Tehnica Operatiunilor Bancare - BRD

Proiect Tehnica

Operaţiunilor Bancare

Studenţi FB 23:

Cuprins

CUPRINS.........................................................................................................................................................................................2

CAPITOLUL I................................................................................................................................................................................5

PREZENTAREA SOCIETĂŢII BANCARE. ISTORIC ŞI EVOLUŢIE.................................................................................5

1.1.SCURT ISTORIC AL BĂNCII ROMÂNE PENTRU DEZVOLTARE..............................................................................................5RECUNOAŞTEREA BRD PE PLAN NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL..............................................................................................71.2. PRINCIPALELE ETAPE DIN EVOLUŢIA BRD........................................................................................................................71.3. FORMA ŞI STRUCTURA CAPITALULUI ŞI A ACŢIONARIATULUI............................................................................................81.4. PRINCIPALELE SALE FUNCŢII, ACTIVITĂŢI ŞI OPERAŢIUNI BANCARE................................................................................91.5. CADRUL LEGISLATIV GENERAL ŞI SPECIFIC.....................................................................................................................14

CAPITOLUL 2..............................................................................................................................................................................23

ORGANIZAREA SOCIETĂŢII BANCARE. SISTEMUL INFORMAŢIONAL BANCAR...............................................23

2.1. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A BĂNCII.........................................................................................................................232.2. SISTEMUL INFORMAŢIONAL BANCAR................................................................................................................................332.3. DOCUMENTE ŞI PROGRAME INFORMATICE UTILIZATE DE BRD-GSG............................................................................34

CAPITOLUL 3..............................................................................................................................................................................38

CONTURILE BANCARE...........................................................................................................................................................38

3.1. TITULARII DE CONT............................................................................................................................................................383.2. CONTURILE CARE SE POT DESCHIDE LA BRD - MODUL CUM FUNCŢIONEAZĂ ACESTEA..............................................38

1. Conturile de disponibilităţi băneşti...................................................................................................................................39Documentaţia pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti......................................................................................39Aprobarea şi deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti....................................................................................................39Operaţiunile în contul de disponibilităţi băneşti..............................................................................................................................40Închiderea conturilor de disponibilităţi băneşti...............................................................................................................................41

2. Conturile de depozit..........................................................................................................................................................42Deschiderea conturilor de depozite.................................................................................................................................................42Închiderea conturilor de depozit.......................................................................................................................................................43

3. Conturile de credite...........................................................................................................................................................43Deschiderea conturilor de credite....................................................................................................................................................43Operaţiunile în contul de credit.........................................................................................................................................................44Închiderea contului de credite...........................................................................................................................................................44

4. Conturile cu destinaţie specială........................................................................................................................................445. Conturi în valută...............................................................................................................................................................45

Deschiderea conturilor în valută şi administrarea lor....................................................................................................................456. Extrasul de cont.................................................................................................................................................................47

CAPITOLUL 4..............................................................................................................................................................................48

PLASAMENTE BANCARE ŞI NON-BANCARE....................................................................................................................48

4.1. PLASAMENTE BANCARE....................................................................................................................................................48ATUSTART..........................................................................................................................................................................................52ATUSPRINT........................................................................................................................................................................................53ATUCONT............................................................................................................................................................................................54LIBERCONT........................................................................................................................................................................................55PROGRESO........................................................................................................................................................................................56

4.2. PLASAMENTE MONETARE NON-BANCARE........................................................................................................................58BRAD.....................................................................................................................................................................................58STEJAR.................................................................................................................................................................................59SIMFONIA 1.........................................................................................................................................................................60

CAPITOLUL 5..............................................................................................................................................................................62

2

http://www.brd.ro/index.php

DECONTAREA INTRA ŞI INTERBANCARĂ........................................................................................................................62

5.1. MODALITĂŢI ŞI INSTRUMENTE DE DECONTARE UTILIZATE ÎN ACTIVITĂŢILE DE DECONTARE.........................................621. Ordinul de plată................................................................................................................................................................63

Menţiuni obligatorii..............................................................................................................................................................................63Obligaţiile băncii iniţiatoare................................................................................................................................................................64Obligaţiile băncii destinatare.............................................................................................................................................................64Obligaţiile clientului plătitor................................................................................................................................................................65Obligaţiile clientului beneficiar..........................................................................................................................................................65Circuitele ordinului de plată...............................................................................................................................................................65

2. Cecul.................................................................................................................................................................................68Menţiunile obligatorii ale cecului.......................................................................................................................................................68Tipuri de cecuri....................................................................................................................................................................................69Girarea..................................................................................................................................................................................................69Avalul.................................................................................................................................................................................................... 70Valabilitatea cecului............................................................................................................................................................................70Modul de funcţionare..........................................................................................................................................................................70

Iniţiativa................................................................................................................................................................................70Termenul de prezentare la plată a cecurilor.........................................................................................................................70Încasarea cecului..................................................................................................................................................................71

Refuzul cecurilor la plată...................................................................................................................................................................71Circuitele cecului.................................................................................................................................................................................72

3. Cambia..............................................................................................................................................................................74Crearea cambiei..................................................................................................................................................................................75Acceptarea cambiei............................................................................................................................................................................76Scadenţa şi plata................................................................................................................................................................................76Girarea..................................................................................................................................................................................................76Cesiunea de creanţă..........................................................................................................................................................................76Avalizarea cambiei..............................................................................................................................................................................76Scontarea.............................................................................................................................................................................................76Plata cambiei.......................................................................................................................................................................................77Protestul cambiei................................................................................................................................................................................77Suma înscrisă pe cambie..................................................................................................................................................................78Moneda de plată a cambiei...............................................................................................................................................................78Numărul de exemplare.......................................................................................................................................................................78

4. Biletul la ordin..................................................................................................................................................................78Menţiunile obligatorii ale biletului la ordin.......................................................................................................................................78Scadenţa şi plata................................................................................................................................................................................79Girarea..................................................................................................................................................................................................79Protestul...............................................................................................................................................................................................79Metodologia de decontare a biletului la ordin.................................................................................................................................79

5. Acreditivul.........................................................................................................................................................................80Tipuri de acreditive.............................................................................................................................................................................80

5.2. COMPENSAREA MULTILATERALĂ A PLĂŢILOR INTERBANCARE - ŞEDINŢA DE COMPENSARE.......................................825.3. OPERAŢIUNI BANCARE CU NUMERAR...............................................................................................................................86INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN DERULAREA OPERAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI.................................................................88

1. Foaia de vărsământ cu chitanţă........................................................................................................................................882. Ordinul de încasare intern................................................................................................................................................893. Borderoul însoţitor cu chitanţă.........................................................................................................................................89

5.4. TIPURI DE CARDURI EMISE DE BRD.................................................................................................................................90Cardul VISA CLASSIC ÎN LEI..............................................................................................................................................90Cardul VISA ELECTRON.....................................................................................................................................................92Cardul Maestro.....................................................................................................................................................................94

CAPITOLUL 6..............................................................................................................................................................................96

MARKETINGUL BANCAR.......................................................................................................................................................96

6. 1. IMPORTANŢA MARKETINGULUI PENTRU SERVICIILE BANCARE.......................................................................................966. 2. ACTIVITATEA DE MARKETING...........................................................................................................................................976. 3. MARKETINGUL INSTITUŢIONAL.........................................................................................................................................97

3


CAPITOLUL 7..............................................................................................................................................................................99

CREDITAREA BANCARA........................................................................................................................................................99

7.1. CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE.................................................................................................................................99Credite imobiliare.................................................................................................................................................................99

Habitat plus..........................................................................................................................................................................................99Credite imobiliare in lei.....................................................................................................................................................................100

Credite de consum...............................................................................................................................................................101Credite auto.......................................................................................................................................................................................101Credite in lei pentru bunuri de folosinta indelungata...................................................................................................................103Credit Expresso pentru nevoi personale nominalizate...............................................................................................................105Credit expresso pentru nevoile personale....................................................................................................................................107Expresso dublu..................................................................................................................................................................................109Creditul StudentPlus.........................................................................................................................................................................110Creditul 10..........................................................................................................................................................................................112

7.2. CREDITAREA INTREPRINDERILOR SI AGENTILOR ECONOMICI........................................................................................1211. Principalele tipuri de intreprinderi care pot beneficia de credite bancare....................................................................1212. Analiza bonitatii clientului..............................................................................................................................................1213. Categoriile de credite destinate finantarii activitatii curente.........................................................................................124

Credite pentru cheltuieli de aprovizionare, productie si desfacere...........................................................................................1244. Credite pentru finantarea activitatilor sezoniere............................................................................................................1255. Credite pentru export......................................................................................................................................................1266. Credite in lei si valuta pentru descoperirea de cont.......................................................................................................1277. Finantarea investitiilor...................................................................................................................................................128

Credite de investitii...........................................................................................................................................................................128Leasing finaciar.................................................................................................................................................................................129

Bibliografie..................................................................................................................................................................................131

4


Capitolul I

Prezentarea societăţii bancare. Istoric şi evoluţie

1.1.Scurt istoric al Băncii Române pentru Dezvoltare

Istoria sistemului bancar îşi găseşte originile în trecutul îndepărtat, existând mărturii foarte

vechi ce atestă practica unor activităţi care, într-o formă mai mult sau mai puţin evoluată, se pot

constitui ca primii paşi pe tărâmul practicii bancare. Există diferite păreri cu privire la originea

băncilor. Unii cercetători apreciază că primii bancheri au fost cei ce efectuau schimbul de bani,

moment asociat apariţiei şi circulaţiei monedei metalice. După alţi cercetători noţiunea de bancă

este asociată momentului în care un grup de persoane a avut ideea să primească disponibilităţi

băneşti şi să ofere împrumuturi celor care aveau nevoie de fonduri suplimentare.

Activitatea băncilor româneşti este reglementată de legislaţia specifică domeniului, respectiv

Legea privind activitatea societăţilor comerciale, nr.31/1990 şi Legea privind activitatea bancară,

nr.33/1991. În acelaşi timp, activitatea băncilor comerciale este sub autorizarea şi supravegherea

băncii centrale.

Băncile comerciale joacă un rol activ în luarea deciziilor privind activitatea lor, comparativ cu

rolul pasiv jucat în perioada economiei centralizate. Pentru a asigura concurenţa în sectorul bancar

şi pentru a limita poziţiile de monopol au fost stabilite anumite reglementări. Băncile nu au voie să

încheie contracte, înţelegeri care le-ar putea conferi o poziţie dominantă pe piaţa monetară. Băncile

nu trebuie să se angajeze într-o concurenţă neloială.

Banca Română pentru Dezvoltare este o bancă de tradiţie în sistemul bancar românesc,

fiind descendenta a Societăţii Naţionale de Credit Industrial, creată în 1923, cu scopul de a încuraja

dezvoltarea economiei şi îndeosebi a industriei.

Banca Romana pentru Dezvoltare s-a înfiinţat la 1 decembrie 1990, prin preluarea activelor

şi pasivelor fostei Bănci de Investiţii, fiind nu numai o schimbare de „firmă”, ci şi conturarea unor noi

orientări şi concepţii în organizarea şi funcţionarea băncii. Acţionând pe baza unor strategii şi politici

flexibile, cu prudenţa impusă de evoluţia mediului economic, BRD a reuşit să se adapteze cerinţelor

economiei de piaţă actuale, concomitent cu dezvoltarea sa permanenta sub aspect organizaţional,

patrimonial şi financiar.

Una din principalele caracteristici ale BRD o constituie obţinerea unor cote inalte de

profitabilitate.

În ultimii ani BRD a continuat politica de orientare a creditelor spre sectorul privat al

economiei, ponderea acestora reprezentând circa 65% din totalul portofoliului de credite.

BRD a pus la dispoziţia clienţilor o gamă largă de produse şi servicii unele dintre ele în

premieră pe piaţa românească : factoringul internaţional, cărţi de plată, forfetare, scontarea

5


efectelor de comerţ, studii de fezabilitate, evaluări de patrimoniu, consultanţă şi alte servicii pentru

operatorii de pe piaţa de capital.

Participând la înfiinţarea societăţii de asigurare ASIBAN SA, BRD şi-a lărgit gama de servicii

oferind clienţilor intermediari poliţele de asigurare.

Ca membru operaţional din 1992 al sistemului internaţional de comunicaţii financiar bancare

SWIFT, BRD asigură legături rapide şi eficiente cu bănci membre din întreaga lume. În vederea

implementării sistemului de decontări bazat pe cărţi de plată, banca a devenit la sfârşitul anului

1993 membru al organizaţiei VISA INTERNAŢIONAL. Totodată, calitatea de membru al Factors

Chains International a permis alinierea rapidă a băncii la practicile internaţionale in materie.

De asemenea, în condiţiile unei competitivităţi crescânde, BRD este un partener loial al

comunităţii bancare româneşti, calitatea sa de membru al Asociaţiei Române a Băncilor

asigurându-i participarea activă la dezvoltarea şi restructurarea sistemului bancar românesc. O

preocupare constantă a băncii o constituie lărgirea şi diversificarea bazei de clienţi. Orientarea

strategică a conducerii băncii a constat în atragerea în rândul clienţilor cu precădere a

producătorilor cu potenţial de export şi cu capacităţi reale de dezvoltare, a societăţilor cu capital

privat şi a întreprinderilor mici şi mijlocii viabile, instituind totodată şi un sistem preferenţial pentru

clienţii care derulează un volum mare de operaţiuni bancare.

Creşterea numărului de clienţi şi necesitatea apropierii de aceştia au constituit premisa

deciziei băncii pentru o mai bună reprezentare în teritoriu, respectiv dezvoltarea reţelei interne de

unităţi teritoriale. Astfel BRD s-a implicat într-un amplu proces de dezvoltare, reflectat în crearea şi

extinderea reţelei sale de unităţi teritoriale, în prezent banca având asigurată o infrastructură

formată de 206 unităţi. Concomitent banca a creat şi dezvoltat un sistem informatic adecvat,

urmând ca în viitor să finalizeze proiectul de informatizare integrală a băncii.

Pe lângă realizarea obiectivelor strategice ale băncii, BRD urmăreşte şi îndeplinirea

obligaţiilor asumate în calitate de cetăţean instituţional, obligaţii concretizate în sponsorizarea pe de

o parte a unor activităţi din domeniile cultural, sportiv, umanitar, artistic şi totodată, îşi asumă un rol

educaţional, prin prezentarea în mass-media a produselor şi serviciilor bancare.

Banca Română pentru Dezvoltare este persoană juridică, fiind organizată ca societate

bancară pe acţiuni şi are sediul în municipiul Bucureşti. Banca Română pentru Dezvoltare are în

subordine unităţi bancare operative: sucursale, filiale, agenţii şi reprezentanţe în toate judeţele ţării

şi în municipiul Bucureşti. BRD - Groupe Société Générale este recunoscută de către populaţie prin

intermediul unei reţele de 206 sucursale.

În momentul de faţă, BRD - Groupe Société Générale are peste 1.400.000 de clieţi şi mai

mult de 900.000 de posesori de carduri; ea deţine o treime din piaţa cardurilor şi 20% din cea a

creditelor. BRD - Groupe Société Générale este cea mai mare bancă privată din România şi care

se află în plină expansiune.

Banca a demarat de curând un proiect de densificare a reţelei sale prin deschiderea unor

unităţi bancare denumite generic „BRD Express”. La începutul lunii octombrie, banca a inaugurat 33

6


de noi agenţii în cadrul unui plan de dezvoltare a reţelei sale teritoriale cu 100 de unităţi până la

sfârşitul anului 2005.

BRD - Groupe Société Générale este de asemenea prima bancă a întreprinderilor private din

România şi s-a angajat, singură sau împreună cu Société Générale, în finanţarea unor proiecte

importante. Rezultatele obţinute datorită încrederii clienţilor noştri confirmă poziţia ei de bancă de

referinţă în România.

Banca Română pentru Dezvoltare a demarat ample proiecte de informatizare, urmărind

obţinerea unui sistem informatic integrat, capabil să asigure prelucrarea în timp a tuturor

operaţiunilor bancare şi să ofere instrumente necesare unui management eficient.

Banca oferă de asemenea o gamă largă de servicii şi produse bancare finanţând proiectele

fezabile ale societăţilor comerciale sau persoanelor fizice. Specialiştii băncii asigură elaborarea şi

expertizarea studiilor de fezabilitate, inclusiv consulting; asistenţă privind gestiunile financiare;

expertizarea tehnică, economică şi financiară a proiectelor; evaluarea patrimoniului pentru clienţii

băncii şi pentru orice alţi solicitanţi, pe baza unor convenţii. Economiştii şi tehnicienii de la BRD

stăpânesc metode moderne de expertizare a studiilor de fezabilitate, personalul specializat al băncii

efectuează complexe studii de evaluare, în conformitate cu metodologia Băncii Mondiale, fiind

recunoscuţi în acest sens de ANEVAR.

Banca Română pentru Dezvoltare poate fi considerată ca fiind promotorul pieţei de capital

romaneşti, în urma implicării sale active, încă din 1992, în primele oferte publice şi în înfiinţarea şi

dezvoltarea instituţiilor pieţei de capital din România. Prin Direcţia Pieţe de capital, precum şi prin

reţeaua teritorială, BRD asigură clienţilor săi servicii diversificate, la cele mai înalte standarde.

Recunoaşterea BRD pe plan naţional şi internaţional

Anul 1999 şi prima jumătate a anului 2000 au remarcat ca şi în alţi ani recunoaşterea

meritelor BRD ca bancă de prestigiu în domeniul său de activitate de către analişti şi observatori

specializaţi în domeniul financiar şi de către agenţii de clasificare a instituţiilor financiare

recunoscute pe plan mondial.

În mai 1999, BRD a primit „Central European Award – 1999”, fiind considerată cea mai bună

bancă românească. Distincţia a fost atribuită BRD de către Central European, publicaţie a grupului

de editură Euromoney Publications. Tot în această perioadă BRD a primit din partea Privatization

International Magazine premiul pentru “Privatizarea anului 1998 în Europa Centrală şi de Est”.

În iulie 1999, revista Euromoney a distins BRD cu „Premiul pentru Excelenţă” şi a desemnat

BRD drept „Cea mai bună bancă din România”.

În octombrie 1999, revista economică românească Capital conferă BRD premiul “Oskar

Capital” pentru lansarea gamei de şase carduri de debit şi credit (VISA şi EUROPAY).

1.2. Principalele etape din evoluţia BRD

Principalele etape din evoluţia BRD sunt:

7


1923-1947 Istoria BRD începe în 1923, odată cu crearea Societăţii Naţionale pentru

Credit Industrial. Obiectivul acestei instituţii publice este finanţarea industriei româneşti.

1948-1956 Conform legii naţionalizării din iunie 1947, Societatea Naţionala pentru

Credit Industrial devine Banca de Credit pentru Investiţii. Activitatea cea mai importantă a băncii

este obţinerea de participaţii în întreprinderi şi acordarea de credite.

1957-1990 La sfârşitul anilor 1950 vremurile sunt din nou tulburi pentru sectorul bancar

român şi provoacă reorganizarea sistemului financiar. În 1957, Banca de Credit pentru Investiţii

devine Banca de Investiţii. Ea ocupă o poziţie de monopol în domeniul finanţării pe termen mediu şi

lung din sectorul industrial. În această perioadă activităţile principale se reînnoiesc profund, având

ca particularitate specializarea creditelor în funcţie de obiectul lor.

1990-1998 Naşterea BRD ca bancă comercială intervine în 1990. Preluarea activelor şi

pasivelor Băncii de Investiţii constituie baza activităţii, dar autorizarea generală pentru activităţile

bancare atribuită acestei entităţi stimulează constituirea unei importante reţele de agenţii pe întreg

teritoriul ţării. Este vorba de asemenea despre asigurarea prezenţei BRD acolo unde se dezvoltă

activitatea industrială pentru a transmite din experienţa în domeniul creditului de investiţii. Astfel,

unităţile sale se îndreaptă în special, în afara atragerii depozitelor societăţilor comerciale şi

persoanelor fizice, către creditele pentru investiţii destinate societăţilor comerciale. Apar şi

operaţiunile de schimb la vedere.

1999-2001 BRD a fost aleasă de Guvern pentru a deveni prima banca comercială

privatizată. Această alegere consacră calitatea activelor şi a gestiunii BRD. Achiziţionarea

pachetului majoritar de acţiuni al BRD de către grupul Société Générale a fost finalizată în martie

1999; ea intervine într-o perioadă dificilă marcată de falimente bancare răsunătoare. Este de

asemenea începutul bancarizării masive a persoanelor fizice. BRD profită de imaginea sa favorabilă

în faţa marelui public şi de calitatea relaţiilor sale cu întreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela

sa de persoane fizice. Foarte repede, BRD devine lider pe piaţa noilor produse, cum ar fi cardurile

bancare şi creditele pentru consum.

1.3. Forma şi structura capitalului şi a acţionariatului

Acţionarul principal al BRD este Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri

bancare din zona euro.

8


1.4. Principalele sale funcţii, activităţi şi operaţiuni bancare

Sucursalele se constituie în nuclee ale activităţii desfăşurate de societăţile bancare la nivel

judeţean. Rolul lor constă în coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţii operative desfăşurate în

unităţile din subordine (filiale, agenţii).

In conformitate cu statutul fiecărei bănci, cu normele elaborate de centrală şi cu legislaţia în

vigoare, în cadrul competenţelor delegate de Consiliul de Administraţie şi Comitetul de Direcţie,

sucursalele au ca sarcină: efectuarea operaţiunilor de creditare, decontări şi de casă, în lei şi în

valuta, controlul preventiv asupra operaţiunilor ce se efectuează în contul titularilor, precum şi a

altor operaţiuni bancare.

Sucursalele au autonomie operativă şi de gestiune, în limita unor competenţe delegate de

centrală şi în acest caz, activitatea bancară se desfăşoară pe departamente/compartimente

specializate. La nivelul unor sucursale judeţene se regăsesc compartimente de: coordonare,

trezorerie, creditare, operaţiuni valutare, caserie, conturi şi viramente, decontări intrabancare,

informatică, contabilitate, control, juridic.

Raţiunea de a exista a unei bănci este de a pune la dispoziţia clienţilor serviciile şi

instrumentele necesare acestora. Astfel o parte a activităţii desfăşurată de bănci se derulează în

cadrul ghişeelor băncilor, prin contact direct cu clienţii (activitatea de ghişeu, de front-office).

Banca Română pentru Dezvoltare este persoană juridică, fiind organizată ca societate

bancară pe acţiuni şi are sediul în Bucureşti. Banca are în subordine unităţi bancare operative:

sucursale, filiale, agenţii şi reprezentanţe în toate judeţele ţării şi în Bucureşti.

Banca Română pentru Dezvoltare deţine o reţea operaţională formată din 182 unităţi

teritoriale, din care 106 îşi desfăşoară activitatea în sedii noi sau modernizate. Realizarea condiţiilor

civilizate - caracterizate prin ambianţă modernă, prin garanţiile de siguranţă a depunerilor, a impus

an de an alocarea unor importante fonduri pentru investiţii, constituite pe seama profitului net.

9


BRD dispune de o reţea de 491 bănci corespondente, 547 bănci pentru operaţiuni SWIFT,

iar ca membru din 1993 al Factors Chains International poate intra în relaţie de corespondent cu

peste 150 societăţi financiare de factoring.

Agenţia din Bucureşti este controlată în întregime de Société Générale Paris, banca cu cea

mai întinsă reţea din ţările în curs de dezvoltare.

Constituită la 8 februarie 1980, Société Générale Bucureşti este una din primele bănci cu

capital privat care a obţinut autorizaţia de funcţionare din partea BNR. Valoarea capitalului social al

băncii este de peste 2,5 miliarde franci francezi, iar a resurselor proprii de peste 47.4 miliarde franci

francezi.

Société Générale este prima bancă privată franceză, a 12-a bancă mondială, având 2000 de

sucursale în Franţa şi 500 în peste alte 70 de ţări.

Serviciile bancare oferite sunt: credite documentare import-export, scrisori de garanţie

internaţionale şi locale, depozite bancare, conturi curente pentru întreprinderi în lei şi valută,

împrumuturi, plăţi internaţionale şi locale, schimb valutar.

Mijloacele moderne de transmisie prin reţeaua SWIFT şi utilizarea reţelei internaţionale a

grupului Société Générale, facilitează realizarea operaţiunilor internaţionale în cel mai scurt timp.

Activităţi bancare1. Activitatea de trezorerie

În activitatea de trezorerie, obiectivul principal l-a constituit gestionarea cu un grad cât mai

înalt de profitabilitate a resurselor băncii, în condiţiile reducerii la minimum a influenţei factorilor de

risc privind plasamentele şi dobânzile, precum şi asigurarea unei lichidităţi stabile şi echilibrate.

În anul 1994 BRD a continuat procesul de perfecţionare a sistemului de gestionare a

activelor si pasivelor, corelarea corespunzătoare a termenilor plasamentelor cu cele ale resurselor;

menţinerea ponderii activelor purtătoare de dobânzi în total active la un nivel ridicat - de 84,9%, în

condiţiile scăderii ponderii pasivelor purtătoare de dobânzi în total pasive, de la 79,2% în anul 1993

la 73,1% în anul 1994; „sporirea pasivelor cu costuri mici, inclusiv a fondurilor proprii ale băncii;

dobânzi real pozitive şi competitive prin ajustarea lor permanentă în funcţie de evoluţia de pe piaţa

interbancară; stabilirea resurselor atrase de la clienţi şi diminuarea riscului de lichiditate prin

creşterea ponderii depozitelor la termen la 29,7% faţă de 24,6% în anul 1993.” Depozitele

constituite de populaţie au reprezentat 19% din disponibilităţile şi depozitele totale ale clienţilor, faţă

de numai 3% în anul precedent.

Ca urmare a asigurării unei lichidităţi bune, BRD nu a apelat la credite de licitaţie sau de

descoperire de cont de la Banca Naţională.

10


2. Activitatea de creditare

Anul 1994 a însemnat pentru activitatea de creditare consolidarea poziţiei băncii pe piaţă.

Banca a urmărit să crească moderat volumul creditelor în limite de risc rezonabile şi sub strict

control.

Plasamentele pe termen scurt au continuat să deţină o pondere importantă în totalul

portofoliului de credite, corespunzător strategiei adoptate în vederea diminuării riscului.

Pe de altă parte, continuând tradiţia în domeniul promovării proiectelor de modernizare şi

retehnologizare, în anul 1994 BRD a continuat să acorde credite pe termen mediu şi lung pentru

proiecte de investiţii, contribuind astfel la relansarea producţiei în sectoare viabile ale economiei

naţionale.

Din punct de vedere al structurii de forme de proprietate a creditelor acordate, în anul 1994

s-a înregistrat creşterea de peste 3 ori, faţă de anul precedent, a volumului creditelor acordate în

serctorul privat, ca o consecinţă a procesului evolutiv al acestui sector.

Banca a susţinut în 1994 agenţii economici cu activităţi de export prin acordarea de credite

cu facilităţi de dobândă pentru producţia destinată exportului, precum şi pentru perioada de

încasare a exportului.

3. Activitatea valutară şi relaţiile internaţionale

În cursul anului 1994, BRD a urmărit consolidarea poziţiei sale pe piaţa valutară internă şi

internaţională şi minimizarea riscurilor activităţii valutare.

Ca urmare a recunoaşterii poziţiei pe piaţa valutară internaţională, BRD beneficiază de

facilitaţi constând în importante linii Forex, linii de credit, linii de lucru de la bănci de prim rang din

lume, ceea ce favorizează prezenţa băncii pe piaţa externă.

Ca eveniment important al anul 1994, se remarcă începerea funcţionarii pieţii valutare

interbancare cu rezultate pozitive asupra stabilirii cursului de schimb, a reglării cererii si ofertei de

valuta .

În cadrul acesteia, BRD a acţionat ca una din principalele bănci româneşti, asigurând

funcţionarea normală a mecanismelor pieţii interbancare atât cu clienţii cât şi cu celelalte bănci.

BRD pune la dispoziţia clienţilor săi o gamă largă de servicii şi produse bancare valutare:

conturi curente şi de depozit; plăţi şi încasări; operaţiuni cu cecuri; deschideri, confirmări şi avizări

de acreditive; emitere şi avizări de garanţii; acordări de credite în valută; schimb valutar; factoring

internaţional de export.

BRD şi-a extins reţeaua de bănci corespondente pentru a acoperi o zonă geografică cât mai

extinsă, formată în prezent din aproape 200 bănci corespondente, din care la 40 bănci de prim rang

sunt deschise conturi NOSTRO.

4. Activitatea cărţilor de credit

Promotor consecvent al noilor produse şi servicii bancare, BRD a pregătit lansarea primei

cărţi de plată în lei în România(1994).

11


Denumita Prima, cartea se adresează atât persoanelor fizice cât şi juridice, urmând a fi

acceptată la plată de o reţea variată de unităţi din toată ţara: mari magazine, hoteluri, cluburi,

etc .Prin introducerea acestui produs propriu, alături de programul VISA, BRD aliniază instrumente

interne si internaţionale de plăţi fără numerar la standardele solicitate de clienţii săi.

5. Activitatea de sponsorizare

Începând cu a doua jumătate a anului 1994, după intrarea în vigoare a Legii privind

sponsorizarea, BRD a susţinut în calitate de sponsor importante acţiuni cu caracter direct umanitar,

filantropic, ştiinţific, cultural sau educaţional, între care sunt de menţionat:

acţiunile de sprijin financiar pentru dotarea şi modernizarea unor instituţii de sănătate:

Clinica de chirurgie cardiovasculară din cadrul Universităţii Carol Davila, Institutul de

hemarogie Bucureşti; Spitalul judeţean Slatina; Spitalul de urgenţă Bucureşti ;

ridicarea sau restaurarea unor monumente istorice şi lăcaşuri de cult: Monumentul lui Avram

Iancu din Bucureşti, reconstruirea unei ctitorii a lui Matei Basarab; picturile murale din biserica

Măneciu Ungureni;

organizarea unor manifestaţii ştiinţifice: Congresul Naţional de cardiologie ; simpozioanele pe

teme de istorie şi civilizaţie bancară desfăşurate sub egida Fundaţiei "Magazin istoric"; seminarul

internaţional "Relansarea investiţiilor publice în ţările de tranziţie".

6. Activităţi contabile

Contul de profit şi pierderi conform IAS-BNR pentru exerciţiile încheiate la 31 decembrie

2004 şi 2003

2004 2003

Mii lei Mii lei

Dobânzi de primit şi venituri asimilate, din care: 12,198,166,195 8,173,003,788

- aferente obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix 30,158,904 19,349,153

Dobânzi de plătit şi cheltuieli asimilate 5,477,429,650 3,189,303,367

Venituri privind titlurile 46,538,274 14,309,298

Venituri din comisioane 3,778,509,242 2,949,387,531

Cheltuieli cu comisioane 437,874,540 328,707,326

Profit sau pierdere netă din operaţiuni financiare 1,090,710,757 809,956,806

Alte venituri din exploatare 257,202,826 220,446,676

Cheltuieli administrative generale 4,390,221,810 3,542,469,826

- Cheltuieli cu personalul 2,197,130,085 1,793,191,520

- Alte cheltuieli administrative 2,193,091,725 1,749,278,306

Corecţii asupra valorii imobilizărilor necorporale si

corporale764,841,415 732,962,484

12


Alte cheltuieli de exploatare 701,898,469 615,012,521

Corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru

datorii contingente şi angajamente4,770,462,403 4,678,026,925

Reluări din corecţii asupra valorii creanţelor şi

provizioanelor pentru datorii contingente si angajamente4,082,385,960 3,898,321,228

Corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au

caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor şi a

părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate

833,200 342,853

Reluări din corecţii asupra valorii titlurilor transferabile

care au caracter de imobilizări financiare, a participaţiilor

şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate

905,931 18,977

Rezultatul activităţii curente 4,910,857,698 2,978,619,002

Impozitul pe rezultatul activităţii curente 1,314,068,870 620,867,227

Rezultatul net 3,596,788,828 2,357,751,775

Venituri totale 28,682,007,929 66,263,822,616

Cheltuieli totale 23,771,150,231 63,285,203,614

Rezultatul brut 4,910,857,698 2,978,619,002

Impozitul pe profit 1,314,068,870 620,867,227

Rezultatul net al exerciţiului financiar 3,596,788,828 2,357,751,775

Capital social şi fonduri proprii IAS-BNR Miliarde lei

2004 2003

Capital social 4,181 4,181

Fonduri proprii 15,046 11,911

Indicatori financiari IAS-BNR Miliarde lei

2004 2003

ROE 30% 25%

Coeficient de exploatare 48% 52,8%

Angajaţi

2004 2003

Angajaţi 4554 4258

13


1.5. Cadrul legislativ general şi specific

Cadrul legislativ general

I. Reforma legislativă

În 1991 au fost promulgate legea bancară şi legea privind statul B.N.R. Acestea au intrat în

vigoare în mai 1991 şi au condus la stabilirea unui sistem bancar pe două nivele. Conform noilor

legislaţii, BNR a fost desemnată „singurul emiţător de monedă” şi „singura autoritate responsabilă

cu politica monetară şi de credite”. Noua legislaţie a conferit de asemenea BNR autoritatea de a

reglementa, supraveghea şi controla activitatea în sistemul bancar. În acelaşi timp au fost înfiinţate

bănci comune sub forma de societăţi pe acţiuni, în conformitate cu legea societăţii comerciale cu

nr.31/1990 şi cu legea bancară nr.33/1991. La sfârşitul anului 1991, în România funcţionau patru

bănci cu capital de stat, patru bănci cu capital privat şi cinci sucursale ale unor bănci străine. Casa

de Economii şi Consemnaţiuni a continuat să ofere servicii comerciale bancare, fără a avea însă un

rol bine definit. În ciuda intrării pe piaţa a unor noi bănci, cele patru mari bănci de stat au continuat

în primii ani de reformă să domine sectorul bancar, făcând în special uz de reţeaua mare de clienţi

şi sucursale. Totuşi, aceste bănci, poate cu excepţia BRD, au purtat povara creditelor

neperformante, moştenite de la regimul comunist.

La sfârşitul lui 1991, a fost înfiinţat Banc Post, o altă bancă de stat, ca rezultat al despărţirii

serviciilor poştale de cele de telecomunicaţie din cadrul Regiei A.de Poştă şi Telecomunicaţii.

BancPost a devenit operaţională începând din 1992, cu un capital social de doar 900 milioane lei,

care a crescut la 8 miliarde lei la sfârşitul lui 1993. Clientela de bază a BancPost-ului era constituită

din serviciile publice, respectiv Poşta Română, RomTelecom şi SNCFR, compania de căi ferate de

stat, Banc Post şi-a dezvoltat în acelaşi timp şi serviciile către populaţie.

În 1992 a apărut EximBank, al cărui obiectiv era promovarea exportului prin punerea la

dispoziţie de garanţii financiare, asigurarea şi reasigurarea creditelor de export.

Treptat au apărut noi participanţi pe piaţă, inclusiv sucursale sau filiale ale unor bănci

multinaţionale, cum ar fi ABN AMRO, Citibank, ING Bank, United Guaranty, care au adus o nouă

expertiză pe piaţa română în formare. Cu toate acestea în 1998, cele mai mari 4 bănci (Banca

Agricolă, BCR, Bancorex şi BRD) controlau încă 62% din totalul activelor din sistemul bancar .

În 1998 a fost iniţiat un amplu proces de reformă a sistemului bancar, prin adoptarea Legii

Bancare nr.58/1998 („Legea Bancară”) care a înlocuit legea nr.33/1991, cât şi prin adoptarea Legii

privind procedura falimentului băncilor (legea nr.83/1998) şi a noii Legi privind Statutul BNR (Legea

nr.101/1998). Împreună cu Legea privind privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul

este acţionar (Legea Nr.83/1997) acest nou cadru legal a încurajat reformarea sistemului bancar

românesc.

II. O parte importantă din acest proces de transformare a avut loc în 1999. BRD a fost prima bancă

cu capital de stat care a fost privatizată, urmată îndeaproape de BancPost (General Electric Capital,

împreună cu Banco Portuques de Investimento au achiziţionat împreună 45% din capitalul social).

14


Privatizarea celorlalte bănci cu capital de stat este în curs de desfăşurare; astfel, Merryl Lyuch a

fost numit agent de privatizare pentru Banca Agricolă.

La începutul anului 1999, Bancorex, una dintre cele mai mari bănci româneşti, s-a aflat într-o

situaţie foarte dificilă. Iniţial, BNR a dispus măsuri de administrare specială a Bancorex-ului, iar la

sfârşitul lunii iulie BNR i-a retras autorizarea de funcţionare. Multe din activele cu pierderi ale

Bancorex-ului (constând din credite neperformante) au fost transferate la AVAB, agenţia

guvernamentală pentru valorificarea activelor bancare neperformante. O parte din activele şi

angajaţii Bancorex a fost preluată de BCR, împreună cu un număr important de depozite. Pentru

asumarea obligaţiilor Bancorex a fost preluată de BCR, împreună cu un număr important de

depozite. Pentru asumarea obligaţiilor Bancorex, BCR a primit în compensaţie bonuri de tezaur cu

o scadenţă de un an, emise de Ministerul Finanţelor.

În 1999 au dat faliment alte bănci (Bankcoop). Banca Agricolă, o altă bancă de stat, se află

în proces de restructurare în vederea privatizării. Pentru a deveni atractivă, Banca Agricolă a

transferat la AVAB active în valoare de 6209,79. Activele neperformante transferate la AVAB au

fost înlocuite cu bonuri de tezaur cu scadenţe de un an, la fel ca şi în cazul BCR. BNR a numit un

comitet special de conducere pentru a superviza restructurarea radicală a reţelei de sucursale şi a

operaţiilor Băncii Agricolă. Această restructurare implică închiderea de sucursale şi concedieri de

personal.

Obiectivul privatizării şi al restructurării din sistemul bancar este întărirea situaţiei financiare

şi sporirea eficienţei. Se aşteaptă ca restructurarea radicală a sistemului bancar să contribuie la o

mai bună repartizare a resurselor şi la accelerarea în acelaşi fel a procesului de recuperare

economică.

III. Bănci comerciale

Băncile comerciale funcţionează în prezent conform prevederilor Legii Societăţilor

Comerciale nr.31/1990 şi republicată în 1998 şi ale Legii Bancare nr.58/1998. Conform Legii

Bancare, băncile pot fi înfiinţate doar ca societăţi pe acţiuni, autorizate de BNR, cu capital social

vărsat în întregime în numerar. Nu sunt permise aporturile în natură, iar capitalul social trebuie să

fie vărsat în întregime la data subscrierii. Nivelul minim de pe capital este stabilit prin regulamentele

BNR. Legea Bancară întăreşte controlul asupra băncilor comerciale şi instituie auditul acestora la

standardele internaţionale.

România este încă o societate bazată în mare măsură pe tranzacţii în numerar. Fiind cea

de-a doua ţară ca număr de locuitori din Europa Centrală şi de Est după Polonia, România oferă

oportunităţi din ce în ce mai mari pentru industria serviciilor financiare.

Cu toate acestea, creşterea segmentului din PIB reprezentat de sectorul bancar a fost

influenţată favorabil de declinul sectoarelor industriale. Se anticipează că transformarea sistemului

bancar menţionată mai sus, susţinută de procesul de privatizare şi restructurare, va oferi

oportunităţi reale, odată cu creşterea economică.

15


Băncile din sectorul de stat sunt reprezentate de CEC şi Eximbank. CEC a fost reorganizată

ca societate pe acţiuni conform Legii nr.66/96, specializată în servicii bancare către populaţie. Al

doilea nivel al băncilor în care statutul deţine pachetul majoritar, dar care sunt de asemenea parţial

privatizate este reprezentat de Banca Agricolă şi BCR. Banca Agricolă are acţionari privaţi (inclusiv

4 SIF-uri), mai puţin SIF Oltenia, care controlează 40% din capitalul total al băncii care se ridică la

109 miliarde lei. Majoritatea acţionarilor Băncii Agricole este formată din angajaţi, care primesc

acţiuni în locul primelor de sfârşit de an.

Datorită absenţei tehnologiei informaţiei şi existenţei mediului inflaţionist, serviciile bancare

către populaţie sunt încă în faza incipientă, în special în sfera creditelor. Băncile au ezitat să acorde

credite persoanelor fizice, preferând să împrumute societăţile comerciale.

Ministerul finanţelor

Ministerul finanţelor este o instituţie a administraţiei publice centrale, care răspunde de

implementarea politicii financiare de stat. Principalele sale responsabilităţi includ administrarea

trezoreriei statului, bugetul de stat, impozitele, taxele, taxele vamale, gestionarea şi controlul

financiar, contabilitate, societăţile de asigurări, reglementarea preţurilor şi gestionarea activelor de

stat, altele decât activele de care răspunde FPS.

Banca Naţională a României

BNR este banca centrală şi are ca atribuţii acordarea autorizaţiilor, supravegherea şi

reglementarea tuturor activităţilor bancare în România. BNR aplică şi răspunde la politica monetară,

controlând şi protejând valoarea monedei naţionale. BNR este unica instituţie autorizată a statului

pentru :

emiterea de însemne monetare sub formă de bancnote şi monede şi elaborarea politicii

monetare, de credit, valutare şi de plăţi;

stabilirea şi aplicarea politicii monetare şi de credit în concordanţă cu politica economică şi

financiară stabilită de Guvern;

autorizarea şi monitorizarea activităţilor instituţiilor bancare din România;

refinanţarea instituţiilor bancare şi furnizarea de lichidităţi pentru sistemul bancar;

administrarea rezervelor naţionale valutare şi îmbunătăţirea balanţei de plăţi.

Pentru nerespectarea reglementărilor sale, BNR poate aplica sancţiuni băncilor care

funcţionează în România şi le poate obliga să ia măsurile necesare de remediere a acestor

încălcări, inclusiv prin limitarea operaţiunilor bancare şi ridicarea autorizaţiei de funcţionare. BNR

are dreptul să supună băncile unui regim special de supraveghere şi protecţie în vederea menţinerii

sau redresării situaţiei financiare.

De asemenea, BNR stabileşte şi monitorizează politica valutară în România, în cooperare cu

alte instituţii ale statului. În acest scop, BNR răspunde de implementarea tuturor legilor şi

regulamentelor în ceea ce priveşte controlul valutar, inclusiv, fără a se limita la a emite ordine şi

circulare privind efectuarea şi controlul tranzacţiilor valutare, autorizează transferurile în străinătate

16


şi tranzacţiile pe pieţele valutare. Pe lângă toate acestea, pentru monitorizarea tranzacţiilor valutare

în România, BNR:

emite reglementări cu privire la operaţiunile cu active externe şi aur, în vederea protejării

monedei naţionale;

elaborează balanţa de plăţi şi alte lucrări privind poziţia investiţională internaţională a

României;

autorizează şi revocă autorizaţia şi supraveghează persoanele juridice autorizate să

efectueze tranzacţii valutare;

stabileşte plafoanele şi alte limite privind deţinerea de active externe şi operaţiuni cu active

externe pentru persoanele juridice şi fizice;

păstrează şi administrează rezervele internaţionale ale statului;

stabileşte plafonul privind poziţia valutară netă a băncilor din România precum şi condiţiile

îndatorării externe ale băncilor.

BNR este condusă de un Consiliu de Administraţie format din nouă membrii în frunte cu

Guvernatorul. Din Consiliul de Administraţie fac parte Guvernatorul, trei vice guvernatori şi alţi cinci

administratori. Administratorii şi Guvernatorul sunt numiţi de către Parlamentul României la

recomandarea Primului Ministru pe termen de opt ani, putând fi realeşi. Consiliul de Administraţie

decide măsurile care trebuie aplicate în domeniile monetar, valutar, de credit şi plăţi. De asemenea

Consiliul de Administraţie trasează direcţiile principale în conducerea operaţiunilor şi răspunderile

ce revin personalului BNR.

AVAB

AVAB a fost înfiinţată în 1998, în baza Ordonanţei Guvernului 51/1998 privind anumite

măsuri de pregătire a procesului de privatizare a băncilor, care a fost modificată de mai multe ori.

AVAB este o agenţie subordonată Guvernului, care are rolul de a „curăţa” bilanţul contabil al

băncilor de stat în vederea privatizării. Pentru a atinge obiectivul propus, AVAB preia de la bănci

activele neperformante (în special credite) în schimbul cărora se emit obligaţiuni de stat. Ulterior,

AVAB încearcă recuperarea acestor credite, fie prin executarea silită sau prin reeşalonarea datoriei

prin negocieri cu debitorii. AVAB poate subcontracta procedurile de recuperare a datoriilor sau le

poate îndeplini direct, prin înfiinţarea unei unităţi speciale de agenţi executori. AVAB nu are nevoie

de aprobarea instanţei pentru a începe procedurile de executare silită împotriva debitorilor. Sumele

recuperate de AVAB, în măsura în care depăşesc costurile de funcţionare AVAB, se constituie în

venit la bugetul de stat. Până la această dată, AVAB a preluat portofoliul de active neperformate,

cel de la Bancorex (reprezentând o sumă totală nominală de 27.081,153 miliarde lei), în momentul

în care Bancorex-ul a fuzionat cu BCR, şi o sumă nominală totală de 6.209,79 miliarde lei

reprezentând credite neperformante preluate de la Banca Agricolă. În 1999 AVAB a vărsat la

bugetul de stat 298 miliarde lei din sumele recuperate, iar suma recuperată în 2000 a fost de peste

1.046 miliarde lei.

17


IV. Legea Bancară şi reglementările BNR

Potrivit Legii Bancare ,o societate pe acţiuni înfiinţată cu scopul de a desfăşura activităţi bancare

sau o instituţie financiară care primeşte depozite de la populaţie sau oferă credite populaţiei,are

nevoie de o autorizaţie pentru a-şi desfăşura activităţile. În prezent,capitalul minim pentru băncile

înmatriculate,în România este de 100.000 milioane lei. Băncile româneşti pot să se angajeze într-o

serie de activ în limitele Legii Bancare,cum ar fi contracararea de credite şi acceptarea de

depozite,emiterea de garanţii şi acreditive, depozitarea de valori mobiliare sau alte active,precum şi

tranzacţionarea în cont propriu sau în contul clienţilor cu valută,sub rezerva reglementărilor BNR

sau altor organisme de reglementare.

În conformitate cu Legea Bancară,BNR are dreptul şi obligaţia să adopte măsuri de prudenţă

bancară privind stabilirea nivelului capitalului la băncile comune,măsuri de supraveghere

bancară,de autorizării a înfiinţării şi funcţionării noilor bănci,de fixare a limitelor de credit,măsuri

privind raportările financiare,administrarea şi controlul resurselor valutare. Regulamentele BNR

prevăd constituirea de către bănci a unui depozit minim de rezerve la BNR,pentru care BNR

plăteşte dobânda la o rată care poate fi modificată fără nici o notificare. În prezent,rezervele minime

obligatorii trebuie să fie de 30% din totalul depozitelor în lei şi 20% din totalul depozitelor în valută.

În cazul în care o bancă nu reuşeşte să menţină aceste rezerve minime,BNR poate percepe o

dobândă pentru suma lipsă din rezerva minimă obligatorie,la o rată de penalitate pe care BNR o

stabileşte la momentul respectiv. În general,băncile străine autorizate de BNR îşi pot desfăşura

activităţile în România prin filiale,sucursale şi alte sedii secundare.

V. Cerinţe privind nivelul minim de solvabilitate şi provizioane pentru riscul de credit.

Băncile,care funcţionează în România trebuie să menţină un anumit raport între capital şi

rezerve şi activele ponderate în funcţie de risc potrivit reglementărilor adaptate de BNR. Aceste

reglementări stabilesc modalitatea de calcul a nivelului de solvabilitate a capitalului pentru băncile

care activează în România. Conform reglementărilor BNR în vigoare, băncile trebuie să atingă un

raport minim de solvabilitate de 12%.

În plus băncile trebuie să îşi limiteze riscul de credite prin clasificarea creditelor şi expunerii

la credite, în concordanţă cu reglementările BNR, şi ,în baza acestor clasificări, să stabilească

provizioane specifice de risc. Conform acestor reglementări, creditele trebuie clasificate de două ori

pe an, ţinându-se cont de performanţele financiare ale împrumutului şi de capacitatea sa de a-şi

plăti datoria la scadenţă. Pe baza acestor clasificări, băncile trebuie să stabilească provizioane de

la 0 la 100% din fiecare sumă creditată. Pentru dobânzile a căror scadenţă a depăşit 90 de zile,

băncile trebuie să continue provizioane de 100% indiferent de valoarea garanţiilor. O anumită parte

din valoarea garanţiilor poate fi scăzută din suma principală a creditelor care cer constituirea de

provizioane. În iulie 2000, BNR a adoptat un nou regulament privitor la clasificarea riscului de credit

şi constituirea provizioanelor pentru riscurile de credit care va intra în vigoare începând cu

octombrie 2000. În conformitate cu noua reglementare, clasificarea creditelor se face în

18


conformitate cu serviciile datoriei, colaborat în iniţierea de proceduri judiciare. Pentru clienţii la care

banca a iniţiat proceduri de executare silită, clasificarea creditului va fi obligatoriu de „pierdere”, ca

şi în cazul obligaţiilor de plată scadente de mai mult de 90 de zile. Pentru clienţii încadraţi la

categoria „pierdere”, nu se deduc garanţiile, indiferent de valoarea lor, iar provizionarea se face

anual întregului sold. Pentru celelalte categorii de clasificare, singurele garanţii care se pot lua în

considerare la stabilizarea provizioanelor, sunt garanţiile guvernamentale necondiţionate,

depozitele colaterale şi garanţiile bancare acordate de bănci din ţări sau de bănci din România, iar

în cazul creditelor acordate persoanelor fizice vor fi luate în considerare ipotecile asupra locuinţelor.

Potrivit noii reglementări, provizioanele se constituie şi se regularizează lunar.

În continuare, băncile trebuie să ajusteze rezervele generale până la 2% din suma totală a

creditelor existente în sold la sfârşitul fiecărui an.

Tranzacţii în persoane aflate în relaţii speciale cu banca

Băncile din România pot angaja tranzacţii în persoane fizice sau juridice cu care se află în

„relaţii speciale” (aşa cum sunt definite de Normele BNR nr.8/1999), cu condiţia ca aceste tranzacţii

să fie autorizate de către consiliile de administraţie, iar valoarea totală a creditelor către asemenea

persoane să nu depăşească 20% din fondurile proprii ale băncii.

VI. Raportări

Băncile din România trebuie să raporteze regulat BNR, rapoarte care trebuie să conţină

următoarele informaţii, fără a se limita însă la acestea:

Creditele care depăşesc 10% sau mai mult din fondurile proprii ale băncii (lunar);

Orice participaţie la capitalul unei persoane juridice, egală cu 20% sau mai mult din fondurile

proprii ale băncii;

Un raport anual privind situaţiile financiare auditate ;

Clasificarea portofoliului de credite şi provizioanele corespunzătoare (lunar);

Împrumuturile acordate salariaţilor BRD şi familiilor acestora,potrivit Normei BNR Nr.8/1999;

Creditele către debitori aflaţi într-o relaţie specială cu banca, aşa cum sunt definiţi în

regulamentul aplicabil (lunar);

Orice modificare în componenţa Consiliului de Administraţie;

Schimbarea auditorilor;

Modificări în reţeaua de sucursale;

Modificări ale regulamentelor interne.

Garanatarea depozitelor bancare

Ordonanţa Guvernului nr.39/1996 a creat un fond special („Fondul de Garantare a

Depozitelor bancare”) cu scopul de a asigura depozitele persoanelor fizice constituite la bănci

înfiinţate în România.

Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare este administrat de un Consiliu de Administraţie

alcătuit din şapte membri. Trei dintre ei sunt numiţi de către BNR, dintre care unul trebuie să fie

19


viceguvernator al BNR. Doi membri sunt numiţi de Asociaţia Băncilor Din România, unul de către

Ministrul Finanţelor şi unul de Ministrul de Justiţie. Fiecare membru este ales pentru o perioadă de

trei ani şi el poate fi reales.

Toate băncile care funcţionează în România trebuie să contribuie la Fondul de Garantare a

Depozitelor Bancare cu o sumă egală cu 0,8% din totalul depozitelor persoanelor fizice existente la

31 decembrie al fiecărui an. Contribuţiile trebuie plătite până cel târziu la 31 martie a anului următor.

Nivelul maxim de garantare a depozitelor se modifică de două ori pe an. Dacă Fondul nu dispune

de suficiente fonduri pentru a satisface toate cererile deponenţilor, Consiliul de Administraţie al

Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare poate cere noi contribuţii băncilor, până la suma

maximă totală de 1,6% din totalul disponibilităţilor la termen şi la vedere ale persoanelor fizice

menţinute în bănci.

VII. Impactul falimentului asupra accesului la activele băncii

BRD este o persoană juridică română, înfiinţată în conformitate cu Legile în vigoare în

România şi toate activele sale sunt localizate în România. Legislaţia română privind raporturile de

drept internaţionale privat conferă tribunalelor româneşti jurisdicţie exclusivă asupra procedurilor de

faliment iniţiate împotriva unei bănci româneşti, cum este BRD. Prin urmare, legislaţia românească

nu recunoaşte jurisdicţiile unor instanţe din alte ţări în ceea ce priveşte falimentul.

Limite privind investiţiile

Orice persoană fizică sau juridică care doreşte să achiziţioneze 5% mai mult din capitalul

social al unei bănci româneşti are nevoie de aprobarea prealabilă a BNR. Din acest punct de

vedere, aceste persoane fizice sau juridice vor face subiectul unei analize serioase din partea BNR

în legătură cu achiziţia. În plus, băncile româneşti nu pot să achiziţioneze mai mult de 20% din

capitalul social al unei societăţi comerciale nebancare. Aprobarea BNR este necesară şi în cazul

fuzionării, consolidării sau diviziunii unei bănci româneşti, ca şi în cazul reducerii sau majorării

capitalului social.

Limite de creditare şi cerinţe privind lichidităţile

Conform reglementării BNR, băncile care funcţionează în România trebuie să limiteze suma

creditelor acordate unui împrumutat sau grup de împrumutaţi care au legături din punct de vedere

economic, la 20% din valoarea totală a capitalului şi rezervelor băncii respective. Băncile au

obligaţia să se conformeze lunar cerinţelor BNR privind rezervele minime obligatorii.

Băncile de asemenea să păstreze lichidităţile în moneda naţională şi în devize, în

conformitate cu normele privind lichidităţile şi cerinţelor prudenţiale elaborate ale BNR. În general,

aceste norme prevăd:

un nivel minim al activelor lichide, sau un portofoliu de active lichide în raport cu lichidele sau

activele sau pasivele

respectarea restricţiilor şi condiţiilor aplicabile în cazul anumitor credite şi investiţii, depozite,

garanţii şi obligaţii

20


respectarea restricţiilor şi asigurarea condiţiilor necesare corelării scadenţelor activelor şi

pasivelor unei bănci.

Regimul valutar

BNR stabileşte şi administrează politica valutară a României. În prezent, leul este total

convertibil pentru operaţiuni de cont curent şi parţial convertibil pentru operaţiuni de capital.

Rezidenţii români pot schimba o sumă nelimitată de valută pe an de persoană. Persoanele

nerezidente nu au nevoie de aprobarea BNR-ului pentru a cumpăra valuta în România, cu condiţia

să facă dovada sursei legale a sumelor în lei.

Restricţiile se aplică numai pentru tranzacţiile efectuate de rezidenţi, precum şi pentru

tranzacţiile in lei dintre rezidenţi şi nerezidenţi. Cursul de schimb al leului se stabileşte folosind

mecanismul ofertei şi cererii pe piaţa valutară interbancară, unde BNR, precum şi alte bănci

româneşti autorizate, acţionează în calitate de dealeri. La sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare,

BNR publică cursul reprezentând media cotaţiilor de cumpărare şi vânzare a valutelor străine

tranzacţionate în ziua respectivă la un moment dat. BNR poate interveni pe piaţa care cumpără şi

vinde valută, poate influenţa cererea şi oferta pentru a pondera variaţiile extreme ale cursului de

schimb şi poate desfăşura politici monetare şi valutare.

Cadrul juridic de organizare si funcţionare al BRD

Banca Romana pentru Dezvoltare SA face parte din Grupul Société Générale şi în calitate

de persoană juridică română se supune reglementărilor emise pe teritoriul României.

Banca Romana pentru Dezvoltare SA este înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului -

Municipiu Bucureşti sub nr. J40/608/1991 în Registrul Bancar sub nr. PJR-40-007/1999 şi are codul

fiscal R361579/1992; autorizaţia BNR, seria A nr.1 din data de 1 iulie 1994.

Banca Romana pentru Dezvoltare SA se supune reglementărilor BNR, privind politica

monetară, de credit, valutară, de plăţi, de asigurarea prudenţei bancare şi de supraveghere

bancară, precum şi a celor emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Regulamentul de funcţionare, toate celelalte reglementări referitoare la desfăşurarea activităţilor

băncii, precum şi toate amendamentele acestora, se păstrează la sediul principal al băncii şi se

transmit la Banca Naţională a României.

Banca Română pentru Dezvoltare SA poate desfăşura, conform Actului Constitutiv,

următoarele activităţi:

a) atragerea de depozite;

b) contractarea de credite, operaţiuni de factoring şi scontarea efectelor de comerţ, inclusiv

forfetare;

c) emiterea şi gestiunea instrumentelor de plată şi de credit;

d) plăţi şi decontări;

e) transferuri de fonduri;

f) emiterea de garanţii şi asumarea de angajamente;

21


g) tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu instrumente monetare negociabile (cecuri,

cambia, bilete la ordin, certificate de depozit);

h) tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu titluri de stat;

i) tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu metale preţioase, pietre preţioase;

j) tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu valută;

k) acţionarea ca agent custode pentru valori mobiliare;

l) desfăşurarea de activităţi de depozitare pentru fonduri deschise şi societăţi de investiţii;

m) închirierea de casete de siguranţă;

n) consultanţă financiar-bancară;

o) operaţiuni de mandate.

22


Capitolul 2

Organizarea societăţii bancare. Sistemul informaţional

bancar

2.1. Structura organizatorică a băncii

Administrarea şi conducerea băncii

Banca Română pentru Dezvoltare SA are o structură organizatorică şi reguli de funcţionare

axate în principal pe:

asigurarea condiţiilor de a crea profit net, pe de o parte, prin realizarea activităţii bancare, iar

pe de altă parte prin exercitarea unui control riguros al costurilor operaţionale şi al riscurilor;

prioritatea acordată clienţilor astfel încât nevoile acestora să fie satisfăcute în cele mai bune

condiţii de deservire şi de costuri în concordanţă cu interesele de ansamblu ale băncii;

ansamblul activităţilor băncii este organizat pe structuri şi entităţi conform organigramei

generale astfel:

23

C. SouléDirector General

Delegat

Inspecţia Generală

Secretariatul General

Direcţia Control General de Risc

Departamentul Sisteme Informatice

Dir.informatică Monetică Dir.Proiecte IT

Mari Clienţi Corporativi

C.Soulé-DGD

ReţeaP.A. Taulet-

D.G.A.

Administraţie centrală

P. Bunescu-D.G.A.

Resurse şi Mijloace

I. Niculescu-DGA


24

Mari Clienţi Corporativi

C.Soulé-DGD

ReţeaP.A. Taulet-

D.G.A.

Administraţie centrală

P. Bunescu-D.G.A.

Resurse şi Mijloace

I. Niculescu-DGA

Dir. Mari Clienţi

Corporativi

Sucursala Cămpineanu

Dir.Interna -ţională

Dir. Contab. Generale

Dir. Sinteză

Dir. Investiţii şi Administrare a Patrimoniului

Dir. Trezorerie

Depart. Proiecte

Dir. Resurse Umane

Dir. Juridică şi Norme Interne

Dir. Evaluare

Dir. Pieţe de Capital

Dir.Admin. Gen. a Reţelei de

Sucursale şi Agenţii

Dep. Credite şi Credite Neperformante

Dir. Credite

Dir. Credite Neperformante

Dir. Fin. Creanţelor şi

Admin. Creditelor Internaţ.

Compart. Coor-Donare/Raporturi

Dep. Comercial

Dir. Dezv. Monetică şi Prod. Noi

Dir. Op. Carduri Bancare

Dir. Marketing

Dir. Serv. Bancare pt

Pop.

Serviciul Comunicare

Sucursale, Agenţii


Administrarea şi conducerea băncii

-Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Administraţie,Comitetul de Direcţie;

-Directorul General, Directorul General Delegat, Directori Generali Adjuncţi;

-Comitete specializate prevăzute de legea bancară;

-alte comitete şi comisii;

Centrala Băncii

Este structurată în departamente, direcţii şi asimilate acestora, servicii şi compartimente. Pe

lângă structurile din Centrală pot funcţiona diverse comitete/comisii, impuse de legislaţia în vigoare

sau create pentru activităţi specifice, care funcţioneaza după regulamente sau instrucţiuni proprii.

Pot fi create echipe de proiect subordonate direct conducerii Băncii sau conducerii unei

directii. La infiinţarea unor astfel de structuri, trebuie să se definească de către iniţiator misiunea,

atribuţiile, competenţele şi răspunderile.

Reţeaua teritorială a Băncii este organizată conform principiului teritorialităţii şi cuprinde sucursale

şi alte tipuri secundare de sedii fără personalitate juridică:

-Sucursale zonale;

-Sucursala Mari Clienţi Corporativ-Sucursala Campineanu;

-Sucursale Judeţene;

-Sucursale;

-Agenţii;

-Reprezentanţe;

-Grup Unirea.

Filiale: BRD Invest S.A. şi BRD/SG Corporate Finance Advisory S.R.L., BRD Sogelease S.R.L.

Organizarea Băncii are la bază principiul autorităţii ierarhice şi/sau funcţionale. Conducătorii

structurilor Băncii au o autoritate ierarhică asupra personalului direct subordonat. Ei pot de

asemenea să aibă, în măsura în care li se atribuie, şi o autoritate funcţională asupra activităţii

prestate de reţea, în vederea asigurării coerenţei de acţiune a Băncii.

Consiliul de administraţie:

Patrick Gelin : Preşedinte Director General BRD - Groupe Société Générale

Bogdan Baltazar : Membru al Consiliului de Administraţie

Gérard Le Pape : Membru al Consiliului de Administraţie

Petre Bunescu : Director General Adjunct BRD - Groupe Société Générale

Sorin Mihai Popa : Director General Adjunct BRD - Groupe Société Général

Ioan Niculescu : Membru al Consiliului de Administraţie

Didier Alix : Director General Adjunct Particulari si Întreprinderi Grup Société Générale

Jean-Louis Mattei : Directorul Băncii de Retail din afara Franţei Metropolitane Grup Société

Générale

25


Anne Fossemalle : Senior banker - Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare

Aurelian Dochia : Director General BRD - Groupe Société Générale - Corporate Finance

Petre Pavel Szel : Director General - Muntenia Consult

Comitetul de direcţie

Misiune: asigură, sub autoritatea Directorului General, managementul BRD- Groupe Société Générale şi a filialelor sale. Comitetul de direcţie se reuneşte cel puţin o dată pe săptămână.

Patrick Gelin : Director General BRD - Groupe Société Générale

Petre Bunescu : Director General Adjunct BRD - Groupe Société Générale

Sorin Mihai Popa : Director General Adjunct BRD - Groupe Société Générale

Departamente şi direcţiiDirecţia Mari Clienţi Corporativi

Direcţia Mari Clienţi Corporativi a fost creată dupa achiziţionarea pachetului majoritar de

acţiuni de către Société Générale. Scopul său este acela de a oferi servicii specifice marilor

societăţi româneşti, societăţilor multinaţionale precum şi clienţilor instituţionali. Direcţia asigură

relaţiile globale cu clienţii menţionaţi, face recomandări cu privire la expunerea maximă de credit

faţă de client, stabileşte condiţii specifice în funcţie de natura operaţiilor şi evaluează

profitabilitatea faţă de aceşti clienţi. În plus, direcţia promovează servicii specializate cum ar fi:

finanţarea exporturilor, leasing cross border şi finanţarea proiectelor. Pentru realizarea şi

dezvoltarea sarcinilor direcţiei în jurul celor doi poli de activitate menţionaţi, pe plan intern,

direcţia este organizată în compartimente specializate.

Departamentul Credite şi Credite Neperformante

Noul departament Credite şi Credite Neperformante administrează şi coordonează

operaţiunile de credit din cadrul BRD. Asigură coordonarea activitatilor celor trei direcţii: Direcţia

Credite, Direcţia Credite Neperformante şi Direcţia Finanţarea Creanţelor şi Administrarea

Creditelor Internaţionale. În plus, departamentul include un Compartiment de Analize şi Sinteze,

care răspunde de analizarea permanentă a calităţii portofoliului de credite şi a cerinţor privind

constituirea provizioanelor. Anumite funcţii sunt îndeplinite la nivelul departamentului, dintre care

cele mai importante sunt: participarea la stabilirea politicii de credit a BRD şi strategia cu privire

la credite, analiza calităţii portofoliului de credite şi a expunerii BRD faţă de fiecare sector

economic şi prognozarea cerinţelor de provizionare pentru riscul de credit.

26


Direcţia Credite

Direcţia Credite este direct implicată în activitatea de creditare a BRD. În acest moment

Direcţia suferă un proces de reorganizare în două servicii operaţionale: un serviciu Front Office

şi un serviciu Back Office. Front Office răspunde de relaţia cu clienţii agenţi economici, primeşte

cererile de acordare de credite şi documentaţia aferentă şi verifică dacă acestea corespund

cerinţelor BRD. Back Office procesează cererile de credit şi le transmite spre aprobare

comitetului de credit, monitorizează creditele deja acordate, controlează şi supervizează

activităţile de creditare din cadrul reţelei de sucursale, pune la punct noi produse de creditare

pentru clienţi agenţi economici şi participă la elaborarea manualului de credite a BRD.

Direcţia Finanţare Creanţe şi Administrarea Creditelor Internaţionale

Răspunde de activităţile referitoare la factoring şi forfetare, precum şi de activităţile

referitoare la negocierea şi administarea creditelor internaţionale şi a altor tipuri de finanţări pe

termen lung contractate de BRD.

Structura internă a direcţiei cuprinde Serviciile Factoring, Forfetare şi Administrare a

Creditelor Internaţionale. Serviciul Forfetare Administrare a Creditelor Internaţionale răspunde

de facilităţile de finanţare pe termen mediu şi lung ale Băncii şi monitorizarea îndeplinirii

obligaţiilor Băncii în cadrul acestor credite. În plus, răspunde de operaţiile de forfetare şi

discounting ale băncii. Serviciul Factoring elaborează politica Băncii cu privire la operaţiile de

factoring şi răspunde de dezvoltarea relaţiilor dintre BRD şi partenerii de factoring externi,

precum şi de încheierea contractelor de factoring şi monitorizarea executării acestora.

Direcţia Credite Neperformante

Coordonează întreaga activitate BRD cu privire la recuperarea creditelor neperformante.

Direcţia stabileşte şi elaborează normele şi politica BRD cu privire la creditele neperformante şi

monitorizează întregul portofoliu de credite neperformante al băncii.

Direcţia analizează şi supune spre aprobare modalităţile de recuperare a creditelor

neperformante din competenţa sa, controlează şi supervizează la nivelul întregii bănci modul de

gestionare a creditelor neperformante şi raportează periodic conducerii băncii evoluţia

portofoliului de credite neperformante şi evaluarea posibilităţilor de recuperare.

Departamentul comercial

Recent înfiinţat, coordonează activitatea Direcţiei Servicii Bancare pentru Populaţie,

Direcţia Carduri Bancare, Direcţia Marketing şi Direcţia Dezvoltare Monetică şi Produse Noi.

Direcţia Servicii Bancare pentru Populaţie

Această direcţie este împărţită în trei servicii, Serviciul Depozite, Serviciul Credite şi

Serviciul Dezvoltarea Produselor Noi. Direcţia organizează, coordonează şi monitorizează

operaţiile în lei şi valută pentru persoane fizice.

Direcţia Carduri Bancare

Direcţia Carduri a fost recent înfiinţată ca o direcţie autonomă, care reflectă accentul pus

de Bancă pe dezvoltarea operaţiilor cu cărţi de credit şi cărţi de debit. Această direcţie asigura

27


emiterea cardurilor (procesarea cererilor de emitere a cardurilor, fabricarea şi distribuirea

cardurilor şi a PIN-urilor), gestionarea conturilor de carduri ale posesorilor, procesarea

contractelor încheiate cu comercianţii acceptanţi şi monitorizarea operaţiunilor comercianţilor,

mentenanta comercianţilor acceptanţi, instalarea şi operarea parcului de terminale electronice

POS, instalate la comercianţi, precum şi agenţiilor băncii, supravegherea şi contabilizarea

operaţiunilor cu carduri şi monitorizarea fraudelor. Direcţia cuprinde cinci compartimente:

Emitere, Comercianţi, ATM, Contabilitate şi Activităţi Transversale (Logistică, Reglementare,

Controlul Gestiunii).

Direcţia Dezvoltare Monetică şi produse noi

Înfiinţată de curând, direcţia Dezvoltare Monetică şi Produse Noi a preluat atribuţii

specifice referitoare la elaborarea de noi produse card şi servicii asociate, realizarea de studii de

cost, volumetrie şi calitate a fondului de comerţ, elaborarea de propuneri privind întărirea

securităţii sistemului de carduri, supravegherea corelării noilor produse şi servicii de card cu

sistemul informatic general al Băncii. Toate acestea vor ţine cont de strategia de dezvoltare a

Băncii, de oportunităţile pieţei, de practicile şi proiectele de dezvoltare ale concurenţei.

Direcţia Marketing

Se ocupă de dezvoltarea, promovarea, adaptarea şi monitorizarea politicii de produse a

BRD atât pentru clienţi persoane fizice cât şi pentru societati comerciale. Principalele sale

activităţi sunt studiile de marketing, administrarea produselor şi promovarea vânzărilor. Studiile

de piaţă includ monitorizarea pieţelor şi a concurenţei, cu scopul de a prezenta propuneri privind

adaptarea portofoliului de produse al Băncii la nevoile clienţilor şi condiţiile de piaţă.

Administrarea produselor include implementarea produselor noi, adaptarea produselor

respective la nevoile clienţilor şi, pe durata de viaţă a produselor, adaptarea în permanenţă a

acestei oferte la condiţiile existente pe piaţă. Direcţia include şi o echipă de promovare a

vânzărilor, care contribuie la crearea şi pregătirea unei forţe de vânzare a produselor BRD în

întreaga reţea de sucursale.

Direcţia Trezorerie

Direcţia Trezorerie administrează şi coordonează activităţile de trezorerie ale Băncii, atât

în lei cât şi în valută. Politica BRD de a creşte profitul prin plasarea surplusului de lichidităţi şi în

acelaşi timp de a minimiza riscurile prin evaluarea permanentă a lichidităţilor, a riscului de curs

valutar şi a riscului privind rata dobânzii.

Direcţia Trezorerie cuprinde trei servicii: Serviciul trezorerie în lei, Serviciul trezorerie în

Valută şi Serviciul Arbitraj (Dealing Room).

Direcţia monitorizează lichiditaţile BRD şi investeşte surplusul pe piaţa interbancară, în

titluri de stat româneşti, şi alte instrumente financiare pe piaţa internaţională de capital. Direcţia

răspunde de stabilirea nivelului dobânzilor la depozite şi credite, elaborează studii de piaţă

privind activităţile de trezorerie.

28


Direcţia Pieţe de Capital

Această direcţie administrează investiţiile BRD pe termen lung, mediu şi scurt în acţiuni

cotate şi necotate pe piaţa de capital. De asemenea, DPC desfăşoară activităţi de decontare a

tranzacţiilor cu valori mobiliare ale clienţilor BRD şi de depozitare/custodie a activelor fondurilor

deschise de investiţii şi societăţilor de investiţii.

DPC administrează şi coordonează activităţile de distribuţie în reţea a unităţilor de fond

pentru fonduri deschise de investiţii, a poliţelor de asigurare pentru societăţi de asigurare şi a

dividendelor pentru societăţi cu acţionariat numeros.

DPC este organizată în compartimente: Decontare, Depozitare/Custodie, Sinteză/Juridic,

Procesare informatică şi un serviciu Participaţii cu 3 compartimente: Analiză, Gestiune,

Plasamente pe termen scurt. Activitaţile de administrare şi gestionare a portofoliului propriu sunt

separate de cele efectuate în contul clienţilor.

Direcţia Internaţională

Direcţia Internaţională coordonează, organizează şi realizează activitatea valutară

comercială a întregii Bănci, asigură desfăşurarea activităţii specifice de bănci corespondente şi

de SWIFT. Produsele şi serviciile bancare în valută derulate de acestea sunt: acreditivele şi

incasso de import/export; analiza, emiterea, şi avizarea scrisorilor de garanţie bancară, a

contragaranţiilor, a scrisorilor de cesiune, avalizarea efectelor de comerţ; efectuarea de

transferuri valutare( ordine de plată emise, primite), operaţiuni de cecuri bancare şi de călătorie.

Direcţia Internaţională are ca atribuţii şi menţinerea şi extinderea reţelei de bănci

corespondente, semnarea acordurilor de deschidere de conturi NOSTRO/LORO, optimizarea

numărului de conturi NOSTRO, administrarea liniilor de lucru pe bănci corespondente. Această

direcţie administrează peste 915 chei de autentificare SWIFT, care asigură derularea rapidă a

tranzacţiilor valutare în deplină securitate.

Direcţii şi departamente suport

Direcţia Contabilităţii Generale

Direcţia Contabilităţii Generale administrează şi supervizează evidenţele contabile din

cadrul Centralei şi sucursalelor. Această Direcţie elaborează normele şi standardele interne de

contabilitate, răspunde de elaborarea bilanţului contabil, se ocupă de operaţiunile de decontare

şi asigură respectarea în cadrul tranzacţiilor valutare a reglementărilor BNR. Direcţia este

împărţită in compartimente, şi anume: Interbancare şi Decontări Interbancare; Gestionarea

Numerarului; Financiar-Contabilitate; Contabiliatate Generală; Metodologie, Consultanţă

Contabilă şi Impozitare; Decontare Valutară Interbancară; Bănci Corespondente şi

Supravegherea Operaţiilor Valutare.

Direcţia Resurse Umane

Direcţia Resurse Umane răspunde de recrutarea, şcolarizarea, evaluarea şi promovarea

angajaţilor BRD. Ea răspunde de asemenea de politica de remunerare a BRD şi de bugetul

pentru salarii şi prime.

29


Această direcţie elaborează, în colaborare cu celelalte direcţii din BRD, regulamentele

interne şi contractul colectiv de muncă. În cadrul acestei Direcţii funcţionează două activităţi:

Resurse, care se ocupă de administrarea resurselor umane, gestiune colectivă şi gestiune

individuală a personalului şi respectiv Formare Profesională şi Recrutarea personalului, care

răspunde de recrutarea şi selecţia candidaţilor, dezvoltarea şi gestiunea pregătirii profesionale.

Departamentul Sisteme Informatice

Acest departament include Direcţia Informatică şi Direcţia Proiecte privind Tehnologia

Informaţiei şi Monetică. Departamentul se subordonează direct Directorului General.

Departamentul Sisteme Informatice elaborează strategia de achiziţionare şi utilizare a

tehnologiei informaţionale în cadrul Centralei şi a sucursalelor BRD. Departamentul Sisteme

Informatice stabileşte de asemenea programele de pregătire a personalului în scopul utilizării

noilor sisteme informatice, răspunde de funcţionarea sistemului de operare central, funcţionarea

reţelei de comunicare a datelor sucursalelor, implementarea noilor sisteme, analiza şi

dezvoltarea noilor aplicaţii şi stabilirea planului de rezervă şi a programelor de redresare în caz

de dezastru.

Rolul principal al acestui departament nou înfiinţat este de a coordona implementarea

unui sistem informaţional integrat, care se concentrează în prima fază pe rularea programului

iBank în întreaga reţea de sucursale a BRD.

Direcţia de Sinteză

Răspunde în primul rând de elaborarea şi urmărirea bugetului, monitorizează situaţia

financiară şi rezultatele Băncii. Direcţia elaborează programele de activitate şi bugetele pe

termen mediu şi lung, furnizează informaţii conducerii BRD asupra rezultatelor activităţii Băncii,

şi elaborează situaţiile financiare ale Băncii conform IAS.

Direcţia de Sinteză monitorizează realizarea bugetului de venituri şi cheltuieli, a

plasamentelor şi resurselor în colaborare cu fiecare sucursală a BRD şi cu direcţiile din

Centrală.

Direcţia de Investiţii şi Administrare a Patrimoniului

Direcţia de Investiţii şi Administrare a Patrimoniului este structurată în două servicii:

Serviciul Investiţii- Reparaţii şi Dotări, Serviciul Administrativ şi două compartimente: unul de

Analiză Economică şi unul pentru Centrele de Pregătire şi Formare Profesională. Prin serviciul

Investiţii- Reparaţii şi Dotări se efectuează: achiziţiile de terenuri şi clădiri, construcţia,

modernizarea, repararea imobilelor Băncii, achiziţia tuturor echipamentelor şi programelor

necesare bunei funcţionări a Băncii. Prin compartimentul de analiză economică se realizează:

urmărirea elaborării bugetului activităţii de investiţii precum şi a cheltuielilor generale efectuate

de DIAP.

Prin serviciul Administrativ se realizează gestionarea cheltuielilor generale ale Băncii

legate de administrarea patrimoniului imobiliar, aprovizionarea cu materiale, paza imobilelor,

activităţile de protocol şi alte activităţi specifice.

30


Compartimentul de Centre de Pregătire şi Formare Profesională realizează administrarea

Centrelor în vederea utilizării acestora pentru Formarea Profesională a salariaţilor Băncii şi

pentru petrecerea vacanţelor acestora.

Direcţia Juridică şi Norme Interne

Direcţia Juridică şi Norme Interne este organizată în 5 compartimente: Drept Bancar,

Coordonare Juridică, Contracte- Fiscalitate, Norme Interne, Executori Bancari. Direcţia are

următoarele atribuţii principale: analiza juridică a documentaţiilor pentru toate tipurile de

angajamente ale Băncii şi operaţiunile desfăşurate de celelalte direcţii; participarea la

elaborarea normelor şi regulamentelor interne, a contractului colectiv de muncă; monitorizează

activitatea consilierilor juridici şi executorilor bancari din sucursale; reprezintă Banca în faţa

instanţelor judecătoreşti şi a altor autorităţi cu activitate jurisdicţională.

Direcţia Evaluare

Direcţia Evaluare are două servicii, dintre care primul asigură gama serviciilor de

consultanţă economică şi financiar-bancară şi, în special elaborarea planurilor de afaceri, a

studiilor de fezabilitate, analizelor financiare, precum şi evaluări ale societăţilor în vederea

privatizării, restructurării, fuziunii sau achiziţionării. De asemenea, acest serviciu furnizează

consultanţă Băncii şi terţilor cu privire la oportunitatea şi necesitatea investiţiilor de portofoliu.

Cel de-al doilea serviciu elaborează norme de evaluare, asigurând aplicarea, uniformă şi

consecventă a acestora, coordonează activităţile specifice desfăşurate în cadrul reţelei BRD şi

avizează rapoartele de evaluare ale garanţiilor, considerate cu valori semnificative pentru

Bancă, elaborate la nivel teritorial. Totodată elaborează rapoarte de evaluare pentru proprietăţile

imobiliare ce urmează a fi achiziţionate de Bancă şi actualizează anual valoarea activelor

imobilizate ale BRD.

Departamentul Proiecte şi Organizare

Departamentul Proiecte şi Organizare are rolul de a coordona eforturile BRD de

restructurare organizatorică, îmbunătăţire a comunicaţiei şi a sistemelor de gestiune a

informaţiilor, precum şi de identificare şi supervizare a implementării proiectelor necesare pentru

a îmbunătăţii eficienţa operaţiilor BRD, inclusiv de actualizare a sistemelor IT. Unul dintre cele

mai importante proiecte supervizate de această Direcţie este elaborarea noilor proceduri de

derulare a aplicaţiei de software bancar iBank în toată reţeaua de sucursale.

Direcţia Administrării Generale a Reţelei de Sucursale şi Agenţii

Direcţia Administrării Generale a Reţelei de Sucursale şi Agenţii coordonează activitaţile

de zi cu zi a sucursalelor şi agenţiilor BRD, cu scopul de a promova norme unitare de servicii şi

practici de lucru. Direcţia pune de asemenea la dispoziţia sucursalelor suport logistic, atunci

când este necesar. Direcţia evaluează performanţele fiecărei sucursale şi face recomandări de

îmbunătăţire a activităţii sucursalelor.

31


Direcţia Controlului Central de Risc

Direcţia Controlului Central de Risc este o direcţie nou formată care raportează direct

Directorului General al Băncii. Rolul Direcţiei este de a asigura o inventariere de ansamblu a

riscurilor direct legate de activitatea bancară, indiferent de natura acestora; de a contribui la

definirea strategiilor comerciale avute în vedere de Bancă şi care ar putea implica riscuri

semnificative; de a defini sau valida metodele şi procedurile de analiză, evaluare, aprobare şi

urmărire a riscurilor de credit şi de piaţă şi de a se asigura, înaintea angajării Băncii într-o nouă

categorie de activitate, de existenta unui sistem de raportare a riscurilor specifice acelei

activităţi. Totodată, Direcţia Control Central de Risc participă activ la procesul de validare,

analiză şi recomandare ce are loc la nivelul Comitetului de Administrare a Activelor şi Pasivelor.

În acest sens, Direcţia Control Central de Risc analizează toate dosarele de credit şi propunerile

de acordare a altor tipuri de facilităţi aflate în competenţa de aprobare a Comitetului de Credit al

Centralei, Comitetului de direcţie/ Consiliului de Administraţie şi emite recomandări privind

aceste operaţiuni financiar-bancare.

Inspecţia Generală

Inspecţia Generală este o direcţie nou formată prin unificarea Direcţiei de control cu

Serviciul de Supraveghere Operaţiuni Bancare şi este subordonată Directorului General.

Inspecţia Generală controlează şi supraveghează operaţiile Băncii atât la sediul central cât şi în

întreaga reţea de sucursale, monitorizează protecţia datelor din Sistemul IT, şi răspunde de

prevenirea sau investigarea activităţilor care cad sub incidenţa legislaţiei penale îndreptate

împotriva Băncii. În plus, Direcţia include şi un compartiment autonom care răspunde de

îndeplinirea obligaţiilor legale ale Băncii cu privire la prevenirea spălării banilor.

Secretariatul General

Secretariatul General desfăşoară servicii de secretariat pentru adunările generale ale

acţionarilor şi pentru diverse organe de conducere, precum şi pentru Comitetul de Administrare

a Activelor şi Pasivelor şi Comitetul de Risc. Secretariatul General ţine Registrul Acţionarilor şi

asigură comunicarea cu acţinarii. Secretariatul General răspunde de asemenea de registrele cu

semnăturile autorizate ale BRD şi de reglementarea şi monitorizarea circuitului de documente

din cadrul BRD. Secretariatul General este responsabil cu redactarea şi tipărirea raportului

anual al BRD. De asemenea, Secretariatul General răspunde de asigurările BRD, în

conformitate cu politica Grupului SG. Secretariatul General coordonează, din partea BRD, toate

activităţile legate de organizarea Ofertei şi va reprezenta BRD în relaţia cu CNVM şi BVB. În

plus, Secretariatul General are în sarcină şi rezolvarea diverselor dosare transmise de către

Directorul General.

Serviciul Comunicare

Serviciul Comunicare răspunde de activităţile de reclamă şi sponzorizare ale Băncii,

activităţile destinate să facă cunoscută Banca pe plan local şi internaţional şi pentru alte astfel

de activitaţi publice.

32


2.2. Sistemul informaţional bancar

Specificitatea departamentului sisteme informatice a BRD-GSG

Caracteristici:

este o structură funcţională şi operaţională;

este subordonat directorului general al băncii;

are vocaţie strategică pentru bancă, pe linia activităţii privind sistemele informatice;

este condus de un director de department.

Misiune:

Defineşte soluţiile strategice şi asigură coerenţa sistemului informatic în concordanţă cu

strategia globală a băncii.

Organizare:

Departamentul Sisteme Informatice cuprinde următoarele direcţii de compartimente:

Compartimentul Securitate - defineşte normele de securitate de acces la informaţii;

Compartimentul Calitate - defineşte metode, standarde şi procedurile de lucru privind

activitatea de informatică în general şi în special proiectele informatice

- elaborează metodologia specifică domeniului informatic;

Compartimentul Control de Gestiune;

- centralizează datele privind fundamentarea bugetului activităţii

de informatică;

- urmăreşte realizarea bugetului propriu şi informează

conducerea Departamentului Sisteme Informatice;

- urmăreşte derularea contractelor încheiate de Departamentul

Sistemului Informatic.

Proiect iBank - este un proiect informatic care face obiectul unei organizări speciale având ca

misiune proiectarea aplicaţiei iBank şi integrarea acesteia în sistemul informatic al băncii;

Direcţia Dezvoltare şi Studii - este o structură funcţional – operaţională;

- elaborează studii pentru implementarea de noi produse şi

servicii sau ameliorarea celor existente;

Direcţia Sisteme şi Reţele - asigură studierea, controlul, implementarea şi menţinerea

sistemelor „maşină” care să suporte aplicaţiile necesare în vederea exploatării;

- asigură studierea, controlul, implementarea şi menţinerea

sistemelor de baze de date care să suporte aplicaţiile necesare în vederea exploatării;

Direcţia Exploatare - asigură producţia informatică a băncii prin exploatarea aplicaţiilor

dezvoltate de către Direcţia Dezvoltare şi Studii;

- acordă asistenţă utilizatorilor.

33


2.3. Documente şi programe informatice utilizate de BRD-GSG

Fiecare entitate are un server propriu-XUI şi utilizatorii accesează aceeaşi bază de date

comună, situată la Centrala Bucureşti.

Entitate contabilă - entitate unde se întocmeşte balanţa de verificare.

Entitate noncontabila - sunt punctele de lucru propriu-zise.

Aplicatia utilizată de BRD-Iaşi se numeşte iBank realizată pe arhitectura CLAIN SERVER.

În acest mod informaţia se scrie direct pe serverul de la Bucureşti.

Programul iBank a fost conceput spre sfârşitul anilor ’80 de către o firmă specializată din SUA. BRD

a achiziţionat produsul în 1994/1995 pentru a înlocui programul PCBANK, fără însă a transforma

această achiziţie într-un veritabil proiect. 08.04.2002 este prima zi de lucru în iBank. Vechea

aplicaţie în PCBANK era scrisă în FOX. Se lucra în DOS, iar iBank este sub sistemul de operare

UNIX. BRD a implementat sistemul IT, bazat pe aplicaţia de software bancar „iBank”. În decembrie

1996, BRD a încheiat un contract cu ICL, prin care BRD a cumpărat dreptul de a folosi iBank în

România pentru un comision anual stabilit în funcţie de numărul de utilizatori autorizaţi. În calitate

de integrator de sisteme, ICL s-a angajat să instaleze iBank, în 9 din sucursalele BRD şi să pună la

dispoziţie hard-ul necesar (inclusiv servere).

ICL a transferat BRD răspunderea privind derularea iBank în întreaga reţea de sucursale.

Pentru a realiza acest lucru, BRD beneficiază de asistenţa Sociétè Générale, şi, în plus,

intenţionează să folosească furnizori locali de servicii în calitate de subcontractori. Simultan, BRD

analizează procedurile de operare pentru a le face compatibile cu folosirea iBank. Subsistemul de

cărţi de credit a devenit operaţional în septembrie 1999. Interfaţa dintre sistemul de cărţi de credit şi

sistemul informatic principal BRD a fost dezvoltată în anul 1999.

BRD a implementat un sistem internaţional compatibil pentru tranzacţiile internaţionale, prin

instalarea unui pachet software pentru tranzacţii financiare, numit Bank Trade, care procesează

acreditive, scrisori de garanţie, ordine de plată şi încasare.

O condiţie de bază necesară pentru funcţionarea tuturor acestor sisteme este existenţa unei

infrastructuri eficiente de telecomunicaţii. În 1999 cu asistenţă din partea Global One, BRD a

34

Baza de date unică (Bucureşti)

XUI-Independenţei

XUI-Iaşi(A.PANU)

XUI-Târgu Frumos

User 1User 2..n

Usri 1User2..n User 1 User2,3..n


introdus o reţea de telecomunicaţii X.25, capabilă să susţină noul sistem bancar integrat iBank şi

operaţiile reţelei de ATM-uri. Reţeaua X.25, care utilizează linii închiriate, înlocuieşte treptat

procesul de transfer al fişierelor. În acest moment, centrala şi 100 de sucursale sunt deja conectate

la noua reţea.

Este greu să vorbim despre stadiul actual al proiectului iBank fără a-l situa într-un context

mai larg, pentru că există şi alte proiecte esenţiale pentru desfăşurarea iBank.

Echipele iBank au angajat şi ele acţiunile necesare bunei desfăşurări a proiectului.

Programul a fost fiabilizat şi stabilizat, chiar dacă mai sunt încă unele lucruri de făcut, iar perimetrul

definit în prealabil a fost atins. Au îmbunătăţit instrumentele de convertire – programe şi raportări -,

iar modulele de formare profesională şi suporturile de curs au fost definitivate.

Toate aceste progrese au permis testarea întregului proces în unităţi – pilot, agenţia Tei

trecând la iBank în luna noiembrie. Această operaţiune a fost urmată de trecerea la iBank a

Grupului Unirea la începutul lunii martie 2002. în cursul lunii aprilie trecerea la iBank a Grupului Iaşi.

Cred că nu trebuie să căutăm principalele avantaje ale iBank în funcţionalităţile puse la

dispoziţia unităţilor băncii, iBank fiind din acest punct de vedere un soft clasic, ci mai ales în

integritatea lui cu celelalte mari proiecte ale BRD, cum ar fi reorganizarea şi modernizarea reţelei, şi

în posibilităţile pe care el le poate oferi în materie de coerenţă şi potenţial de evoluţie.

Mai întâi se cuvine să notăm că iBank este orientat către client şi nu către cont, ceea ce va

permite să dispunem de o imagine globală despre client, adică să putem alcătui în orice moment un

inventar al situaţiei patrimoniale a clientului, oricare ar fi agenţia sau agenţiile cu care el lucrează.

Această bază de date clienţi va putea fi după aceea definitivă ca sistem de referinţă pentru toate

celelalte aplicaţii utilizate de BRD

IBank este un sistem centralizat, aspect care prezintă, în raport cu Pcbank, câteva avantaje

majore. Este vorba, în primul rând, despre faptul că toate unităţile dispun de aceleaşi funcţionalităţi

şi beneficiază în acelaşi timp de îmbunătăţirile aduse sistemului. În al doilea rând, este vorba

despre un mai bun control al sistemului, şi prin urmare de o mai mare coerenţă. Existenţa unui

sistem de referinţă unic şi centralizat garantează că principiile de lucru sunt identice în întreaga

reţea. Principalele avantaje pe care le-am citat înainte arată că iBank are impact asupra întregii

bănci, şi în special asupra reţelei.

Obiectivele de dezvoltare pentru următorii ani depind de capacitatea băncii de adaptare şi de

anticipare a „mişcărilor” pieţei. Este vorba de asigurarea structurilor şi a instrumentelor potrivite şi

din acest punct de vedere proiectul de reorganizare şi modernizare a reţelei este cheia de boltă a

viitoarei evoluţii a băncii.

Chiar dacă este de concepţie mai veche, programul iBank răspunde nevoilor BRD mai bine

decât Pcbank, atât în ceea ce priveşte concepţia (arhitectură – client, timp real), cât şi în modul de

funcţionare, centralizat, care va permite transferul anumitor funcţii de suport, şi în special a

informaticii, dinspre agenţii către Centrală, permiţând astfel unităţilor din reţeaua BRD să se

concentreze pe funcţia lor esenţială, cea comercială.

35


Bineînţeles, clienţii BRD vor beneficia, în mod indirect, de funcţionalităţile sistemului. Toate

avantajele de care va beneficia reţeaua vor avea un impact asupra clientelei. Noţiunea de imagine

globală a clientului va permite o mai bună abordare, tradusă printr-o ofertă personalizată de servicii

şi un proces decizional mai rapid. Trecerea la iBank benefică şi în perspectiva introducerii, în

momentul în care toate unităţile vor lucra cu acest program, a funcţiei „Any branch banking”, care

va permite accelerarea operaţiunilor intrabancare (viramente etc.) şi va conferi astfel un avantaj atât

clienţilor, cât şi băncii, în competiţia cu concurenţa.

În 2000 a fost implementat sistemul Multicash, care permite BRD să pună la dispoziţie

clienţilor săi servicii avansate de gestionare a numerarului. Costurile pentru acest proiect se ridică

la aproximativ 250.000 USD (fără taxe). BRD este de asemenea în proces de introducere a

sistemului Intranet, care va înlocui sistemul de poştă electronică cu un sistem mai performant.

Începând cu decembrie 2000, banca a pus la dispoziţia clienţilor întreprinderii un nou serviciu

bancar din gama produselor Electronic Banking, MultiX. Acesta permite clientului să realizeze o

serie de operaţiuni bancare de la propriul sediu. Oferind servicii de bancă la distanţă şi bazat pe

schimbul de date între client şi bancă, MultiX se adresează în special clienţilor care au relaţii de

afaceri frecvente cu BRD şi care fac în mod regulat viramente naţionale şi internaţionale. Pentru

client MultiX înseamnă un acces la serviciile băncii 24 ore din 24, 7 zile din 7, operaţiuni în cont

urmărite zi de zi, proceduri simplificate pentru operaţiunile bancare, o securitate mai bună,

confidenţialitate şi controlul informaţiilor, schimburi mai rapide de informaţii între client şi bancă, mai

puţine costuri legate de comisioane.

Cea mai modernă metodă de administrare a conturilor la îndemâna clienţilor BRD – GSG,

având acces rapid la bancă de oriunde şi oricând, pentru a obţine informaţii în timp real despre

situaţia conturilor şi având posibilitatea gestionării eficiente a fondurilor, direct din faţa calculatorului

24 ore din 24, 7 zile din 7, prin On-Line Banking. Astfel pot fi controlate soldul şi tranzacţiile din

conturile personale, pot fi transmise ordine de plată interne sau se pot iniţia transferuri interne.

Ratele de schimb valutar, precum şi ratele dobânzilor, sunt afişate în meniul principal al site-ului

www.brd.ro. În cazul plăţilor interne sau al schimburilor valutare, clienţii trebuie să mai ţină cont de

ora-limită de procesare a acestor tranzacţii. Toate ordinele de plată primite de bancă vor fi

procesate în următoarea zi lucrătoare. Ora limită de procesare va dispărea, pentru plăţile interne, în

momentul în care BNR va implementa o platformă electronică de prelucrare naţională a datelor şi

sistemul său de compensare naţională va funcţiona on-line.

O noua aplicaţie paralelă este TRANSACT-ul şi este folosită în vederea industrializării

creditelor pentru persoane fizice. Fiecare utilizator are parola proprie cu care utilizează programul,

iar modificările efectuate sunt vizualizate şi de ceilalţi utilizatori.

O alta aplicaţie este MEGARA folosită pentru Fondul deschis de investiţii - SIMFONIA,

pentru achiziţionare de titluri.

Aplicatia FCEX este folosită pentru achiziţionarea şi răscumpărarea de titluri prin BRD.

36

http://www.brd.ro/


Pentru tranzacţiile WESTERN UNION este folosit un program cu acelaşi nume care face

transferuri cu străinătatea. BRD mai are o aplicaţie care gestionează carduri la nivel de convenţie şi

de utilizatori - plata salariilor pe card.

Aflarea informaţiilor despre clienţi (nume, adresă, cod numeric personal, cod fiscal) se face

cu ajutorul aplicaţiei INFO. Aceasta aplicaţie are legatură cu aplicaţia carduri.

Pentru licitaţia valutară este folosită o aplicaţie generală numită LICIT - banca se comportă

ca un dealer pentru client. Aceasta exportă informaţia către iBANK şi este preluată în contul

clientului.

37


Capitolul 3

Conturile bancare

3.1. Titularii de cont

Titularii de cont pot fi persoane juridice şi fizice, denumite „clienţi”, după cum urmează:

regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat, mixt sau privat;

societăţile comerciale cu participare străină de capital;

societăţile agricole;

asociaţiile familiale şi persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente;

fermierii agricoli (individuali) şi cei organizaţi în diferite forme de asociere simplă, fără

personalitate juridică;

instituţiile publice, organizaţiile cooperatiste şi obşteşti;

organizaţiile şi organismele internaţionale care funcţionează pe teritoriul României;

alte persoane juridice din ţară şi străinătate;

persoane fizice – populaţia.

3.2. Conturile care se pot deschide la BRD - modul cum funcţionează acestea

La cererea clienţilor – persoane juridice şi fizice BRD poate deschide:

conturi de disponibilităţi băneşti, prin care se fac operaţiuni de încasări şi plăţi;

conturi curente – cont de disponibilităţi băneşti prin care se efectuează şi acordări şi

rambursări de credite, soldul debitor reprezentând creditul în termen existent;

conturi de depozite la vedere sau la termen pentru păstrarea şi fructificarea resurselor

băneşti atrase de la persoanele juridice şi fizice;

conturi de credite prin care se efectuează operaţiuni de acordări şi rambursări de credite;

conturi cu destinaţie specială ce reflectă produse şi prestări de servicii efectuate de bancă la

solicitarea clientului: acreditive, ordine de plată, carnete de cecuri cu limită de sumă etc.

Clienţii cu capital integral sau majoritar de stat, potrivit normelor legale în vigoare, sunt

obligaţi să-şi păstreze disponibilităţile băneşti la o singură unitate bancară şi să efectueze

operaţiunile de încasări şi plăţi prin două conturi distincte:

- unul pentru activitatea de producţie şi alte activităţi curente;

- altul pentru investiţii.

Clienţii cu capital integral sau majoritar de stat, conform normelor legale, pot deschide

conturi de credite la alte bănci decât cele la care au deschise conturi de disponibilităţi pentru

activitatea curentă, numai în baza avizului prealabil al Ministerului Finanţelor. De regulă, conturile

se deschid la unitatea băncii în a cărei rază de activitate îşi au sediul clienţii.

38


1. Conturile de disponibilităţi băneşti

Documentaţia pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti

Pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti, în care se fac operaţiuni de încasări

şi plăţi, clienţii prezintă la bancă o cerere (anexa). Persoanele juridice completează şi depun în

bancă odată cu cererea de deschidere a contului şi o declaraţie .

Cererea va fi însoţită, după caz, de următoarele documente, în copii xeroxate:

hotărârea de înfiinţare a regiilor autonome şi societăţilor comerciale şi agricole cu capital

integral de stat sau mixt, dată de guvern pentru unităţile de interes naţional şi de organele locale ale

administraţiei de stat pentru unităţile locale;

hotărârea judecătorească de înfiinţare a societăţilor;

contractul de societate în formă autentică în cazul societăţilor cu capital privat;

regulamentul de organizare şi funcţionare al regiilor autonome, respectiv statutul societăţilor

în formă autentică;

certificatul de înmatriculare în registrul comerţului sau registrul societăţilor agricole, după

caz;

autorizaţia pentru funcţionare emisă de primăriile judeţene şi a municipiului Bucureşti şi

dovada de înregistrare la Administraţia Financiară pentru asociaţiile familiale şi persoanele fizice

autorizate să desfăşoare activitate independentă;

extras din hotărârea organului competent care a împuternicit persoanele autorizate să

dispună de cont;

fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor împuternicite să dispună de cont şi

amprenta ştampilei (anexa).

La persoanele fizice, semnătura de pe cerere constituie şi specimenul de semnătură.

Persoanelor fizice, banca le deschide conturi de disponibilităţi băneşti dacă depunerea

iniţială în cont este de minimum 100.000 lei.

Cererea de deschidere a conturilor de disponibilităţi băneşti se prezintă Băncii în două

exemplare şi se înregistrează în Registrul de intrări al băncii. Numărul dat se înscrie pe ambele

exemplare ale cererii.

Aprobarea şi deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti

Documentele depuse de clienţi pentru deschiderea conturilor la Bancă se verifică de către

compartimentul decontări – contabilitate. Compartimentul decontări – contabilitate, în cazul în care

sunt îndeplinite condiţiile, completează spaţiile rezervate Băncii de pe cerere şi, sub semnătură, o

prezintă la aprobare directorului Băncii. În baza aprobării, conducătorul compartimentului decontări-

contabilitate stabileşte codul contului, înscriind în registrul de evidenţă a conturilor deschise

39


clienţilor datele necesare (data deschiderii contului, codul atribuit acestuia, denumirea titularului de

cont, adresa şi telefonul).

Cele două exemplare ale cererii de deschidere a contului de disponibilităţi băneşti aprobate

au următoarea destinaţie:

exemplarul nr. 1 împreună cu documentele anexate, se reţin la conducătorul

compartimentului decontări – contabilitate, în mape separate, constituind astfel, dosarul juridic al

clientului;

exemplarul nr. 2, semnat şi parafat cu ştampila Băncii, se predă, după aprobare clientului,

care va semna de primire pe exemplarul nr. 1 al cererii.

Fişa cu specimenele de semnături se predă referentului din cadrul compartimentului

decontări – contabilitate care administrează contul respectiv.

Operaţiunile în contul de disponibilităţi băneşti

Operaţiunile de încasări şi plăţi, în şi din conturile clienţilor deschise la bancă, se efectuează

de bancă, la cererea şi din ordinul clienţilor, care răspund de legalitatea şi realitatea operaţiunilor.

Conturile în lei, deschise persoanelor fizice nerezidente, pot fi alimentate numai cu sume

provenind din cumpărări pe piaţa valutară sau din activităţi legale realizate pe teritoriul României. La

fiecare operaţiune de încasare/alimentare a acestui cont, titularul – persoană fizică nerezidentă va

depune la bancă o declaraţie scrisă asupra provenienţei sumelor. Disponibilităţile din aceste conturi

pot fi utilizate numai pentru plăţi în lei pe teritoriul României.

Operaţiunile de rambursare a ratelor de credite şi de încasare a dobânzilor, datorate de

clienţii băncii, se pot efectua şi din iniţiativa băncii în cazurile şi în condiţiile convenite între clienţi şi

bancă prin contracte şi alte documente încheiate.

În operaţiunile de încasări şi plăţi, clienţii băncii pot utiliza ca forme şi instrumente de

decontare, prin virament:

a. cu rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii:

cecul din carnet cu limită de sumă;

acreditivul;

dispoziţia de plată operată, în prealabil, în contul plătitorului;

ordinul de plată;

scrisoarea de garanţie.

b. fără rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii:

dispoziţia de plată;

dispoziţia de încasare.

Documentele emise de titularii de cont sau de terţi asupra conturilor clienţilor deschise la

bancă trebuie să fie întocmite pe imprimatele tipizate în vigoare la acea dată şi completate clar şi

citeţ, cu toate elementele prevăzute de formular. Ele vor fi verificate de referentul de ghişeu.

40


Documentele care întrunesc condiţiile de a fi decontate, dar cu data întocmirii sau acceptării

anterioară datei de prezentare la ghişeul băncii, se datează de către referentul de la ghişeu, pe

toate exemplarele, cu data zilei de primire în spaţiul rezervat acestui scop.

Documentele care nu îndeplinesc condiţiile menţionate anterior se restituie depunătorului

sau se transmit acestuia prin poştă, după caz, indicându-se pe verso-ul exemplarului nr. 1 de către

referentul de ghişeu, cauzele restituirii, aplicându-se semnătura, ştampila şi data restituirii.

Documentele iniţiate de titularul de cont vor fi primite de bancă spre decontare numai în

limita disponibilităţilor existente în contul respectiv, pentru orice sumă, fără a se stabili o limită

minimă obligatorie, titularii de cont având obligaţia, potrivit legii, să efectueze plăţile datorate către

orice creditor persoană juridică, inclusiv cele pentru achitarea obligaţiilor cu orice titlu către stat, în

ordinea scadenţei.

În lipsă de disponibilităţi în cont, documentele respective vor fi restituite titularilor de cont, cu

indicarea motivului restituirii, aplicarea datei şi ştampilei, sub semnătura referentului de ghişeu.

Titularii de cont sunt singurii în măsură să hotărască, pe propria răspundere, asupra plăţilor,

asumându-şi şi riscurile ce decurg din eventualele plăţi neefectuate la termen (contravenţii,

penalităţi contractuale, majorări pentru plata cu întârziere a sumelor datorate, sistarea livrărilor de

către furnizor etc.).

Documentele prezentate la plată de către plătitor nu se admit să fie decontate parţial; pentru

acestea se întocmesc noi documente de plată la nivelul disponibilităţilor.

Documentele privind titlurile executorii, dobânzile, comisioanele şi spezele bancare se

decontează şi parţial, caz în care aceste documente se menţin în bancă la cartotecă până la

decontarea integrală şi, pe ele, se vor trece şi evidenţa decontărilor parţiale.

Plăţile se efectuează cronologic şi în următoarea ordine: obligaţiile de plată prin titlu

executoriu (impozite, taxe şi alte vărsăminte datorate bugetului, contribuţii datorate fondului

asigurărilor sociale), dobânzi, rate de credit şi penalităţi.

Pentru disponibilităţile în cont, Banca acordă titularului de cont dobânzi, iar pentru

operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cont, Banca încasează de la titularul de cont

comisioane.

Pentru operaţiunile în cont efectuate de către Bancă prin telex, fax, telefon etc, la cererea

titularului de cont, acesta achită băncii spezele bancare respective.

Închiderea conturilor de disponibilităţi băneşti

Închiderea conturilor de disponibilităţi băneşti deschise la bancă se efectuează după cum

urmează:

la cererea scrisă a titularului de cont;

în caz de deces al titularului de cont, pe baza cererii şi actelor legale prezentate de

moştenitorii legali;

41


în caz de dizolvare sau faliment a societăţilor comerciale şi agricole, la cererea scrisă a

lichidatorilor numiţi potrivit legii;

din iniţiativa băncii.

Eventualele disponibilităţi rămase în cont, după achitarea obligaţiilor faţă de bancă, dacă nu

au fost solicitate de titularul de cont, se virează în contul de „Creditori” cu analitice deschise pe

titulari de cont, urmărindu-se lichidarea sumelor respective.

2. Conturile de depozit

Deschiderea conturilor de depozite

Conturile de depozit se deschid de către compartimentul decontări – contabilitate în baza

contractului de depozit, cuprinzând condiţiile depozitului, completat şi semnat de depunător pe

formular (anexa), care se depune la ghişeul băncii, în două exemplare. Semnătura titularului de

depozit de pe contractul de depozit constituie specimenul de semnătură al acestuia, care se va

confrunta cu semnăturile de pe dispoziţiile ulterioare ale titularului cu privire la depozit.

Contractul de depozit, după verificare, se semnează de către directorul unităţii şi

conducătorul compartimentului decontări – contabilitate. În exercitarea acestei atribuţii, directorul

unităţii şi conducătorul compartimentului decontări – contabilitate, pot da împuternicire expresă

controlorilor de grupă şi administratorilor de cont. După semnare, se ştampilează şi se înregistrează

în registrul de evidenţă a conturilor deschise clienţilor şi se înscrie pe acesta numărul dat contului

de depozit. Exemplarul nr. 1 al contractului de depozit se predă referentului din cadrul

compartimentului decontări – contabilitate, care administrează contul de depozit, pentru

deschiderea contului şi înregistrarea în cont a depozitului. Exemplarul nr. 1 din contractul de depozit

se păstrează de referent, într-o mapă separată, pe fiecare client. Exemplarul nr. 2, semnat şi

ştampilat de bancă se predă depunătorului, împreună cu o copie după documentul (chitanţă sau

ordin de plată, după caz), pe baza căruia s-a înregistrat suma depusă în cont drept depozit.

Pentru fiecare depozit în parte se deschide un cont separat de depozit. Suma depozitului

trebuie să fie cel puţin la valoarea minimă stabilită de bancă.

Depozitele pot fi la vedere şi la termen. Depozitele la vedere sunt depozitele care nu au

termen fixat şi a căror durată trebuie să fie egală cu cel mult o zi lucrătoare. La depozitele la

termen, perioadele de păstrare a sumelor în contul respectiv sunt în zile calendaristice, potrivit

contractului de depozit. Termenul se socoteşte începând cu data înregistrării sumei consemnate ca

depozit în creditul contului de depozit şi până la data când expiră acest termen.

La depozitele constituite, banca acordă titularului de depozit dobânda prevăzută în contractul

de depozit, al cărei nivel este în funcţie de termenul depozitului. Nivelul de dobândă prevăzut în

cerere-convenţie este indexabil, de la data hotărâtă de bancă, în funcţie de piaţa financiar bancară.

42


Dobânda se plăteşte lunar sau la expirarea termenului depozitului. Persoanele fizice pot constitui

numai depozite cu plată lunară a dobânzilor. Dobânda lunară neîncasată se ţine într-un cont

separat de disponibilităţi la dispoziţia titularului, la care se acordă dobânda la vedere practicată de

bancă.

Închiderea conturilor de depozit

Conturile de depozit se închid la expirarea depozitului sau înainte de termenul stabilit prin

contractul de depozit.

În cazul în care deponentul solicită închiderea contului de depozit, înaintea termenului stabilit

prin contractul de depozit, depozitul respectiv se consideră depunere la vedere la care se acordă

dobândă la vedere practicată de bancă la momentul desfiinţării.

În cazul în care la expirarea termenului, depozitul nu a fost desfiinţat şi nici nu s-a depus în

bancă un nou contract de depozit, se consideră un nou depozit pe acelaşi termen şi în aceleaşi

condiţii ca ale celui iniţial, a cărui sumă va fi egală cu:

depozitul iniţial – pentru depozitul cu plata lunară a dobânzilor;

depozitul iniţial plus dobânda aferentă – pentru depozitul cu plata dobânzii la expirare.

În cazul în care titularul depozitului, după expirarea termenului acestuia, solicită

transformarea depozitului într-unul nou, în baza unui nou contract de depozit, depozitul existent se

închide şi se deschide un nou depozit.

3. Conturile de credite

Deschiderea conturilor de credite

Conturile de credite se deschid de către compartimentul decontări – contabilitate pe baza

unui exemplar din contractul de credite încheiat, prezentat de către compartimentul de credite care

a analizat şi supus la aprobare cererea de credite a clientului, potrivit Normelor de creditare ale

băncii. Deschiderea contului de credite este condiţionată de existenţa, la aceiaşi bancă, a contului

de disponibilităţi.

Pentru clienţii cu capital integral sau majoritar de stat, cu cont de disponibilităţi pentru

activitatea curentă deschis la alte bănci, deschiderea contului de credite este condiţionată de avizul

prealabil al Ministerului Finanţelor.

Contractul de credite se păstrează într-o mapă separată pe fiecare client, care stă la

referentul de la ghişeu din compartimentul de decontări – contabilitate, care are în administrare

contul.

43


Operaţiunile în contul de credit

Creditele aprobate se pun la dispoziţia împrumutatului, prin efectuarea de plăţi din contul de

credite, pe baza documentelor trase asupra contului de credite şi acceptate de împrumutat. În acest

caz, operaţiunile de plăţi se efectuează de către bancă prin contul de credite, cu respectarea

normelor de decontare valabile pentru funcţionarea contului de disponibilităţi băneşti.

Creditele aprobate se pot pune la dispoziţie şi direct în contul de disponibilităţi al

împrumutatului, dacă această modalitate s-a convenit prin contractul de credite. Punerea la

dispoziţie a creditului se face prin debitarea contului de credite, rulajul debitor al contului reflectând

creditele efectiv utilizate din creditul aprobat.

Creditele acordate se rambursează, din iniţiativa împrumutatului, la termenele şi în

cuantumul stabilite prin „graficul de rambursare”, anexă la contractul de credite. În cazul

nerambursării la scadenţă a creditelor acordate, de către împrumutat, compartimentele de credite şi

decontări – contabilitate, în ziua următoare scadenţei, potrivit contractului de credite, efectuează

rambursarea creditului respectiv din contul de disponibilităţi prin creditarea contului de credite

curente şi debitarea contului de disponibilităţi. În lipsa disponibilităţilor în cont, creditele scadente se

trec la restanţă prin debitarea contului de credite restante şi creditarea contului de credite curente.

La creditele acordate, banca încasează dobânzi, şi comisioane la nivelul şi în condiţiile

prevăzute în contractul de credite, iar pentru efectuarea operaţiunilor în cont, încasează

comisioane.

Închiderea contului de credite

Contul de credite se închide la termenul prevăzut în contractul de credite pentru rambursarea

integrală a creditului prin debitarea contului de disponibilităţi băneşti.

În cazul lipsei de disponibilităţi, contul de credite curente se închide la scadenţă prin

debitarea contului de credite restante, care se închide la rambursarea efectivă a creditelor restante.

Contul de credite curente poate fi închis şi înainte de termenul final stabilit pentru rambursarea

creditului. În aceste situaţii, dacă la data când contul de credite trebuie închis nu sunt disponibilităţi

în contul de disponibilităţi pentru rambursarea creditelor utilizate, acestea vor fi trecute la restanţă,

contul respectiv urmând a fi închis după rambursarea integrală a creditelor acordate.

4. Conturile cu destinaţie specială

Conturile cu destinaţie specială (acreditive, carnete de cecuri cu limită de sumă, ordine de

plată etc.) se deschid de către bancă la solicitarea scrisă a clienţilor ce au deschise conturile de

disponibilităţi la BRD, cu indicarea expresă a funcţiunii pe care o va îndeplini contul respectiv, la

solicitarea instituţiilor publice sau în cazurile prevăzute prin dispoziţii legale.

44


Din această categorie de conturi fac parte şi conturile speciale ce se deschid la solicitarea

clienţilor pentru sumele depuse drept capital social, potrivit legii, până la deschiderea, pe numele

persoanei juridice, a contului de disponibilităţi băneşti, care se face după înregistrarea în Registrul

comerţului şi atribuirea codului fiscal.

Funcţionarea conturilor cu destinaţie specială este dată de natura operaţiunilor ce urmează a

se efectua în şi din contul respectiv. Aceste conturi se închid de către bancă la expirarea termenului

de valabilitate sau la data încetării funcţiunii pentru care s-au deschis. Eventualele disponibilităţi

rămase în asemenea conturi se virează în conturile din care ele s-au format sau conturile pentru

care s-au format, după caz.

5. Conturi în valută

Deschiderea conturilor în valută şi administrarea lor

Rezidenţii şi nerezidenţii pot deschide conturi în valută la bănci, precum şi la orice alte

entităţi stabilite de lege. Unităţile băncii vor deschide conturi numai în valutele agreate şi menţionate

în lista cursurilor pieţei valutare, comunicate de Banca Naţională a României.

Deschiderea conturilor curente în valută se face la solicitarea scrisă a titularului de cont sau

odată cu prima operaţiune de creditare a contului. Deschiderea conturilor în valută se face la

unităţile băncii pe baza următoarelor documente:

a) Pentru persoane juridice rezidente:

cererea de deschidere a contului, aprobată de directorul unităţii băncii;

contractul de societate şi/sau statutul autentificat la notariat;

copia legalizată după autorizaţia de constituire a societăţii emisă potrivit legii de organele

judecătoreşti;

certificat de înmatriculare la Registrul Comerţului şi cererea de înscriere de menţiuni;

foaie de virament a capitalului social în valută pentru persoanele juridice române cu capital

mixt (român, străin);

certificatul fiscal cu număr de cod fiscal;

procesul verbal de numire a persoanelor care asigură conducerea societăţii şi care au

drept de semnătură în bancă;

fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să semneze operaţiunile

derulate prin cont, vizată de directorul economic al unităţii bancare/şef serviciu decontări –

contabilitate.

La serviciile/ birourile/ compartimentele valutare din unităţile băncii, se vor prezenta numai

cererea de deschidere a contului şi fişa cu specimenele de semnături, în original, iar dosarul

complet se va păstra la serviciul decontări – contabilitate.

b) Pentru persoanele juridice nerezidente:

45


cererea de deschidere a contului, aprobată de directorul unităţii băncii;

copie după înregistrarea persoanei juridice la Camera de Comerţ sau organizaţia

autorizată din ţara de origine, legalizată şi tradusă la notariatul român, fiind obligatorie şi

prezentarea originalului;

împuternicirea dată de către firmă unei persoane fizice care să o reprezinte în România,

autentificată la notariatul din ţara de origine (tradusă şi legalizată de un notar român);

fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să semneze operaţiunile

derulate prin cont.

La serviciile/ birourile/ compartimentele valutare se va păstra cererea de deschidere a

contului, fişa cu specimenele de semnături în original, iar dosarul complet al clientului se va păstra

la serviciul decontări – contabilitate.

c) Pentru persoanele fizice rezidente, nerezidente:

cererea de deschidere a contului, semnată de şef serviciu;

fişa cu specimenul de semnătură.

Suma minimă pentru deschiderea contului este de 25 USD sau echivalent.

Pentru persoanele juridice rezidente se pot deschide conturi în valută şi fără prezentarea

certificatului de înmatriculare din Registrul Comerţului (cererea de înscriere de menţiuni) şi a

codului fiscal, care sunt în curs de aprobare, pentru a se asigura depunerea capitalului social în

valută, dar conturile în valută nu sunt operaţionale până la prezentarea tuturor documentelor.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar sau transfer bancar, din conturile în valută se

efectuează de bancă din dispoziţia şi la cererea scrisă a titularului de cont, cu respectarea

prevederilor legale.

Toate operaţiunile valutare efectuate prin conturi curente sau depozit ale titularilor se reflectă

în extrasele de cont care se pun numai la dispoziţia titularilor de cont sau reprezentanţilor legali,

numai sub semnătură de primire. La solicitarea titularilor de cont în valută sau a reprezentanţilor

legali ai acestora, unităţile băncii pot elibera duplicate după extrase de cont sau după oricare alt

document numai cu aplicarea comisionului prevăzut în lista de comisioane în vigoare.

Reclamaţiile la extrasul de cont se fac în maxim 15 zile de la efectuarea operaţiunilor

conform prevederilor din Normele de încasări şi plăţi ale Băncii Române pentru dezvoltare.

Plăţile din conturi se efectuează numai în limita disponibilului în cont, la cererea scrisă a

titularilor de cont, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Titularii de cont – rezidenţi / nerezidenţi pot solicita băncii ca sumele în valută aflate în

conturi să fie schimbate în lei pe piaţa valutară, conform prevederilor legale în vigoare şi normelor

interne ale băncii. Pentru disponibilităţile în valută se bonifică dobânda în valută, ţinând seama de

felul valutei, durata de păstrare a disponibilităţilor valutare, plafonul şi nivelul dobânzilor comunicate

de Direcţia Trezoreriei. Nivelul dobânzii bonificată de bancă se comunică titularului la momentul

deschiderii contului şi cu prilejul fiecărei modificări. Dobânda bonificată pentru disponibilităţile la

vedere sau pentru depozitele la termen se calculează şi se virează în cont titularului.

46


La serviciul operaţiunii valutare se urmăreşte calcularea şi înregistrarea corectă a dobânzilor

şi încasarea comisioanelor şi spezelor cuvenite băncii potrivit reglementărilor în vigoare aplicate de

bancă.

Conturile în valută se închid în următoarele cazuri:

la cererea scrisă a titularului de cont;

în caz de deces al titularului de cont, pe baza cererii şi actelor legale prezentate de

moştenitorii legali cu avizul Oficiului Juridic;

din oficiu, după expirarea termenului de 6 luni când soldul contului în valută scade sub

limita de 25 USD sau echivalent.

Soldul în valută rămas în conturile care se închid se va vira în contul 356 „Creditori diverşi”,

cu conturile analitice deschise pe titulari de cont, solicitându-se în scris titularilor de cont

soluţionarea. Dacă sumele trecute pe contul de „Creditori diverşi” nu se lichidează în termenul de

prescripţie (36 de luni în cazul persoanelor fizice şi 18 luni în cazul persoanelor juridice) se

procedează la lichidarea lor prin trecerea la veniturile băncii.

6. Extrasul de cont

Pentru operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate zilnic în cont, Banca eliberează în ziua

următoare extras de cont (anexa ).

Extrasul de cont se semnează de către referentul de ghişeu care gestionează contul,

aplicând şi ştampila băncii. Extrasul de cont se înmânează titularului de cont la ghişeul băncii, sub

semnătură, sau se expediază prin poştă, dacă această modalitate s-a convenit la deschiderea

contului.

Titularii de cont sunt obligaţi să verifice operaţiunile înregistrate în cont şi să semnaleze

băncii în scris orice omisiune sau eroare în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii extrasului

de cont.

Răspunderea băncii încetează dacă nu este sesizată, prin reclamaţia titularilor de cont, până

la expirarea termenului stabilit de 10 zile lucrătoare de la primirea extrasului de cont, de a aduce la

cunoştinţă neînregistrarea sau înregistrarea eronată a operaţiunilor în conturi, reflectată în extrasul

de cont sau în alte documente bancare.

47


Capitolul 4

Plasamente bancare şi non-bancare

4.1. Plasamente bancare

Depozitele pot fi la vedere şi la termen. Depozitele la vedere sunt depozitele care nu au

termen fixat şi a căror durată trebuie să fie egală cu cel mult o zi lucrătoare. La depozitele la

termen, perioadele de păstrare a sumelor în contul respectiv sunt în zile calendaristice, potrivit

contractului de depozit. Termenul se socoteşte începând cu data înregistrării sumei consemnate ca

depozit în creditul contului de depozit şi până la data când expiră acest termen.

La depozitele constituite, banca acordă titularului de depozit dobânda prevăzută în contractul

de depozit, al cărei nivel este în funcţie de termenul depozitului. Nivelul de dobândă prevăzut în

cerere-convenţie este indexabil, de la data hotărâtă de bancă, în funcţie de piaţa financiar bancară.

Depozitul la termen în lei sau în valută

În momentul încheierii unui Contract de depozit cu BRD - Groupe Société Générale, clientul

este cel care stabileşte, împreunã cu Banca, suma pentru care se constituie depozitul şi moneda,

perioada de depozitare, modalitatea de plată a dobânzii, precum şi - dacă este cazul – persoana pe

care o împuterniceşte sã aibã acces la contul de depozit.

Clientul poate alege una din urmãtoarele variante pentru depozit:

depozite în lei, cu plata dobânzii fie lunar, fie la expirarea termenului (capitalizarea automatã

a dobânzii);

depozite în valutã, cu plata dobânzii la expirarea termenului.

Toate depozitele la termen sunt purtătoare de dobânzi avantajoase, care diferã în funcţie de

tipul, valoarea şi durata depozitului.

Caracteristici:

1. Duratele de constituire

pentru depozitele în lei: 30, 60, 90, 180, 270, 365, 730 şi 1095 zile

pentru depozitele în valutã: 30, 90, 180, 270 şi 365 zile

2. Reînnoirea depozitului. La expirarea termenului, BRD asigurã reînnoirea automatã, în

aceleasi condiţii ca şi cele iniţiale, fie numai a plasamentului iniţial (în cazul depozitelor cu plata

lunară a dobânzii) fie a plasamentului care include şi dobânda aferentã (în cazul depozitelor în lei

cu capitalizare).

48


3. Garantarea depozitului. Toate depozitele constituite de cãtre persoanele fizice la BRD sunt

garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor constituite de persoanele fizice, în condiţiile şi

limitele prevãzute de lege.

Avantaje:

Valorificã economiile ... Cu un depozit la termen, clientul alege sã îşi sporească plasamentul

prin dobânzi atractive care pot fi capitalizate (dobândã la dobândã). Astfel, descoperã tranşele

STANDARD, PREMIUM 25 şi PREMIUM 500 la depozitele în lei şi, respectiv, STANDARD şi

PREMIUM 10 la depozitele în EUR şi USD .

... în condiţii de maximã siguranţã si confidenţialitate ... Garanţia oferitã de Fondul de

Garantare a Depozitelor constituite de persoanele fizice, siguranţa numelui BRD - Groupe Société

Générale, conferã depozitelor la termen tot atâtea atuuri pentru a reprezenta cea mai sigurã

alegere. De asemenea, BRD - Groupe Société Générale, partenerul de calitate, îi garanteazã

clientului o relaţie de confidenţialitate deplinã şi pãstrarea secretului tuturor operaţiunilor efectuate.

... comoditate ... În situaţia în care clientul doreşte sã îşi reînnoiască depozitul, în aceleaşi

condiţii ca şi cele iniţiale, nu este necesar să se deplaseze până la bancă pentru că banca îi

reînnoieşte automat plasamentul la expirarea termenului.

... accesibilitate şi flexibilitate … La alegerea tipului de depozit, are posibilitatea de a opta

pentru varianta care îl avantajeazã cel mai mult. Aceastã flexibilitate este determinatã de duratã

(care porneşte de la o lunã şi poate ajunge pânã la 3 ani), de suma şi valuta dorită (depozitul poate

fi constituit în lei, USD, EUR sau GBP) sau de modalitatea de încasare a dobânzii (lunar sau la

expirarea termenului pentru depozitele în lei).

49


Depozite în lei cu plata dobânzii la scadenţă

Perioada

Rata dobânzii* (% / an)

Tranşa

STANDARD

Tranşa

PREMIUM 25

Tranşa

PREMIUM 500

La vedere 0.25 0.25 0.25

1 luna 4.00 4.25 4.50

2 luni 4.00 4.25 -

3 luni 4.25 4.50 4.75

6 luni 4.25 4.50 4.75

9 luni 4.25 4.50 -

1 an 4.50 4.75 5.00

2 ani 4.65 4.80 -

3 ani 4.75 5.00 -

Suma minimă in cont de

la care se plateste

dobanda

150RON

1.500.000 ROL

2.500RON

25.000.000 ROL

50.000RON

500.000.000 ROL

Depozite cu plata dobânzii lunar

Perioada


Tranşa

STANDARD

Tranşa

PREMIUM 25

La vedere 0.25 0.25

1 luna 4.00 4.25

2 luni 4.00 4.25

3 luni 4.10 4.35

6 luni 4.15 4.40

9 luni 4.15 4.40

1 an 4.25 4.50

Suma minimă în cont de la care se

plăteşte dobândă

150RON

1.500.000 ROL

2.500RON

25.000.000 ROL

50


Depozite în valută

Valuta Perioada


Tranşa

STANDARD

Tranşa

PREMIUM 10

USD

La vedere 0.25 0.25

1 luna 2.00 2.50

3 luni 2.10 2.60

6 luni 2.30 2.80

9 luni 2.40 2.90

1 an 2.50 3.00

Suma minimă în cont de la care se plăteşte

dobândă (USD)1000 10000

Valuta Perioada


Tranşa

STANDARD

Tranşa

PREMIUM 10

EUR

La vedere 0.25 0.25

1 luna 2.50 3.25

3 luni 2.55 3.30

6 luni 2.70 3.50

9 luni 2.70 3.50

1 an 2.70 4.00

Suma minimă în cont de la care se plăteşte

dobândă (EUR)500 10000

Valuta Perioada Rata dobânzii*(% / an)

GBP La vedere 0.25

1 luna 2.20

3 luni 2.40

51


6 luni 2.50

9 luni 2.60

1 an 2.70

Suma minimă în cont de la care se

plăteşte dobândă1000

ATUSTART

ATUSTART - cont de economii în lei, EUR sau USD, cu o dobândã preferenţialã:

deschis şi gestionat de client (pãrinte, tutore sau curator), în calitate de reprezentant legal al

titularului minor;

special creat pentru copilul clientului, încã din prima lui zi de viaţă şi pânã în ziua când va

împlini 14 ani.

Şi în plus banca îi oferã copilului un premiu la deschiderea contului de economii ATUSTART:

200.000 Lei (20 Lei noi) pentru conturile în lei sau 5 EUR/USD pentru conturile în valutã.

Operaţiuni permise oricând:

Retrageri de numerar, cu respectarea disponibilului minim în cont de 3 milioane Lei (300 lei

noi) sau 100 EUR/USD;

depuneri de numerar, încasãri intra şi interbancare, în cadrul unui plafon de 40 milioane lei

(4000 Lei noi) sau 1000 EUR/USD;

la deschiderea contului sau ulterior, se pot desemna unul sau mai mulţi împuterniciţi.

Dobânda:

preferenţialã, fixã, stabilitã pentru fiecare trimestru calendaristic;

capitalizarea se face la date fixe, trimestrial sau anual pentru conturile în lei şi trimestrial

pentru conturile în devize;

dobânda se calculeazã de douã ori pe lunã, date fixe: 01 şi 15 ale lunii;

sumele depuse/încasate la aceste douã date încep sã fie purtãtoare de dobândã din

momentul respectiv. Toate sumele depuse/ încasate în alte zile din lunã aduc dobândã începând cu

urmãtoarea datã de 01 sau 15;

analog, pentru sumele retrase din cont în datele de 01 sau 15 ale lunii se acordã dobândã

pânã în momentul respectiv. Sumele retrase în orice altã zi sunt luate în calculul dobânzii pânã la

data de 01 sau 15 anterioarã retragerii.

Avantaje:

…fãrã nici un fel de constrângeri... Contul de economii poate fi alimentat oricând, clientul

alege când şi cât doreşte sã economisească în numele copilului sãu, cu condiţia de a nu depăşi

52


plafonul maxim. Iar dacã are nevoie de bani, pentru a împlini una din dorinţele copilului sãu, nimic

mai simpl: poate face oricând retrageri, cu condiţia de a respecta disponibilul minim în cont. De

asemenea, poate oricând sã închida contul şi sã retragă toţi banii economisiţi.

… şi în condiţi de totalã siguranţă! … Garanţia de 100% oferitã de Fondul de Garantare a

Depozitelor constituite de persoanele fizice conferã siguranţă deplină contului de economii

ATUSTART. Majoritatea operaţiunilor în contul de economii sunt gratuite. Dacă clientul i-a oferit

deja un cont ATUSTART, când va împlini 14 ani, banca va transfera economiile copilului sãu în

ATUSPRINT fãrã costuri suplimentare.

ATUSPRINT

ATUSPRINT - cont de economii în lei, EUR sau USD, special creat pentru clientul băncii

BRD.

Dacã clientul se încadreaza în categoria de vârstã 14 - 18 ani neîmpliniţi, cu simplul acord al

ocrotitorului său legal (părinte, tutore sau curator) - acord exprimat prin semnarea contractului de

deschidere de cont – îi poate pãstra economiile în contul ATUSPRINT şi poate efectua singur

operaţiunile aferente.

Operaţiuni permise oricând:

retrageri de numerar, cu respectarea disponibilului minim în cont de 3 milioane lei (300 lei

noi) sau 100 EUR/USD;

depuneri de numerar, încasãri intra şi interbancare, fără a depăşi plafonul de 80 milioane lei

(8000 lei noi) sau 2000 EUR/USD;

la deschiderea contului său ulterior, se pot desemna unul sau mai mulţi împuterniciţi.

Dobânda











Avantaje:

53


Valorificã cât mai bine economiile - Începând de la vârsta de 14 ani şi până la 18 ani, cu

acordul părinţilor, minorul îşi poate deschide un cont de economii ATUSPRINT şi beneficiază astfel

de o dobândă atractivă.

… în ritmul clientului … Contul său de economii poate fi alimentat oricând, el alege când şi

cât doreşte să economisească, cu condiţia de a nu depăşi plafonul maxim. Iar dacă are nevoie de

bani, nimic mai simplu. Poate face oricând retrageri, cu condiţia de a respecta disponibilul minim în

cont. De asemenea, poate oricând să-şi închidă contul şi sã retragă toţi banii economisiţi.

… şi în condiţii de totală siguranţă! - Garanţia de 100% oferită de Fondul de Garantare a

Depozitelor constituite de persoanele fizice conferă siguranţă contului de economii ATUSPRINT.

ATUCONT

ATUCONT - este un produs de economisire în lei, EUR şi USD, care îmbină avantajele unui

cont curent cu cele ale unui depozit la termen.

În plus, pentru a deţine un Atucont, nu este necesar să fi împlinit 18 ani, deoarece este

disponibil şi pentru minorii de la 14 ani, în calitate de titular sau împuternicit, dacã au încuviinţarea

ocrotitorului legal (părinte, tutore).

Atucont nu are termen, iar disponibilul minim trebuie să fie în orice moment de cel puţin 5

milioane lei (500 lei noi), 400 EUR sau 700 USD, în funcţie de moneda contului.

Funcţionalităţile contului:

Sunt similare cu cele ale unui cont curent, astfel sunt permise oricând operaţiuni de depuneri

numerar, încasări intra şi interbancare şi respective retrageri de fonduri, cu respectarea soldului

minim cerut. În plus, sunt permise viramente în contul curent al titularului deschis la BRD. În calitate

de titular, clientul poate desemna unul sau mai multi împuterniciţi, la semnarea contractului de

deschidere a contului sau ulterior.

Dobânda

Dobânda acordată la Atucont este atractivă, fixă, stabilită pentru fiecare trimestru

calendaristic. Pentru Atucont în lei, există două opţiuni de capitalizare: trimestrial sau anual, în

funcţie de care i se oferă clientului douã niveluri diferite de dobândã. Pentru Atucont în EUR sau

USD, capitalizarea se face trimestrial.

Dobânda se calculează de două ori pe lună, la date fixe: 01 şi 15 ale lunii. Sumele depuse/

încasate exact în aceste două date încep să fie purtătoare de dobânzi chiar din momentul respectiv.

Toate sumele depuse sau încasate în celelalte zile din lunã îi vor aduce dobândã începând cu

urmãtoarea datã de 01 sau 15. Analog, pentru sumele retrase din cont în datele de 01 sau 15 ale

lunii va primi dobândã pânã în momentul respectiv. Sumele retrase în orice altã zi a lunii vor fi luate

în calculul dobânzii retroactiv, începând cu data de 01 sau 15 anterior.

54


Avantaje:

Valorifică economiile clientului ... Alegând Atucont, clientul alege o dobândă atractivă, fixă pe

fiecare trimestru calendaristic. Din acest motiv, este protejat împotriva fluctuaţiilor pieţei finaciare.

... în condiţii de totală siguranţă … Garanţia oferitã de Fondul de Garantare a Depozitelor

constituite de persoanele fizice precum şi siguranţa numelui BRD, conferă Atucont tot atâtea atuuri

pentru a reprezenta cea mai sigură alegere.

... maximã lichiditate ... Clientul poate oricând efectua operaţiuni de depunere sau retragere

de numerar, încasãri sau viramente în contul sãu curent deschis la BRD, fãrã a fi condiţionat de

respectarea unui termen prestabilit prin contract, fãrã limitã de sumã şi fãrã a afecta procentul de

dobândã cu care este remunerat contul.

... accesibilitate şi flexibilitate … Clientul are acces nelimitat la banii sãi şi, de asemenea, el

alege când şi cât doreşte sã economisească, cu condiţia pãstrãrii în cont a unei sume minime. În

plus, majoritatea operaţiunilor în Atucont sunt gratuite.

LIBERCONT

Produs de economisire în lei şi EUR, special creat pentru a rãspunde dorinţelor clienţilor,

LIBERCONT îi oferã într-o formulã unicã, avantajele unui cont curent şi cele ale unui depozit la

termen. În plus, clientul beneficiază de o dobândã atractivã stabilitã în funcţie de fluctuaţiile ratelor

de referinţã pe piaţa interbancarã (BUBID 1 lunã pentru conturile în lei şi EURIBOR 1 lunã pentru

conturile în EUR). Cu LIBERCONT clientul nu este condiţionat de respectarea unui anumit termen

(scadenţã), ci are acces în orice moment la banii săi.

Operatiuni permise oricând:

Depuneri de numerar, încasãri intra şi interbancare;

Retrageri de numerar, cu respectarea disponibilului minim în cont;

Viramente în contul curent al titularului deschis la BRD;

La deschiderea contului sau ulterior, se pot desemna unul sau mai multi împuterniciţi.

Dobânda








55





Avantaje:

Economiseşte în deplină libertate … Cu LIBERCONT clientul beneficiază de o dobândã

atractivã, fixã pentru fiecare lunã calendaristicã, stabilitã independent de politica de dobânzi a

bãncii la un moment dat. În plus, calitatea de a fi actualizatã în funcţie de indicii BUBID 1 lunã şi

EURIBOR 1 lunã, conferã dobânzii cu care sunt remunerate economiile clientului LIBERCONT

certitudinea unui nivel competitiv.

… în condiţii de accesibilitate ... LIBERCONT este accesibil oricui, în orice moment. Contul

de economii poate fi alimentat oricând, clientul alege când şi cât doreşte sã economisească.

Depunerile în cont nu sunt limitate. Iar dacã are nevoie de bani, nimic mai simplu! Poate face

oricând retrageri sau viramente în contul sãu curent deschis la BRD cu condiţia de a respecta

disponibilul minim în cont. De asemenea, poate oricând sã închida contul şi sã retragă toţi banii

economisiţi. Toate aceste operaţiuni le poate face fãrã a fi condiţionat de respectarea unui termen

şi fãrã a afecta procentul de dobândã cu care este remunerat contul.

… si totalã sigurantã! Fondul de Garantare a Depozitelor constituite de persoanele fizice îi

oferã garanţia cã disponibilul din contul sãu de economii LIBERCONT este în siguranţă.

PROGRESO

PROGRESSO este un depozit în EUR sau USD. Pentru economiile în valutã pe care le

pãstreaza la BRD clientul poate alege Progresso şi poate descoperi avantajele pe care i le oferã

dobânda progresivã, garantatã prin contract.

Depozitul sãu PROGRESSO constituit în valutã pe o perioadã de 3 ani are o remunerare ce

creste pe mãsurã ce perioada de economisire este mai mare. Cele 6 niveluri de dobândã

corespunzãtoare fiecãrui semestru aniversar sunt stabilite în momentul semnãrii contractului şi sunt

garantate pentru întreaga perioadã de economisire. În acest fel, economiile clientului nu mai sunt

afectate de fluctuaţiile pieţei sau de politica de dobânzi practicatã de bancã la un moment dat.

Cu PROGRESSO clientul are posibilitatea ca, ori de câte ori doreşte, sã-şi înmulţească

economiile prin depuneri suplimentare, în numerar sau prin viramente bancare. Noile sume se

adaugã la disponibilul din cont beneficiind astfel, la rândul lor, de aceleasi condiţii de bonificare

progresivã.

Caracteristicile depozitului PROGRESSO:

Durata de constituire: 1.080 zile

Moneda: EUR sau USD

Depunere iniţialã: minim 500 EUR/USD

56


Depuneri/încasãri suplimentare: sunt posibile oricând pe durata contractului

Retrageri parţiale: nu sunt permise

Dobânda: este garantatã prin contract pe toatã perioada depozitului şi creşte treptat pentru

fiecare semestru aniversar în parte, capitalizându-se la fiecare 180 de zile

Garantarea depozitului: Toate depozitele PROGRESSO constituite la BRD sunt garantate de

Fondul de Garantare a Depozitelor constituite de persoanele fizice, în condiţiile şi limitele prevãzute

de lege.

Avantaje:

Valorificã mai bine economiile pe care clientul doreşte sã le pãstreze mai mult timp - Cu

PROGRESSO, clientul îşi sporeşte plasamentul beneficiind de o dobândã atractivã şi progresivã,

care se capitalizeazã semestrial (primeşte dobândã la dobândã).

... în condiţii de maximã siguranţã ... Cu PROGRESSO clientul nu mai are emoţii în ceea ce

priveşte modificarea dobânzii, deoarece nivelul de remunerare al plasamentului sãu este garantat

prin contract pe întreaga perioadã de depunere. În plus, garanţia oferitã de Fondul de Garantare a

Depozitelor, siguranţa numelui BRD, conferã depozitelor PROGRESSO tot atâtea avantaje pentru a

reprezenta cea mai sigurã alegere.

... flexibilitate... Pe parcursul întregii perioade clientul poate depune oricând sume noi în

contul de depozit, care se adaugã la disponibilul existent, beneficiind astfel de aceleaşi condiţii de

bonificare preferenţiale.

... şi accesibilitate … Cu o depunere iniţialã de 500 EUR/USD, clientul are acces la un

produs performant, disponibil la cea mai apropiatã unitate BRD.

4.2. Plasamente monetare non-bancare

BRAD

BRAD este un plan de investiţii pe termen mediu şi lung, însoţit de o componenta ce asigură

protecţie financiară celor apropiaţi. Constituit în EURO, planul Brad este realizat de BRD - Groupe

Société Générale în parteneriat cu Aviva Aigurări de Viaţă, membră a unuia din primele şase

grupuri financiare pe plan mondial.

Modalităţi de investire

Fondurile clientului sunt plasate în programe de investiţii pe piaţa financiară internaţională

(prin cumpărarea de unităţi), gestionate de Aviva.

Conditii de subscriere

Orice persoana fizică majoră poate încheia acest contract, pentru o sumă de cel puţin 2000

Euro.

57


Garanţia în caz de deces

În situaţia în care, pe parcursul derulării contractului intervine decesul persoanei asigurate,

indiferent de cauza acestuia, Brad asigură protecţia finaciară a celor apropiaţi: beneficiarii

desemnaţi vor primi, pe lângă valoarea acumulată, un plus de 10% din totalul primelor plătite.

Încetarea contractului

Contractul inceteaza în următoarele situaţii:

răspunderea totală a valorii poliţei de către detonator (permisă oricând dacă asiguratul este

în viaţă);

încasarea îndemnizaţiei de către beneficiari, în cazul decesului asiguratului.

Avantaje

Diversificarea investiţiilor pe termen mediu şi lung - Brad este un produs special

conceput pentru client, în situaţia în care dispune de resurse financiare semnificative, ca o

alternativă la instrumentele clasice de investiţii pe termen mediu şi lung, oferind oportunitatea

efectuării de plasamente pe pieţele financiare internaţionale.

Performanţă - cu Brad clientul are acces la două programe de investiţii care sunt

gestionate într-o manieră specializată pe pieţele financiare internaţionale: Actual- care permite

plasamente în obligaţiuni corporatiste, emise în principal de companii europene şi Conservator - un

plasament în obligaţiuni guvernamentale ale statelor vest-europene.

Un program flexibil şi comod, Brad oferă condiţii contractuale flexibile. Astfel, nu este impusă

o frecvenţă regulată pentru depunerea primelor, durata contractului este nedeterminată şi clientul

are posibilitatea oricând să schimbe beneficiarii desemnaţi şi/sau deţinătorul poliţei. Pentru a

încheia un contract Brad sau solicita modificarea termenilor contractuali, clientul se poate adresa cu

încredere celei mai apripiate unităţi BRD.

Accesul la investitii

Brad permite accesul la investiţii în orice moment prin răscumpărarea parţială sau totală a

valorii poliţei clientului. Dupa primii cinci ani contractuali, pentru aceste răscumpărări nu se mai

plătesc penalizari.

Protecţie financiară suplimentară. Cu Brad, beneficiarii desemnaţi vor primi, în cazul

decesului persoanei asigurate pe perioada derulării contractului, suma acumulată majorată cu 10%

din totalul primelor plătite, fără proceduri şi taxe de succesiune.

STEJAR

58


Stejar este un plan de economisire programatã, realizat de BRD - Groupe Société Générale

în parteneriat cu Aviva Asigurãri de Viaţã, membrã a unuia din primele şase grupuri financiare pe

plan mondial.

Poate fi constituit în Lei, Euro şi USD, pentru orice perioadã mai mare de 5 ani.

Modalitãţile de investire

Economiile clientului sunt plasate în programe de investiţii (prin cumpãrarea de unitãti),

gestionate de Aviva: în Lei, pe piaţa financiarã din România, iar în Euro şi USD pe piaţa financiarã

internaţionalã.

Conditii de subscriere

Orice persoanã fizicã majorã poate încheia acest contract, pentru o sumã de cel putin 180

USD pe an (sau echivalentul în lei sau Euro). Prima anualã poate fi plãtitã şi în rate.

Încetarea contractului

Contractul înceteazã la expirarea duratei planificate. Dupã primii 5 ani economiile clientului

pot fi rãscumpãrate total sau prin retrageri partiale, fãrã penalizare. Începând cu al doilea an

contractual, are acces la economiile tale în schimbul plãţii unor penalitãţi.

Garanţia în caz de deces

În situatia în care, pe parcursul derulãrii contractului intervine decesul persoanei asigurate,

indiferent de cauza acestuia, beneficiarul sau beneficiarii desemnaţi vor primi, pe lângã suma

economiilor valorificate, un plus de 1% aplicat la aceastã valoare.

Avantaje

Oportunitatea economisirii pe termen mediu şi lung. Stejar este conceput special pentru

a ajuta clientul în realizarea proiectelor de viitor precum şcolarizarea copiilor, cumpãrarea unui

autoturism sau a unei locuinţe, inclusiv acumularea unor venituri suplimentare dupã pensionare.

Un program flexibil, comod şi accesibil. Cu Stejar, clientul îşi construieşte propriul

program de economisire, conform dorinţelor şi posibilitãţilor financiare. Poate alege nivelul primelor

depuse, durata, frecvenţa plãţilor şi, periodic, poate revizui termenii contractului sãu. Bineînţeles,

poate suplimenta oricând aceastã investiţie prin plata unor prime suplimentare.

2 produse într-unul singur. Stejar înseamnã nu numai un plan de economisire, dar şi o

protecţie financiarã. Clientul decide cine vor fi beneficiarii sumelor acumulate în cazul producerii

unui eveniment nedorit.

O investiţie sigurã. Stejar oferã siguranţa valorificãrii optime a economiilor clientului prin

plasamente pe termen mediu şi lung.

Un produs performant. Performanţa produsului în lei este determinatã de indexarea anualã

a primelor, precum şi de o rentabilitate anualã superioarã ratei inflaţiei.

În USD şi Euro, investiţiile clientului sunt plasate în obligaţiuni guvernamentale ale statelor

vest europene şi/sau acţiuni din categoria A cotate la bursele internaţionale, în funcţie de programul

ales: Conservator, Median, Suprem.

59


Protectie financiarã suplimentarã. Cu Stejar, beneficiarii desemnaţi pot fi siguri cã îşi vor

putea îndeplini proiectul dorit.

SIMFONIA 1

Simfonia este un fond deschis, gestionat de SGAM-BRD, filială a Société Générale Asset

Management, unul din liderii europeni în administrarea de fonduri, gestionând active de peste

230 miliarde Euro.

Permiţând investirea în comun şi specializată a sumelor de bani, Simfonia 1 este deschis

oricărei persoane fizice, române sau străine, client al BRD sau nu.

Acest fond este deschis oricui, în orice moment: clientul poate subscrie oricât şi poate

investi orice sumă, valoarea recomandată de BRD este de cel puţin 10 titluri, valoarea minimă a

investiţiei fiind de 1 titlu (valoarea unui titlu este actualizată zilnic).

Titlurile pot fi răscumpărate în orice moment, chiar şi după 24 ore, parţial sau total, pe baza

unei cereri de răscumpărare depuse la o unitate a BRD - Groupe Société Générale.

Strategia de investiţii include exclusiv instrumente de tip monetar, cu risc scăzut, în special

titluri de stat, depozite la bănci solide, având ca principal obiectiv protecţia împotriva inflaţiei.

În orice moment clientul poate afla la ce valoare a ajuns investiţia sa. Valoarea unui titlu de

participare este afişată zilnic la sediile BRD precum şi periodic în presa scrisă.

Avantaje:

O modalitate de diversificare a formelor de economisire. Alegând Simfonia 1, clientul

are acces la un produs de economisire care îi permite diversificarea investiţiei şi diminuarea

riscului. De asemenea, Simfonia 1 asigură protejarea economiilor sale împotriva inflaţiei.

Un plasament flexibil şi accesibil. Subscrierea la acest fond sau răscumpărarea titlurilor

se poate face la oricare din unităţile BRD, prin completarea unei simple cereri de subscriere sau,

respectiv, răscumpărare. Se pot subscrie sau răscumpăra orice număr de titluri, minimul fiind de

1 titlu.

Un plasament transparent. Clientul are posibilitatea de a afla în orice clipă la ce valoare a

ajuns investiţia sa. Astfel, valoarea unui titlu este afişată zilnic la fiecare din unităţile BRD şi

publicată în presa de specialitate.

Un plasament sigur. Siguranţa investiţiei este determinată, pe de o parte, de calitatea

instrumentelor de investiţie folosite, numai de tip monetar, cu risc scăzut, precum titlurile de stat,

depozite la bănci importante şi, pe de altă parte, de administrarea specializată a Fondului de

către Société Générale Asset Management.

60


Un plasament disponibil în orice moment. Prin fondul Simfonia 1 clientul are acces

nelimitat la banii săi. Astfel în orice moment poate cumpăra noi titluri sau poate să răscumpere

parţial sau în totalitate titlurile deţinute, fără nici o restricţie, fără formalităţi complicate şi fără

comision.

61


Capitolul 5

Decontarea intra şi interbancară

5.1. Modalităţi şi instrumente de decontare utilizate în activităţile de decontare

Transferul fondurilor reprezintă trecerea banilor de la cel ce a cumparat o marfa sau un

serviciu la cel ce a vândut-o, respectiv furnizorul mărfii sau al serviciului. Cea mai simplă forma de

transfer a banilor este transferul fizic de numerar, între persoane. Agenţii economici cumpărători

trebuie să transfere fonduri către furnizorii de la care au procurat produsele şi serviciile necesare

realizării propriei activităţi. Aceştia au, de asemenea de plătit salariile angajaţilor. Fiecare persoană

care beneficiază de un salariu, la rândul ei, transferă banii altor participanţi la circuitul economic.

Persoanele fizice transferă banii câstigaţi pentru a cumpăra diverse bunuri de bază. Ulterior,

banii firmelor producătoare de bunuri de consum sunt transferaţi către angajaţi, ca plată a muncii

lor, iar circuitul continuă neîntrerupt.

Produsele şi serviciile bancare specifice transferului fondurilor reprezintă o caracteristică

fundamentală a oricărui sistem bancar şi au la bază utilizarea instrumentelor de plată.

În afara plăţilor în numerar, există anumite instrumente utilizate pentru a efectua transferul

fondurilor, pe care banca le pune la dispoziţia clienţilor lor. Instrumentele şi modalităţile de plată

oferite de bancă sunt următoarele:

Cecul;

Cambia;

Ordinul de plată;

Sistemele de plată electronice.

Cecul joacă un rol important în cadrul operaţiunilor bancare. Cecul este un înscris prin care

o persoană (trăgător) dă ordin băncii sale (tras) de a plăti în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă

de bani, de care trăgătorul dispune.

Cambia este un instrument de plată sau titlu de credit prin care o persoană, denumită

trăgător, dă ordin altei persoane, denumită tras, de a plăti, la vedere sau la termen, o sumă de bani

unei terţe persoane, denumită beneficiar, respectiv unei alte persoane indicate de beneficiar.

Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană, denumită emitent, se obligă să

plăteasca unei alte persoane, denumită beneficiar, sau la ordinul acesteia, o sumă de bani la

scadenţă.

Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acestuia, unei

societăţi bancare, de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani.

62


1. Ordinul de plată

Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acestuia, unei

societăţi bancare, de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani.

O astfel de dispoziţie este considerată ordin de plată, numai dacă:

Banca receptoare dispune de fondurile reprezentate prin respectiva sumă de bani, fie prin

debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea acesteia de la emitent;

Nu prevede că plata trebuie să fie făcuta la cererea beneficiarului.

Pentru îndeplinirea dispoziţiei plătitorului, exprimată prin emiterea ordinului de plată, banca

trebuie să efectueze, în ordine următoarele operaţiuni:

1. Recepţia - procedura prin care banca recunoaşte că a primit un ordin de plată;

2. Autentificarea - procedura prin care banca determină că un ordin de plată a fost emis

de persoana indicată pe instrument ca emitent;

3. Acceptarea - procedura prin care banca recunoaşte ca valabil un ordin de plată

recepţionat în vederea executării;

4. Refuzul - procedura prin care banca decide că nu este posibil să se execute un ordin de

plată dat de un emitent, sau că executarea ar determina costuri executive ori întârzieri în finalizarea

transferului-credit;

5. Executarea - procedura prin care banca pune în aplicare ordinul de plată acceptat

anterior.

6. Finalizarea transferului-credit se realizează atunci când banca destinatară acceptă

ordinul de plată în favoarea beneficiarului.

Tipuri de ordine de plată:

obişnuit ;

pentru trezorerie .

Menţiuni obligatorii

Ordinul de plată va cuprinde în mod obligatoriu următoarele menţiuni:

ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;

numele sau denumirea beneficiarului şi după caz numărul contului acestuia deschis la

societatea bancară destinatară;

numele sau denumirea plătitorului, numărul contului acestuia deschis la societatea bancară

iniţiatoare;

denumirea societăţii bancare iniţiatoare;

denumirea societăţii bancare receptoare;

elementul care să permită autentificarea emitentului de către societatea bancară iniţiatoare;

denumire de „ordin de plată”;

data emiterii (unică, posibilă şi certă);

63


informaţii din care să se poată reconstitui şirul neîntrerupt al circulaţiei ordinului de plată pe

suport hârtie pe parcursul efectuării transferului-credit până la finalizarea acestuia.

Ordinul de plată poate fi utilizat atât de clienţii băncii persoane fizice cât şi persoane juridice.

Obligaţiile băncii iniţiatoare

Banca iniţiatoare este societatea bancară care deserveşte clientul care emite ordinul de

plată. Procesul de transfer-credit începe la banca iniţiatoare unde au loc următoarele etape:

recepţia, autentificarea, acceptarea şi executarea.

Recepţia este procesul prin care ordinul de plată întocmit de către client în 3 exemplare este

verificat de către administratorul de cont al plătitorului din punct de vedere al formei şi conţinutului.

Exemplarul nr.1 (alb) serveşte la debitarea contului emitentului şi se arhivează la actele zilei.

Exemplarul nr.2 (roz) serveşte pentru creditarea contului beneficiarului la banca destinatară şi se

anexează la extrasul de cont al acestuia.

Exemplarul nr.3 (vernil) se restituie plătitorului ca anexă la extrasul de cont.

Autentificarea ordinului de plată se efectuează de către administratorul de cont şi urmează

recepţiei. Autentificarea reprezintă procedura de recunoaştere a persoanelor pe care emitentul

ordinului de plată le autorizează să semneze autentic şi se efectuează prin confruntarea

semnăturilor înscrise în ordinul de plată cu cele din fişele specimenelor de semnături.

Acceptarea ordinului de plată reprezintă recunoaşterea de către unitatea bancară a

valabilităţii ordinului de plată după verificarea existenţei disponibilului în contul plătitorului. Se aplică

ştampila, data şi semnătura administratorului de cont pe toate exemplarele ordinului de plată. Dacă

nu există disponibil sau nu sunt îndeplinite alte condiţii ordinul de plată se restituie clientului.

Executarea ordinului de plată reprezintă procedura prin care administratorul de cont

debitează contul plătitorului şi remite ordinul de plată în scopul transferării fondurilor băneşti la

beneficiar. Executarea ordinului de plată are loc cel mai târziu în ziua bancară următoare emiterii.

Obligaţiile băncii destinatare

Banca destinatară este societatea bancară care deserveşte contul beneficiarului.

Administratorul de cont care primeşte ordinul de plată verifică următoarele elemente:

dacă beneficiarul este client al acestei bănci;

denumirea beneficiarului în concordanţă cu registrul Comerţului;

simbolul contului beneficiarului;

concordanţa sumei înscrise în cifre şi litere;

eventuale menţiuni suplimentare;

menţiuni obligatorii.

64


Dacă toate datele din ordinul de plată corespund, administratorul procedează la acceptarea

sa, operaţiune care se finalizează prin creditarea contului beneficiarului. În cazul în care există

neconcordanţe între datele înscrise pe ordinul de plată, sau beneficiarul sumei nu are cont deschis

la banca respectivă, sau contul acestuia a fost închis, se va proceda la refuzul de încasare al

ordinului de plată.

Obligaţiile clientului plătitor

Clientul plătitor este obligat să prezinte la bancă numai formulare aprobate de Banca

Naţională a României. Clientul este obligat să întocmească ordinul de plată în numărul de

exemplare cerut de normele bancare, folosind pentru completare cerneală sau pix de culoare

albastră sau neagră.

Ordinul de plată prezentat de către emitent trebuie să fie completat cu toate menţiunile

obligatorii iar dacă este cazul şi menţiuni suplimentare privind:

data plăţii viitoare;

adresa beneficiarului în cazul în care acesta nu are deschis cont la banca destinatară;

referinţe privind conţinutul economic al operaţiunii în cazul în care clientul emitent este

beneficiar de credite.

Clientul emitent are obligaţia să emită ordine de plată numai în limita disponibilului din cont.

Ordinul de plată emis trebuie să cuprindă ştampila plătitorului şi semnăturile autorizate în

conformitate cu fişa specimenelor de semnături.

Obligaţiile clientului beneficiar

Clientul beneficiar va aduce la cunoştinţa băncii, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la

ridicarea extrasului de cont, orice neconcordanţă apărută între sumele anexate. Nerespectarea

acestor proceduri atrage după sine plata oricăror dobânzi sau penalităţi suportate de bancă

începând din cea de-a treia zi lucrătoare de la ridicarea extrasului de cont

Circuitele ordinului de plată

Circuitul numărul 1 al ordinului de plată (OP 1) unde: clientul plătitor şi clientul beneficiar au

conturi curente deschise la unităţi bancare situate în reşedinţa de judeţ şi care aparţin unor societăţi

bancare diferite. Operaţiunile din circuitul nr.1 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea

strictă a termenelor obligatorii astfel:

1.a. Clientul plătitor remite ordinul de plată unităţii bancare la care are deschis cont curent.

1.b. Unitatea bancară iniţiatoare – prezentatoare completează ordinul de plată pe verso, la rubrica

„Compensabil la …” cu numele judeţului sau cu înscrisul „Centrala BNR”.

65


2. Unitatea bancară iniţiatoare – prezentatoare debitează contul clientului plătitor

3.a. Unitatea bancară iniţiatoare – prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată la

sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv sau la Centrala Băncii Naţionale a

României.

3.b. Unitatea bancară primitoare – destinatară primeşte ordinele de plată prin compensare la

sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv sau la Centrala Băncii Naţionale a

României şi completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ştampila şi

semnătura autorizată.

4. Unitatea bancară primitoare – destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele

aferente ordinelor de plată acceptate.

Circuitul numărul 2 al ordinului de plată (OP 2) unde: clientul plătitor şi clientul beneficiar au

conturi curente deschise la unităţi bancare situate în acelaşi judeţ şi care aparţin unor societăţi

bancare diferite; unitatea bancară iniţiatoare este alta decât unitatea bancară prezentatoare.

Operaţiunile din cadrul circuitului nr.2 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a

termenelor obligatorii astfel:


1.b. Unitatea bancară iniţiatoare – prezentatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica

„Compensabil la …” cu numele judeţului respectiv.

2. Unitatea bancară iniţiatoare debitează contul clientului plătitor.

3. Unitatea bancară iniţiatoare trimite ordinele de plată, prin reţeaua intrabancară, unităţii bancare

prezentatoare, situată în reşedinţa de judeţ.

4.a. Unitatea bancară prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată la sucursala Băncii

Naţionale a României din judeţul respectiv.


sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv şi completează pe verso-ul acestora la

rubrica (c) data compensării, aplicând ştampila şi semnătura autorizată.

5. Unitatea bancară primitoare – destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele

aferente ordinelor de plată acceptate.

Circuitul numărul 3 (interjudeţean) al ordinului de plată (OP 3) unde: clientul plătitor şi

clientul beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în judeţe diferite şi care

aparţin unor societăţi bancare diferite; societatea bancară iniţiatoare dispune de o unitate bancară

în judeţul de destinaţie, societatea bancară destinatară nu dispune de o unitate bancară în judeţul

de iniţiere. Operaţiunile din cadrul circuitului nr.3 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea

strictă a termenelor şi intervalelor obligatorii astfel:

1.a. Clientul plătitor remite ordinul de plată unităţii bancare la care are deschis cont current.

1.b. Unitatea bancară iniţiatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la

…” cu numele judeţului de destinaţie sau cu înscrisul „Centrala BNR”.


66


3. Unitatea bancară iniţiatoare trimite ordinele de plată, prin reţeaua intrabancară, unităţii bancare

prezentatoare, (din judeţul de destinaţie).

4.a. Unitatea bancară prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată în compensare la

sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie sau la Centrala B. N. R.


sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie sau la Centrala B. N. R. şi

completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ştampila şi semnătura

autorizată.

5. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor

de plată acceptate.

Circuitul numărul 4a (interjudeţean) al ordinului de plată (OP 4a) unde: clientul plătitor şi


aparţin unor societăţi bancare diferite; societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o unitate

bancară în judeţul de destinaţie, iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în

judeţul de iniţiere. Operaţiunile din cadrul circuitului nr.4a al ordinului de plată se efectuează cu

respectarea strictă a termenelor obligatorii astfel:


1.b. Unitatea bancară iniţiatoare - prezentatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica

„Compensabil la …” cu numele judeţului de iniţiere sau cu înscrisul „Centrala BNR”.

2. Unitatea bancară iniţiatoare - prezentatoare debitează contul clientului plătitor.

3.a. Unitatea bancară iniţiatoare - prezentatoare introduce ordinele de plată în compensare la

sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de iniţiere sau la Centrala BNR

3.b. Unitatea bancară primitoare primeşte ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii

Naţionale a României din judeţul de iniţiere sau la Centrala BNR şi completează pe verso-ul

acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ştampila şi semnătura autorizată.

4. Unitatea bancară primitoare trimite ordinele de plată, prin reţeaua intrabancară, unităţii bancare

destinatare.



Circuitul numărul 4b (interjudeţean) al ordinului de plată (OP 4b) unde: clientul plătitor şi


aparţin unor societăţi bancare diferite; societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o unitate

bancară în judeţul de destinaţie, iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în

judeţul de iniţiere; unitatea bancară iniţiatoare este alta decât unitatea bancară prezentatoare.

Operaţiunile din cadrul circuitului nr.4b al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a

termenelor şi intervalelor obligatorii astfel:

1.a. Clientul plătitor remite ordinul de plată unităţii bancare la care are deschis cont curent

67


1.b. Unitatea bancară iniţiatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica „Compensabil la

…” cu numele judeţului de iniţiere


3. Unitatea bancară iniţiatoare trimite ordinele de plată, prin reţeaua intrabancară unităţii bancare

prezentatoare

4.a. Unitatea bancară prezentatoare introduce ordinele de plată în compensare la sucursala Băncii

Naţionale a României din judeţul de iniţiere.

4.b. Unitatea bancară primitoare primeşte ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii

Naţionale a României din judeţul de iniţiere şi completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data

compensării, aplicând ştampila şi semnătura autorizată.

5. Unitatea bancară primitoare trimite ordinele de plată, prin reţeaua intrabancară, unităţii bancare

destinatare.



2. Cecul

În termeni simpli, cecul este o instrucţiune scrisă către o bancă de a plăti, din contul celui ce

ordonă plata, o anumită sumă de bani unei persoane specificate. Cecul poate fi emis cu condiţia ca

titularul contului să aibă suficiente fonduri în cont, pentru ca banca să îi poată onora plăţile

solicitate.

În emiterea unui cec sunt implicate trei părţi:

1. Trăgătorul - este persoana care emite cecul, fiind titularul unui cont bancar care va fi

debitat când cecul va fi plătit;

2. Beneficiarul - este cel care va încasa cecul, acesta poate fi un terţ sau însuşi trăgătorul,

dacă are nevoie de numerar;

3. Trasul - este întotdeauna banca unde trăgătorul îşi are deschis contul. Trasul este

prestator de servicii; va onora cecul la prezentare numai dacă trăgătorul are suficient disponibil în

contul său.

Menţiunile obligatorii ale cecului

Pentru a fi înscris valid, din punct de vedere juridic, cecul trebuie să cuprindă următoarele

menţiuni obligatorii:

Denumirea de cec trecută pe înscris; banca pune la dispoziţia clienţilor formulare de cec

tipizate;

Ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani (sumă scrisă în cifre şi litere cu

indicarea monedei);

Numele trasului, respectiv banca, de regulă numele băncii trase este imprimat pe înscris;

68


Locul plăţii, respectiv localitatea şi adresa băncii unde urmează a se face plata;

Data şi locul emiterii, respectiv ziua, luna, anul, precum şi numele localităţii;

Semnătura trăgătorului, autografată.

Tipuri de cecuri

Cecurile emise pot fi îimpărţite după mai multe criterii:

1. Din punct de vedere al persoanei către care este plătibil cecul:

cec care poartă clauza „nu la ordin”;

cec care portă clauza „la ordin”;

cec la purtător.

Cecul cu clauza „nu la ordin” - în textul cecului este menţionat numele beneficiarului şi clauza

„nu la ordin”, iar cecul este achitat numai acestuia. Aceste cecuri nu pot fi transmise prin gir, ci

numai pe calea cesiunii.

Cecul cu clauza „la ordin” - în textul cecului este menţionat numele beneficiarului şi clauza „la

ordin”. Această menţiune permite beneficiarului să transmită cecul, prin gir, altor persoane. Acest tip

de cec are cea mai largă utilizare.

Cecul la purtător - este acela în care textul înscrisului are menţiunea expresă „la purtător”

sau „plătiţi purtătorului” sau nu are nimic precizat. Acest cec este plătibil oricărei persoane care îl

prezintă la banca, ceea ce reprezintă un dezavantaj, dacă beneficiarul de drept pierde cecul sau îi

este furat.

2. După modul de încasare, cecurile pot fi:

Cec simplu;

Cec barat.

Un cec simplu se poate plăti în numerar sau în cont, fără nici o restricţie, potrivit solicitării

beneficiarului.

Cecul care poartă două linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, pe faţa înscrisului

se numeşte cec barat. Cecurile barate sunt utilizate numai pentru plata într-un cont bancar al

beneficiarului, neputând fi plătite în numerar. Există două modalităţi de barare a cecurilor: barare

generală, caz în care nu există nici o menţiune scrisă între cele două linii paralele trase în diagonala

cecului, şi barare specială, când între cele două linii paralele este menţionat numele băncii la care

beneficiarul îşi are contul deschis şi numai acolo se va face plata.

Girarea

Transmiterea cecului se poate face prin gir. Girarea se face prin completarea pe versoul

cecului a numelui şi a semnăturii celui care transmite proprietatea cecului, a numelui noului

beneficiar, precum şi a datei la care are loc această operaţiune. Noul beneficiar poate, la rândul lui,

să transmită cecul prin gir unei alte persoane, înlocuind astfel plata în numerar. Noul beneficiar, în

baza girului dat în favoarea sa, poate ridica banii la prezentarea cecului.

69


Avalul

Avalul reprezintă garanţia personală prin care o persoană denumită avalist, adică cel care dă

avalul, garantează obligaţia asumată de una dintre persoanele obligate prin cec, persoană

denumită avalizat, pentru toată suma menţionată pe cec, sau o parte din ea.

Avalul poate fi dat de către un semnatar al cecului, altul decât trăgătorul. Girantul poate da

un aval, deoarece el este obligat numai faţă de posesorii care dobândesc cecul ulterior girului său.

Avalul poate fi dat printr-o simplă semnătură a avalistului pusă pe faţa cecului, pe spatele cecului

(caz în care nu trebuie confundat cu girul), pe o copie, sau un duplicat al cecului. Avalul poate fi

parţial dar trebuie să fie întotdeauna necondiţionat.

Valabilitatea cecului

În general, cecurile sunt plătibile la vedere. Există o limită de timp de prezentare la plată a

cecului, odată ce acesta a fost emis. Un cec este valabil timp de 8 zile, dacă cecul este plătibil chiar

în localitatea în care a fost emis. În alte condiţii, cecul este valabil 15 zile. În ambele cazuri, prima zi

se considera a fi ziua următoare datei emiterii.

Modul de funcţionare

Folosind un formular standard (un cec alb), trăgătorul înscrie anumite elemente (numele

beneficiarului, suma şi data), certifică autenticitatea ordinului dat prin semnatura autografă de pe

înscris şi înmânează cecul beneficiarului. Beneficiarul încasează cecul în numerar sau suma

cecului va intra în contul său bancar, potrivit instrucţiunilor pe care le dă la încasare.

Iniţiativa

Iniţiativa aparţine trăgătorului care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate

bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia care se află în poziţie de tras, să plătească la

prezentare o sumă determinată, unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului emitent aflat în poziţie

de beneficiar.

Termenul de prezentare la plată a cecurilor

Numim termen de prezentare la plată al cecurilor durata de timp între data emiterii şi data

prezentării la plată la banca trasă (inclusiv circuitul bancar).

Termenul de prezentare poate fi de:

- 8 zile dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis;

- 15 zile dacă cecul este plătibil între localităţi diferite;

- 30 zile în cazul cecului circular.

Termenele de prezentare la plată a cecurilor se calculează începând cu ziua următoare datei

emiterii cecului de către trăgător. Cecul poate fi onorat şi după expirarea termenului de prezentare

cu condiţia ca trăgătorul să nu fi revocat ordinul de plată privind cecul respectiv. După expirarea

termenelor de prezentare la încasare, poate fi revocată plata cecului numai de către trăgător,

printr-o scrisoare adresată băncii sale.

70


Cecurile se pot primi spre remitere la încasare la banca trasă şi după expirarea termenelor,

banca neasumându-şi nici o răspundere dacă acestea ajung la bancă trasă după expirarea

termenelor de prezentare şi trăgătorul a revocat ordinul de plată.

Încasarea cecului

Prezentarea spre încasare se poate face:

a. Direct la unitatea bancară trasă în numerar:

- se prezintă cecul referendului de ghişeu însoţit de o delegaţie din partea firmei

beneficiare;

- se verifică cecul;

- se semnează şi se ştampilează cecul pe faţă;

- se prezintă şefului de serviciu;

- se înregistrează în jurnalul de casă;

- se remite la casierie pentru plată pe cale internă;

- clientul semnează pe spatele cecului de primire;

b. Direct la unitatea bancară trasă în cont:

- se introduce cecul în bancă de către posesor însoţit de borderoul de încasare întocmit în

trei exemplare:

- exemplarul 1 se reţine la banca trasă;

- exemplarul 2 se remite la banca beneficiarului ca act de credit;

- exemplarul 3 se restituie beneficiarului după semnare şi ştampilare.

c. La unitatea bancară care deserveşte posesorul

Cecul poate fi încasat numai în cont. În acest caz posesorul introduce filele de cec la banca

sa însoţite de un borderou în trei exemplare:

- exemplarul 1 se reţine la banca beneficiarului;

- exemplarul 2 se remite împreună cu cecul la banca trăgătorului iar după decontare

serveşte ca act de credit pentru înregistrare în contul beneficiarului;

- exemplarul 3 se restituie beneficiarului după semnare şi ştampilare.

Refuzul cecurilor la plată

Un cec care nu îndeplineşte condiţiile sau elementele obligatorii, va fi restituit beneficiarului

şi nu va fi introdus în circuitul bancar. Cecurile remise la încasare la banca beneficiarului şi refuzate

de banca trasă vor fi returnate băncii beneficiarului cu scrisoare de restituire.

Un cec prezentat la banca trasă de beneficiar în vederea încasării se refuză de referendul de

ghişeu (cu semnătura şefului de serviciu conturi şi viramente pe faţa cecului) şi se restituie

beneficiarului cu exemplarul numărul 2 al borderoului.

Evidenţa cecurilor refuzate la plată se va ţine în cadrul serviciului „Conturi şi viramente” într-

un registru păstrat de şeful de serviciu, care conţine:

- număr curent;

- trăgătorul şi contul acestuia;

71


- beneficiarul şi banca acestuia;

- seria şi numărul cecului;

- suma;

- motivul refuzului.

Circuitele cecului

Circuitele cecurilor în funcţie de locul de desfăşurare vor fi următoarele:

Circuitul numărul 1 (local) al cecului (c1) unde: clientul beneficiar şi clientul plătitor au

conturi curente deschise la unităţi bancare situate în reşedinţa de judeţ şi care aparţin unor societăţi

bancare diferite. Operaţiunile din cadrul circuitului nr. 1 al cecului se efectuează cu respectarea

strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul beneficiar remite cecul unităţii bancare la care are deschis cont current.

1.b. Unitatea bancară iniţiatoare completează cecul, la rubrica „Compensabil la…” cu numele

judeţului respectiv (judeţul în care sunt situate cele două unităţi bancare).

2. Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unităţii bancare destinatoare

(primitoare), fără a le introduce în compensare, la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul

respectiv.

* Această operaţiune se efectuează între orele 11.00 – 11.30, la sucursala Băncii Naţionale a

României din judeţul respectiv.

3. Unitatea bancară destinatară debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor

acceptate.

4.a. Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la

sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv.

4.b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză, prin compensare, la sucursala

Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv, cecurile prezentate anterior de unitatea bancară

iniţiatoare (prezentatoare).

5. Unitatea bancară iniţiatoare creditează contul clientului cu suma aferentă cecului acceptat de

către unitatea bancară destinatară.

Circuitul numărul 2 (intrajudeţean) al cecului (c2) unde: clientul beneficiar şi clientul plătitor

au conturi curente deschise la unităţile bancare situate în acelaşi judeţ şi care aparţin unor societăţi

bancare diferte. Operaţiunile din cadrul circuitului nr. 2 al cecului se efectuează cu respectarea

strictă a termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul beneficiar remite cecul unităţii bancare la care are deschis cont curent.


judeţului respectiv (judeţul în care sunt situate cele două unităţi bancare).

2. Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unităţii bancare destinatoare

(primitoare), fără a le introduce în compensare, la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul

respectiv.

72




3. Unitatea bancară destinatară debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor

acceptate.


sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv.

4.b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză, prin compensare, la sucursala

Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv, cecurile prezentate anterior de unitatea bancară

iniţiatoare (prezentatoare).

5. Unitatea bancară iniţiatoare creditează contul clientului cu suma aferentă cecului acceptat de

către unitatea bancară destinatară.

Circuitul numărul 3 (interjudeţean) al cecului (c3) unde: clientul beneficiar şi clientul plătitor

au conturi curente deschise la unităţile bancare situate în judeţe diferite şi care aparţin unor

societăţi bancare diferite; societatea bancară iniţiatoare dispune de o unitate bancară în judeţul de

destinaţie. Operaţiunile din cadrul circuitului nr. 3 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a

termenelor şi intervalelor obligatorii, astfel:



judeţului de destinaţie.

2. Unitatea bancară iniţiatoare trimite cecurile, prin reţeaua interbancară, unităţii bancare

prezentatoare (din judeţul de destinaţie).

3. Unitatea bancară prezentatoare prezintă cecurile unităţii bancare destinate (primitoare) fără a le

introduce în compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie.

* Această opţiune se efectuează între orele 11.00 – 11.30, la sucursala Băncii Naţionale a


4. Unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului plătitor cu

suma aferentă cecurilor acceptate.

5.a. Unitatea bancară prezentatoare introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii

Naţionale a României din judeţul de destinaţie. .

5.b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză la compensare, la sucursala

Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie, cecurile prezentate anterior de unitatea

bancară prezentatoare.

6. Unitatea bancară prezentatoare (din judeţul de destinaţie) transmite unităţii bancare iniţiatoare

(din judeţul de iniţiere) date privind cecurile acceptate la compensare de către unitatea bancară

destinatară.

7. Unitatea bancară iniţiatoare creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă cecului

acceptat de către unitatea bancară destinatară.

73


Circuitul numărul 4 (interjudeţean) al cecului (c4) unde: clientul beneficiar şi clientul plătitor

au conturi curente deschise la unităţile bancare situate în judeţe diferite şi care aparţin unor

societăţi bancare diferite; societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o unitate bancară în judeţul

de destinaţie iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în judeţul de iniţiere.

Operaţiunile din cadrul circuitului nr. 4 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor

şi intervalelor obligatorii, astfel:



judeţului de iniţiere.

2. Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unităţii bancare primitoare fără a le

introduce în compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv.



3. Unitatea bancară primitoare trimite cecurile, prin reţeaua intrabancară, unităţii bancare

destinatare (din judeţul de destinaţie).

4. Unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului plătitor cu

suma aferentă cecurilor acceptate.

5. Unitatea bancară destinatară transmite unităţii bancare primitoare (din judeţul de iniţiere) date

privind cecurile care urmează a fi acceptate la compensare.


sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de iniţiere.

6.b. Unitatea bancară primitoare acceptă la compensare (conform datelor primite anterior de la

unitatea bancară destinatară) cecurile prezentate anterior de unitatea bancară iniţiatoare

(prezentatoare).

7. Unitatea bancară iniţiatoare creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă cecului

acceptat de către unitatea bancară destinatară.

3. Cambia

Cambiile sunt titluri de credit emise sub semnătură personală. Acest instrument de plată

pune în legatură trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.

Trăgătorul este creditorul, persoana care emite cambia şi iniţiază o relaţie cambială prin

ordinul dat trasului de a plăti o sumă fixă beneficiarului;

Trasul este debitorul, cel care va trebui să plătească beneficiarului suma trecută pe cambie;

Beneficiarul este persoana ce va primi banii.

74


Crearea cambiei

Cambia poate fi creată la ordinul trăgătorului însuşi care este şi beneficiarul drepturilor

înscrise în cambie. Trăgătorul poate fi beneficiar în situaţia în care vrea să-şi recupereze direct o

creanţă de la debitor.

Cambia poate fi trasă asupra trăgătorului care este şi tras. Trăgătorul poate fi tras atunci

când se obligă prin cambie.

Cambia poate fi trasă pentru contul unui terţ. Beneficiarul poate, fie să încaseze suma

înscrisă în cambie, fie prin girarea acesteia să-şi achite alte obligaţii ale sale.

Pentru ca o cambie să fie validă din punct de vedere juridic trebuie să conţină menţiuni

obligatorii:

Denumirea de cambie înscrisă în textul acesteia;

Ordinul necondiţionat de a plăti o sumă de bani (trecută în cifre şi litere, cu indicarea

monedei);

Numele sau denumirea trasului - cel ce trebuie să plătească;

Scadenţa - data la care cambia devine exigibilă şi trebuie plătită;

Numele sau denumirea beneficiarului - persoana căreia urmează să se plătească suma de

bani;

Data şi locul emiterii - ziua, luna, anul, precum şi numele localităţii unde cambia a fost emisă;

Semnătura autografă a trăgătorului, emitentul cambiei.

În toate formularele standard pentru cambie îin partea de jos a documentelor este o banda

albă neinscripţionată. Lipsa uneia dintre menţiunile obligatorii de pe faţa titlului, atrage nulitatea

cambiei.

Între trăgător şi beneficiar poate să nu existe o relaţie directă, interpunându-se un terţ, care

nu este expres indicat pe cambie, dar faţă de care trăgătorul are o obligaţie de plată.

Cambia poate fi domiciliată, atunci când, fie trăgătorul cu ocazia emiterii, fie trasul cu ocazia

acceptării cambiei, pot să indice ca loc al plăţii domiciliul unui terţ din aceeaşi localitate cu trasul

sau din altă localitate. Clauza domicilierii poate fi înscrisă pe cambie numai de către trăgător sau de

către tras, domicilierea făcută de un girant considerându-se inexistentă.

Completarea menţiunilor de pe cambie de către posesorii succesivi, nu poate depăşi 3 ani de

la data reală a emiterii cambiei, astfel încât în momentul prezentării la plată, titlul să conţină în mod

obligatoriu toate elementele cerute de lege şi să aibă completat numele ultimului posesor.

Pe cambie se poate indica o clauză referitoare la faptul că suma înscrisă pe cambie este

purtătoare de dobândă, deasemenea nivelul acesteia şi data de la care curge

Acceptarea cambiei

Prin acceptarea cambiei, trasul devine obligatul principal, ceea ce semnifică că s-a angajat

să plătească suma înscrisă, oricărui posesor legitim al cambiei. Trasul nu este obligat să accepte

cambia, dar odată acceptată îşi asumă obligaţia de plată. Prezentarea pentru acceptare a unei

75


cambii se face la domiciliul trasului. Acceptarea se dă pe faţa cambiei prin formula „accept”, urmată

de semnătura trasului.

Scadenţa şi plata

Data scadenţei este data la care cambia devine exigibilă şi trebuie plătită. Zilele de plată, sau

intervalele de timp pentru plată, trebuie să fie specificate clar pe cambie. Prezentarea la plată

trebuie făcuta la locul precizat pe cambie.

Girarea

Cambiile pot circula prin gir sau andosare. Prin gir, posesorul cambiei transferă toate

drepturile ce decurg din cambie unei alte persoane. Orice giratar are, la rândul său, dreptul să

transmită cambia prin gir altei persoane. Toate operaţiunile de girare trebuie să fie neconditionaţe şi

semnate de către girant. Girul presupune menţionarea în scris, pe semnatura celui ce transmite

cambia mai departe.

Cesiunea de creanţă

Dacă trăgătorul a înscris pe cambie cuvintele „nu la ordin”, titlul poate fi transmis numai prin

cesiune de creanţă ordinară. Aceasta este o operaţiune prin care creditorul numit cedent transmite

dreptul său de proprietate asupra cambiei altei persoane numite cesionar.

Avalizarea cambiei

Avalul reprezintă un act prin care o persoană garantează plata cambiei. Cel ce dă avalul se

numeste avalist, iar cel pentru care s-a dat avalul se numeşte avalizat. Avalul se va înscrie pe

cambie sau pe o alonjă la titlu, utilizându-se expresiile „pentru aval” sau „pentru garanţie”, urmate

de semnătura avalistului. Este obligatoriu pentru avalist să indice persoana căreia i-a fost dat

avalul. Prin simpla menţiune „pentru aval” şi semnatura avalistului, avalul se considera dat în

favoarea trăgătorului.

Scontarea

În anumite condiţii, posesorul cambiei va dori să încaseze valoarea cambiei înainte de

scadenţă. Pentru a realiza acest lucru, el poate sconta cambia la o bancă. Prin scontare, posesorul

cambiei obţine valoarea nominală a cambiei, mai puţin dobânda, respectiv scontul pentru suma

plătită, calculată din momentul scontării până la scadenţă. Taxa scontului este, de fapt, dobânda

percepută de bancă pentru întreaga sumă înscrisă în cambie, plătibilă la scadenţă de către tras.

Plata cambiei

Plata cambiei se efectuează fie în ziua în care este plătibilă, fie în una din cele două zile

lucrătoare care urmează scadenţei înscrise pe cambie. Posesorul cambiei va putea prezenta titlul la

plată prin intermediul băncii care îi deserveşte sau la o casă de compensaţie.76


Efectele plăţii unei cambii sunt următoarele:

- numai plata la scadenţă stinge obligaţia trasului;

- posesorul cambiei nu poate fi silit să primească plata înainte de scadenţă;

- trăgătorul răspunde de acceptarea cambiei precum şi de plata cambiei;

- trasul răspunde de plata cambiei dacă a acceptat-o la plată.

Protestul cambiei

Protestul este un act public şi solemn întocmit la cererea posesorului cambiei, de către

executorul judecătoresc de la judecătoria în a cărei rază teritorială se găseşte locul plăţii acesteia,

prin care se constată refuzul de acceptare sau de plată, după caz din partea obligatului principal.

Protestul poate fi:

- de nedatare;

- de neacceptare;

- de neplată.

Protestul de nedatare se întocmeşte atunci când trasul acceptă la plată o cambie cu

scadenţa la un anumit timp de la vedere şi nu datează operaţiunea, beneficiarul cambiei neputând

calcula scadenţa. Se întocmeşte imediat ce posesorul o primeşte de la acceptare şi constă în

depunerea unei cereri de protest la judecătorie, data de întocmire a acestei cereri, ţinând de data

acceptării.

Protestul de neacceptare pentru cambiile cu scadenţa la o dată fixă sau la un anumit termen

de la data emiterii va putea fi făcut până în ziua precedentă scadenţei, iar pentru cambiile cu

scadenţă la vedere sau la un anumit termen de la vedere, protestul va putea fi făcut în termen de

un an de la dat emiterii cambiei.

Protestul nu poate fi întocmit în cazul în care trăgătorul (girantul sau avalistul) a înscris pe

cambie clauza „fără cheltuieli” sau „fără protest”.

Protestul se înregistrează la:

- judecătorii – Registru special;

- Camera de Comerţ şi Industrie;

- Banca Naţională a României – Centrala incidentelor de plăţi.

Protestul poate fi înlocuit cu:

- sentinţa declarativă de faliment a trasului în cazul unei cambii acceptate sau atrăgătorului

în cazul unei cambii neacceptate;

- declaraţie de refuz de acceptare sau de plată dată pe titlul sau pe adaosul cambiei de către

cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut.

77


Suma înscrisă pe cambie

În cazul în care există diferenţe între suma înscrisă în cifre şi cea în litere se ia în

considerare suma în litere. Dacă suma de plată este înscrisă de mai multe ori pe faţa cambiei, fie în

cifre, fie în litere, şi diferă, suma care se plăteşte este suma cea mai mică.

Moneda de plată a cambiei

De regulă, cambia trebuie să fie plătită în moneda locului plăţii, respectiv în lei pentru

cambiile plătite în România. Excepţie de la această regulă pot fi următoarele situaţii:

- trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei şi plata urmează să se

efectueze în această monedă; caz în care plata se poate face de către tras numai cu condiţia ca

trăgătorul să posede disponibilul în valuta respectivă;

- trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei, dar stipulează că plata

efectivă se va face în lei la cursul zilei; caz în car clauzele cuprinse în redactarea girurilor care ar

altera clauza de risc valutar stabilită la emiterea titlurilor se consideră nule.

Numărul de exemplare

Cambia poate fi trasă în mai multe exemplare identice. Aceste exemplare trebuie să fie

numerotate în însuşi textul titlului; lipsind acesta, fiecare din exemplare se socoteşte ca o cambie

distinctă.

Oricare posesor al unei cambii în care nu se arată că a fost trasă într-un singur exemplar,

poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop el trebui să se adreseze

girantului său nemijlocit, care este dator să-i dea sprijinul către propriul săi girant; se va urma astfel,

până la trăgător.

Giranţii sunt datori a reproduce girurile pe noile exemplare.

Plata unui exemplar anulează efectul celorlalte, trasul rămânând ţinut în temeiul fiecărui

exemplar, acceptat sar nerecuperat.

4. Biletul la ordin

Biletul la ordin este titlul de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul

creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul (cel care este dator şi se obligă la plată) şi

beneficiarul (cel ce urmează să încaseze suma). Titlul este creat de un anumit termen sau la

prezentare unei alte persoane, denumită beneficiar care are calitatea de creditor.

Menţiunile obligatorii ale biletului la ordin

Pentru a fi înscris valid, din punct de vedere juridic, biletul la ordin trebuie să cuprindă

următoarele menţiuni obligatorii:

Denumirea de bilet la ordin trecută pe înscris; banca pune la dispoziţia clienţilor formulare de

bilet la ordin tipizate;

78


Ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani (sumă scrisă în cifre şi litere cu

indicarea monedei);

Numele emitentului,

Locul plăţii, respectiv localitatea şi adresa băncii unde urmează a se face plata;

Data şi locul emiterii, respectiv ziua, luna, anul, precum şi numele localităţii;

Semnătura emitentului, autografată.

Scadenţa şi plata

Data scadenţei este data la care biletul la ordin devine exigibil şi trebuie plătit. Zilele de plată,

sau intervalele de timp pentru plată, trebuie să fie specificate clar pe biletul la ordin. Prezentarea la

plată trebuie făcuta la locul precizat pe biletul la ordin.

Girarea

Biletele la ordin pot circula prin gir sau andosare. Prin gir, posesorul biletului transferă toate

drepturile ce decurg din biletul la ordin unei alte persoane. Orice giratar are, la rândul său, dreptul

să transmită biletul la ordin prin gir altei persoane. Toate operaţiunile de girare trebuie să fie

necondiţionate şi semnate de către girant. Girul presupune menţionarea în scris, pe semnătura

celui ce transmite biletul la ordin mai departe.

Protestul

Dacă trasul refuză plata la scadenţă, posesorul biletului la ordin trebuie să iniţieze procedura

de „protest de neplată” la judecătoria locului plăţii. Dacă banca este beneficiara biletului la ordin,

protestul trebuie întocmit de către bancă. Se poate adresa şi „protest de neacceptare”, dacă trasul

refuză acceptarea biletului la ordin. În urma hotărârii judecătoreşti, urmează executarea silită.

Metodologia de decontare a biletului la ordin

1) între subscriitor (emitent) se încheie un contract având ca obiect active transferate;

2) subscriitorul emite un bilet la ordin pe care îl transmite beneficiarului;

3) beneficiarul biletului la ordin are o datorie asumată printr-un contract faţă de o terţă

persoană;

4) beneficiarul transmite prin gir biletul la ordin, el devenind girat, iar terţul, ca nou posesor al

titlului, giratar;

5) giratarul remite spre încasare biletul la ordin băncii sale;

6) banca giratarului prezintă biletul la ordin la o casă de compensaţii băncii subscriitorului;

7) banca subscriitorului debitează contul acestuia cu suma înscrisă pe biletul de ordin;

8) în cadrul şedinţei de compensare banca subscriitorului introduce scriptic în compensare

biletul la ordin; soldurile nete ale conturilor unităţii bancare participante în compensare sunt

79


înregistrate în conturile curente deschise la banca centrală, rezultând soldurile nete ale

compensării;

9) banca giratarului creditează contul curent al giratarului cu suma înscrisă în biletul la ordin;

10) stingerea creanţelor asumate de către participanţii la circuitul biletului la ordin.

5. Acreditivul

Acreditivul este o modalitate de plată prin care plătitorul solicită băncii să asigure, anticipat,

din disponibilităţile pe care le are sau din credite, sumele necesare efectuării plăţilor pentru livrările

de mărfuri, executările de lucrări şi prestările de servicii, convenite între părţile contractante.

Tipuri de acreditive

În practică se întâlnesc mai multe forme de acreditiv. Cele mai folosite sunt:

a) acreditiv simplu – este modalitatea de plată prin care banca, la solicitarea plătitorului se obligă

să rezerve şi să plătească, din disponibilităţile băneşti pe care le are la bancă sau din creditul pe

care aceasta i-l acordă, o sumă beneficiarului (furnizor, antreprenor sau prestator de servicii);

b) acreditivul documentar (comercial) este modalitatea de plată prin care banca plătitorului, la

cererea acestuia, se obligă a plăti beneficiarului, direct sau prin intermediul unei bănci

corespondente, o anumită sumă cu condiţia ca beneficiarul să prezinte, într-un termen stabilit,

documentele care certifică expedierea mărfii, executarea sau furnizarea serviciilor, după caz, şi

respectarea condiţiilor contractuale.

Deschiderea de acreditive se face de către bancă, la cererea plătitorului, din disponibilităţile

băneşti existente în conturi deschise la bancă sau din credite acordate de bancă. Cererea de

deschidere a acreditivului trebuie să conţină obligatoriu următoarele:

denumirea plătitorului şi numărul contului de disponibilităţi sau de credite din care se

deschide acreditivul;

banca unde plătitorul îşi are contul;

denumirea beneficiarului de acreditiv şi numărul contului în care se virează plăţile din

acreditiv;

banca la care beneficiarul îşi are contul deschis;

suma acreditivului în cifre şi litere;

obiectul acreditivului (livrări de mărfuri, executări de lucrări sau prestări de servicii);

documentele pe care beneficiarul trebuie să le prezinte la bancă pentru plată şi condiţiile în

care se pot încasa sume din acreditiv;

termenul de valabilitate al acreditivului;

semnăturile autorizate şi ştampila plătitorului.

În cazul în care deschiderea acreditivului se face la banca plătitorului, cererea – dispoziţie de

plată pentru deschiderea acreditivului se întocmeşte de către plătitor şi se prezintă, la banca sa, în

4 exemplare. La primirea cererii, banca face următoarele operaţiuni:

80


- controlează documentele urmărind să conţină elementele obligatorii prezentate anterior;

- în baza exemplarului nr. 1 al cererii, debitează contul de disponibil sau de credite al

plătitorului, prin creditul contului „Acreditive deschise”.

Exemplarele din cererea – dispoziţie de plată au următoarea destinaţie:

- exemplarul nr. 1 rămâne la banca plătitorului şi se clasează la dosarul cu documentele zilei;

- exemplarul nr. 2 se anexează la fişa contului „Acreditive deschise”, în vederea verificării

modului cum beneficiarul respectă condiţiile stabilite de plătitor;

- exemplarul nr. 3 se remite beneficiarului, pentru a lua cunoştinţă de condiţiile în care a fost

deschis acreditivul;

- exemplarul nr. 4 prevăzut cu data, ştampila şi semnătura de primire a băncii, se restituie

delegatului plătitorului.

După efectuarea livrărilor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor, după caz,

beneficiarul acreditivului prezintă la banca la care este deschis acreditivul o dispoziţie de încasare

în 3 exemplare, însoţită de documentele prevăzute în acreditiv.

În cazul în care acreditivul este deschis la banca plătitorului, la cererea beneficiarului, banca

acestuia poate primi documentele spre încasare, pe care le remite băncii plătitorului, beneficiarul

suportând spezele bancare pentru această prestare de servicii. Cele 3 exemplare ale dispoziţiei de

încasare din contul de acreditive deschise au următoarea destinaţie:

- exemplarul 1 serveşte la debitarea contului de „Acreditive deschise” şi se clasează la dosarul

cu documentele zilei;

- exemplarul 2 serveşte pentru creditarea beneficiarului sau băncii acestuia;

- exemplarul 3 se remite plătitorului sau băncii acestuia, după caz, împreună cu documentele

înscrise în cererea de deschidere a acreditivului, ştampilate şi semnate de referentul de la ghişeu.

Termenul de valabilitate al acreditivului este maxim 60 zile. La solicitarea plătitorului, cu

aprobarea conducerii băncii, acest termen poate fi prelungit la maxim 90 zile.

Acreditivul se închide în următoarele cazuri:

- la folosirea integrală a valorii lui;

- la expirarea valabilităţii;

- la cererea plătitorului.

Soldul acreditivului rămas neutilizat la expirarea termenului de valabilitate, respectiv la data

închiderii, la cererea plătitorului, se virează de către bancă, pe bază de notă de contabilitate

întocmită în 2 exemplare, în contul plătitorului sau al băncii acestuia, după caz, în ziua următoare

expirării termenului de valabilitate sau cererii de închidere, după caz. La exemplarul 1 al notei de

contabilitate, se anexează toate documentele existente la contul de acreditiv care se clasează în

dosarul cu documentele zilei. La fel se procedează şi în cazul în care valoarea acreditivului s-a

folosit integral. Exemplarul 2 al notei de contabilitate se anexează la extrasul de cont al plătitorului

sau se remite băncii acestuia pentru anexare la extrasul de cont, după caz.

81


5.2. Compensarea multilaterală a plăţilor interbancare - şedinţa de compensare

Partea 1

Etapa 1

Agenţii de compensare ai oricărei unităţi bancare se prezintă în sala de compensare cu

pachetele de instrumente compensabile, borderourile dispoziţiilor contabilizatoare, refuzurile şi

formularul de compensare.

Etapa 2

Inspectorul de compensare deschide sedinţa de compensare prin anunţarea datei

compensării (c) şi face prezenţa unităţilor bancare care participă la compensare. În cazul în care se

constată lipsa reprezentantului uneia sau mai multor unităţi bancare, se amână începerea sedinţei

de compensare cu maxim 15 minute.

Dacă şi după trecerea acestui interval se constată lipsa reprezentantului uneia sau mai

multor unităţi bancare, inspectorul de compensare anunţă sumele unităţii bancare absente şi

dispune refacerea formularelor de compensare ale unităţii bancare prezente prin eliminarea

poziţiilor aferente unităţii bancare absente.

Etapa 3

Între agenţii de compensare ai tuturor unităţilor bancare care participă la sedinţă se

realizează schimbul reciproc de plicuri conţinând :

a) pachetele de instrumente compensabile de credit ( OP)

b) dispoziţii centralizatoare de încasare a borderourilor acestora, aferente pachetelor de

instrumente de plată prezentate anterior.

Etapa 4

După primirea plicurilor cu pachete de instrumente compensatorii care sunt destinate unităţii

bancare pe care o reprezintă, orice agent de compensare le desigilează şi are următoarele obligaţii:

a) să verifice dacă unitatea bancară pe care o reprezintă este primitoare de drept a instrumentelor

de plată compensabile

b) să numere intrumentele de plată compensatorii de credit pe care le conţine pachetul

c) să verifice cu maxim de operativitate exactitatea totalurilor de pe benzile de control ale acestor

pachete

d) să verifice cu maxim de operativitate sumele preluate în borderouri, dispoziţiile centalizatoare de

încasare şi plată şi totalurile acestora.

În situaţia în care unitatea bancară pe care o reprezintă este primitoare de drept a

instrumentelor de plată compensabile de credit, numărul instrumentelor de plată compensabile de

credit consemnat pe dispoziţia centalizată de plată corespunde cu numărul de instrumente de plata

compensabile de credit existente fizic în pachet, totalul benzii de control este exact şi corespunde

cu totalul consumat pe dispoziţia centralizatoare de plată, agentul de compensare al unităţii

bancare primitoare are obligaţia să certifice acest fapt prin ştampilă şi semnătură, agentul de

82


compensare al unităţii prezentatoare, pe exemplarul numărul 3 al dispoziţiei centralizatoare de

plată.

În situaţia în care unitatea bancară pe care o reprezintă nu este purtătoare de drept a

instrumentelor de plată compensabile de credit, numărul intrumentelor de plată consumabile de

credit existente fizic în pachet nu corespund cu cel înscris pe dispoziţia centralizatoare de plată,

agenţii de compensare ai unităţii bancare primitoare trebuie să semnaleze acest fapt inspectorului

de compensare şi agenţiei de compensare al unităţii bancare prezentatoare, aceasta din urmă fiind

obligată să facă modificările necesare pe toate cele trei exemplare de dispoziţie centralizatoare de

plată şi să semneze în dreptul modificărilor facute.

În cazul modificărilor unor date pe o dispoziţie centralizatoare de plată, agentul de

compensare al unităţii bancare prezentatoare are obligaţia să opereze, în mod similar, respectiva

modificare atât pe cele trei exemplare ale borderoului dispoziţiei centralizatoare de plată, cât şi pe

cele două exemplare ale formulatorului de compensare al unităţii bancare pe care o reprezintă, să

refacă totalurile respective şi să semneze în dreptul modificărilor făcute.

În cazul în care există posibilitatea ca, în cadrul aceleaşi şedinţe de compensare, un

instrument de plată compensabil de credit dirijat greşit să poată fi redirijat către unitatea bancară

care este primitoarea sa de drept, cu respectarea procedurilor de modificare a datelor cuprinse în

formularistica de compensare, prevazute în prezentul articol.

În situaţia în care datele preluate de pe dispoziţia centralizatoare de încasare şi dispoziţia

centralizatoare de plată şi/sau totalurile borderourilor sunt eronate, agentul de compensare trebuie

să semnaleze acest fapt inspectorului de compensare şi agentului unităţii bancare reprezentată.

Aceasta din urmă fiind obligată să facă modificările necesare pe toate cele trei exemplare ale

borderourilor dispoziţiilor centralizatoare de plată şi dispoziţiilor centralizatoare de încasare şi să

semneze în dreptul modificărilor făcute.

În cazul modificării unor date pe borderourile dispoziţiilor centralizatoare de încasare şi

dispoziţiei centralizată de plată agentul de compensare a unităţii bancare prezentatoare are

obligaţia să opereze în mod similar respectiva modificare pe formularul de compensare a unităţii

bancare pe care o reprezintă, să refacă totalurile respective şi să semneze în dreptul modificării

făcute.

e) în situaţia în care sumele preluate în borderoul dispoziţiilor centralizatoare sunt corecte, agenţii

de compensare ai unităţii bancare pe care o reprezintă, agenţii de compensare ai unităţii bancare

prezentate pe exemplarul numărul patru al dispoziţiei centralizatoare de încasare în partea dreapta

a rubricii „certificat”

f) să certifice exactitatea datelor prelucrate şi borderoul dispoziţiei centralizatoare de încasare şi

dispoziţia centralizatoare de plată şi totalurile acestora pe exemplarul numărul trei al acestor

borderouri aparţinând unităţii bancare prezentatoare.

83


g) după primirea pachetelor de instrucţiuni de plată compensabile agentii de compensare sunt

obligaţi să înscrie sumele existente pe borderourile dispozitiilor centralizatoare care le sunt

destinate, în formularul de compensare al unităţii bancare pe care o reprezintă.

Etapa 5

Inspectorul de compensare preia de la orice agent de compensare totalurile obţinute prin

adunarea sumelor de plătit, înscriindu-le în formularul de compensare centralizator. Inspectorul de

compensare calculează totalul general al sumelor de plătit în compensare. Pentru ca prima parte a

şedinţei de compensare să se încheie este obligatoriu ca aceste două totaluri generale să fie

identice.

În cazul în care ele diferă, inspectorul de compensare solicită oricărui agent de compensare

să refacă operaţiunile matematice efectuate până în acest moment, urmărindu-se depistarea

greşelilor şi modificarea datelor înscrise eronat în formulare.

Partea a II-a

Etapa 1

Între agentii de compensare ai unităţilor bancare participante se realizeaza schimbul reciproc

de plicuri conţinând:

a) refuzurile aferente instrumentelor de plată compensabile de credit (OP) care au fost compensate

într-o şedinţă de compensare anterioară (C-1) sau (C-2)

b) refuzurile aferente instrumentelor de plată compensabile de debit (cecurile) care au fost

prezentate anterior şi care sunt compensate în sedinţa respectivă.

Etapa 2

După primirea plicurilor cu instrumente de plată compensabile refuzate care sunt destinate

unităţii bancare pe care o reprezintă, fiecare agent de compensare desigileaza plicurile şi are

următoarele obligaţii:

a) să verifice dacă unitatea bancară pe care o reprezintă este destinatara (primitoarea) de drept

a refuzurilor

b) să numere instrumentele de plată compensabile refuzate

c) să verifice cu maximum de operativitate exactitatea totalurilor de pe benzile de control al

refuzurilor. În situaţia în care unitatea bancara pe care o reprezintă este primitoare (destinatară) de

drept a unui refuz (exemplarul numărul 2 –roz) corespunde cu numărul de instrumente de plată

compensabile refuzate existente fizic în plic şi totalul benzi de control este exact si corespunde cu

totalul consemnat pe formularul de refuz, agentul de compensare al unităţii bancare prezentatoare

(destinatare) ai refuzului are obligaţia să certifice acest fapt, prin semnătură şi ştampilă, agentul de

compensare al unităţii bancare care refuză, pe exemplarul numărul trei (vernil) al refuzului. În

situaţia în care unitatea bancară pe care o reprezentăm nu este primitoarea de drept a unui refuz,

numărul de instrumente de plată compensatorii refuzate existente fizic în plic nu corespunde cu

numărul înscris pe formularul de refuz, totalul benzi de control este eronat sau prezintă omisiuni,

84


sau totalul benzi de control nu corespunde cu cel înscris pe formularul de refuz, agentul de

compensare al unităţii bancare primitoare a refuzului trebuie să semnalizeze acest fapt

inspectorului de compensare şi agentului unităţii bancare prezentatoare a refuzului, acesta din urma

fiind obligat să facă modificările necesare pe toate cele trei exemplare ale refuzului şi să semneze

în dreptul modificărilor facute. În cazul în care modificări ale unor date pe un refuz, agentul de

compensare al unităţi bancare prezentatoare a refuzului are obligaţia să opereze, in mod similar,

respectiva modificare, şi pe cele două exemplare ale formularelor de compensare al unităţii bancare

pe care o reprezintă şi să refacă totalurile respective.

d) după primirea refuzurilor, agenţii de compensare ai unităţii bancare primitoare ale refuzurilor

sunt obligaţi să înscrie sumele existente pe acestea în formularul de compensare

e) agenţii de compensare ai unităţii bancare care primesc solicitările de amânare la

compensare prin taloanele de pe refuzurile de plată au obligaţia de a verifica următoarele:

- dacă data înscrisă pe talonul de amânare la compensare e următoarea zi de compensare

- dacă numărul cecurilor amanate la compensare înscrise în talon corespund cu numarul

cecurilor înscrise pe lista refuzului de plată

- daca suma înscrisă pe talonul de amânare la compensare corespunde cu totalul sumelor

înscrise pe lista anexată refuzului de plată.

În cazul în care toate aceste date sunt corecte agentii de compensare ai unităţii bancare care

primesc solicitări de amânare la compensare au obligaţia de a înscrie aceste sume pe formularul de

compensare al unităţi bancare pe care o reprezintă.

În cazul în care există neconcordanţe, agenţii de compensare ai unităţii bancare care

primesc solicitare de amânare la compensare trebuie să semnaleze acest fapt inspectorului de

compensare şi agentului de compensare al unităţii bancare care solicită amânarea la compensare,

acesta din urmă fiind obligat să facă modificările necesare şi să semneze în dreptul acestora.

Etapa 3

Inspectorul de compensare preia de la agenţii de compensare totalurile sumelor de plătit

refuzate şi soldurile din formularele de compensare, înscriindu-le în formularul de compensare

centralizator.

Inspectorul de compensare calculează totalul general al sumelor de plătit refuzate, totalul

soldurilor debitoare şi totalul soldurilor creditoare obţinute în urma compensării. Pentru ca in a II-a

parte a şedintei de compensare să se încheie este obligatoriu ca, pe formularul de compensare

centralizator, totalul general al sumelor de plătit refuzate să fie identic cu totalul general al sumelor

de încasat refuzate şi totalul soldurilor debitoare să fie identic cu totalul soldurilor creditoare.

În situaţia în care una din cele 2 egalităţi nu este respectată, inspectorul de compensare

solicită fiecărui agent de compensare să refacă operaţiunile matematice efectuate în partea a II-a a

şedinţei de compensare, urmărindu-se depistarea greşelilor şi modificarea datelor eronate înscrise

în formularele de compensare şi în formularul de compensare centalizator.

85


După stabilirea egalitătii dintre totalul general al sumelor de plătit refuzate şi totalul general al

sumelor de încasat refuzate şi a egalităţii dintre totalul soldurilor debitoare şi cel al soldurilor

creditoare, agenţii de compensare completează rezultatele finale pe formularele de compensare al

unităţilor bancare pe care le reprezintă. Fiecare unitate bancară participantă prezintă un sold unic

ca urmare a compensării, care reprezintă fie suma totală pe care o are de încasat, fie suma totala

pe care o are de plătit în/din contul său.

Formularul de compensare al fiecărei unităţi bancare participante este semnat pe ambele

exemplare de către agenţii de compensare şi certificat de inspectorul de compensare.

După certificarea rezultatelor compensării pe formularele de compensare ale unităţi bancare,

inspectorul de compensare declară închisă şedinţa de compensare.

5.3. Operaţiuni bancare cu numerar

Banca efectuează operaţiuni de încasări şi de plăţi în numerar pentru clienţii săi. Pentru

primirea, verificarea, numărarea, păstrarea şi eliberarea numerarului banca îşi organizează

compartimente de tezaur şi casierie.

Încasările şi plăţile în numerar prin casieriile băncii privesc:

- titularii de cont – persoane juridice şi fizice;

- salariaţii băncii.

Pentru persoane juridice şi fizice documentele de încasări şi plăţi se întocmesc de către

aceştia, după care le prezintă la ghişeul băncii. Pentru lucrătorii băncii documentele de încasări

şi plăţi se întocmesc de compartimentul decontări – contabilitate.

Operaţiunile de depunere în bancă a numerarului se fac pe baza următoarelor

documente:

foaie de vărsământ cu chitanţă;

ordin de încasare intern;

borderoul însoţitor cu chitanţă.

Operaţiunile de plăţi în numerar se fac de bancă pe baza următoarelor documente:

cecuri în numerar şi cec simplu pentru ridicarea numerarului;

ordine de plată interne.

Aceste documente sunt tipizate de bancă şi se procură de la unităţile acesteia contra

cost. Ele se completează de către depunător, cu elementele prevăzute în formular, la maşina de

scris. Pot fi completate şi cu cerneală sau pastă neagră sau albastră, în mod citeţ şi fără

ştersături sau corecturi. Spaţiile rămase libere se anulează prin barare.

Documentele de încasări şi plăţi în numerar, semnate de persoanele autorizate şi, în

cazul persoanelor juridice, ştampilate, se depun la ghişeele băncii, se verifică, semnează şi

86


ştampilează conform Normelor de control preventiv bancar, după care se înregistrează în ziua

respectivă. După înregistrare, documentele de încasări şi plăţi se predau la casieria băncii, pe

cale internă.

Depuneri valută în numerar

Persoanele juridice rezidente pot depune numerar în valută, în conturile lor, în

următoarele cazuri:

a) aport la capitalul social (inclusiv majorare de capital) adus de către asociaţii străini (limita

10.000 USD sau echivalent);

b) diferenţe cheltuieli de deplasare rămase neutilizate;

c) încasarea contravalorii exporturilor efectuate până la limita maximă de USD 10.000 sau

echivalent.

Unităţile băncii solicită clienţilor săi, persoane fizice, informaţiile necesare şi orice

document justificativ pe care-l consideră necesar în vederea efectuării operaţiunii:

- se completează foaia de depunere numerar;

- urmăreşte reflectarea corectă a operaţiunii în extrasul clientului la care anexează

documentele justificative;

- urmăreşte bonificarea corectă a dobânzii conform nivelului de dobândă comunicate de

Direcţia Trezorerie.

Plăţi în valută în numerar

Potrivit Regulamentului, prin valuta efectivă se înţelege numerar sub forma bancnotelor

străine şi monedele străine în circulaţie.

Pentru plăţile externe în valută efectivă (numerar), efectuate de rezidenţi, în favoarea

nerezidenţilor, unităţile băncii vor proceda în acelaşi mod ca la plăţile externe, prin transfer

bancar, cu următoarele precizări:

plăţile externe pot fi efectuate şi prin numerar de către persoanele fizice reprezentante

ale persoanelor juridice, până la limita a USD 10.000 sau echivalent cu completarea formularului

DPVE (Dispoziţie de Plată Valutară Externă);

persoanele fizice pot ridica valută sub formă de numerar pentru efectuarea de plăţi

externe (plăţi turism extern sau alte operaţiuni valutare curente), care depăşesc echivalentul a

USD 5.000 /plată /ridicare de numerar, până la limita de USD 10.000 /persoană / călătorie sau

echivalent, numai cu completarea corespunzătoare a DPVE.

87


Instrumente utilizate în derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi

Instrumentele utilizate în operaţiunile de încasări în numerar:

1. Foaia de vărsământ cu chitanţă

Foaia de vărsământ cu chitanţă este un document prin care o persoană juridică sau

fizică, depune în bancă o sumă de bani în numerar. Se întocmeşte de către depunător pe

formular (anexa), care – în mod obligatoriu –trebuie să cuprindă următoarele elemente:

nr. şi data documentelor;

numele şi prenumele deponentului;

denumirea beneficiarului şi nr. contului deschis la banca în care se depune;

denumirea unităţii băncii la care se depune;

suma ce se depune în cifre şi litere;

ce reprezintă suma depusă;

monetarul.

Banca primeşte foaia de vărsământ cu chitanţă în 2 exemplare sau 3 exemplare, dacă

deponentul este altul decât titularul contului în care se face înregistrarea depunerii, care au

următoarea destinaţie:

- exemplarul nr. 1 (chitanţa) se eliberează deponentului ca dovadă de primire a banilor;

- exemplarul nr. 2 (foaia de vărsământ) rămâne la casieria băncii, ca act de casă;

- exemplarul nr. 3 (foiţa) se anexează la extrasul contului beneficiarului sumei sau al unităţii

băncii beneficiarului.

Referentul de la ghişeu verifică dacă foaia de vărsământ cuprinde elementele menţionate

anterior şi este bine completată; dacă suma în cifre şi litere, scrisă de depunător, este identică şi

dacă elementele din chitanţă corespund cu cele din foaia de vărsământ.

După verificare, foaia de vărsământ cu chitanţă se înregistrează în „Jurnalul de casă

pentru încasări” de către referentul de la ghişeu, care ţine contul persoanei juridice, fizice sau al

unităţii băncii beneficiarului pentru care se face depunerea; după semnare şi ştampilare de către

referentul de la ghişeu, se predă la casieria băncii pe cale internă.

Casierul băncii, după verificarea documentelor şi numărarea banilor, semnează

exemplarele 1 şi 2 şi eliberează depunătorului exemplarul 1 – chitanţa. În situaţia în care s-au

întocmit 3 exemplare, le semnează pe toate, exemplarul 3 predându-l referentului de la ghişeu

pentru a-l anexa la extrasul de cont al beneficiarului sau al unităţii băncii beneficiarului.

88


2. Ordinul de încasare intern

Ordinul de încasare este un document intern al băncii, prin care compartimentul decontări

– contabilitate dispune casieriei băncii încasarea de la salariaţii băncii a unor sume de bani

reprezentând restituiri din avansurile primite spre decontare sau alte sume datorate, precum şi

depunerea în casă a sumelor încasate de către salariaţii băncii din vânzarea imprimatelor băncii.

De asemenea, se foloseşte şi în cazul în care clienţii depun la casieria băncii sume

pentru plata unor imprimate, pentru cheltuieli de telex, fax şi de telefon sau alte cheltuieli făcute

de bancă în contul lor

Se întocmeşte într-un singur exemplar, pe formular model (anexa), care cuprinde:

nr. şi data documentului;

persoana de la care se încasează suma de bani;

contul în care se virează suma încasată;

natura operaţiunii;

suma ce se depune în cifre şi litere.

Ordinul de încasare se semnează de compartimentul decontări – contabilitate pentru

înregistrarea în „Jurnalul de casă pentru încasări” şi se trimite la casieria băncii pe cale internă.

Casierul băncii controlează ordinul de încasare şi, după primirea banilor, îl semnează şi îl

clasează la actele de casă ale zilei respective. În cazul în care deponentul solicită dovadă

pentru depunerea banilor, se întocmeşte, în locul ordinului de încasare, foaia de vărsământ cu

chitanţă, caz în care deponentul va primi chitanţa.

3. Borderoul însoţitor cu chitanţă

Borderoul însoţitor este un document care se foloseşte în cazul depunerii numerarului de

către clienţii băncii în genţi sigilate, direct la ghişeele băncii sau prin casierii colectori ai băncii,

operaţiune care se efectuează pe bază de convenţie scrisă încheiată între bancă şi client. Se

întocmeşte pe formular specific (anexa), în 3 exemplare, care cuprinde:

locul şi data primirii genţilor sigilate cu numerar;

numărul genţilor sigilate cu numerar;

denumirea deponentului şi contul său la bancă, în care se înregistrează depunerile;

suma totală încasată, în cifre şi litere, cu desfăşurarea pe tipuri de cupiuri şi monedă

metalică;

chitanţa de primire a genţilor sigilate cu indicarea sumei numerarului depus în geantă.

Borderoul însoţitor se predă referentului de la ghişeul băncii care are în administrare

contul clientului. După verificarea modului de întocmire, exemplarele 1 şi 3 ale borderoului se

predau la casierie, pe cale internă.

89


Cele 3 exemplare ale borderoului au următoarea destinaţie:

- exemplarul nr.1, semnat de casierie pentru primirea banilor şi de compartimentul

decontări – contabilitate pentru înregistrarea în jurnalul de casă pentru încasări, rămâne la

casieria băncii ca act de casă la încasările în numerar;

- exemplarul nr. 2, având aceleaşi semnături, se anexează la extrasul de cont al

deponentului;

- exemplarul nr. 3 – chitanţa, semnat de încasator, după verificarea pentru primirea

genţilor, se predă depunătorului, care semnează de primire pe verso-ul exemplarului nr. 1.

La ghişeele băncii se pot primi genţi cu numerar, sigilate, ale staţiilor şi agenţiilor CFR,

aduse la bancă de organele poştale, cu lista de încărcare – predare, precum şi genţi sigilate ale

aceloraşi unităţi aduse direct la bancă de către casierii acestora, cu buletinul de expediere –

primire ale genţilor

5.4. Tipuri de carduri emise de BRD

Cardul VISA CLASSIC ÎN LEI - „Îţi poţi permite

mai mult decât crezi”

Cardul VISA CLASSIC înseamnă:

Un instrument de credit care îţi simplifică viaţa. Pentru unii oameni este important să aibă

acces în orice moment la un credit, pentru alţii siguranţă şi confortul pe care le-o conferă un card.

Dacă pentru tine conteaza amandoua alege Visa Classic in lei.

Cel mai rapid mod de a-ţi procura un card de credit. La BRD clientul va afla limita de credit în

doar câteva minute. Valoarea creditului este determinată în funcţie de resursele tale, şi are rolul de

a acoperi cheltuielile în ritmul care îi convine clientului.

Oricând şi oriunde ai acces la banii tăi. Indiferent în ce colţ al lumii s-ar afla cu cardul Visa

Classic în lei clientul are acces la banii din cont în mai mult de 150 de ţări, la peste 20 milioane

magazine, 820000 automate bancare şi 410000 de banci care afişează sigla Visa.

Un pachet de servicii gratuite.

Asigurare medicală obligatorie în cazul călătoriilor în străinătate, care acoperă cheltuielile

medicale de urgenţă (tratament, spitalizare, medicamente) rezultate din accidente sau îmbolnăviri

pe parcursul călătoriilor;90


Asigurare în caz de accident pe parcursul transportului public (avion, tren) în România şi

străinătate;

Asistenţă de voiaj: asistenţă medicală, transport medical de urgenţă repatriere medicală

după spitalizare sau tratament;

Servicii de urgenţă în străinătate: asistenţă telefonică privind utilizarea cardului, înlocuirea în

48 de ore a cardului pierdut sau furat, avans de numerar în regim de urgenţă;

Reduceri pentru rezervările făcute în cadrul unor mari lanţuri hoteliere din străinătate.

Avantajele cardului Visa Classic

Un plus de siguranţă. Întotdeauna cardul Visa Classic în lei are asociat un cod personal de

identificare (PIN), cunoscut doar de client. Orice tranzacţie cu cardul va fi efectuată numai cu

acordul clientului, prin solicitarea introducerii codului personal. Dacă a pierdut cardul sau a fost

furat, clientul anunţă indiferent de oră banca şi banii din cont vor fi protejaţi. Mai mult chiar clientul

poate opta pentru asigurarea Confort şi va fi despăgubit în cazul pierderii/furtului cardului, precum şi

pentru refacerea documentelor de identitate şi/sau a cheilor pierdute/furate odată cu cardul.

Simplificarea plăţii facturilor. Cu Visa Classic în lei clientul plăteşte la bancomatele BRD din

toata ţara pentru serviciile de telefonie mobilă Orange şi Connex. El poate solicita şi debitarea

directă din contul de card Visa Classic în lei iar banca îi va plăti direct din cont facturile lunare de

utilităţi, fără a mai pierde timp la ghişeul furnizorului de utilităţi.

Alternativa comodă de virare şi transfer a banilor. Prin card clientul încaseaza la cerere şi

dobânzile primite la depozitele în lei cu plata lunară a dobânzii de la BRD. În plus, poate transfera

banii din cardul Visa Classic în lei în orice alt cont deschis la BRD de la ghişeul oricărei unităţi BRD

sau prin intermediul serviciului telefonic Vocalis.

În permanentă legatură cu banca. Indiferent de locul unde se află clientul, prin intermediul

serviciului de Mobile Banking MOBILIS care îi este oferit de BRD în colaborare cu Orange, are

acces la o serie de servicii bancare asociate cardului (interogarea soldului, transferuri între conturi,

plata facturilor către furnizorii de utilităţi acceptaţi de bancă etc.)

Servicii de informare promte. În orice moment poate afla câţi bani mai are pe cardul Visa

Classic în lei de la bancomatele BRD din toată ţara sau prin intermediul serviciului telefonic Vocalis.

Subscrierea

Pe baza datelor declarate de client se realizează pe loc analiza capacităţii de rambursare în

aplicaţia Transact.

În cazul cererilor acceptate clientul are la dispoziţie 10 zile pentru aducerea documentelor

justificative pentru veniturile realizate. În aproximativ 10 zile lucrătoare de la depunerea cererii,

clientul îşi va putea ridica de la unitatea BRD la care a depus cererea cardul şi PIN-ul aferent.

Emiterea cardului se poate realiza, de asemenea on-line, fără a fi necesară deplasarea clientului la

bancă, decât pentru ridicarea acestuia şi a PIN-ului aferent.

91


În cazul utilizării limitei de creditare, clientul este obligat să facă lunar o alimentare a contului,

de minim 500000 lei. După 3 luni de nealimentare contul va fi blocat.

Documente de remis clientului

Cerere de emitere/majorare limita card VISA Classic - Contract de Credit;

Condiţii generale de utilizare a cardurilor pentru persoane fizice;

Voucher de asigurare AIGAssisr, completat de consilier;

Nota de informare asigurări Visa Classic/Mastercard Standard.

Cardul VISA ELECTRON - „Portofelul tău la

modă”

Cardul Visa Electron inseamna:

Independenţă şi libertate de mişcare. Ce comod şi plăcut este să poţi face tranzacţii oricând

doreşti, fără a-ţi face griji cu privire la suma de bani pe care o ai în portofel. Optează pentru un card

Visa Electron şi poţi călători liniştit, indiferent de anotimp, la munte sau la mare, fără să ai grija

banilor.

Un mijloc de plată practic şi comod. Cu cardul Visa Electron cumperi orice produs şi/sau

serviciu de la unul dintre comercianţii acceptanţi dotaţi cu terminale electronice de plată (POS-uri),

care afişează sigla Visa.

Acces în orice moment la banii din cont. Cu cardul Visa Electron retragi numerar, 24 de ore

din 24, 7 zile din 7, de la orice bancomat al BRD sau al oricărei alte bănci comerciale din România

care afişează sigla Visa.

Dobânda bonificată în contul de card. La banii din contul de card primeşti aceeaşi dobândă

ca pentru orice cont curent.

Acces la o gamă largă de servicii suplimentare:

- plata facturilor de telefonie mobilă direct la bancomatele BRD;

- virarea dobânzilor direct în contul de card în lei pentru depozitele în lei cu plata

lunară a dobânzii;

- plata facturilor de utilităţi prin serviciul Simplis Debit;

- acces la serviciul de mobile banking Mobilis pentru abonaţii Orange;

92


- transferuri de bani din contul de card Visa Electron în orice alt cont deschis la

BRD.

Avantajele cardului Visa Electron

Un plus de siguranţă. Întotdeauna cardul Visa Electron în lei are asociat un cod personal

de identificare (PIN), cunoscut doar de client. Orice tranzacţie cu cardul va fi efectuată numai cu

acordul clientului, prin solicitarea introducerii codului personal. Daca a pierdut cardul sau i-a fost

furat, clientul poate anunţa indifetent de oră banca şi banii din contul clientului vor fi protejaţi. Mai

mult chiar dacă optează pentru asigurarea Confort clientul va fi despăgubit în cazul pierderii/furtului

cardului, percum şi pentru refacerea documentelor de identitate şi/sau a cheilor pierdute/furate

odată cu cardul.

Simplificarea plăţii facturilor. Cu Visa Electron în lei clientul plăteşte la bancomatele BRD din

toată ţara pentru serviciile de telefonie mobilă Orange şi Connex. El poate solicita şi debitarea

directă din contul de card Visa Electron în lei iar banca îi va plăti direct din cont facturile lunare de

utilităţi, fără a mai pierde timp la ghişeul furnizorului de utilităţi.

Alternativa comodă de virare şi transfer a banilor. Prin card clientul încaseaza la cerere şi


banii din cardul Visa Electron în lei în orice alt cont deschis la BRD de la ghişeul oricărei unităţi

BRD sau prin intermediul serviciului telefonic Vocalis.

În permanentă legatură cu banca. Indiferent de locul unde se află clientul, prin intermediul



plata facturilor către furnizorii de utilităţi acceptaţi de bancă etc.)

Servicii de informare promte. În orice moment poate afla câţi bani mai are pe cardul Visa

Classic în lei de la bancomatele BRD din toată ţara sau prin intermediul serviciului telefonic Vocalis.

Subscrierea

Se completează un „Contract de emitere card” la ghişeele băncii, la care se va ataşa o copie

a actului de identitate. În aproximativ 10 zile lucrătoare de la depunerea cererii, clientul îşi va putea

ridica de la unitatea BRD la care a depus cererea cardul şi PIN-ul aferent. Emiterea cardului se

poate realiza, de asemenea on-line, fără a fi necesară deplasarea clientului la banca, decât pentru

ridicarea acestuia şi a PIN-ului aferent.


Contract de emitere card pentru persoane fizice;

Conditii generale de utilizare a cardurilor pentru persoane fizice.

93


Cardul Maestro

Cardul Maestro inseamna:

Un card acceptat pretutindeni. Indiferent în ce colţ al lumii s-ar afla, clientul poate folosi

Maestro atât la comercianţii acceptanţi cât şi la bancomatele şi/sau ghişeele băncilor din reţeaua

MASTERCARD INTERNATIONAL.

Un mijloc de plată practic şi comod. Cu cardul Maestro clientul poate cumpăra orice produs

şi/sau serviciu din toată lumea, de la unul dintre comercianţii acceptanţi dotaţi cu terminale

electronice de plată (POS-uri), care afişează sigla Maestro.

Acces în orice moment la banii din cont. Cu cardul Maestro retragi numerar, 24 de ore din

24, 7 zile din 7, de la orice bancomat al BRD sau al oricărei alte bănci comerciale din România

care afişează sigla Maestro.

Dobânda bonificată în contul de card. La banii din contul de card primeşti aceeaşi dobândă

ca pentru orice cont curent.

Acces la o gamă largă de servicii suplimentare:

- plata facturilor de telefonie mobilă direct la bancomatele BRD;

- virarea dobânzilor direct în contul de card în lei pentru depozitele în lei cu plata lunară

a dobânzii;

- acces la serviciul de mobile banking Mobilis pentru abonaţii Orange;

- plata facturilor de utilităţi prin serviciul Simplis Debit;

- transferuri de bani din contul de card Maestro în orice alt cont deschis la BRD.

Printre avantajele acestui card se numără:

Un plus de siguranţă. Întotdeauna cardul Maestro are asociat un cod personal de

identificare (PIN), cunoscut doar de client. Orice tranzacţie cu cardul va fi efectuată numai cu

acordul clientului, prin solicitarea introducerii codului personal. Codul personal îl poate alege singur

utilizând opţiunea de schimbare a PIN-ului de la bancomatele BRD.

Simplificarea plăţii facturilor. Cu Maestro clientul poate plăti la bancomatele BRD din toată

ţara pentru serviciile de telefonie mobilă Orange şi Connex. Dacă solicită şi debitarea directă din

contul de card Maestro banca îi va plăti direct din cont facturile lunare de utilităţi, fără a mai pierde

timp la ghişeul furnizorului de utilităţi.

94


alternativă comodă de virare şi transfer al banilor. Prin card clientul încasează la cerere şi


banii din cardul Maestro în orice alt cont deschis la BRD de la ghişeul oricărei unităţi BRD sau prin

intermediul serviciului telefonic Vocalis.

În permanentă legatură cu banca. Indiferent de locul unde se află, prin intermediul



plata facturilor către furnizorii de utilităţi acceptaţi de bancă etc.).

Servicii de informare promte. În orice moment poate afla câţi bani mai are pe cardul

Maestro de la bancomatele BRD din toată ţara sau prin intermediul serviciului telefonic Vocalis.

Subscrierea

Se completeaza un „Contract de emitere card” la ghişeele băncii, la care se va ataşa o copie

a actului de identitate. În aproximativ 10 zile lucrătoare de la depunerea cererii, clientul îşi va putea

ridica de la unitatea BRD la care a depus cererea cardul şi PIN-ul aferent. Emiterea cardului se

poate realiza, de asemenea on-line, fără a fi necesară deplasarea clientului la bancă, decât pentru

ridicarea acestuia şi a PIN-ului aferent.


Contract de emitere card pentru persoane fizice;

Condiţii generale de utilizare a cardurilor pentru persoane fizice.

95


Capitolul 6

Marketingul bancar

6. 1. Importanţa marketingului pentru serviciile bancare

Atitudinea băncilor în privinţa marketingului a evoluat lent, dar sigur, şi a parcurs, conform

cercetătorului american Philip Kotter următoarele etape:

a. Marketingul înseamnă reclamă, promovarea vânzărilor şi publicitate. Marketingul a pătruns

în domeniul bancar nu sub forma conceptului de „marketing”, ci sub cea a conceptului de „reclamă

şi promovare”, deoarece atragerea economiilor de la populaţie devenise concurenţială şi clienţii sau

potenţialii clienţi trebuiau atraşi.

b. Marketingul înseamnă zâmbet şi atmosferă deschisă. Băncile au înţeles treptat faptul că

este uşor să-i faci pe oameni să apeleze la o bancă, dar este mai greu să-i faci pe clienţi fideli. În

consecinţă, ele au început să elaboreze programe menite să satisfacă clientela; au fost amenajate

sedii cu o atmosferă caldă şi prietenoasă, dar pe măsura trecerii timpului acest aspect a încetat să

mai fie factorul decisiv pentru clienţi.

c. Marketingul înseamnă segmentare şi înnoire. Băncile au descoperit necesitatea

segmentării atente şi oferirea de servicii specifice fiecărui segment. Serviciile financiare pot fi însă

uşor de copiat şi avantajele fiecărui serviciu au o viaţă scurtă. De aceea băncile au adoptat o

politică de înnoire a acestora.

d. Marketingul înseamnă poziţionarea pe piaţă. Atunci când toate băncile „zâmbesc,

segmentează, inovează” trebuie căutate noi metode de devansare a concurenţei; nici o bancă nu

poate oferi toate serviciile. Băncile trebuie să-şi analizeze posibilităţile şi să-şi aleagă o anumită

poziţie pe piaţă, pentru a se deosebi de concurenţii săi, prin dimensiuni reale. Preocuparea de a

deveni banca preferată a clienţilor săi, satisfăcându-le cel mai bine necesităţile trebuie să stea în

centrul atenţiei fiecărei bănci.

e. Marketingul înseamnă analiză, planificare şi control. În acest caz, mai ales în ultimii ani,

avem de-a face cu o viziune superioară asupra conceptului de marketing, ceea ce presupune

elaborarea de către bancă a unor sisteme eficiente de analiză, planificare, implementare şi control

asupra activităţilor de marketing utilizând potenţialul pieţelor pe care activează.

În economia de piaţă, marketingul este vital pentru satisfacerea cererii clienţilor, care la

rândul lor, determină creşteri în activitatea economică. În întreaga perioadă de schimbări nevoile

clienţilor se vor modifica, competiţia va creşte şi tehnologia se va îmbunătăţi. Toate acestea vor

afecta strategia de marketing şi planificarea activităţilor bancare. Băncile se manifestă ca un

organism viu care trebuie să se adapteze permanent la schimbări pentru a putea supravieţui.

96


6. 2. Activitatea de marketing

Activitatea de marketing urmăreşte atingerea unor obiective precum:

asigurarea personalului specializat necesar desfăşurării acestei activităţi;

promovarea pe piaţă a serviciilor şi produselor băncii;

extinderea nişei de piaţă prin lansarea unor oferte complete de servicii şi produse;

îmbunătăţirea relaţiei bancă-client prin identificarea punctelor slabe în calitatea serviciilor şi

în satisfacerea cerinţelor clienţilor.

BRD are departamente specializate de marketing. Cu toate acestea întregul personal al

băncii are responsabilitatea marketingului, a produselor şi serviciilor băncii. Pentru cei care intra în

contact direct cu clienţii, acest rol este evident. Acest personal devine „faţa” organizaţiei. În multe

cazuri contactul pe care un client îl poate avea cu banca este acela al depunerii sau retragerii de

bani la ghişeu sau o convorbire telefonică pentru rezolvarea unor nelămuriri. Există angajaţi ai

băncii care să nu aibă niciodată contact direct cu clienţii, dar şi ei vor avea un rol de jucat în

marketing.

Prin asigurarea unor servicii de prim rang şi o comunicare efectivă în interiorul băncii,

personalul din front-office este ajutat să ofere publicului servicii de calitate.

6. 3. Marketingul instituţional

În momentul de faţă BRD-GSG are peste 1,4 milioane de clienţi şi mai mult de nouă sute de

mii de posesori de carduri; ea deţine o treime din piaţa cardurilor şi 20% din cea a creditelor. BRD-

GSG este de asemenea prima bancă a întreprinderilor private din România.

Strategia BRD-GSG se integrează în strategia globală a Grupului Societé Générale care

constă în special în dezvoltarea reţelei bancare din afara Franţei, în special în Europa Centrală şi

de SE.

Pentru perioada 2004-2005, BRD-GSG doreşte să fie banca de referinţă a României prin

profesionalism, inovaţie, calitatea dezvoltării sale şi rentabilitate. În acest sens BRD-GSG îşi va

urmări politica de investiţii susţinute în vederea adaptării dispozitivului său comercial, realizării la

scară largă a procesărilor şi lărgirii gamei sale de produse şi servicii.

Strategia

Pe termen mediu, BRD intenţionează să rămână o bancă universală, cu accent principal pe

servicii bancare pentru agenţii economici şi populaţie. În ciuda dificultăţilor financiare cu care s-a

confruntat România, BRD a reuşit să menţină şi să dezvolte un portofoliu important de credite

pentru agenţii economici, ceea ce a dus la formarea unei baze solide de clienţi şi a permis băncii să

acumuleze capital în vederea unei viitoare dezvoltări economice. În plus, BRD intenţionează să

valorifice bunul renume creat prin achiziţionarea pachetului majoritar de către Societé Générale,

prin atragerea corporaţiilor multinaţionale care operează în România sau a filialelor române ale unor

astfel de corporaţii. Alături de extinderea activităţilor sale de creditare pentru societăţi comerciale,

97


BRD intenţionează să îşi extindă şi să diversifice produsele generatoare de venituri oferite

persoanelor juridice, care includ gestionarea numerarului şi activităţi de leasing.

În viziunea BRD serviciile bancare pentru populaţie prezintă un potenţial puternic de

dezvoltare în România, luându-se în consideraţie faptul că numărul de persoane fizice care deţin

conturi bancare este mult mai scăzut decât în Europa de Vest şi în câteva din ţările din Europa

Centrală şi de Est, care sunt mai avansate din punct de vedere al reformei economice. Pe termen

scurt BRD intenţionează să se concentreze asupra extinderii operaţiunilor cu cărţi de debit şi cărţi

de credit, prin instalarea unor noi ATM-uri şi terminale POS.

BRD intenţionează de asemenea să îşi extindă în mod permanent creditele acordate

persoanelor fizice, în special cele pe termen scurt pentru bunuri de consum şi să găsească

oportunităţi de creditare a persoanelor fizice pe termen mai lung.

Pentru atingerea acestui obiectiv privind extinderea serviciilor bancare pentru agenţi

comerciali şi populaţie, BRD intenţionează să finalizeze un vast proces de restructurarea, menit să

îmbunătăţească structura organizatorică şi circuitul informaţional şi să creeze o forţă de vânzare de

servicii bancare în întreaga reţea de sucursale care să promoveze produsele BRD. Banca

intenţionează de asemenea să facă investiţii importante în tehnologia informaţiei - atât în ceea ce

priveşte partea de hardware, cât şi în cea de software. Se aşteaptă ca acest program de investiţii

să contribuie la ridicarea gradului de integrare şi automatizare a oportunităţilor BRD, care să ducă

la creşterea veniturilor.

Cea mai importantă investiţie în domeniul informaticii o constituie extinderea reţelei de

bancomate, continuarea implementării aplicaţiilor de software bancar iBank şi Bank Trade în

reţeaua sa de sucursale, introducerea unui sistem electronic de tranzacţii (Multicash) şi

îmbunătăţirea informaticii de telecomunicaţii pentru date. BRD explorează de asemenea

oportunităţile de a furniza servicii bancare pe Internet.

98


Capitolul 7

Creditarea bancara

7.1. Creditarea persoanelor fizice

BRD acorda doua tipuri de credite : credite imobiliare si credite de consum.

Credite imobiliare

Habitat plus

Oricare ar fi natura proiectului, cumpararea sau construirea unei case, lucrari de amenajare

sau modernizare, finantarea unor operatiuni imobiliare inclusiv pentru cumpararea de terenuri,

solutia este Habitat Plus.

Habitat Plus inseamna o finantare atrativa pana la 80% din valoarea investitiei, o perioada de

derulare adaptata care poate ajunge pana la 20 ani si o administrare optima a creditului, valoarea

finantata adaptata cel mai bine posibilitatilor si nevoilor financiare.

Avantajele creditului Habitat Plus

Flexibilitate. Cu Habitat Plus alegi un credit disponibil in EUR sau USD. De asemenea,

clientul cel care decide dutata de rambursare a creditului (fara sa depasesti durata maxim

prevazuta pentru acest tip de credit) precum si valoarea avansului depus (nu mai putin decat nivelul

minim).

Transparenta. Optand pentru Habitat Plus, in orice moment clientu poate calcula ratele de

rambursat deoarece dobanda este stabilita in functie de indicii monetari internationali LIBOR si

EURIBOR.

Dobanda atractiva. Ai permanent o dobanda competitiva la acest imprumut deoarece cu

Habitat Plus valoarea acesteia nu tine cont de evolutia politicii de dobanzi a bancii la un moment

dat, ci se stabileste independent de aceasta, pe baza unui indice monetar international (EURIBOR

sau LIBOR).

Disponibilitate. Pentru a beneficia de Habitat Plus, clientul poate contacta cea mai

apropiata unitate BRD unde echipa de specialisti ii va raspunde la toate intrebarile si ii va oferi

asistenta gratuita pe parcursul derularii creditului.

Servicii complementare pe masura. Pe langa creditul propriu-zis , BRD ofera si servicii

complementare: evaluare si consultanta imobiliara, intocmire de devize pentru lucrari si proiecte,

intermediere in asigurarea bunurilor imobile.

99


Caracteristici

Destinatia creditului – cumpararea sau construirea delocuinte si case de vacanta, terminarea,

extinderea sau modernizarea constructiilor existente precum si cumpararea de terenuri intravilane

pentru constructii.

Durata creditului - pana la 20 ani, cu o perioada de gratie de pana la 12 luni pentru constructii si 6

luni pentru terminari constructii.

Avans - minim 20% din valoarea investitiei.

Valoarea creditului - suma minima este de 10000 EUR/USD penrtu cumparari constructii si

7000EUR/USD pentru terminari, extinderi si modernizari iar suma maxima este 250000EUR/USD.

Dobanda - indexabila, pe baza unui indice monetar international.

Rambursare - rate lunare egale sau descrescatoare.

Garantarea creditului - se solicita garantii reale care sa acopere in proportie de 150% valoarea

finantarii, independent sau cumulativ: acestea pot fi: garantii ipotecare, scrisori de

garantie/contragarantie bancara sau depozite colaterale la termen in valuta creditului, deschise la

banca.

Asigurare – complementar creditului se incheie o asigurare pentru toate riscurile a imobilului

ipotecat si o asigurare de deces si invaliditate permanenta, incheiate la valoarea finantarii si

cesionate in favoarea bancii.

Credite imobiliare in lei

Creditele imobiliare in lei sunt credite in conditii de flexibilitate maxima. In acest sens, BRD iti

propune un parteneriat oferindu-ti servicii de specialitate. Astfel, tu vii cu propiriile idei inovatoare,

cu planul noii case sau cu devizul general al noii amenajari, iar BRD iti ofera solutia financiara care

se potriveste cel mai bine proiectelor tale.

Avantajele pe care le ai daca optezi pentru un astfel de credit:

Flexibilitate. In functie deposibilitatile si de nevoile financiare, clientul este cel care decide

durata de rambursare a creditului (fara a depasi durata maxim prevazuta pentru acest tip de credit)

precum si valoarea avansului depus (nu mai putin decat nivelul minim). De asemenea, clientul

poate opta pentru una din cele doua variante de rambursare propuse de BRD, sau poate achita

rateloe oricand, integral sau partial.

Dobanda atractiva. Dobanda acestui credit este situata la un nivel accesibil. Acesata se

actualizeaza periodic, in corelatie cu evolutia pietei financiar-bancare, asigurandu-i clientuli astfel

rate convenabile pe toata perioada derularii creditului.

Disponibilitate. Pentru a beneficia de un credit imobiliar in lei, clientul trebuie sa contacteze

cea mai apropiata unitate BRD unde echipa de specialisti ii va raspunde la toate intrebarile sale si ii

va oferi asistenta gratuita pe parcursul derularii creditului.

100


Servicii complementare pe masura. Pe langa creditul propriu-zis, banca ofera si servicii

complementare: evaluare si consultanta imobiliara, intocmire de devize pentru lucrari si proiecte,

intermediere in asigurarea bunurilor imobile.

Caracteristici

Destinatia creditului – cumpararea sau construirea delocuinte si case de vacanta, terminarea,

extinderea sau modernizarea constructiilor existente precum si cumpararea de terenuri intravilane

pentru constructii.

Durata creditulu i- pana la 20 ani, cu o perioada de gratie de pana la 12 luni pentru constructii si 6

luni pentru terminari constructii.

Avans - minim 20% din valoarea investitiei.

Valoarea creditului - maxim 80% din valoarea proiectului de investitii, a contractului de vanzare-

cumparare sau din valoarea proiectului de modernizare.

Dobanda - variabila, in functie de evolutia pietei financiar-bancare.


Garantarea creditului:

- ipoteca de gradul I constituita asupra unor bunuri imobile aflate in proprietatea solicitantului de

credit sau a unui girant;

- ipoteca constituita asupra imobilului care face obiectul creditului.

Asigurare - complementar creditului se incheie o asigurare pentru toate riscurile a imobilului

ipotecat si o asigurare de deces si invaliditate permanenta, incheiate la valoarea finantarii si

cesionate in favoarea bancii.

Credite de consum

Credite auto

Creditul auto permite finantarea oricarui tip de autovehicul nou sau de ocazie, din productia

interna sau din import.

In plus, gratie colaborarii cu Grupul Dacia Renault, clientul poate beneficia de oferte

avantajoase la cumpararea unui autovehicul Dacia sau Renault.

Avantajele creditului auto:

Conditii accesibile. BRDfinanteaza pana la 90%, din valoarea de comercializare a

autovehiculelor (in cazul prezentarii de garantii)

Economie de timp. Fara formalitati dificile si documentatie complicata creditul BRD este usor

de obtinut. De asemenea, clientul are libertatea de a alege orice unitate BRD pentru a achita ratele

aferente creditului. Si mai mult, daca persoana respectiva are un card BRD in lei este si mai

101


simplu:ratele la credit pot fi rambursate automat din contul de card. Acest serviciu de rambursare

automata a ratelor de credit este oferit gratuit.

Termene flexibile. Clientul decide, in functie de necesitati, durata de rambursare dorita (fara

a depasi termenul maxim admis). De asemenea, el poate opta pentru varianta de rambursare care

il avantajeaza. Poate alege rate lunare fixe, ceea ce inseamna un efort financiar constant in timp

sau rate lunare descrescatoare, ceea ce implica un efort financiar ce scade in timp.

Dobanda atractiva. Pentru acest credit, exista doua optiuni de dobanda:

- fixa, la un nivel atractiv;

- variabila, care se actualizeaza periodic, in corelatie cu evolutia pietei financiar-bancare,

asigurand astfel rate convenabile pe toata perioada derularii creditului.

Caracteristici:

Destinatia creditului - achizitionarea de autovehicule noi sau de ocazie din productia interna sau din

import.

Documentatia necesara (imprumutat/co-imprumutat):

- act de identitate;

- declaratie privind angajamentele de plata si litigiile cu tertii;

- certificat de casatorie;

- documente care sa ateste veniturile (carte de munca/contract individual de munca, ultimul

talon de pensie in original);

- factura proforma emisa de un dealer autorizat;

- documente girant (numai daca este cazul); act de identitate, documente care sa ateste

veniturile.

Durata creditului - maxim 60 de luni.

Valoarea creditului - se stabileste in functie de bonitate si capacitate de rambursare.

Dobanda - pentru acest tip de credit exista doua optiuni de dobanda: variabila si fixa.


Garantarea creditului. Pentru garantarea creditului, in functie de suma solicitata si de analiza

bonitatii, se poate solicita:

- depunerea unui avans (minim 25% din valoarea de comercializare);

- prezentarea de garantii reale din partea unor terti (maxim 3 giranti).

Asigurare - petru autovehiculul achizitionat pe credit se incheie asigurare CASCO. Polita se incheie

in momentul semnarii contractului de credit, pentru intreaga perioada de creditare.

Rolul consilierului de clientela in analiza si acordarea creditelor:

Verificarea documentelor din dosarul de credit prezentat de client-verificarea concordantei

datelor din documentele justificative primite de la client cu cele din scrisoarea de preacceptare

receptionata de la TeleMarketing, verificarea clientului/girantului in baza de risc.

102


Completarea si semnarea fisei de verificare a dosarului de credit;

Informarea clientului cu privire la aprobarea creditului si transmiterea la TeleMarketing a

deciziei de aprobare;

Contactarea clientului pentru semnarea contractului si politei de asigurare.

Reglementari:

Termenul de valabilitate a cererii de credit: 30 ani;

Pentru rambursare anticipata, clientul trecuie sa inainteze banii cu cel putin 7 zile

calendaristice in avans;

In cazul schimbarii domiciliului/locului de munca al clientului sau girantului, banca trebuie

anuntata in termen de 5 zile;

Prezentarea facturii de achizitionare a autovehiculului se face in 15 zile calendaristice de la

utilizarea creditului.

Documente de remis clientului:

- un exemplar al contractului de credit;

- graficul de rambursare al creditului (anexat la contract);

- un exemplar al acordului de prelevare automata a ratelor de credit din contul de card;

- polita de asigurare- deces si invaliditate;

- Memo Card cu mumele de cont ale clientului. Prin acesta clientul este informat in legatura

cu alternativele de acces la informatii despre conturile sale.

In cazul modificarii dobanzii, noul nivel va fi afisat in toate unitatile bancii, si la cererea

clientului, i se inmaneaza graficul de rambursare actualizat.

Credite in lei pentru bunuri de folosinta indelungata

Creditul pentru bunuri de folosinta indelungata permite achizitionarea de bunuri de folosinta

indelungata de la comerciantii cu care BRD are incheiate conventii.

Gratie colaborarii cu partenerii sai, BRD poate finanta integral bunurile pe care le doreste

clientul. In plus, acum clientul poate solicita creditul direct in magazin, unde va obtine toate

informatiile si documentele necesare precum si bunul dorit.

Avantajele acestui tip de credit:

Conditii accesibile- BRD finanteaza pana la 100% din valoarea bunurilor pe care clientul

doreste sa le achizitioneze, in functie de bonitatea si capacitatea de rambursare.

Economie de timp. Fara formalitati dificile si documentatie complicata, creditul BRD este usor

de obtinut. De asemenea, are libertatea dea a alege orice unitatea BRD pentru a achita ratele

aferente creditului.

103


Si mai mult, daca persoana respectiva are card BRD in lei este si mai simplu, ratele la credit

pot fi rambursate automat din contul de card. Acest serviciu de rambursare automata a ratelor de

credit este oferit gratuit.

Termene flexibile. Creditul pentru bunuri de folosinta indelungata se acorda pentru o

perioada de pana la 48 luni. Clientul decide in functie de necesitati, durata de rambursare.

De asemenea, clientul poate opta pentru varianta de rambursare care il avantajeaza. El

poate alege rate lunare fixe, ceea ce inseamna un efort financiar constant in timp sau rate lunare

descrescatoare, ceea ce implica un efort financiar ce scade in timp.

Dobanda atractiva. Pentru acest credit clientul are permanent o dobanda situata la un nivel

accesibil. Aceasta se actualizeaza periodic, in corelatie cu evolutia pietei financiar-bancare,

asigurand astfel rate lunare convenabile pe toata perioada derularii creditului.

Caracteristici

Destinatia creditului - achizitionarea unor bunuri de folosinta indelungata de la comerciantii cu care

BRD are incheiate conventii de creditare.

Documentatia necesara:






- factura proforma emisa de un dealer autorizat;

- documente girant (numai daca este cazul); act de identitate, documente care sa ateste

veniturile.

Durata creditului - maxim 48 luni.

Valoarea credtului - mimim 5 milioane lei si maxim 140 milioane lei.

Dobanda. Pentru acest tip de credit, exista doua optiuni de dobanda:

- variabila, pentru credite pana la 48 de luni;

- fixa, pentru credite pana la 36 de luni, acordate direct in magazin.


Garantarea creditului - pentru garantarea creditului, in functie de suma solicitata si de analiza

bonitatii, se pot solicita garantii din partea unor terti (maxim 3 giranti).

Asigurare - complementar creditului se incheie o asigurare a bunurilor achizitionate sau o polita de

deces si invaliditate permanenta pentru titularul creditului. Polita se incheie in momentul semnarii

contractului de credit, pentru intreaga perioada de creditare.

104


Credit Expresso pentru nevoi personale nominalizate

Creditul Expresso pentru nevoi personale nominalizate poate fi utilizat pentru finantarea

obiectivelor clientului avand ca destinatie:

vacante si calatorii in tara si in strainatate;

taxe de scolarizare (pentru orice forma de invatamant) pe teritoriul Romaniei;

tratamente medicale in tara si in strainatate;

participarea la conferinte si simpozioane in strainatate.

Acest tip de credit se acorda prin prezentarea documentelor care sa ateste obiectul

creditului.

Avantaje:

Conditii accesibile. BRD finanteaza pana la 100% din valoarea proiectelor, in functie de

venituri si capacitatea de rambursare.

Economie de timp. Fara formalitati dificile si documentatie complicata, creditul BRD este usor

de obtinut si este pus la dispozitie direct in contul clientului. De asemenea clientul are libertatea de

a alege oriceunitate BRD pentru a achita ratele aferente creditului.





Dobanda atractiva. Pentru acest credit clientul are permanent o dobanda situata la un nivel

accesibil. Acesata se actualizeaza periodic, in corelatie cu evolutia pietei financiar-bancare,

asigurand astfel rate convenabile pe toata perioada derularii creditului.

Caracteristici:

Destinatia creditului – finantarea proiectelor cu destinatie specifica

Documentatie necesara:

- documente pentru titular si familia acestuia (acte de identitate, documente care sa ateste

veniturile, declaratie privind angajamentele de plata);

- documente de identitate pentru beneficiar (daca titularul creditului este diferit de

beneficiar);

- documente girant/giranti (acte de identitate, documente care sa ateste veniturile);

- documente pentru stabilirea nivelului creditului (in functie de destinatia creditului).

Documente justificative:

- vacante si calatorii: documente privind costurile de cazare/transport sau factura fiscala

reprezentand contrvaloarea serviciilor de turism utilizate;

- studii: documente prin care institutia de invatamant atesta valoarea taxelor de scolarizare

aferente beneficiarului de credit; 105


- tratamente medicale: documente din partea institutiei medicale care atesta costul

tratamentului/interventiei chirurgicale pentru beneficiarul creditului, precum si documente de

transport, cazare, alte cheltuieli (pentru beneficiar si insotitor);

- simpozioane/conferinte: confirmare de participare, documente care atesta cheltuielile de

participare la eveniment (taxe, cazare, transport, etc.);

Durata creditului - pana la 48 de luni.

Valoarea creditului - minim 6000000 lei, maxim 200000000 lei.

Dobanda - variabila.



bonitatii, se pot solicita garantii reale din partea unor terti (maxim 3 giranti).




Aplicatia utilizata – TRANSACT


informarea clientului asupra conditiilor de acordare a creditului;

consilierea clientului in alegerea solutiei financiare optime;

verificarea documentelor prezentate de client- primirea si verificarea documentelor din

dosarul de credit;

analiza cererii de credit in aplicatia TRANSACT;

informarea clientului cu privire la aprobarea creditului;

contactarea clientului pentru semnarea contractului de credit si a politei de asigurare.

Reglementari:











106






Credit expresso pentru nevoile personale

Creditul Expreso pentru nevoi personale poate fi utilizat pentru finantarea oricarui tip de

proiact. Astfel clientul poate obtine banii necesari pentru aniversarea unor evenimente, finantarea

unor cheltuieli planificate sau neprevazute, sau toate aceste lucruri la un loc, intrucat clientul decide

destinatia creditului, fara sa fie nevoie de justificarea utilizarii banilor.

Avantajele creditului expresso pentru nevoi personale:

conditii accesibile. Pentru acest tip de credit nu se solicita avans si nici vreo justificare pentru

modul in care clientul va utiliza banii, valoarea fiind in functie de venituri si capacitatea de

rambursare.

Economie de timp. . Fara formalitati dificile si documentatie complicata, creditul BRD este

usor de obtinut si este pus la dispozitie direct in contul clientului. De asemenea clientul are

libertatea de a alege oriceunitate BRD pentru a achita ratele aferente creditului.





Dobanda atractiva. Pentru acest tip de credit, exista doua optiuni de dobanda:

- fixa, la un nivel atractiv;

- variabila, care se actualizeaza periodic, in corelatie cu evolutia pietei financiar-

bancare, asigurand astfel rate convenabile pe toata perioada derularii creditului.

Caracteristici:

Destinatia creditului - acest tip de credit nu are o destinatie declarata si nu trebuie justificat, putand

fi utilizat dupa propria dorinta.





- documente care sa ateste veniturile (carte de munca/contract individual de munca,

ultimul talon de pensie in original);

107


- documente girant (numai daca este cazul); act de identitate, documente care sa

ateste veniturile.

Durata creditului - maxim 48 luni.

Valoarea creditului - minim 6000000 lei, maxim 200000000 lei.

Dobanda - pentru acest credit exista doua optuini de dobanda: variabila sau fixa.



bonitatii, se pot solicita garantii reale din partea unor terti (maxim 3 giranti).




Aplicatia utilizata - TRANSACT


informarea clientului asupra conditiilor de acordare a creditului;

consilierea clientului in alegerea solutiei financiare optime – realizarea unor similari in functie

de bugetul de venituri si cheltuieli, capacitatea de rambursare, valoarea creditului si aportul

personal;

verificarea documentelor prezentate de client- primirea si verificarea documentelor din

dosarul de credit;

analiza cererii de credit in aplicarea TRANSACT:

- introducerea in TRANSACT a informatiilor furnizate verbal si din documentele

prezentate de catre solicitnt;

- editarea formularelor din aplicatie si verificarea acestora cu documentele

prezentate;

- intocmirea dosarului de credit;

informarea clientului cu privire la aprobarea creditului- transmiterea scrisorilor de raspuns;

contactarea clientului pentru semnarea contractului si politei de asigurare;

Reglementari:








108









Expresso dublu

Cu creditul Expresso dublu clientul poate imprumuta o suma mare de bani, pe o durata

extinsa, iar ideile lui pot fi puse in practica. De la amenajarea completa a locuintei si achizitii de

orice fel, pana la cele mai indraznete si ambioase proiecte personale, oricat de variate, BRD are

solutia finantarii acestota.

Avantajele creditului Exresso dublu:

imprumut in lei sau EUR;

posibilitatea de a imprumuta pana la 30000 EUR sau echivalent in lei;

perioada de creditare de pana la 10 ani;

dobanda fixa pentru creditul in lei sau variabila pentru cel in EUR.

nu este nevoie de avans sau giranti;

posibilitatea de a imprumuta sume mari de bani cu o dobanda atractiva;

Caracteristici:

Destinatia creditului - credit de consum pentru finantarea nevoilor personale nenominalizate de

valori mari.







- acte de proprietate a imobilului care constituie garantia creditului si raportul de evaluare

intocmit anterioar.

Valoarea creditului - minim 80 mil. lei, maxim 1150 mil. lei.

Durata creditului - minim 60 luni, maxim 120 luni.

Dobanda - in functie de moneda creditului, exista doua optiuni de dobanda:

- variabila, pentru creditele in EUR;

109


- fixa, pentru creditele in lei.

Rambursare - rate lunare constante.

Garantarea creditului - pentru garantarea creditului, se solicita ipoteca asupra unei proprietati

imobiliare.

Asigurare - asigurare de deces si individualitate permanenta incheiata la AVIVA si polita de

incendiu pentru imobilul care constituie garantia creditului.

Creditul StudentPlus

Acest credit permite finantarea studiilor post-universitare (studii aprofundate, master, MBA,

doctorat) in Romania, organizate de universitatile agreate de BRD. Se acorda pe baza de

documente justificative care atesta obiectul si valoarea creditului.

Avantajele clientului:

conditii accesibile - fara avans, fara justificarea utilizarii creditului;

economie de timp - este usor de obtinut fara formalitati dificile;

termene flexibile - se acorda pe o perioada de pana la 5 ani.

Caracteristici:

beneficiari- absolventi admisi intr-un program post-universitar din Romania;

moneda- lei;

durata- minim 24 de luni, maxim 60 de luni

valoarea creditului- in conformitate cu documentele justificative prezentate de client: minim

echivalentul in lei a 500 EUR si maxim echivalentul in lei a 12000 EUR.

Perioada de gratie:

-1 an pentru o durata a studiilor <= 1 an

-2 ani pentru o perioada a studiilor > 1 an;

Dobanda- variabila;

Avans- 0%;

Rambursare- lunar, in perioade constante. In perioada de gratie numai dobanda iar de la

terminarea perioadei de gratie pana la rambursarea integrala gobanda si rata creditului.

Garantarea- 1-3 giranti, rude de gradul I sau II ale clientului;

Asigurarea- se incheie o polita de deces si invaliditate pentru titularul creditului. Polita se

incheie in momentul semnarii contractului de credit, pe intreaga perioada de creditare.

Taxe si comisioane:

- taxa dosar- echivalent in lei a 10 EUR;

- comision de rambursare anticipata- 3% (aplicat la suma rambursata in avans);

110


Aplicatia utilizata - prelucrarea dosarului si aprobarea creditului se realizeaza in Ibank.

Inregistrarea in sistem se face astfel: tip credit- 3D, scop credit- 21. creditul se aproba conform

competentelor pentru credite persoane fizice in vigoare.

Reglementari:

termenul de valabilitate a cererii de credit este de 30 de zile calendaristice.

Pentru rambursarea anticipata, clientul trebuie sa informeze banca cu cel putin 7 zile

calendaristice in avans; se admit rambursari totale sau partiale (de minim 3 rate).

In cazul in care girangii locuiesc in alt oras decat clientul:

- li se permite acestora semnarea contractului de credit la cea mai apropiata unitate

BRD, pentru evitarea deplasarii girantilor la unitatea la care s-a contactat creditul;

- se va stabili cu clientul si se vor nota pe dosar unitatile unde contractul de credit va fi

trimis spre semnare de catre giranti.

- Dupa aprobarea creditului in Ibank, contarctul de credit si graficul de rambursare vor fi

trimise prin e-mail de operatorul Back Office catre prima unitate inscrisa pe dosar, urmand a fi

trimise apoi prin posta catre celelalte unitati.

- Dupa semnarea documentelor de catre giranti, acestea trebuie semnate si de catre

client.

In cazul schimbari domiciliului/ locului de munca al titularului/ girantului, banca trebuie

anuntata in termen de 15 zile calendaristice.

Pentru credite cu valoare superioara echivalentului in lei a 4000 EUR, clientul trebuie sa

aiba, obligatoriu, un venit cel putin egal cu salariul minim pe economie.

Veniturile nete lunare cumulate ale agentilor trebuie sa fie dublul celei mai mari rate lunare

de rambursat.

Continutul dosarului de credit:

1. documente furnizate de catre titular si sot/sotie:

- cererea de credit,

- declaratia privind angajamente de plata/litigii existente;

- acte de identitate;

- certificatul de casatorie;

- adeverinta de venit- numai pentru titular;

- diploma de licenta- numai pentru titular.

2. documente furnizate de catre girant/giranti:

- actele de identitate;

- declaratie privind angajamente de plata/litigii existente;

- adeverinta de venit;

- documente care atesta gradul de rudenie cu titularul.

3. documente necesare pentru stabilirea nivelului creditului:

111


- documente care atesta acceptarea beneficiarului la o universitate selectata de BRD;

- documente care atesta conditiile de inscriere si taxele aferente.

4. alte documente:

- fisa de verificare Transact;

- hotararea de aprobare/respingere credit;


- contractul de credit si graficul de rambursare al creditului.


un exemplar al contractului de credit;

graficul de rambursare al creditului (anexat la contract);

polita de asigurare- deces si invaliditate;

Memo Card cu mumele de cont ale clientului. Prin acesta clientul este informat in legatura


Creditul 10

Creditul 10 permite finantarea cheltuielilor „studentesti” accesorii studentilor: calculator,

cursuri suplimentare, carti, distractie, etc. Se acorda fara justificarea destinatiei, fara avans si fara

formalitati dificile.

Avantajele clientului:

Conditii accesibile- fara avans, fara justificarea utilizarii creditului;

economie de timp- este usor de obtinut fara formalitati dificile;

termene flexibile- se acorda pe o perioada de pana la 5 ani.

Caracteristici:

Beneficii- studentii integralisti din ultimii 2 ani de studii universitare si absolventii inscrisi in

programele post- universitare selectate de BRD.

Moneda- lei.

Durata- minim 24 de luni, maxim 60 de luni.

Perioada de gratie- in conformitate cu documentele justificative prezentate de client: minim

echivalentul in lei a 500 EUR si maxim echivalentul in lei a 1000 EUR.

Perioada de gratie:

-1 an pentru o durata a studiilor <= 1 an

-2 ani pentru o perioada a studiilor > 1 an;

Dobanda- variabila;

Avans- 0%;

112


Rambursare- lunar, in perioade constante. In perioada de gratie numai dobanda iar de la

terminarea perioadei de gratie pana la rambursarea integrala gobanda si rata creditului.

Garantarea- 1 girant, rude de gradul I ale clientului;

Asigurarea- se incheie o polita de deces si invaliditate pentru titularul creditului. Polita se incheie in

momentul semnarii contractului de credit, pe intreaga perioada de creditare.

Aplicatia utilizata- prelucrarea dosarului si aprobarea creditului se realizeaza in Ibank. Inregistrarea

in sistem se face astfel: tip credit- 3D, scop credit- 21. creditul se aproba conform competentelor

pentru credite persoane fizice in vigoare.

Reglementari:

termenul de valabilitate a cererii de credit este de 30 de zile calendaristice.

Pentru rambursarea anticipata, clientul trebuie sa informeze banca cu cel putin 7 zile

calendaristice in avans; se admit rambursari totale sau partiale (de minim 3 rate).

In cazul in care girangii locuiesc in alt oras decat clientul:

- li se permite acestora semnarea contractului de credit la cea mai apropiata unitate

BRD, pentru evitarea deplasarii girantilor la unitatea la care s-a contactat creditul;

- se va stabili cu clientul si se vor nota pe dosar unitatile unde contractul de credit va

fi trimis spre semnare de catre giranti.

- Dupa aprobarea creditului in Ibank, contarctul de credit si graficul de rambursare

vor fi trimise prin e-mail de operatorul Back Office catre prima unitate inscrisa pe dosar, urmand a fi

trimise apoi prin posta catre celelalte unitati.

- Dupa semnarea documentelor de catre giranti, acestea trebuie semnate si de

catre client.

In cazul schimbari domiciliului/ locului de munca al titularului/ girantului, banca trebuie

anuntata in termen de 15 zile calendaristice.

Pentru credite cu valoare superioara echivalentului in lei a 4000 EUR, clientul trebuie sa

aiba, obligatoriu, un venit cel putin egal cu salariul minim pe economie.

Veniturile nete lunare cumulate ale agentilor trebuie sa fie dublul celei mai mari rate lunare

de rambursat.

Continutul dosarului de credit:

1. documente furnizate de catre titular :

- cererea de credit,

- declaratia privind angajamente de plata/litigii existente;

- acte de identitate;

- certificatul de casatorie;

- document care atesta acceptarea in unul din ultimii doi ani de studii universitare sau

intr-un program post- universitar la o universitate selectata de BRD;

113


- document care atesta promovarea tuturor examenelor cu nota de trecere de catre

titular.

2. documente furnizate de catre girant/giranti:

- actele de identitate;

- declaratie privind angajamente de plata/litigii existente;

- adeverinta de venit;

- documente care atesta gradul I de rudenie cu titularul.

3. documente necesare pentru stabilirea nivelului creditului:

- documente care atesta acceptarea beneficiarului la o universitate selectata de BRD;

- documente care atesta conditiile de inscriere si taxele aferente.


un exemplar al contractului de credit;

graficul de rambursare al creditului (anexat la contract);

polita de asigurare- deces si invaliditate;

Memo Card cu mumele de cont ale clientului. Prin acesta clientul este informat in legatura


114


Credite imobiliare

1. Pozitionarea produsului in oferta BRD si reglemetari

HABITAT, HABITAT PLUS, PRIMO, PRIMO PLUS, sunt credite imobiliare denominate in lei

si in valuta( EURO sau USD) cu dobanda variabila stabilita in baza unui indice de referinta, destinat

persoanelor fizice sau cu o dobanda fixa( numai pentru creditul in lei). Parametrii creditelor

imobilare sunt reglementati prin Norma 10/ 2005.

In cadrul ofertei BRD, creditul imobiliar coexista cu creditul ipotecar HABITAT IPOTECAR,

insa tendinta generala pe piata este de a oferi cu predilectie creditul ipotecar care se aliniaza

conditiilor impuse de legea numarul 190/ 1999.

Tipuri de credite imobiliare:

a) Credite in lei: HABITAT, HABITAT cu dobanda fixa, PRIMO

b) Credite in valuta( EURO, USD): HABITAT PLUS, PRIMO PLUS

Avans minim: 25%

Nivel maxim finantare: 75%

Moneda crediutului: RON/ EUR/ USD

Valoarea minima a creditului: 10 000 EUR( echivalent RON/ USD) pentru credite< 15 ani

15 000 EUR( echivalent RON/ USD) pentru credite≥ 15 ani

20 000 EUR( echivalent RON/ USD) pentru credite≥ 20 ani

7000 EUR( echivalent RON/ USD) − terminari, extideri/ modernizari immobile

Credit de mare valoare: peste 500 000 EUR sau echivalent. Se acorda cu avizul Comitetului de

Administrare a Riscurilor

Perioada minima de creditare: 2ani

Perioada maxima de creditare: 25 ani( 10 ani pentru modernizari imobile − credite in RON si 7 ani

pentru modernizari de imobile − credite in EUR/ USD)

Perioada de gratie(maxim): 12 luni numai in cazul constructiilor si 6 luni numai in cazul terminarilor.

In aceasta perioada solicitantul plateste numai dobanda aferenta creditului acordat. Perioada

de gratie incepe din momentul punerii la dispozitie a primei sume din credit

2. Beneficiarii creditelor:

− persoane fizice rezidente din punct de vedere al Regulamentului valutar

− persoane fizice care au varsta minim 18 ani si la sfarsitul perioadei de creditare cel mult

varsta legala de pensionare.

Nu pot beneficia de credite si respectiv nu se accepta ca si codebitori persoanele care:

− sunt inregistrate in baza de risc a BRD

− sunt inregistrate la CRB cu restante curente ( rate restante de peste 30 zile, contracte

investite cu formula executorie)

− sunt inregistrati la Biroul de Credit conform prevederilor instructiunii “ Consultare informatii

Biroul de credit”

115


3. Obiectul creditului

Cumpararea ( inclusiv cumpararea de teren pentru constructii viitoare), constructia,

terminarea, extinderea, modernizarea:

− imobilelor cu destinatie locative pentru creditele HABITAT

− imobilelor cu destinatie comerciala pentru creditele PRIMO( in nume propriu)

Investitii pe teritoriul Romaniei pentru cumparare, terminare, extidere, modernizare de

imobile( inclusiv terenuri intravilane pentru constructii) cu destinatia:

a)Locativa HABITAT/ HABITAT PLUS( in nume propriu) − locuinte si case de vacanta

( inclusive terenul afferent) inclusive achitarea sultei referitoare la o locuinta , rezultata din hotarari

judecatoresti , din contracte de schimb, dintr-un act de partaj voluntar sau contract de tranzactie

b)Comerciala: PRIMO/ PRIMO PLUS( in nume propriu) − birouri, restaurante, clinici private,

pensiuni( agroturism) mini-hoteluri, spatii comerciale

4.Constituirea dosarului de credit

Constituirea dosarului de credit se va realiza (la nivelul Consilierului CLIPRI) astfel:

Consilierul CLIPRI:

prezinta clietului caracteristicile produsului( inclusiv obligativitatea domicilierii veniturilor

realizate intr-un cont deschis la BRD

efectueaza o analiza preliminara in baza datelor declarative ale clientului

Consilierul CLIPRI:

a) Solicita si verifica urmatoarele documente:

Cerere credit imobiliar persoane fizice;

Acordul privind consultarea Bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare din cadrul

BNR pentru societatile comerciale/ persoana fizica autorizata( cabinet asociatie);

Rezultatul interogarii la Biroul de Credit;

Rapoartele aferente interogarii CRB;

Rezultatul consultarii societatii la baza de date CIP,din cadrul BNR, daca solicitantul/

codebitorii sunt actionari majoritari ai unei societati comerciale/ persoane fizice autorizate;

Acte de identitate ale solicitantului si codebitorului dupa caz ( BI/CI) certificatul de

casatorie, acte de identificare vanzatori;

Acte de identificare, inregistrare, autorizare pentru desfasurarea activitatii

independente , societati comerciale pentru persoane care exercita putere de control directa sau

indirecta asupra unei societati comerciale/ entitati fara personalitate juridical;

Bugetul de venituri si cheltuieli ale familiei;

Declaratie vanzatori imobil;

Documente care sa ateste veniturile inscrise in BVC( solicitant si codebitor)

b) Intocmeste Fisa sintetica de prezentare a clientului

c) Trimite dosarul la back office

5. Analiza creditului

116


− la nivelul personalului cu atributii Back Office CliPri

1) Verifica dosarul de credit din urmatoarele puncte de vedere:

− existenta tuturor documentelor solicitate

− conformitatea cu datele din cererea de credit, declaratiilor privind angajamentul si BVC

− verificarea modului de luare in calcul al veniturilor( inclusiv vechimea in munca)

− calculeaza creditul maxim posibil de acordat utilizand machete de calcul in functie de

perioada si tipul de rambursare dorite de client

La evaluarea bonitatii clientului, se va avea in vedere indeplinirea concomitenta a

urmatoarelor conditii:

- rata la creditul in analiza + rate credite imobiliare/ ipotecare in sold ≤ 35% din veniturile

nete ale familiei;

- rata la creditul in analiza + rate lunare credite in sold + alte obligatii financiare( leasing,

limite de credit indifferent de creditor) ≤ 40% din veniturile nete ale familiei

2) Se intocmeste fisa sintetica de analiza a creditului imobiliar

3) Se intocmeste hotararea de aprobare/ respingere

6. Garantii si asigurari

Garantiile creditului pot fi:

− Ipoteca de gradul I asupra imobilului care face obiectul creditului sau un altul. Se accepta

si ipoteca de gradul II cu conditia ca ipoteca de rangul I sa fie tot in favoarea BRD cu respectarea

gradului de acoperire cu garantii

− Depozite colaterale ale solicitantului/ altor persoane(garantii ipotecare) deschise la BRD

− Scrisori de garantie bancara acceptate de Directia Internationala din Centrala BRD

Valoarea garantiei se stabileste in baza raportului de evaluare efectuat cu respectarea

Instructiunii de evaluare in vigoare.Gradul de acoperire cu garantii: garantia trebuie sa acopere

creditul in proportie de minim 133%.

Asigurari

1)Asigurarea imobilului ipotecat

Se va incheia un contract de asigurare extinsa pentru riscuri generale fara alte prevederi

limitative

−in maxim 5 zile calendaristice de la incheierea contractului de ipoteca

−cu o societate din Romania agreata( conform comunicarii Secretariatului General)

− in valuta creditului

− la valoarea de circulatie stabilita in raportul de evaluarea

− se va concesiona in favoarea BRD

− primele de asigurare vor fi achitate de catre imprumutat, anticipat pe un an de zile

− asigurarea se va mentine in vigoare pe toata durata creditului

2) Asigurarea de deces si invaliditate permanenta( DIT)

117


Solicitantul creditului va incheia o polita de asigurare de viata DIT−AVIVA( Optimist) cu

urmatoarele caracteristici

− la valoarea si in valuta creditului aprobat

− prima de asigurare va fi platita lunar, la scadenta creditului, prin prelevare automata din

contul current

− cota de prima este stabilita de catre Asigurator si se va aplica creditului in sold

− in aceasta privinta, solicitantul de credit va comleta o Cerere Individuala de Asigurare

in momentul semnarii cererii de credit, pe care o va data si semna. Modul de completare a Cererii

Individuale de Asigurare si circuitul acesteia se regaseste in Instructiunea privind Asigurarea de

Viata de Grup pentru Garantarea Creditelor

− urmarirea incasarii primelor de asigurare se va face conform aceleiasi instructiuni

−cota de prima va fi mentionata in contractul de credit

In cazul in care AVIVA nu ii accepta solicitantului calitatea de Asigurat, acesta va putea

incheia o asigurare de viata cu urmatoarele caracteristici:

− sa acopere riscurile de deces si invaliditate totala fara alte prevederi limitative

− sa fie in vigoare la data punerii la dispozitie a creditului

− incheiata cu o societate de asigurare din Romania, agreata de banca

− cesionata in favoarea BRD

− in valuta si la valoarea creditului aprobat

− valabila pe toata durata creditului

− prImele de asigurare vor fi achitate de catre imprumutat, anticipat pe un an de zile

8. Aprobarea creditului

Se face conform componentelor in vigoare( in functie de angajamentul global pe in singur

debitor). In acest caz, personalul cu atributii Back Office CliPri va intocmi dupa caz: Hotararea de

aprobare/ respingere a creditului pentru cele aprobate la nivelul competentei individuale; Extras din

Hotararea de aprobare/ respingere a creditului, pentru creditele aprobate la nivelul Comitetului de

credit.

Pentru creditele din competenta de aprobare a Centralei, DAC transmite hotararea de

aprobare/ Extrasul din hotararea de aprobare a creditului la Back Office-ul Grupului.

Dupa aprobare, operatorul Back Office va transmite Consilierului CliPri dosarul de credit

impreuna cu Hotararea de aprobare/ respingere.

Hotararea de aprobare este valabila 60 de zile caledaristice.

9. Punerea la dispozitie a creditului

Creditul se va pune la dispozitia clientului numai dupa indeplinirea de catre acesta a

urmatoarelor conditii:

− incheierea asigurarilor necesare

− plata comisioanelor( conform listei de comisioane in vigoare la data aprobarii credtului)

− incheierea unui contract de garantie pe sume de bani viitoare

118


− alte cauze prevazute in Hotararea de aprobare

Punerea la dispozitie a creditului se poate face integral sau in transe( cu exceptia creditului

pentru cumparare teren/ imobil).In cazul constructiilor/ modernizarii/ extinderii si terminarii

constructiei creditul se va pune la dispozitie numai dupa consumarea aportului propriu.

10. Tip de rambursare a creditului: lunar in moneda creditului in sume descrescatoare si in sume

constante. Rambursarea creditului, in devans, partial sau integral este posibila cu aprobarea bancii

la cererea scrisa a clientului, dar numai la dat de scadenta prevazuta, in graficul de rambursare . In

perioada de gratie, daca este prevazuta, nu se accepta rambursari in devans.

11. Gradul de indatorare

a) rata la creditul in analiza + rate credite imobiliare/ ipotecare in sold≤ 35% din veniturile

nete ale familiei

b) rata la creditul in analiza + rate lunare credite in sold + alte obligatii financiare( leasing,

limite de credit, indiferent de creditor) ≤ 40% din veniturile nete ale familiei

12. Derularea creditelor imobiliare

Pe parcursul derularii creditului personalul cu atributii Back Office va urmari indeplinirea

urmatoarelor aspecte: respectarea destinatiei sumelor avansate din credit, incadrarea in graficul de

esalonare a platilor, rambursarea la scadenta a ratelor si dobanda, achitarea la termen a primelor

de asigurare ,mentinerea in bune conditii a garantiilor, incadrarea constructorului in graficul de

executie a lucrarilor, mentinerea bonitatii debitorilor

13. Gestionarea si urmarirea creditului

In cazul in care debitorul nu isi respecta obligatiile sau doreste o reesalonare a creditului, se

va avea in vedere instructiunea de ”Urmarire si Recuperare credite CliPri”.

14. Analiza creditelor cu particularitati

Pentru clientii considerati importanti pentru banca , pentru care se evalueaza posibilitatea si

oportunitatea de a vinde si alte produse ale bancii( carduri, produse de banc assurance, alte

produse) se pot aproba dosare de credit prin exceptie de la conditiile standard, conform

componentelor in vigoare.

15. Circuitul şi păstrarea documentelor

Documentele prezentate de către clienţi în vederea obţinerii creditelor cât şi cele

elaborate în bancă în legătură cu acestea au un caracter confidenţial întrucât ele conţin

informaţii, prin a căror divulgare se aduc daune materiale clienţilor. Circuitul, păstrarea şi

accesul la aceste documente trebuie să fie bine delimitate şi clar evidenţiate.

Fişa clientului se păstrează în dosarul economic deschis pentru fiecare client potenţial

solicitant de credite sau împrumutant.

Cererea de credite se înregistrează la registratura unităţii băncii, şi se prezintă împreună

cu documentaţia anexată acestuia, directorului sau în lipsa acestuia înlocuitorului de drept.

Directorul sau înlocuitorul acestuia decide compartimentul sau persoanele, după caz, şi

119


termenul pentru efectuarea analizei. Inspectorul de credite desemnat pentru efectuarea analizei,

înregistrează în aceeaşi zi cererea în Registrul Cererilor de Credite potrivit precizărilor.

Fişa de analiză pentru aprobarea creditului: după efectuarea analizei în termenul indicat

pe cererea de credit, inspectorul sau colectivul desemnat întocmeşte „fişa de analiză pentru

aprobarea creditului” cu concluziile favorabile de acordare a creditului.

În cazul unei concluzii favorabile de acordare a creditului „fişa” însuşită de şeful

compartimentului şi director, împreună cu cererea de credit şi documentaţia pe baza căreia s-a

efectuat analiza, se prezintă spre însuşire şi respectiv aprobare potrivit nivelelor de competenţă

prezentate.

În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile de creditare inspectorul de credite

acţionează conform precizărilor.

Pentru creditele din competenţa de aprobare a centralei „fişa” împreună cu cererea de

credit, documentaţia şi extrasul procesului verbal de însuşire în CCR al sucursalei se transmite

la direcţi de resort din centrala băncii prin delegat sau poşta militară. După aprobarea sau

respingerea cererii de credite, documentaţia transmisă se restituie la sucursală în acelaşi mod

arătat mai sus, împreună cu extrasul procesului verbal de aprobare a CCR din centrala băncii

sau extrase din deciziile Comitetului de direcţie sau Consiliului de Administraţie potrivit

competenţei de aprobare a creditului respectiv.

Contractele de credite încheiate se înregistrează în Registru unic de evidenţă a contactelor

de credite cu destinaţiile prevăzute. Contractul de credite în original se păstrează împreună cu

documentul care atestă aprobarea cererii de credit şi documentele originale privind garanţiile

creditului la conducerea unităţii într-un fişet special cu această destinaţie. Exemplarul 3 se

păstrează la dosarul economic al clientului împreună cu documentaţia care a stat la baza analizei şi

aprobării creditului şi plata tuturor dobânzilor şi comisioanelor, după care se arhivează cu celelalte

documente privind urmărirea şi controlul creditului ce se efectuează.

120


7.2. Creditarea intreprinderilor si agentilor economici

1. Principalele tipuri de intreprinderi care pot beneficia de credite bancare

Clientii bancii care pot beneficia de credite, pot fi persoane juridice romane care au conturi

deschise la banca, respectiv:

Societati comerciale cu capital privat, cu capital de stat, capital mixt (particular si de stat)

constituite potrivit Legii 31/1990, republicata si completata.

Societati agricole constituite potrivit Legii 36/1991.

Regii autonome.

Societati nationale,companii nationale,multinationale si filialele acestora;

Institutii publice constituite pe baza Hotararilor de Guvern.

Autoritati ale Administratiei Publice Locale (Consiliile Locale, Consiliile Judetene, Consiliul

General al Municipiului Bucuresti, Primarii si unitati de interes local, organizate in conformitate cu

Legea Administratiei Publice Locale nr.189/1998 si nr.215/23.04.2001;

Societati si institutii financiare, altele decat bancile;

Societati de leasing;

Asociatii, fundatii cu sau fara scop lucrative cu personaliate juridica;

Grupuri de firme definite in conformitate cu Legea nr.58/1998, art.3 litera U si Normele

BNR nr.8/1998, art.1, litera J ca orice persoana sau grup de personae fizice si juridice fata de care

banca are o expunere si care sunt legate economic intre ele.

2. Analiza bonitatii clientului

Bonitatea clientului se stabileste cu ajutorul indicatorilor ce o definesc si exprima capacitatea

acestuia de a-si achita obligatiile pe care urmeaza sa si le asume prin semnarea contractului de

credite.

Elementele de baza utilizate in determinarea si cuantificarea indicatorilor bonitatii se

regasesc in principalele situatii financiar-contabile intocmite periodic de agentii economici: bilantul,

contul de profit si pierdere, balanta de verificare, situatia patrimoniului, rezultatele financiare,

incasari si plati in valuta”.

Cand analiza se efectueaza in cursul trimestrului I, in calculul indicatorilor se vor utilize

elementele din bilantul annual , contul de profit si pierdere si ultima balanta de verificare incheiata,

iar pentru analize efectuate in cursul celorlalte trimestre,pe langa bilantul anual se vor utiliza

elementele din ultima balanta de verificare incheiata, situatia patrimoniului si din rezultatele

financiare.Indicatorii financiari utilizati in prezent si formulele de calcul sunt prezentati in continuare:

1. Solvabilitatea patrimoniala-arata gradul in care capital propriu al clientului asigura acoperirea

creditelor si imprumuturilor.Se determina cu ajutorul relatiei:

K.S.P. =C.P/(C.P+C.I)*100,in care:

K.S.P.-indicatorul solvabilitatii patrimoniale;

121


C.P-capitaluri proprii;

C.I.-volumul total al creditelor pe termen scurt, mediu si lung, imprumuturilor si datoriilor asimilate;

2. Gradul de indatorare- arata cat la suta din volumul total al activelor clientului este acoperit din

credite bancare si datorii catre terti. Se determina cu ajutorul relatiei:

K.G.I=∑ CID/∑Ap*100 , in care:

K.G.I-indicatorul gradului de indatorare;

C.I.D –volumul total al datoriilor, respectiv credite pe termen scurt,mediu si lung, imprumuturi si alte

datorii catre terti.

Ap- totalul activelor patrimoniale

O valoare relative apropiata de zero a indicatorului arata ca agentul economic are datorii

minime sau acestea sunt inexistente si activele patrimoniale sunt acoperite cu sursele sale.

3. Lichiditatea totala –arata capacitatea clientului de a acoperi obligatiile de plata exigibile pe

termen scurt (pasive curente) prin activele curente (disponibilitati,clienti,stocuri,etc) care se pot

transforma in scurt timp,(aceaste perioada poate fi de la 30 la 90 de zile dar totdeauna mai putin de

365 de zile), in mijloace banesti.Se determina astfel:

Klt= Ac-(Sn +C.i sau I.)/Pc*100, unde

Klt- indicatorul lichiditatii totale;

Ac- active curente-numerar in casa, disponibil in cont, cecuri, stocuri, clienti;

Sn- stocuri nevalorificabile (inutilizabile si fara posibilitati de valorificare-comenzi sistate, contracte

reziliate, contract in litigiu)

C.i sau I- clienti incerti sau in litigiu;

Pc- passive curente , reprezentand obligatii de plata pe termen scurt:credite pe termen scurt si

ratele aferente creditelor pe termen mediu si lung scadente in cursul anului, dobanzi, datorii,

imprumuturi, furnizori, salarii, impozite, etc.

4. Lichiditatea imediata- reflecta posibilitatea clientului de a-si achiat datoriile, creditele si

imprumuturile in termen scurt si se determina cu ajutorul relatiei:

Kli= Ac- ( S + C.i sau I.)/Pc*100, in care:

Kli-indicatorul lichiditatii imediate;

Ac- active curente (circulante);

S- stocuri;

in cazul agentilor cu activitate de comert se iau in calcul si marfurile cu desfacere imediata-pana

la 30 de zile;

in cazul clientilor bancii cu activitate sau productie cu caracter sezonier care pentru desfasurarea

procesului de productie constituie stocuri importante de materii prime in anumite perioade ale

anului, se iau in calcul si stocurile de materii prime achizitionate din credite.

5. Rentabilitate- in functie de cifra de afaceri, exprima capacitatea clientului in functie de conditiile

concrete de productie.Indicatorul se mai numeste si “marja de profit la vanzari”.Se determina prin:

KRr=PN/CA*100, in care:

122


KRr- rata rentabilitatii;

PN- profitul net obtinut;

CA- cifra de afaceri.

Nivelul diferit al rentabilitatii clientilor din cadrul aceleiasi ramuri impune cunoasterea pozitiei

acestuia in cadrul ramurii, ceea ce face utila compararea rezultatului obtinut cu indicatorul mediu pe

ramura, daca acesta se cunoaste.

6. Gradul de acoperire a cheltuielilor din venit- exprima gradul in care veniturile realizate acopera

cheltuielile aferente acestora.Se determina ca raport intre veniturile medii lunare si cheltuielile medii

lunare, in care:

KG.C.vt=V.m.I/Ch.m.I*100, in care:

KG.C.vt- indicatorul gradului de acoperire a cheltuielilor din venituri;

V.m.I- venituri medii lunare;

Ch.m.I-cheltuieli medii lunare.

Cuantificarea performantei financiare a fiecarui client si incadrarea acestuai in categoria de

performanta, se efectueaza in functie de limitele procentuale prevazute pe fiecare indicator.

Pentru fiecare indicator de performanta financiara a clientului, in functie de incadrarea

acestuia in limitele stabilite, se acorda urmatoarele punctaje:

10 puncte pentru indicatori care se incadreaza in categoria A;

8 puncte la cei din categoria B;

5 puncte la cei din categoria C;

2 puncte la cei din categoria D;

0 puncte la cei din categoria E.

Prin insumarea punctelor obtinute de client pentru fiecare indicator se obtine punctajul total

pe baza caruia se face incadrarea intr-una din cele cinci categorii de performanta, astfel:

Categoria de

performantaCaracteristici Punctaj total

APerformantele financiare sunt

foarte buneIntre 41 si 50

B

Performantele financiare sunt

bune sau foarte bune, dar nu

pot mentine acest nivel in persepctiva mai indelungata.

Intre 26 si 40

CPerformantele financiare sunt satisfacatoare, dar au o

evidenta tendinat de inrautatireIntre 11 si 25

DPerformantele financiare sunt scazute si cu o evidenta

ciclicitate la intervale scurte de timpIntre 1si 10

E Performantele financiare arata pierderi 0

123


In situatia in care clientul inregistreaza pierderi, se calculeaza indicatorii de performanta

financiara si obligatoriu, clientul va fi inregistrat la categoria performanta “E” cu puncatj total zero.

Clientii care inregistreaza pierderi accidentale si care au serviciul datoriei constant “standard” fata

de banca, vor fi incadrati in categoria rezultata potrivit punctajului obtinut.

In cazul clientilor bancii a caror activitate sau productie are caracter sezonier, ca de exemplu

in agricultura, industria alimentara, constructii, turism sezonier, etc. unde cheltuielile evidentiate pe

costuri difera de perioada cand se incaseaza veniturile si cu serviciul datoriei constant “standard”

fata de banca, stabilirea categoriei de performanta financiara, se va face pe baza concluziilor din

analiza bilantului incheiat la 31 decembrie a anului anterior, sau dupa caz 30 iunie.

In cazul clientilor care sunt la inceputul activitatii si care la data analizei inca nu functioneaza,

vor fi incadrati in categoria B.

Pentru societatile comerciale si regiile autonome care au subunitati in teritoriu, incadrarea

intr-una din categoriile de performanta se face potrivit punctajului obtinut in urma analizei

indicatorilor de bonitate, de “societatea mama”.

In cazul in care un client care are serviciul datoriei “standard” iar punctajul obtinut se apropie

de limita superioara sau de limita inferioara a punctajului aferent fiecarei categorii de performanta,

banca poate, in functie de aprecierea generala a activitatii clientului (analiza non-financiara), majora

sau diminua cu 1-3 puncte, punctajul total. In aceasta situatie, clientul respectiv poate sa fie trecut

intr-o categorie de performanta superioara sau inferioara.

3. Categoriile de credite destinate finantarii activitatii curente

Credite pentru cheltuieli de aprovizionare, productie si desfacere

Obiectul creditarii - creditul asigura impreuna cu celelalte fonduri, acoperirea tuturor cheltuielilor pe

care clientul le face pentru productie si transformarea acesteia in mijloace banesti prin incasarea

marfurilor livrate, lucrarilor executate, serviciilor prestate si reluarea continua a activitatilor.

Creditul se pune la dispozitie sub forma de linie de credit pentru acoperirea diferentei de

fonduri intre capitalul circulant necesar desfasurarii activitatii intr-o perioada determinate si fondurile

proprii ale clientului si cele atrase, cu caracter minim si permanent.

Creditul pentru cheltuieli de aprivizionare, productie si desfacere se acorda pe o perioada de

pana la 12 luni.

Beneficiarii de credite - se acorda numai clientilor cu capital majoritar de stat, precum si celor cu

capital privat care se incadreaza in categoriile A, B si C dinn punctul de vedere al performantei

financiare si carere au serviciul datoriei bun.

In cazul clientilor din categoriile A, B,C care au credite restante si dobanzi neachitate pe o

perioada de pana la 30 zile creditul se aproba conform competentelor, iar acordarea se face numai

cu incepere din a doua zi dupa rambursarea integrala a datoriilor fata de banca.

124


Clientii care au conturi deschise si deruleaza a activitate la o banca comerciala de mai putin

de 6 luni, cei care au emis cecuri fara acoperire, cei implicate in litigii insemnate si cunoscute

bancii, precum si cei care realizeaza o cifra de afaceri sub un milliard nu pot beneficia de astfel de

credite.

Clientii care au conturi deschise la o banca comerciala de mai putin de 6 luni pot beneficia

de astfel de credite cu acordul directiei de resort din centrala bancii.

Documentele necesare obtinerii creditului

a) Cererea de credite

b) Bilantul contabil, contul 121 incheiat pe ultimul an inclusiv raportul comisiei de cenzori sau

certificarea bilantului de un expert contabil autorizat indepenedent.

c) Bugetul de venituri si cheltuieli aprobat sau proiectul acestuia pentru anul in care se solicita

creditul, intocmit pe baza contractelor sau comenzilor confirmate care au stat la baza fundamentarii

acestuia.

d) Ultimele situatii privind rezultatul financiar si situatia patrimoniului.

e) Ultima balanta de verificare

f) Fundamentarea necesitatii creditului si calculul marimii ei.

Analiza necesarului de credite

Analiza necesarului de credite precum si aprobarea si incheierea contractelor se efectueaza

anual de regula in perioada noiembrie-decembrie a anului anterior celui pentru care se solicita

creditul.

Daca rezultatele analizei atesta o situatie economico-financiara stabila si un serviciu al

datoriei bun al societatilor comerciale si incadrarea acestora in categoria A sau regii autonome in

categoria A sau B, se va stabili ca obligatie acestora, cesionarea din partea lor in favoarea bancii a

drepturilor banesti.. Pentru societatile comerciale din categoria A sau B cu fluctuatii incativitatea

anterioara intre A si B se vor solicita garantii reale (colaterale in numerar si valuta, ipoteca, gaj),

scisori de garantie bancara, cautiune, scrisori de contragarantie, asigurarea riscului de neplata a

ratelor creditului si dobanzilor la o societate de asigurare agreata, gajul asupra actiunilor, gajul

maritime, care sa acopere minim 20% din volumul creditului si dobanzii aferente.

4. Credite pentru finantarea activitatilor sezoniere

Obiectul creditului: pentru activiati cu caracter ciclic, credite de campanie, de stocare de produse

alimentare, industriale, petroliere si servicii turistice,etc.);

Se acorda pentru efectuarea cheltuielilor care intervin, in scopul creării de stocuri pentru

funcţionarea neîntrerupta a activitatii clientului in condiţii sezoniere de aprovizionare, producţie,

transport si desfacere.

Durata creditării: maxim 12 luni

125


Valoarea creditului: Se stabileşte la nivelul valoric al stocurilor de aprovizionat, tinand cont de

stocurile existente pentru realizarea activitatii pe perioada creditării, funcţie de tipul de activitate,

posibilităţile concrete de valorificare a stocurilor, încasarea contravalorii mărfurilor livrate, lucrărilor

executate sau serviciilor prestate .

Garantarea creditului

In cazul clientilor din actegoriile A, B si C es vor solicita garantii care sa acopere 100%

valoarea creditului si a dobazilor aferente pe un an, separate sau cumulative, constituite de regula

asupra stocurilor procurate din credit, precum si asupra bunurilor viitoare rezultate din prelucrarea

acestora (acolo unde este cazul), iar in completare se pot constitui celelalte tipuri de garantii

acceptate de banca.

5. Credite pentru export

Obiectul creditului- creditul de acorda pentru finantarea necesitatilor curente sau exceptionale ale

clientilor cu activitate de export, pe baza existentei contractelor de export sau comenzilor ferme

incheiate direct cu partenerii externi sau prin intermediul unor comisionari. Se acorda pentru

stimularea producţiei la export si încasarea producţiei livrate.

Asigura împreună cu celelalte fonduri, acoperirea cheltuielilor de aprovizionare, producţie si

desfacere aferente produselor destinate exportului, precum si încasarea contravalorii produselor

exportate si a cheltuielilor ocazionate de export.

Durata creditarii: se acorda pe o perioada de maximum 12 luni in funcţie de durata ciclului de

producţie sau perioada de livrare a mărfurilor si data scadentei prevăzută in contractul de export.

Valoarea creditului: Volumul creditului se dimensionează in limita a 70% din valoarea costurilor de

producţie pentru produsele de export sau valoarea produselor livrate la export si cheltuielile

ocazionate de transport si desfacere.


In cazul clientilor din categoriile A, B si C se vor solicita garantii care sa acopere 100% din

valoarea creditului si a dobanzilor aferente pe perioada crditarii, separate sau cumulative, astfel:

- Cesiunea drepturilor de incasare rezultate din acreditive irevocabile si neconditionate

deschise la BRD sau prin alte banci in favoarea beneficiarului de credit sau intermediarului

exportului.In acest din urma caz este nevoie de cesionarea drepturilor de incasare in valuta din

acreditive cu acordul scris la bancii comerciale respective.

- Cesiunea in favoarea BRD, a politei de asigurare eliberata de EXIMBANK-Romania la

cererea beneficiarului creditului. L a contractele incheiate cu parteneri externi care nu au resedinta

in tarile din grupa A, polita de asigurare EXIMBANK este obligatorie si completeaza celelalte forme

de garantie pentru acoperirea riscului commercial.

In cazul clientilor care efectueaza exportul prin intermediari care au contul la BRD, se va

solicita acordul scris la intermediarului, prin care acesta se angajeaza ca in termen de 5 zile

126


lucratoare de la incasarea contravalorii exportului, sa virezez neconditionat, suma cuvenita

producatorului, in contul acestuia la BRD, autorizand totodata BRD sa dispuan blocarea sau

debitarea contului intermediarului, dupa expirarea termenuluI.

In cazul garantarii prin incheierea contractelor de garantie reala mobiliara pe sume viitoare

de bani, reprezentand incasari din contracte ferme incheiate cu clienti externi recunoscuti pe piata

internationala, sau cu care beneficiarul de credite a avut si are colaborari si nu au existat probleme

deosebiet in derularea contractelor, este obliagtorie polita de asigurare EXIMBANk pentru astfel de

contracte, precum si prevederea unor clause de penalizare in cazul nedeschiderii acreditivelor sau

neacceptarii documentelor remise la incasat, efectelor de comert si alte cauze care sa asigure

realizarea exportului si asigurarea incasarii acestuia.

6. Credite in lei si valuta pentru descoperirea de cont

Obiectul creditului- pentru acoperirea decalajului intervenit in fluxul de lichiditati, urmare

intarzaierilor in inacsarea marfurilor livrate, lucrarilor executate, sau serviciilor prestate, sau a

mesajelor SWIFT, sau a ordinelor de vanzare de valuta, sau a documnetelor in tranzit, pe o

perioada de maximum 30 de zile.

Se acorda pentru acoperirea decalajului intervenit in execuţia fluxului de încasări si plăti

datorate întârzierilor in încasarea mărfurilor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate si

pentru ordinele de vanzare in valuta.

Durata creditarii:

- maximum 30 de zile

- pentru ordinele de vânzare in valuta, maxim 4 zile

Valoarea creditului:

- volumul creditului se dimensionează pe baza analizei încasărilor lunare din ultimile 3 luni

- in cazul ordinelor de vânzare in valuta, volumul creditului va putea fi pana la nivelul echivalentului

in lei a valutei la cursul zilei operaţiunii


In cazul tuturor clientilor, se vor solicita garantii care sa acopere 100% valoarea creditului si

a dobanzii aferente pe trei luni, din care:

la clientii din categoria A si B, minimum 50% sa fie reprezentat, separat sau cumulativ, de:

scrisori de garantie/contragarantie bancara, garantii reale mobiliare constituite asupra bunurilor

mobile corporale individualizate sau pe sume de bani prezente, titluri de valoare, ipoteci, garantii

emise de fondurile de garantare agreate de banca, asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului

si/ sau a dobanzilor la o societate de asigurare agreata de banca, diferenta reprezentand celelalte

forme de garantie .

la clientii din categoria C, 100% sa fie reprezentat, separat sau cumulativ, de: scrisori de

garantie/contragarantie bancara, garantii reale mobiliare constituite asupra bunurilor mobile

127


corporale individualizate sau pe sume de bani prezente, titluri de valoare, ipoteci, garantii emise de

fondurile de garantare agreate de banca, asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului si/ sau a

dobanzilor la o societate de asigurare agreata de banca.

7. Finantarea investitiilor

Credite de investitii

Creditele se acorda pentru:

realizarea de noi obiective sau capacitate de productie;

extinderea, modernizarea si retehnologizarea capacitatilor existente;

procurarea de masini, utilaje, mijloace de transport sau alte mijloace fixe, cumpararea de

alte active fixe;

realizarea de investitii publice de interes local;

cumpararea de actiuni (lei).

Avantajele creditului:

dezvoltarea afacerii- acest credit de investitii vine in completarea fondurilor proprii, pentru

derularea in bune conditii a afacerilor.

libertatea de a alege- acest produs de creditare este disponobil in lei si in valuta. Creditul se

acorda indifferent de valoare, cu destinatii precise pe baza de contracte.

Caracteristici:


Acte si date juridice;

Situatii finaciar-contabile (bilantul contabil, contul de profit si pierderi, situatia patrimoniala,

ultima balanta de verificare);

Bugetul de venituri si cheltuieli pentru perioada de creditare;

Fluxul de incasari si plati pentru perioada de creditare;

Studiul de fexabilitate sau planul de afaceri;

Graficul de realizare a investitiei;

Oferte pentru bunurile ce urmeaza a fi achizitionate sau in cazul constructiilor, contractul;

Alte documente in functie de particularitatile afacerii.

Durata de acordare a creditului- este corelata cu dimensiunea si complexitatea proiectului, volumul

creditului precum si capacitatea societatii de a rambursa;

Valoarea creditului:

Se stabileste in functie de amploarea proiectului de investitii pana lamo linita de 60-75% di

valoarea acestuia;

128


Pentru cumpararea de actiuni, maxim 75% din valoarea contractului.

Garantii necesare. Garantiile se stabilesc in functie de natura creditului, specificul activitatii si

categoria determinate de performantele economico-financiare si se pot constitui din:

- ipoteca asupra bunurilor mobile, proprietatea societatii sau a unui girant;

- scrisori de garantie/contragarantie;

- cesionarea dreprutilor de incasari.

Dobanda: -este flexibila, in functie de costul resurselor.

Leasing finaciar

Activitatea de leasing este operatiunea care îndeplineste una din urmãtoarele conditii:

Beneficiile aferente dreptului de proprietate sunt transferate utilizatorului în momentul

semnãrii contractului, cu exceptia dreptului de proprietate în sine.

La expirarea contractului de leasing, clientul va avea posibilitatea, în urma exercitãrii optiunii

sale de cumpãrare, sã devinã proprietarul bunului inchiriat.

Utilizatorul opteazã pentru cumpãrarea bunului; valoarea de cumpãrare, numitã valoare

rezidualã, este în principiu de 20% pentru un echipament importat si de 1-5% pentru celelalte

bunuri.

BRD Sogelease finanteaza, de regula, pana la 80% din valoarea echipamentului; clientul

plateste initial doar avansul de 20%. Pragul minim de interven ie este de 8.000 EUR.

Durata maxim a unui contract de leasing este de 5 ani, dar nu mai putin de 1 an.

Ratele de leasing sunt, in principiu, fixe si egale, platibile lunar sau trimestrial.

In afara bunului care ramane in proprietatea finantatorului, societatea nu are nevoie de alte

garantii. In functie de bonitatea prezentata, de la caz la caz, se poate cere scrisoare de garantie

bancara.

Asigurarea bunului finantat este obligatorie, BRD Sogelease va propune, prin brokerul sau

de asigurari, oferte avantajoase de asigurare.

Avantaje:

1. Finantare rapida:

- decizie rapida, datorita formalitailor simple.

- punere in functiune prompta a finantrii, prin absenta frecventa a garantiilor suplimentare

2. Finantarea avantajoasa

- Finatarea investitiei in principiu este asigurata in proportie de 80% din pretul

echipamentului.

- Finatarea acordata este in conditii de transparenta totala, astfel incat societatea va fi in

masura sa stabileasca exact nivelul cheltuielilor viitoare.

- Dobanda negociabilaramane fix ape toata durata contractului.

129


- Ratele sunt adaptate in functie de suma, echipamentul, durata leasingului si fluxul de

incasari si plati.

- Echipamentul este asigurat in conditii preferentiale, prin oferta avantajoasa a BRD

Sogelease la o societate de asigurari agregata de comun accord de societate si BRD Sogelease.

3. Servicii complementare adaptate. Preluarea de catre BRD Sogelease a sarcinilor administrative

legate de achizitie: vama, plata la furnizor si alte reglementari catre furnizor, da posibilitatea

societatii de a se ocupa de activitatile proprii comerciale si de productie.

130


Bibliografie

1. www.brd.ro

2. www.bnr.ro

3. B. R. D. Revista Băncii, Nr.9 aprilie 2002;

4. B. R. D. Norme de încasări şi plăţi, august 1998;

5. B. R. D. Norme de aprovizionare, august 2000;

6. B. R. D. Norme privind ATM, august 1998;

7. B. R. D. Prospect privind oferta publică secundară, august 2000;

8. B. N. R. Regulament privind CEC-ul, 1994;

9. B. N. R. Regulament privind cambia şi biletul la ordin, 1994;

10.B. N. R. Regulament privind plăţile efectuate cu ordine de plată pe suport de hârtie, 1994;

11.Basna, C. Dardac, - Operaţiuni bancare, Bucureşti, Editura Didactică şi pedagogică,

1996;

12.Grigorescu, D. Munteanu, Gh. Seuleanu – Marketing şi relaţia client bancă, Bucureşti,

colecţia B. C. R. S. A., 1998;

13.Piaţa Financiară Nr.5, mai 2002;

14.Tudorache, T. Bian, C. Puianu – Elemente de tehnică şi strategie bancară, Bucureşti,

Editura ALAS, 1996;

15.Tribuna Economică Nr.20, 16 mai 2001;

16.Tribuna Economică Nr.24, iunie 2001;

17.eFin @ nce nr.8, martie 2001.

131

mailto:eFin@nce

http://www.bnr.ro/

http://www.brd.ro/


Tehnica Operatiunilor Bancare - BRD

Documents

Transcript of Tehnica Operatiunilor Bancare - BRD