BOGDAN IOANACls a VII. B

FEROASE

NEFEROASE

Metale

fier

aliajeotel

fonta

Metale.Cu,Al,Pb,Hg,Au,Ag,Pl,

aliaje

Pe baza de CuPe baza de Al

Pe baza de Pb

Chimice -rezistenta la coroziune -refroctaritatea

Mecanice -elasticitatea -plasticitatea -duritatea Techonologice -Durabilitatea, -Maleabilitatea, -Sudabilitatea

Materialele metalice sunt formate din totalitatea metalelor si aliajelor lor.

Aliajul metalic este substanta formata din doua sau mai multe componente, dintre care unul este in cantitate mai mare si este intotdeauna metal.

Materialele metalice sunt feroase (fier,fonta,otel,)si neferoase (cupru,bronz,alama,aluminiu,duraluminiu,plumb,aliaje de lipit etc.)

5. UTILIZĂRILE MATERIALELOR METALICE FEROASE ŞI NEFEROASE

- în industria constructoare de maşini. FONTA – SE FOLOSEŞTE LA TURNAREA DE PIESE DE

MAŞINI UNELTE, BLOCURI-MOTOARE, PLĂCI DE BAZĂ, ROŢI DINŢATE, SEGMENŢI, PISTOANE, PIESE COMPONENTE ALE AUTOVEHICULELOR, MAŞINILOR AGRICOLE ETC.

OŢELUL – se foloseşte sub formă de piese turnate(roţi dinşate, roţi de vagoane, carcase), sau semifabricate laminate(şuruburi, şaibe, piuliţe) şi trefilate(sârmă).

ALUMINIUL – în industria electrotehnică, ind.chimică, alimentară, a construcţiilor de maşini pentru rezervoare, piese auto, piese pt avioane deoarece este uşor, rezistent mecanic şi la coroziune.

ARGINTUL ŞI AURUL – la confecţionarea instrumentelor medicale, la fabricarea oglinzilor, argintarea obiectelor metalice, bijuterii.

COBALTUL– la realizarea unor aliaje dure, colorarea sticlei şi a porţelanului, în radioterapie.

CUPRUL– la realizarea conductorilor electrici, ţevi pt cazane electrice sau instalaţii frigorifice.

WOLFRAMUL – fabricarea filamentelor pentru becuri electrice.

 

După gradul de prelucrare în momentul folosirii:materii prime naturale(materiale brute):lemn brut * piei crude de animale nisip * fibre naturalecărbune * minereuri bruteţiţei * gaze naturale materii prime artificiale(sintetice):var ars(calcinare din calcar)mangal(cărbune din lemn)produse petroliere(benzină, motorină)sticlă şi produse ceramicecimentmase plastice

După domeniul în care sunt folosite:materiale de construcţii(cărămidă, cherestea etc);materiale pt construcţii de maşini * metalice (feroase sau neferoase) *nemetalice (lemn, sticlă, materiale plastice, uleiuri lubrifiante);materiale pentru uz casnic(ţesături, coloranţi);materiale electrotehnice:materiale plastice electroizolantehârtie şi cartoane electroizolantemateriale ceramice electroizolantemateriale ceroase electroizolanteuleiuri

Def. Materiale = materii prime sau semifabricate care sunt folosite pentru executarea diverselor bunuri. Fiecare material au însuşiri proprii care îl definesc.

Clasificare

Proprietăţi mecanice Rezistenţa la tracţiune = proprietatea corpurilor solide de a se opune

deformării sau ruperii sub acţiunea a două forţe axiale de sens contrar, orientate spre exteriorul piesei.

Rezistenţa la compresiune = proprietatea corpurilor solide de a se opune deformării sau ruperii sub acţiunea a două forţe axiale de sens contrar, orientate spre interiorul piesei.

Rezistenţa la încovoiere Rezistenţa la torsiune Rezistenţa la forfecare= proprietatea corpurilor solide de a se opune acţiunii

momentane a două forţe paralele, egale, de sems contrar, dispuse perpendicular pe suprafaţa corpului, la mică distanţă una de alta, de o parte şi de alta a unei secţiuni.

Duritatea = proprietatea corpurilor solide de a se opune pătrunderii în masa lor a unor corpuri solide. Se exprimă în raport cu diamantele pe o scară de la 1 la 10.

Elasticitatea, respectiv plasticitatea= proprietatea de a reveni, respectiv a rămâne deformată după încetarea forţelor exterioare.

Proprietăţi tehnologice = capacitatea metalelor de a fi prelucrate printr-un procedeu tehnologic.

Capacitatea de turnare (metale lichide turnate în forme). Forjabilitatea (se prelucrează prin deformare plastică la cald-lovire sau

presare). Prelucrabilitatea prin aşchiere(prelucrarea metalelor prin strunjire, găurire,

frezare, robotare, alezare). Maleabilitatea (metalele pot fi trase în foi subţiri prin laminare). Ductilitatea (metalele pot fi trase în foi subţiri prin trefilare).

Metodele de obţinere a metalelor din minereuri constituie obiectul metalurgiei extractive şi se împarte în:

procedee pirometalurgice(extracţia se desfăşoară la temperaturi ridicate) : prăjirea, topirea, vaporizarea.

Procedee hidrometalurgice(minereul sfărâmat şi măcinat este separat în util şi steril, prin spălare în bazine de flotaţie sau cuve).

  Obţinerea materialelor metalice feroase – se foloseşte a) în instalaţii de tip

furnal şi cubilou pt fonte, resp. furnale Martin, cuptoare electrice şi convertizoare pentru oţel.

Obţinerea fontei. Instalaţia de tip furnal este mereu alimentată cu minereu, cocs şi calcar(fondant). În furnal, prin arderea cocsului, minereul se topeşte şi rezultă aliajul în stare topită, plus zgură şi gaze de furnal. Fonta topită se toarnă în forme metalice speciale(lingotiere), din care, după solidificare, se obţin lingourile. Lingourile de fontă brută nealiată sunt topite cu fonta veche, cocs şi calcar într-un cubilou, iar aliajul în stare topita rezultat este turnat în piese.

Obţinerea oţelului. Lingourile de fontă brută se topesc în cuptoare Martin(Hunedoara, Reşiţa) sau cuptoare electrice sau în convertizoare(Galaţi), împreună cu fier vechi, calcar, minereuri. Se insuflă aer cald pt creşterea vitezei de topire. Aliajul topit obţinut se toarnă în lingouri , iar după solidificare este trimis spre laminoare. Produsele laminate se pot prezenta sub formă de :

produse laminate finite(profile, table, benzi, ţevi); semifabricate destinate relaminării la cald sau forjării. Obţinerea materialelor metalice neferoase – se folosesc procedeele b), a) şi

electrolitice. Obţinerea aluminiului. În natură, al nu se găseşte în stare nativă ci doar în

combinaţii. Materia primă necesară pt extragere este bauxita, minereu ce care 60% Al.