruia deosebi.dupi cum voie~te" (Pavel. Episto/a I ctJtre CorintemJ. Prin descoperirea

I Traitb, GaJlimard.

MARC DE SMEDT

adevarului siiu propriu ~i a posibilitiitilor sale reale tree drumurile sacrului.o mi~care precum aceea a charismaticilor regiise~te elanul ce-i anima peprimii cre~tini ~i credinta simplii a inceputurilor, care putea mi~ca muntii.Rene Laurentin, care a realizat 0 anchetii detaliatii asupra acestui fenomentulburiitor, ce aduce multe vindeem ~i convertiri, scrie:

"Corpul se angajeazii spontan in rugiicinne. M§inile se deschid, se ridicii.Grupurile charismatice regiisesc gestul predicatorului, acela al primilorcre~tini, imortalizat pe zidurile catacombelor, acela pe care liturghia ilprescrie ~i azi preotului in timpul slujbei, ~i care devine atat de dizgratiosatunci cand nu e sustinut printr-o atitudine interioam. Charismaticii regiisesc(ca de altfel multi altii in zilele noastre) diversele forme de prosternare,practicate ~iele panii nu de mult in liturghie: prostrarea (lungit pe piimant),suprimatii de curand in liturghia din Vinerea Mare; ingenuncherea cuinclinare adancii, in care corpul se concentreazii pentru a ie~ii~i la luminii,precum griiuntele semiinat in piimant. Aceste diverse forme nu sunt niciodatiicomandate din afarii, nici reglate ca un balet. Ele purced diniiuntru, dupii

imprejurm ~idispozitia fi~i1ruia. Contribuie la integrarea corpului in rugii-ciune, ceea ce nu este lipsit de importantii pentru omul occidental disociat."

Vom vedea, fiirii incetare, pe parcursul ciirtii de fatii, cum reapare acestfapt; oricare i-ar fi forma, meditatia luptii impotriva disocierii fiintei,impotriva fragmentiirii ei psihice ~ideei impotriva tuturor stmlor psihotice,acele dezechilibre ce se giisesc, intr-un fel sau altul, in fiecare dintre noi.

Dar vreau sii spun aici cateva cuvinte despre ceea ce.voi numi meditatiilestrambe, care sunt un pericol pentru fiintii ~ide care Biserica cre~tinii facemare caz; printre ele se numiiriitoate mortificmle trupului, toate autopedep-sirile ~i toate imaginmle lumii de dincolo. Poate cii exercitiile spiritualeridicate in sliivi de Ignatiu deLoyola, intemeietorul Ordinului Iezuitilor, aufost utile la vremea lor pentru educatia ci1lugmlor ~ia religio~ilor. Personal,dupii ce le-arncitit, nu pot vedea in ele deeat-un periculos"delirparanoic.Iatii, cu titlu de exemplu, douii reguli privind arta de a manca:

,,(214) A cincea regula.- tn timp cemanciim, sii socotim cii-I vedempe Domnul Nostru Hristos mancand cu Apostolii siii, felullui de a bea, deaprivi, felul lui de a vorbi; ~i sii incerciim sii-I' imitiim. A~a cii parteasuperioarii a spiritului va fi ocupatii sii-l exarnineze pe Domnul Nostru, iarpartea inferioam sii sustiniicorpul; fiindciiastfel realiziim un acord ~i0 ominemai bunii in felulcum ne purtiini ~i ne conducem.

(215) A ~asea regulc2.- Altii datii, in timp ce manciim, putem sii negandim ~i la alte lucruri: fie la viata sfintilor, fie la 0 contemplatie pioasii,

I

\ ~_.-~H~

60 TEHNICI DE MEDITATIE61

fie la vreo treabii spiritualii pe care trebuie sii 0 realiziim, deoarece fiindatenti la asemenea subiecte simtim mai putiniipliicerein alimentarea corpului."

Atentia cuvenitii realitiitii lunecii aici in imaginar; 0 astfel de atitudinenupoate da na~teredecat unor tendinte schizoide pronuntate ~idesp11rtifiintade viata pe care 0 inlocuie~te cu un vis. Or, religia trebuie si1-~iinfigamdiicinile in existentii ~i nu sii fugii de ea.

A~a cum arninte~te Roland Barthes I: "Putem spune cii Ignapu i~i dii totatata ostenealii sii umple cu imagini spiritul pe cat i~i dau misticii (cre~tinisau budi~ti) ca sii-l goleasd!; dacii vrem sii ne referim la anumite ipotezeactuale care-l definesc pe bolnavul psihosomatic ca pe un subiect neputin-cios sii produd fantasme iar tratamentul ca pe un efort metodic de a-I facesii regiiseascii 0 «capacitate de manipulare a fantasmelor», Ignatiu este cuadev11ratun terapeut, care incearcii sii injecteze prin orice mijloace imaginiin spiritul opac, uscat ~igol al exercitantului, sii introducii in el acea culturiia fantasmei, preferabilii, in ciuda riscurilor, unui nimic fundamental (nimicde spus, de gandit, de imaginat, de simtit, de crezut) care-llipse~te de cuvantpe subiect, inainte ca retorul sau iezuitul sii intervinii cu tehnica lui ~i sii-idea 0 limbii. tntr-un cuvant, trebuie sii acceptiim a-I «nevroza» pe cel retrasin miiniistire."

Meditatie creatoare de nevrozii obsesionalii - trist concept! Teilhard

de Chardin spunea cii "Evolutia e un urcu~ ciitre Con~tiint11"2.Fantasmamurdiire~te con~tiinta, face noroioasii apa ce trebuia sii fie limpede.

Mesajul-riidiiciniiallui Hristos a fost un mesaj de dragoste, de intrajuto-rare ~i respect fatii de ceilalti. Acest lucru in sine reprezintii 0 tehnid demeditatie de fiece clipii. "Sub fortele dragostei se cautii intre ele fragmen-tele Lumii pentru ca lumea sii existe. tn asta nu e nici 0 metafor11~i multmai mult decat poezie. Oricare ar fi forta sau curbura, universala gravitatiea corpurilor, de care suntem atata afectati, nu este decat inversul sau umbraa ceea ce pune realmente in mi~careNatura. Pentru a percepe aceastii energiecosmicii «fundarnentalii» trebuie, dad Lucrurile au un iniiuntru, sl1coboramin zona internii sau radialii a atractiilor spirituale." Dragostea,sub toatenuanteleei, nu e nimicaltceva~inimicmai multdecat urma, mai mult sau mai putin direct1l,I11satiiin inima elementului dec1ltreConvergenta psihid, spre sine insu~i, a Universului.

~i iatii, dad! nu ma-n~el, raza de lumin1lcare ne poate ajuta s1lvedemmai limpede in jurul nostru.

I In prefala sa la Exercice.f spiriluels. 10/18.

2 Le Phernomenehumain,Seuil.

MARC DE SMEDT

...Omenirea; spiritul Pamantului; sinteza indivizilor ~i a popoarelor;Concilierea paradoxaIa a Elementului ~ia Intregului, a Unitapi ~ia Mulpmii;pentru ca aceste lucruri, ~a-zis utopice, ~itotu~ibiologic necesare, sa capeteintrupare in lume nu e oare de ajuns sa ne imaginam di puterea noastra dea iubi se dezvolt1ipana la a imbrati~a toti oamenii Pamantului?"l

Aceste cuvinte ale lui Teilhard care, dintre toti cre~tinii, a lasat mesajulc~l mai lucid, in cea mai mare masura cosmic ~i mistic, sunt, in vremeanoastri'l, cand fata lumii se schimba ~i tremura, mai mult decat oricand actuale.

,I

I

L. .. . ..'~

I Idem.

62 63

DE MEDIT AT

Nu judecati ~i nu yeti fi judecati; nu osanditi ~i nu yeti fi osanditi; iertati~i yeti fl iertati.

Dati ~i vi se va da. Turna-vor in sanul vostru 0 m1isur1ibun1i, indesat1i,

cl1itinat1i~i cu van, c1icicu ce m1isur1iyeti m1isura,cu aceea~i vi se va m1isura.

Luca, VI, 37, 38

De aceea Ie vorbesc In pi/de, c1i,v1izand,nu v1id~i, auzind, nu aud, nicinu inteleg.

Matei, XIII, I3

$i cine dintre voi, Ingrijindu-se, poate s1iadauge staturii sale un cot?...Nu duceti grij1i, spunand: Ce yom manca, ori ce yom bea, oricu ce ne

vQm imbr1ica?

...Nu vJ!.ingrijiti de ziua de maine, c1iciziua de maine se va ingriji de alesale.Ajungezileimutateaei.

Matei,VI, 27.31,34

Ce este nilscut din trup, trup este; ~i ce este n1iscutdin duh, duh este.

loan, III, 6

Nu este pom bun care sdfacd roade rele ~i, iar1i~i,nici pom rJ!.ucare s1ifad roade bune.

Luca, VI, 43

In orice casd veti intra, intiii ziceti: Pace casei acesteia.

lar de va fl acolo un flu aI p1icii,pacea voastrJ!.se va odihni peste el, iar denu, se va intoarce la voi.

Luca, X, 5, 6

Dacd Eu. Domnul $i Invdtdtorul, v-am spJ!.latvouJ!.plcioarele, ~ivoi suntetidatori ca sJ!.spJ!.latipicioarele unii aItora.

CJ!.v-am dat vouJ!.pildJ!.,ca, precum v-am flicut eu vou1i, sJ!.faceti ~i voi.

loan, XIII, 14, 15

Duh este Dumnezeu ~i cei ce i se inchin1i trebuie s1ii se inchine in duh ~iin adevJ!.r.

loan, IV, 24

Privirea cu care eu iI contemplu este in~i privirea cu care m1icontemplJ!. el.

Meister Eckhart

~

.!~.'.~,,~~

.1~

METODE ALE cAn IN ISLAM

Islamul se intemeiaz!i pe cinci pila~tri:- profesiunea de credint!i;- rug!iciunea zilnic!i, f!{cut!icu regularitate;-impozitul ritual, care este datoria moral!i a milosteniei;- postuJ anual de Ramadan;- sfantul pelerinaj la Mecca.

Profesiunea de credint!i este adeziunea l!iuntric!i la Islam. Rug!iciuneapuncteaz!i ziua, din zori ~ipan!iin noapte, de patru ori: la rev!irsatul zorilor,la amiaz!i, in mijlocul dup!i-amiezei ~i cu putin inainte de asfintit. Aceast!irug!iciune, insotit!i de 0 prostemare, este unul dintre cele mai frumoase riturisacre ce se pot imagina, fiindc!i st!i m!irturie unei practici ~i unei credinte"ie~itedin comun. Am v!izutmusulmani rugandu-se in 0 mie ~iunu de locuri,in z!ipad!i,in ploaie, sub soarele dogoritor, in stepele Turciei, pe str!izilemedinelor (ora~e vechi) din Maroc ~i Tunisia, in peisajele grandioase aleAfganistanului, in pietele din Iran ~iin atatea moschee. Totdeauna rnmaneamimpresionat de frumusetea gestului ~ide adev!iratulabandon al Eului implicatde el. ~i glasul muezinului chemand din inaltul minaretului, ~i ablutiunilerituale pe pragul moscheelor, ~iinc!iltiirile l!isate afar!i, micile covora~e derug!iciunedesf!{~urate,~idemnitatea aceJeimi~c!iriprin care se prive~tecerulapoi se inclin!i fruntea pan!i la p!imant... Starea interioar!i a rug!iciunii, a~acum a fost exprimat!i de Profet, este ..S!ifii in fata lui Dumnezeu ca ~icandL-ai vedea".

~~~ '....

.65 TEHNICI DE MEDITATIE

In picioare, cu fata intoars!i spre Mecca, recitarea comport!i formule delaud!i~iprimasura a Coranului:

..in numele lui Dumnezeu, cel Indur!itor ~i Milostiv. Laude Lui" DumnezeuSt!ipanullumilor.Cel Indur!itor~i Milostiv. SuveranuJZilei

Judec!itii din urm!i. Pe Tine te adoram. Pe Tine, de la care cer~im ajutorul.. C!iUluze~te-nepe calea cea dreapt!i, calea acelora pe care Tu i-ai ocrotit cu

binefacerile Tale, nu a acelora care au meritat mania Ta, nici a dltacitilor."Credinciosul e liber s!icompleteze rug!iciunea cu trei versete sau mai multe,la aIegerea lui, versete care ii adreseaz!i lui Dumnezeu laud!i dup!i laud!i.Apoi se incIina, cu spatele orizontal, cu mainile pe genunchi, ~ispune: ..Maree Dumnezeu" ~i de trei ori: ..Slav!iDomnului meu cel Nemllrginit ~i laudeiLui!"; ~i, ridicandu-se, spune: ..Dumnezeu il aude pe acela care il laud!i!0, DumnezeuJe st!ipanul nostru, slav!iTie". In sfar~it, in semn de adoratiedes!iva~it!i, credinciosul ingenuncheaz!i, atinge piimantul cu fruntea ~i cupaImele ~i repet!i: ..Mare e Dumnezeu" ~ide trei ori: ..Slav!i lui Dumnezeu,i laudei Lui!" Ridicii fruntea ~i se ghemuie un timp, dup!i care seprostemeazii din nou, apoi incepe 0 nouii.raka. La finalul ultimei raka, seridic!i ,i recit!i: ..Laudele sunt pentru Allah; faptele bune pentru Allah;rugiiciunile minunate pentru Allah. Pacea fie cu tine, 0 Profetule, ca ~iindurarea ~ibinecuvant!irilelui Allah. Pacea fie cu noi ~icu vrednicii slujitoriai lui Allah. M!irturisesc c!i nu e altii divinitate decat Allah, Unicul, flIriinirneni aItul. ~i m!irturisescc1iMahomed este slujitorul ~itrimisullui Allah."Pentru a incheia definitiv rugiiciunea rituala, el adauga catre credincio~iiprezenti sau ciitre Yngeri:..Pacea fie cu voi." Pio~ii musulmani sau dervi~iii,i continua rug!iciunea cu rostirea repetata a numelui lui Dumnezeu,

ajutdndu-se de un soi de miitiiniiI.Lectura Coranului ~i meditatia asupra lui, privatiunea anuala care este

postul Ramadanului (0 lunl1de zile in care, din zori ~i pan111aasfintitulsoarelui,nu trebuie sl1inghiti nimicsolidsau lichid, nici sl1intretii rclatiisexuale sau sa fumezi),lungul periplu sacru la Mecca, efectuat cel putin 0dat1iin viata credinciosului, sunt tot atatea reguli acceptate din interior ~icare ritmeazii 0 viata unde notiunea de divin e fireasca. In capitolul de fatl1,noi dispiirandin fata mesajului inteleptilor, este interesant sl1reflect11masupraaspectului mai profund al Islamului: fata lui ezoterica, a~a cum dervi~ii,sufipi, kurzii... ~tiu s-o triiiasc1i.Ne yom limita sa mentioniim 0 tehnicii demeditatie foarte r!ispiinditiiin aceste medii: aceea a armoniei spirituale. Sii

I Vezi Islam. Ie combat mystique, de Jean During, Laffonl.

MARC DE SMEDT

treci de etapele tiinfei ca s1idevii un om Perfect: ,,Dac1ie~tin1iscutdin Adam,r1imaica el ~i contempl1iin tine insufi tOfiatomii Universului", reco'mandamarele mistic Rumi:

Popasurile intelepciunii

dupa Rumi

'alam-i-hahut

Esenta divinll

'alam-i-lahut

Natura divinll

'alam-i-jabarutLumea de dincolo de forme

'alam-i-malakut

Lumea imaginatiei

'alam-i-ma'na

Lumeaperceptieispirituale

'alam-i-suratLumeaformelor

'alam-i-tabi'atLumeanaturii,omul

Macrocosmos

latifa haqiqa

Adev1\ru1"Mahomed al fiintei voastre"

latifa khafiyaInspiratia "Iisus al fiintei voastre"

latifa ruhiyya

Spiritul ,,David al fiintei voastre"

latifa sirriyya

Supracon~tiinta ,,Moise al fiintei voastre"

latifa qalbiyyaInima "Avraam al fiintei voastre"

latifa nafsiyya

Simturile vitale "Noe al fiintei voastre"

latifa qulibiyya

Corpul "Adam al fiintei voastre"

Microcosmos

Capcane !iiispite ale CAii

Maestrul kurd contemporan Bahram Elahi 1 transmite in substanf1idiscipolilor lui ~ic1iut1itoriloradev1irului urm1itoareainv1if1itur1i.Nu exist1idecat 0 Cale posibil1i: Calea desemnat1i de Profefi ~i de sfinfi. Totu~idrumurile sunt numeroase, ~i uneori e dificil s1i-1recuno~ti pe cel bun.C1iHitorulspiritual este adesea ispitit s1i se abat1i, s1i se opreasc1i,ori s1i

I Vezi La Voie de la Perfection, "Spiritualites vivantes", Albin Michel.

l~-';-~.-

66 67 TEHNICI DEMEDITATIE

r1it1iceasc1i,~inumai credinfa lui ~isinceritatea dragostei lui fafiide Dumnezeusunt in stare s1i-1c1il1iuzeasc1ispre Adevk ~i, dimpotriv1i,indat1i ce pleadurechea la chemarea Eului, se pierde pe c1ir1irice nu duc nic1iieri.

Principalul obstacol pentru suflet este lumea sensibil1i~itoate seducfiileei. Nimic nu-i mai u~orpentru Ego decat s1l.sl1ibeasc1isufletul prin mijlocireacapcanelor acestei lumi. Pentru a inainta pe Cale, trebuie s1ifij desprins de

bunurile materiale ~i s1idomini pl1icerilenafs-ului I.Acest Sine imperios are ~i puterea de a ispiti sufletul insu~i. Calea este

lung1i'~ianevoioas1i,~i,pentru a pune sufletulla incercare, exist1ide-a lungulintregului drum bufoni care il distrag pe c1i11itor~i fund1ituri care Ii dauimpresia c1ia ajuns la cap1it.Bufonii sunt grupuri anume de spirite a c1irormisiune const1iin a pune sufletulla incercare, a-I duce in ispitli, a-I in~ela,a-I incanta cu tot soiul de artificii ~i viclenii. Cel ce se lasli prins in capcanalor e incetinit in munca lui spiritual Iisau chiar se opre~tecu totul. Ca regulligeneral1i,indat1ice cineva ia contact cu lumea metafizicli,este pus la incercarede acest grup de spirite aparte. Ele Ii preg1itesctot felul de amuzamente ~imerg pan1iacolo incat il fac slicread1icli e profet, cli ar putea s1iv~i miracole~i cuceri lumea. Dac1ise lasli sedus de mi'raj, e pierdut pentru viafa aceasta~i va trebui sli-~ireia in viefile viitoare drumul perfecfion1irii.

Mijloacele de a evita spiritele-m1isclirici sunt:- sli ai un maestru spiritual perfect;- s1i alungi din firea ta orgoliul;

- s1ianalizezi profund ofertele acestor spirite-mlisc1irici, comparandu-Ie

cu regulile religiei.Ne d1imseama c1iexistli totdeauna in ea un aspect care-I satisface pe

nafs, indeosebi orgoliul. Primul principiu al salv1irii este s1i-1 vrei peDumnezeu ~isli uiti tot ce ai facut pentru el; toate faptele noastre bune trebuies1iv~ite pentru Dumnezeu ~inu in vederea vreunui profit, oricare ar fi acesta.Un elev serios, susfinut ~i ap1iratde un adev1iratmaestru, va strlibate zonaacestor spirite-bufoni f1ir1is1l.se opreasc1i, va intra in siguranf11in zonaurmlitoare ~ii~i va continua drumul c1l.trescopul final.

Oamenii susfinufi de spirite-bufoni devin mae~tri rlit1ici!i,in~ela!i, nume-

ro~i in zilele noastre, care i~i ocup1i discipolii cu amuzamente spirituale ~i-i

fac sli-~i piardli timpul. Aceste amuzamente spirituale au asupra sufletului

un efect temporar euforizant, ca efectul drogurilor asupra corpului. Discipolii

I Ego ori Sine imperios.

L~--~

MARC DE SMEDT

obi~nuiti cu asemenea droguri spirituale sunt aproape pierduti In viataprezenta pentru Calea perfectionmi. Trebuie sl1~timcl1durata acestor amuza-mente spirituale este variabill1dar limitata ~i se afll1ln relatie cu tezaurulspiritual pe care IIposed11rn.0 data acest tezaur epuizat, m11scmciiII p11r11sescpe maestrul pl1c11lit,care atunci a pierdut totul. Din aceaclipa, pseudo-maestrul, vrand sl1-~ipl1streze cu orice pret Invl1tl1ceii,se preface intr-unimpostor ~i un vanzl1torde "tehnici spirituale", adunand munti de gre~elipentru care va trebui sl1pll1teascl1.

Una dintre vicleniile cele mai subtile ale ispititorilor de suflete este sl1-isugereze cuiva cl1ar fi maestru sau profel. Nu existl1nimic mai seducl1torpentru Sinele imperios decat sl1creadl1aceste lucruri, ~iun om care a progresatpanl1la un anumit nivel ~ia dobandit puteri se lasl1cu dragl1iniml1convinscl1a ajuns la capl1tuldrumului ~icl1are drept misiune ajutarea celorlalti sl1-lurmeze. Atunci devine un fals maestru...

Acela care urmeazl1 un maestru adev11rateste c11l11uzit~i ocole~teasemenea capcane, dar acela care nu are pe nimeni sl1-lc11l11uzeascl1trebuiesii-~ipunl1toatl1credinta in Dumnezeu ~isl1alunge orgoliul pentru a fi crutatde ispitele de felul acesta. Cel care cere ajutorullui Dumnezeu rl1manepecalea cea bunl1,dar se Intampll1ca anumite suflete putin avansate sl1se creadl1in stare a-~ialege singure drumul; cad astfel, fl1r11sl1-~idea seama,In capcanaorgoliului ~i chiar I~i pot pierde credinta.

Numero~i sunt, de asemenea, cei care (mai ales In India) ajung sl1-~idomine 0 mare parte a instinctelor, dar nu-l cunosc pe Dumnezeu ~i,ln celedin urml1,I~idau ocol doar lor In~ile. Nu izbutesc sl1d11ramezidul Eului ~isl1intre in comunicare cu Dumnezeu, care i-ar fi condus panl1lacapl1tulCl1ii.

Existl1~i0 categorie de oameni sinceri, posedand 0 imagine particularl1~i personall1 asupra religiei: "savantii ezoteri~ti". Ei au In general 0 vastl1culturl1 livrescl1 exotericl1. Pl1trun~i de cuno~tintele lor intelectuale,abordeazl1prin aceea~i metodl1ezoterismul care tine de domeniul celui de-al~aselea simt. Acumuleazl1 cuno~tinte teoretice panl1 ce devin "savantiezoteri~ti" ~iajung sl1stl1paneascl1atat de bine subiectul,lncat pot manipuladupl1plac vocabularul ezoteric, emite teorii, scrie c11rti,discuta, critic a ~iului. Plini de tezele lor personale ~i siguri de ~t!inta lor, contacteazl1uneorimae~tri autentici, ~iin aceste intaIniri, de~ifertili din punct de vedere intelec-tual, sunt preocupati de propriile lor cuno~tinte ~i orbiti de orgoliu; atuncilasl1sl1treacl1adev11rulpe langl1ei. Fiecare om posedl1In sine potentiali-tatea de a trezi simturile sufletului dacl1pome~te pe drumul potrivit, darcuvintele sunt insuficiente pentru a exprima senzatiile spirituale. Dacl1,prinintermediul cuvintelor, am putea face ca 0 fiintl1lipsitl1de organul vederii

68 69 TEHNICI DE MEDITATIE

sl1prind11senzatia de luminl1 ~i variatiile de culoare, am putea ~i sl1-i facem pe

aceia care nu ~i"au trezit cel de-al ~aselea simt siilnteleagl1 senzatiile spirituale...

Calea perfecUunii

Bahram Elahi mai spune cl1discipolul Cl1ii~tie sl1mentinl1 echilibruldintre sufletullui ~i corp.

Putem asemui sufletul angelic cu un dll11torcare trebuie sl1strnbatl10distant11foarte lungl1~iplinl1de pericole ~icare nu dispune drept singur mijlocdecat de trupul sl1u, In lipsa cl1ruia n-ar putea Intreprinde cl1l11toria.Dinpunctul de vedere al relatiilor dintre suflet ~i calullui, oamenii se ImpartIn trei categorii extreme:

- Calul, putemic ~i Ind11rl1tnic, nu se supune cl1l11retului ~i face totul dupl1

cum II taie capul.Este cazul acelora rl1ma~isclavi ai nafs-ului lor ~i care,pentru a cuceri puterea materiall1~i a-~i satisface dorintele camale, nu dauinapoi de la nimic. Ace~tia uitl1de Dumnezeu: de fapt, sunt ni~te animalecu infi\ti~are omeneascl1.

- Calul este putemic dar docil: e cazul unui nafs supus prin metodeadecvate. C11l11retuli~iconduce calul pe drum drept, Inainteazii foarte repede~i are toate ~ansele sl1ajungl1panl1la capl1l.

- Calul a devenit atat de slab ~i de bolnav, Incat nu mai are putere sl1Inainteze. Este cazul acelora care se supun mortificmlor eronate, flUi1ciUl1uzl1calificatl1,ln scopuri lipsite de veritabill1valoare spirituall1.Astfel ei I~ianes-teziazl1dorintele Eului imperios, fi\r11ca prin asta sl1-1controleze. De aceeanu inainteazl1 pe drum ~i p11riisesclumea prezentl1 fi\rii a duce ceva cu ei.

Mortificarea nu reprezintl1un mijloc de a lupta Impotriva nafs-ului, cimai curand actioneazl1ca un somnifer: Indatl1ce efectul s-a risipit, nafs-ulse treze~te exacerbat ~i mai violent decat inainte. Dacl1nu este condusl1deun adev11ratmaestru ci efectuatl1la propria noastrl1 initiativl1,mortificareae foarte periculoasl1 pentru suflel.

Multe dintre tehnicile ascetice vin dintr-o interpretare naivl1 a feno-menelor spirituale. A fost imitat comportamentul sfintilor fi\r11a fi Inteles,a~a cum ti-ai fabrica 0 pereche de aripi ca sl1zbori. De pildl1, in etapacontempl11riilui Dumnezeu, e~ti atat de cople~it Incat nu poti mi~ca ~ivorbiabsolut deloc. Unii au tras de aici concluzia cl1fi\cand legl1mantultl1ceriisau rl1manand neclintiti s-ar apropia de Dumnezeu; de fapt, obtin cel maiadesea efectul invers. La fel se IntampHIcu dansurile ezoterice rl1spanditeIn unele ~coli;sub efectul extazului, betia divinl1este uneori atat de putemic11,

MARC DE SMEDT

I

IIt

l _.~"'--'~'

incat nu mai poti sta locului; e~ti atat de inflik1lrat, ineat focul insu~i pareceva rlicoritor. Dar la fel cum aruncandu-te in foe nu poti intra in extaz, tota~a dansul nu te va face sli-I vezi pe Dumnezeu.

° ascezli curentli este abtinerea totalIi de la came. Nu existli nici uninconvenient dad practic/imacest regirn sub prescriptie medicallisau fiindclinu simtim absolut deloc nevoia sau pofta de came. ~i invers, sli fii vegetariandintr-un ideal spiritual este 0 gre~ealli foarte gravli, dliunlitoare.

Din punct de vedere spiritual, epoca mortific/irilor este revolutli, ~i deacum inainte omul trebuie sli-~isupunli Eul imperios prin puterea vointei~i a inteligentei. De altfel, adev1lratamortificare este interioarli; ea constliin a-ti controla gandirea, ochii, urechile, limba...

Numai atunci cand se cunoa~te pe sine insu~i omul dobande~te aptitu-dinea de a-I cuno~te pe Dumnezeu. Atunci caud se cunoa~tepe sine, ii aparein chip necesar in spirit intrebarea: "Cine oare I-a creat pe acest «Sine»?"~i el abordeaza etapa cunoa~terii lui Dumnezeu.

Trebuie sli-I descoperim pe Dumnezeu in noi in~ine, pentru cli fiecaredin noi este 0 parcelli divinli. Plitrunzand in noi in~ine, descoperim parceledivine ~i,pe m1isuraunei plitrunderimai adauci, g1isimreflexul Esentei Unice.Catli vreme nu I-am glisit pe Dumnezeu in noi in~ine, nu trebuie sli nea~tept/im a-I descoperi altundeva. Este adev1lrat cli Dumnezeu se aflli

pretutindeni, dar trebuie sli ~tim sli-L recunoa~tem. Din clipa eand elevul,in adancullui, a deschis ochii, il recunoa~te sub toate formele Sale ~iatuncicunoa~te VaU, Manifestarea Lui omeneasd. Va/i-ul va stabili atunci uncontact cu ucenicul ~iil va lua in stlipanire.

In etapa de cunoa~tere a lui Dumnezeu, marefat, Vlilurile care intunecliviziunea interioarli a adeptului cad unele dupa altele, pauli se ajunge la stareade Perfectiune absolutli:

- Caud cade primul viii, adeptul devine atat de extatic ~i cufundat inlumina divinli, incat nu resimte distanta dintre el ~i Dumnezeu. Dar nu arecertitudinea cli tot ceea ce simte este Adev1iru1.

- Cand <:ade eel de-al doilea vat, trebuie sli alunge din el orice imaginatie

falsli ori superstitie, pentru a putea intelege evidenta ~i Adev1iru1.Doban-de~te certitudinea asupra a ceea ce a simtit dupli cMerea primului vat, dar,in starea aceasta, are ind sentimentul Sinelui sliu (il vede pe Dumnezeu ~ivede Sinele).

- Caud cade eel de-al treilea val, extazul este atat de puternic, incatadeptul i~i uitli Sinele ~i nu-I mai simte decat pe Dumnezeu. EI nu se mai

vede pe sine insu~i; astfel d, dacli ar fi martirizat, nu ar simti nimic, ca ~icum ar fi vorba de un altui.


- ° datli clizut eel de-al patrulea viii, adeptul este atat de mult absorbit

in Dumnezeu, ineat nu mai vede decat Unicitatea. In acest moment strigliunii sfinti: "Sunt Dumnezeu!"

- Cand ultimul viii este ridicat, a~a cum soarele la rlis1lrit lumineazli

spatiul, discipolul este inundat de lumina Unicului. Substanta i se transformli;

picatura de apli, el reglise~teoceanullui Dumnezeu. Vointa ii devine aceeaa lui Dumnezeu.

Muzica sacr~

Rugliciunea, eantecul ~i muzica sunt avant ~i apropiere de Unitate. $i

toate sectele Islamului Ie practicli de 0 manierli sau alta, cea mai obi~nuitafiind zekr, ori sarna.

Cum sli asculti aceastli muzid ~i sli participi la dansul divin al samei?

SIi-lllislim sli ne-o spunli pe misticul Javad Nurbakhsh1:"Extazul acesta ~i aceastli sarna nu' sunt lucruri profane. ~i dansul pe

care-I executlim nu este un divertisment. Spune-Ie ignorantilor:0, oameni de putinli intelepciune,

Dad toate acestea ar fi nimicuri, n-am discuta atata despre ele.2"Cuvautul sama inseamnli"a auzi", dar in limba sufitilorsanlfJeste Urechea

lnimii care, prin ascultarea poemelor, a melodiilor, a ariilor ~i a modurilorarmonioase, inaltli sufletul pauli la extaz.~ila aneantizare. Pentru sufiti, sama

este 0 chemare a lui Dumnezeu, a c1lreivirtute esentialli este sli trezeascliinimile ~i sli Ie apropie de Realitatea Supremli (haqq). Misticul captivat desarnaIe intoarcespateleeelor doulilumi,~itot ceea ce nu este Dumnezeuarde pe rugul dragostei lui. Sarna ata!1ifocul acestei dragoste ~i il apropie

pe auditor de muzicli pauli intr-atata, incat el se contope~te cu sunetele.Lumea spirituala este 0 lume a Frumusetii ~ia Gratiei; pretutindeni unde

se aflli frumusete ~i gratie existli armonie, ~i tot ceea ce este armonios

reprezint1i un semn allumii spirituale. latli de ce sama e 0 cale de acces

spre aceast1ilume, iar auditia poemelor ~ia melodiilor armonioase capteazliatentia spre llica~urile spirituale.

I Tradus in francez3 de Jean During.

2 c-Ala al-dawlah Simmani.

I

I

I

I

II

II,

,I

I

III

I

L.--

MARC DE SMEDT

"Cu adev1irat Dumnezeu este frumos ~i iube~te frumusetea" I, ~i subefuziunile Absolutului muntele existenlei iluzorii se dezagreg1i iar calea,dragostea perfect1i,se neteze~te.

~eicul Ruzbehan a spus:

"Sama este ascultarea Fiintei, este auditia erin Dumnezeu (lmqq), pentruDumnezeu, in Dumnezeu, cu Dumnezeu. ~i cel care adaug1ila acestea altcevadecat Dumnezeu este un necredincios."2

Astfel, in oratoriile sufifjlor, cel ce se vede inc1ipe sine insu~i nu e demnde sama; aceasta este deci rezervat1icelor perfecti. ~i autorul mai spune:"Credincio~ii fat1ide dragoste ascult1isama desp1irtitide Eullor. OameniiDorintei (salekan-e shawq) 0 ascult1idesp1irtiti de intelectullor, cei caremor de dragoste 0 ascult1ideparte de inima lor, pasionatii dup1iintimitateadivin1i0 ascult1if1ir1isufletullor. Dac1i0 ascult1icu Eul, cu intelectul, cuinima si cu sufletullor, rliman invl1luiti fatl1de Dumnezeu.3"

Atunci cand misticul i~i abandone'azl1'Eul, cand cel ce iube~te devineveridic, percepe in fiecare melodie glasullui Dumnezeu ~i in fiecare ariechemarea ~i semnul Celui iubit. Pentru el, retragere sau ie~ire in lume,m1in1istiresau ruine, singurl1tate sau multime nu mai au sens. Oricare i-arfi situalia ~i starea, ochii ii rl1manindreptati cl1trechipul Prietenului iar inauz Ii rasun1ivocea Iubitului. Uneori sare pan1ila belie deasupra valurilorde sarna, alteori i~i abandoneaz1iexistenta in oceanul anihil1irii. ~i in alted1iti, ca ~i Ali, soar~le gnosticilor, aude sunetul cIopotului proclamand:"Laud1ilui Dumnezeu, cu adev1irat,cu adev1iratEI este Domnul cel ve~nic!"

Sau, la fel ca in cazullui Shibli, cel care in gunguritul unei porumbiteauzea "hu!, hu!" (EI! El!), sau ca in cazullui Maghrebl, cel care in sunetulunei mori de ap1iauzea un glas invocand: "AlIah! Allah!", tot astfel vorbe~tesarna pentru gnosticii perfecti ~i iubitorii cu inim1icurat1i.

Mae~trii st1irilormistice au spus-o, intr-adevl1r:"Numai acelora al c1irorsuflet carnal e mort acest Vin Ie este ing1iduit.o sut1ide mii de nebuni dup1iDumnezeu s-au r1it1icitaici, e mai bine

pentru incep1itori s1inu vorbeasc1idespre asta.Sarna nuestepentrugandurile~idorinteledenatur1icarnal1i;cat1ivreme

nu p1ir1ise~tiaceast1icale, nu-ti va fi ing1iduit1i.Vinul acesta ameptor nu este pentru orice fel de b1iutor,nimeni nu-i demn

de el in afar1ide omul cu inim1iilurninat1i.

I Hadith.

2Risalat al-quds.3/bid.


E Calea aceluia care i-a sacrificat totullui Dumnezeu, nu-i un loe pentru

un pumn de ipocriti f1ir1iru~ine.I"Pelerinii C1iiipracticau sama pentru a obtine din ea un oarecare beneficiu

spiritual; dar unii, nefiind con~tienti de misterele samei, i-au imitat pentrua-~isatisface sufletul carnal sau pentru a da mai mult1istr1ilucirereuniunilorsau retragerii lor. Atunci a ap1irut0 sarna a ratiunii (c-aql) ~i a pasiunilor,bine diferentiat1i de sarna dragostei divine.

A~a cum scrie Mawlana Jalaluddin Rumi:

"Nu toat1ilumea st1ipane~teadev1iratasarna.Nu orice fel de pas1irese hr1ine~tecu smochine,~i cu sigurant1ic1inu'o pas1ireagonizand, putrezind,Ticsit1icu iluzii, proast1i~i oarb1i."

Intrucatace~tiadin urm1i~i-auintrodusin sarna facult1itileintelectuale~ipatimile, cei rnai avizati i~i experimenteaz1i judec1itile asupra diferitelorfeluri de sarna. Pentru a-~i deosebi propria sarna de aceea vulgar1i, ei auenumerat ~iau descris felurile de sarna ingMuite ~ineing1iduite,au prescrisreguli cu privire la ele ~iau strans povestiri ~itraditii referitoare la acestea.

Traditii privitoare la sarna

Ayshah poveste~te: ,,0 dat1iera in cas1ila mine 0 servitoare care tocmaidinta carid Umar a vrut s1iintre. Cand i-a recunoscut glasullui Urnar, eas-a ascuns. Umar a intrat, ~iProfetul, care auzise dintecul, a ziimbit. Umari-a spus: «0, profet allui Dumnezeu, de ce zambe~ti?» EI a r1ispuns:«Eraaici 0 servitoare care tocmai canta, dar cand ti-a auzit glasul s-a ascuns.»Atunci Umar a spus: «N-am sl1plec din aceast1icas1ipan1in-am s1iaud ceeace a auzit Profetul.» Atunci Profetul a chemat-o pe servitoare ~iea ~i-arepetat

cantecul pentru el."Anas Ibn Malik mentioneaz1i: "M1iaflam in tov1ir1i~iaTrimisului lui

Dumnezeu, cand Arhanghelul Gabriel a coborat ~i a zis: «0, trirnis alluiDumnezeu, s1iraciidin comunitatea ta vor intra in Paradis cu cinci sute de

ani mai devreme decat bogatii.» Auzind asta, Profetul s-a bucurat ~ia intrebat:«Este printre voi vreunul care ~tie s1icante?» Atunci un beduin a r1ispuns:

I Risalat kanz al-rumuz, de Mir Husayn Hirawi.

'-~'~~-;:-,,",~~

MARC DE SMEDT

«Da, 0, Profet allui Dumnezeu.» Profetul i-a spus s11vin11mai aproape.

Beduinul a cantat astfel: «Dragostea e ca un ~arpe veninos care imi chinuie

m11runtaiele,~i pentru durerea asta nu exist11doctor, nici vr11jitor.Singuruldoctor ~i vr11jitoreste Cel iubit, pentru care mi-am dat inima. Descantecul

~i doctoria mea opiacee sunt amandou11in El.» Trimisullui Dumnezeu a

intrat in Extaz (wajd) ~i insotitorii lui au fost cople~iti de bucurie. Subintensitatea extazului, mantia Profetului i-a dizut acestuia de pe umeri. Cand

euforia s-a lini~tit, fiecart: s-a intors la locul lui iar Mu c-awya a spus:«0, Profet allui Dumnezeu, ce minunat11bucurie a fost.» Trimisul a r11spuns:

«0, Mu c-awya, acela care nu e r11pitin extaz cand aude in sarna numelePrietenului nu se num11r11printre ale~i.» Apoi Profetul ~i-a t1iiatmantia in

patru sute de buc11tipe care le-a imp11rtitcelor adunati."

Povestea e un pretext pentru a considera drept legitim concertul spiritual

ca ~i extazul spre care conduce acesta ~i scoaterea ve~mantului, t11ierealui

in buc11ti~i imp1irprea,buc11tilorc11treparticipantii la reuniune.

Legalitate ~iiIegalitate a samei

Sarna lui Dumnezeu a fost confundat11cu sarna creaturilor; rezervat11

initial doar elitei intre elite, a devenit apoi accesibil11elitelor ~icelor de rand;

a dec11zutdin domeniul Dragostei mistice in acela al spiritului de controvers11.

Temandu-se de tulbur11rilez1{mislitede sufletul carnal, ratiunea a flicut 0

deosebire intre sarna licit11~i cea ilicit11- ~i nici nu avea alt11alegere.Abuc-Ali Daqaq vorbe~te foarte bine despre acest subiect: ,,sarna Ie e

interzis11oamenilor de rand din pricina lipsei de aptitudini a sufletelor lor.Pentru devotapi pio~i, ea este acceptabil11,fiindc11ii ajut1iin eforturile

lor, ~i pentru tovarn~ii no~tri este ing1iduit11fiindc11inima lor e treaz11."

Muhammad al-Ghazali a deosebit in sarna urm11toarelecategorii:

- "Ilicita: pentru cei care fac din sarna 0 obi~nuint11 ~i particip11la easub form11 de divertisment nes11n11tos.

-Ucita: cei pentru care sarna exacerbeaz11 Dragostea fat11de Dumnezeu

¥I exalt! doar virtutile vrednlce do admiratio sunt Ubcri 811 0 practlce.III

,

I

L--

I Ibid.


Reguli ale samei

In adun11rilesamei trebuierespectateregulileurm11toare:- S11 nu faci din sama 0 obi~nuint1i. (Fiindc1i obi~nuinla samei, ca ~i toate

obi~nuintele, este condamnabil1i.)- Se cuvine s11r11re~ti~edintele, pentru ca inima s11nutreasc110 veneratie

pentru sarna.- C11I11uzasau maestrul trebuie s1i fie prezenti la sarna.

- Nici publicul ~inici str11iniide Cale nu trebuie s1iparticipe la reuniune.S11dovede~ti respect fatlide cant11ret,de instrumentistul de la tamburin11(daf)~i de la fluier (ney).

- Participantii la sarna trebuie s11fie lipsiti de orice idee de divertisment.- S11nu faci nazuri in timpul samei.

- Dac11efectul samei nu se face simtit, nu trebuie s11-1fortezi, dar dac1ise produce, nu trebuie s1i-irezi~ti; cu alte cuvinte, dac11spiritul dsufl11, teemoponezi, iar dac11r11manenemi~cat, e~ti calm.

-1n sarna trebuie s11faci deosebirea diptre efectul naturii carnale ~i agi-tatia provocat11de extaz.

- Pe parcursul samei nu trebuie s11a~tepti vreun sprijin de la cineva,dar dac1icineva te ajut1inu trebuie s1i-1respingi.

- S11nu intervii in sarna altcuiva flir11permisiune de la shaykh.- tn reuniunea de sarna s11nu te sprijini de vreun obiect sau in vreun

loe - asta e semn c1irespectiva adunare nu se sprijin11de nimic altcevadecat de Dumnezeu.

- S11nu imiti pe nimeni in timpul samei.- Ninieni nu trebuie s11participe la sarna flir11 permisiune de la shaykh.

- Acela care aspir11lasarna trebuie s11alunge din inima lui pl11cerile~is11fie iluminat de incantarea rug11ciunii;inima lui scruteaz11prezenta divin11,~i el este capabil, in timpul samei, s11se despart11de mi~c1irileSinelui s11uimperios.

- Sarna celor str11inide lumea interioar11~i care in inima lor nu au nicio leg11tur11cu Dumnezeu este imperfect11~i nu prive~te decat Ego-ul.

- Cel ce, dintr-unmotivoarecare,se angajeaz11in sarna cu Ego-ullui,r11manandins1i con~tient de Sinele s11u~i de motivatiile lui, este libertin.Daca nu are con~tiintii ~ifolose~te sarna in beneficiul propriilor lui stari despirit este un asociator. Un asemenea individ, ispitit de diavol, i~iinchipuieca e inspirat d~ un Inger ~i crede c11dorintele sufletului s11uconcupiscentvin de la Dumnezeu; este ceea ce se cheam1ia fi un asoeiator ~i, a~a cum

.

8!!'!"..-~__

I

II

L~--

MARC DE SMEDT

. s-a sPUs: "Sama nu-i buna dedit pentru acela eliberat de Sinele lui ~i a caruiinima e vie."

- In adunarea samei sa te a~ezi cum se cuvine, sa fii calm ~i recules.- Pleaca-ti capul ~i fa 0 Litanie Interioara (qalbi), farl1sa te ocupi de

ceilalti, ~ezand ca in timpul rugaciunii zilnice, cu inima una cu Dumnezeu.- Cantaretul ~icel cu tamburina trebuie sa fie sufiti ~ioameni cu inima

arzatoare.Sa nu vina la reuniunepentruun salariusau pentrua-~iasigurasubzistenta.

Se spune ca sama era ceva foarte frecvent pe vremea lui Junayd, candexistau multi mae~tri ~i multe grupuri de sufiti. fntr-o zi, la sfar~itul unei~'ama,Junayd nu a cantat deloc, ~i discipolii I-au intrebat de ce se abtine.EI i-a intrebat la randu-i: "Cu cine ~ canta?" Ei au raspuns: "Cu tine insu~"."Pe cine a~ asculta?", a mai intrebat el. "Pe tine insuti", i-au spus ei.

Aceasta anecdoti1face aluzie la faptul ca sama trebuie practicata intrediscipoli uniti in inima ~i ca trebuie ascultata de la un muzicant indur~ratde desp11rtire~i cantand cu sinceritate ~i cucemicie, nu pentru salariu. fnvremurile acelea, cei care indeplineau ambele conditii erau rari. Ne putemintreba pentru ce sufitii nu se foloseau pentru sarna lor de citirea Coranului,care este cuvantullui Dumnezeu, in loe sa citeasca poezii ~ilitanii (dhikr).Ghazali raspunde la asta:

"Existau adesea same cantate pe versetele Coranului ~iprovocau multeextazuri. Auzind sarna dupa Coran, unii i~i pierdeau cuno~tinta, ~iun marenumar ~i-au dat sufletul. Dar daca sufitii se slujeau mai curand de poeme~i de litanii decat de versete din Coran, 0 faceau din urmatoarele motive:

- Nu toate versetele Coranului se potrivesc cu toate starile de spirit aleiubitorilor lui Dumnezeu.

- Toata lumea cunoa~te Coranul ~iil recita mult, iar ceea ce este auzitmereu nu mai atinge deloc inima.

- Celemai multedintresufletenu simt emotie tara ajutorul ritmului ~ial melodiilor, de aceea samele in proza sunt foarte rare. Astfel ca se practicasama pe asemenea melodii, dar nu se cuvine sa compui muzica dupa Coran.

- Cantecele trebuie sus~nute de toba (tabl) ~ide tamburina (daf) pentruca efectullor sa fie maiadanc;~i,dupaopiniagenerala,a~acevanu trebuiesa se faca dupa Coran. Se spune totu~i ca Profetul a intrat in casa lui Rab'iatunci cand slujnicele cantau ~ibateau tamburina. Vazandu-l, ele au inceputsa-Ilaude prin poeme. Elle-a zis: «fncetati cu asta ~i cantati iara~i ce aticantat mai devreme!»

- Fiecare i~i simte propriile stari suflete~ti ~i dore~te sa auda versuri ~icuvinte care sunt in acord cu starea lui launtrica, iar daca aceste cuvinte nu

76 TEHNICI DE MEDIT ATIE77 0____

sunt in acord cu acea stare, cere sa i se cante altceva; ~i asta nu se poateface atunci cand e vorba de cuvantullui Dumnezeu.1"

Folosirea samei

Maxlana a spus:

"Sarna lini~te~tesufletele celor vii,Celui care0 ~tie,sufletulii este un suflet,Cel care dore~te sa fie trezit,Acela doarme in rnijlocul unei gradini,Dar pentru cel care doarme intr-o inchisoareE 0 nenorocire sa fie trezit.Practica sama unde e 0 nunta mistica,Nu in ~peteleunei ingropaciuni.Celui carenu ~i-acunoscutpropriaesenta~i in ochii caruia luna este invaluitafi vor fi pe plac acestuia sarna ~i toba?Sama ce calauze~te spre unirea cu Cel iubit?"

Autorullui Kashf a-rnahjubscrie: "Practicarea samei variaza dupa gradulinaint11riipe Cale. Fiecare are propriullui grad, ~iatractia exercitatii de samadepindede gradulin cauza.Totceeace audecelce se caie~teii pricinuie~teremu~cari ~i regrete. Pasionatului de Dumnezeu, sama ii cre~te dorintaarzatoare, credinciosului ii intare~te certitudinea, pentru cel disciplinat esteo inva!i1tura,pentru amant inseamna ruperea legl1turilorde dragoste ~ipentrudervi~ pierderea oricarei iluzii.2"

fn timpul samei, unii profita mai mult de sensu I cuvintelor iar a1tiidecantece ~i de melodii. A~a cum a zis Junayd:

"Inirnileunorasuntneincetatin prezentaluiDumnezeu;ei practicasarnaconcentrandu-se asupra cuvintelor ~ia semnificatiei lor, ~iintrudit aceastasemnificatie este in acord cu Starea lor sufleteasca (waqt), ei practica sarnacu exaltare. .

Altii asculta muzica ~i nu dau atentie cuvintelor, ceea ce sta marturiefortei sufletului lor. Muzica este hrana pentru sufletullor. Cand primesc

I Ihya al-c-ulum.

2 Risalat al-quds.

MARCDE SMEDT

hrana acea.c;ta,acced la adev~atullor Rang Spiritual (maqam), se mentin

acolo ~i nu se mai ocupii de treburile corpului."1

Instrumentele muzicale

Ynreuniuniledesamase faceuz in generaldefluier(ney)~ide tamburinii(daf). Moshtaqc-AliShahmai folosea~isehtar-ulla sama-c,iarin poeziamisticii se mentioneazii adesea fluierul, tamburina, harpa, tar-ul, vioara cutrei corzi (rabab),liiuta (barbat) ~i pandora (tanbur). Mawlana lalaluddinRumi a scris un poem despre rabab in Divan-i Shams:

,,Rabab-ul este izvorul dragostei ~i tovarii~ul Prietenilor, asemiini1tornorului acela pe care arabii I-au numit rabab."

Aspectele samei

Sarna comporti1trei aspecte: Putere de tntelegere (fahm); Extaz (wajd);Agitatie (harakat).

Putere deintelegere

Dupi1intelegerea lor cu privire la sama, oamenii se impart in trei grupuri:

1) Este inutil si1discuti1mdespre aceia care asculti1sarna intr-o stare deignoranti1 ~i de gre~eali1~i care nu au con~tiinta pi1catelor'lor.

2) Atunci cfuld inima adeptului este dominati1de ganduri religioase ~icfuld el este insetat de dragostea divini1,incearci1experiente variate, dupi1starea ~idorinta lui: u~urinti1~idificultate, contracpe ~iexpansiune, acceptaresau reticenti1.Cand aude cuvinte ce se referi1la oprobiu ~i la consimtire, larefuz ~i la unire, la despi1I1ire~i la proximitate,la consimtire ~i la ciudi1,lasperanti1~ila dezni1dejde,la teami1~ila ajutor etc., ceea ce se afla in inimalui se intensificii ~i el incearci1diferite stm. Daci1nu are 0 credinti1solidi1~idaci1e asaltat de propriile lui gfulduriin timpul samei, este un necredincios.De exemplu, la inceput un adept progreseazi1 foarte repede, apoi procesulincetine~te; consideri1 atunci ci1Dumnezeu nu-i mai acordii gratia lui, ~i

I

L--

I Sharh-i ta'arruf.


hule~te. Nu ne putem inchipui ci1Dumnezeu este susceptibil de schimbare;Dumnezeu este imuabil, numai omul e nestatomic.

3) Acela care a atins stadiul de anihilare intelege cu adeviirat ceea ce

este sama, ~iatunci cand sarnasose~tela ~I,acesta ajunge la starea de nonexis-tenti1~i de unicitate, iar in el intunecimile se risipesc; astfel inciit, daci1ar

ci1deain foc, nici mi1carnu ~i-ar da seama de asta.

Agitape # extaz

"Cand in timpul samei sufitul cade pradi1agitatiei,entuziasmului ~i

avfulturilor li1untrice,se spune ci1intrii in starea mistici1de w.ajd. Cuvantulwajd are patru sensuri: "a fi ci1ti1cit";,~ deveni putemic"; "a fi trist din pricina

unei probleme importante";"sentiment de nostalgie,arsuci1~ichin". tn limbajulsufitilor, wajd este ceea ce pi1trundein inimi1~i provoaci10 stare de teami1

~ide regret profund, in care inima prime~te 0 cuno~tinti1ezoterid1; wajd-ul

ii dezvi1luiecon~tiinteisecrete a misticului ceva din misterele lumii celeilalte;

eo stare ap~and intre el ~i Dumnezeu, pricinuiti1eel mai adesea de chinuldespi1rtirii,dar uneori ~i de arsura Dorintei (shawq) ~i a Dragostei (hubb).

Cfuld acest soi de extaz ni1vi1le~tein con~tiinta secreti1a slujitorului ~i-I ia

in posesie, acesta devine tulburat, scoate strigi1te ~i gemete. Este ceea ce

se cheami1 wajd ."I ~eicul Ruzbehan a spus: "Extazul (tawajud) indri1gosti-

plor este adev~, iar cel al mediocrilor este Hicit.Wajd-ul nu admite un suflet

carnal viu ~inu se intemeiazi1 pe nimic altceva decat pe Dumnezeu; oricine

are inci1gustul propriei sale existente nu acc~de la wajd. Wajd-ul emaniidin Frumusetea divinii: cfuld Dumnezeu i~i dezvi1luiefata ci1tresufIet, cum

L-ar putea contempla cineva stri1inLui?,,2Unii au zis ci1wajd-ul consti1intr-oinspiratie ce vine de la Dumnezeu Cel Preainalt ~iriiscole~teinima printr-orevelape sau printr-o formi1de stare sufleteasci1precum bucuria sau regretul.

Cea mai frumoasi1definipe a wajd-ului este poate aceasti1frazi1a lui SumnumMuhibb: "Sama este chemarea lui Dumnezeu ci1tresuflet iar wajd-ul este

ri1spunsul sufletului la aceasti1 chemare; pierderea cuno~tintei este

intoarcerea la Dumnezeu iar plansul este efectul bucuriei intalnirii.3"

I Sharh-i ta'arruf.

2 Risalat al-quds.3 Ibid.

-.-

MARC DE SMEDT

Diferitele tipuri de extaz

~eicul Ruzbehan a spus: "Sunt trei feluri de wajd: pentru oameniiobi~nuiti este 0 arsura peste 0 arsura, pentru cei ale~i este pace peste pa~e,pentru elita celor ale~i este desfatare peste desfatare.I"

~i Ghazali: "Exista doua feluri de ~ajd: unul depinde de genul de stanmistice iar ceIalalt de acela de dezvaluire a gnozei. In primul gen, 0 calitatedivina II piitrunde pe mistic ~i II umple de 0 betie care uneori se exprimaprin Dorinta arzatoare (shawq), alteori prin Teama (khawf) ~ialteori prin foeuldragostei, 0 aspiratie sau 0 nostalgie. Acest foc care se aprinde in inima luiii ajunge in cele din urma la rapune ~i-i subjuga simturile pana intr-atata,incat, precum un mort, oehii lui nu mai vad, nici urechile lui nu mai aud;sau, tot a~a, precum un om beat, el este indiferent ~i inchis la tot ceea cevede sau aude. In cel de-al doilea grad al wajd-ului, apar ni~te lucruri inCon~tiinta Secreta (sirr) a misticului, uneori imbracate intr-o forma imagi-nativa, alteori foarte clare. Efectul samei, in respectiva stare, e sa purificeinima precum 0 oglinda. Tot ceea ce se spune despre toate acestea sub raportulcuno~terii, al demonstra~ei, al exemplului ~iexplicatiei nu poate da 0 imaginedespre wajd, ~i nimeni nu-i cuno~te esenta daca nu I-a experimentat."2

Cele trei grade

- Agitatia (tawajud), in care subiectul este inca prezent in el insu~i ~ise zbuciumit zadarnic.

- Extazul (wajd), cand subiectul este absent din el insu~i, dar con~tientinca de aceasta absenta.

- Supraexistenta (wujud), cand subiectul este debarasat de Eul lui, panaintr-atiita incat nu mai are con~tiintastarii sale. Nurnim acest grad neantizareaneantizarii.

Mi~arile de dans

Extaticul veridic este acela care ramane nemi~cat pana ce experientalui iIuzorie se consuma complet prin focul samei, iar agitatia ii devine atatde mare, incat, asemeni unui om care tremura, nu ~i-o mai poate controla.

L~,

I Ibid.

2 Kimiya-i sa'adat.

. _.~,-=='~

80 81 TEHNICI DE MEDlTATIE

"Sa dansezi nu inseamna sa te porne~ti toata ziua buna ziua,Fara sa incerci chinul, ca praful care-~i ia zboruJ.Sa dansezi inseamna sa urci deasupra celor doua lumi,Sa-ti sfii~ii inima, sa te ridici dincolo de sufletul tau."1

"Mult Iubitul, rostind Fiat: I-a trezit pe iubitor din somnul nonexistentei,~i prin auzirea acestei melodii el a fost subjugat de extaz, ~iprin acest extaza primit existenta (absoluta). Arzatoarea dorinta a muzicii i-a patruns incon~tiinta secreta, dragostea i-a devenit stapana, calmul interior ~i aparents-a prefacut in dans ~i mi~cari spirituale. Pana in ve~nicia cea fara sfiir~itaceasta muzica nu va inceta ~i nici acest dans nu se va opri, fiindca Dorituleste ve~nic. Iubitorul e intruna in dans ~i in mi~care spirituall1, chiar daca

pare nemi~cat."2Mi~carile extatice ale sufitilor sunt adeseori ca un dans, ~i atunci

reprezinta indicele celui mai inalt grad al wajd-ului. Cand sufitul este inextaz, bucuria ~i entuziasmul mistic pun stapanire pe corpul ~i membrelesale; el tropaie ~i bate din palme, beat de dragoste divina, farl1a mai aveacon~tiinta Eului sau. Acesta se cheama dansul unitatii.

In legea exoterica precum ~iin Calea 'rnistica,dansul nu e ctitorit canonic,~iintrucat mi~carile extaticilor ~icomportamentul celor cuprin~i de tawajudsemanau cu un dans, unii glumeti i-au imitat iar altii au crezut ca aici eravorba de sufism. La sufiti, dimpotriva, mi~carile, dansul, scoaterea ve~min-telor in timpul samei sunt totdeauna involuntare.

"Prive~te ~oimul care a scapat din cuibul caii mistice,

Cuprins de extaz el se agita ca un porumbel prins in cursa."3

In legatura cu rni~carileinvoluntare din wajd se mentioneazi1urmatoareatraditie: Trirnisul lui Dumnezeu ii spuse lui AIi: ,,0, Ali, tu e~ti ca mine ~ieu sunt ca tine." Bucuria pricinuita de aceste cuvinte II adanci pe AJi in extaz.De mai multe ori ellovi pamantul cu piciorul, in felul cum 0 fac arabii.Profetul ii spuse ~i lui Jafar: "Tu mi te asemeni, fizic ~i moral." ~i acesta,de bucurie, i~i izbi picioarele de pamant.

Se spune ca ~eicul Ruzbehan se afla, in stare de extaz, pe un acoperi~.EI vazu un grup de tineri care treceau pe straduta, cantand din gura ~i cuinstrumente 0 arie dupa urmatorul poem:

I Diwan-i Shams.

2 Lama'at-i c-Iraqi.3 Idem.

=r# ..

MARC DE SMEDT

..0, inima mea ciHre Prieten Inalta doleantaAcoperi~ul, u~a, fereastra nu sunt pazite,Daca ai dorinta ~a-ti pierzi sufletul,Ridica-te ~i vino, acum cand locul e liber."

~eicul fu napiidit de bucurie mistica ~i Incepu sa se Invftrteasca In aerpana ce cazu de pe acoperi~ la pamant. Tifierii venira la el, I~i abandonara

instrumentele, pornira pe urmele ~eicului, se pocaira, intrara In khaneqah,I~i oferira maestrului serviciile ~i parcursera printre dervi~i calea spreDumnezeu.

Abu Said Abi-Khayr considera ca e profitabil pentru tineri sa tropaie~i sa bata din palme In timpul reuniunilor de sarna, cu scopul de a actionaasupra patimilor sufletului. Se mentioneaza din partea lui urmatoarele

cuvinte: ..Sufletul tinerilor nu este eliberat de patimi; ele Ii domina ~i-~iIntindstiipanireapeste toate membrele lor. Daca bat din palme,dorintele din mainilelor sUnteliberate; daca lovesc pamantul cu picioarele, pasiunile din picioarelelor diminueaza. Astfel, patimile din membrele lor se atenueaza, ~iei reu~escsa se fereasca de gre~elile mari. E mai bine ca pasiunile sa se elibereze Intimpulsarneidecat sa duca la pacatecapitale."1

~eicul Al Islam Sohrawardi considera ca, daca intentia e curata, dansulechivaleaza cu un act de adoratie2. Dar sa dansezi ca sa Ie arati oamenilorca te afli Intr-o stare secunda este ceva absolut proscris. In nici ~n caz sarna

sufitilor nu consta In aceea ca ni~te oameni ce-~i dau numele de sufiti mergde la un ora~ la altul pentru a-~i ca~tiga painea imitand gesturile adevara-tilor mistici, aranjate sub forma de spectacole expuse publicului. Sarnasufitilor nu Inseamna sa-ti Incingi cIientii cu batm de toba, sugand coadaunui scorpion viu sau varandu-p In gura capul unui ~arpe,Infigandu-ti friganIn corp, spargand pietre ~isticIe cu dinpi ~isocotind toate acestea drept grapesupranaturala.

..Pe ace~ti ticalo~i, pe care ii vezi ignorati ~i adorandu-se doarpe ei In~i~i,abandoneaza-i.

Sunt bufnite ale lumii In ruina,Straini cantecului de privighetoare.In ciuda tuturor mofturilor pe care Ie fac.Dumnezeu sa hotiirasca daca vor ajunge vreodata la ceva."

I Khaqani.2 Asrar al-tawhid.

.82 83 TEHNICI DE MEDIT ATIE

Unii mae~tri au considerat dansulln stare de tawajud drept un fel de ate supune lui Dumnezeu tara a mai a~tepta nimic altceva. Mawlana a spusin legatura cu asta:

..Danseaza atunci cand iti poti starama Eul,Smulge riidacinile dorintei tale!Unii danseaza ~i se invartesc in piata publicaDar oamenii veritabili danseaza In propriullor sange.Scapati de sub mana Eului, ei bat din palme,Danseaza ~i sar deasupra imperfectiunilor lor.Menestrelii lor lovesc in tamburina interioara,~i in bucuria lor fac sa cIocoteasca oceanele."

Trebuia sa citam acest soi de meditatie particulara pe care 0 gasim dealtfel in insu~i principiul oricarui dans sacru. Patrundere in sine a vftrtejului

.secret, prin sunet, cuvant ~i gest.

DE MEDITAT

Cauta raspunsulln acela~i loc din care ti-a venit intrebarea.Rumi

.. -. ~.-. --

~~'"~ lJ.!;" ~..

PRACTICILE YOGAALE TRADITIEI INDIENE

Nimeni nu poate spune dac! Yoga ~i multiplele ei cm este anterioar!sosirii arienilor in India sau dac!, dimpotriv!, reprezint! inflorirea acesteicivilizatii vedice, una dintre cele mai bogate din istorie. Originea diverselor

practici Yoga ~ia sistemuluiei fIlosoficrnmane necunoscut! ins! urc! in timp,dup! statuile ce ne-au parvenit, pan! cel putin in mileniul al III-lea tH.Ceea ce dovede~te un grad de cultur! spiritual! inegalat printre toatecivilizatiile cunoscute de istorie. Yoga, care in cursul ultimului secol s-ar!spandit in Occident sub forma ei de gimnastic! pentru dobandirea uneistm mai bune a organismului, se dore~te de fapt 0 ~tiint! a Elibermi.

Cuvantul vine din r!d!cina sanscrit! yugl, insemnand ..a atela cu ajutoruljugului", ..a imbina", ..a uni". Adev!ratul ei sens prive~te atat st!panireapsihismului, a simturilor ~i a pasiunilor pe care trebuie s! Ie disciplin!mca pe ni~tecai n!mv~i inMmap la un car, cat ~iaspectul in mai mare m!surnreligios interesandu-se de unirea fiintei indivi(luale cu principiul, SinelesupremoSpre deosebire de majoritatea altor sisteme spirituale, Yoga nu estenumai 0 teorie cosmogonic! bazat! pe un ritual incununat de 0 credint!;ea este inainte de toate un sistem practic de trezire de Sine, implic! 0realizare efectiv! a scopului ce const! in descoperirea divinului ~idep!~ireade sine insu~i. Nu e speculatie asupra intelepciunii, ci vrere de intelepciune.Nu yom intra aici intr-o explicare a bazelor doctrinare ~i cosmogonice ale

I Pe care 0 regilsim in latinescul ;ungere [..a lega, a uni"J ~i in cuvintele fran!uze~ti joug[,jug"J,jo;ndre [..a uni, a imbina"J,}onction [,jonc!iune"l.

8S TEHNICI DE MEDITATIE

hinduismului I, ci ne yom multumi, ca ~i in celelalte capitole ale lucrMiinoastre, s! scoatem in evident!.principiiIe anumitor practici de meditatie.Yoga este primul sistem spiritual care pome~te de la corp pentru a realizafiinta suprem! in Sine. Prin asta devine demn de un respect imens, fiindc!oare nu in insu~i acest corp tr&m, simpm, intelegem, cuno~tem, descoperim,cre!m, iubim ~i murim?

FacultAtile corpului

Pentru Yoga exist! treisprezece simturi sau instrumente ale corpului,comparate cu trei santinele ~i zece porti (cinci de intrare: facult!tiIesenzoriale; cinci de ie~ire: facultlitile de actiune). Deci:

- cinci "facultiJti cognitive": auzul, pipmtul, vederea, gustul, mirosul,avandu-~isediul in organele corespunz!toare, respectiv urechile, pielea, ochii,limba, nasul;

- cinci "facultiJti de actiune": cuvaIttul, apucatul, locomolia, excretia

~igenerarea, avandu-~i sediul in organele corespunz!toare, respectiv glasul,mainile, picioarele, anusul ~i sexul;

- manas, cea de-a unsprezecea facultate, care este facultatea cervicaliJ.

Coordonand ~i indrumand in egalli mlisurli facultliple senzoriale ~ifacult!tile de actiune, ea are un rol centralizator.

Manas-ul constituie, impreunli cu notiunea de Eu ~i cu lntelectul (cele

trei santinele), ceea ce se cheamli Simtul Interior, prin opozitie cu primelezece indriya, care sunt Simturi Exterioare.

Existli patru dispozitii fundamentale, inerente intelectului (Bodhi):

acestea sunt rectitudinea, cunoa~terea, deta~area ~i puterea. Respectiveledispozitii constituie ..forma luminoasli a Intelectului", manifestatli atunci

cand Guna-sattva 0 duce.cu sine asupra lui rajas ~i tamas; iar dispozipilecontrare - adicli rliul, ignoranta, a~amentul ~i neputinta - sunt FOffi:la

intunecatli a Intelectului, rezultand din inhibarea lui sattva de clitre rajas

~i tamas.

Conform cu Tara Michael2,care de multi ani trl1ie~te~istudiaz! in India,celetreiModalit!psauTendinte(gune)careconducfiintasunturm!toarele:

I Vezi I'Hindu;sme vivant, de Jean Herben, Laffont.

2 Clefspour Ieyoga, Seghers.

II:

11'

I;

t

-

MARC DE SMEDT

"Guna-sattva tinde spre iluminare, spre manifestarea con~tien~. Subraport psihologic, se traduce prin putere d~ intelegere, bucurie ~i pace; subraport fizic, prin agilitate ~i puritate. Guna-rajas zIDnisle~teactivitatea ~imi~carea. Factor de energie, se aft!! la temelia oric!irui efort, oric!irei muncigrele, ca ~i a agitatiei ~i a instabilit!!pi ~i adesea este asociat!! cu suferinta.Suferinta, nevoia, lipsa inci~ la efort, ~i orice efort e insotit totdeauna deo anumit!! trudii sau impresie de dificultate. Guna-tamas este factorul derezistentii ~i de obstrucpe atat fatii de lumina Intelegerii (sattva) cat ~i dedinamismul Mi~ciirii (rajas). Obiectiv, se manifestii ca incetinealii, densi-tate, intunecime, inertie; subiectiv, ca apatie, indiferentii, ignorantii sauincon~tientii.

Sattva are funcpa de a revela Fiinta (sat) unui lucru; tamas 0 are pe aceeade a se opune acestei reveliiri; rajas este Forta prin care obstacolele suntdep~ite iar forma esenpalii este manifesta~."

Toate simturile, facuMple, tendintele corpului creeazii actiune, a~adarDestin, karma, efecte diferite. Dacii beau prea mult, voi fi beat; dacii miinanccu jus~ miisurii,mii voi simp bine; dacii acponez necugetat, risc un accidentsau ivirea unei probleme in orice situape etc. Este cic1ulneintrerupt al actelor~ial consecintelor acestora; fiindcii orice gand, orice gest, orice cuvant facesii germineze acpunea, reacpunea ~i experienta intr-un anumit cere alexistentei; cere pe care hindui~tiiI-au asimilat cu cic1ulreincamiirilor, flindciipentru ei principiul subtil al corpurilor i~i cautii adev!irul (divin) chiar ~idincolode moarte ~i reintegreazii tarnincetare noi matrice, imbracii noi

corpuri pentru a-I giisi ~ia se topi in el; in acest corp subtil sunt inmagazinatetoate experientele trecute, care ii ingiiduie astfel sii inainteze in ciiutareaultimei ascensiuni (fiindcii totul exis~ in virtutea a altceva), eliberandu-seprogresiv, existentii dupii existentii, de marele viii al iluziilor ce ascunde,~iaici, adev!irata realitate a fiintei noastre. Yoga se vrea sistemul-cheie aptsii dud la ruperea acestui lant infernal, a acestei roti a suferintei ~isii-Ifac!!pe adept a descoperi eliberarea. Cate ceva despre reincamare: la moarte,corpul nostru se descompune, se transformii in pulbere, in agregate de atomicare i~i ocupii locul in cic1ulnaturii. Ce devine con~tiinta noastr!!? Spiritulnostru? Cum se transformii el? Nu ~timnimic despre asta. Riimane oare ungermene? lar acesta se regiise~tenumai in urma~i? Totul tine de domeniulmisterului, de~i in cea mai mare parte religiile au admis supravietuirea unuicorp subtil, sufletul.Este vorbade 0 chestiunede credintii,de intuipe personalii.

In capitolul de fatii, consideriim principiul reincamiirii in felul urmiitor:fiecare zi e 0 nouii zi. Corpul nostru se modificii f!iriiincetare, impereeptibildar in mod sigur. Experienta ne cre~te intr-una, ca ~i varsta; iar con~tiinta,


la fiintele omene~ti normale, trebuie sii evolueze pe parcursul timpului. S!!socotim deci fiecare noapte de somn ca pe 0 moarte, fiecare trezire ca pe

o na~tere. Niciodatii nu ne privim de douii ori in acela~i fel intr-o oglinda,la fel cum nu ne sciildiimde doua ori in acel~i ftuviu. Totul se schimba, totule vremelnicie. Viizu~ astfel, Yoga cu multiplele sale ramuri riimaneun sistemefectiv de eliberare fatii de angoasele cotidiene ~i 0 ucenicie a seniniitiitii.

Cele patru izvoare ale nefericirii~i cele opt grade ale eliberaril

Ignoranta omului ~i suferinta lui se manifest!! prin patru componenteinterioare care Ii marcheazii intreaga viatii:

_ sentimentul meschin al individualitiitii sau Ego: "AceastUdentificarene conduce toate acpunile ~ida na~tereegoismului, infatuiirii in fata succe-sului (<<suntputernic», «sunt inteligent», «am reu~it» .etc.)~itristetii in fatainsuccesului (<<ame~uat», «sunt bolnav», «sunt supus oprobiului» etc.)";

_ ata~amentul, aspect al ignorantei, care constii in identificarea cu expe-rientele pliicerii, ia n~tere din amintirea obiectelor ce ne procura impresiiagreabile;

_ aversiunea, aspect al ignorantei, care constii in complacerea in stmlamentabile, ia n~tere din amintirea experientei penibile. Ea provoac!!dorinta

de a ne opune, de a rezista, de a ne r!!zbuna;_ frica de moarte sau tendinta de a ne agata de viatii, care ne readuce

la prima etapii: ne agiitiim de Eul nostru ca de un colac de salvare in largulunei mm dezliintUite,ne refuliim frica de moarte, ne pierdem in iluzie pentrua uita, in loc s!!0 acceptam ~i sii ne dezvoltiim fiinta in vreme ce ajut!!momenirea sii evolueze intr-un sens ascendent.

Conform cu Patanjali, care a scris Aforisme despre YogaI, cel mai vechitratat practic care ne-a parvenit, exis~ opt Piirtiesenpale ale sistemului Yoga,care se intrep!!trund ~i conduc la eliberare:

- Infranmle: yame;_ Practicile religioase: niyane;- Posturile: asane;

_ Controlul respirapei: pranayama;

_ Retragerea simtUrilor: pratyahara;

I Aphorismesdu Yoga.Fayard.

MARC DE SMEDT TEHNICI DE MEDITApE88 89

- Concentrarea mentall1:dharana;

- Meditatia profundll: dhJana;- Reculegerea perfectl1:samadhi.

- Studierea textelor sacre ~i a Invl1tl1turiiInteleptilor guru, tot atatea

exemple la care sl1meditezi. Studiul ~iIntelegerea meditatiei sub diverseleei forme.

- Of rand a cl1tre Dumnezeu: sl1trl1ie~ti ~i sl1practici toate preceptele nu

, pentrutine, ci pentru ceva din noi care ne depl1~e~te.SI1rl1maiumil ~i sa; nu-ti faure~ti un sentiment de superioritate prin practicarea sistemului Yoga.

Dar umil nu vrea sll spunll pasiv.

tnfran1lrile implicll cinci atitudini:- Sll nu vrei sll pricinuie~ti nici un rllu tlici unei fiinte vii: respectul fatll

de viatll sub toate formele ei.

- SI1 nu respingi adev1lrul:sll-ti pui de acord faptele cu vorbele ~i gan-durile, sl1lntelegi c1lbinele cel mai mare este acela al tuturor ~inu acela alegoismului personal. Cinste ~i sinceritate fatll de tine ~i de ceilalti.

- Sll nu-ti Insu~e~ti iIegal ceea ce nu-ti apartine: deci sll nu furi, dar nici

sll nu ravne~ti.- Castitatea; ceea ce nu Inseamnll' abstinentl1 sexualll, ci stllpanire de

sine, respect fatll de actul dragostei ~iprezervarea energiei sexuale, care nutrebuie sll fie risipitll, ci utilizatll in scopuri mai Inalte decat actul animalicsimplu. Yom mai vorbi despre asta la Yoga dragostei sau Maithuna.

- Sll nu fii posesiv: ata~amentul fatll de obiecte ~i fiinte marcheazllintotdeaunao atitudine egoist1l~iascunde 0 temere. Trebuie sll iube~tipentruce11llalt,nu pentru tine, ~i sll-ti dezvolti generozitatea.

Posturile: asane

Salutarea soarelui

Tratatele ~i profesorii de Hatha-yoga nu lipsesc; nimeni nu trebuie sllse lanseze In rudimente f1lr1la Ie Invllta mai Intai de la cineva abilitat sa

indice mi~c1lrile.Nu yom prezenta aici decat salutarea soarelui, alclltuitadin mi~cllri simple, la Indemana tuturor cu nitel antrenament, ~i ale carei

. efecte, dacll 0 practicllm In fiecare diminea.tllla sculare ~i Inainte de a ne'; face toaleta, sunt numeroase ~i benefice: tonifiere a irigatiei sangvine ~i a.;' sistemului nervos, suplete a

coloanei vertebrale ~i a mu~-chilor, eliberare a respiratiei

~idezintoxicare a organismu-lui. Faceti mi~cllrileIn ritmulce vi se potrive~te ~i farll sl1vl1grnbiti;nu fortati niciodat1l,fiece mi~care trebuie sll de-vinl1"supll1 ~i confortabill1".Orientati-vl1 spre soarele cernsare (est). Femeile, In pri-mele zile ale cicIului, trebuie

sl1renunte la aceste exercitii.Seria respectivl1este ideaJll

in plinl1naturl1,dar se poatepractica ~i In casl1, In ora~,pentru a vl1 folosi cat maimult. ~i fie ca energia vitallla soarelui sll plltrundl1In voi.

Cele cinci practici religioase

- Purificarea: corpul trebuie sll respecte 0 igienl1 strictll pentru a rl1mane

s11011tos~i a-~i pl1stra0 con~tiint11limpede. Curl1tenia corporalll trebuie sl1se alieze cu dieta alimentarl1; sl1fii atent la ceea ce m11oanci,In functie deceea ce ai de facut, sl1cuno~ti valoarea alimentelor, sll nu-ti umpli niciodatl1stomacul pan111asatietate. Yoghinii adaug111aacestea anumite procedeede curlltire intemll (netti: fosele nazale curlltate cu 0 sfoarl1~icu apl1,sp1111l-turi...). Totul pentru a mmane In deplinll posesie a mijloacelor tale ~i a nute Ingreuna cu materie inutilll.

- Starea de multumire: sll apreciezi ceea ce ai, ceea ce se petrece Injurult1lu,sll r1lmiiisenin, sl1nu dai curs tuturor dorintelor care se prezint1l1ainfinit,sl1nu te la~i afectat de situatii, sll nu fii la discretia valurilor de emotii, sl1-tip11streziechilibrul interior,oricare ar fi neprev1lzutul,contrarletatea, plllcerea.

- Toate acestea implicl1,evident, eforturi asupra ta, 0 mare hot11rare,putere de a suporta, perseverentl1.

..:.;:;:\-.~ - ----

f,'

I;

'.Ii

-- ~

MARC DE SMEDT

Postura de meditatie

DupliSri Anand1,care predlilec~i la Paris la Centrul indiande Yoga,1actul unei meditatii reu~ite depinde de trei factori fiziologici principali:

1.Trebuie adoptati 0 postum fermli ~iconfortabilli; dacli nu, practicarea1medita~ei este imposibilli. A adopta oposturli fermli insearnnli sli capepsenza~a cli te afli in posesia corpului. Cel mai mic disconfort in posturli arldistrage in mod constant spiritul; trebuie deci sli alegi postura care sli-ppermitli sli rlimiiinemi~cat un timp indelungat f1ir1ia incerca nici 0 senzapede disconfort.

2.Trebuie sli-ti tii coloana vertebral Ii ~i capul riguros drepte, dar f1ir~crispliri. Toate vechile texte referitoare la Yoga insistli asupra necesitlitii dea plistra dreaptli coloana vertebral Ii in timpul medita~ei, pentru a evitacompresiunea organelor abdominale provoca~ de 0 pozi~e incovoiatli, ceeaduce la constipatie ~ifavorizeazli multe ale dezordini. Existli incli un motivpentru a sta drept: nervii coccisului ~icei sacrali sunt astfel mai bine irigaticu sange, care Ii revitalizeazli.

3. Pe parcursul postUrilorde medita~e, din cauza unei mai mici cheltuielide energie muscularli, pllimiinii ~i inima i~i incetinesc mi~c1irile.Atunciproducerea de bioxid de carbon are valoarea minimli.Respirapa devine u~oarn,aproape abdominalli, incat abia se mai simte. tn aceste conditii, spiritul esteaproape in intregime sustras distragerilor pricinuite de mi~clirile fizice ~ideci se poate interioriza, intr-un calm perfect.

Sunt indicate patru postl1ri:I. Padasana: pozitia Lotus, imortaliza~ de Buddha, cu picioarele incru-

ci~ate ~i labele picioarelor odihnindu-se cu talpa spre marginea coapselor.2. Virasana:Semilotusul sau pozitia eroului; unul singur dintre picioare.

este a~ezat pe coapsa opusli, cel1ilaltafliindu-se desesubt.3.Svastikasanasau pozipa Fericirii, cea mai simplli, in care laba fiec1irui

picior este inseratli intre coapsa ~i gamba piciorului opus.4. Bhadrasana,pOstura Beneficli - ambele glezne sub testicule, ~Ipile:

lipite una de alta ~i mentinute impreunli cu ajutorul mainilor. Toate acestepostl1ri sunt mai u~or de adoptat cu 0 pemli tare pusIi sub fese.

Mai putem medita ~i stand in genunchi, cu fesele a~ezate pe glezne ~i,bineinteles, spatele mereu foarte drept.

Rlimai tlicut, respirli, exis~.

I A se vedea lucrarea lui practicl, sp!rut! la Editura Seghers.

90

~

TEHNICI DE MEDITATIE

Pranayama: controlul suOului

Pranayama,exerci~ufundamentalal sistemuluiYoga,se dovede~temai;' mult decat 0 disciplinli a msufl1irii - un control al Energiei vitale (prana),!,piin intermediul celei dintiii. Prana se glise~te pretutindeni sub formli de

oxigen ~i electricitate; f1ir1iea, nu putem trlii cu trupurile noastre a~a cum

sunt concepute; prana mai este ~i "ceea ce se mi~c~", "ceea ce vibreazli"I fi deei se referli la energie in general, cea care anim1i corpul ~i toate fiintele

. insuflepte. Prin intermediul suflului, putem reufi, cu voint1i,sli punem st1i-piinirepe aceastliprana a~aincat sli nu 0 mai risipim, ci sli 0 dirijlim pentrumaximum de folos al organismului nostru psihosomatic.

Fluxul ~ireOuxul respiratiei este asem1in1itorritmului binar, altemat, alnaturii: zi-noapte, uscat-umed, cald-frig... El re-creeazli oscilatia cosmicli,aceea care, aidoma blitliilor inimii noastre, face sli se mi~te Universul. Prinatentia acordatli suflului ~i prin amplitudinea pe care astfel i-o confer1i,yoghinul nu numai c1i11disciplineaz1i ~i-~if1iure~teastfel 0 unealtli remar-cabilli, ci trebuie ~is1iajungli in simbiozli cu totalitatea naturii ~ia mi~c1irilorei cic1ice.

".'

II'",i,- '.fl;.

.p

I iI,I

I

. i,:

1:1'

Ii

I.

MARC DE SMEDT

I, I

I

In zilele noastre este de ajuns s!1te uiti putin in jur ~iin tine insuti cas!1-tidai seama cum cea mai mare parte a fiintelor respirn prost: 0 respiratiesuperficial!1,implicand doar partea de sus a pl!1manilor,neregulat!1,sacadat!1;adeseori tigara traduce nevoia de a respira, deturnat!1de la scopul ei prinaspirarea unui produs relativ toxic, pe jum!1tate stupefiant pe jum!1tateexcitant, care ip d!1iluzia c!1te afli in realitatea c1ipei ~i iti ing!iduie s!1teag!1tide ceva. In plus, se poate remarca faptul c!1un spirit agitat, impr~tiat,~ters, amorf, angoasat sau supravoltat se va traduce printr-o respirape inconcordant!1cu asemenea st!1ri.Totu~i, prin simplul control al inspirnrii ~iexpirnrii, cate boli, cate st!1ridezagreabile, dit!1pierdere de vreme ar puteafi evitate! Trebuie mai intai s!1inveti s!1respiri lini~tit ~i adanc: in fiecarezi s!1-prezervi cateva minute ca s!1inspiri cat se poate de mult ~i s!1expiricat mai lent cu putint!1, f!1r!1a fOria lucrurile, inceti~or. Repet!1 aceast!1concentrare asupra respiratiei de cate ori este posibil in cursul zilei. Efectelesunt imediate; practic!1asta indat!1ce apar vreo angoas!1,vreo incordare, ~iastfelle alungi sau cel pupn combap stresul ~iii dai organismului posibilitateade a reactiona adecvat la situatie.

lat!1~i un alt exercitiu, pe care, la inceput, trebuie s!1-1practici doar inmomentele speciale, consacrate meditapei: la incheierea expiratiei ~i ainspiratiei, f!10 u~oar!1retentie a r!1sufl!1rii.Este foarte important ca tot aeruls!1fie expulzat din piept ori pieptul s!1fie plin cu aer pentru a efectua aceast!1retentie care nu trebuie s!1dureze mai mult de trei pan!11acinci secunde.Momentul de imobilitate astfel creat iti permite s!1capeti con~tiinta interi-orului corpului ~i lini~te~te in intregime mentalul. Nu efectua niciodat!1retentia pe parcursul inspir!1rii sau al expir!1rii;e un lucru r!1u,avem dejatendinta incon~tient!1s!10 facem in viata de zi cu zi, in timp ce reflect!1msau in incordarea vreunui efort.

In m!1sura posibilului (~i limitele acestui posibil depind de propriilenoastre limite, eforturi, sl!1biciuni), trebuie s!1incerci s!1devii totdeaunacon~tient de faptul c!1respiri ~i s!1-tifaci respiratia mai ampl!1,regulat!1,iarexpiratia impins!1c!1tre~iin abdomen.

Mircea Eliade spune c!1prin pranayama "yoghinul incearc!1s!1cunoasc!1in mod imediat pulsatia propriei sale vieti, energia organic!1desc!1rcat!1deinspiratie ~i expirape. Pranayama este atenpa indreptat!1 asupra vietiiorganice, 0 cunoa~tere prin act, 0 intrare calm!1~i lucid!1in ins!1~iesentaviepi. Yoga Ie recomand!1credincio~ilorei s!1tr!1iasc!1,dar s!1nu se abandonezevietii. Activit!1tile senzoriale 11iau in st!1panire pe om, 11altereaz!1 ~i-Idezagreg!1.Concentrarea asupra acestei functii vitale care e respiratia are


ca efect, din primele zile de practic!1,0 inexprimabil!1senzape de armonie,o plenitudine ritrnic!1,melodic!1,0 nivelare a tuturor asperit!1tilorfiziologice.Mai tArziu,ea iti creeaz!1un sentiment obscur de prezent!1in corp, 0 con~tiint!1calmi1a propriei mi1retii".

Yoghinii ajung la suspend!1ridin ce in ce mai prelungite ale r!1sufl!1rii~i li se cunosc performantele de suportabilitate in scufund!1rilein ap!1sauin ingrop!1rilede vii. Dar regulile tradiponale ale sistemului Yoga se limiteazi1la trei prime etape ce trebuie dep~ite incetul cu incetul:

- 5i1ajungi si1-titii respiratia timp de 48 de secunde (12 matre).- 5i1ajungi s!1-titii respiratia timp de 1 minut ~i 36 de secunde (24 de

matre).

- 5i1ajungi s!1-titii respiratia timp de 2 minute ~i 24 de secunde (36 dematre).

Trebuie, de asemenea, si1tii socoteala num!1ruluide pranayame efec-tuate, si1nu fortezi niciodat!1cre~terea lui, nici s!1nu faci mai mult de patruexercitii pe zi: la r!1s!1ritulsoarelui, la amiaz!1,la asfintit ~ila miezul noptii.Trebuie riguros respectat!10 postur!1cu coloana vertebral!1dreapti1. Nici 0mole~ire nu e ing!1duit!1in acest exercitiu de purificare a corpului ~i aspiritului.

Kapalabhati:Curafjrea craniului

Un exercitiu traditional de pranayama, pe care il alegem dintre multealtele, este kapalabhati (Curntirea craniului), care implic!1respiratia diafrag-matic!1~i abdominali1:

- coloana ~i capul drepte, picioarele in lotus ori semilotus;- toracele bombat;- concentrare asupra abdomenului, a~ezand aici punctul centrul de

greutate, dedesubtul buricului;- relaxeaz!i-p pantecele, care iese in afari1;- apoi contract!1-1 brusc spre interior: aerul iese din pl!1mani;

- relaxeaz!1-1din nou, inceti~or; aerul intr!1,in chip firesc, in pl!1mani.La inceput (prima si1pt!1man!1)f!1astfel zece inspir!1ri-expir!1ri,inspira!ia

trebuind si1dureze de patru ori mai mult decat expiratia bruscl1(2/10 desecund!1fat!1de 8/10 aproximativ). In fiecare dintre s!1pt!1manilece urmeazl1adaug!1 alte zece asemenea respiratii, pan!1ce ajungi la 120 de mi~c!1risuccesive, cifr!1ce nu trebuie dep!1~it!1.Fa!a si1r!1man!1relaxatl1,toracele nuparticipi1 la exercitiu iar inspiratia e franat!1f!1r!1incetare. Contraindicat

,~, \

.r-::~~~~v~..,:

MARC DE SMEDT

cardiacilor ~ipulmonarilor, exercitiul acesta gole~te complet aerul rezidualce viciaz1i pl1imanii, satureaz1i cu oxigen sangele ~i produce in intregulorganism 0 intens1i activitate pranic1i; tonific1i sistemul nervos vegetativ.tn plus, creierul este in profunzime irigat ~i vivificat; deoarece creierul, 0mas1icelular1i spongioas1i, variaz1ica volum in ritmul respiratiei ~i deci alcirculatiei sangvine - acest exercitiu putemic ii aduce un aflux de sange,de oxigen ~i cu adev1iratil cur1it1i,Ii spal1imurd1iria. Facult1itile noastre deconcentrare ~i de atentie se multiplic1i.Este un bun preludiu pentru asane~i pentru meditatie care se pot incheia cu modularea unor mantre.

Mantrele

Practicarea mantrelor este insotit1i, prin expulzarea sunetului, de 0mi~care respiratorie care ajut1ila mai buna intelegere a sustinerii expiratiei(emisie) ~ia inspirapei (reinc1ircare).tn plus, puterea vibratorie binefl1c1itoarea sunetului se adaug1iamplitudinii respiratiei.

Ce este aceea 0 mantrd?Vedele,textul sacru fundamentalal hinduis-mului, redactat cu patru mii de ani inaintea erei noastre, se refern, ca ~iBibliade altfel, la un Sunet primordial, un Cuvant preexistent creatiei ~ipunand-ope aceasta din urm1iin mi~care. tn India acest sunet ar fi OM, sunet sacruesential pe care trebuie s1i-lpronunti cu expiratia cea mai adanc1iposibil:AOOOOOOMMMMM, AUM. Forta acestui sunet, bine modulat, esteincredibil1i. A-ul pleac1idin gatlej, O-ul coboar1i adanc in vintre pentru ase termina cu M, care vibreaz1iin craniu.

Brahmanii hindu~i, con~tienti de puterea vibratorie a sunetelor ~i degolirea de con~tiint1ioperat1i de cantarea lor, folosesc drept mantre numede zei, binecuvant1iri ~i formule sacre, care poart1i0 inc1irditur1isimbolic1iparticular1i, destinat1is1iaduc1ipacea spiritului ~ievolutia interioar1i.

Un celebru guru indian, Swami Ramdas, a fost sadhu, pelerin r1it1icitorpe drumurile Indiei, repetand f1ir1iincetare aceea~i mantrd:

"Om, Shri Ram,jai Ram, jai, jai Ram."Repetand astfel intr-o japa neobosit1inumele St1ipanuluisuprem, Rama,

pelerinul se l1isacondus de 0 voint1isuperioar1ilui, mergand la intamplare,cantandu-~i neobosit litania, lipsit de orice bunuri cu exceptia buc1itiidepanz1ide pe coapse ~ia unei invelitori, v1izandin fiece lucru, in fiece fiint1iincamarea puterii divine:

,,0, Ram, tu e~ti pretutindeni; 0, Ramdas, tu nu e~ti nic1iieri.0, Ram, Vointa Ta singur1idomne~te; 0, Ramdas, tu nu ai voint1i.0, Ram, Tu e~ti singura realitate; 0; Ramdas, tu nu ai existent1i.

'--'~~~':-~ ;-'----


0, Ram, dragostea Ta p1itrundepeste tot. Peste tot str1iluce~te luminaTa. Fericirea Ta absoarbe totul. Ram, Tu e~tiLumin1i,Dragoste~i Fericire.Ramdas, tu tr1iie~tiin aceast1iLumin1i,in aceast1iDragoste, in aceas~ Fericire.Ramdas, tu nu ai existent1iseparat1i.Tu e~ti liber, liber ca Dragostea, liberca Lumina, liber ca Fericirea. lube~te totul, lumineaz1itotul, imparte cu totulFericirea. Tu e~ti totul ~itotul este in tine. Tu ~icu totul sunteti Ram. Ramin slava Sa. Ram este unul, Ram apare ca mai multi. Unul este adev1iru1.Mai multi insearnn1ifalsitatea. Unul, pretutindeni Unul, ~i asta este Ram.Nu tIii decat pentru dragostea fat1ide Ram. Ram te-a fl1cutnebun dup1iEl.Binecuvantat e~ti tu, Ramdas. Nebunia fat1ide Ram este totul pentru tine,nebunia fat1ide Ram este totul pentru top. tn aceast1inebunie nu exist1idurere,perplexitate, ignorant1i,sl1ibiciune,am1ir1iciune,ur1i,nu exist1inici un r1iu.Aceast1inebunie este intreag1iDragoste, Lumin1i, Fericire, Fortii, Putere,tntelepciune, este tot binele."

Mantra exprima cantecul sufletului s1iu~i al corpului s1iuincetul cuincetul transfigurat, invadat de 0 pace inalterabil1i,torente de ap1ivie curgeauin inima lui debordand de dragoste pentru viat1i,orice viat1i.Spunea c1ipaceapoate fi atins1i cu ajutorul unei mantre dOMatunci ciind ,,0 faci cu unicadorint1i de eliberare ~i de pace, fl1r1idorinte arz1itoare fat1i de lucrurilelume~ti". Calea sanctit1ipi,a~acum 0 predica el, trece intiii prin abandonareaoric1ireiposesiuni ~i a oric1iruiata~ament:

"Vreti s1iv1ip1istratimentalul pentru a poseda la propriu aceast1i cas1i,marile voastre bog1itii,bunurile ~i rudele ~i s1iincercati team1iin privintalot, griji ~i fr1imant1iri?Faceti-o. Adev1iruleste c1i,dac1inu ne abandon1imin intregime mentalul gandului c1itre Dumnezeu ~i dac1i nu a~ez1im lapicioarele Lui tot ceea ce tinem ca fiind al nostru, nu-L yom putea avea.Rezumand, numai abandonarea c1itreDurnnezeu, complet1i~i f1ir1irezerve,

ne d1idreptulla tndurarea Lui ~i la darshan-ul Lui.".Ramdas a ~tiut s1i-~itr1iiasc1iidealul, s1iabandoneze totul ~i deci s1ise

consacre in intregime mantrei ~imeditatiei coexistente acesteia. A respec-tat in plus 0 castitate absolut1i,considerandu-le pe toate femeile drept mamalui, ~i ~i-a hr1initcorpul numai cu alimente primite ca poman1i.Acest maresfant a dobiindit 0 imens1ipopularitate in India, fiindc1isimplitatea metodeilui ~i puritatea limbajului creau mai mult decat orice fel de ascez1i sauexercitiu spectaculos. Lumea spunea despre acest om, pe umerii c~ruiapoposeau p1is1iri~iale c1iruimiiini~tiaus11vindece bolile trupului iar privirile

1 Carnels de pelerinage, Swami Ramdas, Albin Michel.

I

II'

I

~,~ -.

MARC DE SMEDT

bolile fiintei: "EI a ridicat v1Uulne~tiintei." ~i pe parcursul intregii sale vie\iel a repetat:

..Om, Shri Ram,jai Ram, jai, jai Ram.'"

Pentru cei mai mul\i dintre noi, occidentalii, practicarea mantrei variimane doar un exercitiu printre altele. Dar eficienta ei pentru lini~tireamentaIului nu poate fi pusii la indoiaIii, mattor fiind formidabilul succes aJMeditatiei transcendentaIe, a c1ireipracticii majorii constii in recitarea deciitre fiecare a unei mantre anume, date de guru ~ide instructorii lui: dareamantrei a devenit 0 afacere comercialii in care indoctrinarea ~ipublicitateasunt necesare pentru a chema noi membri c1irorasii Ii se facii bine (ciildurna colectivitiitii care sparge izolarea, importanta ce ti se aratii prin concesio-narea mantrei ~i,bineinteles, puterea exercitatiiasupra con~tiin\eide repetareaei) dar care, in schimb, fac ~i ei un bine contului bancar. Suntem departede darul totalf1icutaltorade ciitreRamdas.In ale saleCarnetedepelerinajgiisim de altfel numeroase avertismente asupra riiului ce-I pot face aceireligio~icare nu au decat haina de pe ei, dar aI c1irorspirit nepacificat mnanelegat de dorinte ~i patimi; intr-adev1ir, influen\a lor poate fi dezastruoasiiasupra sufletelor slabe, asupra spiritelor nestructurate, asupra con~tiintelorin ciiutarea a indiferent ce sistem care le-ar salva de angoasa de a triii ~i defrica fatii de lume. Tragedia din Guyana riimane 0 dovadii flagrantii a acestuilucru. Ramdas relateazii0 poveste ce trebuie citatiiaici tiindciieste exemplarn:

,,0 datii, spune el, 0 femeie a venit siimii vadii; era intr-o stare vredniciide milii. Nu de mult incepuse sii sufere de dureri atroce de cap ~i dorea unleac. Intrebatii asupra felului cum incepuse boala, a spus cii aceasta semanifestadecandviizuseun sadhuriitiicitorde la careprimiseini\iereauneimantre; de:atunci, de cate ori Wrepeta mantra, simtea in cap dureri cumplite.Cand i-am sugerat sii abandoneze repetarea mantrei, a refuzat, deoarece ilsocotea pe sadhu drept guru-ul ei. Nu puteam, ca singur remediu, decat sii-iprescriu abandonarea mantrei, dar intrucat nu era de acord cu sugestia mea,femeia a plecat. Totu~i, dupii cateva zile s-a intors; starea ei era cu multmai proastii decat inainte. Suferinta ii devenise absolut insuportabilii.

Cand i-am cerut din nou sii opreaScii repetarea mantrei, a riispuns caincercase, dar ciinu reu~ea tiindcii mantra p1ireasii fi pus stiipanirepe dansa.Atunci i-am sugerat, ca singur mijloc de a-i indepiirta influenta, sii-~iexprimecu putere repulsia fatii de sadltu ~i sii ia hot1irareade a nu mai avea de-aface in nici un fel cu mantra lui. Ea a refuzat cu strii~nicie sii urmeze acestsfat, fiindc1iavea multii veneratie pentru sadhu. ~i a plecat iarii~i.

Dupii 0 siiptiimanii, s-a intors pentru a treia oarii; era foarte veselll ~ieliberatll de cumplita suferintii. A miirturisit cii in cursul siipt11maniichinuldurerii de cap ii devenise in asemenea mi1surninsuportabil, incat fusese silit11


s!-mi urmeze sfatul ~isii ia hot1lrJ.reaferm11de a nu mai rosti mantra. Imediatapoi, a ad11ugatfemeia, durerea de cap a incetat ~i, 0 datii cu ea, influentamantrei. Din c1ipa aceea s-a simtit iar11~iea ins11~i.De aceea consider c11nu existii nimic mai riiu in via\11decat sa te asociezi cu un om a ciirui inim11e plinii de patimi bestiale. Un asemenea om i~i transmite lesne natura ciitresemenii creduli care au un temperament emotiv ~islab. ~i in virtutea aceleia~i

'. legi, nici 0 toviirii~ienu e atat de profitabila pentru iniiltarea ~ipacea noastrii. decat un caracter nobil, cu inimii curat11."1 .

Asemenea pove~ti de vr11jitorie(sii amintim c11aceasta din urm11estede asemenea, ~i intotdeauna, una de autovriijire) se pot reproduce in diversefeluri; oricare tehnicii prost folositii duce la distrugere. lar bine folosit11ducela creatie,la deschidere. Este insii~iproblema progresului din zilele noastre,in toate domeniile.

. Pentrua reveni la aspectelepozitive,s11spunemciieficientarepetiiriimantrelor a fost testatii in laborator prin electroencefalograme: foarte repede

se instaIeazii 0 relaxare treazii, ~i undele alfa apar pe inregistr1irile E.E.G.

, In consecintii, corpul ~i spiritul se odihnesc ~i deci se pot deschide m11car1aviziunea reaIitiitiia~acum este ea. Personal',nu cred cii trebuie s11disociemrecitarea mantrelor sau a sunetelor de alte practici, de asane ~ide meditatiapurii, astfel incat s11nici nu ne hipnotiz11masupra unei vocabule. Cand iiv1idpe copiii lui Krishna cantandu-~i tnantra ~ileg11nandu-se:"Hare Krishna,Hare Krishna, Hare, Hare", ii giisesc ni~tein~i foarte dt: isprav11,dar flUcredd aici se afl11solutia la criza interioarii actual11.

Hinduismulle propune fidelilor lui sute de mantre diferite. Noi s11nuretinem decat una, "OM", silaba sffint11,ale ciirei efecte vibratorii sun!profunde ~i a c11reirepetare (cu glas tare, apoi cu voce joas11,murrnurat11,interioarii;~ireluand intregul proces) aduce in sine un mare calm. Dimineata~i seara, dup11meditatie, recitata astfel de vreo zece ori, ea creeaz110 undiide pace.

Smavritti pranayama

latii un exercitiu simplu ~i lipsit de pericole, care imbinii in totalitatebinefacerile mantrei ~i ale pranayamei. Trebuie sii te a~ezi pe 0 pemii bineumplut11,pus11pe jos, ~is11stai cu picioarele incruci~ate, coloana vertebral11

lOp. cit.

.,,'>'

, ~""","" '" ,.......

~ I

'I,

I

MARC DE SMEDT

dreapt1i~i cambrat1iin dreptul ~alelor, capul bine echilibrat, drept ~i el. tn!caz de imposibilitate major1ipentru ~ederea pe jos, te a~ezi, drept, pe un:scaun tare.

- Gole~te-ti pl1imaniitotal: expirare.

- Blocheaz1i-ti respiratia cu pl1ima,!iigoliti.- Num1ir1iin gand patru OM, contractandu-ti de patru ori sfincterul anal:

(Asvini Mudra).

- Inspir1i (cu chinga abdominal1icontrolat1i), num1irandpatru OM.- Cu pl1imaniiplini, blocheaz1i-ti r1isuflarea.- Num1ir1ipatruOM cu patruAsvini Mudra.- Expir1itimp de patru OM.- Blocheaz1i-ti r1isuflarea~i num1ir1ipatru OM cu patru Asvini Mudra.Reia procesul tarn s1ifortezi lucrurile, de cate ori simti nevoia. Nu trebuie

s1iai nici 0 dificultate, nici 0 stare de oboseal1i.Dac1ise intampl1ia~aceva,!opre~te-te imediat. Asvini Mudra (contractia sfincterului anal) nu se face,decat in timpul retentiei la gol ~i la plin. Nu practica niciodat1iexercitiuI'dup1ice ai mancat. Aceast1iSmavritti pranayama face s1icircule in intregime.energia in corp de sus in jos ~iviceversa. Din practicarea ei rezult1ioxigenare,concentrare ~i pace mental1i.

Dar dac1itoate astea ti se par prea complicate, este de ajuns s1iintonezicu putere OM de vreo zece ori, pe 0 expiratie cat mai profund1iposibil, pentrua obtine un benefieiu similar. Aceste exercitii trebuie s1itind1is1ite fac1iac1ip1itacon~tiinta corpului ~i a mentalului, pentru a Ie controla, a Ie lini~ti,a Ie dirija la dorint1i.S1i-tireg1ise~tiastfel 0 fort1iinterioara care va ingaduisa inaintezi mai bine pe drumul vietii, incercand s1i-iintelegi finalitatea.

A stapani calul neb un

Meditatia insa~i compprt1itrei aspecte: a-ti disciplina corpul in postur1i,obligandu-I sa-~i pastreze imobilitatea; a-ti disciplina r1isuflarea, a-tidisciplina mentalul. Swami Sivananda spunea c1i"mentalul este compara!cu argintul-viu, tiindc1irazele sale se impr1i~tieasupra unor obiecte diferite.Este comparat cu 0 maimut1i, tiindc1i sare de la un obiect la altul. Este

comparat cu aerul nestatomic, fiindc1ie instabil (chanchala). Este comparatcu un elefant in rut, din pricina impetuozit1itii lui p1itima~e.

"Mentalul este cunoscut sub numele de «pas1iremare», tiindc1isare della un obiect la altul exact cum top1iiepas1ireade la 0 creang1ila alta sau de:

... ~''''!--.... _'-;';'~_;';"'_'.'v.-r"'~'

98: 99 TEHNICI DE MEDITATIE-~--_.

_ laun copac la altul. Raja-yoga ne invata sa ne concentram asupra mentalului". hQStru ~iapoi sa-i exploramungherelecele mai intime.

Concentrarea se opune dorintelor incercate de simtUri,la fel cum fericirea, se:opune agitatiei ~idurerii, gandirea ferma - perplexit1itii,lenei ~itoropelii,t ~cceptarea bucuroasl1 - relei-vointe." De aeeea, cat1ivreme gandurile cuiva nu sunt total distruse de 0 asemeneai practicare constantl1,aeesta ar trebui s1i-~iconcentreze mentalul asupra cate

unui singur adev1irde fiecare dat1i.Printr-o astfel de practicl1neintrerupt1i,aptitudinea de a se fixa asupra unui singur punet va cre~te~i,inda~, multimeagandUlilor va disp1irea.

:, Pentru a indep1irtatoate astea (agitatia ~idiversele obstacole ce se ridic1i

~ pe calea fix1iriimentalului), practicarea coneentr1iriiieste singuru] lucru care;. trebuie c1iutat."I

Cum s1ireu~im s1ine concentrl1mspiritul asupra unui singur punct?Retrage-te intr-un loc lini~tit, dacl1 este posibil rezerv1i-ti 0 camer1i

.$pecial1i, ceea ce adesea e dificil in zilele noastre. De aceea g1ise~temijlocul

. ca m1icar0 jum1itate de or1ipe zi s1ite poti izola acas1iori in alt1iparte, innatur1i.0 cuvertur1ispecial1i,un covor, 0 pem1ibine umplutl1,UI1beti~or de

!, t!maie cand e~ti in cas1i, iat1itot ce-ti trebuie. 0 data salutul catre soareefectuat, apoi cateva exercipi de pranayama, trebuie s1imodulezi silaba OM

" de la trei la ~ase ori; atunci poti incepe, doar r1imananda~ezat ~i 11isandsatreac1ifluxul gandurilor, concentrandu-te asupra mi~c1iriirespiratiei in sine.Dac1iideile sunt prea obsedante, concentreaz1i-teasupra punctului din centrulsprancenelor sau asupra vanului nasului tarl1a te uita cruci~; concentrareatrebuie sl1fie mentaH1~i s1ise indrepte c1itreun singur punet. Este posibil,de asemenea, s1i-ti coneentrezi rasuflarea asupra tuturor chakrelor (vezicapitolul respectiv). E necesar1i0 vigilentl1neincetat1i.Prive~!e-ti tiinta careapare in t1icere,cu toata t1edireala ei ~icu nimicurile ce ocup1icampul con-~tiintei. R1lmai concentrat asupra pozitiei cOT)Jului,asupra respiratiei.Fixeaz1i-tiatentia. Simte-o alunecand. Adu-o inapoi. Repeta in gand silabaOM. Totul dispare. Ascult1iceea ce se petrece imprejur, zgomote]e, in tine,injurul t1lu.F1ldiferenta intre Ego-ul care proiecteaza lumea ~ilumea real1l.Dup1iun anume timp (minimum un sfert de or1l),ce va p1lreafoarte lungla inceput (pune un de~teptator in apropiere), salut1ladanc ~irepeta cu vocetare OM de mai muIte ori la rand. Ridic1l-te.Dezdoaie-ti membrele, fa catevaexercitii de gimnastic1l, d1i-ticu ap1irece pe fat1i.Acesta este un exemplude meditatie. Practic-o dimineata inainte s1lte speli ~i seara, intorcandu-te~e ]a treburile zilei. Efectul prim: te pui in ordine.--

I La Pratique de IIImeditation, Albin Michel.

ii'!

1~ iI;

"

II'

IiI

'j!

Ii/i

I:

I:I

IiIi'

I!,

,.

tI'~I

h

r'j"I

MARC DE SMEDT

Hindui~tii folosesc diferite feluri de meditatie cu ajutorul unei fonne:sa te concentrezi asupra imaginii unei zeitati, Shiva, Vishnu, Kali... astfel

incatsa prime~tiin tinesentimentulinteriorca imagineacreeaza~icinste~te.,simbolul exterior. Aceste imagini, oricat de frumoase ar fi, nu corespundstructurilor noastre mentale ~i, dupa opinia mea, deturneaza obiectulmeditatiei care e~ti mai intm tu insuti ~i propriile tale reactii. Sa te intelegi,sa patrunzi in tine, sa te purifici. Apoi, daca e cazul, sHolose~ti concentrareaasupra yantrei reprezentate mai jos, capodopera de abstractie vizuala ~i,pentru hinduismul tantric, iIustrare a campului cosmic in care se inscriecreatia, de la punc'tul focal unic la manifestarea generala. Cele nouatriunghiuri sunt reprezentarea diverselor circuite ale con~tiintei noastre care'trebuie disciplinate; petalele inchipuie fenomenele lumii exterioare iarpatratul campul mediului inconjurator (spapu-timp) in care se petrece totul.Simbol al Totalitatii, yantra poate fi un bun suport de meditape.

"Pe masura ce curep 0 ceapa, gase~ti mereu alte foi dar nu ajunginiciodata la un nucleu. Tot astfel, cand iti analizezi Ego-ul, el dispare cutotul. Ceea ce ramane in ultima instan~ este Atma, pura Con~tiintaabsoluta"(Ramakrishna).

Obstacolele mentale in calea meditatiei

Mania: care vine din ata~amentul sau din dorinta frustrate, din meschi-naria deranjata, din ravnire, din teama, din gelozie; atunci nu mai e~ti stapanpe tine, ci devii prada maniei. Resentimentele, ura, furia, iritarea sunt altefonne ale ei ~idovedesc slabiciune interioara. Mae~trii hindu~ispun ca acela


:c:area re~it sa-~istapaneasca mania a parcurs jumatate din drumul catre eli-berare. Nu e vorba sa c1idemintr-o blandete suava, ci sa ~timsa ramanem, intoateimprejurarile, stapanipe noi, de~ap ~iindulgenp ~isa nu ne risipim ener-gill.~itimpul. Aceasta nu exclude luciditatea ~iseveritatea, daca sunt necesare.

Defaimarea: care dovede~te un spirit ~i 0 inima obtuze ~i face multe'victime, raspandind 0 otrava corupatoare, ce-I tulbura pe celalalt. Duplici-tatea, viclenia, subterfugiul, perversitatea, gelozia, ignoranta aIcatuiesc tristul

,cortegiu al cIevetirii. Pentru ce iI criticam ori iI calomniem pe cineva care.nu este de fata, daca nu din la~itate ~i, sa spunem cuvantul, din rautate?

Pesimismul:niciodatasa nu te la~iprada mohorelii,gandurilor negre,,depresiunilor care fac sa revina la suprafata mentalului vechile amintiri sub-C9n~tiente.Asta nu sluje~tela nimic. Sa reacponezi, sa practici exercipi fizice,sate scuturi, sa ie~i, sa schimbi aerul, sa te straduie~ti sa vezi latura pozitivaa vietii. Aspectul negativ exista in toate; trebuie sa lupti impotriva lui.

lndoiala: exista sau nu Dumnezeu? Sunt oare bun sau rau? Nimic nu

progreseaza in viata etc. Hot1lrareain fiecare gest cotidian, in fiecare actiune. .esteesenpala.Ceeace nuexclude,badimpotriva,refleqia,carenu inseamna. indoiala, ci cantarirea elementelor. indoiala creeaza nelini~tea mentala ce

blocheaza orice progres, in indiferent care domeniu.Gandurile rele: in timpul meditatiilor apar toate fantasmele noastre

impure. Ce vrea sa zica "impur"? Ceea ce se leaga de egoism, de distrugere~i totodata de situatii care nu exista ~i care am dori sa existe. Sa ni Ieimaginam este inutil ~inu rezolva nimic. Meditatia spore~teprezenta acestuiaspect at spiritului nostru care este vagabond, agitat, obsedat de sex, lacomde onoruri, de considerape, de bani, de 0 viata la care nu poti ajunge niciodata

'. in realitate ~icare ar trebui sa-p aduca multumirea ideala, Lana de aur. IIuzii...Visurile: sa te ata~ezi de visurile cu ochii deschi~i ~ide visele nocturne

este de asemenea inutil; intelege c1inu sunt decat imagini, purtatoare desemnificatie dar efemere, intr-o oglinda goala. Teama - teama fata de ce?Fat1ide tine in primul rand. Eul i~i creeaza obiectele propriei frici, apoi cadein angoasa ~itimiditatea anihilante. La ce sluje~te sa-ti fie teama? La nimic.Asta nu va schimba 0 iota in desfa~urarea evenimentelor. Adeptul meditatieitrebuie sa fie, ca toti inteleptii, un vindecator al devenirii fiintei, dezvoltandcurajul ~i viziunea clara asupra situapilor. 0 respiratie buna este de ajunspentru a face sa dispara teama aceasta, acest blocaj. Pentru a ne convinge,e suficient sa incercam mai multe respiratii adanci indata ce apare angoasa.

Foria vechilor impregnari: Swami SivanandaJ spune: "Cand aspirantuli~i impune 0 severa disciplina spirituala, cand face 0 intensa sadhana, in

IOp.cit.

..

!I

I

/:

I: ~

MARCDE SMEDT 102jI

vederea eliminibii vechilor Impresii subcon~tiente (samskare), acestea se.jstraduiesc sa supravietuiasca ~i ataca de doua ori mai putemic. Ele capa~!forma ~i se rostogolesc peste dansul ca ni~te blocuri de piatra. Vechil~1

samskare de ura, inamicitie, gelozie, sentimentele de ru~ine, de lipsa a res-~pectului omenesc, a cinstei, de frica etc. il afecteaza in forme grave; ele seiactualizeaza imediat ce li se prezinta ocazia. Aspirantul sa nu se descura-jeze; cu timpul, i~i vor pierde puterea ~i in cele din urma vor muri."

Natura inferioara: sau ata~amentul fata de Ego. Vrei sa te schimbi, s11'evoluezi sau oare sa intare~ticeea ce W. Reich numea "armura caracteriala"?

Amintirea: ziua de ieri a fost ieri. 0 experient1iprintre multe altele. Astae tot. in timpul meditatiei, amintirile aIcatuiesc impresii mentale parazite.

Iluzia: sa crezi ca e~ti una sau alta... Sa ai impresia ca detii adevarul,singurul valabil. Sa nu vezi decat aspectele lucrurilor, decat evenimentele.

Sa fii legat de "al meu", de "mie". Totul e harazit sa treaca, sa dispara. Saiube~ti, da, dar pentru altul, nu pentru tine insuti.

Aite obstacoie: lenea, indolenta, boala (care aproape intotdeauna esteo reactie psihosomatica), inertia, instabilitatea, lipsa stapiinirii simturilor,reaua-vointa, descurajarea, intoleranta, prejudecatile, dispretul fata de ceeace nu vine de la tine. Swami Sivananda adauga ~i ca:

- ambipa ~i dorinta;

- orgoliul moral ~i intelectual;- numele ~i reputapa;- viziunile;- dorinta de a realiza puteri supranormale;- ipocrizia religioasa;- mentalul in stare de atipeala sau exaltare

fac parte dintre cele mai mari obstacole pe calea meditatiei corecte.

Trezirea chakrelor

Se cuvine sa vorbim ~i de 0 notiune hinduista dezvoltata de tantrism,ramura aparuta catre secolul al XIX-lea d.H. - aceea a chakreior, ace~tiPoli de Energie ce soargasi in corpul nostru ~idintre care ~aptear fi esentialiarmoniei entitatii omene~ti ~i dezvoltibii ei spirituale. Respectivele centrede energie radianta ~i deosebita sunt: .

- Muiadhara, Centru-Radacina situat in perineul care 0 inchide peKundalini adormita. Elementul sau este pamantul, semnul sau este patratul.

TEHNICI DE MEDIT ATIE

- Svadisthana sau chakra agreabila, "Temelie pentru sine insu~i", situata

baza organelor sexuale. Elementul ei este apa, semnul este semiluna.

- Manipura, laca~ al Giuvaerului stralucitor, situat la doua degete sub

<t1Jric.Elementul sau este focul, semnul ii este triunghiul.

- Anahata ori semnul hexagonului, in regiunea inimii, chakra Sunetuluidmordial. Elementul ei este aerul.

- Visudha, in spatele gatlejului, asociata elementului eter, numita chakra

"Purificibii ~i simbolizata de cere.

- Ajna, chakra-Comanda. situata intre sprancene, triunghi inversat care

.$Uvemeaza puterea de concentrare, facultatile psihice ~i cognitive ale'U'iritului.

...: - In sfiir~it, dincolo de forme ~i de culori, chakra Sahasram, Lotusul~C)J0 mie de petale, situat la circa patru degete de cre~tetul capului. Jonctiune

r'intre Kundalini (energia terestra) ~icon~tiintain stare pura (energia cosmica),

.,centrual fuziunii tuturor dualitatilor.

$~@

:$

,,'. .

:: ..:, ..

~9Manipura

Svadisthana

Muladhara

Sahasrara

AjnuVisuda

Anaha/a

Cele ~aple chakre

MARC DE SMEDT

~J:iti

Relatia stabilitii intre chakre ~iglandele endocrine nu e lipsit1ide interes:chakrele ar corespunde glandelor suprarenale, gonadelor, pancreasului,_timusului, tiroidei, pituitarei ~ipinealei. Energia in stare purii care trece astfelprin chakre ~i-ar g1isi0 expresie fizic1i~i s-ar transforma in aceste locuri,apoi ar fi transmis1icorpului prin intermediulsangelui ~i aI nervilor.

Un exercitiu simplu pentru a trezi energia chakrelor const1iin a repetasilabele-germeni corespunzand fiec1iruiadintre ele: incepi cu VAM, apoivin BAM, RAM, YAM, HAM, OM.

Trebuie sl1modulezi de cinci ori fiece silab1i,cu voce gravl1~iconduciindexpiratia in zona unde se situeazl1chakra (vezi iIustratia). Acest exercitiupracticat 0 datl1pe zi te ajutl1sl1capeti con~tiinta entitl1tiicorp-spirit.

Iat11 ~i 0 altl1 tehnicl1, numit11 Gayatri Sadhana, ~i care const11 in stl1pfu1irea

pasiunii simturilor in cele trei chakre inferioare: "Ravnirea (Lobha) inMuladhara, Desfraul (Kama) in Svadisthana la rl1dl1cinaorganelor sexuale~iMania (Krodha) la buric. Aceste trei pasiuni sUntcele mai putemice pentru

,.I'

I'

~~ - --- -oWi ~


punerea in mi~carea simturilor ~ireprezintl1principalele porti ale Infemului.In acela~i timp, felul in care trebuie s1iIe stl1panimeste a~ezarea lui Chitta(Mentalul) peste Satta (Existenta) lui Paramatma (Unul) in aceste chakre.Chitta trebuie condus in fiecare dintre cele trei centre inferioare ~i st1ipanit;prin respectivul mijloc, pasiunile care i~i au l1ica~ulin ace~ti centri suntst11panite.Astfel, de fiece datl1 cand Simturile (indriya) iti scap1i de subcontrol, fixeazl1Chitta peste Paramatma in chakra corespunzl1toare." Arthur

Avalon I exprim1iasta de 0 manier1iin mai mare m1isurl1confonn1i tumuriispiritului occidental: "Dacl1, spre exemplu, se pune problema sl1-tist11pane~timania, transport1i mentalul la buric ~i mediteaz1i acolo asupraexistentei Unului suprem (Paramatma) in acest centru, nu numai ca supremin exteriorul corpului ~i in interiorul corpului, ci ~i ca incarnat in aceast1iregiune anume a corpului; fiindc1iea este manifestarea Lui. Rezultatul estec1i activitatea pasional1i a acestui centru va putea fi supusl; tiindc1ifunc~onarea lui este acum pus1ide acord cu starea lui Atma care il animl1,iar corpul ca ~i mentalul vor ajunge la pacea lui Atma asupra diruia esteconcentrat Sinele."

I La Puissance du serpent, Dervy Livres.2 Vezi traducerea in francezli ~i comentariile lui Jean Herbert la Le Yoga de l'Amour,

Albin Michel.

":"..~~,7_~.'

:1 sahasraraI OMt.," ajnaMaithuna sau Yoga dragosteir

f Pe totsubcontinentul indian, simbolul cel mai riispiindit,reprodus in zed"

HAM milioane de exemplare, riimiine linga (falusul) piitrunziindintr-o yoni (vulvii)visudha ori atfuniinddeasupra ei. Intr-adeviir, hinduitii au avut intotdeauna un imens

ida respect fatii de organul creator i de matricea lui, izvoare ale vietii. De aid

YAM I.. .............. · , \ a decurs0 eroticiimisticii,pe largreprezentatiiin statuiletemplelorprecum

anahata Kajhurao,in iconografie i in numeroasetexteprecumepopeealui Krishna,in care zeul initiaz1itinere adoratoare,gopi, in dragosteadivinii, trecandpentruastaprindragostealudiciipe caredorintele i patimilelor0 ateaptiimaiintaide la eI.In epopeealuiKrishna2,unuldintrecapitolementioneaz1i

RAM \ ...J..':. I , I I "c1idereacelei alese".Intr-adeviir,Krishna0 favorizazii pentruun timppemanipura una dintreacestefermec1itoaregopi:

BAM A....I ....... I "EI gust1ifericireacu acea gopi pe care 0 adusesecu sine,cu toatec1isvadi.fthana ii aft1iin sine insui fericirea i bucuria, cu toate c1iriimiineimpasibil pentru

----?; -vii" '\VAM ...... b.- -muladhara

Ii

"I:II'

~

~rI"

ilIi:;

r

it

~,

~:'

I'.I.

f"

rItj

t,

,r,

MARC DE SMEDT

aamtadit dejos potcoboriamantii(kamin), pana undefemeile(stri)impingdepravarea.

~i aceastagopi, socotindu-seatunci cea mai frumoasa dintre toate

femeile, i~i spuse:«S-aJasatde celelaltegopi care11 adora~i pe mine m~iube~teCel Mult Iubit.» Ajungandamandoii!Jtr-unanumit loc din pacture,ea ii spusecu orgoliu lui Keshava(Krishna):«Nu mai am puteresamerg;du-ma cum vrei.» La acestecuvinte,Preafericitulli raspunsemult iubitei:«Urcapeumeriimei.»Apoi Krishnadisparu,iar sopaselasapradadurerii."

Morala pove~tii:gopi a ramasin lumeadualitatilor; orgoliul a impiedi-cat-o sasecontopeascain divin; e'anu a intrevazut,in ciuda norocului sau,decataspectuleelmai dejos, material~iegoist,al dragostei.A~aincat zeuli~i reia forma esentiala,aceeaa vacuitatii. Dispare.

Hinduismul a ~tiutsaproslaveascaunireasexualain cuplu~iin afaralui, cu condipaca ambii partenerisanu mai vadain ei in~i~i~i in zburdal-niciile lor decatjocul energiilor fundamentale,divine in esen~;atunciactuldragostei reproduceprocesul initial al crearii lumilor, fiindca principiulmasculinseun~te cucomplementulsau,shakti,Principiul Feminin.Tantris-mul a creat 0 seriede rituri sexuale,bazatepe acel spirit al unirii misticeacontrariilor, rituri codificate~ial carorscopfinal era,bineinteles,fuziuneanediferentiataprin trezirea lui Kundalini, strabatandtoate chakrelede lainferior (lumea materiei) la superior (lumea spirituala), simbolizat de Lotusulcu 0 mie de petale. Discipolul trebuie ~adar "sa experimenteze necontenitprocesul misteriosde omologare~i de convergentacare se afla la bazamanifestarii cosmice,fiindca el insu~ia devenitun microcosmos~itrebuie«sa trezeasca», pentru a capata con~tiinta lor, toate fo*le care, la nivelurimultiple, creeaza ~i resorb universurilel.

Orice femeie goala incarneaza prakrti. Ar trebui deci sa 0 privim cuacee~i admirape ~iaceea~i deta~are dovedite cand exarninam insondabilulsecret al Naturii, nemarginita ei capacitate de creatie. Nuditatea rituala aoricarei yoghine are 0 valoaremisticaintrinseca:daca in fata unei femeigoale nu descoperim, in fiinta noastra cea mai profunda, aceea~i emopegrandioasa pe care 0 simpm in fata revelarii Misterului cosmic, nu mai exista

rit, e doar un act profan, cu toate consecintele ce se,~tiu (intarire a lantuluikarmic etc.). Cea de-a doua etapa consta in transformarea Femeii-prakrtiin incarnare a lui shakti; tovara~a de rit devine 0 Zeita, la fel cum yoghinultrebuie sa incarnezeZeu!.,,)

I Mircea Eliade, Le Yoga, Payot.2/bid.


Numai atunci poate surveni "suprema mare fericire", descoperireaUnitapi inerentecelordouafiinte,integrareaprincipiilorin vacuitateaorigi-nam, preexistenta.AceastaIe cere adeptilor0 stapanirea simturilor ~i unmoddeaconsideravoluptateacaresuntfoartedepartedeplacereaprimitiva.

In Nayika-Sadhana- Tika ("Comentarii asupra disciplinei spirituale intov~ia unei femei"), ceremonialul este descris in toate detaliile. EI contineopt p~i, incepand cu sadhana, Concentrarea mistica ajutata de formuleliturgice; urmeaza smarana ("Amintirea, penetrarea intre con~tiin~e"),aropa(,,Atribuireaaltorcalitatiobiectului")in care seoferaceremonialflori luinayika (aceasta incepand sa se transforme in zeita); manana ("A-ti arnintide frumusetea femeii atunci cand aceasta lipse~te"), ceea ce inseamna dejao interiorizare a ritualului. In cea de-a cincea etapa, dhyana ("Meditatiamistica"), femeia se a~aza in stanga cucemicului ~ieste sarutata ..in a~a felincat spiritul se inspira".

Urmeaza unirea erotica, transfiziologica ~itranspsihica, in care barbatul

~i femeia i~i incorporeaza in act conditia divina, care act poate ~i trebuiesa dureze mult timp ~i sa imbrace toate formele convenabile amantilor.Femeia i~i daruie~te placerea catre barbat; care ii daruie~te la randu-i forta,incordata in ea dar nu ~i emisa. Textele insista asupra faptului ca "acelacare a imobilizat Sinele spiritului sau prin identitatea cu placerea in stareade Innascut devine pe loc magician; el nu se teme de batranete ~ide moarte.Daca instalam 0 inchizatoare putemica la poarta intrarii respiratiei ~i inaceastaintunecimecumplitafacem din spirit 0 lampa, daca giuvaerulluijina ajunge sus, in cerul suprem, 0 spune Kanha, intram in Nirvana conti-nuand sa ne bucuram de existenta".

Numai atunci samsara (lumea Fenomenelor, procesul cosmic) ~inivritti

(Golul absolut, oprirea oricarui proces), aceste perechi contrare, aparentcontradictorii, antagoniste, sunt unificate, iar adeptii pot percepe faptul canaturaultimaa lumii fenomenaleesteidentica celeia lurniimetafizice:actulconcret nu numai ca se contope~te cu absolutul, dar exista neincetat in e!.Este atinsa starea de nondualitate primordiala; viata ~imoartea se amesteca,a~a ca in fiece clipa, dar aici in deplina con~tienta.

Aceasta forma de inipere reclama ~icontinua sa reclame, de la cei careau meritul ~i respectul de a 0 incerca, multa concentrare, atentie fata decelaIalt ~i dragoste fata de fiinta omeneasca; chiar daca asemenea eforturinu sunt totdeauna incununate de succes, conteaza in primul rand parcurge-rea drumului, con~tiinta actului dragostei glorificat astfe!. Revelatiile voraparea pas cu pas, ~i fiecare gest erotic va capata un inteles nou, 0 bogatienemaiintaInita.

'_,I ,;..o, ~ .

!,I,

II

~:,

II'

MARC DE SMEDT

Puterea lui Kundalini

;\1

Iil'::I

Multe ritori insotesc aceste practici, dintre care unele surprinzatoare,cum ar fi inghitirea amestecului de sperma ~isange menstrual cules din "foeulvulvei", ceea ce inseamna "sa bei esenta (sucul) perechii Shiva-Shakti".tn caz de ejaculare, trebuia de asemenea ca partenerii sa culeaga spermaamestecata cu secretiile vaginale ~isa-~iimbibe reciproc cu ea, folosindu-sede degete, fruntea ~i alte P11rtiale corpului (in special cele ale chakrelor),

rostind rugaciuni la adresa divinitatilor (energii-forte) ce saJa~luiesc aici.Conteaza in toate acestea intotdeauna spiritol actolui, care este cucemicia.

Kundalini, ~arpele de energie ce se ridica prin chakre, nu ar fi altcevadedit armonizarea progresiva, intre acestea, a tuturor centrilor, pomindu-sede la trezirea chakrei-r11dacina~i de la progresia caldurii ei nu doar catreexterior, ca in cazul incingerii produse de coitul urmat de ejaculare, ci ~iin interior (prin tentativa de neejaculare), iradiindastfel toti centrii motori,

senzitivi, emotivi, cognitivi ~ispirituali. Panditul R. Ananta Shastri I traduceastfel faptul acesta:

"Cand spun ca volumul sau intensitatea puterii repliate pot fi afectate(dar nu ~i structura ~iechilibrullor relativ), nu inteleg negarea principiuluiconservarli energiei in ceea ce il prive~te pe Kundalini, care e personificareaoricarei energii. Este vorba pur ~i simplu de conversia energiei statice(potentiale) in energie dinarnica (cinetica), 0 conversie Partiala, sumaram1in1indconstanta. tntruc1it luam aici in considerare cantitati infinite, nuse poate a~tepta 0 expresie fizica exact11a acestoi principiu. De aceeayoghinul nu face dec1itsa 0 trezeasca, niciodata el nu creeaza shakti."

Sa treze~tienergia cosrnica in tine ~iin celaJaltar trebui sa fie intotdeaunatelul actolui de dragoste, aI acestei fericiri.

,~n

t'l

-,I

j,

SA iube~ti, sa cuno~ti, sAactionezi

In afar11de yoga fizica (Hatha- ~iRaja-yoga), deosebim ~ialte trei cm:- Bhakti (Devotiune, dragoste) yoga;

- Jnana (Cunoa~tere, intelect) yoga;- Karma(Actiune,destin) yoga.

I Citat de A. Avalon. op. dt.


Aceste trei c11icomplementare ii permit fiecaruia sa aleaga, conform

propriilor caracteristici, drumul care in profunzime ii convine mai mult. Dar,de exemplu, Bhagavad-Gita considera Yoga ca fiind unirea de nedesp11I1ita acestor cai care nu sunt dec1itaspecte ale intregului. Aspecte asupra carora

fiinta pune accentul in conformitate cu psihologia ei ~itendintele ei proprii,dar care toate trebuie sa conduca la eliberare. la purificare, la contopire.

1. Cei ce sunt calauziri de sentiment pot alege Bhakti-yoga, cale a dra-

gostei pentru Dumnezeu, intr-o dorinta pe care 0 proiectezi asupra intreguluiUnivers, in toate manifestarlle lui. Adori persoana divina sub unul dintre

aspectele ei (Vishnu, Shiva, Krishna, Devi...) fiindca "Fiinta este Unul, darNumele lui diferL... "La fel cum popoare diferite dau nume diferite aceleia~i

ape (apa,water, vari, acqua,pani), tot astfelunicaSatchitananda(Fiinta,Con~tiint11,Beatitudine) este invocat11de catre unii sub numele de Dumnezeu,de catre altii sub numele de Allah, de Hari sau de Brahman , spuneaRamakrishna, sfantul din Dakshineswar, care el insu~i era un cucemic al

marii zeite Kali, Mama divina, unul dintre aspectele lui Brahman cel Absolut.lata mesajul de iubire aI acestei bhakti, a~ac,umIi-Ipropunea el discipolilor:

"Vrei sa fii ingust ~i partial?... Eu am dorinta arzatoare de a-I adora pe

St11panin at1iteafeluri in c1itepot; ~i totu~i dorinta din inima mea nu esleniciodat11domolita. Simt dorinta sa-I ador cu ofrande de flori ~i de fructe,

sa-i repel in singuratate numele cel sf1int,sa meditez asupra lui, sa-i c1intimnurile, sa dansez bucuria Stapanului... Aceia care cred dl Dumnezeu nuare nici 0 forma vor ajunge la ella fel de bine ca ~i aceia care cred ca elare forma. Singurele doua lucruri necesare sunt credinta ~ilep11dareade sine.

Nu sav1ir~itidec1itfapte aflate in limitele gandurilor ~i visurilor voastrepurificate. Nu cautati sa va maguliti cu lucr11rigigantice, indepliniti indatoririla fel de marunte ca ~i abandonul vostru de sine catre Dumnezeu. Dar pemasura ce renuntarea ~ipuritatea voastra vor cre~te - ~ilucrurile sufletuluicresc foarte repede - ele i~i vor croi drum prin lumea materiala ~i-~i vor

iradia binele asupra altor oameni, tot astfel cum Gangele care ~i-asapat albia

prin stancile tari ale mun~lor Himalaya uda cu binefacerea lui rnii de leghe."lBhakti-yoga Ie este deschisa tuturor, nu are nevoie de alt11calificare decal

legea ce incearca sa se uneasca cu Principiul: ,,0, Doamne, Tu e~tieu insurni,spiritul meu e mireasma Ta, suflurile mele vitale slujitorii Tai, corpul meutemplu pentru Tine", canta Shankara.

I Vezi L'enseignement de Ramakri~'hnu. Albin Michel.

"

,",,!

'i

MARC DE SMEDT

2. Aceia care sunt calauzi(i de intelect pomesc pe calea cunoa~terii:Jnana-yoga. Este drumul diferentierii prin spirit, care trebuie sa deosebeascacele trei grade ale realitatii:

- realitate a aparentei;- realitate empirica;- realitate absoluta.

Practicantulde Jnana-yogatrebuiesa duca pentru asta0 viata in carepredomina:

- deta~area;- calmul spiritului;

- stapanirea de sine;

- puterea de rezistenta;

- concentrarea stabila a spiritului;- credinta in Eliberarea finala.

Aceste ,,~ase comori" ii sunt calauze pe drumul cunoa~terii ~i Ii voringiidui sa anihileze faIsa perceptie pe care 0 poate avea despre el insu~i,sa faca diferenta intre spectator ~i spectacol ~i, incetul cu incetul, sa vadadezvaluindu-i-seadevarataidentitate:"Tat /warnAsi: tue~tiAsta."Obiectul- subiectul - cautani tale se gase~te in tine insuti.

Vivekananda I, care a tacut cunoscute in Occident conceptiile filosoficeale Indiei la sfar~itul secolului trecut, era jnanin:

"Vedanta nu recunoa~te pacatul, nu recunoa~te dedit eroarea. Cea maimare gre~eala, ne spune ea, este sa decIari ca suntem ni~tecreaturi vrednicede mila, ca suntem lipsiti de putere, ca nu putem face cutare sau cutare lucru.

De fiece datiicand gande~ti astfel mai ~ntuie~ti,ca sa spun a~a,dite 0 ghiuleade lantul cu care e~ti legat, iti acoperi sufIetul cu un nou strat de hipnoza.Prin urmare, oricine crede ca e slab se in~ala, oricine crede ca e impur sein~ala ~i arunca in lume un gand rau. Totdeauna trebuie sa-ti aminte$ti deurmatoarele: Vedanta nu incearca in nici un fel sa impace viata actuala, viataasta hipnotizata, viata asta falsa pe care ne-am asu~at-o cu idealul; viatafalsa trebuie sa dispara, iar viata reala care continua sa existe trebuie sa semanifeste, trebuie sa apara ~i sa stri1luceasca.Nici un om nu devine din ce

in ce mai pur; este vorba doar de 0 manifestare mai mult sau mai putincompletii. Vi1lulcade ~ipuritatea originara a sufIetului incepe sa se manifeste.Totul se gase~te deja in noi: puritate nesfar~ita, libertate, dragoste ~i puteritara margini."

j.IJ

i

:1

II

1"

:t~t

n

.i

;t

1.

1'

f

~.1 Diseipol al lui Ramakrishna. autor printre allele al eArtii Jnana- Yoga, Albin Michel.


3. Aceia care .sunt calauzi(i de ac(iune pomesc pe drumul doctrineiKarma-yoga, yoga a lucrarilor. Jean Herbert, care 0 practica de zeci de ani

",i difuza in Occident, cu mult inainte de razboi, texte fundamentale ~icartitale marilor mae~tri, in chiar aceasta colectie "Spiritualites vivantes", ~i

totodatii ne-a imparta~it profunda sa experienta prin intermediul propriilorlui ciirti, ne aminte~te invatatura din Bhagavad-Gita:

I. Ii este cu neputinta omului sa stea fara sa aqioneze.2. Deci omul nu trebuie sa-~i propuna drept scop lipsa de aqiune.3. Anumite actiuni au un caracter obligatoriu.4. Nu trebuie sa dore~ti fructele actiunii.5. Nu trebuie sa manife~ti ata~ament fata de actiune.6. Nu trebuie sa te consideri autorul aqiunii.7. Actiunea astfel savarsita nu-si inlantuie autorul.

8. In ~ecundar, Karma-yoga ins~amna ~bilitate in lucrari.Intr-adevar, "in aceastiilume este imposibil sa nu actionezi fie ~i0 singura

clipa" (Krishna). "Nimeni nu poate evita munca" (Ramakrishna), "chiar dacaomul este nemi~cat ~iin aparenta inactiv, organele lui interne, mentalul ~iintelectul sunt totdeauna active; incetarea completa a oricarei aqiuni esteun lucru imposibil" (Swami Ramdas). "Munca tacutii ca 0 sadhana (PracticaSpirituaIa) este un mijloc putemic" (Sri Aurobindo). "Nu ab~nandu-se dela munca se bucura omul de inactivitate, nici renuntftnd la ea nu ajunge laperfectiune... actiunea este superioara inactiunii" (Krishna).

Karma-yoga, aceasta Yoga a vietii de zi cu zi, respecta in fiecare fiintanatura acesteia: trebuie sa fii in conformitate cu natura ta ~i sa urmezipropria ta lege de actiune "care valoreaza mai mult dedit legea altcuiva"(Bhagavad-Gita). Fiecare fiintii este diferita ~i,conform expresiei lui VictorHugo, "solitara dar solidara". Karma-yoga ii ofera actiunii personale loculce i se cuvine in lume. Dar scopul sau fiind eliberarea, aceasta Yoga preconi-zeaza neata~amentul fata de roadele aqiunii, care trebuie tacut~ in deplinacon~tiinta, tara a depinde de nimic ~i de nimeni, avand "ca singur mobilapararea lumilor". Disparitia Eului se regase~te deci in egalitate ~iin man-nimie, in libertate ~i daruirea actiunii tale catre lume, catre omenire, catreDumnezeu. Practicantul de Karma-yoga, aidoma unui cavaler at sufIetului,"nu are sperante personale, i~i tine spiritul ~i fiinta perfect sub control, s-alepactatde orice sim! al posesivitiitii...,satistacut cu ce se nimere~te , trecanddincolo de dualitati, nu mai este inlantuit nici macar atunci cand ac~oneaza"(Bhagavad-Gita).BlandulRamdasspuneachiar:"FaraKarma-yoga,Jnana-~i Bhakti-yoga, nu sunt decat egoism glorificat spiritual". Glasul luiKarma-yogapome~tedinauntru~iduce spre in afara.

MARC DE SMEDT

,.J.

Puterile fara putere

in afara de Hatha-yoga pe care 0 cunoa~tem in Occident, acea gimnas-tica extraordinara, ~ide ni~te exercitii despre care am vorbit, Yoga a~acuma fonnulat-o Patanjali, cu multiplele fonne de posturi, de asane complicate,de purifican, de mortifican ale c1irnii,Ie este oarecum accesibila doar acelora,putini, ce vor sa-~i dedice viata unei dezlantuite cautan in sine a divinului.

Dar, a~a cum am vazut, ni~te metode mai simple, precum aceea practicatade Ramdas, pot absolut la fel de bine sa Ie slujeasca celor ce vor sa se de~ezede bunurile vietii. lar Jnana-, Karma-yoga dau un sens vi~tii cotidiene.Simplitatea este regula oricarei meditatii corecte asupra ta insuti. Viveka-nanda spunea: "Luati seama! Dintre aceia care cultiva religia ca emotieostentativa, 80% devin netrebnici ~i 15% nebuni." lar in India ca ~iaiurea,pentru cativa adevarati religio~i care renunta la viata mireana, cati oameni

slabi nu sunt, cati lene~i, cati dezaxati, pentru care lipsa responsabilitatiisociale ~i a farniliei insearnna libertate! 0 libertate egoista: "Ideea unui Ego

. individual este ca ~i cum, dupa ce ai pus deoparte putina apa din Gange,ai numi acea cantitate separata propriul tau Gange" (Ramakrishna). Medita~anu este cautarea, cum s-a crezut prea adeseori, de puteri, de stan supra-nonnale ~i extraordinare. Sau, atunci, devine ~amanism, magie, fachirism.Nu ca prin medita~e nu soardezvolta toate puterile latente in om. Dimpotriva,vointa, memoria, concenlrilrea, telepatia, rapiditatea de ac~une, intui~a, pluspoten~alita~le noastre particulare se ascut ~icresc. Faptul ca fiinta omeneascase afla abia la inceputul evolu~ei sale posibile este un lucru sigur, daca speciaei nu va fi distrusa ori redusa numeric in unnatoarele decenii. Dar natura

evolueaza in ritrnul ei, nu sluje~tela nimic sa vrei s-o fortezi. Buddha, desprecare vom vorbi mai departe, intelesese bine acest lucru, ~i~i-atrait iIuminarea

folosind 0 postura simpla, ajutat numai de rabdare. Pe cand cautarea puteriinu aduce decat nefericire ~i deziluzie: atunci ne visam viata, in loc sa 0realizam. ~i, asupra acestui subiect, doresc tare mult sa inchei capitolul defatliprin cateva extrase dintr-o lungi!:conversa~e pe care am avut-o cu Arnaud

Desjardins - dupa opinia mea unul dintre occidentalii care au inteles celmai bine traditia orientala, indiani!:indeosebi. Astazi, la randul sau, el predaceea ce i-a fost transmis.

Sa dobande~ti noi puteri? 0 amagire.

"Sunt puteri la care foarte repede, indata ce ai pornit pe 0 cale veritabila,renunti fiindca iti dai seama ca reprezinti!:obstacole in~irate pe drum ~iin~eli!:torii.Dar inteleg la fel de bine ca, atunci cand te sim~ pierdut, suferind

mai mult sau mai putin de un complex de inferioritate, palmuit de viata,

1,1

it!

i:

~~III,!!;

t

~I


incapabil sa obtii ceea ce dore~ti, negasindu-ti locul sub soare. plin deinsatisfactii, nefericit in dragoste, ~i pot adauga aici tot ce mai vrei, visezisa capeti cat ai bate din palme 0 putere care ~-ar ingadui sa devii un barbat~a cum ne-o promit anumite sloganuri publicitare, sau 0 femeie foarteadmimta, cu un magnetism personal: cineva care reu~e~te,caruia ii reu~e~tetotu!. Amagire ~i minciuna pe de-a-ntregul, fiindc1ide fiece data cand amreu~itcu anumite exerci~i sa dobandim anumite puteri, ajungem, dupa catvatimp, intr-o noua situatie, mai grea, care pune toate puterile cu pricina subsemnul intrebani ~i care ne arata ca ramane intotdeauna un teren sau unplan unde nu avem nici 0 putere, de nici un fel; ~i atunci ne gasirn iara~i,sufocandu-ne, intr-o noua situatie dificila a existentei. A fi mort sau a fiviu. A fi orb sau a vedea, a dormi sau a fi treaz. Pentru acela care vede,lumea nu mai e incoerenta, oricum ar fi ea; iar pentru acela care nu vede,

pana ~i lumea cel mai bine organizata ramane expresia unui somn, a uneiorbiri. ~i trecem pe langa esenta existentei. Dar pana la urma am vazut -stand pe langa anumiti intelepti hindu~i, tibetani ~i chiar musulmani, maiales in Afganistan, nu dupa 0 singura calatorie de cateva saptamani, ci dupamai multe cali!:toriide mai multe luni, uneari de cate un an, cand am trait

seara ~i dimineata in atmosfera acelor ashram-uri sau a acelor manastiritibetane - in spatele formelor lesne accesibile noua ~i care ne emo~oneazaimediat, 0 seninatate, 0 armonie, 0 frumusete, 0 muzica, ni~te gesturi, uncalm, ceva ce nicicand nu mi-am putut imagina sau n-am putut banui altadata,fiindca nimic nu ma pregatise pentru asta; deci nimic nu i-a pregatit nicipe toti ceilal~, care sunt ca ~i mine aici in Franta."

Aceasta fericire la care aspiram

"Un adevar, 0 realitate, atat de diferite de tot ceea ce ~tim, de tot ceeace cunoa~tem, de tot ceea ce credem, incat mereu ne vine sa Ie punem laindoiala. Trebuie sa ne varam nasul in toate astea la nesf~it pentru ca falsanoastra viziune asupra lucruril<5r,agitatia mentalului nostru sa nu ne maiacopere experientele ~isa nu ne mai adanceasca din nou in somn dupa catevaclipe de trezire. Exista cu adevarat 0 intelepciune, exista cu adevarat 0 calece duce la intelepciunea aceasta. Cuvintele «Eliberare», «Nirvana», acelcuvant «guru», toate cuvintele astea au un inteles, dar atat de indepartat denoi! insa noi Ie folosim, Ie coboram la nivelul nostru, ca fetitele de zecesau unsprezece ani care ar discuta intre ele de sexualitate, de orgasm, de«a face dragoste», fiira sa aiba nici cea mai mica idee despre ce este vorba

,

~

~,

ll~~

"II

"I

"

,"

!~::1

I,

F

I

, ,

I'

MARC DE SMEDT114.

~i fiind convinse, cu bunikredinta, cil ~tiu ce spun. ~i noi ne atlilm intr-osituatie la fel de falsil ~i de infantilil. Atunci care este rilspunsul: mil aflu

aici doar ca sil decepponez ~isil spun cil e cu neputintil? Nu _ ca sil exprimanumite adevllruri ce nu depind de mine ~ipe care nu fac decat sille constat.Ce este posibil pentru noi? Sil fim adevilrati. In primul rand sil vrem, mai

mult decat orice, adevllrul. Nu «am gilsit un guru», dacil n-am gilsit un guru.«Mil atlu pe Cale», dacil nu ne atlilrn pe Cale. «Sunt un discipol», dacil nusuntem incil discipoli. Numai minciuna sau somnul par mai u~oare. Candde fapt este 0 in~eliltorie fiindcil in asta constil faptul cil trilim, ve~nic, inpierdere de echilibru. Filril incetare, echilibru pierdut, echilibru regilsit,echilibru pierdut, echilibru regilsit. Pentru a incerca orbe~te sil fim fericiti.

Dar dad am dori sil ~tim adevllruI, acest adevilr este aici, in noi, fie dvrem sau nu; insil pe primul plan e minciuna, contradictia, necunoa~tereade sine. Opozitia dintre suprafatil ~iadancime. Omul nu se cUnoa~te,nu ~tienici milcar cat de tare nu se cunoa~te. E ceva fantastic ~i infrico~iltor. ~idacil vrem acest adevilr, dacil vedem Iegile, dacil ne dilrn seama cilnu putemnega legile respective, Ie putem face sil actioneze in folosul nostru ca incazul ~tiintei, atunci Yomajunge ~i noi, nu ezit s-o spun,la ni~te rezultate;adicil: mai multil unire, mai muM con~tiintil in sensul de «con~tient» ~i nude con~tiinciozitate, dar ~i, indirect, in sensul de con~tiinciozitate; mai muItii

pace, seniniltate, mai muItii annonie intre viata noastril interioaril ~i via!anoastrn exterioarn, fiindcilIa suprafata am vrea un Iucru, in vreme ce incon~ti-ent vrem un altu!. Ceea ce ne condamnil Ia suferin!iI. ~i rezultatul acestei~tiin!ea adevllrului este intotdeauna acea pace sau acea seniniltate sau aceafericire la care toatillumea aspiril."

~tiinfa infeIepciunii

..Oare tradi!ia indianil este 0 ~tiin!iI?"

..EuSpun cil da, este 0 ~tiin!iI, fiindcil se intemeiazil pe cUnoa~tereafaptelor reale ~i nu imaginare, a~ spune ch1ar cil este ~tiinta cea mai inaltil,fiindcil ne prive~te in modul cel mai direct. Orice ~tiin!iIa fost flicutil deom; in principiu ea este flicutilpentru om; ei bine, ~tiintacea mai importantilpentru om rilrnane ~tiinta care duce la cUnoa~tereade sine ~i la prefacerea

de sine. Este 0 ~tiinta Particularil, fiindcil noi ii suntem in acela~i timpsubiectul ~i obiectul ~i pe de altil parte ea ne transfonnil pe milsuril ce 0dobandim. Se poate perfect de bine imagina cil persoana rilspunziltoare inprimul rand de succesul experientelor americane pe Lunil _ nu ~tiu cine

115 TEHNICI DE MEDlT ATIE

este - in ciuda intregii sale ~tiinte nu s-a schimbat absolut deloc, adidi sesupune acelora~i spaime, acelora~i egoisme, acelora~i obsesii. acelora~ianxietilti, acelora~i agresivitilti, in timp ce acela care a dobandit aceastilcunoa~tere, nu numai cunoa~tere a omului in general, ci cunoa~tere de sineinsu~i, a fost prin forta imprejurilrilor schimbat ~i transformat de aceastilcunoa~tere. To!i hindu~iii!i vor spune: «Cunoa~tem ceea ce suntem». Acelacare il cunoa~te pe Brahman poate totul, acela care cunoa~te cuvantulBrahman poate totul in domeniul cuvintelor. Cunoa~tem ceea ce suntem.

A~adar, spun cil este vorba de 0 ~tiinta fiindca ea se bazeaz~ pe fapte,pe legile creatiei sau ale manifestilrii. Nu Ie intoarce spatele niciodata, tineseama de tot, tot ceea ce constituie Universul ~i ceea ce'se aflii inauntrulfiintei omene~ti. Dar este 0 ~tiintilce are 0 particularitate, ~i anume cil nuprogreseazil pentru ca nu trebuie sil progreseze. Clirtile ~tiintifice apiirutecu abia douiizecide ani in urmli sunt azi in intregime demodate iar noi suntemtot timpul obligati sil facem recicIari. Aici insli nu existli nici 0 recicIarenecesarli. Este vorba de cunoa~terea a ceea ce nu se schimbil, a ceea ce esteve~nic in om; esenta Universului nu s-a schimbat niciodatli. Energia funda-mentalli care aIcIItuie~teUniversul continuil sil fie aceea~i.

Omul nu vede infraro~iile, nici ultravioletele ~i nu aude dedit anumitesunete. Noi nu trliim, nu percepem, sub forma noastrli omeneasci1, decat 0foarte mid parte din realitatea totalil, cu exceptia cazului cli suntem profundtransformati prin diversele forme ale sistemului Yoga. Aceastil ~tiintil eraadevilratil acum 0 mie de ani, douil mii de ani, trei mii de ani; nu se demo-deazli. Ceea ce un maestru, un intelept din Upani~ade Ie preda discipolilorlui acum trei mii de ani ~iceea ce un maestru veritabille predil veritabililorlui discipoli astiizi este exact acela~i lucru. Pe acest plan nu s-a prod us nido schimbare. ~tiinta e totalil, completli, duce la un drum al cunoa~terii desine, cunoa~terea de sine prin cercetare de sine. '

Aceastli cunoa~tere de sine este 0 cunoa~tere din ce in ce mai profundli,panlila atingerea unor niveluri.ale noastre in~ine pe care nici mlicar nu Iebiinuim. Trecem de la aparente sau de la suprafatilla adancime. Intelegemunica viatil universalil ce se exprimli prin intermediul nostru ~iunde teritoriiimense se deschid inaintea omului, teritorii de care e inutil slile vorbe~ticelor care incil nu au flicut experienta, fiindcil panil intr-atat a~a ceva nucorespunde cu ceea ce cunoa~tem, inc~t tot ce putem face e sil-i aducem lanivelul experientelor noastre deja cunoscute. In consecintli, sille deformilm.A~adar orice om are nostalgia acestui punct de s6sire, adicli a acesteiperfectiuni. Speril sil 0 gilseasdi prin orice mijloace. Arta, dragostea, violen!a.Totu!. Ceva care i-ar da impresia cil-~i rupe legilturile, cli trilie~tein largul

<-~

~!I'

I'II'

"

r\!,

..

Lt. _-= .


lui, ell traie~te mai bine, ca duce 0 viata din ce in ce mai bogata. din ce ince mai infloritoare...

Dar ceea ce ii poate cu adevarat satisface nevoile, presentimentul ca existain noi 0 perfectiune, este chiar acellucro deja cunoscut odinioara din diferite'invataturi ~i din diferite traditii ~i care azi este, dimpotriva, pierdut. Deciorice om are cu adevarat in el impresia confuza a scopului final, de~i euspun ca nu ~i-Ipoate reprezenta absolut deloc; aspir1linsa la el, fiindc1loriceom refuza aceasta condipe limitata, supusa suferintei ~iindoielii, ~i inc6arcastfutgaci sa-i scape. ~i in acel~i timp scopul final este la inceput foartedeparte, pentru ca e foarte aproape... EI exista de pe acum, dadi vrei, darsuntem desp1irtipde tot soiul de emotii, de conceppi, idei, certitudini, spaime,dorinte,lacomii stocate in noi sau in incon~tientul nostru; ~iavem impresiaca toata aceasta ingrmnadire e inepuizabila, asemeni faimoaselor grajduriale lui Augias. ~i totu~i se dovede~te posibil sa 0 strapungem, sa ne lepadamde ea, sa ne dezgolim ~isa ajungem la adevarol unic, universal ~i etem dinadancurile noastre cele mai ascunse...

Sa ne realizmn in timpul vietii.

Intr-o buna zi, in India, un intelept ce ya fi numit Buddha ~ia caroi fataplina de seninatate va deveni un exemplu universal, va face sa creasca pepamantul invat1lturilor Yoga floarea intelepciunii.

.

---

~]

Ii' :

1

.I,.

'I'

r"I~

r

t.I

II

~. ,.--.-...-

DE MEDITAT Prostulcarerepetafara fncetare..Sunt inrobit", pana

la unna ~a va ~iajunge intr-o buna zi. ~i nefericitul care

spune intr-una ..Sunt un pacatos, sunt un pacatos", panala unna asta va ~i deveni.

Ramakrishna

118 119

Ideea de superioritate $i de inferioritate vine dinignorantil, ~i asta in indiferent ce domeniu... Annonia,pacea ~ilibertatea nu pot lua na~tere dedit din realizarea

unitiltii interioare a oriciirei vieti, ca ~i din expresiaexterioaril a insil~i acestei vieti.

Riturileaducpurificarea spiritului~inu percepereaRealitiltii. Manifestarea adeviirului este pricinuita dediferentiere ~i absolut deloc de ditre zece milioane derituri.

Shankara

Swami Ramdas

Viziuneaasupra lui Dumnezeunu lnseamnanimicaltceva decat sil-i realizilm ~isil-i simtim prezenfa in noiin~ine ~i pretutindeni in jurul nostru, tiindcil Dumnezeueste intreg penetrand Spiritul, impregnand tot Universul.Lumile manifestate nu sunt diferite de el, tiindcil sunt

doar proprla sa expresie, in tenneni de nUme~ide fonnil.

Swami Ramdas

Fara ata~amentfara de ea, savdr~e~tefntotdeaunalucrarea ce trebuiefacuta; fiindcaomul ajunge la CelPreainaltsav~ind lucrareafiirasa se legede ea.

Bhagavad-GitaSa-ri ridici mi~carile inferioare panaaju~gin plina

luminil a con~tiinfei, pentru a Ie cunoa~te ~i a te ocupade ele, este un procedeu inevitabil; cilci faril a~aceva nicio schimbare nu poate fi facuta. Oar asta nu poate reu~icu adeviirat decat dacil 0 lumina ~i 0 fOrfa superioara iisunt suficiente lucriirii pentru a dep~i, mai mult sau maipUfin repede, forma tendinfei oferite prefacerii.

Sri Aurobindo

Lumina a luminilor

Nu ~tim decat ca Aceasta este dincolo de tenebreFiind in acela~i timp Cunoa~terea,Obiectul cunoa~terii

~i drumul ce duce intr-acolo:Aceasta saJli~luie~tein inima Universului.

Bhagavad-GitaAdoptamijloaceleconvenabi/escopuluipecareincerci

sil-I atingi. Nu vei obfine unt 4aca vei rilgu~i strigand:..Existil unt in lapte." Dacil vrei sil faci unt, trebuie maiintai sil culegi smantana de pe lapte ~i sil 0 bafi bine.Numaiin felul acestavei obfineunt.

Dacam(JfntrebarisubceformtJaStapanuluisamedi-

tati, va voi spune sa 0 adoptati pe aceea pe care 0 yetivrea, dar sli ~titi ca aceste fonne nu sunt decat Unu!.

RamakrishnaRamakrishna

I,

"I'

~1' (i'

fr'

111:1

~l

~,

:,1

.,~

~--

- -;

BUDDHA $1 PRECEPTELELUI

In secolul al VI-lea i.H., un intelept, c;akyamuni, mai cunoscut subnumele de Buddha, Cel Trezit1, a ctitorit pe baza experientei sale misticeuna dintre cele mai putemice religii ale lumii. Legenda spune ca, nascutdintr-un clan aristocratic, a trait, pana la varsta de douazeci ~inou1ide ani,o viata lipsita de griji; dar intr-o zi a avut revelatia suferintei de pe lume ~i~i-a dat seama ca tristetea, bolile, batranetea, moartea sunt soarta comunaa omenirii. intaJnirea cu un ascet, un brahman, i-a adus revelatia asupra posi-bilitatii unei cautari interioare care deschide, poate, 0 poarta ditre dezrobi-rea de sub orice durere. In timpul nOPtii,~i-a parasit palatul, "abandon anddomiciliul pentru 0 viata tara domiciliu", ~i-aschimbat ve~mintele cu ni~tezdrente cusute laolalta ~i vopsite in ocru, ~i-a taiat parul ~ia luat toiagul depelerin. Ani in ~ir~i-apetrecut ascultand mai multi mae~tri, a invatat diversetehnici yoghine, saptamani intregi ~i-amortificat trupul ~ia postit. Dar nimicdin toate acestea nu i-a adus eliberarea scontata. Cu trupul epuizat de supli-ciile pe care ~iIe impune, hotara~tesa se a~ezesub un smochin, in pozitia delotus, pe 0 perna din frunze, ~isa nu se mai mi~tedin acelloc pana nu ajungela iluminare, chiar de-ar fi sa moara. intr-o noapte, sub acel copac numit dupaaceea "allui Bodhi" (~tiinta-radacina), spiritullui ~i corpul au cunoscut,intr-o sublima intuitie, alfa ~i omega ale Universului, ciclul na~teriIor ~ial

I Va Ii numit ~i Siddharta (Cel care ~i-a atins scopul) ~i Gautama (Cel mai bun dintrebovidee, cu referire la vadl, sacr~ in India). Despre via!a lui ~ilocurile unde a tr~it,vezi Randoneesur les pas du Bouddhala EdituraRetz.

MARC DE SMEDT

11:"

mOI1ilor,existentele sale trecute, complexitatea Misterului cosmic, crearealumilor; el descoperii ciimateria este alciituitii din vid, cii timpul este infinitdar ciclurile existii; vede moartea ziimislind viata la fel cum intunericul

ziimisle~te lumina ~iviceversa. Ii apar domnia naturii ~ilegile ei, ca ~i fugaomului de fiinta lui adeviiratii: ciiutand onoruri ~i..pliiceri,el nu face decat

sii se niipusteascii spre suferinte ~i creeazii karma, destin care II inliintuie.Timp de ~aptesiiptiimani,se scrie, eel ce tocmai devenise Buddha a riimas

astfel in meditatie, cu trupul ~imentalul domolite, perfect fixate. La capiitulcelor patruzeci ~i nouii de zile, hotiirii~te sii transmitii omenirii ceea ce

descoperise. Va incepe sii-~i propoviiduiasci1 extraordinara inviitiiturii inParcul Gazelelor, aproape de Benares, unde discipolii dau niivalii, din cein ce mai numero~i. Mai multe zeci de ani de peregriniiri ~ide instruiri vorconduce la constituirea unei putemice comunitii~ religioase (sangha) in jurulsiiu, al acestui exemplu viu ~i al acestui mesaj de libertate care inci1~i azii~i piistreazii prospetimea originarii.

Medicina aceasta a fiintei se intemeiazii pe 0 doctrinii ~i pe 0 practiciial ciiror prim enunt este Sarvam durkham, care de obicei se traduce prin"Totul este durere", dar care inseamnii mai exact cii in adancul a toatedomnesc nelini~tea ~i instabilitatea, deceptia ~i iluzia. In cele din urmii,dorinta este totdeauna dezamiigitii, chiar cand se poate indeplini, fericireaca ~i pliicerea nu dureazii decat 0 clipii, totul trece, totul se schimbii, nu tepoti bizui pe nici 0 permanentii, pe nimic. Fiintele omene~ti viseazii intot-deauna sii-~i fixeze viata intr-un cocon iluzoriu de sigurantii ~i de egoism,dar de fapt fantasmele lor a~aziiun viii in fata realitiitii. De la na~tere~ipaniila moarte, existenta trece ca un vis, din nevoie in nevoie, in ciiutarea uneifericiri absolute care se sustrage intotdeauna; setea de a diiinui este denepotolit ~i inutilii, fiindcii moartea se aflii totdeauna la capiitul drumului.Dar atunci Buddha ne invatii cii putem rupe cercul vicios al alieniirii ~i alorbirii. ~i pentru asta mai illtai trebuie sii ne schimbiimconduita prin echitateaac~unilor noastre; aceasta prin discemiimant (prajna), ce duce la rectificareapunctelor noastre de vedere egoiste ~i a conceptiilor noastre limitate; de

asemenea prin moralitate, care cere cuvinte, actiuni ~imijloace de existentiicorecte; in sfar~it, prin concentrare sau disciplinii mentalii ce presupuneeforturi, atentie ~i memorie adecvate ~i putere de reculegere. Prin acesteopt reguli de viatii, putem sii terminiim cu inliintuirea tarii capiit a cauzelor~iefectelor, sii intrerupem karma nefasta, sii ne eliberiim de lanturile desti-nului egoist. Aceastii intelepciune, la indemana absolut oricui, intemeiaza

doctrina budistii. Fiira vreo cosmologie la origine, tara vreun zeu indepartatcare trebuie venerat: natura lui Buddha se giise~tein fiecine, nouii ne revine

!:i.

i~'

fi

~.

I

122

.123 TEHNICI DE MEDITATIE

8110 realiziim. Aici ~iacum, fiindcii orice clipa, daca e triiiti'idin plin, inchideill sine eternitatea.

"Cand aceasta este, aceea este;

Aceasta apiirand, aceea apare;Cand aceasta nu este, aceea nu este;Aceasta incetand, aceea inceteaza".

Dar fiinta omeneasca se lasa inlantuiti'i de 0 serie de factori succesivi,fiecare conditionandu-l pe celiilalt: ignoranta na~te tendintele care due laconceptia asupra con~tiintei ce sfredele~te 0 entitate psihosomaticii, men-talul ei ~i cele cinci simturi; compus ce face posibil contactul cu lumea ~iobiectele acesteia, cu afectivitatea ~i deci setea de obiecte, de simturi ~i deidei; sete care ea insa~i duce la dorinta de dobandire ~ila alcatuirea Ego-ului.Toate acestea creeazii devenirea, na~terea, varstele ~i moartea.

Ca siilimpezim viziunea asupra acestei realiti'iti ~i sa ~tim sii mergempe calea abolirii egoismului ~ia suferintei,nu sunt de ajuns legamintelepioase:trebuie siile adaugiim fapte, practici. Buddha a elaborat deci un sistem precis~istrict de respectare a normelor religioase, conducand la purificareacorpului ,a impresiilor ~i a ata~amentelor, a mentalului, acest cal nebun, ~i ladescoperirea Ego-ului nostru, acest Eu iluzoriu fabricat din tot felul de budti,sursa a tuturor nefericirilor ~icare ascunde claritatea Eului nostru profund.

Postura Celui Trezit

Buddha ~i-agasit revelatia cu ajutorul unei posturi care de fapt este aceeaa sistemului Raja-yoga: picioarele incruci~atein formiide lotus, spatele drept,intr-o nemi~careindelung sustinutii;atunci se debarasa, cu vigilenta, de ideilede dorinti'i, de relele inclinatii ale mentalului, de bucurie, de tristete. Astfelspiritul devenea "concentrat, purificat, reformat, liber de impuritati, liberde pacate, maleabil ~i potrivit pentru a fi lucrat, ferm ~i fara nehotariiri".

"Ce este, 0, ciilugi'iri,calugiirul care, examinand corpul, in corpul sausIUii~luie~te?In lumea piimanteanii, 0, ciilugiiri, un ciilugiiraju~s in pMure,la poalele unui copac sau intr-un loc pustiu, se a~azii jos indoindu-~i ~iincruci~andu-~i picioarele, tinandu-~i corpul foarte drept, fixandu-~iaten~aasupra a ceea ce se giise~tein fata lui. Cu atentie, el expirii; cu atentie, elinspirii. Cand expiriilung, el cunoa~teastfel: «Expir lung»; cand inspiriilungel cunoa~te astfel: «Inspir lung»; cand expirii scurt, el cunoa~teastfel: «Expir

I

ii".MARC DE SMEDT

I

I

I

,.

,il1itl

'1. scurt»; cand inspira scurt, el cunoa~te astfel: «Inspir scurt»l. Simtindu-~iastfel intregul corp,el se exerseaza gandind: «Yoi expira» sau: «Yoi inspira»,lini~tindu-~ialcatuirea corporala. Astfel, examinandu-~i corpul pe dinauntru,el sa]~]uie~te; examinandu-~i corpul pe dinafara, el saJ~luie~te; examinand

legea originii, in corpul sau el saJa~luie~te;examinand legea declinului, in

corpul sau el saJa~luie~te;examinand legea originii declinului, in corpul sau

el saJa~luie~te.In plus, atenpe la acest gand: «Exista un corp» i se prezintiica 0 simpla notiune, ca 0 simpla reminiscenta; nesprijinindu-se de nimic,el saJa~luie~te~inu se ata~eaza de nimic din aceastii lume. Acesta e, 0, caJu-

gan, calugarul care, examinand corpul, in corpul sau saJa~luie~te..."

t~ .",.~11tI~~

ie'! ,'~

~

'II

I'Exercifiu de aplicare a atenfiei la corp

"tn plus, dupa aceasta, 0, caJugan, acest caJugar actioneaza cu deplinacon~tiinta, fie ca inainteaza sau da inapoi, fie ca prive~te inaintea lui sau

in unna lui, ca-~i intinde sau i~i strange membrele, ca-~i poarta toga, bolul

sau mantia, ca mananca sau bea, ca mesteca sau gusta, ca merge, sta in

picioare sau ~ade, ca doarme sau vegheaza, ca vorbe~te sau e tacut. Astfel,examinandu-~icorpul pe dinauntru...(ca mai sus)...,el nu se ata~eazadenimic din aceasta lume. Acesta este, 0, caJugan, caJugarul care, exami-nandu-~i corpul, in corpul sau saJa~luie~te.

i-'

~

,:

f.1

~:R~,'.f

'"

~

I De fapt, este yorba despre exerciliu] pregAtitor nurnit "Atenlie asupra expiraliilor ~i ainspiraliilor".

'.c\OO..._


In plus, dupa asta, 0, calugan, acest caJugar examineaza acest corp. marginitde pielede la taJpi~ipana la varfulparului~iplinde ingrediente{diverse ~i impure, gandind acestea: «Exista in acest corp plete, fire de par,~unghii, dinti, 0 piele, carne, tendoane, oase, maduva osoasa, doi rinichi, 0Finim1i,'un ficat, doi plamani, 0 splina, 0 pleura, intestine, un stomac, excre-"mente, fiere, flegma, puroi, sange, sudoare, grasime, lacrimi, saliva, mucus"nazal, sinovie, urina.» La fel, 0, calugan, precum un om perspicace, desfa-

rcAnd un sac plin cu graunte diferite, adica de orez, de bob, de linte, de susanfi varsandu-Ie pe acestea Ie examineaza gandind: «lata orez, iata bob, iatalinte, iata susan», tot astfel, intr-adevar, 0, calugan, acest caJugar exami-:neaza corpul marginit de piele... Astfel, examinand corpul pe dinauntru...(camai sus)...,el nu se ata~eazade nimicdin aceastalume.Acesta este,0,caJugan, calugarul care, examinand corpul, in corpul sau sala~luie~te.

In plus, dupa aceasta, 0, caJugan, acest calugar examineaza corpul a~acum se gase~te, a~a cum se aranjeaza, confonn elementelor lui, gandind:«Exista intr-un corp un element teluric, un element apos, un element foe,un element aerian.». La fel, 0, calugan, precum un macelar indemanaticsau un indemanatic ucenic de macelar, taind 0 vaca ~iimpiirtind-o in bucati,lntr-o mare raspantie se ~aza, tot astfel, intr-adevar, 0, caJugan, acest calugarexamineaza acest corp a~acum se gase~te, a~acum se aranjeaz~, confonnelementelor lui, gandind: «Existiiin acest corp un element teluric, un elementapos, un element foe, un element aerian.» Astfel, examinand corpul pedinauntru...(ca mai sus)...,el nu se ata~eazade nimic din aceasta lume.Acesta este, 0, calugari, calugarul care, examinand corpul, in corpul sausaJa~luie~te."

Meditafie asupra carcasei

..tn plus, dupa aceasta, 0, calugan, acest calugar, ca ~icum ar vedea uncadavru aruncat Intr-o groapa comuna, mort de 0 zi sau mort de doua zilesau mort de trei zile, umflat, Invinetit, Incepand sa se descompuna, vorbe~teastfel despre corpul sau: «Intr-adevar, acest corp este supus aceleia~i legi,acelui~i destin,nuIIvaocoli.»Astfel,examinand...(camaisus)...,incorpulsau sala~luie~te. In plus, dupa aceasta, 0 calugari, acest caJugar, ca ~icumar vedea un cadavru aruncat intr-o groapa comuna, mancat de corbi, de ~oimi,de vulturi, de caini, de ~acali,de tot felul de animale, va vorbi astfel de corpulsau: «Intr-adevar, acest corp este supus aceleia~i legi, aceluia~i destin, nuiI va ocoli:»Astfel,examinand...(ca mai sus)...,in corpulsauslUa~luie~te.

II,

~:

i~11

IIm11,

MARC DE SMEDT

In plus. dupa aceasta. o. dUug1iri.acest dUug!1r.ca ~icum ar vedea un cadavruaruncat intr-o groapa comuna, scheletul sau, de care atama inca ni~tec1imuriinsangerate. fiind legat de tendoane..., oasele lui. ale caror legaturi au disp1irut.risipite in toate directiile. oasele mainilor intr-una, oasele talpilor intr-alta,oasele gambelor iar~i intr-alta. oasele coapselor de 0 parte. oasele bazinuluide alta, oasele spatelui iara~i de alta, cutia cranfana mai incolo. acest calug!1rvorbe~te astfel de corpullui: «Intr-adevar. acest corp este supus acelei~ilegi,aceluia~idestin,nuil va oeoli.»Astfel,exarninand... (camaisus) incorpul sau sala~luie~te. In plus. dupa aceasta. o. calug1iri,acest calugar. ca~icum ar vedea un cadavru aruncat intr-o groapa comuna, oasele lui albe cao coehilie:... oasele lui ingr!1rnaditedupa mai bine de un an..., oasele lui putre-zite ~iajunse pulbere. acest dHug!1rvorbe~te astfel de corpullui: «Intr-ade-var. acest corp este supus aceleia~i legi, aceluia~i destin, nu il va ocoli.»

Astfel. examinand corpul pe dinauntru, in corpul sau el sala~luie~te;exarninand corpul pe dinafar1i.in corpul sau el sal~luie~te; exarninand corpulpe dinauntru ~i pe dinafara, in corpul sau el sala~luie~te; examinand legeaoriginii. in corpul sau el sala~luie~te;examinand legea declinului, in corpulsau el sala~luie~te; examinand legea originii declinului, in corpul sau elsala~luie~te. In plus, atentie la acest gand: «Exista un corp» i se prezintaca 0 simpla notiune. ca 0 simpla reminiscenta; nesprijinindu-se de nimic,el nu se at~eaza de nimic din aceast1ilume. Acesta este. o. calug1iri,calug1irulcare, examinand corpul. in corpul sau sala~luie~te" (Majjhimanikaya,Satipatthanasutta) .

)",I"

i

il

:Ii

Reflexul imaginii

Calugariidincomunitateutilizau~i0 formade meditatiepebazadevizualizare: .

"Se construia intr-un ungher solitar, la adapost de orice eventualaincomodare. 0 platforma circulara de argila perfect netezita. cel mai binede culoare ro~u-deschis. In lipsa de a~aceva, se putea folosi 0 b1iltoadi deapa. un cerc de foc - poate un rug privit printr-o deschizatura rotunda -sau orice alt obiect analog. Unii indivizi. exceptional dotati. nu aveau nevoiede asemenea pregatiri: de exemplu. in locul rotundului de argila, un campobi~nuit Ie era de ajuns. Te a~ezai deci in fata obiectului in cauza ~i ilexaminai cand cu ochii deschi~i. cand cu ei inchi~i, pana ce vedeai in fatata 0 imagine la fel de clara. indiferent daca ochii erau deschi~i sau inchi~i.Cand cel ce mediteaza devenea astfel st1ipiinpe reflexul interio~. pleca din

I

~I'

(..

I::.

~.~

l'

126 127TEHNICI DE MEDlT ATIE

loeul acela. se ducea in chilia lui ~i-~i continua contemplarea. In loculreflexului originar ce reproducea fidel obiectul, cu toate imperfectiunile luiintiimplatoare, intra atunci in scena copia reflexului comparabil eu impre-siunea produsa. peste un sidef lustruit sau 0 oglinda. de discullunii ie~inddin nori sau ni~te pasari albe taind noaptea intunecata. ~itotu~i tara culori.nid forma. In starea aceasta - care trecea drept accesibila unui numarrestrans de adepti -, spiritul se simtea debarasat de toate obstacolele ~i

capabil sa se ridice pana la un grad superior al meditatiei."1

Singur in grota

Traind inconjurati de 0 natura luxurianta. calugarii. in afara ~edintelorcolective de meditatie. dintre care cea mai importanta avea loe vara. gaseau

o placere in a se reculege. intr-o postura stricta. in singuratatea padurilor~i a muntilor, cum atesta textul acesta:

"Cand in fata mea, cand in spatele meu. privirea mea nu mai z!1re~tepenimeni. fire~te ca este agreabil sa raman singur in padure. Haidem! Vreausa ma due in singuratate, in padurea pe care 0 lauda Buddha: acolo ii e bine

sa fie calugarului solitar care aspira la perfectiune. Singuratic. sigur de scopulmeu. grabnic vreau sa intru in padurea incantatoare, deliciu al cucemicilorluptatori. loc de popas al elefantilor plini de ravna. In Padurea Sita. ceainflorita. intr-o racoroasa pe~tera din munti. vreau sa-mi imbaiez corpul ~isa umblu singur. Singur. rara insotitor. in padurea intinsa ~ifermecatoare...Cand imi voi fi atins scopul? Cand voi fi tiber de pacate?.. AtUncicand pecer norii de furtuna bat tobele. ciind torentele ploii umplu drumurile de aer

I Vezi Le BOllddha. de Odenbourg. Alcan.

p', MARC DE SMEDT

~

,!'(

;~ r."l ~

,.~~.

J,

~i cand dHug11ruI,intr-o v"ligliunlia muntelui, se abandoneazli meditatiei,nu, nu poate exista bucurie mai inaltli. Pe malul raurilor impodobite cu fiori

~i pe care Ie incununeazli ghirlanda pestritli a pMurilor, el ~adejos, vesel,cufundat in meditatie; nu poate exista bucurie mai inaltli." I

,,Cele trei concentrari

t

Se recurgea ~i la multe alte meditatii; Ie yom glisi in diversele formede budism. Numitorullor comun rlimiine meditatia.

..Preafericitulle spuse cliluglirilor: «Sunt trei concentrliri. Care sunt cele

trei concentrliri? Concentrarea vacuitlitii, concentrarea lui tarli-semn,concentrarea lui tarli-scop.»

Ce numim concentrare a vacuitlitii? Aceea in care examinlim vacuitatea,vedem toate lucrurile ca fiind in intregime vide, aceasta este ceea ce numimconcentrarea vacuitlitii.

Ce numim concentrarea lui tarn-semn? Aceea in care examinlim

tarli-semnul, vedem toate lucrurile ca fiind in intregime lipsite de aparente~i invizibile, aceasta este ceea ce nimim concentrarea lui tarli-semn.

Ce nimim concentrarea lui tarn-seop?Aceea in care examinlimtarn-seopul,vedem toate lucrurile ca fiind in intregime nedemne de a fi avute in vedere

~i cercetate, aceasta este ceea ce numim concentrarea lui tarli-scop.

';t-.L:,.

~:r',:,'

;(

f, ~,I!

I Theragalha, 51. 522 ~i urm., 537 ~i urm.


Clilug11ru1care nu ajunge la aceste trei concentrliri rlimane mult timpin lumea transmigratiilor, nu se poate trezi de unul singur. latli de ce, 0 dIu-gliri, cliutati mijloacele care vii vor inglidui sli dobanditi cele trei concen-tr1iri;astfel, 0, clilugliri,exersati" (Ekottaraagama, editia lui Taisho Issaikyo,nr. 125).

Buddha a murit la varsta de optzeci de ani, mereu pe drumuri; acestrlitlicitor divin a llisat un mesaj de compasiune ~i de intelepciune neegalatde nici un altul; postura sa tarn cusur, chipul sliu senin, reprodus de mii desculptori ~ide ilustratori, plistreazli imaginea unui om exemplar, pe deplinrealizat. C1iluglirilorlui, sli amintim asta,le mai spune, cu cateva luni inaintede a intra in Nirvana ~ide a aboliin el vointa care il inllintuiade viat1i:,,Fiti-vlivouli in~ivlipropria fliclie ~i propria salvare..."

'-""'-"'--'

---

I!I~IiI

:~I."~..'I

! ~

.~l

I

~. . ,... ,-~"

DE MEDITAT - CUVINTE ALE LUI BUDDHA

Prin tine insu(i. intr-adevar. este facut raul. Prin tine insu!i e~ti dezonorat.Prin tine insu!i este evitat r1lul.Prin tine insu\i, intr-adev11r,e~ti purificat. Puritatea

~i impuritatea sunt personale, nimeni nu-I poate purifica pe altul.

Lucrurile suntprecedatede spirit,dominatede spirit,constituitede spirit.Dac1lvorbim sau aqion1lm cu un spirit corupt, atunci durerea ne urmeaz1lcum.urmeaz1l roata copita unui bou de povar1l.Dac1lvorbim ~iac\ion1imcu un spiritsenin, atunci fericirea ne urmeaz1lca umbra care nu ne p1lr1lse~te.

Nici respectarea nudita(ii, nici ~uvi\ele de p1ir,nici noroiul cu care i~i ungecorpul, nici postul, nici cu1carea pe p1imdntul gol, nici praful ~i murd1lria ce-Iacoper1l, nici prosternarea nu-I purific1l pe un muritor care nu ~i-a dep1l~itindoielile.

Prin efort. prin vigilen(a, prin disciplin1l,prin st1lpanirede sine eel inlelepti~i creeaz1l 0 insul1l pe care inunda\iile nu 0 acoper1i.

Dintre acela care in Mralie a invins 0 mie de mii de oameni ~i acela care

s-a invins pe sine insu~i, eel din urm1l este inving1ltorul eel mai mare.

Treptat, putin cate pu!in, in fiecare clip1l, eel intelept, aidoma bijutierului

cu cele ale argintului, face s1l dispar1l propriile-i pete.

Purtat de dorin(a sdvd~e~ti r1lulPurtat de manie s1lvar~e~ti rdul

Purtat de ignorantd sdvar~e~ti r1lul

Purtat de fric1ls1lvar~e~tirdu\.

Mai bun dedit 0 mie de euvinte lipsite de in(eles este un singurcuvantchibzuit, ce poate aduce lini~tea in acela care il ascultd.

Acela care, dupa ce afost delasator,devinevigilentlumineazdpdmantulprecum luna ie~ind din nori.

LumeaesteoarM. Rarisunt aceiacare v1id.Spiritule anevoiede stdpanit~i nestatornic. EI fuge incotro vrea. Este bine s1l-1domini. Spiritul imblanzitasigur1l fericirea.

Pe eel ale carui sim(uri sunt in repaus,ca ni~tecai bine strunitide acelace-i mand, pe eel ce s-a lep1ldat de orice orgoliu, pe eel eliberat de oriceimpuritate, pe eel ce astfel este implinit zeii in~i~iil pizmlliesc.

130

MEDITATII TAOISTE

Catre secolul al VI-lea LH., a aparut in China 0 opera de cinci mii de

ideograme: "Invatatura Caii ~i a Virtutii sale"~ Tao te King, care avea samarcheze profund spiritualitatea chineza ~i sa devina una dintre cele maimarl c1irtide invatatur1iale literaturiimondiale, asemeni Bibliei sau Coranului.Nu se ~tie aproape nimic despre autorul ei, Lao zi, Batriinul maestru; acestpersonaj legendar n-a lasat dupa sine dedit cuvinte scanteietoare de intelep-ciune ~i mentionarea de catre altii a situatiilor in care ar fi fost amestecat.Contemporanii lui Confucius ~i mai cu seama Zhuang zi, care imparta~esccu el cinstea de a fi cei mai mari filosofi chinezi, il aduc adesea in scenasub numele de Lao tan, in mici fabule unde replicile lui biciuitoare sunt tot

atatea sfaturi pentru trezirea la viata, la viata adevarata. Calea.Intreaga lucrarea sa intemeiaza pe conceptul de Tao, neformatul,nenumi-

tuI, constanta ve~nica, indistincta, care ar fi energia fundamental a subilltin-zand Universul ~i mi~carea lui: "Tao nu intervine, nu face nimic, dar nuexista nimic pe care el sa nu-l faca," Un alt mod de a defini necunoscutulcare se afla in noi ~imisterul vietii ~i al mortii. Este "Stramo~ul a zece mii

de fiinte" ~i a orice: "La un mister se adauga un alt mister ~i aceasta estepoarta minunilor,"

Tao, inaccesibil, necunoscut ~i totu~i atat apropiat, este radacina lumii,radacina cerului ~i a p1imantului:

"Indicibil! Neobosit!in el se afla imagini...

t,

Ii

i

'

!

V,

~,

~,~,


in el seafla fiinte...in el seafla esente..."

Tao esteorigineaetema,izvorul constantal oricareicreatii, al oricaruifenomen.Este cuiul care fixeaza roata, suflul foalelor la fierane, goluldintr-un vasori dintr-o casa,careIe ingaduiesaexiste~i safie folosite caatare.Imperceptibil~iuniversalprezent,Taonu este"nici cuvant,nici Uicere".fin ~iyang,aspectelefeminin ~imasculin,noctum~i luminos,greu1jiu~or,umed~i uscat,toatelucrurile vin de lael ~isuntintim amestecatecudansul.Noptile ~izilelesesucced~ialcatuiesctimpul. Pamantul~icerulseamesteca~i alcatuiescspatiul.

Aceast1ino~unea lui Taoexprima,intr-adevar,suflul carepermite viata~i totodataechilibrul cibemetic careintemeiazaexistentamateriei. Dar ~ilegeacontrariilor, vremelniciauniversala,irealitateacarescaldarealitateainsa~i~i dezordineainerentaoricarei ordini. Tao esteansamblulmi~cariicosmice,0 unitatecenu poatefi perceputain modcon~tientdecatre0 fiintaobi~nuita.

"Totul esteparadox.Realuleste0 tepu~acareil stimuleazataraincetarepe om, fiindca raspundeexigentei lui absolut fundamentale.intre om ~iUnivers exist1i0 coniventa,0 intelegeresecreta,ca intre Tao ~i cele zecemii defiinte. Astfel incatomulinsu~iesteunparadox:«Fiecareareconceptialui desprefrumos, ~i pe astasesprijina uratenia.Fiecareareconceptia luidesprebine, ~ipe astasesprijina raul.

feu (exista)~i vu (nu exista)segenereazamutual.Anevoiosul~i lesni-ciosul serealizeazareciproc.Lungul ~i scurtul semasoaraunul pe altul...»

Tot astfel,continuaZhuangzi, «aceastaestetotodataaceeasauacela~iestetotodatacelalalt...Fiecareareda-ul ~i nu-ullui; poartaopozitiile lui,propriile-i aspectecontrareale realitatii».

Cum saIe reduci?inteleptul izbute~te«ramanandin axalui Tao», decidevenindel insu~ipivotul,radacina,origineacomunaatuturorevenimentelor.Fiind el insu~i in acela~itimp actor ~i oglinda a tot ceeace se petreceinjurull ui." 1

Vorbind deinteleptul careajungela realizareaintima a lui Tao,Lie zi2spune:"Formele ~i lucrurile se manifestafata de acelacarenu estelegatdefiinta lui proprie.in mi~canlelui, el estecaapa;in odihnalui, el esteca.

I M. Bergeron, in Encyclopediedes my~'tiquesorientales, Seghers.2 Le Vrai Classiquedu vide parfait, Gallimard.

~r

,t

MARC DE SMEDT

,r

!r

!

j

t

o oglind1i~i in rl1spunsurile lui este ca ecouI. Iatl1de ce Tao este imagineafidel1ia lucrurilor: lucrurile i se opun lui Tao, Tao nu Ii se opune lucrurilor."

Religie a spontaneit1itii, taoismul primitiv lupt1iimpotriva tuturor simu-l1irilor,iIuziilor create de societate, artificiilor care impodobesc Ego-ul ~i-Iimpiedic1i s1idescopere veritabilul Eu; ins1irespingandu-Ie, arl1tand vani-tatea majorit1itiicO!I1portamenteloromene~ti, intelepciunea taoist1iaccept1iaceste fenomene care tin de lume ~i deci de realitate. Ea propov1iduie~teechilibrul in purtarea oamenilor ~i in cea social1i,justa cale de mijloc care~ties1iurmeze cursul firesc allucrurilor. Fiindc1idac1inu urmlirncursul firesc,mai devreme sau mai tmiu apar accidentul, ruptura. Unui monarh care 11intreba cum s1i-~iconduc1iregatul, Zhuang zi i-a r1ispunsc1imai intai trebuies1iinvete s1ise conduc1i pe sine insu~i ~i c1irestul va curge mai apoi dinabundent1i: iat1iin esent1i continutul mesajului taoist c1itre fiecare fiint1iomeneasc1i. Fiindc1itotul ar fi perfect in Univers dac1iomul nu ar aruncadezordine in bunul mers allucrurilor, stfutjenindciclurile naturale ~iritmurilecreatiei Cerului ~i Plirnantului.

El, cea de-a treia Putere, singura fiint1icon~tient1i,este investit cu 0responsabilitate tar1iseamfu, pe care ~i-oasurp1iprost: in loe s1iurmeze caleacosmic1ia lui Tao, se perverte~te ~i creeazl1nenorocire in el ~i in jurullui.Aceast1ifilosofie nu putea decat s1i-iseduc1ipe chinezi, a c1irorviat1ia fosttotdeauna pus1iin pericol, supus1icapriciilor unei naturi imprevizibile, undefoametea ~iinundatiile abundau, ~iacelora ale unor printi importanti ~iliteraticare ii guvemau ~inu vedeau in ei decat "poporul" bun oricand de corvoad1i~i nu indivizii. Taoismul, in ceea ce-l prive~te, propunea 0 consolarepersonal1i ~i s-a instalat repede ca 0 religie a mantuirii: scrierile lui Lao zi~iale lui Zhuang zi ~i-aup1istratstr1ilucireametafizic1i~ivaloarea de exempludar, din secolul al II-lea tH., s-a elaborat, pomindu-se de la aceste r1idl1cini,o misticl1 popular1i. 0 cosmogonie intreagl1 s-a stabilit in jurul miturilorprivindu-i pe Nemuritori, ~ederea lor paradisiac1i, b1iuturile~i tehnicile deViat1iLung1i.Pentru discipoIii lui Lao zi nu exista nici 0 indoial1ic1iacelacare izbutea s1idevin1iuna cu Tao, dup1ice armonizase toate energiile ~itoate suflurile din el, nu mai putea muri, devenea aerian ~imergea sl1-iintal-neasc1i,intr-o ~ederepreafericiUi,pe aceia care, inaintea lui, ~tiusems1izburdepe la originea lucrurilor ~i a fiintelor. Prin alchimia spiritual1i, corpul setransmuta in spirit pur. Din corpul muritor n1iv1ileaun germene de nemurire,un fetus divin, eterat. .

Zhuang Tao Ling, in secolul al II-lea d.H., a devenit adev1iratulfondatoral religiei taoiste cu riturile ei, cu tehnieile, retetele, ceremoniile ei. Multiplesecte s-au grefat la acest trunchi: atunci taoismul a inceput s1i-~ipiard1i

lit.

Cfl'"'.\

:1

,

I~\

134 135 TEHNICI DE MEDIT A TIE

prospetimea, a intrat in rolul de opiu pentru popor, urmand in asta procesuloric1ireireligii instituite, ~ia ajuns adesea in contradietie cu mesajul originaral intemeietorilor, a~acum s-au petrecut totdeauna lucrurile in istorie. Pentrua oferi un exemplu, s1icit1imdin Ling Piao, Giuvaerul Magic, text sacrudin secolul al II-lea dR, unde se spune:

"Unul este Tao...Unul nu rezid1iin corpul omului,"

Formul1icare merge in contracurent fat1ide opinia lui Zhuang zi, careafirma c1i-1vede pe Tao pretutindeni, in naturl1,in cer, in toate fenomenele,in "fumie1i, bucata de olan, gunoiul de grajd Religia oficial1icreeaz1i 0indep1irtat1ilume de dincolo, pe care trebuie s1i0 respecti asemeni puteriiplirnante~ti.tn vreme ce veritabilii intelepti g1isescadevl1rulin viata ins1i~i;m1irturiest1iacest dialog intre Jo al M1iriide Nord ~i Patriarhul Fluviului:

,,- Cerul se afl1iin interior.Omul in exterior.

Virtutea lui Tao locuie~te in cer.Cine cunoa~te actiunea unui «om ceresc»~tie c1iea se inr1id1icineaz1iin cer...Poate atunci s1iinainteze, s1ise retrag1iori s1ise desrn~oare..El «se intoarce» intotdeauna la realitatea ultim1i.

- Ce este cerul? Ce este omul? intreab1i atunci Patriarhul Fluviului.

- Boii, caii au copite, acesta este «cerul», r1ispunseJo al M1iriide Nord.o z1ibal1iin gura cailor, un inel in nasul boilor, acesta este omuI."

~i convorbirea se incheie cu fraza, mai mult dedit oricand actuall1,a luiJo: "Nu distrugeti cerul prin om,"

S1ine oprim acum asupra catorva tehnici l1isatemo~tenirede c1itretaoi~ticu scopul de a "hrfui principiul vital, Corpul", yangxing, ~ia "hrl1niSpiritul",yangshen.

"Tratatul asupra extazului care const1iin a te a~eza"(Zuowang lun) spune:"Tao avandu-~iforta perfect1i,schimba corpul ~ispiritul. Corpul este p1itrunsde Tao ~i devine una cu spiritul; acela ale c1iruicorp ~i spirit nu fac dedituna este numit «om divin». A~adar, natura spiritului este vid1i~isublimata;substanta lui nu se distruge prin transformare, adicl1nu moare. Corpul fiindintru totul aseml1nl1torspiritului, nu existl1nici viatl1,nici moarte; in tainii,corpul este aidoma spiritului. In aparentii, spiritul este aidoma corpului.

Corpul unic se risipe~te ~i devine toate fenomenele; fenomenele seconfund1i~i devin corpul unie.

, .;,:..".";'-'~~.:~~.":;"J.:.~,\~~

MARC DE SMEDT

W.i!'l'III

I

"jI

Adeptul a devenit atunci una cu Tao, poate functiona in toate lucrurile."

Practica taoistll comporta un ansamblu de actiuni pennitand bunacirculatie a Suflului ~i a Esentei: regimuri dietetice (in care trebuia sll teabpi de la cereale), opt fonne de respiratie, girnnasticll, masaje diferite cese amestecau cu rugllciuni, meditatii, ceremonii, rituri magice ~i tehnicisexuale. Yom vorbi aici despre exercitiile de punere in ordine a corpului,despre respiratie ~i despre actiunea sexului.

Un exercitiu de gimnasticl1 taoistl1

Pentru a desface nodurile corpului ~ia inllltura obstructiile in calea buneicirculapi a rllsuflarii, taoi~tii foloseau diverse metode de girnnastic1l,dintrecare Ie-am ales pe acelea ale lui Zhoughi, practicabile ~iastiizi,chiar ~inumaicu scopul de a ne pllstra sllnlltatea:

I) Pentru a aduna zeii (energiile), striingedin dinp ~ifreacll-iintre ei de 36de ori. Cuprinde-ti capul cu ambele miiini, cu palmele a~ezate pe urechi ~ibate darabana pe partea din spate a craniului, cu toate degetele, de 24 de ori.

2) Mi~cll-tivertebrele cervicale (Coloana cereascll) la dreapta ~ila stanga,de cate 24 de ori in fiecare sens - evident, intorcandu-p capul ~i ceafa.

3) Culege-ti saliva din stanga ~i din dreapta gurii cu ajutorul limbii.Simte-ti gura plinll de salivll. Apoi bate darabana cu degetele pe toatll parteadin spate a craniului. Inghite saliva. Adunll din nou salivll. Bate darabanape craniu. Inghite. Repetil totul de 36 de ori.

4) Maseazll-ti putemic rinichii cu amandoull miiinile, de sus in jos ~ide jos in sus, de 36 de ori. Dar 0 poti face ~i mult mai mult, f1Irllnici 0contraindicatie, pentru a obtine rninunate efecte energetice.

5) Rote~te succesiv fiecare brat, ca pe 0 manivelll de troliu in jurul axuluisllu, de cate 36 de ori.

6) Rote~te-ti amandoull bratele impreunll, de 36 de ori.7) Cu ambele maini unite deasupra capului, ca ~icum ai vrea sll sprijini

cerul, expirll Suflul (he) de cinci ori, cat mai adanc posibil. Freac1l-tiapoicre~tetul capuluide 3 ori sau de 9 ori.

8) Cu ambele palme indoite ca ni~teciirlige, prinde-ti tlllpile picioarelorde 12ori la rand. Apoi odibne~te-ti tlllpile~i~azll-te in postura de meditatie.

Aceste exercitii trebuie efectuate zilnic, la miezul noptii sau mllcar0 datilintre rniezul noppi ~iamiaz1l.In tot intervalul se respirnpe nas. Traditia taoistilspune cll dacll sunt bine executate pot sll indepllrteze boala, demonii rlli ~isll-ti ingMuie a lupta impotriva frigului ~ia cllldurii. Ideal este sll Ie executiinainte de practicarea meditatiei. Aceasta trebuie sll aibll loc mai inainte ca

'.

,;.t.,~Ii

.~'i'. I

I;.~

"

"

"

.

I~~;"f

i,!!'

;..-;.til~,~.: .-~t~\,;..;'-~~~i~''''


'.

c

I'

II

:;r~t:f

J"

,II~I\j

1:1". .,

f.BI~'I'.

~I

~

r.

I

-MARC DE SMEDT

ziua sllinceapll cu adev1irat,adicllintre ridicarea din pat ~imicul dejun. Pentnlacestepracticiestenecesam0 camem bine aerisit1l~idit se poate de silenpoasll.

Exercitiul menponat aici este de fapt unul destul de simplu, dar mae~triitaoi~ti aveau multe altele, dintre care unele, spuneau ei, iti ingMuie sll intriin foc tarll sll te arzi ori sl1mergi pe apl1tam sllte ineci. Aceste metode cecomportll multe tehnici ale respiratiei sunt, evident, periculos de practicattarll un maestru ~i nici nu se pune problema sll vorbim despre ele aici.

Pozitia de meditaUe

Pentru meditatie, taoi~tii foloseau fie postura in lotus ori semilotus, fiepostura cu1cat. Pentru a 0 adopta pe cea din urmll, adeptul taoist se cu1cape rogojinll, pe partea dreaptll, cu picioarele indoite ~i corpul in1lltatpe 0pemll rotund1l~zat1lla subsuoam,pe care se sprijinea bra\UIpentru a suspnecapul. Bra\UIstang se odihnea pe coapsll, cu palma stransll in jurul genun-chiului. Aceastll pozitie este tradiponal chinezeascll.

Oricare ar fi pozipa folositll,este recomandabil sll contempli extremitateanasului sau un punct aflat in fata ta, pe sol,la circa un metru, ca sl1-tifixeziatenpa ~i sll eviti orice reverie cu ochii inchi~i.

Spiritul e fixat pe ceea ce taoi~tiinumeau "centrul galben", adicll punctulsituat intre sprancene - asta ca sll-i ingMui luminii sll se difuzeze inlluntrulcorpului ~i sll-1purifice, spuneau ei. Buzele lrebuie sll fie lipite, gura nutrebuie sll vorbeascl1,nici sll radII; respiratia sll fie lini~titll ~iaqancll. Nasulsl1nu mai simt1lnici un miros, urechea sllnu dea atenpe lucrurilor exterioare.concentratia trebuie indreptat1lin intregime spre interior. Gandurile sl1numai alerge spre afarll. "Adevllratele ganduri sunt durabile, spune Lao zi inSecretulFlorii deAur. Dacllgandurilesuntdurabile,s1lmantaestedurabilll;dacll s1lmantaeste durabiHi,energia este durabilll; dacll energia este durabilll,spiritul este durabil. Spiritul este gandirea, gandirea este inima, inima estefocul, focul este pilula de aur. Cand contemplllm astfel interiorul, minuniledeschiderii ~i inchiderii portilor cerului sunt inepuizabile. Dar dacll nu neritrnllm respiratia, nu putem realiza ritmurile cele mai profunde."

RespiraUa ritmaUl

Duplltaoi~ti,Universulinsu~ia ie~itdin hao&atuncicand noullsufluridistinctes-audiferentiat,au alclltuitnoullfortecreatoare,noull"divinit1l{i"

- - -- -


care au z1lmislitalte forte; luminosul ~iintunecatul s-au despllrtit atunci iar'pulsatia lui yin-yang a inceput sllritmeze noua realitate. Aceste noull sufluriIe reg;tsimin insu~i corpul nostru',ca ~ipretutindeni in natum. ~i armonizarea

,,' lor in noi ne poate inglldui sll ducem 0 viatlllungll ~i s1inlltoasl1~i mai alesd ne deschidem la Tao allucrurilor, '

Cei 36 000 de zei sau energii ale corpului sunt, astfel, tarll incetare trezitiprin energia r1lsufl1lrii,energie pe care cel ce mediteazll 0 poate conducein orice ungher al corpului dacll e nevoie, de pildll, in cazul vreunei boli.

Inspiratiaesteyin, expiratiayang;amandoulltrebuiesl1fie lente,subtile(nezgomotoase) ~i adanci. Aerul sll fie trimis panll in abdomen, sub buric,in "Oceanul Suflului".

Taoi~tii divizau corpul in trei sectiuni, in care situau trei regiuni capi-tale: capul, pieptul, pantecele. Aceste zone erau numite "Campuri de Cinabru"(Tantien), cu referire la un mitic elixir al nemuririi,al c1lruicomponentesential era cinabrul. Prima regiune, superioarll, Palatul Nirvanei, se afllliI:}creier. Cea de-a doua, Palatul Purpuriu, se ,afllllangll inima (plex solar)iar cea de-a treia, Campul inferior de Cinabru, se aflllla trei degete deasupraburicului; este esential ca respirapa sll se roteasc1lprin aceste trei zone ~imai ales sllajungllla campulinferior,acelOceanal Suflului(gihai), undese metamorfozeazll in energie purll. Dar pentru asta trebuie, dupll 0 practicllindelungat1l, trecut un "prag". Adeptii taoi~ti ~tiau sll facll atunci ceea ce einumeau "suflul embrionar": i~i tineau respiratia vreme de trei, cinci, ~aptc.noull, doullsprezece respiratii normale ~idirijau mental energia prin diverse

Tantien-ul superior,

- -

--Poarta de jad-

Foeul ceresc al inimii ---

Poana medianA

Tantien-ul median I Ki -

-Tantien-ul inferior I

ceaunul sau cuptorul -Poarta inferioarA

.;

MARC DE SMEDT-----

pasaje in interiorul corpului intreg, pan!i la varful degetelor. Puteau astfels!ise vindeee, s!idobandeasc!iunele puteri ori s!icunoasc!iexperien~ mistice.Dar nu yom sf!itui pe nimeni s!i incerce aSemenea exercitii secrete, bazateodinioarn pe 0 simbolistic!i~i0 ~tiint1iscrupuloase ale fiintei ~icare, practicatef!ir!imetod!i, ar risca ast!izi s!ideelan~eze doar asfixie ~ile~inuri. Exist!ialtemijloace, mai simple, pentru a ajunge la aceste'rezultate.

Iat!ide exemplu 0 metod!imenponat!i de marele sinolog Henri Masperol~iextras!idintr-ocarte din secolulal VIII-lead.H., Culegeredin carli noi~i vechidespreabsorbtia suflului. Dup!iel, este vorba de formulareaceamai exact!i pe care a intaInit-o in cursul cercet!irilor sale.

in toate retetele de folosire a suflului trebuie mai intai s!i facem gim-nastica la dreapta ~ila stanga, pentru ca oasele ~iarticulatiile s!ise deschid!i~is!icomunice, pentru ca nerviijin s!ifie moi iar corpul relaxat. Dup!i aceeate a~ezi, cu trupul in pozitia corect!i, ~iexpiri ~iinspiri de trei ori, ca s!inuexiste noduri de obstructie; iti lini~te~ti gandirea ~i uiti de corp pentru casuflul s!i fie inspirat calm. Dup!i un timp, scuipi mai intai, foarte inceti~or,pe gur!i, Suflul Impur duqi ~iaspiri pe nas Suflul Pur qingqi. Toate acesteade ~asesau ~apteori. Este ceea ce se cheam1i,.Armonizareasuflurilor" (tiaoql).

o dat1i armonizarea suflurilor realizat1i, gura ~i nasul fiind amandoul1inchise ~iabsolut goale, r1isuflareas!iumple atunci gura; bate apoi toba2 ingur11de cincisprezece ori; dac1i0 faci mai mult, va fi ~i mai bine; inghitesuflul ca ~i cum ai inghiti 0 mare gur1ide ap!i ~i f!i-l s!i intre in panteee;concentreaz!i-ti din toat!i inima atenpa (asupra suflului care circul!i) pan!iin Oceanul Suflului ~i r1imaiacolo muM vreme. Dup!i catva timp, inghitedin nou conform procedeului de mai sus ~i luand doar m!isura (de cate orio vei face) ca pantecul s!i fie s!iturat, dar f!ir!is!i-ti fixezi un num1irlimitat

de ori. Dup!i asta gole~te inima3 ~iumple pantecul. inchide gura, maseaz!i-ticu mana cele dou!i laturi ale pantecului pentru ca suflul s!i se scurg!i ~i s!itreac1i;~ilas1ica respiratia s!i-pp!itrund!iinceti~or de tot in nas, f!ir1ia respiragrosolan, de team!i s1inu pierzi armonia. Dup1iaceasta, corpul fiind cuIcat,intr-o pozitie corect!i, a~az!i-tepe un pat cu 0 pern!i; perna trebuie s1ifiepus!i in a~a fel, incat capul s!i stea la in!i1timeacorpului; tine ambele palmeinchise strans. intinde palmele deschise,la patru sau cinci degete dep!irtare

'I~"

,.Ii,

'I

I

I

jl

f

~,

~'\'1:,. j~

'"

.,-t

'-,

,I

J Vezi Le Tuo!'sme elles Religions chinoi:.'es, Gallimard.

2 "A bate toba (cereasci!)" este termenul tehnic folosit pentru a desemna aCIUI"scr~nitului

din dinli". de fapt freaci! dinlii. strAngAnd maxilarele.

3 "A goli inima (xuxin) nu reprezinti! un act fiziologic a 0 goli insearnni! a alunga orice

gAnd referitor la «Iucruri». adici!la lumea exterioari!." Inima semnifici! ~i con~tiinla. spiritul.

140 141 TEHNICI DE MEDlT ATIE

de corp; ~i ambele picioare de asemenea la 0 distant!i de patru sau cincidegete unul de altul. Dup!i aceea respir!i pe nas; cu gura ~i nasul inchiseamandou!i, pentru ca inima s!i se concentreze asupra suflului ~is!i-I fac11s!icircule prin tot corpul. Este ceea ce se cheam!i "A face suflul s!i circule"(yunql). Dac1ie~tibolnav, inima concentrandu-se asupra suflului, aplic-o lalocul bolnav. Dac!isuflul este rapid (GMaial!i),ji, s!ifie slobozit pe nas intr-uncurent de aer foarte fin pentru a face s!i comunice respiratia, f!ir!ica guras!ise deschid!i, ~is!i se a~tepte ca respiratia suflului s!i fie egal!i; apoi s!i setin1idin nou inchis, conform procedeului de mai sus. Mi~c!i-tidegetele dela picioare, degetele de la maini, oasele ~iarticulapile; ia ca m!isummomentulcandiese transpiratia.Esteceeace se cheam!iPenetratiaSuflului(qitong).

Atunci, inceti~or, corpul fiind cuIcat, indoaie-ti amandou!i picioarele ~icoboar!i-Iepe p1imantpe partea stang!i timp de zeee respirapi, apoi pe parteadreapt1i, tot timp de zece respiratii. Este ceea ce se cheam!i "ReparareaDiminu!irii"(bu sun).

Conformandu-te acestor procedee, dup1i0 lun1i,in timp ce mergi saustai in picioare (nemi~cat), ~ezi ori stai cuIcat, cand pantecul este gol, batetoba ~i inghite suflul f!ir1ilimit!i de timp, ca ~i cum ai manca. Dup1i ce aiservit 0 Mas1ide Vid kongfan dintr-una sau dou!i inghitituri, adaugi1-i ap!i,pe care 0 inghiti ~i0 faci s!icoboare; este ceea ce se cheam!i "A sp~la celecinci viscere" (xiwuzang).Apoi inc!i1ze~te-p~icI!ite~te-tigura cu ap!ilimpede,gole~te-ti inima ~iumple pantecul, astfel incat viscerele ~ireceptaculii sa-~iaiM frunzulitele dilatate, inghite suflul pentru ca toate cele cinci viscere s!inu opreasc!i suflul celor cinci arome.

Acestea fiind realizate, trebuie pe urm!i s!i scuipi pe gur!i suflul impur~i s1iaspiri pe nas suflul pur, f!ir!ia num1irade cate ori; trebuie s!i-I arunciin intregime. Dac1i la~i s1i-tiscape pe dinapoi un suflu murdar, incepe s!ibap toba ~is1iamesteei 0 gum de saliv!i,adaug-o suflului pentru a-Icompleta.Dac1im1inancisau dad bei ceai in felul obi~nuit, apar sufluri exterioare careintr1i;cand au r1imas0 cIip!iin gur!i, inchide gura; ~icand gura este inchis!i,suflurile exterioare care au intrat aici ies prin nas. Or, suflul care intr1iinnas este suflu pur; trebuie ~adar s!im1inancitotdeauna cu gura inchis!i,pentrua nu exista suflu care s1iintre in gur!i, fiindc1idac1iintr!i este suflu mortal.

De fiece dat!icand oamenii vorbesc, suflul din!iuntrulgurii iese ~itrebuies!iintre prin nas; este expiratia ~i inspiratia a~acum Ie practic!imde obicei.Dac1imergand, fiind oprit pe loc, fiind ~ezat sau fiind culcat, mi~tiintr-unadegetele de la picioare, aceasta se cheam1ic!ifaci mereu ca sufluls1ireu~easc!ia cobon. Este un lucru ce trebuie practicat mereu,la care trebuies!ite gande~ti~icand e~ti in repaus, ~icand e~ti in mi~care. Dac1inu e~tiatent din vreme,~ipe ne~teptate suflul exterior p!itrundein panteee, simti 0 umfl!itumu~oarn

..

~.~

,

,

J

~!,

it

rff'

:ij ~II

,,:'

"/I

.\,.a

.>

'c_

~.

I!I

MARC DE SMEDT

~i trebuie sa-timasezipanteculde0 sutadeori: suflul va scapaprin parteadejos. Oacasuflul urea~inupoateie~i,fa-I sacoboareapasandu-Icumana:aceastasecheam!!"A punein ordine" (lishun).

Abtine-tedela lucrurilecarerupsuflul~idela lucrurilegraseori carecurgori careproducfrig; nu trebuies!!manancinici lucruri recicareagit!!sufluI.

Oacateconformezitaragre~eal!!acestuiproeedeu~iil practicicu stator-nicie timp denou!!ani, vei obtinerezultatul: vei mergepegol ca ~icumaimergepeplin, veimergepeap!!ca~icumaimergepepamant,spunetradipa!

Orele yang

Unii taoi~ti preconizau s!! faea exercitii de respiratie in orele yang alezilei (pe care, de altfel, Ie intalnim in acupunctura chineza). Ei concepuser!!urm!!toarea metoda, unde termenul "A absorbi suflul" marcheaz!! 0 respi-ratie completa, expiratia trebuind evident s!!coboare in Campul inferior deCinabru, pretiosul Ocean al Suflului, reprezentat adesea printr-un ceauntripod unde c1ocote~tefoeul interior.

"La miezul noptii (de la orele 11 seara la 1 diminea{a), absoarbe (suflul).9 x 9 =81 de ori.

La ri1saritul soarelui (de la 3la 5 diminea{a), absoarbe (suflul). 8 x 8 =64de ori.

La ora mesei (de la tla 9 diminea{a), absoarbe (suflul). 7 x 7 =49 deori.

La amiaza (de la orele 11 diminea{a pana la 1 dupa-amiaza), absoarbe(suflul). 6 x 6 =36 de ori.

La apusul soarelui (de la 3 la 5 dupa-amiaza), absoarbe (suflul). 5 x 5 =25deori.

La crepuscul (de la tla 9 seara), absoarbe(suflul).4 x 4 =16 ori.S!!reamintim c!!toate aceste practici trebuia s!!fie urmate de post, dupa

ie~ireala toaleta,cu corpulcurat,cu un beti~orde tiimaiearzandin camerapentru a 0 purifica; in plus, autorii antici recomandau sa stai mai degrab!!pe scaun decat culcat.

Nu uita de tine

Oar "a-ti hrani corpul tar!!a-ti hrani spiritul" este nebunie curata, dupacum 0 atest!!aceast!! frumoas!!poveste unde Zhuang Zhi, in ciuda practicii


sale taoiste, i~i da seama ca a se ocupa de fiinta sa tara a se ocupa decon~tiintasa nu-I face sa se deta~ezede pasiuni~inici de suferintli.Cineuitii de sine risca sa se piarda, ~i~tiinta fara con~tiinta nu aduce decat ruina.

Cand Zhuang Zhi se plimba prin parcul din Diaoling, vazu 0 pasareciudatii venita din sud, ale carei aripi aveau 0 anvergura de ~apte picioareiar ochii ii erau marl de un deget. Trecand, ea atinse fruntea lui Zhuang Zhi~i poposi intr-un crang de castani.

Zhuang Zhi spuse: "Ce pasare e asta? Cu ni~te aripi atat de mari ~i sanu-~icontinue zborul! Cu ni~teoehi amt de marl ~isanu mavada!"r~jridicaroba ~i fugi dupa ea.

Or, pe cand, cu arbaleta in mana, statea la panda, vazu un greiere care,intrucatgasise un ungher umbrit ~i fermecator, uitase de persoana lui; 0caIuga:rita i~i inaItii cle~tii ~i il ataca, vederea acestei prazi facand-o sa-~iuite propriulcorp. Atunci ciudatapasareprofitiide ocaziepentrua prindeamandoua insectele ~icu acest prilej uit!! de natura ei, astfel incat ZhuangZhi 0 dobon. Zhuang Zhi oftii: "Vai, fiintele i~i pricinuiesc neajunsuri unelealtora; ele singure ~i-au atras nenorocirea!" ~i, aruncandu-~i arbaleta, s-aintors. Padurarul il urma:riinsultandu-I. Ajuns acasa, Zhuang Zhi stiitu vremedetrei h,mitara sa coboarein curte.AtunciLanJiu il intreba:"Maestre,dece ati stat atat de mult fara sa coborati in curtea dumneavoastra?" ZhuangZhi raspunse: "Pana in ziua aceea, imi pazeam corpul uitand de persoanamea; contemplam 0 apa tulbure luand-o drept un izvor limpede..."

Tao al dragostei

Spremareaindignarea du~manilorlor,taoi~tiiauamestecatin tehnicilede meditape practici sexuale. Nu e aici nimic care sa ne surprinda, fiindcaTao reprezintiiun val imens~icontinuude energiia carormi~carereflectatotalitatea Cosmosului; energia yin-yang lucreaza pretutindeni, iar fiintaumana insa~i este dubla, masculina ~ifeminina; unirea celor doua principiicreeaza viats, iar Tao se continua asttel fara incetare. Energia sexualaramane cea mai mare forta de transformare, fiindca e direct implicata ingrandiosul joc dinarnic care intemeiaza universul sensibil ~iritmurile naturii.Chineziiacordatotdeaunamulta importantasexuluiin viata lor, asta panala epoca recenta cand Mao a stabilit un puritanism strict ~icelibatul tfu'ziu,pentru a evita ca tineretul sa-~i cheltuiasca in dragoste fortele vii ~isa ~iIepastreze active pentru construirea noii societati. Oar odinioara raporturilesexualeerau considerateceva absolutfiresc, ele re-creauraportulfecund

r.II

n"

I

i:1~,IJ

I

: I~

I

j. "

,;} :r'I'

J;'

:,.

I,i.~""',;

"

MARC DE SMEDT

Toamna e r!icoroasll, fereastradeschisL

luna revarsll 0 vie lucire

E miezul noptii; nici un cuvmt,nici 0 vorM.

Doull r4sete doar sub draperia

de mlltase a patului.

al Cerului cu Plimantul, ~i poligamia sub fonna aducerii in familie a unorconcubine era 0 regulli. Deci foarte de timpuriu s-au elaborat tratate undeposturile ~i tehnicile sexuale erau descrise practic, cu lux de amlinunte. Deaici rezultli un fapt esential: necesitatea pentru blirbat de a nu-~i risipi energia~i de a putea satisface mai multe femei, pentru marea lini~te a menajului.Trebuia deci cu orice pret sli evite ejacularea care obose~te corpul - ~i prin

unnare,in mlisuraposibilului,slijuisezerareori.0 pH1ceredeplinliera cliutatliin voluptatea contactelor, a pozitiilor ~i a generozitlitii schimbului.

Taoi~tii ~i-au dat repede seama cli tehnicile de retentie a spennei eraude 0 eficientli flirliseamlin: nu numai cIiblirbatul nu-~i dispersa energia iarfemeia era satistacutli, dar ~i 0 alchimie subtilli avea loc intre ei. Masculullua atunci yin-ul de la femeie, ~i aceasta profita de pura esentli yang apartenerului ei. EI este yang, ea yin; yang-ul pune in mi~care yin-ul, careatunci degajliyang. ~i invers,yin-ul femeii st1irne~teyang-ul blirbatului, caredegajli yin. Cei doi parteneri se pot hrlini din acest schimb. Femeia trebuiesli aiblicat mai multe orgasme cu putintli,pentru ca, in conformitate cu legilecere~ti, productia de yang sli fie cea mai puternicli. Blirbatul, in schimb,trebuie sli-~i economiseascli spenna cat mai mult cu putintli, pentru caancestrala sa energie yang slinu se risipeascli,iar energia vitalIisli-~iplistrezefofta ~i longevitatea. Ceea ce nu-i impiedicli pe autorii antici sli scrie diblirbatul trebuie sli juiseze din cand in cand, pentru a concepe copii,

144

- - - ,

145TEHNICI DE MEDIT ATIE

desigur, dar ~ipentru a-~iechilibra tensiunile ~ia se putea topi in creuzetulorgasmului comun.

Unul dintretratatelefundamentaleale dragosteitaoiste,SouNu KingI,unde il vedem pe impliratul Huang Ti (tmpliratul Galben, care i-a invlitat

pe oameni) tacandu-~i educatia sexualIi in compania unor tinere experte,spune:

Pengzu:"Dupliejaculare,subiectuli~i simte corpul plin de obosealli,auzul deranjat, nevoie de somn, gatlejul useat, articulatiile pardi desprinse.Bineinteles, subiectul a simtit pllicere,dar numai timp de 0 clipli; astfel incatnu are 0 pllicere adevliratli. Dacli nu ejaculeazli, forta ii cre~te, urechite luipercep mai bine sunetele, ochii disting inai clar obiectele. Gratie unui efortde vointli, de control, corpul se simte mai bine; cum oare sli se poatli socoticli nu existli pllicere?"

Huang Ti: "A~ vrea tare mult sliaflu efectelecoituluitarliejaculare."Sun;;:"Uncoit flirliejaculareintlire~teenergiile;duplidoulicoituri tara

ejaculare, auzul ~i vederea se amelioreazli; dupli trei coituri flira ejaculare,toateboliledispar;dupapatrucoiturifull ejaculare,WuShen(CinciSpirite)este in pace; dupli cinci coituri flira ejaculare, sangele ~ivasele se imbunll-

tlitesc; dupli ~ase coituri tarli ejaculare, corpul este strlilucitor; dupli noulicoituri flirliejaculare, subiectul va avea 0 viatli ve~nicli;dupa zece coituri tarli

ejaculare,el va puteaintrain comunicarecuShenMing (CeruVspiritul pur)."HuangTi: "Principiulcoituluieste slinuejaculezisau,eel putin,slieco-

nomise~ti chintesenta; dar dacli vrei sli ai copii, ce-i de tacut?"Sunil: "Asta diferliduplivarsta~islinlitateasubiectului;totu~i,oricum

ar fi, el nu trebuie sli se forteze. Un blirbat de cincisprezece ani ~iin bunlistare a slinlitlitiipoate ejacula de mai multe ori pe zi; cu 0 stare mijlocie a

slinlitlitii,0 datli pe zi; un blirbat de doulizeci de ani ~icu slinlitate bunli, demai multe ori pe zi, cu sanlitate mijlocie, 0 datli pe zi; un blirbat de treizecide ani cu slinlitate bunli, 0 datli pe zi, cu slinlitate mijlocie, 0 datli la douli

zile; de patruzeci de ani, cu slinlitate bunli, 0 datli la trei zite, cu slinlitate

mijlocie, 0 datli la patru zite; de cincizeci de ani, cu slinlitate bunli, 0 datlila cinci zite, cu slinlitate mijlocie,la zece zite 0 data; de ~aizeci de ani, cuslinlitate bunli, 0 datli la zece zile, cu slinlitate mijlocie, 0 datli la doulizeci

de zite; de ~aptezeci de ani, cu slinlitate bunli, 0 datli la treizeci de zite, cuslinlitate mijlocie trebuie sli nu mai ejaculeze."

1Seghers.

MARC DE SMEDT146

Conformtuturortratatelor,e binesa facidragostecat maimultcuputinta '

~i pana la 0 varsta cat mai inaintata: "Biirbatul, chiar in varsta, nu vrea sa

fie fara femeie; daca este fara femeie, Atentia lui, yi, se agita; daca atentialui se agita, Spiritele lui, shen, se obosesc; daca spiritele lui se obosesc,longevitatea lui diminueaza"... ~i este scris astfel: "Scopul coitului este saechilibreze energiile, sa domoleasca inima ~isa intiireasca vointa. UrmeazaLimpezimeade Spirit (ShenMing); subiectulsimte 0 profunda stare deconfort, nici frig nici cald, nici foame nici satietate, corpullini~tit. luisareafemeii, nevlaguirea barbatului, iata bunul rezultat."

Taoi~tii ~tiu bine ca femeia e mai viguroasa din punct de vedere sexualdecat biirbatul, la fel cum apa poateii mai putemica decat foeu!. Unele texte

spun chiar ca ea poate primi de opt ori mai mull. Deci un biirbat se poateepuiza intr-insa. Ynvreme ce el i~iaplica tehnicile de retenpe, amiindoi ~i-arputea armoniza yin-ul ~i yang-ul ~i ar putea cUnoa~te "cele cinci placericere~ti". Daca nu, el i~i va risipi potentialitatile ~iva muri inainte de soroe.

La inceputul raportului amoros, cei doi trebuie sa se joace cu bliindeteimpreuna, pentru a armoniza energiile ~i pentru ca "spiritele sa se puna deacord". Ciindsunt perfect emoponap, atunci se pot uni: Tigrul de lad, PasiireaRo~ie, Stalpul Dragonului Ceresc, intr-un cuvant falusul, intra in Floareade Bujor deschisa, in Poam Ro~u-Aprins,Lotusul de Aur, Recipientul Secretal femeii. Mi~carile lente de penetrare alterneaza cu impingeri bru~te, inritmul crescator 3-5-7-9.Pozipile vanazii; treizeci dintre ele sUntrecomandate- acelea~i pe care Ie regasim in toate traditiile, cu unele variante. Falusulpoate penetra ~i se poate mi~ca in noua feluri diferite, descrise poetic:

I. Tija de lad love~te de la stiinga la dreapta: curajoasa ca un general.2. Ea sare ~i coboara, precum un cal salbatic sare pe deasupra uneiprapastii.

3. Se deplaseaza urmiirind curbele line ~i regulate, cum pesciiru~iiurmeaza valurile.

4. Patrunde ~i se retrage, asemeni corbului care ciugule~te.

5. Patrunde adanc ~i love~te la suprafa~, ca 0 piatra aruncata in apa.6. Patrunde inceti~or ~i se retrage la fel, ca un ~arpe revenind la cuibullui.

7. Patrunde ~i se retrage repede, ca un ~oarece speriat intorciindu-se ingaura lui.

8. Urca ~icoboara, ca 0 corabie cu panze luptiind impotriva unui taifun.9. Se ridica, asemeni unui vultur dupa ce a prins un iepure.

Chiar daca biirbatul vrea sa juiseze, trebuie sit a~tepte juisarea parte-nerei, apoi, scotiindu-~i falusul cu circa doua treimi, sitmchida ochii, sa se

'~

,~

~,

147 TEHNICIDE MEDITATIE---

concentreze dedesubtullimbii, sa-~i umfle narile, sa Inchida gura, sa inspirelungindu-~i gatul ~i strangandu-~i umerii: tehnica aceasta va limita canti-tatea de sperma ejaculata. Cat despre metoda de retentie totalil, iatil retetacel mai des aplicatil: cand esenta va ie~i, se prinde repede penisul cu douadegete mediane ale mainii stangi, In spatele scrotului ~i inainte de anus, sestrange putemic ~ise inspira viguros, in acela~itimp cu incle~tarea~i frecareaintre ei a dintilor, de mai multe zeci de ori daca e nevoie. Atunci esenta nupoate ie~i~i urea prin coloana vertebrala in creier. Tehnica aceasta secretatrebuia sa fie utilizata destul de rar ~i pregatita; sa fii curat, sa nu fii baut,nici ghiftuit, sa fi meditat ~i sa copulezi dupa miezul noptii.

Dar cu ajutorul vointei, al atentiei ~i cu 0 buna respiratie, orice biirbatpoate ajunge sa faca dragoste restrangiind frecventa ejaculiirilor ~iprofitandastfel de binefacerile descrise de vechii chinezi.

Pentru a arata cu cata minutie studiasera ei reactiile corpului (dar catde uimitor poate fi acest lucru, de vreme ce au descoperit mirnculoasa ~tiintanaturala: acupunctura?), sa citam din Sou Nu King:

Xuannii: "Calea coitului pentru barbati necesita «patru sosiri»; pentrufemei, «noua sosiri», noua energii." .

Huang Ti: "Care sunt cele patru sosiri?"Xuannii: "Dadi Tija de lad nu se ridica, Inseamna ca energia armoni-

zilrii nu a sosit; dad se ridica dar nu destul de groasa, inseamna di energiamu~chiului este absenta; daca este groasa dar nu destul de tare, lipse~teenergia osului; daca este tare dar nu destul de cald11,inseamna c~ energiaShenn-asosit.Celepatrusosirialeacestorenergiisuntdeterminatede Dao(Tao, cale, drum, ratiune...). Trebuie sa actionezi in deplina con~tiinta ~isilnu ejaculezi in timpul coitului."

Huang Ti: "Foarte bine. Dar care sunt cele noua energii?"Xuannii: "Ciind 0 femeie respiril greu ~isimte nevoia sil-~iinghit11saliva,

sose~te energia plamanului; daca I~istrange partenerul, asta anuntil sosireaenergiei din splinil; vaginul alunecos arata energia rinichiului; daca facemofturi, e semn al venirii energiei osului; picioarele ei se agata de picioarelepartenerului, a sosit energia muscularil; miingaie Tija de lad - semnul venirii

energiei siingelui; miingaie mamelonul partenerului - sosirea energiei cilmii.Pentru un coit indelungat, trebuie sa simti aceste nouil energii; dad nu, potapiirea boli."

Urmeaza multiple tehnici ale coitului, precum cele de mai jos, pentrupil~trarea sanatatii ~i alungarea bolii:

Tigru/ merge: femeia se ghemuie cu capulln jos ~ifesele in sus. Barbatulo penetreaza de opt ori cu Tija lui de lad, inconjurand cu bratele pantecul

.

.

If

r11"I1

It:I

, f"

tISI

,., I

.,

\l

MARC DE SMEDT

"femeii; va trebui sii penetreze cat mai adanc posibil ~i sii reia operatia decinci ori. Yin-ul femeii se inchide, apoi se deschide, lichidul curge. Dupiiact, odihnip-vii putin; femeia nu va fi niciodatii bolnavii iar biirbatul va fimai tare decat oricand.

Pe~tii.solzi tangasohi: biirbatul se culcii pe spate iar femeiase ghemuiedeasupra, cu fata spre eI. Tija de Jad piitrunde inceti~or dar putin adanc, caun sugar sugand mamelonul; femeia doar i~i suce~te fesele. Piistrati pozitiacat mai mult timp cu putintii; cand femeia juiseazii, biirbatul i~i retrage Tijade Jad. Aceastii metodii poate trata toate bolile Jie Ju (de acumulare).

Tonifierea viscerelor: femeia se culcii pe 0 parte ~i-~iindoaie picioarele;biirbatul, culcat ~iel pe 0 parte, 0 piitrunde de patru ori cate nouii ori. Pozipaaceasta permite ~iarmonizarea energiilor. Pentru a trata senzatia de frig insexul femeii, trebuie sii practicap cate patru ~edintepe zi, vreme de dou1izecide zile.

Tonifierea~angelui: biirbatulse'culcii pe spate; femeia, in genunchideasupra lui, se intoarce cu spatele; el 0 piitrunde cat mai adanc posibil, de~apte ori cate nouii ori. Aceasta are ca rezultat cii biirbatul capiitii 0 nouiifortii. E nevoie de ~apte ~edinte pe zi, vreme de zece zile, pentru a trataneregularitatea cicIului.

tn toate aceste tehnici, respiratia abdominalii (cu expiratie profundii inpantec) joacii un rol major; ea ing!duie sii-ti piistrezi controlul ~i calmuI.Mai era valorificat ~iprincipiul desti,nderii inaintea actului, ~itoate tratateleinsistii asupra importantei de a vii armoniza pe deplin, de a descoperi corpulceluilalt ~i zonele lui sensibile, de a-I mangaia, de a inviita sii-ti placii ~i siibei din "Izvorul de Jad".

Dar aceste sfaturi privitoare la dragoste sl1nu ne facl1sii uitiim scopulultim al unirii: "Perla de foc", reprezentatl1 aliituri de dragon in toatii artachinez11;aceastiigeml1misterioasii este simbolul perfect al energiei yin-yangdevenitii una, puriienergie vita1ii,condensat de energie cosmicii primordialii.~i atunci poate ciip11rtilesecrete ale fiintei se deschid, ~iea are posibilitateasii-~i "contemple chipul, cum era el inaintea na~terii sale".

Perla de foc. Tao.

~",~ n

f!~:r,

l

ir.11

..: ~r.

,

~

'"

i:f'f

~

'j 1;I, .

.-i~~~":=~~'

DE MEDlT AT

Bdrbatul realizat i~i exercitA inteligen\!lin felul unei oglinzi. EI ~tie ~i CUl1o~te,

ftr!i ca din aceasta s!i rezulte nici atrac\ie, nici repulsie, ftr!i ca nici 0 urmll sll

persiste. Fiind astfel,el este superiortuturor lucrurilor ~i neutrUin privin\a lor.Zhuang zi

Modeldm argila pentru a face vase

$i acolo u~de nu este decat golSe aflll eficien\a vasului!

Liezi

La inceputomul nu ~tie,Pe urmll ~tie

Cliutarea lui nu poate avea margini!

tn aceastll ambiguitate este realitatea!

Zhuang zi

Sd rupi cu orice activitate. sd te retragi din lume,SIInu dovede~ti nici mare in\elepciune, nici mare virtute...

Omul perfect trebuie sll fie in stare s!ipIece ~i sll vinll ca ~iMuritorul de rand. Zhuang zi

Fiecelucruarenaturalui specified,dezvoltatAconformunorlegiprecise.latAde ce nu trebuie niciodatll sll fOf\ezi ie~irea dintr-o situa\ie, oricare ar fi aceea.

Kang Pi, Comentarii

Cerul, Pdmantul~i Omuljoacdjiecare un rol in crearie:CerulzWnisle~te,

plimantul hr1lne~te~i Omul indepline~te. ZhongYong,Cartea riturilor

Cdndva,intr-o noapte,amfost unfluture zbur1ltAcindmul\umitdesoartalui.

Apoi m-am trezit tiind Zhuang zi. Cine sunt eu in realitate'? Un fluture careviseazll ell e Zhuang zi sau Zhuang zi care i~i inchipuie ell a fost un fluture?

Zhuang zi

Norocul ~i nenorocul nu sunt 0fatalitate; ele suntcrea\iaomului.tn virtuteac1lreia rezultatul oric11rui bine ~i al oricllrui rllu il urm1lre~te ca 0 umbrA.

Kan Ying Pien, Tratatul despre acriune

III

I

\

\

\II

~, l

II

t'

t~

II.1'

;,Ii'

"

-

,.1Ii

..... - -- -CALEA RAMURII HINAYANA

Pe parcursul indelungatei sale existente. B~ddha ~i-apredat discipolilorinvlltllturile. conform cuvintelor: "Povara. purtlltorul poverii, luarea pove-rii. depozitul poverii." Dllpllmoartea lui. continuitatea mesajului a fost asi-guratll de comunitatea c!ilugllrilor ~ia laicilor (sangha) ~iprin succesiuneapatriarhilor. dintre care primul a fost Mahaka~yapa, cel care a zambit atuncicand Buddha, clltre sfar~itul vie~i, in plinll reuniune a discipolilor apropiati,a invfu'tit intre varfurile degetelor sale lungi 0 floare. Acela singur a avutatunci revelatia intelesului ultim al invlltllturii: totul este energie pura, totuleste in cele din urmll unitate. Vidul zllrnisle~te fenomenul. fenomenulzarnisle~te vidul.

De-a lungul anilor. au aparut diferite secte ~i grupari. dupll tinuturi ~imae~tri.Nici un fanatism nu s-a manifestat intre ele; Buddha precizase foarteelar c!i transmiterea operei sale trebuia sll se fac!i "in insll~i limba t!irii cupricina". Nu adeptii noi trebuia sll invete un limbaj strllin, ci c!ilug!iriirnisionari sll-~itraduc!i mesajul. In cele din urmll, dupll conciliul tinut inanul 380 d.H.. se poate spune c!i budismul s-a despartit in doull ramuri:Micul Vehicul (Hinayana sau Theravada) ~iMarele Vehicul (Mahayana).Cea dintai, sau doctrina Celor Vechi, ajunge mai ales in sudul Indiei ~i alAsiei de Sud-Est; Ceylon. Birmania, Thailanda in vreme ce a doua se varaspandi. prin Himalaya, pana in China ~iJaponia. apoi. incepand cu secolulnostru. in Europa ~iin America.

Yom arllta mai jos tehnicile Vipasana (viziune intemll a lucrurilor a~acum sunt ele) ~iAnapana (atenpe indreptata asupra respirapei~ia concentrarii

\")~~;~"i;;;;:':::l~z:it:

l - ..

MARC DE SMEDT

spiritului) a~a cum au fost ele trnite de Dominique Godreche I in cursulnumeroaselor ~edinle in India cu maestrul binnanez Goenka. Aceste tehnicise aflii la baza tuturor practicilor aplicate inc1iin m1iniistirile~i la ~edinleleHinayana.

~~ II!

Tehnica Anapana

A~azii-te in a~a fel incat sii ai coloana vertebralii dreaptii.tnchide ochii.

Asigurii-li echilibrul corpului, oricare ar fi pozilia aleasl1.Unn11re~tefiecare inspirape ~ifiecare expiralie, fiecare suflu care intrn,

fiecare suflu care iese, suflu cu suflu. Nu Ie num11ra.Nu interveni asupralor. Nu Ie impiedica sl1fie a~a cum sunt. Lasl1-te sl1respiri ca de obicei.o respira~e lungii r11manelungl1,0 respiratie scurtii riimane scurtl1.

LasI1respira~a sl1fie ~ cum este, dar manifestii0 foarte mare vigilent11inobservarea a ceea ce se duce ~ivinein tine:eu inspir / expir / inspir/ expir..J etc.Fii ca un paznic al intr11riiin casl1pentru fiecare persoanl1care intrii ~iiese.

Fii pe deplin concentrat, in dreptul n11rilor,laie~irea aerului, apoi simteincet-incet contactul respiratiei in punctul situat deasupra buzei superioare,dedesubtul n11rilor~i in mijlocul acestora.

Orice se inmmpll1,intoarce-te statomic la senzatia suflului in acest loc~i la con~tiinla acelui du-te-vino alfiectJrei respiratii.

"Meditatia nu este nici 0 reverie tiicutii, nici vreun fel de a-Ii piistra golspiritul.

Este 0 luptl1activl1.Este un tonic pentru iniml1~i totodatl1pentru spirit.Un budist nu se roagl1pentru a fi salvat, nu se increde decat in el insu~i

~i i~i ca~tigI11ibertatea" (Narada).

J~)..

"I, Vipasana

latl1 cum explicl1 maestrul Goenka atitudinea spiritului de a observa in

cursul medita~ei: Dacl1 mi-e sete, trebuie sii beau eu insumi, nimeni altcineva

nu poate bea in locul meu. Trebuie eu insumi SI1intreprind c11111toria.Oricine

l I Vezi San/ana, "Spiritualites vivantes". Albin Michel.

"

152TEHNICI DE MEDIT ATIE

11S3

'~~ poate ajuta pe acest drum, cu dragoste ~i compasiune. Folosili-v1i timpul,in felul cel mai util ~i munci~ cu insistentii ~i r11bdare.

Procesul purific11riieste dureros.Suf11rde 0 ulceralie ~itrebuie s-o ap11sca sl1iasl1puroiul, ~i asta e greu

;~idureros; dar trebuie sl1str11batintreg procesul ace~ta.

, Nu m11pot elibera de suferinll1 f11r11sl1apl1s ca sl1dau puroiul afarl1 din, mine.

Procesul acestei tehnici:

un proces de cur11lire,o cale de purificare.

Nu trebuie sl1fugim de ticl110~ianoastrl1; trebuie sl1-ifacem fall1. SI1

examinl1mspiritul echilibrat.~i puroiul se duce.

tn timp ce lucrl1mla aceasta, avem impresia eli astfel problemele ni se

agraveazl1~i mai mult.Exemplu: Un put cu ap11limpede.Fundul putului e plin de murd11rii.Vreau s11-1cur11t~i trebuie sl1cobor in fundul pu\Ului, ~i intrucat agit

mizeriile,eLefactoattJapa murdartJ,fiindcl1incercstJelimin murdtJria de

Lafund.~i atunci ce fac? Scot murd11ria la suprafat11.Tot ceea ce este adunat in subcon~tientul nostru urc111asuprafalii ~i iese

~iapare - ~i pleacl1. '

Dacl10 murdiirie pleac11,m-am eliberat de ea. Chiar dacl1se duce doar

In parte, m-am eliberat de aceea care s-a dus.Las11 s11urce la suprafat11impuritlllile.

Asta vine ~i pleacl1.

Oricare ar fi chinul pe care trebuie sl1-1indur11mla inceputtncetul cu incetul ea se duce ~i noi trllim Bucuria.

Eu nu fug nici de chinnici de bucurie.

Mil bucur de bucurie, dar f11r11ata~ament fatl1de ea: starea deNibbana.Prin observarea corect11a fiec11reip11rtia corpului, vedem senzatiile luand

na~tere ~i plecand.tn starea de Nibbana nimic nu ia na~tere ~i nici nu se duce.Pentru moment trebuie sl1eliminl1mla maximum foeul care este in noi

- mania.

IIII

',~ ..~,.

~:i

,;r

!i...l11.,

MARC DE SMEDT

Fiecare pas in plus in practidi face teoria mai limpede. Practica imi cunlt4mentalul condi~ionat, plin de prejudedi~i. ~i aceasta practica elimina toateastea.

~i vederea limpede este eliberarea.

Aducem argumente, fiindca toata viafa am tacut asta pentru a dovedica inteligenfa noastd este superioara celei a~altuia.

Pentru mine, totul este optimist.

Am un .remediu pentru a ie~i din suferinfa.Am un sapun pentru a-mi spala murdana.II folosesc ~i vindec murdana asta in mine.Optimism ~i munca!

Cele doua aspecte ale tehnicii

I. Spiritul nostru sensibil ~i ascufit, subtil.2. Echianimitatea.

Sa observam lucrurile in ADEVARATALOR NATURA,ne va ajuta inviafa de zi cu zi. Daca nu ne ajuta, atunci este zero, nu inseamna absolutnimic.

Daca este numai 0 experienfa de zece zile?Atunci?

Intreaga viafa este tacuta din experienfa.~i pe urma?

Daca sluje~te la a-mi intari Ego-ul zicandu-mi: ..Am tacut asta, am tacutcealalta.....Nu.

De fiece data cand spiritul meu i~ipierde echilibrul, mizeriile se creeaza.In ce fel trebuie aplicata aceasta tehnica in viafa noastra cotidiana?De ce in primul rand SENZATIA?Ea are 0 relafie directa cu impuritafile noastre mentale.

In viafa cotidiana, ma aflu intr-o anume situafie in care ma cuprindemania: din nou intru in ciclu.

Oar daca utilizez aceasta tehnica sunt mereu con~tient de ceea ce se

intiimpla In mine; ~i ies din problema mea ~i 0 impiedic sa se multiplice.Am luat obiceiul sa observ lucrurile pe dinafar1i;nu viidintotdeauna decato jata a monedei.

Ceea ce ma stapanea inainte vreme de patru zile, acum ma stapane~tedoar zece minute (manie etc.).


Oare asta ma ajuta in viafa de zi cu zi?Aici e intrebarea.

Trebuie sa tai vechile noduri ~i sa impiedic crearea altora noi.Exemplu: Focul arde ~inoi iI ataf1imdin ignoranfa, ~iel arde ~i mai tare.Daca, printr-o anume tehnica, incetez sa-I mai ataf, se stinge.o aCfiune aduce 0 reacfiune etc.Exemplu: Seman boabele unui banian.Banianul da roade gratie boabelor.Un bob da mai multe roade.

Fructe cu boabe, egale, identice celorlalte in calitate, ~i din nou rasar~i din nou un hanian cre~te; ~i tot a~a la nesfiir~it.

Este legea Naturii.~i procesul invers este 0 lege a Naturii: impiedicarea multiplicarii.Le oferim totdeauna demonilor no~tri un pamant roditor; ~iinmulfirea

Ie reu~e~te.Contin in mine un put de petrol; acest lucru da na~tere unor explozii

incredibile ~icare se intensifica tot mai J'!1UIt.

Fiecare vibratie are 0 antivibratie

Daca dezvolt in mine puritatea, acest fapt distruge impuritatile.Exemplu: Daca un metal con~ine0 singura molecula straina de eI insu~i.

nu are f0rta ~i puritatea pe care ar trebui sa Ie aiba.Pentru a obfine aceasta puritate, trebuie sa-I punem in contact cu 0

anumita vibratie, pentru a scoate molecule Ie straine. Vibrafia spiritului purse mi~ca in spirit ~i impinge vibratiile rele afara din noi.

Daca fac Vipasana doua ore pe zi ~i pe urma ma infurii?Ei bine?

Vipasana este 0 munca pentru intreaga viafa.Oar viata trebuie sa ne-o traim. Altfel Vipasana devine un rit, ca ~irestul,

~i a~a ceva nu are trecere in viata.Este 0 arta de a trai.

Daca nu 0 aplic, imi impart raulla ceilalfi.Jar ceea ce trebuie sa Ie dau celorlalfi este armonia ~i pacea.Dadi in viata nu intra a~a ceva, atunci toata practica este ira~ionala.Nu-mi pot dori decat ca totul sa fie bun in viafa mea.Oar cum sa fac fata situatiilor - asta inseamnii practica.

OL

~j?'.1:/,

~

J'.

.. -----

MARC DE SMEDT

Fiindd1 orice situatie provoad1 senzatii, ~i acum am mvatat sa fiu con-~tient de senzatiile mele ~i Sa fiu echianim.

Exemplu: Buddha. intr-o zi lumea I-a intrebat: "Care este fericireanoastra?"

Pentru fiecare este ceva diferit.Poate fi aceasta sau cealaM." Care este fericirea noastra?"

Propriile mele karme bune sunt raspunzatoare de fericirea mea.Toate cele rele sUntimpotriva fericirii mele.

SA TE SIMTISIGUR,sa-ti pastrezi echilibrul spiritului.Cand cineva tipa, eu trebuie sa ziimbesc.Cand nimic nu mai merge, eu trebuie sa zambesc.

Cand ajung sa ma intind la pamant, trebuie sa zambesc ~i 0 fac.Cand totul e confortabil, ziimbesc, sunt fericit.~i cand mananc legume vechi ~i uscate - ziimbesc.Fii fericit in toate situapile.Nu este 0 Predictl,este 0 Experien(d.Magia nu functioneaza.Nici miracolele.

Numai practica funcponeaza.Totdeauna urasc ceea ce este aici ~i ador ceea ce nu este aiei.Ei bine?

Sa fae invers: sa fiu fericit cu ceea ce ESTE.Fiindca este ACUM.

Cele zeee eoneeptii asupra introspeetiei

Cand meditapa a reu~itsa impiedice imp~tierea spiritului, pot interveniun anumit numar de fenomene psihofiziologice pe care ar fi tentant sa Ie

asimilam iluminarii ~i termenului de meditape. Este de fapt vorba de ni~te"pseudonirvane" care miirturisesc anumite schimbari de con~tiinta dar. nutrebuie in nici un caz sa-l instaleze confortabil pe subiect in acest sentimentde superioritate spirituala, nici sa-i opreasca progresia. Asemenea stan, adusede "cunoa~terea Manifestarii ~j"a Disparitiei" sunt:

- senzatii extatice, ei1ldurain membre ~iin organe, frisoane voluptuoase,incanti1ri;

- seninatatea spiritului ~i a corpului, calmul interior;


_ veneratia totall1fatl1de maestro, de Buddha, de invl1t11turl1,care creeazl1nevoia unui prozelitism necontrolat ~i 0 mare incredere in sine;

- 0 meditatie energica, dand un sentiment de putere;- beatitudinea, sublima fericire invadand intreaga fiintl1;_ vederea unor licariri sau a unor forme ~i puncte luminoase;

- egalitatea spiritului, deta~area neutrl1;_ perceperea acuta a fiecarei mi~cari a con~tiintei in intelegerea vremel-

niciei tuturor lucrurilor;

- atentia asupra acestei forme de perceptie;_ ata~amentul fatl1de toate fenomenele descrise mai sus.Mae~trii sistemului Visaddhimaga spun cl1nu sunt stari rele, ba dim-

'potriva, dar d1 trebuie indeosebi sa nu Ie acorzi 0 importantl1fundamentall1~i sl1nu te opre~ti la ele. Sunt etape de care trebuie sl1 treci. Lunecariprogresive ale trezirii de sine insu~i.

DE MEDITAT

In bucurie perfecta, traim SID1lito~iprintre bolnavi.tn bucurie perfectli, traim flir1idu~maniin lumea du~-

mliniei;printre oameni plini de dU~m&Ue,rnmanem lipsitide dusmlinie.

tn' perfectli bucurie, traim slinlito~iprintre bolnavi;printre oameni bolnavi, r1imanemferiti de boalli.

In perfectli bucurie, traim neobositi printre aceia cese obosesc. Printre oamenii care se obosesc, rlimanemferiti de obosealli.

tn perfectli bucurie traim noi, clirora nimic nu neapartine.

Veselia este hrana noastrli, ca ~ia zeilor strlilucitori.

Calugarul care sala~luie~teintr-un ungher solitar ~icliruia inima ii este plinli de pace gustli 0 fericire supra-omeneascli; el contempI1ifatli in fatli adevlirul.

Ce se intiimpla, Sona? Erai tu, mai inainte, inaintesli pleci de acasli, indemanatic in atingerea lliutei? - Da,

Doamne. - Atunci ce crezi despre asta, Sona? Dad1 pelliuta ta corzile sunt prea intinse, va da atunci lliuta tonulpotrivit ~i va fi gata sli fie atinsli? - Nu va fi nimic din

acestea, Doamne. - ~ice crezi tu despre asta, Sona? Daclipe lliuta ta corzile sunt prea destinse, va da atunci lliutatonu] potrivit ~i va fi gata sli fie atinsli? - Nu va fi nimic

din acestea, Doamne. - ~i atunci cum e, Sona? Dacli pelliutata corzile nu sunt nici prea intinse, nici prea destinse,dacli p11streazliele justa m11surn,va da lliuta tonul potrivit~i va fi gata sli fie atinsli? - Da, Doamne. - Ei bine, totastfel, 0, Sona, fortele fiintei prea tare intinse duc la exces,prea destinse duc la moliciune. Astfel incat, 0, Sona,

realizeazli in tine echilibrul fortelor tale, tinde f1ir1iince-

tare d1tre echilibrul facult1iplor tale spirituale ~i propune-paceasta ca scop.

158

TEHNICI TIBETANE

Introdus in Tibet in secolul al IV-lea d.H., budismul Searlispandit mai

intiii la curtea regalli, apoi in tara intreagli, unde s--aamestecat cu ~i apoi ainlocuit religia ~amanicliBon-po, bazatli pe magie ~i vrlijitorie. Marea fortlia misticii budiste a fost cli a ~tiutmereu sli se adapteze conditiilor particulare

din jur, asimiland practica religioasli anterioarli ~istarea de spirit a autohto-nilor. Este sigur cli Hinayana, care Searlispandit in tlirile calde, tropicale,a dat na~tere unor comportamente, unor practici ~i unei arte de a trliibudicefoarte diferite de acelea dezvoltate in Tibet, unde crestele munti10rse ridid

la inliltimi inegalate ~i alclituiesc ceea ce poetic a fost numit "Acoperi~ullumii", unde cIimatul este aspru ~i conditiile de viatli dificile. Acest poporde munteni, plitruns de puterea unei naturi slilbatice ~i grandioase, avea slidezvolte, sub influenta unor foarte mari mae~tri, 0 misticli slilbaticli ~i ea.

tn secolul al VIII-lea d.H. a sosit in Tibet un maestru venit probabil din

Afganistan, Padmasambhava (cel nascut dintr-o floare de lotus), MareleGuru, care va fi ctitorul primului ordin monastic national, Nyingma-pa. Cuel a fost trezitli acea formli particularli de budism numitli Vajrayana, Calea

Fulgerului, Calea Diamantului, definitli~idrept Calea Mantrei (Mantrayana)~i Calea Tantrei (Tantrayana).Acest budism tantric privilegiazlirolulguru-ului care singur poate clilliuzipe novice pe calea periculoasli ~isemeatlia Vajrei, unde capcanele nu lipsesc; fiindc~ el, maestrul, a parcurs de-acumdrumul ~iil poate arlita ~i altora.

tn secolul al XI-lea, Milarepa ("Mila cel cu roba de bumbac", nurnitastfel fiindcli practica yoga clildurii interne in sihlistria lui himalayanli, f11ra

;.r:;""C;"2'~';':"',;~:.~~,;~~S;'~'."

L I

MARC DE SMEDT 161TEHNICI DE MEDIT ATIE

a purta alte ve~minte) va fi modelul generatiilor de pustnici ~i de d!lugm~i patronul putemicei ramuri de Kargyud-pa, ~coala Inv1lt1lturiitransmise.Ascet capabil de cele mai aspre mortific1lriale trupului, magician cu puterimiraculoase, maestru a sute de discipoli, foarte mare poet ~iIntelept - viatalui Milarepa este povestit1lIn ceea ce a devenit 0 lucrare c1asic1la literaturiiuniversalel; ellnsu~i ~i-a narat viata In fafa discipolului s1luRetchung:portretul acestei fiinte omene~ti hot1lrate s1l inving1l puterile demonilorinteriori ~i s1lmearg1l dincolo de dincolo r1lmane un exemplu deosebit cedovede~te inc1l 0 dat1\c1laventura interioar1l nu se desparte cu nimic deexistent1l~i reprezint1l suprema aventur1lde tr1lit,aici ~i acum.

Biciuindu-m1l astfel, am meditat f!ir1ls1lmai deosebesc ziua de noapte.

Cre~team in sfintenie ~i astfel trecur1lInc1ltrei ani."

Cu multi ani mai tarziu ~i la cap1ltulunui drum lung, iat1ltestamentul

silu, pe care I-a cantat inainte de a muri:

"SaIut tillmaciului Marpa.Sil m1lbinecuvanteze ca s1levit controversa.Meditand blandetea ~i mila,Am uitat deosebirea dintre mine ~i ceilalti.Meditand lama al meu pe culmea sufletului meu,Am uitat de aceia care comand1lprin influent1l.Meditand Ydamul meu In acela~i timp,Am uitat lumea grosolanil a simturilor.Meditand formulele traditiei orale,Am uitat cilrtile de dialectid!.

Pilstrand ~tiinta celui de rand,Am uitat iIuziile ignorantei.Meditand a1ciltuireacelor Trei Corpuri in Sine,Am uitat s1lvisez la sperant1l~i la team1l.Meditand viata aceasta ~i lumea de dincolo,

Am uitat spaima na~terii ~i a mortH.Gustand bucuriile singurilt1ltii,Am uitat p1lrereafratilor ~i prietenilor mei.Compunand versuri pentru descendent1l,Am uitat s1liau parte la polemicile de doctrin1l.Meditand ceea ce nu are nici Inceput, nici negatie, nici loc,

Am neglijat toate formele de conventii.Examinand corpul nirvanic al aparentelor,Am omis s1lmeditez creatiile spiritului.

Dispretuind flir1lpref!iditorie discursul,Am uitat folosinta ipocriziei.

Alegand corpul ~i limbajul celor umili,Am uitat dispretu1 ~i aroganta personajelor importante.F1Icanddin corpul meu propria mea m!in1lstire,Am uitat m1ln1lstireaora~ului.

Adoptand spiritul flir1lIiter1l,Am uitat s1ldisec cuvintele."

Cartea de fat1l nefiind consacrat1\ decat tehnicilor de meditatie, iat1lprimele randuri ale povestirii lui Milarepa despre cea dintai experient1lasa de pustnic Intr-o pe~ter1l:

"... am c1lutatconfortul corpului In pozitia ghemuit, care adun1lcele cincivetre interioare. Am c1lutatsenin1ltateaspiritului prin condipa propriei meleeliber1lrice pune st1lpanirepe imaginatie. Dup1lcare am intrat In meditatie.tndat1l c1lldura interioar1l a inceput s1lm1linvadeze. Apoi a trecut un an.

Am avut atunci dorinta silmerg s1lrecunosc tinutul ~i s1liau aer. M.ampreg1ltits1lies. Dar mi-am amintit leg1lmantulde odinioar1l~imi-am adresatmie Insumi loviturile de bici ale acestui cant:

0, incarcane a lui Marpa Port-Sceptru.Binecuvanteaz1l cer~etorul, pentru ca el s1l-~is1lvfir~easc1l

retragerea In pustie.Milarepa, 0, superbule, nu ai decat propriile tale sfaturi.~i nu ai pe nimeni care s1l-tivorbeasc1lprietene~te.Prive~te. Valea dorintelor este 0 vale de~art1l.Alung1l-timahnirea. Obiectul dorintelor tale e n1l1ucire.Nu-ti distrage spiritul, nu-l distrage, ci r1lmaiunde e~ti.Dac1lII distragi, iti vei aminti toate chinurile.Nu-l c111tina,nu-I c111tina,~i int1lre~te-tispiritul.Dad! ~ov1li,meditapa ta va fi luat1lde vant.Nu pleca, nu pleca; ci nesocote~te-ti patul de odihn1l.Dad! pleci, piciorul ti se va poticni de 0 piatr1l.Nu adormi,nu adormi;ci mediteaz1l. .

Dac1ladormi, cele cinci otr1lvuriale coruptiei te vor cople~i.

I

IIIIIIIIIII

I Milarepa.ses me/ails.ses epreuves.son iIluminalion.Fayard.

MARC DE SMEDT

Fiindd1 nu putem intra aici in subtilitaple ~i profunzimile budismuluitantric tibetan, se cuvine sa precizam inca 0 data importanta maestrului inaceasta Cale, ~i ne yom margini sa precizam unele indicatii practice utilepentru intelegerea spiritului de meditatie. Indicatii ce merg in direcpaefortului facut de unii lama exilap pentru a adapta mesajullor catre Occident,precum Sogyal Rinpoche care, vorbindu-ne despre anumite efecte alemeditatiei tibetane, a spus:

"Inima nu se poate schimba decat prin sentimentul intens al precaritatiiconditiei noastre. Nu este vorba aici de a adopta 0 experienta «tibetana»,ci de a 0 realiza pe a ta proprie. Dupa noaptea intunecatii vin zorile. Atuncicand totul se tope~te~idevine ireal, trebuie numai shccepp ~isa I~i lucrurilein voia lor.

Toate problemele noastre vin din dorinta de a apuca; meditatia estemijlocul de a ne dezvata de tendintele de a voi sa prindem. Lasandu-ne invoia lucrurilor, 0 fireasca senzape de spapu urca in noi;' asta inseamnameditapa. A lasa din mana, a vrea sa apuci sunt doua atitudini ale mentalului;acest mental care, atunci cand 11uitam, este In chip atat de stralucit, in chipatat de savant artificial ~i in~elator. Meditatia este calea simplitatii, adeschiderii, ajustetei, pe care 0 intalne~tementalul. Ea se serve~tede mentalca sa domoleasca mentalul.

Baza practic!irii meditatiei este relaxarea. in primul rand este importantsa ne instalam confortabil, pentru ca gandurile ~i sentimentele sa se lini~-teasca. Nu trebuie sa ajungi nicaieri, nu trebuie sa indepline~ti nimic, a~aca lasa-te in voia lucrurilor.

Vita orice idee primita, uita chiar ca e~ti pe cale de a medita. Ramainemi~cat ~i respira cum se nimere~te, in chip firesc.

Cat despre mental, nu e vorba s11-tisuprimi gandurile ori sa Ie retii, cidimpotriva, sa Ie la~i sa treac11,fara a te lasa pe tine distras ori sedus deele. Nu incerca sa Ie influentezi. Dac11e~ti pe cale de a visa ori a te gandi...ei bine, viseaza, gande~te-te, pur ~i simplu. Daca nu adaugi altele noi,gandurile vor trece de la sine."

Regulile meditatiei

Sa ajungi la tranchilitatea corpului ~ia spiritului, in tacere ~isinguratate,acesta este scopul primordial al discipolului 1care se conformeaza mai intairegulilor unui mare maestru al traditiei tibetane, Tilopa:

I Vezi Nirvana-Tao, de Daniel Odier, Laffont.

162 163TEHNICI DE MEDlTATIE

- sa nu' gande~ti;- sa nu analizezi;- s11nu reflectezi;

_ sa-ti pastrezi spiritul in starea lui fireasca.Concentrarea asupra unui obiect unic este metoda care permite aceasta

realizare. Respectiva concentrare unica este impartita, in general, in doua

tipuri de practid: acelea care nu implica respiratia ritmata ~i acelea care 0implica.

1. Concentrareacu respira(ielibera

Pentru aceastiiprima etapa a practic11riiconcentrapei, mae~triirecomanda

in general sa se foloseasca un obiect simplu, 0 pietricica, flacara unei luma-n11ri,extremitatearo~iaticaa umlibeti~orde tamaiecare arde sau orice alt obiectde mici dimensiuni, cu conditia sa se distinga lesne in mediul din jur.

Dupa ce ii adreseaza 0 rugaciune maestrului sau ~i ii implor11afluxulde harori, discipolul i~i concentreaza spiritul as~pra obiectului ~iI~i fixeaza

gandirea, impiedicand-o sa vagabondeze. Nu se identifica cu obiectul ei,adoptdnd postura corectii, 11prive~te ~ilasa deoparte orice activitate fizica

~i mentala. Cand spiritul este agitat de navala gandurilor, se recomand11s11practice meditatia intr-un loe inchis, sihastrie sau chilie. Daca, dimpotriva,spiritul este indolent, atUnci e mai bine sa mediteze in aer liber, pe un loeridicat de pe care sa poata vede\i departe ca sa stimuleze energia. .

Dupa ce a experimentat cu succes aceast11prima metoda de concentrare,discipolul abordeaz!ltripla contemplatie a corpului, a cuvantului ~ia spirituluilui Buddha, simbolizate de 0 imagine a lui Buddha, de 0 mantra ~iun punctluminos.

2. Concentrareacu respira(ieritmata

Aceste tehnici au 0 importanta capitala fiindca deschid poarta stapanirii

perfecte a respiratiei, care doar ea Ii ing!iduie ascetului sa atinga cele maiinalte stan extatice. Stiipanirea suflului se dezvoltii in paralel cu stiipanirea

gandirii, fiindca existii 0 legatura profunda intre cele doua functii. Qricinei~i poate da seama; este de ajuns sa schimbi ritmul respirator, pentru aschimba ~i regiunea mentala. Reprezinta una dintre tehnicile practicate incursul meditapei pentrU a alunga formarea gandurilor ~i a amintirilQr care

impiedica concentrarea.

'~)...,..,...~.;,,,,,:,"'J,;..~:;",-).,

MARC DE SMEDT

Dupa ce ~i-aaranjat postura, meditantul se concentreaza asupra inspiratiei~iexpiratiei suflului, ritmandu-Ie. Mi~carea se poate efectua in doi timpi:inspiratie-expiratie, sau in patru timpi: inspiratie-respiratie-expiratie-vid.

Metoda cea mai simpla consta in a numara ritmic, lasandu-te absorbitcu totul de ritm. Trebuie de asemenea sa urmare~ti aerul in calatoria lui princorp. Fiece rni~care sa fie lenta ~i imperceptibila..

Practicand aceste tehnici, discipolul capata con~tiinta ~itotodata stapa-nirea corpului ~ia spiritului. EI se pregate~te pentru practicarea concentrariia~a cum 0 definea Tilopa.

Concentrarea Cllrllobiect

Cele trei metode care urmeaza iti permit sa stapane~ti fluxul gandiriiautomate ~i sa te desprinzi de ea pentru a cunoa~te extazul.

1. Sa tai radacinagandirii

inainte de toate, se cuvine sa ai con~tiinta ritmului gandirii ce ne strabateintr-o infinita succesiune de elanuri ~i ne impiedica sa realizam vacuitateafundamental a a propriului nostru spirit. 0 data ce con~tiinta aceasta e clara,trebuie, inca de la inceputul meditatiei, sa intrerupi orice gand, imediat cea dat navala. Metoda se nume~te "metoda de taiere a radacinii".

2.Sanu reacfionezila ganduri

Metoda aceasta nu incearca sa suprime obiectul, ci pur ~i simplu sa tefaca indiferent ~i neutru la derularea gandirii. Meditantul nu alimenteazagandurile ce se produc in el, Ie lasa cu indiferenta sa curga, de pard ar fivorba de lucruri straine lui insu~i. Fara sa faca efortul de a Ie opri, meditantulse disociaza de fluxullqr continuu ~i nu Ie mai acorda nici 0 atentie.

3. Sa ajungi la stareafireasca a spiritului

Aceasta metoda este a echilibrului perfect, care ii ingaduie spiritului sa-~iregaseasca starea nemurdarita. Meditantul nu trebuie nici sa-~i incordeze,nici sa-~i relaxeze spiritul. in starea aceasta care evita orice extrema, decioboseala, incordarea ~irelaxarea, meditantul i~i pastreaza spiritul desprinsde ide!, in perfecta contemplatie. Atitudinea lui fata de viziunile ce se producatunci este aceea~i, ~i el nu se fixeaza asupra lor. nu incearca' sa Ie dea

164 165TEHNICI DE MEDITATIE

deoparte, ramane pur ~i simplu in starea de concentrare, fara sa se ata~ezein nici un fel de fenomenele ce se produc.

lata acum reguliIe traditionale privind meditatia, a~a cum Ie pred1iSanctitateasa al XIV-leaDalai-Lama.

Cele cinci obstacole

1. Lenea care te descurajeaza de practicarea meditatiei.

2. Uitarea obiectului meditatiei prin slabiciunea memoriei.

3. Delasarea. De~i nu uiti obiectul, spiritUl e dominat de delasare ~i

impra~tiere.4. Asociere a celor doua obstacole precedente, cel de-al patrulea obstacol

este cazul meditantului care ~tie eli mentalul sau este dominat de deUisare

~iimpra~tiere, dar nu face nici un efort pentru a dezvolta factorii opu~i ~ia suprima obstacolul.

5. Se intampla uneori ca, dupa ce ai tacut efortul necesar pentru com-

baterea obstacolului ~iai izbutit sa produci factorii opu~i, sa continui efortulatunci cand nu mai e nevoie.

Cata vreme cele cinci obstacole nu sunt suprimate, nu poti obtine

concentrarea. Pentru a antrena mentalul ~i a-i ingadui sa-~i atinga scopul,

se folosesc cele opt dharme care se opun obstacolelor ~i Ie neutralizeaza.

Cele opt dharme sunt:

Credinta

I

Hotararease impotrivescleneimentale

Energia .

VointaAmintirea obiectului - se impotrive~te uitarii.

lnteligenta vigilenta - se impotrive~te delasarii ~iimpra~tieriimentale.

Reactia imediata de cum apare distragerea.Destinderea ~i echianimitatea.

~n,..I'~...,i'

MARC DE SMEDT

Cele noua etape ale meditatiei

1. In primul stadiu, mentalul inceteaz1i s1imai fie afectat de obiecteleexterioare. Se stabile~te asupra obiectului meditatiei.

2. Curentul fortei mentaIe se ingmde~te ~i se regularizeaz1i. Mentalul

este constrans s1irevin1iasupra obiectului, se fixeaz1, dar pentru scurt timp.3. Dobande~te capacitatea de a readuce mentaIul asupra obiectului indat1i

ce intervine 0 distragere.

4. Mentalul se dezvolt1i ~i in acela~i timp se limitew exact la formaobiectului.

5. Mentalul constat1irezultatele proaste ale distragerilor ~iale pasiunilor.EI i~i d1iseama de avantajele concentr1irii ~i se disciplineaz1i.

6. Mentalul se lini~te~te.Sentimentele opuse concentr1irii se atenueaz1i.

MentaIul manifest1iinc1iatrac~e pentru obiectele simturilor, dar cand se ive~teo dificultate meditantul este capabil s1i0 dep~easc1i.

7. Pacificafea ~i purificarea subtile ale mentalului.

. 8. Auxul mentaluluicurge in mod regulat, din ce in ce mai dens ~iunificat, c1itreobiect.

Cele ~ase forte

1. S1iasculti inv1it1ituraunui maestru. S1icite~ti textele despre metodade urmat pentru a fixa mentaIul. Astfel se dezvolt1iprima fort1i.

2. Forta unui gand repetat stabile~te mentaIul asupra c1iiide concentrare.

3. Forta amintirii aduce inapoi mentaIul distras ~iIIfixew din nou asupraobiectului meditatiei.

4. Inteligenta vigilent1iing1iduies1ise vad1iprostul rezultat al pasiunilor~i excelentele roade ale meditatiei. Aceasta suscit1ibucuria de a medita.

5. Puritatea energiei prezerv1ide pasiuni mentalul. .

6. "Forta obi~nuintei" este relatia fireasc1i~icomplet1idintre mental ~iconcentrare. Efortul atentiei mentaIului a devenit inutiI.

Cele patru activitati mentaIe

1.Intensitatea ~iconvergenta. Prin intermediul acestei activit1i~,mentaIulp1itrunde in obiect.


2. Concentrarea discontinu1i. Aceast1i activitate readuce mentalul asupraobiectului.

3. Concentrarea regulat1igrape efortului.4. Concentrarea 'spontan1i.Mentalul r1imanefixat asupra obiectului. f1[r1i

nici un efort.

Cele zece etape succesive ale concentrarii

Dup1icum am spus, prima fort1irezult1i din audierea cuvintelor unuimaestru, ea orienteaz1imentalul spre studiul concentr1irii;impiedic1imentaluls1ise indep1irteze~iil readuce asupra obiectului. Indat1ice mentalul incepe,s1ise stabileasc1i asupra obiectului, ajungi la prima etaptl.

1. Mentalul nu mmane mult timp asupra obiectului. Gandurile n1iv~lesc~ise revars1ica apa unei cascade. Pare c1iun adev1iratval de ganduri ~ne~tepe ne~teptate. In realitate, totdeauna a fost vorba despre a~aceva, dar acestval de ganduri nu ap1iruseniciodat1iin con~tiint1i,tiindc1ipan1iacum privireanu se intorsese spre in1iuntru.Acum, folosind memoria ~iinteligenta vigilent1i,mentalul se intoarce ~i-~iarunc1iprofund privirea in el insu~i, de aceea apartoate aceste ganduri. Experienta este comparabiUl.cu aceea a unui om distrat,inecat intr-o multime ~i care, deodat1i, cap1it1icon~tiinta a tot ceea ce ilinconjoar1L Mentalul incepe si!.priveasc1i, s1icunoasc1i~i s1ic1aseze diver-sitatea de ganduri pe care Ie arbitreazi!..Descoperirea aceasta nu e 0 gre~eali!.,ci 0 experienti!.fireasc1i.

Pe intreaga durat1ia respectivei etape se folose~te cea de-a doua forti!.,reflectia, pentru a readuce ~ia restabili fl1ri!.incetare mentalul asupra obiec-tului meditapei. Atunci cand mentalul este mentinut astfel un timp, se ajungela a doua etaptl.

2. Gandurile care apar din cand in cand pricinuiesc un deranjament, darincetul cu incetul dispar ~iinceplltoruli~irealizeaz1[pentru prima oam oprireagandurilor. Aici apar doull gre~eli: del1isarea~iimpm~tierea. Cu toat1ihoti!.-rarea trebuie s1ireaduci mentalul ~i s1i-1fixezi din nou asupra obiectului.Imediat ce ai reu~it, obtii prima activitate mentalll: intensitatea ~i conver-genta. Totu~i mentalul continui!.sll se lase distras, a~aincat trebuie si!.reintriin posesia lui ~i sll-1fixezi din nou asupra obiectului; folose~ti pentru astacea de-a treia fort1i,amintirea, ~i abordezi astfel a treia etaptl.

3. In cursul acestei a treia etape, mentalul incll intampinll delllsarea ~iimprll~tierea. Uneori, energia ii lipse~te ~i el se descurajeazi!.;folosind ceade a treia fortll, memoria, il obligi sl1se intoarc1i la obiectul concentr1irii.

~ - -..... - - - - -MARC DE SMEDT

Cea de a treia fOI1aingaduie ~i delimitarea exacta a campului mentaluluicand el cauta sa se rataceasca asupra altor obiecte. Accezi la a patra etapd.

4. In timpul concentrani, gandurile ~i pasiunile apar in mod repetat,fiindca meditantul nu cUnoa~teinca prostul rezultat produsde aceste pertur-ban; el ignora pana ~i roadele pure ale concentrani. InteJigenta vigilenta,care este cea de a patra fo~, Ii permite meditantului sa remarce aceste gre~eli,sa Ie recunoasca ~i sa Ie inlature. Daca de fiece data cand se mai ridica ungand II intrerupem imediat, mentalul se stabile~te, in sfiir~it, cu fermitateasupra obiectului sau. Ajungi la a cincea etapd.

5. Uneori m.entalul incearca un sentiment de insatisfactiecu privire laconcentrare, iar acest sentiment declan~eaza impra~tierea, dar obligandmentalul sa treaca de respectivul obstacol ajungem la a $asea etapd.

6. Acum gre~elile ~ipasiunile au disparut, dar trebuie sa ramai la panda,fiindca ele pot reaparea. Daca se manifesta vreo gre~eala sau vreo pasiune,apare pentru meditant prilejul de a-~ievalua fOI1atrezirii con~tiintei pe careinteligenta vigilenta a suscitat"o in el; oricare ar fi pasiunea ce se manifesta,cupiditate sau desfrau, gratie trezirii con~tiintei va putea sa se debaraseze

de respectiva pasiune ~i totodata energia lui devine destul de sustinuta.Aceasta e clipa ajungerii la a $aptea etapd.

7. De la a doua ~ipana la a ~aptea etapa, de~i a obtinut cel putin intr-oanumita masura concentrarea iar mentalul Ii este stabilit asupra proiectuluisau, meditantul nu se afla la adapost de delasare ~i,de impra~tiere. Chiardupa lungi intervale, aceste distrageri se pot inca produce ~i pot intrerupemeditatia. Concentrarea se reinstaleaza cu ajutorul celei de a treia forte,amintirea. FOI1ain cauza se aplica de la a treia ~i pana la a ~aptea etapa.

A treia ~ia patra fOI1a,inteligenta vigilenta, neutralizeaza impra~tierea.Cea de a cincea fOI1a,energia mentala, neutralizeaza delasarea. 0 data cele

doua obstacole suprimate, concentrarea devine aidoma unui curent regulatneintrerupt ~i se ajunge la a opta etapd.

8. In cursul acestei a opta etape, trebuie totdeauna sa-~ continui efortul,.cugrija ~iperseverenta, ceea ce va permite distrugerea definitiva a delasani~iimpr~tierii, care nu mai pot intrerupe meditatia. Acum concentrarea numai este supusa nici unei perturban ~iobtii cea de a treia activitate mentala,concentrarea regulata; totu~i efortul este inca necesar ~i va ramane astfelpana]a aparipa celei de a ~aseaforte, puterea obi~nuintei. Incepand din acestmoment, cand puterea obi~nuintei a intrat in joc"obiectu] meditatiei estefoarte limpede, mentalu] se concentreaza tara efort, e] ramane stabi] tara amai fi nevoie sa utilizezi amintirea ~i nici inteligenta vigilenta. Ai ajuns laa noua etapd.

168

----- - -- .-~


9. Mentalul ramane atunci intr-o stare de egalitate stabila, tara efort,comparabila cu starea de spirit a cuiva care, hotarand sa recite un text religiospe care il cunoa~te bine, i~iincepe recitarea dar la mijlocul textului intervineceva ce ii distrage spiritul. Totu~i,prin puterea obi~nuintei, recitarea continuade la sine, tara gre~eala, nici intrerupere.

10. La fel se intampla atunci cand mentalul este ferm fixat asupraobiectului meditatiei; el ramane imobil, tara a fi necesar sa folose~tiamintirea,nici inteligenta vigilenta; samadhi-ul continua de ]a sine, prin propria luifOI1a~i poate continua timp foarte indelungat - este cea de a patra activitate

menta]a: concentrarea spontana.Aceasta ultima etapa deschide adevarate]e pOI1iale misticii tibetane ~i

poarta meditatia spre vacuitate ~i Universul infinit pe care ea Ie cuprinde.Guru-ul Chogyam Trungpa, care preda in Statele Unite, aminte~te1 ca nutrebuie sa presupui "ca exista vreo doctrina secreta... In tot ceea ce se referala invatatura nu exista nimic ascuns; ea e totdeauna deschisa. In realitateeste chiar pana intr-atata deschisa, simpla, obi~nuita, incat, oricare ar ficaracterul personal al unui individ, el e continut in ea Prin ]ucrurile simple~i directe, prin lucrurile obi~nuite din conduita ~i mentalitatea I~i, ajungeoricine la realiiarea starii de trezire".

I

II

Ii

Calea Diamantului: Vajrayana

D~r aceasta asertiune privind "nesecretul" doctrine lor tibetane trebuiemodulata in privinta practicilor tantrice ale Vajrayanei (Calea Diamantului),fiindca tara supravegherea unui adevarat maestru ele pun in mi~careenergiiincontrolabile. Nu yom spune deci aici decat ciiteva cuvinte despre asta.Termenul vajra ar reprezenta 0 substanta atiltde tare, incat nimic n-ar putea-otaia; discipolul care a ajuns la 0 realizare pe care nimic nu 0 poate afectaa devenit 0 fiinta de vajra ~i a realizat un corp de vajra. Toti Buddha ~iBodhisattva sunt numiti Vajra-Dhamas, Detinatori ai Vajrei.

Totdeauna este necesara 0 initiere ~iea se practica in toate ~coliletibetanede fiece data cand un lama trebuie sa Ie comunice discipolilor lui 0 noua

tehnica ~i sa-i faca sa acceada la un nou nivel de con~tiinta. John Blofeld2vorbe~te de patru initieri majore:

Ii

I Meditation et Action. Fayard.

2 Le Bouddhisme tan/rique du Tibet, ..PointsSagesse".Seuil.

~:-'I;~./ ...)

MARC DE SMEDT

"I. Transmiterea Puterii Vasului, care purifici1 trupul de obstacolelekannice ~ide obstructiile canalelor psihice, autorizeaza vizualizarea zeit!plor~i, asemeni celorlalte trei niveluri, duce la anumite rezultate ce nu pot fidezvaluite.

2. Transmiterea secret! a Puterii, care purifica cuvantul, pennite circulapasuflului vital (cf. Chi sau Ki din chineza), cre~te'puterile cuvantului astfelincat mantrele pot fi folosite eficient ~i duce la anumite alte rezultate.

3.Transmiterea Puterii Divinei Cunoa~teri, care purifica spiritul, pennitepractici speciale (inclusiv cele de tip Hatha-yoga) ~i duce la anumite alterezultate.

4. Transmiterea Puterii Ultime, care duce la recunoa~terea esentei veri-tabile a spiritului; de acum inainte, simbolurile pot fi transcense iar identitateadintre subiect ~i obiect resimtita prin experienta directa. Ea autorizeazapracticarea de Ati-yoga ~i are rezultate mistice profunde."

Primele trei desfac nodurile relativitatii, in timp ce a patra pne dedomeniul metafizicii absolute.

"Putem considera ca fiecare inipere aduce patru tipuri de beneficii:1. purificarea intunecimilor; 2. conferirea puterii; 3. permiterea accesuluila un corpus de invatatura~i de practica; 4. autorizarea data adeptului de ase adresa in particular anumitor zeitati ale mandalei. Riturile de initiereprezinta unele diferente minore in conformitate cu ramurile Vajrayanei;zeitatile personificand fortele Universului pot avea forme ~inume diferite,dar toti initiatii au con~t.iintaidentitatii lor reale."

Ce este insa mandala?

Mandala

Fiecare adept prime~te de la guru-ul sau 0 divinitate tutelara; 0 initiereii dezvaluie universul simbolurilor divinitatii sau ale formei alese, asupracarora discipolul va trebui sa mediteze. Acest univers este reprezentat intr-omandala, pictata pe 0 tanka sau rulou de panza. Tankas tibetane sunt celebreprin bogatia iconografiei lor care dezvaluieproiectia omeneasca anenumarate universuri cosmice unde se amesteca zeitati pa~nice sau iritate~itoate clasele de Buddha. 0 data cu mandala. maestrul transmite ~iun textsacru, suport de meditatie, mantra corespunzand divinit!tii, ~icare va trebuisa fie repetata (numarandu-se cu ajutorul unui ~iragde 108 bile), ~imudrele(gesturi simbolice ale mainilor) utile; printr-o lunga contemplare a figurilor,formelor ~iculorilor mandalei, discipolul se va putea topi in arhetipul care

TEHNICI DE MEDIT A TIE

ifi va fi fost astfel ales. Procesul vizualizarii acestei structuri, a~a cum neteste descris de Daniel Odier, care a fost initiat de marele intelept Khempo

[Kalo Rinpoche1, este urmatorul:~ Orice creare de mandala de catre meditant incepe cu realizarea vidului.tfVidul este matricea mandalei, si in el se intoarce meditantul atupci candJopereaza in sine disolutia orica;ei imagini. Structurile mandalei ~i divini-titile ce locuiesc in ea nu au deci existenta proprie. Ie~ite din vid, ele se

:.:intorcintotdeauna acolo.

". Procesul crearii ~ial iluminarii mandalei, care culmineaza in clara lumina,

. este descris in meditatia consacrata lui Chenrezig.Mandala este loeul privilegiat, axa universului mental ~ifizic unde disci-

r.polulrealizeaza vidul. Creand iconografia proprie fiecarei mandale, medi-..itantulexperimenteaza vacuitatea oricarei creatii ~idevine la riindu-i creator: al oricarui lucru. Daca mandala este un loc privilegiat, acest lucru se dato-

..reazJ1faptului cJ1structura ei este 0 dublJ1frontiera. Ea iI izoleazJ1pe discipolifdeorice intruziune~iil purificJ1prin foe de orice legJ1rurncu lumea fenomenelor.

:. . Structura unei mandale

Pomind din afarJi dtre centru, mandala este construit! dupa cum urmeaza:1. Primul cerc simbolizeaza flacarile a cinci culori diferite. Aceasta

bariera de foc interzice patrunderea neinitiatului inauntrul mandalei, insaarde ~i toate impuritatile, toate formatiunile mentale ~i fizice ale celui caretnainteaz3 sprc inima maltdalei unde ~~iau rc~cdin\a divinha\i\c.

, 2. Al doilea cerc simbolizeaza, prin prezenta vajrei, instrumentul ritualcare alcatuie~te, alJituride clopot, universul iluminarii, centura de diamantce-i da discipolului puterea iluminatoare care il va putea conduce la vacLJitateatunci cand va fi patruns in inima ~i va fi devenit 0 divinitate el insu~i.

3. Al treilea cerc, propriu mandalei reprezentand divinitatile miiniate,

este acel~ al celor opt cimitire care simbolizeaza cele opt forme de con~tiinta:mirosul, vazul, pipaitul, auzul, gustul, inteligenta, con~tiinta individuala,ato~tiin!a. Trecand de al treilea cerc, meditantul abandoneaza toate percep-pile, in general orice con~tiinta legata de lumea fenomenelor.

4. Al patrulea cerc, acela al coroanei de lotus, simbolizeaza armonioasadezvoltare a tuturor fortelor iluminatorii ce ing1\duierealizarea vacuitatii.

I Vezi Nirvana-Taa, Laffont.

MARC DE SMEDT

El simbolizeazl1 puritatea absolut11a con~tiintei. ° datl1cele patru barlere

dep~ite, discipolul ajunge in prezenta mandalei propriu-zise, care plute~tein mijlocul unui spatiu pur.

5. Palatul unde i~i au re~edinta divinit11tileeste simbolizat de construe-tia rectangularl1, pl1trat11,cu patru porti pl1zite de patru dragoni. tn jurulperetilor figureazl1 adesea reprezent11riale celor opt semne benefice caregaranteazl1 succesul spiritului ce pl1trundein inima edificiului.

6. Inima propriu-zisl1a mandalei unde apare divinitatea tutelarl1a disci-polului aleasl1de cl1treguru in cursul initierii.

tn Tibet, 0 asemenea forml1de meditatie este cunoscutl1sub numele de"Eliberare prin vl1z".Conform teoriilor lui C.G. Jung, am putea consideramandala drept 0 reprezentare a psihismului in totalitatea lui, unificand indesenul ~i coloritul lui fortele ascendente ~i contrare, creatoare ~idistrugiitoare ale personalitl1tii.

Se mai spune cl1trupul omenesc contine 0 mandald, este chiar a~aceva:,,0 fiint11necorporall1este ascunsl1in corp; acela care are con~tiintaprezenteiei este eliberat" (Doha de Saraha). Corpul este "suportul fizic al fulguratieidivine" (Tucci), receptaculul fortelor cosmice particulare ce-llocuiesc. Viatapsihicl1 ~i fizicl1a individului 0 reflectl1pe aceea a Universului. In timpulmeditatiei, mandala exterioarl1 se transferl1 la mandala interioarl1 acorpului ~iaici ~i-arg11sicorespondente, mai ales la nivelul chakrelor Tantrei.

De altfel tibetanii a~azl1pe primul plan chakrele superioare pomind dela pantec ~inu insistii asupra lui Kundalini. Lotusul de foe al buricului esteconsiderat, ca ~iin tantrismul hindus, drept locul fazei cruciale a transform11riienergiilor. Cinci Buddha senini, uniti cu partenera lor tntelepciunea, sunt

172

Doua chel pentru a cltIlnima unel mandale tIbetane

MARC DE SMEDT 174

reprezentati ocupand ciimpulde energie al inimii; sunt cei cinci Jinas(Cuceritori) - ei simbolizeaza intelegerea emopilor noastre aberante. Astfel,mania este 0 emotie putemica, Vajrapani, care personifica Energia puter-nica ce trebuie sa 0 consumam in practicarea meditatiei; in starea de manie,energia aceasta este detumata de la scopul sau~rasucita.

Cele cinci otravuri: ignoranta, mania, orgoliul, pasiunea ~i ravnirea i~igasesc deci contrariile in: cunoa~tere, energia pozitiva, simplitate, seninatate~i compasiune.

Pe parcursullucrului cu mandala, discipolul trece prin diferite etape:- vizualizarea zeitatilor in afara lui insu~i;

- vizualizarea zeitaplor ca fiind identice lui insu~i;- recunoa~terea puterii arhetipale a imaginilor, care se ridica din

nedualitate;

- realizarea unicei realitap innascute;- intrarea in Sunyata, Vacuitatea care subintinde toate fonnele;- intoarcerea la compasiunea universala.

Exista ~i alte grade, care sunt roadele (Ati-yoga) acestor practici ~i Ieramanmisterioaseneinipatilor. .

Confonn calugarului T. Y. Dokan, "gratie exercitiilor psihozifiologiceale sistemului Yoga tantric, inipatul va ajunge la 0 con~tiinta experimentalaa tuturor potentialitatilor corpului sau propriu, se va percepe pe sine insu~ica fiind constituit din cinci Seminte suprapuse sau intrepatrunzandu-se,fecundandu-se unele pe aItele, de 0 concentrare ~i0 intensitate ~iin acela~itimp de 0 subtilitate crescand pana in punctul central al fiintei, care este

vid, adica necondiponat. Aceste seminte sau kosas sunt urmatoarele, dinspreafara spre inauntru: anna-maya-kosa, cea mai din afara ~i material mentecea mai densa, aIcatuiradin hrana; prana-maya-kosa, corpul hranit prin suflu(prana); mano-maya-kosa, corpul ganditor ~iaIcatuit din gandire; in sfiir~itvijnana-maya-kosa, inveli~ul cel mai dinauntru ~i cel mai subtil, singurulpe care II treze~te ~iII face con~tient meditatia, ce ii pennite sa Ie iradieze,sa Ie purifice ~isa Ie insufleteasca pe toate celelalte; el devine atunci Corpulsupremei beatitudini cosmice, aI con~tiintei universale; ananda-maya-kosa,care nu este cu adevarat cunoscut decat cand atingem cele mai inalte culmiale meditapei ~i nu e aItul decat Sambhoga-kaya, Corpul de Extaz aJbudismului."

Venerabilullama Kunzang Dorje ne spune ca "Sambhoga-kaya acoperadistanta care desparte numeroasele stan aparent contradictorii, diferitele

niveluri de con~tiinta ~i fonnele de existenta, ultimul ~i cel conventional.Este un punct absolut unic, care une~tedar nu desparte. EIexprima 0 legatura


esentiala, tara ca pentru asta sa diferentieze ~inici sa individualizeze ltlcrurilesau sa pretinda ca exista diferente de eliminat. Sambhoga-kaya nu este unmediu subtil unde toate entitatile ar fi in suspensie. Sunt mai degraba entitatile

insele, care se ofera ~i se dezvaluie pe deplin unei fiinte con~tiente de

caracterullor comun, acela de Sunya"l.

Sunyata2 este 0 sfidare aruncata dorintei pennanente a fiintei de aconceptualiza, a cIasa, a discrimina. Ea Ii refuza scuza ca e pierduta intr-unsomn de fascinatie sau de con~tiinta limitata. Ea ii anuleaza fiintei oricebaza a pasiunilor sale cele mai constrangatoare ~i a temerilor sale cele maiporuncitoare. Ego-ul omului intra in alerta in fata unui adversar atat denemilos ~i declara ca nu e vorba decat de 0 legitima "teama de vid".

Dar Sunyata nu se poate confunda cu altceva, cu "un vid", Sunyata nueste nimic. Nimic care sa aiba proprietati precise, care sa poata fi posedat,sa se inteleaga ori sa se realizeze. ~i cea mai mare imprudenta a ei este sa-ispuna fiintei ca nici aceasta din unna nu e nimic. Totu~i doctrina Sunyateinu trebuie considerata ca 0 insulta adresata fiintei sau 0 sinistra tendinta

de a 0 impupna, pe ea .saulumea ei. Rezulta din respectiva doctrina di fiinta,spiritul sau ~i obiectele carora ea Ie acorda atentie sunt tot atatea expresiiaJeunui camp de posibilitati de 0 bogatie nemiirginita. Sa afirmi dl anumitelucruri exista sau ca poseda un Sine unic ~i independent sau 0 esenta carefac din ele exclusiv ceea ce se pretinde ca sunt inseamna doar sa te lanseziintr-un proces de selectie ori de stipulare.

Prin opozitie cu acest demers este posibil sa specifici un nivel de con-~tiint1ifoarte exact ce trebuie atins; ca ~ilumea ciireia fiinta trebuie sa-i simtanatura ~i intinderea. 0 data ce fiinta a realizat aceasta lucrare, ~i lumeaaparenta devine pentru ea "realitatea ultima" ~i nu mai exista potentialitatiascunse sau inca nerealizate. Daca nu, lumea nu este altceva decat un infem

in mijlocul Paradisului.Din nefericire, nici 0 explicatie nu poate face ca ~a ceva sa se simta.

fnsa arta tibetana, expresie a Sambhoga-kaya, nu spune nimic; ea dovede~te.Doctrina Sunyatei implora fiinta sa nu-~i reduca lumea la un ansamblu deelemente solide sau fragile. Sambhoga-kaya. mi~carecorecta, e perfect fluida.Sunyata incita fiinta sa aleaga libertatea mai curand decat sa cad11intr-ocapcana.

I Yacuitate.

2 Starea de vacuitate.

II

I

II

.

MARC DE SMEDT

Dadi toate frontierele ~i distantele sunt Sunya, rezulta pentru fiinta caUnitatea se afla la indemana ei ~ica nu mai trebuie sa accepte 0 despartirece-i este impusa. Oratie actiunii ei pline de compasiune, Sambhoga-kayareconforteaza fiinta izolata intr-insa, dezvaluindu-i unitatea Universului.

Sunyata neaga nevoia de a face, de a realiza sau existenta unei fiinte indepen-dente care actioneaza in interesul ei. Fiira a face~i nici a schimba indiferentce,lumina lui Sambhoga-kaya reveleazaca ultimul ~iobi~nuitulsunt doar una.

Dar ce mult drum de strabatut pentru a ajunge la 0 viziune clara!

"La fel cum de pe suprafata unei man limpeziSe avanta deodatii un pe~te,Tot a~a din Vidul absolut ~i din Claritatelese panza Iluziei miraculoase.

Sa ai puterea de intelegere, asta inseamna Nirvana;~i ca sa ajunga la aceasta putere de intelegereDiscipolul a luptat."

.

176 177

DE MEDIT AT

Astfel trebuie sd inaintati, cu un mers foarte incet ~i impasibil, dar care secontinull pas cu pas, demn, cum inainteazll in elefant in junglil.

Chogyam Trungpa

Un om bogat care i$if%se$te bogdtiile fllriia fi legat de ele, care rllmanedeparte de pasiuni, acest om este cu adev1lratdemn sii posede bogiitii ~irenume.Dar un ciilug1lrcare nu are decat trei robe, fileute din carpe cusute una de aha,dad acest ci1lug1lrse ata~eaziide robele lui este impur, ~iBuddha nu-i va acordanici 0 ingMuintii.

AI XIV-lea Dalai-Lama

, Ctindspiritul este /dsat in condi(iasa primordia/dnemodificatii,~tiintastrllluce~te.

Candaceastllconditieestementinutii,comparabiliiin calmulei cu apaegaHIa unui rau pa~nic,~tiintaeste atinsiiin plenitudineaei.

Milarepa

Cdrarea este unicd pentru toti, mijlocul de atingere a scopului se schimbllcu fiecare pelerin.

Nu-ti liisa simturile sii facii din tine un teren de joc. Ti-ai acordat oare fiintala diapazonul marii suferinte a omenirii, 0, candidat la luminii?

TezaurPretios

Cel care merge incet va ajunge repede.Milarepa

Ceamai maregre$ealdde evitat este ignoranta.Pentru a domina acest du~man este necesarll inte1epciunea.Cea mai bud metodii pentru a 0 dobandi rllmane efortul full sliibiciune.

Tezaur Pre(ios

Pentru 0 inteligentd micd, meditatiaceamaibuniieste concentrareatotaliia spiritului asupra unui obiect unic.

Pentru 0 inteligentii obi~nuitii, cea mai bunii meditatie este 0 concentrarea spiritului sustinutii de unul dintre cele doull concepte dualiste (al fenomenului~i aI numelui, al con~tiintei ~i al spiritului).

Perceptele invdtdtorilor

Trebuie sd intelegem cii, la fel ca in cazul unui om riinit in mod periculosde 0 siigeatll, nu trebuie sll pierdem nici 0 clipii din timpul care trece.

tnteleptul care posed1l memoria perfecti1, sarguinta, discerni1mantul ~i puterea

de inte1egere, prin mijlocirea intelepciunii lori~i elibereIiU spiritul de orice ~ealii.

Udanavarga

PRACTICA ZEN

Din India, budismul a trecut in China, 0 da~ cu Bodhidhanna, in secolulal VI-lea d.H. Acest patriarh, obosit de degenerescenta scolastica a budis-

mului din India, a venit in Ceylon sa gaseasca un pamant nou unde sa-~ia~eze samanta, floarea intelepciunii. Mesajul sau:

,,0 transmitere speciala, in afara Scripturilor;Nici 0 dependenta in privinta cuvintelor ~i a literelor;Sa prinzi direct spiritul omului;

Sa-ti contempli propria natura ~i sa realizezi starea lui Buddha."

Bodhidhanna a petrecut mai multi ani in China unde, gratie exemplului~i fortei lui, budismul sMadezvoltat ~i a devenit Chan. Acest mare maestru

considera drept esential sa adopti postura lui Buddha ca baza a meditatiei.Analele mentioneaza ca a petrecut noua ani in meditatie neintrerupta, panace spiritul sa-i devina ca un "zid drept". Raspunsul sau catre discipolul ~iviitorul succesor Huei-ko (Eka in japoneza) este celebru:

,,- Va rog, maestre, sa-mi lini~titi spirituI.- Adu-mi aici spiritul dumitale, il voi lini~ti.Eka a ezitat ~i a spus:

- L-am cautat timp de ani in ~ir ~i nu-I pot gasi, nici prinde.- Iata-I deci lini~tit, i-a replicat maestruI."

Inainte sa moara, Bodhidharma a dorit sa se intoarca in tara lui si siMa. , .convocat discipolii apropiati pentru a Ie pune la incercare 0 ultima oaraputerea de intelegere ~i a Ie transmite invatatura:


,,- Dupa opinia mea, a spus Tao-fu, adeviirul este mai presus de afirmare~i de negare, fiinddi acesta este modul in care el se mi~ca.

Dharma i-a raspuns:- Mi-ai luat pielea!Atunci calugarita Tsung-t'shish a spus:- Dupa intelegerea mea, este ca Ananda contempland regiunea lui Buddha

din Aksobhya; acea viziune care se produce 0 data ~i nu se reproduceniciodata.

Dharma i-axaspuns:- Mi-ai luat camea.

Atunci a venit ~iTao-iu sa-~i spuna parerea:- Vide sunt cele patru elemente ~ineexistente cele cinci agregate. Dupa

parerea mea, nu este nici un lucru pe care sa-I poti prinde ca real.Dharma i-a raspuns:- Mi-a luat oasele.

In cele din urma Huei-ko (Eka) ,incIinandu-se cu respect in fata maestru-lui sau, a ramas pe scaun ~i nu a spus nimic. Atunci Dharma i sMaadresat:

- Dumneataimi iei maduva." .

Acest adevarat spirit al trezirii, bazat pe ~cere ~ipostura, va fi dus de catreMaestrul Dogen, in secolul al XII-lea d.H., in Japonia, unde a devenit Zen.

"Ce este Zen?

- Un bat pentru excremente."Acest /wan cu formulare grosolana a ramas mul~ vreme 0 enigma pentru

mine. Oare ce putea avea el in comun cu subtilul traseual gradinilor Zen,cu delicatetea ceremoniei ceaiului, cu mi~carea caligrafiilor ~i cu sumi-e,demnitatea posturii, eleganta gesturilor ~i a manierelor: ma intrebam,cunoscand Zen-ul doar din clirti.

Dupa cateva luni de practicare a meditatiei ~ezand, zazen, am inte!es:odinioara, pentru a se curata, la toaleta, oamenii foloseau un beti~or plat,neexistandhartia igienica.~i prin posturazazense curataimpuritatiledinspiritul ~idin corpul nostru. Zen-ul este intr-adevar un bat pentru excremente.

Cand stai a~ezat, in postura, imaginile-ganduri se ridica precum baloa-nele, apar la suprafata con~tiintei.Daca te concentrezi asupra posturii, asupraexpiratiei, incet-incet aceste forme dispar, problemele sunt aduse la expresialor cea mai simpla, ajungi la un mare calm, murdariile vietii noastre apar~i se due, ca ~i cand ne-am scaJda intr-o apa vie care spala ~i duce cu ea

-

MARC DE SMEDT

murdariile. Te regase~ti, te descoperi, inveti ~i veii reactiile puerile aleEgo-ului ~i spectacolul pe care il joci in viata, Ii-I joci ~i celorla1ti, deviimai profund, mai limpede, mai curat. 0 armonie se creeaza in tine. ~ti singur~itotodata cu ceilalti. Poate redevii, in primul rand, pur ~isimplu omenesc?

Maestrul Deshimaru spunea totdeauna: ,.~sen~alul este sa revii laconditia normala a fiintei."

Cea mai mare parte a oamenilor traiesc in ceea ce Zen nume~te ..Grotademonului de pe muntele negru"; de fapt, insu~i creierullor e aceast1igrotain care se zbat in mijlocul contradic~iIor sperante, visuri\ viziuni, iIuzii...

Infernul nu sunt ceilalti, dupa expresia lui Sartre, ci suntem mai intainoi in~ine.Totu~iMaestrul Dogen spune: ..Caverna demonului de pe Muntelenegru poate fi ~i 0 perla straIucitoare." Cum? Schimbandu-ti con~tiinta,pacificandu-ti spiritul, intrerupand karma rea, discriminand ~itranscendanddiscriminarea. Doctrina Zen nu vrea sa desparta fiintele omene~ti de social,ci dimpotriva; dar tinde sa Ie epureze comportamentul, sa Ie dezvolte calit1iplepozitive, sa canalizeze ~i sa sublimeze tendintele negative ale fiintei. inaceasta simpla postura in care Buddha a inteles mersul Cosmosului const1itotul. A~ezatcu fata spre tine insup, Universul se descopem in corp, Cosmosul~i intreaga Iui realitate i~i capataintelesul.

Zazenl ramane, tara contestatie posibila, cea mai inalta tehnica de medi-tatie, in care simplitatea se imbina cu imensitatea. ..0 perla stralucitoare;exprima realitatea fliraa 0 numi realmente; este numele Universului. Continetrecutul inepuizabil, existent in timp ~iajungand pana in prezent" (Dogen).

Toata experienta lumii.o intelepciune infinita.Printul Fuse Daishi (unul dintre discipolii lui Buddha) s-a retras intr-o

zi in mun~, abandonandu-~i sotia, fiii, rangul ~i bogatiile. ~i toate acesteacu un singur scop, ..pur ~i simplu ca sa descopere ceea ce era in adancullui insu~i, fiindca pana atunci nu se cunoscuse cu adev1irat"(Kodo Sawaki).Dareste inutil~ateretragiin munti.Posturazazenestein ea ins~i muntele.

Zazen: meditatia ~ezat

A~aza-te in mijlocul zajU-Iui (perna rotunda).Cu picioarele incruci~ate in lotus sau semilotus.Apasa-ti puternic genunchii la pamant.

I Dupl expresia indreptllitl a lui Jacques Brosse, in ltIlen ..postura exclude impostura".

180 181TEHNICI DE MEDITATIE

Cambreaza-ti coloana vertebrala la nivelul celei de-a cincea lombare.

Spatele drept, ceafa dreapta, barbia in piept.Nasulla verticala buricului.

Mana stanga in mana dreapta, cu palmele spre cer,lipite de abdomen,

cu degetele mari atingandu-se la varf ~i tinute orizontal. Daca fac ..vale",te lini~te~ti, dadi fac ..munte", te infHic1irezi.

Umerii cad in mod firesc.Varfullimbii in cerul gurii.

Ochii pe jumatate inchi~i, indreptati (nu fixati) la un metru distanta.

Respiratia trebuie sa fie calma, flira zgomot, expiratia cat mai indelun-gata cu putinta, puternic impinsa dedesubtul buricului, in zona HaraOceanul de Energie (Kikai Tanden), centrul de gravitatie al fiintei omene~ti.

Inspiratia se face firesc.Concentrare totala asupra posturii, respiratiei.Nu alimenta, nici nu goni gandurile, imaginile, formatiunile mentale -

lasa-Ie sa treaca precum norii pe cer; gande~te flira sa gande~ti, dincolo de

orice gand, hishiryo, Oglinda vida a spiritului; din lini~te se ridic11spiritulnemuritor.

Maestrul Deshimaru scrie cu privire la postura:

"tn timpul zazen-ului:Pune energie in postura ta, altfel ea este ca berea trezita, dintr-o sticIa

deschisa in ajun...Sa fii ca un general calare in fata armatei sale...Postura trebuie sa fie ca aceea a unui leu ori a unui tigru ~i nu ca aceea

a unui pore adormit...

,,,.,..,,t..,y,.

MARC DE SMEDT

Dad! postura ta este corecta, ea itf influenteaza nervii autonomi ~icreierulprofund. Creierul extern devine calm ~i lini~tit. Intuitia devine putemid.

Prin zazen~inumaiprin zazen mu~chii~itendoaneletale, in tensiunecorecta, iti influenteaza parasimpaticul ~i ortosimpaticul. Functiile lor suntopuse ~i complementare, ~i daca tensiunea ta e buna ea echilibreaza celedoua forte."

Bratele sa fie u~or departate de corp. Trebuie sa ai 0 incordare in maini~iin special in degete. Degetele marl trebuie sa se atinga ~isa fie orizontale- fara munte ~i fara vale..."

tnainte de a te a~eza in postura, trebuie sa executi gassho: sa saluti cumainile impreunate; inainte sa ie~idin ea, la fel. Un gest de concentrare ~ide respect.

Kin kin: mersul

Postura stand in picioare.

Coloana vertebral a dreapta, barbia in piept, ceafa incordata, privireaindreptata inainte.

Degetul mare stang strans in pumnul stang ~ezat perpendicular pe plexulsolar.

Mana dreapta invaluie pumnul stang, antebratele sunt intinse la ori-zontala.

Pe timpul expiratiei, se apasa putemic mainile una de alta ~iambele peplex.

La sfar~itulexpiratiei, relaxezi corpul ~iinaintezi cu 0 jumatate de talpa,cu piciorul drept, inspirand. A~ezi energic piciorul acesta pe pamant curadacina degetelor, incordand genunchiul, ~i reincepi expiratia pe nas,apasand in abdomen, strangand mainile una in alta ~iin plex.

Mersulacesta se bazeazape zazen~itrebuiesa se executein acela~ispirit ca ~i el.

Daca posturile ~i respiratia sunt corecte, spiritul i~i regase~te conditianaturala, aici ~iacum, prezent in corp: "Sa regase~ti acordul dintre suflu ~iclipa prezenta: totul devine just" (Deshimaru). ~i in tacere iese la ivealarealitatea fiintei noastre.

Cele doua posturi reprezinta fundamentul practicarii Zen-ului. Eledezvolta diferentieri, intuitie ~i Ki, energie: "Ce este Ki-ul? Nu e numai

TEHNICI DB MBDITATIB

vitalitate, in acceptia comuna a termenului, nici energie in sens strict; esteactivitatea care in ultima instanta devine spirituala.

Ki se caracterizeaza prin mi~care,concentrare ~istimulent. Atunci candcele trei calitati sunt reunite, fiinta devine creativa. Ki vreamereusa~neasca, sa propulseze, sa puna in mi~care.Este actiunea spiritului insu~i.Se manifesta in acela~i timp ca forta interioara ~i ca putere de reactie lastimulii exteriori. EI conditioneaza adaptarea la mediu prin dobandirea deobi~nuinte. Occidentalilor nu Ie place deloc ceea ce se repeta, cand de fapttocmai repetitia mobilizeaza incon~tientul profund. Cand Ki-ul nostru eputemic, viata ne este lunga, intensa, energid. Ne putem dezvolta Ki-ulprin practicarea zazen-ului - sa aband6nezi Ego-ul, sa te abandoneziinseamna sa gase~ti veritabila forta a Universului.

tn zilele lIoastre, civilizatia face sa descreasca energia pe care 0 posedaorice corp, propunand un mod de viata artificial, alimente chimice ~ichiarmijloace de deplasare ce nu mai solicita nici un efort. Exista aiel un foartemare pericol, fiindca toate aceste artificii impiedica evolutia omului ~i ilfac sa regreseze de la activitate la pasivitate.

Adeviiratul ajutor spiritual inseamna sa Ie dai energie altora. Bineinteles,pare ceva dificil ca un singur om sa le-o poata de tuturor celorlalti. De fapt,<;:osmosulintreg este plin de aceasta forta, ~ipropria noastra viata nu e decatun val in viata cosmica nemarginita. 0 mi~carede viata. Spirituleste schim-bator, creeaza el insu~itimpul ~ispatiul.Spiritul nostrueste principiulcrea~ei.

MARC DE SMEDT

el ne face existenta sa evolueze spre ve~nic~inemarginit. Fiindca omenirea

nu se poate satisface cu placerile pamante~ti, ea vrea funciarmente sa-~iindeplineasca functia cosmica", ne spune Maestrul Deshimaru.

Rabdarea ~i anduranta, respiratia ~i postura corecte aduc marea com-pasiune ~i veritabila intelepciune.

~

"Este un pustnic batran cu parol albSihastria lui se afla intr-o vale adanca.

EI iese, se duce la piata din ora~el,~i se amesteca indeaproape in mul~me."

Practicarea zazen-ului ~i a spiritului doctrinei Zen nu te desparte del~de lume; dimpotriva. Fiindca meditatia te face sa intelegi ea Universul esteun corp, ca totul este condus de legea interdependentei ~ica atitudineacorect1iin plan social consta in a-i ajuta pe ceilalti, a Ie intelege fiinta, a abandonaochelarii de cal care te silesc sa te invarte~ti pe loc in suferinta ~i cautando fericire iluzorie. Adevarata fericire, adevarata Jibertate sunt con~tiintavremelniciei, respectul, intelegerea vietii ~ia ta insuti. Sa te treze~tidin vispentru a trai aici ~i acum.

Fiece zi este 0 noua zi; zazen-ul iti permite sa capeti cu acuitate con~tiintaacestui fapt; este deci inutil sa te legi prea mult de evenimente, de fenomene.

Ele sunt aici, vin ~i tree.

Eu sunt in postura, acela~i, ~i niciodata acela~i.Ma vad traind, ma simt existand.

?Gzen dezvolta simtul gestului potrivit, al concentriirii asupra fiecareimi~can, concentrare ce devine incetul cu incetul fireasca precum.zborul uneipasari pe cer.

Nu amintalnitniciodatavreopersoanacaresa fi incercatposturazazenintr-un dojo, timp de 0 ora, ~isa nu fi pastrat despre ea 0 impresie de neuitat.Sa te gase~ti astfel, in fata ta insuti, ce cufundare, ce aventura! Ea ii speriepe multi. Fiindea tu insuti e~ti, poate, inamicul eel mai dificil de infruntat,de privit in fata, de dezvaluit.

EFECTEPSIHOFIZIOLOGICEALEZAZEN-ULUI

Circulatia cerebral a este in mod notabil ameliorata. Cortexul se

odihne~te, ~ifluxul con~tient al gandurilor este oprit, in timp ce sangeleaflueaza spre straturile profunde: Mai bine irigate., acestea se trezescdintr-un semisomn, ~i activitatea lor da 0 impresie de confort, de


seninatate, de calm, apropiata de somnul adanc, dar in plina stare deveghe. Sistemul nervos este destins, creierul "primitiv" in plina activitate.E~ti receptiv ~i atent in eel mai inalt grad, prin fiecare dintre celulelecorpului. Gande~ti cu corpul, incon~tient, orice dualitate, orice contra-dictie fiind depa~ite, fara a uzita de energie. Popoarele a~a-zisprimitiveau pastrat un creier profund foarte activo Dezvoltand tipul nostru decivilizatie, ne-am educat, ascutit, dezvoltat intelectul ~iam pierdut forta,intuitia, intelepciunea legate de nudeul intern al creierului. Tocmai deaceea doctrina Zen este un tezaur inestimabil pentru omul de azi, eel pu~npentru acela ce are ochi pentru a vedea ~i urechi pentru a auzi. Prinpracticarea regulata a zazen-ului, i se da ~ansa de a deveni un om nou,intorcandu-se la originea vietii. Poate accede la condi~a normala a corpu-lui ~ia spiritului (care sunt una) luand in posesie existenta la radacina ei.

Koan-urile ~i Satori-ul

Zen-ul Rinzai acorda in cele din urma priori tate intelegerii prin intelectmai degraba decat intelegerii prin intuitia dezvoltata numai prin practicareazazen-ului~i preconizatade ramura Soto. Mae~triiRinzai Ie dau adeseadiscipolilor lor koan-uri, scurte formule ce devin puncte focale ale concen-trarii in timpul meditatiei ~i a caror dezlegare ar aduce Trezirea, Satari-ul.S-a glosat mult cu privire la aceasta poveste a Satori-ului,care ar fi iluminareaultima, pragul, valul ce se sfa~ie, pacea ce vine cu de la sine putere, intele-gerea totala, revelatia. Aceste no~uni nu sunt false, ci incomplete. Nu existaSatori (~iexista Satori). Fiece zi care trece este diferita, imprevizibila; viatarezerva fara incetare multiple invataminte, in conformitate cu situatiile,evenimentele ~i reactiile noastre la acestea. Atunci, bineinteles, trebuie caaspirantul Caii sa cunoasca intr-o buna zi ceva diferit de inchisoarea luimentala ~i sa se trezeasca la 0 alta forma de realitate decat aceea reflectatade cu~ca lui: Satari. Dar dupa aceea, toate invatiiturile, toate starile de intele-gere pe care viata Ie aduce cu ea vor fi ~i ele Satori. De mici sau maridimensiuni,cu toateca notiuneade mic ~imare nu functioneazadeloclarespectivul nivel. Pentru maestrul Soto Deshimaru: "Fiecare zazen este Sator"'.

. Pentru maestrul Rinzai, koan-ul este un suport al meditatiei discipoluluiasupra lui insu~i, 0 fixare mentala. ~i numeroase pove~tiZen narem despreformidabilele palme ~i lovituri de baston care potopeau raspunsurile disci-polilor aflati in cautarea disperata a dezlegani koan-ului lor. Dar dupa untimp, mai mult sau mai putin indelungat, de medita~e ~ide relatiicu maestrul,

MARC DE SMEDT

o lumin!1a adev!1rului se arat!1intr-o zi in spiritul discipolului, ~i acestarealizeaz!10 stare unde contrariile sunt rezolvate ~iconciliate ~iunde ii apare.sensul c!1ut!1riisale. Mae~trii Solo dau ~i ei koan-uri, dar nu forteaz!1reflectarea asupra lor; ei arunc!1pur ~i simplu in spirit 0 s!1m§nt!1ce sedezvoIt!1in chip firesc, tar!1efort. in timp ce la Rinzai exist!1reflec~e, mundlmental!1,chiar ~i numai pentru a epuiza mentaluI. Ast!1zi,in Occident, noi

suntem prea mult bran~ati la intelect ~inu indeajuns la corp ~iposibilit!1~lelui; zazen-ul mushokolu (tar!1scop, nici spirit al profitului) pare mai necesardec§t acela unde se face scrim!1cu 0 notiune. Oar fiec!1ruiadrumullui.

lata 0 multime de koan-uri istoricel

Suei Lao, aranjandu-~i glicinele, I-a intrebat pe maestrul s!1uMa zi:"Ce inseamn!1venirea pan!1aici a Patriarhului Apusului?" Ma zi r!1spunse:"Vino putin mai aproape ~i am s!1-tispun." Cand Suei Lao se apropie,maestrul ii trase 0 10vitur!1de picior care 11tranti la p!1mant.Oar aceast!1c!1dereii deschise brusc mintea la 0 stare de Salori, tiindc!1se ridic!1razand

vesel, ca ~i c§nd soar fi produs absolut pe nea~teptate un eveniment foartemult dorit. Maestrul intreb!1:"Care este intelesul a toate astea?" Lao strig!1:"Nenum!1rate,desigur, sunt adev!1rurilepropov!1duitede Buddha, ~ipe toate,chiar ~a cum sunt ele la izvorullor ,Ie percep acum in vfufulunui fir de p!1r."

Corpul este copacullui Bodhi,Sufletul este ca 0 oglind!1str!1lucitoare;Vegheaz!1s!1-1p!1strezimereu curat~i nu l!1sapraful s!1-iintunece str!1lucirea.

Bodhi nu este precum copacul,Oglinda str!1lucitoarenu luce~te nic!1ieri;Cum oare la inceput nu exist!1nimicUnde soar putea aduna praful?

"Ce-i asta?" te intreab!1lun Hin; la aceast!1intrebare r!1maistupefiat.

Oar dac1ir!1spunziindat!1:"E acest lucru", nu poti evita s!1fii ingropatde viu.

I Praetiearea koan-ului se situeazA, ea institu!ie, ineepiind doar din seeolul allX-lea dR,postura zazen ineepiind de la postura lui Buddha.


Maestrul Tao-u ~i cu Kien-juan ies impreun!1 ca s!1viziteze familia unui

mort ~i s!1-iaduc!1 un ultim omagiu r!1posatului. Kien-juan,lovind in peretelesicriului,spune:"Viu? Sau mort?" .

Tao-u r!1spunde: "Viu? Nu v!1spun. Mort? Nu v!1spun."

Maestrul Unmon spuse: "Nu v!1intreb nimic despre cele cincisprezezezile trecute. Oar ce se poate spune despre cele cincisprezece zile viitoare?Spuneti-mi ceva despre asta." Nici un dilug!1r ner!1spunzand, el spuse:"Fiecare zi e 0 zi bun!1."

Un c!1lug!1r11intreb!1pe Maestrul Kegon: "Cum revine la lumea de randun iluminat?" Kegon ii replic!1:

"Fiorile ~ifrunzele c!1zutenu se mai intorc niciodat!1la vechile crengi".

Care iti era chipul inainte de na~terea p!1rintilort!1i?

Oup!1conferinta tinut!1dimineata, Maestrul Yakusan fu abordat de unc!1lug!1rcare spuse: "Am 0 problem!1.Puteti s!1mi-o rezolvati?" ,,0 voirezolva disear!1",r!1spunseeI. in seara aceea, cand toti c!1lug!1riierau reuni~,Yakusan strig!1:"C!1lug!1ru1care azi dimineat!1mi-a spus c!1are 0 problem!1,ridic!1-teimediat!" Acesta se ridic!1~iinaint!1anevoie. "Privi~, c!1lug!1ri,spusecu asprime Yakusan. B!1iatulacesta are 0 problem!1.Ar fi putut r!1maneintreaga zi cu capul sub ap!1?"Se ridic!1,11tr§nti pe c!1lug!1r~i ie~i.

intr-o zi, cand Hyakujo 11vizita pe Maestrul Baso, un stol de ga~te s!1l-batice trecu pe deasupra lor.

- Ce-i asta? intreb1iBaso.

- Un stol de ga~te s!1lbatice,maestre.- Unde se duc?- incotrova, maestre.Atunci Baso prinse pe nea~teptatenasullui Hyakujo ~i-Ir!1suci.Hyakujo

url!1de durere. Baso spuse:_ Spui c!1merg incotrova, dar ele au fost totdeauna acolo, de la origine.Hyakujo avu Satori-u!.

Spiritul trecutului nu poate fi prins, spiritul prezentului nici ai§t, nicispiritul viitorului. Cand m!1nanci,cu care spirit 0 faci?

Ooi c!1lug!1rivorbeau despre un drape!.

Unul spuse: "Orapelul se mi~c!1."

MARC DE SMEDT 188

Cemalt spuse: "Vantul se mi~dL"

Cel de-al ~aselea patriarh, Eno (Huei Neng), ascultandu-i, zise: "Spiritulvostru se mi~dL"

Likudo ii spuse Maestrului Nansen:

"La mine acas1iam 0 piatr1ipe care 0 poti ridica s[u cuIca. 0 considerdrept un Buddha. Pot s-o fac?"

Nansen r1ispunse:"Da, poti."Likudo insista: "Pot cu adevarat?"

Nansen r1ispunse: "Nu, nu poti."

Calea este ca 0 oglind1i.Nu se mi~ca ea ins1i~i,dar reflecteaz1itot ce sepetrece.

Cele dou1ipalme lovite una de aIta produc un sunet. Care este sunetulunei palme?

Ochii orizontali, nasul vertical.

M1igarul prive~te putul, putul prive~te m1igarul.Sa nu fug1i.

Pinii nu au culoare nici veche, nici modema.

Nu anxios aici ~i acum. Nu anxios toat1iviata.

La spirit liber, mediu inconjur1itor liber.

Multele discutii in contradictoriu dizolv1ipana ~i aurul.

Un clilugar il intreba pe Mu Cheu: "Cum sa m1ieliberez de nevoia dea manca in toate zilele ~i de a m1iimbr1ica"?

Maestrul raspunse: "Ne imbr1ic1im,manc1im"."Nu inteleg", raspunse dHugarul.

"Dac1inu intelegi, relua maestrul, imbraca-ti hainele ~im1inanc1i-tihrana."

Tuei in dadu zece precepte asupra felului de a considera koan-ul:I. Nu caIcula conform imaginatiei tale.

2. Nu-ti l1isaatentia distras1iatunci cand maestrul i~i ridic1isprancenelesau clipe~te.


3. Nu incerca sa scoti un inteles din felul cum e formulat koan-uJ.4. Nu incerca sa faci 0 demonstratie asupra cuvintelor. .5. Nu crede ca intelesul koan-ului trebuie s1ifie gasit acolo unde acesta

e propus ca obiect al gandirii.6. Nu lua Zen-ul ca pe 0 stare de simpla pasivitate.7. Nu judeca un koan conform legii dualiste a lui "este" ~i "nu este".8. Nu interpreta koan-ul ca desemnand vidul absolut.9. Nu rationaliza asupra koan-ului

10. Nu-ti l1isaspiritul in atitudinea de a a~tepta s1iapar1iSatori.

De fapt, nu conteaza decat "sa te desprinzi"; corpul, spiritul ~i koan-ul',' fiind maturate in acela~i timp de vantul Trezirii.

Yntr-ozi, maestrul Zen Pao Zhe i~i f1iceavant cu eventaiul. Un calugarse apropie de el ~i tacu urm1itoarea remarca:

"Natura aerului exist1ipeste tot ~i vantul sufla in tot locul.De ce folositi un eventai, maestre? De ce creati vant?"Maestrul raspunse:"Tu singur ~tiica natura aerului exist1ipeste tot. Totu~i ignoride ce vantul

sufl1iin tot locu""Atunci calugarul intreba:"Ceea ce vrea s1i spuna: nu exista nici un loc unde vantul nu sum?"Maestrul continu1is1i-~ifac1ivant, in tacere. Discipolul se inclina adanc.

Spiritul artelor martiale

Cine nu a auzit vorbindu-se de karate, de judo ~i de performanteleincredibile imortalizate pe ecran de Bruce Lee? Artele martiale japonezesunt la mod1LJar in dojo-uri, locurile unde ele sunt predate, se v!id din cein ce mai multe femei interesandu-se de aceste sporturi cunoscute ca violente~i virile. Din grija de a ~ti sa se apere intr-o lume agresiva? Da, desigur,dar mai intai din nevoia de a se deda unor exercitii de st1ipanirea Sinelui

~i a situatiei din exterior.Artele martiale grupeaz1iarte absolut diferite, precumjudo (Calea blan-

detii), karate (Arta mainilor goale), kendo (Calea sabiei), kyudo (Tragereacu arcul) ,aikido (Calea armoniei cu energia universal1i),naginata-do (Calealancii)... Toate aceste mijloace de lupt1ifac parte din budo, Calea Razboi-nicului, Calea Samuraiului, unde nu este vorba doar de a concura ~ia ~tisate bati, ci ~ide a g1isiin tine pacea, echilibrul ~ilibertatea. Calea Samuraiului

""1'~:;,"

MARC DE SMEDT190

este bazata pe un cod in ~apte puncte: atitudine corecta, vitejie, bunavoin~fata de omenire, comportament corect, sinceritate totala, simt al onoarei ~ial cuvantului, loialitate. $i razboinicul traditional canta:

"Nu am talent, fac din spiritul prompt talentul meu,'nu am du~man, fac din lipsa de raspundere du~manul meu.....

Do, Calea, este in primul rand 0 metoda pentru intelegerea naturii pro-priului tau spirit ~ia Eului tau. lar secretul artelor martiale tine de 0 fonnu!li:Ryu Gi, "A invata sa ci1lauze~tispiritul". Nopune pe care se intemeiaza toateaceste tehnici corporale, spiritul (a nu se confunda cu gandirea), este acelacare hot~te in ultima instanta soarta luptei. 0 poveste tradiponala japonezane va ajuta mai bine sa intelegem:

Un samurai a venit sa-I vada pe marele maestru Miyamoto Musachi ~isa-i ceara sa-I invete adevarata Cale a sabiei. Acesta din unna a acceptat.Devenit discipolul sau, samuraiul i~ipetrecea timpul, la porunca maestrului,carand ~i taind lemne ~i mergand la un izvor indep1irtatca ~a aduca apa. ~iasta in fiecare zi, vreme de 0 luna, doua luni, un an, trei ani. In zilele noastre,oricare discipol ar fi fugit dupa numai cateva zile, cateva ore chiaroSamuraiulinsa continua sa indeplineasca poruncile ~i, de fapt, i~i antrena corpul. Lacapatul celor trei ani, n-a mai rezistat totu~i, ~ii-a spus maestrului: "Dar lace fel de antrenament ma faceti sa ma supun aici? Nu m-am mai atins de

sabie de cand am venit. fmi petrec timpul taind lemne cat e ziua de lunga~i aducand apa. Cand ma initiati?" "Bine, bine, raspunse maestrul. Am sate invapehnica, daca asta vrei." fl puse sa intre in dojo ~i in fiecare zi, dedimineata pana seara, ii poruncea sa mearga pe marginea tatami-ului ~i safaca, pas cu pas, fara a calca alaturi, inconjurul salii.

Maestrul iI invata astfel concentrarea asupra mersului. Sa se concentreze

asupra actului, sa-Iexecute perfect. Fiindca detaJiiletehnicii, trucurile, paselesunt de fapt secundare in raport cu concentrarea. Daca e~ti suficient deconcentrat, un gest, unul singur este de ajuns.

A~adar discipolul a mers astfel un an intreg de-a lungul marginiitatami-ului. La capatul acestui interval de timp, i-a spus maestrului: "Suntsamurai, am practicat mult scrima ~i am intijnit ~i alp mae~tri in kendo.Nici unul nu m-a invatat a~a cum 0 faceti dumneavoastra. fnvatati-ma, insf~it, va rog, adevarataCale a sabiei."] "Bine, a spus maestrul,unneaza-ma."

] Citat de Maestrul Deshimaru, Zen et Arts martiaux, "SpirituaIites vivantes", Seghers~i Albin Michel. Vezi ~i remarcabila lucrare, ilustratA cu 250 de fotografii inedite, de Michel

Random; us Arts martiaux, F. Nathan, care este 0 iniliere completA in diferitele practici ~iin invAIAturiJe celor mai mari mae~tri japonezi.

-I


11duse departe in munti, unde se afla un trunchi de lemn aruncat peste 0prapastie de 0 adancime nemaiv1izuta,infrico~atoare. '"lata, a spus maestrul,trebuie sa treci pe aceasta punte." Samuraiul discipol nu mai intelegea nimic~i, in fata prapastiei, ezita, ne~tiind ce sa faca. Deodata cei doi au auzit inspatele lor: "toc-toe-toc", zgomotul bastonului unui orb. Fara a lua in seamaprezenta lor, orbul.a trecut pe langa ei ~i a traversat fara ezitare prapastia,lovind mereu podetul cu batullui. "Ah, ~i-aspus samuraiul, incep sa inteleg.Daca orbul traverseaza astfel, trebuie sa 0 fac ~ieu". $i in clipa aceea maestruli-a zis: "Timp de un an intreg ai mers pe marginea tatami-ului, care e maiingust decat acest trunchi de copac; a~a ca poti sa treci". EI a inteles ~i astrabatut puntea cat ai clipi.

lata, antrenamentul era comple't:acela al corpului vreme de trei ani; acelaal concentrarii asupra unei tehnici (mersul) vreme de un an ~i acela alspirituluiin fataprapastiei,in fatamortii. .

Aceasta ucenicie a corpului ~i a con~tiintei, a incordarii potrivite ~i avigilentei, a reactiei oportune ~i a adevaratei concentrari se dovede~te,evident,o arma extraordinara pentru a-ti asuma viata cotidiana. Fiindca unalt secret al artelor martiale consta in a ~ti sa eviti lupta, sau mai degrabasa invingi fara lupta. Este ceva posibil printr-un antrenament care dezvoltain acela~i timp puterea corpului ~icunoa~terea de sine insu~i. 0 alta poveste~aditionala explica acest lucru intr-un fel minunat:

Un rege dorea sa aiba un coco~ de lupta foarte putemic ~iii ceru unuiadintre supu~iilui sa-i invete unul. La inceput, acesta il invata pe coeo~ tehnicaluptei. Dupa zece zile, regeleintreba: ~,Putemorganiza 0 lupta eu acestcoco~?" Dar instructorul zise: "Nu! Nu! Nu! E putemic, dar forta lui e goala,el vrea mereu sa se bata; este excitat, ~i forta ii este efemera."

Dupa alte zece zile, regele iI intreb1ipe instructor: "Ei bine, acum putemorganiza lupta? "Nu! Nu! Nu inca. fnca este patima~, vrea mereu sa se bataoCand aude glasul unui alt coco~, chiar din satul veci~, se infurie ~ivrea sase bata"

Dupa inca zece zile de antrenament, regele intreba din nou: "Acum esteposibil?" Edueatorul raspunse: "Acum nu se mai pasioneaza, dad\ aude sauvede vreun alt coeo~,ramane calm. Postura ii e corecta, dar ineordarea mare.

Nu se mai infurie. Energia ~i forta lui nu se manifesta la suprafata:'"Atunci convenim asupra unei lupte?" intreba regele. Edueatorul ras-

punse: "Poate". Fura adu~inumero~i coeo~ide lupta ~ise organiza un tumir.Dar coco~ii de lupta nu se puteau apropia de coco~ul cu pricina. Fugeau,inspaimantati! A~aca el nu mai fu nevoit sa lupte. Coco~ulde lupta deveniseun coeo~de lemn. Dep~ise antrenamentul de wasa. Ayea 0 putemica energie

MARC DE SMEDT

Hluntrid1,nemanifestatll In afarll. Puterea se afla acum In el, ~i ceilalti nuputeau decat sll se Incline In fata sigurantei lui lini~tite ~i a adevllratei luiforte ascunse.

~i nu se gllse~teIn fiece cliplllupta In Sine, in fata ta?SlI~tiisll te concentrezi Inseamnllsll-tipui pe deplin Ki-ul, energia vitalll.

numai Intr-o singurll acpune, in fiecare gest, acum ~i aiei. Un aforism Zente Invatil: "Calea e sub picioarele tale." Ceea ce vrea sll'spunllcll in realitateains~i, intr-o totalll adecvare la realitate, la realitatea noastrll, se g!lse~tedrumul nostru adevilrat. in aceastll privintll, artele martiale, prin antrena-

mentullor fatil de gesturile potrivite, fatllde respirapa corectill , fatllde justaatitudine a spiritului se dovedesc 0 terapie eficientl1a fiintei, foarte utill1inzilele noastre. Cum sll te mai miri cl1in Japonia se zice cl1spiritul Zen"ului~icel al Budo-ului au aceea~i savoare: cele doul1C11ireconciliazl1meditapa~iacpunea, eficienta ~iintelepciunea; ele te ajutil sl1te cuno~ti pe tine insup,ceea ce, dupl1cum au spus-o multi intelepp. permite cunoa~terea celorlalp~ia Universului. SI1regretilm doar cl1in Franta prea multe dojo (locuri undese practicl1 Drumul) nu vl1ddecat aspectul sportiv al actelor martiale; aiciJti defulezi agresivitatea, devii mai putemic deci Jti poti umfla umerii ~iEgo-ul. Dar unde se g!lse~tecon~tiinta dreaptl1,~i abandonarea Ego-ului,~i Trezirea?

Cantarea suire/or

Viata intr-un templu sau mtr-un dojo Zen este ritmatil prin diferite sunete,fiecare cu semnificatia lui: clopote, clopotei, tobll, lemn, metal. Cantareasutrelor ocupll ~iea un loc important; astfel, dupl1primul zazen al dirninepi,maestro I sau unul dintre discipoli organizeazl10 ceremonie in timpul c11reiaeste cantatilSutra lntelepciunii Infinite, rezumat al textului sacru fundamentalla budi~tiitibetani~iZen:Prajnaparamita, intelepciunea perfectl1.

Orele sunt marcate prin tot arntea lovituri intr-o tobl1 mare, apoi uncioc11nellovind un pe~te de lemn anuntl1sfar~itul zazen-ului la bucllt11rie.iar acestuia Ii rllspunde sunetul metalului indicand c11rnicul dejun este gata.Se c§ntl1atunciSutra Kesei.Apoi 0 loviturl1de gong marcheazll sf~itul

I BazalA pc expiralie ca in timpul meditatiei in ltlzen ~i totodatA ca in n~terea flrA dureri.

Atenlia ~i destinderea sunt atunci imbinate strAns. In plus. expiralia profundA dezvoltA Ki-ul

prin actiunea &Supra harei.

192 TEHNICI DE MEDITATIE193

meditatiei. Discipolii salutll (gassho), se ridicll pentru prostem11ri atunci cand

sunt clllug11ri, iar laicii se intorc la pemele lor ~i ceremonia incepe: esteintonatil Maka Hannya Haramita Shingyo, cantatil In chineza arhaicll, ritmatll

de clopotei, gongul mare, mokubio (instrument special, un soi de clopot din

lemn, care dl1un sunet surd) ~i uneori 0 tobl1mare. Sutra lntelepciunii Infinite

este nu numai un text de 0 mare profunzime metafizicll; ea e consideratl1

In acela~itimp 0 mantra putemicll,mai cu seaml1in ultimeleversuri:-Gya tei, Gya tei - Hara Gya tei - Hara so Gya tei. SlI mergem, sll mergem,

sl1mergem Impreunll dincolo de dincolo....in Occident, noii discipoli 0 cantll mai intai ca antrenament al suflului,

al expiratiei prelungite. Apoi I~i dau seama de virtuple ei psihosomatice ~ide binefacerile cant11riiIn comun dupll ora de meditape tilcutl1l.

Vom reproduce mai jos In Intregimeaceastilsutra, in original~i intraducere (vezi p. 194):

... Maka hannya haramita shingyo

Kan ji zai' bo satsu .gyo jin han nya hara mita ji .sho ken go on lCLli

ku .do i ssai' ku yaku .sha ri shi .shikifu i ku .kufu i shiki .shiki soko zeku . ku soku ze shiki .ju so gyo shiki .yaku bu nyo ze . sha ri shi .ze sho

ho ku so .fu sho fu metsu .fu ku fu jo .fu so fu gen . ze ko ku chu .mu shiki

mu ju so gyo shiki.Mu genni bi zeshin i . mu shiki shoko mi sokuho .mu gen kai nai shi

mu i shiki kai . mu mu myo yaku mu mu myo jin . nai shi mu ro shi yaku

mu ro schi jin .mu ku shu metsu do .mu chi yaku mu toku .mu sho tokuko .bo dai sat ta .e han nya harami ta ko .shin mukei'gei'mukel'gel'ko .mu u ku fu . on ri issai ten do mu so.

Ku gyo ne han . san ze sho butsu . e hannya yaramita ko . (Okua nokutara san myaku san bodai' ko chi .han nya ha ra mita .zedaijin shu .zedaimyo shu . zemu jo shu .zemu to do shu .no jo issai' ku . shin jitsu fu . koko setsu han nya ha ra mi ta shu . soku setsu shu watsu.

Gya tei gya tei . ha ra gya tei .hara so gya tei . bo jisowaka .

HAN NYA SHIN GYO

I Ascultati discul Chants et Poemes zen. inregistrat in dojo din Paris de cAtre Maesuul

Deshimaru..,Zeneditions". .

MARC DE SMEDT

Esenta Sutrei lntelepciunii Infinitecare permite ajungerea dincolo

Bodhisattva al Adevacatei Libe~ti, prin practicarea profunda a Marii

Intelepciuni, intelege ca trupul ~i cele cinci skan4e (senzatie, perceptie,gandire, activitate, con~tiinta) nu sunt decat vacuit;te, Ku, ~i prin aceastaintelegere ii ajuta pe toti aceia care sufera.

0, Sariputra, fenomenele nu sunt diferite de Ku, Ku nu este diferit de

fenomene. Fenomenele devin Ku, Ku devine fenomen (forma este vidul,vidul este forma...), cele cinci skande sunt fenomene de asemenea.

0, Sariputra, intreaga existenta are caracterullui Ku, el nu are nid n~tere,nici incepatura, nici puritate, nid murdane, nid cre~tere, nici descre~tere.

De aceea, in Ku nu exista nid forma, nici skande, nid ochi, nid urechi,nici nas, nid limba, nici corp, nid con~tiinta;nu exista nici culori, nici sunete,nici miros, nici gust, nici pipait, nid obiect al gandirii; nu exista nici ~tiinta,nid ignoranta, nid iluzie, nici incetarea iluziei; nici declin, Dicimoarte, nicisf~itul declinului ~ial mortii, nu exista nici origine a suferintei, nici incetarea suferintei; nu exista cunoa~tere, nici ca~tig, nici neca~tig.

Pentru Bodhisattva, gratie acestei Intelepciuni care duce dincolo, nu

exista nici frica, nici temere. Orice iluzie ~i ata~ament sunt indep1irtate ~iel poate intelege sfar~itul ultim al vietii, Nirvana.

Toti Buddha din trecut, din prezent ~idin viitor pot ajunge la intelegerea

acestei Intelepciuni Supreme care te elibereaza de suferinta, Satori-ul, prinaceasta incantatie (mantra) incomparabila ~i fara seaman, autentica; easuprima orice suferinta ~i iti permite sa gase~ti Realitatea, adevacatul Ku:

GYA TEL GYA TEL HARA GYA TElHARA SO GYA TEl

BO II SO WA KA

("Sa mergem, sa mergem, sa mergem impreuna dincolo de dincolo, petarmul Satori-ului").

San Do Kai: Uniunea dintre esente ~i fenomene

Maestrul, insopt sau nu de catre unul dintre discipolii sai, canta uneoriin timpul zazen-ului alte sutre, printre care ~i San Do Kai, extraordinarultext ce rezuma filosofia vie a budismului Zen:


Uniunea dintre esen(e $ifenomene

Spiritul Marelui Maestru al Indiei1Seatransmis cu fidelitate de la rasmitla apus.

Exista deosebiri in personalitatea omeneasca. Unele sunt inteligente,altele mai pupn.

Pe Cale nu exista nici Maestru al Nordului, nici Maestru al Sudului.

Izvorul Caii Spirituale este limpede ~ipur, numai afluentii lui sunt noroio~i.Sa te legi de fenomene este pricina a iluziilor, dar sa te legi de Adevac nueste Satori.

Fiindca sunt interdependente, fenomenele se intrepatrund. Percepute desimturi, par fara legatura intre ele. Daca nu ar fi ~a, nu ar exista posibilitateasa se scape de diferentiere. Fiecare forma se deosebe~te prin caracteristicileei. Placerea ~i suferinta par despiiftite. In intuneric, nu exista nici sus nicijos, la lumina se deosebe~te ce e pur ~i ce e murdar.

Cele patru elemente ale corpului se intorc cu de la ele putere la izvorullor, cum se intoarce copilulla mama lui. Focul arde, aerul se mi~ca, apauda, pamantul sustine.

Pentru ochi exista forma, pentru urechi exista sunetul, pentru nasrnirosurile, pentru limba gustul. Pentru fenomene e ceva ca frunzele unuicopac: ele sunt ie~ite din aceea~i radacina.

Inceputul ~i sfar~itul au aceea~i origine.Nobil sau de rand; cum dore~ti!Intunericul exista in lumina, nu-i vezi dedit partea intunecata. Lumina

exista in intuneric, nu-i vezi dedit partea luminoasa. Lumina ~iintunericulpar opuse, ele depind una de altulla fel cum un pas inainte depinde de unpasinapoi.

Fiecare existenta are utilitatea ei, folose~te-o oricare i-ar fi pozitia.Fenomen ~i Esenta se imbuca perfect. Acest adevac este ca 0 lance oprindo sageata in plin zbor.

Cuvantul primit trebuie inteles la izvorullui. Nu-ti construi propriiletale categorii.

Picioarele tale merg pe Cale. Intelege-o daca vrei sa te realizezi.Inaintand, in cIipa ins~i nu exista nici apropiat, niei dep1irtat. Existadespartire, ca un munte de un rau, daca ai iluzii.

CU UMILINTAII SPUN CELUI CARECAUTADRUMULSA NU IRO-SEASCACLIPA DEFATA.

I Bodhidharma.

MARC DE SMEDT

Alte texte fundamentale

I. Shin Jin Mei, poemul credintei in zazen

I

Adevm-ataCale, esenta Clui, nu este dificiHi,dar nu trebuie sa nu iubimsau sa alegem.

2

Daca nu uram nici nu iubim,ea [Calea] apar limpede, distinct,precum intrareaunei pe~teri pe povami~ul muntelui.

3

Daca se creeaza 0 diferenta de manmea unui atom,indata 0 distantii infinita desparte cerul ~i pamantul.

4

Ca sa realizam trezirea aici ~i acum,trebuie sa fim eliberap de ideea de just ~i de fals.

5

Cand just ~i fals pomesc batalia,spiritulestebolnav. -

6

Daca nu cunoa~tem profunzimea originii,con~tiinta ni se epuizeaza.

7

Adevm-ataCale este precum Cosmosul infinit,nimic nu-i lipse~te, nimic nu e lipsit de importanta.

8

Dependenp de c~tig sau de pierdere,noi nu suntem liberi.

9

Sa nu alergamdupafenomene,sa nu intiirziemasupravidului.


10

Daca spiritulne ramanecalm,lini~tit,in conditialui originara,se estompeazain chip firesc,spontan,ca in somn.

II. Extrase din Fukanzazenji

Calea este in mod fundamental perfecta. Ea patrunde totul. Cum ar puteadepinde de practica ~ide realizare? Vehiculul Dharmei este liber ~idegajatde orice legatura. In ce feI efortul concentrat al omului este necesar?Intr-adevm-Marele Corp se afU mult dincolo de pulberea lumii. Cine ar puteacrede ca exista vreun mijloc de a-I ~terge de praf? Nu este niciodata distinctde oricare, mereu exact acolo unde suntem noi. La ce bun sa mergem aicipentru a-I practica?

Totu~i, daca exista vreun ~ant, oricat de ingust, Calea ramane la fel deindepm-tata ca ~i cerul fata de pamant. Daca manifestam chiar ~i cea roaimica preferintii sau cea mai mica antipatie, spiritul se pierde in confuzie.Inchipuiti-va 0 persoana care se flateaza ca intel~ge ~ii~i face iluzii asuprapropriei Treziri; intrevazand intelepciunea ce patrunde toate lucrurile,int1ilne~teCalea ~ii~i lirnpeze~tesufletul ~iface sa apara dorinta de a escaladael insu~i cerul. Acesta a intreprins explorarea initiala ~i limitata a zonelorde granitii, dar ea e inca insuficienta pe Calea vitala a emancipani absolute.

Am nevoie sa vorbesc de Buddha, care se afla in posesia cuno~tinteiinnascute? Simpm inca influenta celor ~ase ani pe care i-a petrecut, a~ezatin pozitia de lotus, intr-o nemi~care totala. ~i Bodhidharma, transmitereaPecetii pana in zilele noastre, pastreaza amintirea celor noua ani ai lui demeditatie in fata unui zid. Fiindca a~a se intampla cu sfinpi de odinioara,cum pot oamenii de azi sa se dispenseze de negocierea Caii?

Trebuie, in consecinta, sa abandonati 0 practica bazala pe intelegereaintelectuala, alergand dupa cuvinte ~ipnandu-va de litera. Trebuie sa inv1itaPintoarcerea cu 0 sUlaoptzeci de grade, care calauze~te lumina voastra spreinterior, pentru a va scoate din intuneric adevm-atanatura. Corpul ~isufletulva vor disparea de la sine ~i va apm-eafata voastra originara.

Pentru zazense cuvine 0 camera silenpoasa. Mancap ~ibep cu sobrietate.

Respingeti orice angajament ~i abandonap orice afacere. Nu va gandip: ,,Acest

lucru e bun, celaJalt e rau." Nu luati partea nici lui pentru, nici lui impotriva.

Oprip mi~canle spiritului con~tient. Nu apreciati ganduri ~i perspective. Nu

simtiti nici 0 dorintii de a deveni un Buddha. [...]

MARC DE SMEDT

In plus, deschiderea spre iluminare cu prilejul oferit de un deget, 0flamurii, un ac, un cioean de lemn, indeplinirea realiz11riigratie unei ap11riitorde mu~te, unui pumn, unui baston, unui strigiit, toate acestea nu pot fi prinsein intregime de gandirea dualistii a omului. Intr-adev11r,ele nu pot fi nieicunoscute mai bine prin excitatea puterilor supranatupiJe.Toate acestea sunt

dincolo de ceea ce omul aude ~ivede - nu este oare vorba de un principiuanterior cuno~tintelor ~i perceptiilor?

Asta fiind spus, are prea putinii important1idaciie~ti inteligent sau nu. Nuexistii deosebire intre prost ~i omul avizat. Cand iti concentrezi efortul cu

un singur spirit, ~iasta in tine insuti, insearnnii ciinegoeiezi Calea in acela~ifel practicand zazen-ul. De ce sii abandonezi scaunul care-ti este rezervat

in casii, pentru a riitiicipe piimanturile priifuite ale altor regate? Un singurpas gre~it, ~i te indepiirtezi de drumul trasat absolut drept in fata ta.

Ai avut ~ansa unict1de a ct1pt1taformi1omeneasct1.Nu-ti pierde timpuJ.Adu-ti contributia la opera esentialii a Ciiii lui Buddha. Cine s-ar bucura in

van de flac11raie~itii din silex? Forma ~i substanta sunt ca roua pe iarl:iii,destinul aidoma unei lic11riridispiirute in acee~i clipii.

III. Trei poeme'din Shodoka, Cantecul Satori.ului imediat, comentate de MaestrulDeshimaru

Sii te retragi in muntii adanci,sii triiie~ti intr-o micii sihiistrie,

a~ezat sub un mare pin,calm ~i lini~tit,

sii practici zazen-ul, pa~nic ~i fericitin siila~ulciilugiirului-pustnic,viatii simplii ~i senina,

veritabila frumusete.

Muntii adanci nu sunt numai un peisaj, ei exista in spiritul nostru, ca

~i mica sihastrie. Nu este nevoie sa fugi din marele ora~ pentru a te retragein ace~ti munti. In poem, cuvantul "sih1istrie"insearnna exact: "Loc de undenu poti auzi zgomotul vacilor."

Muntele, loe privilegiat al singuratatii ~i calmului: zazen este muntele

adanc, tacerea ~isinguratatea, numai cu tine insuti. Poti sa-i minti pe ceilalti,dar aici nu te poti minti pe tine insuti.


Maestrul Daichi a spus: "Daca e~ticu adeviirat Mushin, Negandit, aeestaestemunteleadanc."Astfelindit in zazen,ace~timuntise aflapretutindeni:in spiritul nostru.

Sa faci zazen in acest peisaj de munti inalti ~ide vai adanci, ~ezand subun pin mare, langa sal~ul unui calug11r-ermit:0 viziune care devine maimult decat un peisaj, ea trebuie sa traiasca in spiritul nostru, astfel yom puteasa ne a~ezam acolo intreaga existenta.

Spiritul nostru trebuie sa fie ca ace~timunti, mereu mai inalt ~imai adanein el insu~i. F11raradacini. Zazen-ul este educarea tara radacini, dincolo deradacini ~i de personalitate.

Viata aceasta simpla ~i pa~nica simbolizeaza totodata conditiilespiritului. Oamenii sunt cel mai adesea ca ni~te gaini care ciugulesc taraincetare, niciodata lini~tite, niciodata pa~nice. Spiritulle e plin de contra-dictii pe care nu Ie pot rezolva ~i care cresc zi de zi. Viata sociala ne facespiritul complicat ~i trebuie sii cautiim veritabila simplitate, sinceritate,putemica ~i pa~nica.

Daca intrebiim: "De ce mancati, de ce beti?:' ni se raspunde: "Pentruca vreau sa mananc, pentru ca vreau sa beau." Tr1iimca ni~te animale. Dara urma in acest fel viata cosmica nu insearnna adev11rataabandonare aEgo-ului, adev11ratalibertate. Animalele triiiesc a~apentru ca sunt animale,dar oamenii ar trebui sa-~i inteleaga motivatia.

Pentru asta nu sluje~tela nimic sa alergiimin toate p11rtileca ni~tenebuni,ca sa sfar~im in disperare.

Trebuie sa ne regasim peisajul de calm ~i lini~te, un loc al frumusetiisimple, in noi, in viata noastra. Sa traim intr-o speranta simpla, aici ~iacum.Aici ~i acum sa ne hot11ramviata; astfel ~i moartea devine simpla ~i lipsitade spaima. Aceasta este adev11ratareligie.ln chineza ~iin japoneza, cuvantul"religie" insearnna: "invat1ituriide la izvor, de la origine".

Adeviiruloriginar al vietii omului. Prin zazen,creiim tara incetare aeeastaveritabila simplitate, izvorul ta~ne~temereu.

Sa nu caut adevarul,

sa nu intrerup Huziile.Fiindea inteleg limpedeca aceste doua elementesunt KU, tarii formii.

G1isimac~i fraU la inceputul cantului Shodoka, in primul poem.Vremmereu sa giisim adeviirul, sii ne debarasiim de.iluzii. Cele mai multe dintre

MARC DE SMEDT

religii ne invatll asta. Uneori, debutantii in zazenimi spun: "Nu reu~esc sl[intrerup iluziile ~i sl[ gllsesc Satori-ul." Dar cei doi termeni sunt identici,iluzia ~i adevllrul sunt una, acela~i cere. Existll persoane inteligente, careau memorie bunll,dar sunt incapabile sllcreeze, sllmanifeste 0 individuaIitateproprie. Ele nu pot sll aprofundeze. Receptive la intelepciunea celorlaIp,se lasll influentate de discursul fiec1iruiaca ~i cand'le-ar lipsi inteligenta.Nu sunt in stare sll-~icreeze propria intelepciune ~icontinull sllcaute mereuin dreapta ~i-n stanga.

Trebuie sllintelegem clle inutil sllmergem sllcllut1imaiurea. Adev1iru1esteaici, aici ~i acum, in noi in~ine. Dacll nu, yom r1imaneca ni~te copii dori-tori de 0 ciocolatll ~i care, atunci cand vlld 0 pllpu~lIin bratele altui copil,vor pllpu~aaceea..., apoi 0 bomboanL, apoi aItceva, schimbandu-se intr-una.Societatea noastr1ide consum declan~eazllaceea~imi~care: vrem 0 casll fro-moasll,0 m~inll frumoasll,0 femeie frumoasL Apoi, schimbareanecontenitii.

tn Sutra Lotusu/ui se scrie: "Adevllrul este foarte aproape, adev1iratacomoarn este foarte aproape, nu e nici complicatll, nici departe... Dar suntemincapabili s-o vedem." Dumnezeu. eel adev1irat, autenticul Buddha existiiin spiritul nostru, dar il cllut1imfoarte departe. Vrem sll definim Satori-ul,f,acem categorii ~i in cele din urmll c1idemin Naraka, inferno De ce e~u1imin Naraka? Fiindcll ne imaginllm 0 lume utopic1i~i indepllrtatll ca mirajuldin de~ert al unui insetat. Ne apropiem, ~i acolo nu mai existll nimic, doarvant ~inisip: acesta este infernul. ~i extazul se dovede~te asemllnlltor st1iriiacesteia. Vrem sll scllpllm de acolo unde suntem, nu vrem sll rllmanem aici~i acum. Dar cand ne-am schimbat, regretllm ceea ce aveam mai inainte ~iacellucru ne apare atunci ca un Paradis pierdut. tntotdeauna c1iutareacreeaz1io foarte mare suferintll. Adev1iratapace,lini~tea spiritului lipsesc din dorintaaceasta, dorintll de schimbare..., de a ca~tiga din ce in ce mai mult, indragoste, in afaceri de a obtine Satori-ul.

Evident. banii sunt necesari. practici. Dar a te elibera de ei, in insu~iadan-cui spiritului tiiu.aduce adev1iratapace. Adev1iru1nu e 0 categorie.Cu cat vremmai mult sll-1facem sll intre intr-o categorie. cu amt el se indepllrteazll.

Sunt pro~ti ~icopil1iro~icei ce creeazll 0 falsll realitate

in pumnullor golsau in vart'ul degetelor lor.

Ce e prostia? Faptul de a nu putea schimba din proprie vointll ni~tefeno-mene, nici a te adapta la schimbllrile lor.

Trebuie sll intelegem. SlIgllsim adev1iru1etern, sll-1asimil1im,sll-1dige-r1im.Maniera de a-I g1isinu e nici una singur1i,nici simplll.

200 201 TEHNICI DE MEDlTATlE

Prostia: sl[nu vezi decat 0 laturlla lucrurilor, asemeni unui cal care mergecu ochelarii lui.

Prostia: sll nu poti sll creezi ~i nici sll fii proaspllt ca un izvor in lumeainfinitului.

SlIpop crea fat1ide mobilitatea fenomenelor dovede~te intuitie.libertateadevllratll, intelepciune. tntelepciune creatoare.

Secretul ultim aI artelor marpaIe. care nu se limiteazll la 0 tehniclla luptei.Adevllrata practicare a Zen-ului te face sll trllie~ti0 viatll creatoare in

lumea infinitului. a absolutului.Ce este infantilismul? Copiii nu pot avea 0 vedere largll ~iintinsllasupra

lucrurilor, nici 0 intelegere adancl[a viitorului. Ei nu vi1ddecat 0 micll parte.Astfel incat inteleg numai la nivelul cllu~uluipaImelor sau la vfufuldegetelor.

Putrem admira oglindirea lunii pe apele raului, dar nu 0 putem prindecumana.

o femeie frumoasll in pielea ei este ca un iepure jupuit.Viata noastrl1,dupl1expresia chinezll ~ijaponezll, este ca un r1izboiintre

liliputani sau ca 0 luptll pe coltii unui ~arpe.Profitul, pierderea, norocul, ghinionul, puritatea, impuritatea... toate

acestea sunt ca un pumn gal. .

"".,

~.,

~. ~.iti . "~. ~'f.(.il'f"~:,

t "_~~,

"

:..cr.

,

:~'

>t. ..) ,~..,...~~._ . ~~,\

DE MEDITAT

Un razboinic numit Nobushige a venit in vizitli la Hakuin, celebru maestro

Zen, ~i i-a pus intrebarea: ..Existli cu adev1irat un paradis ~i un infem?"..Cine e~ti dumneata?" s-a interesat Hakuin...Un samurai."

,,Durnneata, un samurai! a exclamat Hakuin. ~i a inceput sA-Iinsulte violent:

Nimeni nu Ie-ar vrea ca pAzitor,00infllti~area unui ce~etor pAduchios.....Nobushige s-a infuriat alAtde rAu,inc§t a inceput sA-~iscoatli sabia, in vreme

ce Hakuin continua ~i mai ~i:

..A, va sAzicAai 0 sabie, dar pe sernne cAe~ti prea prost ca sAreu~e~tisA-mitai capul."

Atunci Nobushige ~i-a fluturat anna. lar Hakuin a remarcat:..latAcAse deschid portite infemului."La aceste cuvinte, samuraiul a inteles ~i s-a inclinat.

..~i iatli cAse deschid portite Paradisului", a spus Hakuin.

Cdnd ce este drept $i ce este piezi$

Se inlAlnesc ~i se incruci~eazll(ca picioarele in pozipa Lotus),ExistA ceva minunat,

tntrebare ~i rAspuns amestecate.

Hokyo Zan Mai

Fii atent la comportarea corpului tliu! Postura ta, spiritul ~i corpul tAusunt

una. DacA postura este corectA, ~i spiritul tAudevine drept. Dad! postura este

nemi~catli, ~i spiritul devine nemi~cat. DacApostura e lini~titA,~i spiritul devinelini~tit. Postura, atitudinea, comportamentul influenteazA spiritul.

Taisen Deshimaru

Demonii $i fngerii au aceea$i origine. Copacii, fiorile, r§urile ~i muntii de

asemenea. Sfantul este lipsit de Ego, dar in acel~i timp nu ~ide personalitate.

Cerul ~ip1!m§ntulsunt una ~iinfinite, nimeni nu existAin afara lui insu~i ~iEulnu existli in afara celorlalte.

Kodo Sawaki

Secretul Caii sabiei$ial artelarmarlialeeste sAnu scoti sabia din teacA;nu trebuie sAscoti sabia. fiindcAdacAvrei sAucizi pe cineva va trebui sAmoridin asta. tn acel moment, ceitalti se sperie ~ifug sau nu se apropie de tine. Decinu mooeste nevoie sll invingi.

Taisen Deshimaru

202

RELATlA CU REALULOmu/ poartd misteru/ vierii.

care poartd misteru(/umii.

EDGAR MORIN

In cele din unn1i, corpurile omene~ti actual mente in via~ pot fi consi-

derate drept cap1itul de sus al unei spirale genetice ale c1irei celule mor ~i senasc, de sute de mii de ani, confonn function1irii biologice a oric1irui organism.

Omenirea ca un singur corp! Un concept care te poate face s1i visezi

ori s1izfunbe~ti, dar nu e mai putin adev1irat c1isupravie\Uirea speciei depinde

~i de aceast1i con~tientizare.

Vorbind despre puterea in gennene din creier,l. J. Walter) spune: "Inter-fata pe care se dezvolt1iEul este preg1itit1ide trei miliarde de ani de evolutie,care au ameliorat in mod constant conexiunea. Sub rapor! f1logenetic, prin-

cipiul realit1itii,care vizeaz1iconectarea la lume, este mo~tenitorul acesteimunci uri~e, Enormitatea r1id1iciniiarat1ic1ia face din ea un simplu slujba~al principiului pl1iceriieste cam prea putin, De altfel, cre~terea Eului, careeste identic1iamelior1iriiconexiunii la real, se opune direct actiunii impulsiei

spre moarte,"Se ~tiec1itoate psihozele ~i.nevrozele, din ce in ce mai numeroase, indic1i

o desprindere de real ~i0 incarcerare in universul fantasmelor. Chiar ~ipentrucopilul mic conexiunea la realitate r1imane cea mai bun1iarm1iimpotrivaangoasei ~iobsesiei.lar aceast1ileg1itur1icu realul implic1i0 leg1itur1icu trupul,tr1iit1iintr-o prezen~ constant1i, in reintegrarea pennanent1i in sine insu~i.tntr-o intoarcere la r1id1icinilefiintei ~i ale vietii,

I Psychanalyse des riles. Denoi!\.

{,I

I

\

IIIIII

J

MARC DE SMEDT

A desface nodurile corpului

In zilele noastre, sectele ~igrupusculele mi~unli, apostolii ~ialti profepinspirati se ridicli fluturandu-~i mesajul care este MESAJUL~i fac, cu roaimult sau mai putin succes, credincio~i, adepti ~i misionari. Fenomenul nueste nou ~i apare ciclic in istorie. lar religia in papuci s-a rlispandit putemicdin vremea cand Romain Rolland Ii descoperea pe inteleptii din India, candLanza del Vasto i~i flicea, pe jos, "pelerinajulla izvoare", cand Daumal ~iKatherine Mansfield se conformau preceptelor lui Gurdjieff, care i~iintemeiainvlit/itura pe faptul cli "Trezirea unui om incepe din clipa cand el i~i dil.seama cli nu merge nicliieri ~inu ~tieincotro slimeargli". Din acele timpuri,"noua gnozli" (Morin) vehiculatil.de revista Planete, apoi de fenomenulhippie, drumul halucinat spre Katmandu ~ispre alte locuri, yoga charterelor~i a convertirii BeatIes-ilor ~i a altor grupuri de muzicli pop (Santana,Mahavishnu, Terry Riley...) la invil.til.turamae~trilor orientali au ril.spandito veritabilil.modli care acum a devenit un fapt de civilizatie.

Avem de ales intre sectele spirituale, penticostali, Copiii Domnului,credincio~i ai lui Krishna, fideli ai lui Maharaj Ji sau ai unor Hristo~i detarIi, adepp ai lui Sokka Gakai, martori ai lui lehova sau ai lui Moon, grupuriceltice ori scientiste - lista se poate intinde pe pagini intregi. Unele dauna~tere escrocheriilor, dar [oate vorbesc de sperantli: "Pentru a te implicamai mult, trebuie sli cuno~ti renuntarea. Oamenii nu ~tiuce inseamnli asta...Survine un punct unde, dupli ce ai vrut a~a ceva; nu-ti mai pasli de mareaEliberare ~iintelegi cli aici ~iacum trebuie sli fii disponibil" (Jean-Fran~ois,Krishna). "Putem simti aceast!1energie pe care ne intemeiem, care ne facesil.trllim, tine in mi~care atomii Universului (Agnes, discipolli a guru-uluiMaharaj Ji). Ele propun un sistem al omului: cosmologie, rituri de trecere,simbolism, initiere, meditatie filosofic!1,unde alfa, comunitate...; este ceeace vin sli caute adeptii lor.

Piinli la urmli, sectele cristalizeazli atentia asupra unei forme de credintlireligioasli care i~i poate avea eficienta ei, insil.defectullor major e cli nuse pot adresa tuturor. Portile templelor stau deschise ~i, intr-un limbaj defiece datil.diferit, ne a~teapt!1acelea~i mspunsuri: sil.imbrliti~l1m0 religie- solutiile propuse tree prin aceastli prismli. Vechiul adagiu spune cIiprincredintli poti mi~camunpi din loc, ~ieste adev!1rat.Sunt sigur cli astfel putemglisi inceputul unei salv!1risau al unei deschideri interioare, dar panli unde?~i sunt convins cli frenezia ~i complexitatea civilizatiei noastre presupunmijloace elaborate pentru a ajuta la reintegrarea fiintei omene~ti "flir1imitate"

204 205TEHNICI DE MEDIT ATIE

~i a-i ingMui sli-~iregliseascli adevlirata naturli, care cu sigurantli di nu selimiteazli la imaginea ei trimisli inapoi de clitre societate.

Exist!1deci 0 cliutare a adev!1ratelortehnici de Trezire. ~i imi vin in mintedouli convorbiri, una cu fIlosofulHenri Lefebvre, alta cu antropologulFrancis

Huxley.H. Lefebvre, in timpul unei intrevederi la el acasli, imi spunea: "Ceea ce

Ii repro~ezlumii contemporane este faptul cli se inve~uneazil.asupra corpului,pentru a-I reduce, pentru a-I suprima, pentru a face din el doar 0 imagine...;nu e vorba numai de societatea spectacolului, ci de societatea unde corpul

e dezintegrat, unde revolta corpului riscil.sli punil.sub semnul intreb!1riiansamblul societlitii ~i poate trecerea pragului ~i continua cu privire laacea "Pori a viitorului" pe care omenirea trebuie sl10 gl1seascli~isl1treacil.

prin ea, dacli nu vrea slimoarl1."Unii cred in moartea corpului.Duplimoartealui Dumnezeu, dupli moartea omului, dupli moartea istoriei, dupil.moarteaartei, yom avea moartea corpului. Trebuie sl1cl1demde acord cli nu ar fideloc veseL," Ca un ecou, Ii rlispunde vocea gravli a lui Francis Huxley

care, dupli ani de muncl1asupra nebuniei, a tribunalelor ~amanice(~a-zis pri-mitive), a halucinogenelor ~ia tehnicilor arhaice de extaz, ajunsese la ideeaesentiall1,care se int1ilne~tecu propunerea noastr!1:"Am glisitcil.localizareatensiunilor musculare conduce la noduri care paralizeazl1viziunea fiintelor

~i cl1manipularea corpurilor, dacli este insotitl1de concentrarea necesar!1~isenzatia a ceea ce este blocat, poate duce la eliberarea tensiunilor... Cl1utareaintelectuall1este prea simplli, fiindcli implicl10 neparticipare la experiente

pe care incerclimslile incercuim prin limbaj; e ceva foartenes11nil.toS.Ii revinefiecliruia sl1gl1seascliin corpul sl1ucliile ce-i ingMuie sl1ajungl1larealitate,"

Sli inveti sli-ti desfaci nodurile corpului tau."Noi cu totii participl1m la creatie; noi cu totii suntem regi, poeti,

muzicieni; nu trebuie decat sl1 ne deschidem, ca ni~te lotu~i, pentru adescoperi ceea ce se afla in noi", scrie undeva Henry MilIer. Dar in alt!1parte, tot el aminte~te acest adagiu hindus: "Dacl1 Dumnezeu voia sl!.seascundl1,I-ar fi ales ca ascunzl1toarepe om,"

In aceastl1ambiguitate se gl1se~terealitatea; fiinta omeneasc!!.poart!1inea binele ~irl1ul,cele "doul1fete ale aceleia~i medalii", spune doctrina Zen.Cum sl1impaci aceste contrarii, sl1letransmuti in energie creatoare,evolutivl1,iat!!.numitorul comun al tuturor tehnicilor de meditatie, scopul a ceca ce

Gurdjieff numea "lucrarea". Lucrare in tine insuti: sl1te treze~ti,sl1te cuno~ti.SI1-tidescoperi Eu]'

"Luati bine seama la asta, spune Gurdjieff in legl1tur11cu cele de maisus: fiecare om are un repertoriu definit de roluri, pe care Ie joacil in

MARC DE SMEDT 206

imprejurllrile obi~nuite. Are cate un rol pentru fiece soi de imprejurare incare se gllse~te in mod obi~nuit; dar puneti-I in situatii doar putin diferite;va fi incapabil sll descopere rolul in concordantll cu ele ~i,pentru 0 scurldclipd, V4 deveni el insu#. Studiul ro!urilor pe care Ie joacll fiecare este 0parte indispensabilll a cunoa~terii de sine.I"

Lucrare asupra corpului: "Anumite teorii, spune unul dintre noi, afirmll

cll trebuie sll dezvolp latura moralll ~ispiritualll a naturii tale ~icll, dacllobtiirezultate in aceastll direcpe, nu vei intampina obstacole din partea corpului.Este cu putintll a~a ceva sau nu?"

,,~i da, ~i nu, rMpunde Gurdjieff. Totu! rezidl1in «dacl1».Dacd un om

ajunge la perfectiunea naturii morale ~i spirituale fl1r11piedici din parteacorpului, corpul nu se va opune nici la implinirile ulterioare. tnsl1, dinnefericire, a~aceva nu se intampll1niciodat1i,deoarece corpul intervine prinautomatismul sl1u,prin ata~amentul fatl1de obi~nuinte ~i inainte de toateprin proasta lui functionare. Dezvoltarea naturii morale ~i spirituale flIr1iopozitie din partea corpului e teoretic posibill1, dar numai in cazul unei

funcpon1iri ideale a corpului. $i cine este in mMurl1sl1spunl1cl1trupulluifun<;poneazl1in mod ideal?" Numai concentrarea asupra unei practiciicorporale corecte poate epura portile perceptiei.

Un discipol iI intreabl1pe un maestru bl1tran:- Ce este Calea (Tao)?

- Spiritul de fiece zi, rl1spunde maestru!. Cand mi-e foame, ml1nanc;cand sunt obosit, donn.

Surprins, discipolul a intrebat iarl1~i:- Dar nu a~a ceva face fiecare?

- Nu; majoritatea fiintelor nu soot niciodat1i prezente in ceea ce fac. Omul

cu adev1irat implinit se recunoa~te prin aceea cl1nu are spiritul impiirtit.

o datil ~i numai 0 datil in cursul existenlei sale planetare Terra s-a pututinve~mfu1tain Vialil. Tot astfel 0 datil ~inumai 0 dati! Viata a fost capabilil sil decidil

Reflectia. Un singur anotimp pentru Gfu1dire,ca ~iun singur anotimp pentru Vialil.

Din acel moment, Omul ajunge sil fie silgeata Copacului, sil nu uitilm asta. Intr-insul,ca atare, fiiril nimic altceva, sunt concentrate de acum speranlele de viitor ale

Noosferei, adicil ale biogenezei, adicil in cele din urmil ale Cosmogenezei.

Teilhard de Chardin

I Fragments d'un enseignement inconnu, Ouspensky, Stock.


~i don Juan, acest mistic din pustie, la Castaneda: "Lucrurile nu suntreale decat cand invl1~m sll Ie acceptllm realitatea." Ego-ul fiintei omene~tii~i petrece timpul complicand lucrurile. Noull ne revine sll ~tim cum 811neintoarcem la simplitate. Aici, in aici-acum.

Panll la unnll orice adev1iratlltehnic1ide meditatie incearcl1sll aduc1iinnoi 0 tllcere, sll reduc1i la tllcere sporovlliala interioarll, pentru ca, absolutsimplu, sll se deschidl1in aceea~i c1ipl1portile acestui infinit: realul.

tncheind cartea de fatll, rod al unei anumite experiente, el unei clut1iride circa doisprezece ani ~ioglindll a invlltllturii autentice din partea fiintelorpe care Ie putem numi, pe bunl1dreptate, intelepp sau treziti, am impresiacl1am spus putine lucruri. Este dificil sl1exprimi in cuvinte complexitateaunei realitl1tiunde fizica ~i metafizica se amestecl1.Sl1spunem totu~id inacest domeniu aI meditapei experienta trebuie sll se dovedeascll noull,intot-deauna noull, drumul nu se terminll niciodatll, nu trebuie sll stagnezi ~i nicisll te impotmole~ti; descoperirea de sine, cufundarea in Eul care tr1iie~teUni-versul ~ieste.trllit de eel din urmll, con~tiinta a ceea ce creeazll ~ia ceea ceeste creat nu cunoa~te margini, cu exceptia acelora pe care i Ie aplic1imnoi,

Drumurile, de~i diverse, sunt toate respectabile. Dar nu trebuie sll nepierdem timpul suscitftnd noi iluzii; iatll motivul pentru care, personal, amhot1irat,incll de acum ~ase ani, sllurmez calea abrupt1ia Zen-ului, acea cale

despre care Jacques Masui spunea, pe dreptl ,cll "este mo~tenitoarea,in egaliimiisurll,a Indiei ~i a Chinei, a sistemuluiYoga budist ~i a lui Tao, ciisintetizeazll" .

Aceastll "filosofie a crizei", care trimite la r1idl1cinilefiintei ~iale vietii~i ilumineazl1 existenta reveland-o, se dovede~te actualii mai mult decatoricand. Cale de mijloc, ea ne ing1iduiesl1cuprindem ve~nicele contradictiiale horei fenomenelor ~i situapilor tr1iitede fiintele omene~ti, arl1tftndu-Ieve~nica interdependentll ~itotodatll vacuitatea, indicand flIr1iincetare atitu-dinea de adoptat, intregul echilibru, con~tiinta, compasiunea, libertatea,energia, bunul-simt ~i concentrarea asupra lui aici ~i acum. tntemeiat pepostura esenpall1a lui Buddha, in care simplitatea, rigoarea ~icalmulse aiiaziicu t1icerea,Zen-ul mi se pare din ce in ce mai mult 0 nonreligiece inglobeaz1iorice religie, Cale dreapt1ia Trezirii.

tn aceste vremuri de confuzie este, intr-adev1ir, ~i mai necesar sa vezi/impede.

I Cheminments, Fayard.

BIBLIOGRAFIE

Traditi~ evreiasca

Celebration Hassidique, Elie Wiesel, SeuiJ.Rabbi Simeon Bar Yochai, G. Casaril, ..Maitres Spirituels", SeuiJ.

L' Arbrede vie, Z'evben ShimanHalevi, ..Spiritualitesviventes",AlbinMichel.

La Cabbale, R. de Tryon Montalembert ~i K. Hruby, Retz.

TEXTEFUNDAMENTALE

Ancien Testament,la PI6iade, N.R.F.Le Zohar, Maisonneuve et Larose.

Lettres aux Hassidims sur l'extase, doc. Baer de Loubavitch, Fayard.

Devenirea meditatiei crelitine

La Bible, trad. J. Grosjean ~i M. L6turmy, Pl6iade.Maitre Eckhart, ffiuvres, Gallimard.

Le nuage d'inconnaisance, ..Points Sagesse", SeuiJ.

Histoire de la mystique, Hilda Graef, ..Points Sagesse", SeuiJ.Pentecotisme chez les catholiques, Ren6 Laurentin Beauchesne.

Opera lui Pierre Teilhard de Chardin ~i indeosebi Phinomene humain~iMon Univers.

MARC DE SMEDT 210

Metode ale Caii in Islam

Islam, Ie combat mystique, Jean During, Laffont.Introduction aux doctrines esoteriques de I 'Islam, T. Burchardt,

Dervy-Livres. .

Terre celeste et Corps de resurrection, Buchet-ChasteI; ~iHistoire de la philosophie islamique, Henry Corbin, GaIlimard.Rumi et Iesoufisme,E. de VittrayMeyerovitch,Seuil.

TEXTEFUNDAMENTALE

Le Coran, trad. Regis Blachere, Maisonneuve et Larose.La Sagesse des prophetes, Muyi-d-din Arabi, Albin Michel.La Voie de la perfection, Bahram Elahi, Seghers.Le Memorial des saints, Farid-ad-Dim'Attar, Seuil.Le livre divin, acela~i autor, Albin Michel.L'Archange empourpre, Sohravardi, Fayard.Ecrits, Abd'el Kader, Seuil.

Practicile Yoga ale traditiei indiene

L'Hindouisme vivant, Jean Herbert, Laffont.La Voie du Tantra.Art, science, rituel, Ajit Mookerjee ~iMadhu Kanna, Seuil.Le chemin de l'extrase, Tantra, vers une nouvelle sexualire. Naslednikov,

Albin Michel.

Le Yoga et la tradition hindoue, Jean Varenne, Retz.

J'apprends Ie yoga, je perfectionne mon yoga, Pranayama la dynamiquedu souffle (3 voL), A. van Lysebeth, Flammarion.

Yoga, harmonie du corps et de l'esprit, Sri Ananda, Seghers.Clefs pour Ie yoga, Tara Michael, Seghers.

Toate titlurile din colectia "Spiritualites vivantes" a Editurii Albin Micheladuc marturii pasionante.

A se citi indeosebi remarcabila Yoga, de Mircea Eliade, care a trait in India~i a fost initiat acolo, aparuta la Editura Payot.

TEXTE FUNDAMENT ALE

La Bhagavad-Gita, Adyar sau Albin MichelL'Enseignement de Ramakrishna, Albin Michel.La pratique de la meditation, Swami Sivananda, Albin Michel.lnana Yoga, Swami Vivekananda, Albin Michel

211TEHNICI DE MEDITATIE

Le Guide du yoga, Sri Aurobindo, Albin Michel.Les Vedas (2 voL), Marabout.Upanishads du yoga, Gallimard.

Buddha ~i preceptele lui

Itineraire'Sur les pas du Bouddha, M.de Smedt, Retz.Le Bouddhisme tantrique du Tibet, John Blofeld, "Point Sagesse", Seuil.Pratique de la voie tibetaine, Chogyam Trungpa, "Points Sagesse", Seuil.Nirvana-Tao, Daniel Odier, "Aux origines du sacre", Laffont.Bouddha, J. L. Nou ~i J. Auboyer, Seuil.Lesfondements de la mystique tibetaine, Lama A. Govinda, "SpirituaIites

vivantes", Albin Michel.

TEXTE FUNDAMENT ALE

Milarepa.ses mefaitsses epreuves,son illumination,trad.J. Bacot,,,Documentsspirituels", Fayard.

L'Enseignement du Bouddha, W. Rahula, Seuil.Le Yoga tibetain et les Doctrines secretes ou les Sept Livres de la Sagesse

du Grand Sentier, editata de W. Y. Evans Wentz, Maisonneuve.

l\feditaJji taoiste

Le Taoi'sme et les religions chinoises, Henri Maspero, GaIlimard.Le Tao, P. Rawson ~i L. Legeza, Seuil.Le corps taoi'ste, K. Schipper, "Documents spirituels", Fayard.Lao Tseu et Ie Taoi'sme, M. Kaltenmark, Seuil.

TEXTEFUNDAMENTALE

Le Tao te King, Lao Tseu, Gallimard.(Euvres completes, Tchouang Tseu, GaIlimard.Le traite du vide parfait, Lie Tseu, Gallimard.Lu Su Na King, Seghers, ~i L'Exostisme chinois, Solar.

Tehnici tibetane

La Lumiere du Dharma, de eel de-al XIV-lea Dalai' Lama, "Maitres etmystiques vivants", Seghers.

MARC DE SMEDT 212

Practica Zen

La Pratique du Zen, Maitre Taisen Deshimaru, ,,spiritualites vivantes", AlbinMichel.

Cent vingt contes Zen, Maitre Taisen Deshimaru, Cesare Rancilio.Zen et Arts martiaux, Maitre Taisen Deshimaru, Seghers ~i Albin Michel.La Pratique de la concentration, Taisen Deshimaru, Retz.Esprit Zen, esprit neuf, Shunryu Suzuki, "Points Sagesse", Seuil.Le Zent et l'Art chevaleresque du tir a l'arc, E. Herrigel, Dervy-Livres.Hara, par K. yon Diirkheim, Le Courrier du livre.

TEXTE FUNDAMENT ALE

Textele urml1toare sunt traduse ~i comentate de Maestrul Deshimaru:Le Chant de l'immediat Satori, Shodoka, Retz.Shin Jin Mer, Cesare Rancilio.

Hokyo Zan Mai et San Do Kai, in La pratique du Zen, Albin Michel.Poemes du Maitre Zen Dai"chi,Cesare Rancilio.

LAEDITURJLEIRI ~I U@VBRSENCICLOPEDICAUAPARUT:

BujorT. Ripeanu,CristinaCorciovescu- Dictionardecinema

tndreptarortografic,ortoepic~idepunctuatieLarousse- Dictionardepsihiatrie

Laroussc-DictionardecivilizatiemusulmanaLarousse- Dictionardecivilizatie egipteana

Larousse- DictionardepsihanalizaLarousse- DictionarulspatiuluiJacquesDerrida- Diseminarea

BriceParain-Logosulplatonician

MarcelGauchet- Incon~tientulcerebral

Matila Ghyka- Filosofia~i misticanumarului

JeanneAncelet-Hustache- MeisterEckhart~imisticarenanaPatriciaHidiroglu- ApadivinaGeorgesDumezil-Uitareaomului~ionoareazeilorG.Dumezil- Zeiisuveraniai indo-europenilorRudolfSteiner- Mistica.Ganduman,gandcosmic

Rudolf Steiner - Evanghelia dupa Luca

RudolfSteiner- Omulsuprasensibilin conceptiaantroposofic1i

JeanneGuesne-Corpulspiritual

W.Shakespeare- RegeleLear

Platon- Dialoguri(tiraj nou)

Aristotel- ~rganon(vol. II)

Alfred Binet- Sufletul~icorpul

Th. Ribot- Vointa~i patologiaei

Th.Ribot- LogicasentimentelorKarenHorney- PersonalitateanevroticaaepociinoastreFriedaFordham- Introducerein psihologialui e.G. Jung

LeonardGavriliu- Incon~tientulin viziunealui LucianBlaga

VasileTonoiu- tn cautareauneiparadigmeacomplexitatii

William Golding- Oamenidehartie

47.500lei

16.000lei

46.900lei

24.900lei

22.500lei

24.900lei

32.000lei

26.900lei

.19.900 lei

14.900 lei27.900lei

17.900lei16.900 lei

26.900lei24.900lei14.900lei16.900 lei

18.900 lei

18.900 lei

16.900 lei

32.900lei

43.000lei

7.000lei

11.900lei

7.000lei

22.900lei

19.900lei

14.900lei

11.900lei

15.900lei

Iris Murdoch- Dilemalui Jackson

EugenSimion- Dimineatapoetilor

TudorOpri~- Zoologia

Copaculfermecat- Pove~ti .

Mihai Retegan,CornelLungu- 1956- Explozia

AndreiAvram- Contributiietimologice

24.900lei

30.000lei

14.900lei

3.500lei

13.900lei

10.000lei

LA EDITURILEIRI ~I UNIVERSENCICLOPEDICVORAPAREA.:

Alfred Binet- Dedublareapersonalitiitii~i incon~tientul

MarcdeSmedt- Tehnicidemeditatie

RudolfSteiner- Cre~tinismulesoteric

Wil1iamShakespeare- Macbeth

Kazuo Ishiguro - Amintirea palidii a muntilor

Aristotel - Poetica

24.900lei

22.900lei

19.900lei

16.830lei

22.900lei

32.000lei

Comandandprinpo~ta0 carteaparut11la u.nadin editurileIRI sauUNIVERSENCICLOPEDIC

obtineti0 reducerede:

15%Pentrucomenzicu0valoaremaimarede60000leiobtineti0 reducerede:

20%Costulexpedieriiprin po~taesuportatdeedituri. ~ Tehnoredactarecomputerizat1l== ==

~ ..a EDiTURA UNIVERS ENCICLOPEDIC

Adresa: CP33-2,Bucure~ti,Romania

TelJfax:(401)2226286,2225352,2225420Tiparul executat la Regia Autonoma ,Monitorul Oficial"

., "..

. )

.~""

.

India, 'ribet, Islam, iudaism, c~tinism, budistp,taPWn.~:~ \\

Zen - 0 fascinan~ 'c!Hito~eprintre ~tiil.e: ~1Jpn1eaintreag! ale meditatiei, de unde Marc de ~t:~i':aculestehnicile personale de medita(ie,cele n~~ oricMuiom

. liber de azi. Cititorul din vremea noastm va fi surprins s!'afle cate meditatii adev!rate i~i au dd!cinile in lumeareala. Bine folosite, aceste exercitii pot s! nepun! inordine fiinta, sa ne stimuleze energia, s! ne ~pn~ntr.ezefacultatile de obicei risipite. Ele aduc lini~tea ~ ceea ceMarc de Smedt nume~te excrescentele Ego-ului nostru,acest mic Eu superficial, vanitos, egocentric, insetat;de'putere ~icare pricinuie~teatat de mult r!u.

ISBN 973-9243-61-4

Tehnici de Meditatie

Education

Transcript of Tehnici de Meditatie