TCVN 300 INTREBARI + RASPUNSURI
-
Upload
mihailov-alexandru -
Category
Documents
-
view
293 -
download
7
description
Transcript of TCVN 300 INTREBARI + RASPUNSURI
1.
Maximizeaza
2.În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), este reprezentata pana cârmei. Punctul " 0 " se numeste
Maximizeaza
La o navă cu deplasamentul iniţial ∆ , pescaj iniţial T şi volumul carenei V, se ambarcă o greutate mică “q”.
După ambarcarea greutăţii, pescajul mediu se modifică cu variatia δT şi,
corespunzător, volumul carenei se modifică cu variaţia δV, iar centrul de carenă se deplasează pe distanţa .
Variaţia cotei centrului de carenă după ambarcare se calculează cu formula
( )KBδ
1.
( ) ⎟⎠⎞
⎜⎝⎛ −+
+∆= KBTT
qqKB
2δδ
nmlkj
2.
( ) ( )KBTTq
qKB −++∆
= δδ
nmlkj
3.
( ) ( )KBTTq
qKB −−−∆
= δδ
nmlkj
4. nmlkj
Page 1 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
3.În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), forta " P " reprezinta
Maximizeaza
4.În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), forta " Px " reprezinta
1. centru de atac nmlkj2. centru de fuga nmlkj3. centru de presiune nmlkj
1. rezultanta forteslor de presiune care actioneaza pe extrados nmlkj2. rezultanta fortelor de presiune care actioneaza pe ambele fete ale panei cârmei nmlkj3. rezultanta forteslor de presiune care actioneaza pe intrados nmlkj
Page 2 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
Maximizeaza
5.În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), forta " Py " reprezinta
Maximizeaza
6.În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), momentul fata de axul panei cârmei se calculeaza cu formula
1. rezistenta la înaintare a profilului nmlkj2. portanta profilului nmlkj3. componenta falsa a fortei hidrodinamice rezultante care actioneazt asupra axului panei cârmei nmlkj
1. rezistenta la înaintare a profilului nmlkj2. portanta profilului nmlkj3. componenta falsa a fortei hidrodinamice rezultante care actioneazt asupra axului penei cârmei nmlkj
Page 3 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
Maximizeaza
7.În figura de mai jos (vezi fig.TCN.mn.t.01), momentul fata de muchia de atac se calculeaza cu formula
Maximizeaza
1. Mr = Pn · (e-d) nmlkj2. Mr = Pr · (e-d) nmlkj3. Mr = Pn · e nmlkj
1. Mr = Pn · (e-d) nmlkj2. Mr = Pr · (e-d) nmlkj3. Mr = Pn · e nmlkj
Page 4 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
8.Probele definitorii pentru manevrabilitatea navei sunt
9.La actionarea cârmei într-un bord, nava sufera
10.Cârmele necompensate se caracterizeaza prin faptul ca
11.Cârmele compensate se caracterizeaza prin faptul ca
12.Pentru un consum rational de lichide de la bord, în sensul asigurarii permanente a rezervei de flotabilitate, societatile de clasificare prevad obligativitatea
13.Numarul peretilor etansi care realizeaza compartimenterea navei, este stabilit functie de
1. determinarea deplasamentului unitar, a capacitatii tankurilor de ballast si a sistemului de intercomunicatii
nmlkj
2. proba de înclinare transversala, proba instalatiei de ballast si a echipamentelor de salvare nmlkj3. proba de giratie, manevra în zig-zag si în spirala nmlkj
1. o miscare de rotatie în jurul nei axe verticale ce trece prin G nmlkj2. o oscilatie de ruliu, începând din bordul în care este actionata cârma si o deriva în bordul opus nmlkj3. ambele raspunsuri sunt valabile nmlkj
1. axul cârmei este situat la o distanta de cel putin 2/3 din latimea penei nmlkj2. pana cârmei este amplasata în pupa axului sau nmlkj3. axul cârmei este situat la jumatatea latimii penei nmlkj
1. axul cârmei este situat la o distanta fata de muchia de atac, cuprinsa între 1/3 si 1/2 din latimea panei cârmei
nmlkj
2. pana cârmei este amplasata în pupa axului sau nmlkj3. axul cârmei este situat la o distanta fata de muchia de atac, cuprinsa între 1/3 si 1/4 din latimea panei
cârmei nmlkj
1. etansarii doar a compartimentelor din dublul fund, destinate combustibilului nmlkj2. împartirea întregului volum etans de la bordul navei în compartimente nmlkj3. nici unul dintre raspunsuri nmlkj
1. dimensiunile si destinatia navei
Page 5 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
14.Pentru studierea compartimentelor inundate se utilizeaza metoda
15.În cazul utilizarii metodei deplasamentului variabil sau a ambarcarii de greutati în studiul compartimentului inundat, apa din compartiment este considerata
16.În cazul utilizarii metodei deplasamentului constanta sau a excluderii compartimentului în studiul compartimentului inundat, apa din compartiment este considerata
17.În cazul studierii unui compartiment inundat, aflat sub linia de plutire, complet plin si care poate comunica cu exteriorul, se aplica metoda
18.În cazul studierii unui compartiment inundat, aflat în zona liniei de plutire, partial umplut si care poate comunica cu exteriorul, se aplica metoda
nmlkj2. tonajul net al navei nmlkj3. deplasamentul unitar la linia de plina încarcare de iarna în Atlanticul de nord nmlkj
1. ambarcarii unei greutati si a deplasamentului constant nmlkj2. compartimentului exclus si a deplasamentului variabil nmlkj3. ambele raspunsuri sunt valabile nmlkj
1. ca are suprafata libera dar nu comunica cu exteriorul nmlkj2. nu are suprafata libera dar poate comunica cu exteriorul nmlkj3. ambele cazuri nmlkj
1. ca are suprafata libera dar nu comunica cu exteriorul nmlkj2. nu are suprafata libera dar poate comunica cu exteriorul nmlkj3. ambele cazuri nmlkj
1. deplasamentului constant nmlkj2. deplasamentului variabil nmlkj3. ambele metode nmlkj
1. ambarcarii de greutati nmlkj2. compartimentului exclus nmlkj
Page 6 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
19.În cazul studierii unui compartiment inundat aflat sub linia de plutire, din care se înfiltreaza apa si în alt compartiment vecin, se aplica metoda
20.Coeficientul de permeabilitate al unui compartiment, se noteaza cu "m" si reprezinta
21.Care din urmatoarele tipuri de ruliu este periculos ?
22.Pentru eliminarea situatiei de ruliu periculos creat de valuri, se procedeaza la
23.Oscilatiile "dure" ale navei, sunt acelea care au
24.Oscilatiile "moi" ale navei, sunt acelea care au
3. ambele metode nmlkj
1. deplasamentului constant nmlkj2. deplasamentului variabil nmlkj3. deplasamentului variabil pâna la umplerea completa a compartimentului vecin, apoi metoda
deplasamentului constant nmlkj
1. raportul dintre volumul real de lichid care încape în compartiment si volumul teoretic al acestuia nmlkj2. raportul dintre volumul teoretic al compartimentului si volumul real de lichid ce poate inunda complet
compartimentul nmlkj
3. raportul dintre volumul compartimentului inundat si volumul teoretic al carenei nmlkj
1. ruliul cu o perioada mai mare decât cea a actiunii cauzei nmlkj2. ruliul cu o perioada mai mica decât cea a actiunii cauzei nmlkj3. ruliul sincronizat cu perioada actiunii cauzei nmlkj
1. schimbarea aliurii fata de val prin modificarea drumului navei nmlkj2. balastarea completa a navei nmlkj3. modificarea vitezei navei si mentinerea drumului nmlkj
1. frecventa mare si perioada mica nmlkj2. frecventa mica si perioada mare nmlkj3. frecventa mare si perioada mare nmlkj
Page 7 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
25.Stabilitatea excesiva determina
26.Introducerea bulbului în constructia provei navelor contribuie la
27.O carena curata, fara depuneri vegetale asigura
28.O nava aprovata determina
29.Din punct de vedere energetic, rezistenta de val este
30.Sistemul de valuri format de nava la deplasarea prin apa, se compune din
1. frecventa mare si perioada mica nmlkj2. frecventa mica si perioada mare nmlkj3. frecventa mare si perioada mare nmlkj
1. ruliu violent nmlkj2. ruliu moale nmlkj3. lipsa ruliului nmlkj
1. crearea unui aspect placut corpului navei nmlkj2. micsorarea rezistentei de val la înaintarea navei prin apa si stabilitate de drum nmlkj3. asigurarea unui tank suplimentar de combustibil nmlkj
1. cresterea rezistentei de val nmlkj2. reducerea rezistentei datorate frecarii nmlkj3. distingerea clara a operei vii de opera moarta nmlkj
1. marirea rezistentei la înaintare si scaderea stabilitatii de drum nmlkj2. reducerea rezistentei la înaintare si cresterea stabilitatii de drum nmlkj3. se comporta ca si o nava apupata nmlkj
1. rezistenta pe care valurile o opun înaintarii navei nmlkj2. rezistenta opusa înaintarii navei de catre valurile de hula, când aliura navei este perpendiculara pe
acestea nmlkj
3. partea din energia navei, pe care aceasta o cedeaza mediului în crearea propriilor valuri nmlkj
Page 8 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
31.Viteza de deplasare a valurilor transversale este
32.Marimile fizice care influenteaza în principal rezistenta la înaintare a navei sunt
33.Pe timpul exploatarii navei, rezistenta la înaintare
34.Cresterea rezistentei la înaintare are drept efecte
35.Miscarile navei care influenteaza rezistenta la înaintare sunt
36.Proprietatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa disparitia cauzei care a
1. valuri mici si valuri mari nmlkj2. valuri divergente si valuri transversale nmlkj3. valuri de interferenta mareica nmlkj
1. egala cu viteza navei nmlkj2. jumatate din viteza navei nmlkj3. o treime din viteza navei nmlkj
1. temperatura si vâscozitatea apei nmlkj2. vascozitatea, rezistenta presiunii apei, rezistenta de frecare nmlkj3. salinitatea, temperatura si transparenta apei nmlkj
1. creste, datorita coroziunii si depunerilor vegetale si animale pe carena nmlkj2. ramâne constanta nmlkj3. scade datorita efectului Coanda nmlkj
1. reducerea vitezei navei la aceeasi turatie a motorului nmlkj2. cresterea vitezei navei la aceeasi turatie a motorului nmlkj3. reducerea turatiei motorului pentru realizarea aceleiasi viteze nmlkj
1. ruliul nmlkj2. tangajul nmlkj3. ambele miscari nmlkj
Page 9 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
determinat scoaterea ei din aceasta pozitie, reprezinta
37.Studiul stabilitatii la la ambarcarea/debarcarea unei greutati mici (de) la bord se face considerând ca bordurile navei
38.Inclinarea izocarena se produce fara modificarea
39.Unghiurile mici de înclinare a unei nave sunt cele care nu depasesc
40.Inundarea unui compartiment amplasat în prova-Td provoaca
41.Canarisirea navei într-un bord, fara modificarea asietei, este dovada
1. nescufundabilitatea navei nmlkj2. stabilitatea de drum a navei nmlkj3. stabilitatea navei nmlkj
1. ramân verticale nmlkj2. se înclina nmlkj3. se înclina cu unghiuri mai mari de 15° nmlkj
1. marimii volumului de carena nmlkj2. formei volumului carenei nmlkj3. pescajelor navei la extremitati nmlkj
1. 20° nmlkj2. 15° nmlkj3. 5° nmlkj
1. o înclinare longitudinala a navei nmlkj2. o înclinare transversala a navei nmlkj3. o înclinare transversala si longitudinala a navei nmlkj
1. inundarii unui compartiment sau deplasarii laterale a unei greutati, în dreptul cuplului maestru nmlkj2. inundarii unui compartiment sau deplasarii laterale a unei greutati, în pupa navei nmlkj
Page 10 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
42.Modificarea necontrolata a asietei navei, fara canarisire sau modificarea înclinarii transversale, este dovada
43.Plutirile izocarene sunt plutirile corespunzatoare
44.Conform Teoremei lui Euler, doua plutiri izocarene succesive, se intersecteaza dupa o dreapta ce trece prin
45.Înclinarea izocarena produce si o deplasare a
46.La înclinarile infinit mici ale navei, centrul de carena se deplaseaza dupa o directie
47.Tangenta dusa dintr-un punct Bf la curba centrelor de carena este
3. inundarii unui compartiment sau deplasarii laterale a unei greutati, în prova navei nmlkj
1. inundarii unui compartiment lateral din zona cuplului maestru nmlkj2. inundarii unui compartiment central sau a deplasarii unei greutati în planul longitudinal al navei nmlkj3. schimbarea salinitatii apei în care pluteste nava nmlkj
1. acelorasi pescaje prova si pupa nmlkj2. acelorasi pescaje tribord si babord nmlkj3. înclinarilor izocarene nmlkj
1. centrul geometric al fiecareia nmlkj2. centrul de flotabilitate al navei nmlkj3. centrul de greutate al navei nmlkj
1. centrului de greutate al navei nmlkj2. centrului de flotabilitate al navei nmlkj3. centrului de carena nmlkj
1. paralela cu linia ce trece prin centrul geometric ale sectiunilor imersa si emersa nmlkj2. perpendiculara pe linia ce trece prin centrul geometric al sectiunilor imersa si emersa nmlkj3. perpendiculara pe linia ce uneste centrul de greutate si cel de carena nmlkj
Page 11 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
48.Prin unirea suporturilor fortelor de presiune ce corespund la doua plutiri izocarene longitudinale, se obtine
49.Metacentrul longitudinal este definit de
50.Metacentrul transversal este definit de
51.Pozitia metacentrului longitudinal este definita de
52.Pozitia metacentrului transversal este definita de
53.Raza metacentrica transversala este definita de distanta dintre centrul de carena si
1. paralela cu plutirea care îl admite pe Bf drept centru de carena nmlkj2. perpendiculara pe plutirea care îl admite pe Bf drept centru de carena nmlkj3. paralela la plutirea initiala a navei nmlkj
1. metacentrul longitudinal al navei nmlkj2. metacentrul transversal al navei nmlkj3. raza metacentrica longitudinala nmlkj
1. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru înclinarile longitudinale ale navei nmlkj2. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru înclinarile transversale ale navei nmlkj3. raza de curbura a curbei centrelor de carena pentru înclinarile longitudinale ale navei nmlkj
1. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru înclinarile longitudinale ale navei nmlkj2. centrul de curbura al curbei centrelor de carena pentru înclinarile transversale ale navei nmlkj3. raza de curbura a curbei centrelor de carena pentru înclinarile longitudinale ale navei nmlkj
1. Cota KML nmlkj2. Cota KMT nmlkj3. Cota KG nmlkj
1. Cota KML nmlkj2. Cota KMT nmlkj3. Cota KG nmlkj
Page 12 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
54.Raza metacentrica longitudinala este definita de distanta dintre centrul de carena si
55.La unghiuri mici de înclinare, curba centrelor de carena se pot considera a fi
56.Prin deplasarea centrului de carena al navei datorita unei înclinari, se modifica directiile de actiune ale fortelor de presiune si greutate, creindu-se
57.Momentul de redresare este definit de cuplul format din
58.Momentul de redresare se mai numeste si
1. metacentrul longitudinal nmlkj2. metacentrul transversal nmlkj3. cota centrului de greutate nmlkj
1. metacentrul longitudinal nmlkj2. metacentrul transversal nmlkj3. cota centrului de greutate nmlkj
1. un arc de cerc nmlkj2. o linie frânta nmlkj3. o elipsa nmlkj
1. o forta nmlkj2. un moment nmlkj3. un cuplu nmlkj
1. fortele de presiune si cele de greutate care actioneaza asupra corpului navei nmlkj2. forta de împingere a propulsorului când nava este pe mare linistita nmlkj3. fortele combinate ale vântului si a curentului de maree nmlkj
1. momentul "zero" nmlkj2. momentul stabilitatii nmlkj3. momentul initial de inertie hidrodinamica nmlkj
Page 13 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
59.Distanta de la metacentrul transversal corespunzator înclinarilor nule, la centrul de greutate al navei, reprezinta
60.Distanta de la metacentrul longitudinal corespunzator înclinarilor nule, la centrul de greutate al navei, reprezinta
61.O forta de 15 KN, care are un brat de 2.5 metri, creaza un moment de
62.Diferenta dintre cota metacentrului longitudinal corespunzatoare înclinarilor nule si cota centrului de greutate, reprezinta
63.Diferenta dintre cota metacentrului transversal corespunzatoare înclinarilor nule si cota centrului de greutate, reprezinta
64.Produsul dintre deplasamentul navei, înaltimea metacentrica transversala si variatia unghiului de banda, reprezinta
1. raza metacentrica transversala nmlkj2. cota metacentrului transversal nmlkj3. înaltimea metacentrica transversala nmlkj
1. raza metacentrica longitudinala nmlkj2. cota metacentrului longitudinal nmlkj3. înaltimea metacentrica longitudinala nmlkj
1. 35 KNm nmlkj2. 37,5 KNm. nmlkj3. 30 KNm. nmlkj
1. înaltimea metacentrica longitudinala nmlkj2. raza metacentrica longituainala nmlkj3. cota centrului de greutate nmlkj
1. înaltimea metacentrica transversala nmlkj2. raza metacentrica transversala nmlkj3. cota centrului de carena nmlkj
Page 14 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
65.Produsul dintre deplasamentul navei, înaltimea metacentrica longitudinala si variatia unghiului de banda, reprezinta
66.Pentru înclinarea navei la un unghi mic, înaltimea metacentrica în cazul respectivei înclinari este de fapt
67.Înaltimea metacentrica initiala este masura
68.Daca centrul de greutate G al navei se afla sub metacentrul M, momentul care actioneaza asupra navei va provoca
69.Momentul de redresare se considera pozitiv si nava se afla în echilibru stabil daca
1. momentul de redresare pentru înclinarile transversale ale navei nmlkj2. momentul de redresare pentru înclinarile longitudinale ale navei nmlkj3. deplasamentul unitar nmlkj
1. momentul de redresare pentru înclinarile longitudinale ale navei nmlkj2. momentul de redresare pentruînclinarile longitudinale ale navei nmlkj3. deplasamentul unitar nmlkj
1. înaltime metacentrica centralizata nmlkj2. înaltime metacentrica initiala nmlkj3. înaltime metacentrica normala nmlkj
1. stabilitatii a unghiuri mari de înclinare nmlkj2. stabilitatii initiale a navei nmlkj3. rezervei de flotabilitate a navei nmlkj
1. aducerea navei în pozitia initiala de echilibru nmlkj2. amplificarea înclinarii navei nmlkj3. rotirea navei în jurul axului median nmlkj
1. centrul de greutate G se afla sub metacentrul M nmlkj2. centrul de greutate G se afla deasupra metacentrului M nmlkj3. centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M nmlkj
Page 15 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
70.Daca centrul de greutate G al navei se afla deasupra metacentrului M, momentul care actioneaza asupra navei va provoca
71.Momentul de redresare se considera negativ si nava se afla în chilibru instabil, daca
72.Daca centrul de greutate G al navei coincide cu metacentrul M, atunci nava se afla în
73.Tonajul brut al navei reprezinta
74.În mod obisnuit, structura corpurilor navelor maritime este facuta din
75.Osatura transversala a navei reprezinta
1. aducerea navei în pozitia initiala de echilibru nmlkj2. amplificarea înclinarii navei nmlkj3. rotirea navei în jurul axului median nmlkj
1. centrul de greutate G se afla sub metacentrul M nmlkj2. centrul de greutate G se afla deasupra metacentrului M nmlkj3. centrul de greutate G se suprapune cu metacentrul M nmlkj
1. echilibru stabil nmlkj2. echilibru indiferent nmlkj3. echilibru instabil nmlkj
1. volumul tuturor compartimentelor etanse situate sub linia de plutire nmlkj2. valoarea în tone lungi a deplasamentului navei a linia de plina încarcare nmlkj3. volumul total închis de corpul navei, inclusiv suprastructurile, exprimat în tone registru nmlkj
1. otel pentru constructii navale cu continut marit de carbon nmlkj2. otel pentru constructii navale cu continut redus de carbon nmlkj3. aliaj special inoxidabil nmlkj
1. sistemul de rigidizare transversala a corpului navei, în scopul pastrarii formei la solicitari interne si externe
nmlkj
Page 16 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
76.Din sistemul de osatura transversala fac parte urmatoarele elemente structurale
77.Din sistemul de osatura longitudinala fac parte urmatoarele elemente structurale
78.În terminologia navala, "coverta" înseamna
79.Puntea de bord liber este
80.Primul compartiment etans de la extremitatea prova se numeste
81.Ultimul compartiment etans de la extremitatea pupa se numeste
2. un sistem de întarituri longitudinale, sub punte si în interior de-a lungul bordajului, inclusiv sub paiolul tancurilor dublului fund si pe fundul corpului navei
nmlkj
3. sistemul de rigidizare a suprastructurii la nivelul puntii de comanda nmlkj
1. suportul central, suportul lateral, tabla marginala, curentii puntii superioare, curentii puntii inferioare nmlkj2. varanga dublului fund, coasta de cala, coasta de interpunte, traversa puntii superioare (si inferioare) nmlkj3. stringher de bordaj, guseele duble prin care curentii de punte se îmbina cu traversele, centura puntii
intermediare, tabla lacrimara a puntii superioare nmlkj
1. învelisul fundului, centrua puntii superioare, învelisul puntii superioare, copastia nmlkj2. varanga dublului fund, coasta de cala, coasta de interpunte, traversa puntii superioare (si inferioare) nmlkj3. suportii laterali, suportul central, curentii puntii superioare, curentii puntii inferioare, tabla marginala nmlkj
1. cea mai de sus punte, continua si etansa pe toata lungimea navei nmlkj2. prima punte continua si etanta, situata deasupra chilei nmlkj3. puntea continua si etansa, situata deasupra tankurilor dublului fund nmlkj
1. puntea intermediara la shelter-deck deschis nmlkj2. puntea de unde se masoara bordul liber nmlkj3. puntea pâna la care se poate inunda nava, fara a-i periclita flotabilitatea nmlkj
1. after peak nmlkj2. deep tank nmlkj3. fore peak nmlkj
Page 17 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
82.Peretii longitudinali etansi si rezistenti sunt prezenti la osatura
83.Peretii longitudinali neetansi, din tancurile cu latime mare, care au scopul de a reduce efectul de suprafata libera, se numesc
84.Structura terminatiei prova a osaturii corpului navei se numeste
85.Structura terminatiei pupa a osaturii corpului navei se numeste
86.Sistemul longitudinal de osatura (SLO) se aplica obligatoriu la corpurile navelor
1. after peak nmlkj2. coferdam nmlkj3. fore peak nmlkj
1. ambarcatiunile de agrement nmlkj2. doar la navele specializate în remorcaj portuar nmlkj3. la navele destinate transportului marfurilor lichide în vrac, unele nave tip OBO, navele mari de pasageri
si navele mari militare nmlkj
1. diafragme de ruliu nmlkj2. chile de ruliu nmlkj3. tancuri de asieta nmlkj
1. etambou nmlkj2. etrava nmlkj3. coferdam nmlkj
1. etambou nmlkj2. etrava nmlkj3. duneta nmlkj
1. salupele destinate serviciului de pilotaj nmlkj2. nevele specializate în remorcajul de fluviu nmlkj3. la navele destinate transportului marfurilor lichide în vrac, unele nave tip OBO, navele mari de pasageri
si navele mari militare nmlkj
Page 18 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
87.Cantitatea de balast necesara pentru navigatia în siguranta în conditia de balast, este egala cu
88.Tancurile de asieta sunt amplasate
89.Rolul tankurilor de asieta este acela de a
90."Coferdam" - ul este
91."Sabordurile" sunt
92.Tablele navale au grosimi cuprinse între
1. deplasamentul navei la plina încarcare nmlkj2. cel putin 25 % din capacitatea de încarcare a navei nmlkj3. depinde de tipul de nava nmlkj
1. în dreptul cuplului maestru nmlkj2. la extremitatile prova si pupa ale navei nmlkj3. deasupra tankurilor de apa tehnica nmlkj
1. mari cota centrului de greutate nmlkj2. corecta asieta navei în anumite limite nmlkj3. ridica cota centrului de carena nmlkj
1. un compartiment etans de separare nmlkj2. picul prova inclusiv putul lantului nmlkj3. compartiment etans sub magaziile de marfa, în care se ambarca balastul nmlkj
1. deschiderile amenajate în punti sau în parapetul acestora, pentru a permite evacuarea rapida a apei de mare ambarcate pe puntile respective pe vreme rea
nmlkj
2. deschiderile din diafragmele de ruliu nmlkj3. manevre fixe metalice de amarare a catargului în plan transversal nmlkj
1. 4… 60 mm. nmlkj2. 0,5… 10 mm. nmlkj
Page 19 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
93.Dublul fund la o nava îndeplineste urmatoarele functii
94.Avantajele amplasarii motorului principal la pupa navei, sunt
95.În desenul de mai jos este prezentata o sectiune prin osatura fundului unei nave. Reperul notat cu 5 este
Maximizeaza
96.Cargourile nespecializate care transporta cherestea de aceeasi esenta, pot ambarca pe coverta acelasi tip de marfa, dar în proportie de cel mult
3. 2… 50 mm. nmlkj
1. mareste rezistenta la înaintare nmlkj2. reduce înaltimea centrului de greutate nmlkj3. împiedica inundarea unor compartimente în caz de avariere a fundului si asigura, în mod obisnuit, un
spatiu etans unde sunt amplasate tankurile de combustibil, ulei, ballast si apa tehnica nmlkj
1. eliminarea arborilor intermediari port elica, reducerea riscului de avarie prin reducerea lungimii spatiului expus, cresterea volumului destinat transportului marfii
nmlkj
2. asigurarea unei asiete favorabile, a unui amaraj adecvat al marfurilor, consumul redus de combustibil nmlkj3. reducerea riscului de esuare, consumul redus de combustibil, accesul rapid la cabinele echipajului nmlkj
1. paiolul nmlkj2. copastia nmlkj3. spiraiul nmlkj
Page 20 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
97.Cargourile nespecializate care transporta minereu de fier la full capacitate DWT, au stabilitate
98.La navele frigorifice, gurile magaziilor de marfa sunt
99.Cofiguratia magaziilor de marfa la navele mineraliere este deosebita de cea a altor nave de transport marfuri solide, deoarece
100.În cazul marfurilor solide în vrac, cu greutatea specifica mica, navele mineraliere vor umple la full volum magaziile si
101.La navele mineraliere, paiolul dublului fund este
1. 30 % din totalul greutatii marfii nmlkj2. 50 % din totalul greutatii marfii nmlkj3. 60 % din totalul greutatii marfii nmlkj
1. redusa nmlkj2. excesiva nmlkj3. indiferenta nmlkj
1. de dimensiuni mari, pentru a permite manipularea paletilor cu marfa congelata nmlkj2. de dimensiuni reduse, pentru a asigura pastrarea temperaturii scazute nmlkj3. de marime normala ca la orice cargou, dar cu trombe de serisire mai mari si mai multe nmlkj
1. minereurile sunt marfuri cu greutate specifica mare nmlkj2. minereurile sunt marfuri cu greutate specifica mica nmlkj3. pot transporta si marfuri lichide în vrac în magaziile de marfa nmlkj
1. se vor balasta tankurile superioare de ballast nmlkj2. se vor balasta tankurile dublului fund de ballast nmlkj3. se vor balasta numai fore peak-ul si after peak-ul nmlkj
1. mult înaltat, pentru a realiza marirea cotei centrului de greutate nmlkj2. mult coborât, pentru a realiza reducerea cotei centrului de greutate nmlkj3. la fel ca la orice nava de tip cargou de marfuri generale nmlkj
Page 21 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
102.În figura de mai jos este prezentata o sectiune transversala prin corpul unei nave mineralier. Reperul 6 reprezinta
Maximizeaza
103.Tankurile superioare de ballast pot fi încarcate cu marfa în cazul transportului
104.Gurile magaziilor de marfa la navele mineraliere, sunt
105.Navele petroliere au întotdeauna compartimentul masina amplasat la
1. tankuri de combustibil nmlkj2. tankuri superioare de ballast nmlkj3. spatii destinate încarcarii minereului de fier nmlkj
1. cimentului în vrac nmlkj2. cerealelor în vrac nmlkj3. minereului de fier nmlkj
1. normale, ca la orice nava cargou nmlkj2. supraînaltate, pentru a compensa efectele alunecarii si tasarii, conform prevederilor conventiei SOLAS nmlkj3. reduse ca dimensiuni, pentru a nu facilita înfiltratiile de apa nmlkj
1. centrul navei, pentru a facilita accesul echipajului nmlkj2. la "trei sferturi" din motive de stabilitate nmlkj
Page 22 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
106.Încovoierile longitudinale la navele cu lungime mare, sunt cele mai periculoase când nava este
107.Bordul liber al navelor petroliere este
108.În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata sectiunea transversala la mijlocul unei nave construita în sistem de osatura
Maximizeaza
109.În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata sectiunea maestra la o nava tip cargou. Grinzile de directie principala pentru planseul puntii principale sunt
3. la pupa navei, din motive de siguranta si eficienta nmlkj
1. pe gol de val sau pe creasta de val nmlkj2. paralela cu valul nmlkj3. în zona cu gheata nmlkj
1. mai mic decât la navele tip cargou nmlkj2. mai mare decât la navele tip mineralier nmlkj3. mai mare decât la navele cargou nmlkj
1. longitudinal nmlkj2. mixt nmlkj3. transversal nmlkj
Page 23 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
Maximizeaza
110.În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata sectiunea maestra la o nava tip cargou. Elementul 18 reprezinta
Maximizeaza
111.În fig. RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentata
1. traversele puntii principale nmlkj2. curentii de punte nmlkj3. guseele de legatura dintre curentii de punte si fila lacrimara nmlkj
1. perete longitudinal nmlkj2. pontil nmlkj3. pontil de cala nmlkj
Page 24 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
Maximizeaza
112.În fig.RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentata sectiunea maestra la mijlocul unei nave construita în sistem de osatura
Maximizeaza
1. sectiunea longitudinala a osaturii unei nave nmlkj2. elemente ale osaturii longitudinale nmlkj3. sectiune transversala prin osatura unei navei cu dublu fund nmlkj
1. transversal nmlkj2. longitudinal nmlkj3. combinat nmlkj
Page 25 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
113.În fig. RO-TCVN-C-t11.8 este prezentata sectiunea transversala printr-o nava la cuplul maestru. Grinzile de directie principala ale planseului de bordaj sunt
Maximizeaza
114.În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentata sectiunea transversala printr-o nava construita în sistem de osatura
Maximizeaza
1. longitudinalele de bordaj nmlkj2. coastele întarite nmlkj3. coastele simple nmlkj
1. transversal nmlkj2. longitudinal nmlkj
Page 26 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
115.În fig.RO-TCVN-C-t 11.15. este prezentata structura planseului de fund la o nava tank. Elementul structural 3 reprezinta
Maximizeaza
116.În fig.TCN.-c.n. 11.23 este reprezentata structura planseului de bordaj construit în sistem de osatura
Maximizeaza
3. combinat nmlkj
1. nervura de rigidizare a varangei nmlkj2. longitudinala de fund nmlkj3. chila nmlkj
Page 27 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
117.Elementul structural din fig. RO-TCVN-C-t 11.48 reprezinta
Maximizeaza
118.În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentata o punte construita în sistem de osatura longitudinal. Elementul structural 29 este
Maximizeaza
1. transversal nmlkj2. longitudinal nmlkj3. combinat nmlkj
1. etamboul din otel nituit nmlkj2. etrava din otel turnat nmlkj3. chila din otel forjat nmlkj
Page 28 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
119.În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentata o punte construita în sistem de osatura longitudinal. Elementul structural 15 este
Maximizeaza
120.În fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este prezentata structura
1. cornier lacrimar nmlkj2. longitudinala de punte nmlkj3. traversa de punte nmlkj
1. cornier lacrimar nmlkj2. traversa de punte nmlkj3. longitudinala de punte nmlkj
Page 29 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
Maximizeaza
121.Elementul structural 7 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este
Maximizeaza
122.Elementul structural 6 din fig. 11.50 este
1. etamboului de otel forjat nmlkj2. chilei de ruliu din otel turnat nmlkj3. etravei din teble de otel fasonat si sudat nmlkj
1. brachet orizontal nmlkj2. brachet perpendicular nmlkj3. chila nmlkj
Page 30 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
Maximizeaza
123.Magazia de marfa a unei nave este încarcata ca în figura FN-1. Sa se gaseasca valoarea cotei centrului de greutate al magaziei
Maximizeaza
1. brachet orizontal nmlkj2. brachet perpendicular nmlkj3. chila nmlkj
1. KG = 4,956 m; nmlkj2. KG = 3,85 m. nmlkj3. KG = 8,55 m. nmlkj
Page 31 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
124.
125.
126.
Maximizeaza
O nava are ∆ = 16.000 mt. şi KG = 8,5 m. Se ăncarcă o marfă după cum urmează: Masa (t) KG. (m) 1.360 4,7 2.957 10,5 1.638 5,9
500 14,8 Care este valoarea noii cote a centrului de greutate al navei KG1 ?
1. 8,79 m nmlkj2. 8,68 m nmlkj3. 8,48 m nmlkj
O navă are deplasamentul de 6.200 mt şi = 8,0 m. Distribuiţi 9.108 mt de marfă ambarcată în două magazii având KG1 = 0,59 m. şi KG2 = 11,45 m., astfel încât cota finală a centrului de greutate al navei să fie = 7,57 m.
KG
1KG
1. P1 = 3,396 t; P2 = 5.712 t nmlkj2. P1 = 3,496 t; P2 = 5.612 t nmlkj3. P1 = 3,590 t; P2 = 3.590 t nmlkj
Page 32 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
127.La ambarcarea unei mase "q" la bord, variatia pescajului mediu se calculeaza cu relatia
128.Diagrama la asieta se foloseste pentru
O navă tip ponton paralelipipedic are: L = 100 m, B = 10 m., d = 4 m. în apă cu densitatea de 1,010 t./m3. Să se găsească:
(a) deplasamentul; (b) noul pescaj dacă se încarcă 750 t. de marfă; (c) noul pescaj dacă densitatea apei în care navigă este de 1,025 t./m3;
(d) noul pescaj dacă ajunge în port unde densitatea apei este 1,005 t.m3; (e) câtă marfă trebuie descărcată în portul de la cazul (d) pentru ca pescajul final să
fie de 3,5 m
1. 4.040 t.; 4,753 m.; 4.683 m.; 4,766 m.; 1.271,5 m.; nmlkj2. 4.040 t.; 4,753 m.; 4.673 m.; 4,766 m; 1.271,5 t nmlkj3. 4.040 t.; 4.743 m.; 4.673 m.; 4.766 m.; 1.272,5 t nmlkj
1.
TPCqd =δ
nmlkj
2.
WLAqd =δ
nmlkj
3.
MCTqd =δ
nmlkj
1. Calculul lui XB si ? nmlkj
Page 33 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
129.La bordul unei nave aflata în apa de mare cu densitatea g, cu suprafata plutirii initiale Aw, se ambarca greutatea q. Variatia pescajului mediu se va calcula cu formula
130.La bordul navei cu pescaj initial T si cu deplasamentul unitar TPC, se ambarca greutatea q. Variatia pescajului mediu în urma ambarcarii se calculeaza cu formula
2. Calculul lui dpv si dpp nmlkj3. Calculul lui XF si XG nmlkj
1.
wAqT⋅
−=γ
δ
nmlkj
2.
wAqT⋅
=γ
δ
nmlkj
3.
wAqT ⋅
=γδ
nmlkj
4. nmlkj
1.
[ ]mTPC
qT =δ
nmlkj
2.
[ ]cmTPC
qT =δ
nmlkj
3.
[ ]cmq
TPCT =δ
nmlkj
Page 34 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
131.La debarcarea unei mase "q" la bordul navei care are suprafata de plutire A W, variatia dT a pescajului mediu se calculeaza cu relatia
132.La ambarcarea unei mase "q" la bordul navei cu deplasament ?, cu volumul initial al carenei Vi, , si care are XF abscisa centrului plutirii F si XB abscisa centrului de carena B, variatia abscisei centrului de carena se calculeaza cu formula
133.La ambarcarea si derbarcarea greutatilor mici " q " la/de la bordul navei, variatia ordonatei centrului de carena dYB se calculeaza cu formula
1.
wAqT
γδ =
nmlkj
2.
wAqT
γδ −=
nmlkj
3.
qA
T w⋅=
γδ
nmlkj
4. nmlkj
1.
( )BFB xxq
qx −+∆
=δ
nmlkj
2.
( )BFB xxq
qx −−∆
=δ
nmlkj
3.
( )BFB xxqx −∆
=δ
nmlkj
4. nmlkj
Page 35 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
134.Momentul de redresare este nul, iar nava se afla în echilibru indiferent, atunci când
135.Pentru ca nava sa aiba o stabilitate initiala pozitiva, trebuie
136.Stabilitatea initiala longitudinala este întotdeauna pozitiva, deoarece
137.Daca la cota centrului de carena adaugam raza metacentrica, distata rezultata reprezinta tocmai
1.
BB yq
qy+∆
=δ
nmlkj
2.
BB yq
qy−∆
=δ
nmlkj
3.
0=BYδ
nmlkj
4. nmlkj
1. centrul de greutate G se afla deasupra metacentrului M nmlkj2. centrul de greutate G se afla sub metacentrul M nmlkj3. centrul de greutate G coincide cu metacentrul M nmlkj
1. sa se asigure o cât mai buna manebrabilitate a navei nmlkj2. sa se asigure o distribuire corecta a greutatilor la bordul navei nmlkj3. se efectuete o balastare continua a tankurilor navei nmlkj
1. raza metacentrica BM si cota metacentrului KM sunt întotdeauna pozitive nmlkj2. centrul de greutate G este întotdeauna situat sub metacentrul longitudinal nmlkj3. deplasamentul navei ia valori mari fata de dimensiunile principale ale navei nmlkj
1. înaltimea metacentrica nmlkj
Page 36 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
138.Valoarea cotei metacentrului se poate obtine din
139.Formulele metacentrice ale stabilitatii se utilizeaza pentru determinarea
140.
141.La unghiuri mici de înclinare, la care momentul de redresare este proportional cu unghiul de înclinare, daca cunoastem momentul de banda, putem detrmina direct unghiul de înclinare produs de un moment Mf, aplicând formula
2. raza metacentrica nmlkj3. cota metacentrului nmlkj
1. diagrama curbelor hidrostatice nmlkj2. diagrama de stabilitate statica nmlkj3. diagrama de stabilitate dinamica nmlkj
1. deplasamentului navei nmlkj2. momentului unitar de asieta si a momentului unitar de banda nmlkj3. razei metacentrice transversale nmlkj
Momentul exterior care înclină nava în plan transversal cu unghiul
1 φ = 1˚= radiani,
57,3 poartă numele de
1. Momentul unitar de asieta M1cm nmlkj2. Momentul unitar de banda M1 nmlkj3. Momentul de redresare nmlkj
1. nmlkj
Page 37 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
142.Momentul exterior care înclina nava în plan longitudinal producându-i o asieta de 1 cm poarta numele de
143.Asieta navei reprezinta
144.
Mφ φ =
MCT
2.
Mφ φ =
M1˚
nmlkj
3.
M1
φ = Mφ
nmlkj
1. Momentul unitar de asieta M1cm nmlkj2. Momentul unitar de banda M1 nmlkj3. Moment de redresare nmlkj
1. diferenta dintre pescajul prova si pescajul mediu la cuplul maestru nmlkj2. diferenta dintre pescajul pupa si pescajul prova nmlkj3. variatia pescajului prova la ambarcarea grautatii standard nmlkj
Page 38 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
145.Asupra unei nave care are momentul unitar de asieta M1cm, actioneaza un moment de înclinare M?, care determina o variatie a pescajului ?T, ce se poate calcula cu formula
146.În practica, pentru verificarea rapida a stabilitatii în cazul ambarcarii/debarcarii de greutati, se utilizeaza
Formula
∆ · GML
100 LWL
exprimă valoarea
1. Momentul unitar de asieta M1cm nmlkj2. Momentul unitar de banda M1 nmlkj3. Moment de redresare al navei nmlkj
1.
Mφ ∆T =
M1 cm
nmlkj
2.
Mθ
∆T = M1 cm
nmlkj
3. Moment de redresare
Ms ∆T =
M1 cm
nmlkj
1. scara Bonjean nmlkj2. curba stabilitatii statice nmlkj
Page 39 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
147.Valorile deplasamentului (?), ale capacitatii de încarcare (dw), TPC (q1cm), momentul unitar de asieta (M1cm) si momentul unitar de banda (M1°) corespunzatoare diferitelor pescaje ale navei (de la linia de baza pâna la linia plutirii de maxima încarcare), se pot afla din
148.În scala de încarcare sunt prezentate obligatoriu cel putin valorile deplasamentului si ale capacitatii de încarcare corespunzatoare diferitelor valori ale
149.În scala de încarcare, în scopul unui calcul preliminar si intermediar cât mai corect si ilustrativ, este reprezentata si
150.Cu ajutorul scalei de încarcare, valorile deplasamentului si ale capacitatii de încarcare se pot determina pentru diferite valori ale
151.Cu ajutorul scalei de încarcare, se poate determina pescajul navei, functie de
3. scala de încarcare nmlkj
1. Diagrama de asieta nmlkj2. scara Bonjean nmlkj3. scala de încarcare nmlkj
1. unghiurilor de înclinare nmlkj2. greutatii specifice a apei nmlkj3. temperaturi ale apei nmlkj
1. diagrama de carene drepte nmlkj2. marca de bord liber nmlkj3. diagrama stabilitatii statice nmlkj
1. centrului de carena nmlkj2. pescajului mediu al navei nmlkj3. rezei metacentrice longitudinale nmlkj
1. deplasamentul navei nmlkj2. înaltimea metacentrica transversala nmlkj3. raza metacentrica longitudinala nmlkj
Page 40 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
152.Scala de încarcare permite calcularea variatiei pescajului mediu functie de
153.Diagrama care permite calculul teoretic al variatiei pescajelor prova/pupa la ambarcarea/debarcarea/deplasarea de greutati, este
154.Deplasarea greutatilor la bordul navei nu modifica
155.La deplasarea unei greutati la bordul navei, centrul de greutate al navei se deplaseaza
156.Stabilitatea initiala a navei nu sufera modificari la deplasarea unei greutati
157.Deplasarea unei greutati la bordul navei, paralel cu planul diametral, pe orizontala, la aceeasi cota, determina
1. greutatea specifica a apei nmlkj2. totalitatea suprafetelor libere ale lichidelor de la bord nmlkj3. oscilatiile controlate ale navei nmlkj
1. diagrama de carene drepte nmlkj2. diagrama de stabilitate dinamica nmlkj3. diagrama de asieta nmlkj
1. pescajul prova/pupa al navei nmlkj2. deplasamentul nmlkj3. cordonatele centrului de greutate nmlkj
1. în sensul deplasarii greutatii respective nmlkj2. în sens opus celui de deplasare a greutatii respective nmlkj3. ramâne în aceeasi pozitie nmlkj
1. pe verticala aceleiasi pozitii nmlkj2. orizontal-lateral la aceeasi cota nmlkj3. orizontal longitudinal la aceeasi cota nmlkj
1. modificarea asietei navei nmlkj2. modificarea deplasamentului unitar nmlkj
Page 41 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
158.
159.
160.
3. nici una dintre acestea nmlkj
În formula LwL δTpp= ( + XF ) · δθ 2 prin care se calculează variaţia pescajului pupa al navei la deplasarea unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinală, abscisa centrului plutirii se calculează faţă de
1. perpendiculara pupa nmlkj2. perpendiculara prova nmlkj3. planul transversal al cuplului maestru nmlkj
În formula δTpv= (LwL - XF) · δθ de calcul a variaţiei pescajului prova în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie orizontal-longitudinală, abscisa centrului plutirii se calculează faţă de
1. perpendiculara pupa nmlkj2. perpendiculara prova nmlkj3. planul transversal al cuplului maestru nmlkj
Page 42 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
161.În cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe directie orizontal-longitudinala, distanta pe verticala dintre centrul de greutate dupa deplasare si metacentru longitudinal
162.Variatia unghiului de asieta în cazul deplasarii orizontal-longitudinale a unei greutati la bordul navei, se calculeaza cu ajutorul formulei
Cu formula : q (X2 - X1) δ XG =
∆, se poate determina variaţia abscisei centrului de greutate al navei în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie
1. orizontal-transversala nmlkj2. orizontal-longitudinala nmlkj3. verticala nmlkj
1. ramâne constanta nmlkj2. se modifica în sensul deplasarii greutatii nmlkj3. variaza liniar în directia deplasarii greutatii nmlkj
1.
q (X2 - X1) δθ =
∆ · GML
nmlkj
2.
∆ GML ∆θ =
q · (X2 - X1)
nmlkj
3. nmlkj
Page 43 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
163.Stabilitatea initiala a navei nu se modifica în cazul deplasarii unei greutati la bord, pe o directie
164.În cazul deplasarii orizontal-transversale a unei greutati la bordul navei, se modifica
165.
q (X2 - X1) δθ =
∆ · GMT
1. orizontal-longitudinala nmlkj2. verticala nmlkj3. orizontal-transversala nmlkj
1. pescajele prova si pupa nmlkj2. asieta navei nmlkj3. înclinarea transversala a navei nmlkj
În cazul deplasării unei greutăţi q la bordul navei, pe o direcţie orizontal-transversală, pe distanţa (y2-y1), centrul de greutate al navei se va deplasa pe distanţa δYG , aceasta calculându-se cu formula
1.
( );12 yyQYG −∆
=δ
nmlkj
2.
)( 22 yyqYG −∆
=δ
nmlkj
3. nmlkj
Page 44 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
166.În cazul deplasarii unei greutati la bordul navei, pe directie orizontal-transversala, centrul de greutate al navei se deplaseaza, asupra navei actionând un moment care provoaca
167.În cazul deplasarii unei greutati q , pe directie orizontal-transversala, pe distanta y2 - y1 , la bordul unei nave cu deplasamentul ? , variatia unghiului de banda se calculeaza cu formula
168.În cazul deplasarii pe verticala a unei greutati la bordul navei, are loc
169.În cazul deplasarii pe verticala a unei greutati la bordul navei, nu se modifica
)(2 12 yyYG −∆
=δ
1. înclinarea longitudinala a navei nmlkj2. înclinarea transversala a navei nmlkj3. sagging-ul navei nmlkj
1.
LGM)yy(q 12
⋅∆−
=δϕ
nmlkj
2.
)yy(GMq
12
L
−∆⋅
=δϕ
nmlkj
3.
;GM
)yy(q
T
12
⋅∆−
=δϕ
nmlkj
1. modificarea stabilitatii navei nmlkj2. modificarea asietei navei nmlkj3. modificarea înclinarii transversale a navei nmlkj
Page 45 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
170.În cazul deplasarii pe verticala a unei greutati la bordul navei, volumul carenei
171.În cazul deplasarii verticale a unei greutati la bordul navei, volumul carenei ramâne constant si deci
172.La o nava de deplasament ? si înaltime metacentrica longitudinala initiala GML , se deplaseaza o greutate q, pe verticala, pe distanta Z2 - Z1 , modificându-se stabilitatea longitudinala. Deci noua înaltime metacentrica longitudinala se calculeaza cu formula
173.
1. stabilitatea initiala a navei nmlkj2. planul plutirii nmlkj3. cota centrului de greutate al navei nmlkj
1. ramâne neschimbat nmlkj2. creste nmlkj3. scade sau creste, functie de sensul deplasarii nmlkj
1. cota centrului de greutate nu se modifica nmlkj2. cota metacentrului nu se modifica nmlkj3. cota centrului de carena se modifica nmlkj
1.
( );12
'ZZqGMGM LL −
∆−=
nmlkj
2.
( );12
'ZZqGMGM LL −
∆+=
nmlkj
3.
;)( 12
'
ZZqGMGM LL −∆
−=
nmlkj
Page 46 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
174.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe verticala, la o cota inferioara, rezulta
175.La deplasarea unei greutati la bordul navei, pe verticala, la o cota superioara, rezulta
176.Lichidele aflate la bordul navei, influenteaza negativ stabilitatea acesteia în cazul în care
În urma deplasării pe distanţa (Z2-Z1), a unei greutăţi q pe direcţie verticală, la bordul unei nave cu deplasamentul ∆ şi înălţimea metacentrică transversală iniţială , are loc modificarea stabilităţii iniţiale transversale, deci, noua înălţime metacentrică transversalaă se poate determina cu formula
TGM
1.
);ZZ(qGM'GM 12TT −∆
+=
nmlkj
2.
);(' 12 ZZqGMGM TT −∆
−=
nmlkj
3.
;)(
'12 ZZ
qGMGM TT −∆−=
nmlkj
1. o îmbunatatire a stabilitatii navei nmlkj2. o diminuare a stabilitatii navei nmlkj3. o variatie a pescajului mediu nmlkj
1. o îmbunatatire a stabilitatii navei nmlkj2. o diminuare a stabilitatii navei nmlkj3. o variatie a pescajului mediu nmlkj
Page 47 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
177.În cazul unei înclinari a navei, suprafata lichidului dintr-un compartiment umplut partial este
178.Variatia înaltimii metacentrice longitudinale datorate efectului de suprafata libera a lichidului dintr-un tank, se calculeazacu formula
179.Variatia înaltimii metacentrice transversale datorate efectului de suprafata libera a lichidului dintr-un tank, se calculeazacu formula
1. compartimentele în care în care se gasesc lichidele sunt complet umplute nmlkj2. compartimentele în care în care se gasesc lichidele sunt partial umplute nmlkj3. nu au nici o influenta asupra stabilitatii navei nmlkj
1. perpendiculara pe linia de apa nmlkj2. paralela cu suprafata plutirii nmlkj3. paralela cu suprafata valului care a determinat înclinarea nmlkj
1.
( ) ;1
∆⋅
−= TL
iGM γδ
nmlkj
2.
( ) ;1
∆⋅
−= LL
iGM γδ
nmlkj
3.
( ) ;1
ViGM T
L ⋅⋅
=γγ
δ
nmlkj
1.
( ) ;1
∆⋅
−= TT
iGM γδ
nmlkj
2. nmlkj
Page 48 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
180.Variatia înaltimii metacentrice transversale sau longitudinale datorate efectului de suprafata libera a lichidului dintr-un tank, este întotdeauna
181.În scopul reducerii efectului negativ asupra stabilitatii navei, a suprafetelor libere ale lichidelor din tancurile navei, se procedeaza la urmatoarele solutii constructive
182.În cazul unu tank de forma paralelipipedica, partial umplut cu lichid, cu suprafata libera de dimensiuni l si b, momentul longitudinal de inertie se calculeaza cu formula
( )∆⋅
−= LT
iGM 1γδ
3.
( ) ;1
ViGM L
T ⋅⋅
=γγ
δ
nmlkj
4. nmlkj
1. pozitiva nmlkj2. constanta nmlkj3. negativa nmlkj
1. amplasarea tankurilor la o cota cât mai mare nmlkj2. amplasarea tancurilor cât mai aproape de bordajul navei nmlkj3. utilizarea diafragmelor celulare în tankuri nmlkj
1.
12
3lbiL =
nmlkj
2.
12
3lbiLγ
=
nmlkj
3. nmlkj
Page 49 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
183.Pentru un tank cu suprafata libera de lichid, la care s-au utilizat “n” separatii (diafragme) longitudinale, momentul de inertie longitudinal se reduce
184.În informatia de stabilitate, pentru fiecare tank în parte, sunt trecute valorile
185.În cazul în care KG este mai mic decât KM, nava este în situatia de
186.O nava care prezinta un ruliu violent, are stabilitate
36
3lbiL =
1.
de (n+1)2 ori
nmlkj
2.
cu (n+1)2
nmlkj
3.
de n2 ori
nmlkj
1. corectiilor pentru suprafata libera nmlkj2. dimensiunile autoclavei de acces în tank-ul respectiv nmlkj3. înaltimea coloanei de lichid care determina suprafata libera nmlkj
1. echilibru stabil nmlkj2. echilibru indiferent nmlkj3. echilibru instabil nmlkj
1. longitudinala mica nmlkj2. transversala excesiva nmlkj3. longitudinala indiferenta nmlkj
Page 50 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
187.În cazul unei nave care se înclina transversal cu 5 grade, punctul mobil care se deplaseaza în sensul înclinarii navei este
188.În cazul cresterii deplasamentului si ramânerii constante a bratului de stabilitate transversala, se poate spune despre momentul de stabilitate transversala ca
189.Metacentrul transversal poate fi considerat fix în cazul
190.Reducerea unghiului de înclinare transversala a navei se poate realiza prin
191.Daca la o nava valoarea lui GM este mai mica decât 0, nava
192.Daca la o nava valoarea lui GM este mai mica decât 0 si nava este înclinata transversal, atunci, prin ambarcarea unei greutati în PD, deasupra centrului de greutate al navei
1. B nmlkj2. G nmlkj3. M nmlkj
1. creste nmlkj2. descreste nmlkj3. ramâne constant nmlkj
1. unghiurilor mici de înclinare nmlkj2. unghiuri mari de înclinare nmlkj3. la orice valoare a unghiului de înclinare nmlkj
1. deplasarea unor greutati de jos în sus nmlkj2. deplasarea de greutati pe verticala, de sus în jos nmlkj3. ambarcarea de greutati deasupra centrului de greutate nmlkj
1. se va înclina într-un bord nmlkj2. se va înclina în bordul opus celui de actionare a fortei respective nmlkj3. se va rasturna nmlkj
1. unghiul de înclinare va descreste nmlkj
Page 51 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
193.Proba de înclinare are rolul de a determina valoarea lui
194.Care din urmatoarele marimi se poate determina cunoscând diagrama stabilitatii statice
195.În ce conditii ambarcarea unei greutati mici la bordul navei nu determina modificarea asietei acesteia
196.În cazul unei nave înclinate transversal pâna ce puntea principala intra în apa, accentuarea înclinarii va determina
197.Efectul negativ asupra stabilitatii transversale a navei se agraveaza proportional cu
198.Care din urmatoarele marimi defineste stabilitatea transversala a navei si trebuie calculata la
2. unghiul de înclinare va creste nmlkj3. nu se întâmpla nimic deosebit nmlkj
1. KM nmlkj2. Ix nmlkj3. KG nmlkj
1. deplasamentul navei goale nmlkj2. unghiul de înclinare corespunzator valorii maxime a bratului de stabilitate nmlkj3. raza metacentrica transversala (BM) nmlkj
1. când greutatea este ambarcata într-un punct de abscisa negativa nmlkj2. când greutatea este ambarcata pe verticala centrului de carena nmlkj3. când greutatea este ambarcata pe verticala centrului plutirii nmlkj
1. cresterea bratului de stabilitate nmlkj2. bratul de stabilitate ramâne constant nmlkj3. bratul de stabilitate scade nmlkj
1. latimea tankului care contine lichidul cu suprafata libera nmlkj2. adâncimea tankului care contine lichidul cu suprafata libera nmlkj3. abscisa centrului de greutate al tankului are contine lichidul cu suprafata libera nmlkj
Page 52 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
bord pentru diferite situatii de încarcare ale navei
199.Înaltimea metacentrului transversal deasupra chilei este
200.Formula de calcul a razei metacentrice transversale este
201.Înaltimea metacentrica transversala depinde în cea mai mare masura de
202.Valoarea înaltimii metacentrului transversal deasupra chilei poate fi obtinuta din
1. KG; nmlkj2. GM; nmlkj3. KM. nmlkj
1. KB; nmlkj2. BM; nmlkj3. KB + BM. nmlkj
1.
BM = V + Ix ;
nmlkj
2.
;VIBM x=
nmlkj
3.
BM = Ix ⋅ V
nmlkj
1. lungimea maxima a navei nmlkj2. latimea navei nmlkj3. înaltimea de constructie a navei nmlkj
1. informatia de stabilitate pentru comandant nmlkj2. diagrama de asieta a navei nmlkj
Page 53 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
203.Bratul de stabilitate reprezinta
204.La înclinarea transversala de 3 grade a unei nave, care dintre urmatoarele centre se va deplasa în sensul înclinarii
205.Pozitia relativa a lui M fata de G în situatia exploatarii normale a unei nave, este
206.Comparativ, o nava este mult mai stabila
207.Formula de calcul a Momentul unitar al înclinarii transversale este
3. planurile de urgenta ale navei nmlkj
1. un cuplu de forte nmlkj2. un moment de forte nmlkj3. o distanta nmlkj
1. B nmlkj2. G nmlkj3. M nmlkj
1. M coincide cu G nmlkj2. M este situat sub pe aceeasi verticala G nmlkj3. M este deasupra lui G nmlkj
1. transversal decât longitudinal nmlkj2. longitudinal decât transversal nmlkj3. nu sunt diferente nmlkj
1.
;3,57
GMgm ∆=
nmlkj
2. nmlkj
Page 54 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
208.Momentul unitar de asieta se calculeaza cu formula
209.Proba de înclinare are scopul de a
210.În scopul îmbunatatirii stabilitatii transversale a navei, se iau masuri pentru
;3,57
BMgm ∆=
3.
3,57KMgm ∆
=
nmlkj
1.
;100L
BMgMCT L∆=
nmlkj
2.
;100L
KMgMCT L∆=
nmlkj
3.
LGMgMCT L
100∆
=
nmlkj
1. determina pozitia metacentrului transversal nmlkj2. determina pozitia centrului de carena nmlkj3. determinarea pozitiei centrului de greutate nmlkj
1. deplasarea centrului de carena pe verticala, în jos nmlkj2. deplasarea centrului de greutate pe verticala în sus nmlkj3. deplasarea centrului de greutate pe verticala în jos nmlkj
Page 55 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
211.În conditia de stabilitate normala, pozitia relativa a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos este
212.În cazul stabilitatii excesive, pozitia relativa a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos, este
213.O nava devine instabila în cazul în care
214.Stabilitatea transversala a navei este înca asigurata, atunci când testul cu greutati determina o înclinare a navei de cel mult
215.Proba de stabilitate cu greutati se va efectua
216.O greutate suspendata la bordul navei, influenteaza stabilitatea în sens
1. M, B, G; nmlkj2. B, M, G; nmlkj3. M, G, B; nmlkj
1. M, G, B; nmlkj2. B, G, M; nmlkj3. M, B, G; nmlkj
1. M este situat deasupra lui G nmlkj2. G este situat deasupra lui M nmlkj3. B este situat deasupra lui G nmlkj
1. 10 grade nmlkj2. 3 grade nmlkj3. 5 grade nmlkj
1. numai în apa dulce nmlkj2. în apa linistita, în lipsa vântului, valurilor si a curentilor nmlkj3. numai în apa de mare cu greutatea specifica de 1,025 si temperatura de peste 15 grade C nmlkj
1. pozitiv nmlkj2. nu o influenteaza nmlkj
Page 56 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
217.La bordul unei nave care are înaltimea metacentrica transversala initiala GM si deplasamentul ? , se afla o greutate P, suspendata de un fir cu lungime l. Noua înaltime metacentrica se calculeaza cu formula
218.O nava se afla în conditia de echilibru static când
219.O nava se afla în conditia de echilibru dinamic când
220.Diagrama de pantocarene prezinta
3. negativ nmlkj
1.
;1l∆
−=PGMMG
nmlkj
2.
;11 ∆
−=PGMMG
nmlkj
3.
.1 HPlGMMG =
nmlkj
1. lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate nmlkj2. momentul exterior de înclinare este egal cu momentul de stabilitate nmlkj3. nava se afla pe carena dreapta si nu actioneaza nici un fel de forte asupra ei nmlkj
1. lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate nmlkj2. se deplaseaza cu viteza constanta pe mare linistita nmlkj3. oscilatiile sale sunt line si de mica anvergura nmlkj
1. variatia bratului de stabilitate functie de asieta nmlkj2. variatia bratului de stabilitate functie de deplasament nmlkj3. bratul stabilitatii de forma functie de volumul carenei si unghiul de înclinare nmlkj
Page 57 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
221.
222.
Dacă se ambarcă o masă P la bordul navei, în punctul A(x1 , y1 , z1) iar G (xG, yG,
) este poziţia iniţială a centrului de greutate, atunci cota noului centru de greutate G1, se calculează cu formula:
KG
1.
( )KGzP
PKGKG −+∆
−= 11
nmlkj
2.
PKGPzKG
+∆∆−
= 11
nmlkj
3.
( )KGzP
PKGKG −+∆
+= 11
nmlkj
4. nmlkj
Dacă se ambarcă o masă P la bordul navei, în punctul A (x1, y1, z1) iar G (xG, yG,
) este poziţia iniţială a centrului de greutate, atunci abscisa noului centru de greutate G1, se calculează cu formula
KG
1. nmlkj
Page 58 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
223.
( )GGG xxP
Pxx −+∆
+= 11
2.
( )GGG xxP
Pxx −+∆
−= 11
nmlkj
3.
;11 P
Pxxx G
G +∆+∆
=
nmlkj
4. nmlkj
Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A(x1, y1, z1) si G (xG, yG,
) este pozitia initiala a centrului de greutate, atunci ordonata noului centru de greutate G1, se calculeaza cu formula:
KG
1.
( );11 GGG yyP
PYy −+∆
−=
nmlkj
2.
;11 P
PyYy GG +∆
+∆=
nmlkj
3.
;1
1 PyP
y GyG +∆
∆−=
nmlkj
4. nmlkj
Page 59 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
224.Momentul unitar de banda, prin definitie reprezinta
225.Variatia asietei navei la schimbarea mediului de plutire, se calculeaza cu formula
226.Un submarin complet imers, se poate rasturna transversal în cazuri anormale, deoarece
227.Unui ponton paralelipipedic îi creste pescajul, celelalte marimi ramân constante.Raza metacentrica
1.
momentul exterior care acţionând static asupra navei, produce o înclinare
transversală de
.
3,5711 rad=°
nmlkj
2. momentul exterior care, actionând static asupra navei, produce o înclinare transversala de 1 radian nmlkj3. momentul exterior care, actionând dinamic asupra navei, produce o înclinare transversala de 1 radian nmlkj4. nmlkj
1.
( )BFL
xxMGLdd −⋅=∆
ρρ
nmlkj
2.
( )BF xxMGLdd −⋅=∆
ρρ
nmlkj
3.
( )BGL
xxMGLdd −⋅=∆
ρρ
nmlkj
4. nmlkj
1. submarinele nu au bord liber nmlkj2. la submarine B este un punct fix când acestea sunt în totala imersiune nmlkj3. submarinele nu au rezerva de flotabilitate nmlkj
Page 60 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
228.
229.
1. creste nmlkj2. scade nmlkj3. ramâne neschimbata nmlkj
Dacă la bordul navei se deplasează masa P (P < 0,1∆) din punctul A (x, y, z) în punctul D (x1, y1, z1), înălţimea metacentrică transversală corectată se calculează cu formula
1.
( )zzPGMMG −∆
−= 11
nmlkj
2.
( )xxPGMMG −∆
−= 11
nmlkj
3.
( )yyPGMMG −∆
−= 11
nmlkj
În cazul unui ponton paralelipipedic cu dimensiunile L, B, d, raportul dintre raza metacentrică longitudinală şi raza
metacentrică transversală este egal cu
( )LBM
( )BM
1. nmlkj
Page 61 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
230.
231.
;2
⎟⎠⎞
⎜⎝⎛=
BL
BMBM L
2.
;2
⎟⎠⎞
⎜⎝⎛=
dL
BMBM L
nmlkj
3.
;2
⎟⎠⎞
⎜⎝⎛=
LB
BMBM L
nmlkj
4. nmlkj
Afirmaţia “Deoarece pentru majoritatea navelor xF < xB , când nava trece din apă
dulce în apă sărată (dρ > 0), nava se va apupa (∆t < 0). În situaţia inversă (dρ < 0) , nava se va aprova (∆t > 0)”, este :
1. adevarata nmlkj2. falsa nmlkj3. nu este relevanta nmlkj
Page 62 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
232.
233.
Dacă se ambarcă o greutate la bordul navei deasupra planului neutru
,
atunci
)2
( TGMSTTZ −+f
1. stabilitatea navei scade nmlkj2. stabilitatea navei creste nmlkj3. nu se modifica stabilitatea navei nmlkj
Dacă se debarcă o greutate de la bordul navei, de deasupra planului neutru
,
atunci
)GM2
STTZ( T−+f
1. stabilitatea navei creste nmlkj2. stabilitatea navei scade nmlkj3. nu se modifica stabilitatea navei nmlkj
Dacă se ambarcă/debarcă o greutate la sau de la bordul navei, dintr-un punct care are cota
,
atunci stabilitatea navei
TGMSTTZ −+=2
1. creste nmlkj2. ramâne neschimbata nmlkj3. scade nmlkj
Page 63 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
234.Inventarul de avarie trebuie sa contina obligatoriu printre altele
235.Pentru astuparea unei gauri de apa cu ajutorul chesonului de ciment, vor fi parcurse urmatoarele etape
236.Betonul folosit la astuparea gaurii de apa se compune din
237.Betonul folosit la astuparea gaurii de apa se prepara cu
238.La temperaturi scazute, betonul folosit la astuparea gaurii de apa se prepara
239.Pentru reducerea timpului de întarire a betonului folosit la astuparea gaurii de apa, se adauga la apa de preparare
1. trusa de marangozerie, bucati de pânza de vela, stupa, câlti, nmlkj2. compas magnetic, lampa de semnalizare morse, pistol pentru rachete nmlkj3. dulapi de lemn de esenta tare, petrol lampant, sextant, VHF nmlkj
1. confectionarea cofragului, prepararea cimentului, turnarea cimentului, îndepartarea cofragului dupa întarirea cimentului
nmlkj
2. se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se confectioneaza un cofrag dupa forma gaurii de apa, se prepara betonul, se toarna, se scoate cofragul, se indeparteaza paietul;
nmlkj
3. se opreste nava, se astupa gaura de apa cu un paiet de vitalitate, se elimina apa din compartimentul inundat, se confectioneaza un cofrag adecvat, se prepara cimentul, se toarna cimentul, se îndeparteaza cofragul dupa întarirea cimentului
nmlkj
1. 1/3 nisip si 2/3 ciment nmlkj2. 1/2 nisip si 1/2 ciment nmlkj3. 2/3 nisip si 1/3 ciment nmlkj
1. apa de mare nmlkj2. apa dulce nmlkj3. apa tratata special cu nitrati nmlkj
1. cu adaos de otet sau acid acetic nmlkj2. în proportie crescuta de ciment nmlkj3. utilizând apa dulce încalzita nmlkj
Page 64 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
240.Dopurile de lemn din inventarul de avarie trebuie sa fie de esenta
241.Penele de lemn din inventarul de avarie trebuie sa fie de esenta
242.Paietul de vitalitate întarit se compune din
243.Persoana responsabila cu pregatirea echipajului pentru rolul de gaura de apa, este
244.Exercitiile pentru "gaura de apa" se fac cu scopul de a
245.Vitalitatea navei reprezinta
1. clorura de natriu nmlkj2. soda caustica nmlkj3. dioxid de zinc nmlkj
1. foioase nmlkj2. mesteacan nmlkj3. rasinoase nmlkj
1. foioase nmlkj2. mesteacan nmlkj3. rasinoase nmlkj
1. doua pânze de vela cusute între ele, cu insertie de câlti la mijloc, cu grandee pe margini nmlkj2. doua pânze de vela cusute între ele, cu insertie plasa de sârma si câlti la mijloc, cu grandee pe margini nmlkj3. cel putin 4 fete de pânza de vela, cu insertie de plasa de sârma la mijloc, cu grandee pe margini nmlkj
1. superintendentul nmlkj2. seful timonier nmlkj3. capitanul secund nmlkj
1. asigura lupta contra incendiilor cu mijloace proprii nmlkj2. pregati echipajul pentru o interventie rapida si eficace în îndepartarea provizorie a avariei nmlkj3. pregati echipajul pentru o reparatie de specialitate pâna la urmatoarea andoare planificata a navei nmlkj
Page 65 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
246.Materialele care fac parte din inventarul de avarie sunt piturate în culoarea
247.Instalatiile de vitalitate de la bordul navei sunt
248.Paietele întarite sunt manevrate cu ajutorul
249.În inventarul de avarie trebuie sa se gaseasca
250.Trusa de matelotaj contine, printre altele
1. capacitatea navei, realizata prin constructie, de a nu permite intrarea apei pe puntea principala nmlkj2. caracteristica constructiva realizata prin compartimentarea etansa a corpului navei, în scopul asigurarii
nescufundabilitatii chiar în conditia anormala de inundare a unuia sau mai multor compartimente nmlkj
3. capacitatea navei de a-si mentine asieta chiar atunci când compartimentul masina si/sau picul prova sunt inundate accidental
nmlkj
1. rosie nmlkj2. verde nmlkj3. albastra nmlkj
1. instalatia de ballast, instalatia de santina si de stins incendiu cu apa nmlkj2. instalatia de stins incendiu cu pulbere si separatoarele de combustibil greu nmlkj3. instalatia de încalzire tankuri de la dublul fund si cea de avertizare incendiu în exteriorul castelului nmlkj
1. parâmelor elastice de relon nmlkj2. parâmelor vegetale nmlkj3. sârmelor de otel nmlkj
1. chei de ancora nmlkj2. pontil reglabil nmlkj3. compas magnetic nmlkj
1. pasta detectoare de apa,creta colorata nmlkj2. sextant, oglinda de semnalizare nmlkj3. dalta, burghie elicoidale nmlkj
Page 66 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
251.Numarul parâmelor gradate ale unui paiet de vitalitate este
252.Comandantul unei nave implicate într-o situatie de urgenta va raporta situatia
253.Toate exercitiile pentru situatii de urgenta de la bordul navei, sunt conduse de catre
254.Înregistrarile în jurnalul de bord referitoare la exercitiile pentru situati de urgenta, trebuie sa cuprinda
255.Responsabilitatea pentru coordonarea tuturor activitatilor în cazul oricarei situati de urgenta de la bordul navei, revine în totalitate
256.Toate înregistrarile asupra exercitiilor pentru situatii de urgenta efectuate la bordul navei, vor fi tinute în
1. 1 nmlkj2. 2 nmlkj3. 4 nmlkj
1. societatii de asigurare nmlkj2. conform prevederilor manualului de urgenta nmlkj3. navlositorului si destinatarului marfii nmlkj
1. comandantul navei nmlkj2. capitanul secund al navei nmlkj3. seful de echipaj nmlkj
1. drumul si viteza navelor din vecinatate nmlkj2. tipul exercitiului, personalul participant, echipamentul folosit si orice problema întâmpinata pe parcursul
exercitiului nmlkj
3. motivul pentru care exercitiul este efectuat la data respectiva si daca s-a obtinut aprobarea prealabila a companiei pentru efectuarea acestuia
nmlkj
4. nmlkj
1. capitanului secund nmlkj2. comandantului navei nmlkj3. echipei de interventie nmlkj4. nmlkj
Page 67 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
257.În cazul unei coliziuni în marea libera, comandantul va lua urmatoarele masuri
258.În cazul unei coliziuni cu o alta ambarcatiune într-un port, comandantul va lua urmatoarele masuri
259.În cazul deplasarii accidentale a marfii la bordul navei, vor fi urmate procedurile descrise în
260.Mecanismul din fogura RO-TCVN-V-t 01.d , reprezinta
Maximizeaza
1. Registrul de mentenanta nmlkj2. registrul de manipulare ballast nmlkj3. jurnalul de bord nmlkj
1. constatarea avariilor produse nmlkj2. avertizarea si informarea conform procedurilor proprii, asigurarea sigurantei personalului, constatarea
avariilor proprii (si ale celeilalte nave - daca este cazul), evaluarea pierderilor, sondarea tankurilor si verificarea compartimentelor afectate, remedierea provizorie a avariei, pregatirea instalatiei de salvare
nmlkj
3. constatarea pierderilor proprii, informarea autoritatilor portuare celor mai apropiate, informarea armatorului, navlositorului si a destinatarului marfii
nmlkj
1. avertizarea si informarea conform procedurilor proprii, asigurarea sigurantei personalului, constatarea avariilor proprii si ale celeilalte ambarcatiuni, evaluarea pierderilor, sondarea tankurilor si verificarea compartimentelor afectate, remedierea provizorie a avariei, pregatirea instalatiei de salvare
nmlkj
2. constatarea avariilor produse la nava proprie si salvarea ranitilor nmlkj3. constatarea pierderilor proprii, informarea autoritatilor portuare celor mai apropiate, informarea
armatorului, navlositorului si a destinatarului marfii nmlkj
1. manualul de mentenanta nmlkj2. planurile pentru situatii de urgenta nmlkj3. politica companiei nmlkj
Page 68 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
261.Instalatia de santina, fiind o instalatie de vitalitate, trebuie sa aiba cel putin
262.Pompele instalatiei de ballast sunt montate
263.Pentru a evita agravarea avariei, o nava cu gaura de apa în zona dublului fund, cu doua tankuri inundate, va trebui
264.Un tank petrolier adlat în mars spre al doilea port de descarcare, esueaza pe un banc de
1. cleste de avarie nmlkj2. pontil reglabil nmlkj3. dispozitiv de strângere nmlkj
1. o pompa centrifuga de mare capacitate nmlkj2. o pompa centrifuga de capacitate cel putin egala cu cea a pompei de ballast nmlkj3. o pompa cu piston nmlkj
1. pe orice punte care se preteaza la gabaritul lor nmlkj2. cât mai aproape de nivelul paiolului nmlkj3. cât mai aproape de tancul de ballast cel mai mare nmlkj
1. sa elimine apa patrunsa utilizând pompele de combustibil nmlkj2. sa asigure izolarea tancurilor afectate de celelalte compartimente, pentru a împiedica extinderea
inundarii nmlkj
3. sa toarne un cheson de ciment rapid si sa goleasca apa din tankurile afectate nmlkj
Page 69 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
nisip.Pentru dezesuare cu mijloace proprii, cea mai indicata masura este
265.O nava canarisita la tribord datorita inundarii unui compartiment printr-o gaura de apa, va fi redresata prin
266.Un tank initial gol de la dublul fund, este inundat printr-o gaura de apa. Eliminarea provizorie a efectului avariei se poate face prin
267.Ballastarea navei goale pentru realizarea unei asiete convenabile trebuie sa asigure
268.Panoul de avarie cu borduri moi este confectionat din
269.Gaura de apa care poate fi astupata cu dop de lemn de esenta rasinoasa si pânza de vela impregnata în vaselina, este situata
1. utilizarea motorului principal la mars înapoi la putere 110% nmlkj2. utilizarea motorului principal la mars înainte la putere 110% si efectul cârmei din banda în banda nmlkj3. transferul de marfa pentru crearea unei asiete/canarisiri favorabile dezesuarii, folosind motorul principal
în regim de siguranta si efectul cârmei nmlkj
1. pomparea continua a apei din acel compartiment nmlkj2. inundarea voluntara a unui compartiment diametral opus sau transfer corespunzator de marfa nmlkj3. oprirea navei si pomparea apei nmlkj
1. pomparea continua a apei cu pompa de santina nmlkj2. pomparea continua a apei cu pompa de ballast nmlkj3. presarea cu aer a tankului afectat, la o presiune mai mare decât cea hidrostatica nmlkj
1. egalitatea pescajelor prova si pupa nmlkj2. un deplasament minim de siguranta si imersiunea eficienta a elicei si penei cârmei nmlkj3. diferenta dintre pescajul pupa si prova sa fie de cel putin 33% din pescajul pupa nmlkj
1. pânza de vela si plasa de sârma nmlkj2. pânza de vela impregnata si plasa de sârma nmlkj3. pânza de vela, câlti, scândura de rasinoase, scoabe, cuie nmlkj
Page 70 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
270.Penele de lemn folosite la fixarea unui panou de vitalitate, trebuie sa fie din esenta
271.Ejectorul functioneaza pe principiul
272.O gaura de apa de lungime circa 50 cm în zona liniei de plutire, cuplul maestru babord, poate fi remediata prin
273.Prin definitie, centrul de greutate al navei reprezinta
274.Prin definitie, centrul de carena al navei reprezinta
275.În ce conditie, ambarcarea unei greutati modifica pescajele prova si pupa cu aceeasi valoare
1. în zona liniei de plutire nmlkj2. la dublul fund nmlkj3. în zona gurnei nmlkj
1. plop nmlkj2. mesteacan nmlkj3. rasinoase nmlkj
1. pompei cu came nmlkj2. pompei alternative nmlkj3. pulverizatorului nmlkj
1. aplicarea unui panou de avarie peste gaura respectiva nmlkj2. introducerea unei pene de lemn de esenta rasinoasa nmlkj3. se canariseste nava la tribord, se sudeaza o tabla peste gaura si se redreseaza nava nmlkj
1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit de corpul imers al naveiâ nmlkj2. suma tuturor componentelor greutatilor de la bord, care alcatuiesc deplasamentul navei nmlkj3. punctul geometric în care actioneaza forta de greutate a navei nmlkj
1. centrul de greutate al volumului de apa dezlocuit de corpul imers al naveiâ nmlkj2. rezultanta fortelor de flotabilitate care actioneaza asupra corpului imers al navei nmlkj3. rezultanta fortelor de greutate corespunzator tuturor categoriilor de greutati care compun deplasamentul
navei nmlkj
Page 71 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
276.Pentru a nu provoca o înclinare a navei, ambarcarea unei greutati trebuie facuta astfel încât
277.La trecerea din apa ducle în apa sarata, pescajul navei
278.Prin "rezerva de flotabilitate" se întelege
279.Conventia Internationala asupra Liniilor de Încarcare - Londra 1966, defineste navele de tip "A" ca fiind
280.La marca de bord liber, distanta dintre linia de încarcare de vara si linia de încarcare în apa dulce, reprezinta
1. atunci când XB=XG nmlkj2. atunci când XB = XF; nmlkj3. când centrul plutirii este situat la jumatatea lungimii navei nmlkj
1. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului plutirii nmlkj2. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie pe verticala centrului de carena nmlkj3. centrul de greutate al masei ambarcate sa fie deasupra centrului de greutate al navei nmlkj
1. creste nmlkj2. scade nmlkj3. ramâne neschimbat nmlkj
1. volumul etans al navei, situat sub linia de plutire nmlkj2. volumul etans al navei, situat deasupra liniei de plutire nmlkj3. volumul tuturor spatiilor goale ale navei nmlkj
1. navele specializate în transportul containerelor nmlkj2. navele specializate în transportul marfurilor solide în vrac nmlkj3. nave special construite pentru a transporta marfuri lichide în vrac nmlkj
1. TPC; nmlkj2. MCT; nmlkj3. FWA; nmlkj
Page 72 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
281.La trecerea din apa sarata în apa dulce, pescajul navei
282.Ce reprezinta mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 02.d
Maximizeaza
283.Ce reprezinta mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 03.d
Maximizeaza
1. creste nmlkj2. scade nmlkj3. ramâne neschimbat nmlkj
1. clema de avarie nmlkj2. pontil reglabil nmlkj3. dispozitiv universal de strângere nmlkj
Page 73 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
284.Ce reprezinta mecanismul din figura RO-TCVN-V-t 04.d
Maximizeaza
285.Descrierea amanuntita a tuturor instalatiilor de stins incendiu de la bordul navei se gaseste în
1. clema de avarie nmlkj2. pontil reglabil nmlkj3. dispozitiv universal de strângere nmlkj
1. clema de avarie nmlkj2. pontil reglabil nmlkj3. dispozitiv universal de strângere nmlkj
Page 74 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
286.Mijloacele colective de salvare de la bordul navei sunt descrise în
287.Procedura de raportare a unei situatii de urgenta, cum ar fi gaura de apa, este decrisa în
288.Listele persoanelor de contact pentru cazuri de urgenta si amanuntele adreselor acestora, se gasesc în
289.Procedurile de acces într-un compartiment inundat ca urmare a unei gauri de apa sunt descrise în
290.Procedurile de actionare a echipajului în cazul cresterii riscului de poluare sau a poluarii ca o consecinta a unei gauri de apa înmtr-un tank de combustibil sau ulei, sunt detaliat descrise în
1. jurnalul de masina nmlkj2. jurnalul de bord nmlkj3. manualul de pregatire SOLAS nmlkj
1. rolul de apel nmlkj2. instructiunile de combatere a incendiilor nmlkj3. manualul de pregatire SOLAS nmlkj
1. Manualul de pregatire SOLAS nmlkj2. manualul de proceduri ale companiei nmlkj3. manualul navei de raportare a situatiilor de urgenta nmlkj
1. Manualul politicii companiei nmlkj2. manualul navei de raportare a situatiilor de urgenta nmlkj3. manualul de proceduri ale companiei nmlkj
1. Manualul de siguranta al navei nmlkj2. manualul de proceduri ale companiei nmlkj3. manualul de pregatire SOLAS nmlkj
1. manualul de proceduri ale companiei nmlkj2. Vessel Response Plan nmlkj3. manualul de pregatire SOLAS nmlkj
Page 75 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
291.Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 200 m; B = 20 m; D = 10 m are centrul de greutate situat în planul plutirii pentru orice situatie de încarcare. Determinati valoarea pescajului pentru care nava este în situatia de echilibru indiferent
292.O nava are initial deplasamentul egal cu 10900 to, si KG0 = 7 m. Se incarca nava cu 5742 tone de marfa care se distribuie pe doua punti situate la distantele Kg1 = 8,17 si Kg2 = 7,43 m de planul de baza (PB). Gasiti cantitatile de marfa distribuite pe cele doua punti astfel incat inaltimea metacentrica finala a navei sa fie GM = 1,24 m. Se cunoaste KM = 8,43 m la deplasamentul delta = 16642 to:
293.Un ponton paralepipedic are dimensiunile: L = 100 m B = 10 m D = 5 m, deplasamentul 2000 t iar cota centrului de greutate KG = 4,5 m si pluteste în apa dulce. Calculati valoarea înaltimii metacentrice initiale si valoarea acesteia dupa ce o masa de 500 t este ambarcata la cota Kg = 4 m. Calculati valorile momentelor de stabilitate la înclinarea transversala de 10° în ambele situatii
1. d = 8 m nmlkj2. d = 8,2 m nmlkj3. d = 8,165 m nmlkj
1. 4805,5 to si 936,5 to; nmlkj2. 4.808 to si 933 to; nmlkj3. 4900 to si 842 to; nmlkj
1.
(GM)1 = 0,67 m.;
(MSϕ)1 = 232,7 t.m.; (GM)2 = 0,18 m.; (MSϕ)2 = 78,14 t.m.
nmlkj
2.
(GM)1 = 0,7 m.;
(MSϕ)1 = 240,2 t.m.; (GM)2 = 0,18 m.; (MSϕ)2 = 78,14 t.m
nmlkj
3. nmlkj
Page 76 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
294.O nava are deplasamentul ? = 10900 t, KG = 6,2 m , KM = 7,2 m. O masa de 200 t se gaseste la bordul navei având cota centrului de greutate Kg = 2,6 m. Sa se calculeze cantitatea de balast care trebuie ambarcata având cota centrului de greutate Kg' = 1 m, dupa ce greutatea de 200 t a fost debarcata pentru ca nava sa-si pastreze intacta valoarea înaltimii metacentrice, în conditia în care KM ramâne constant:
295.Un ponton paralelipipedic are dimensiunile L = 200 m, B = 20 m, D = 10 m si pentru orice situatie de încarcare are centrul de greutate situat în planul plutirii. Gasiti valoarea maxima a pescajului pentru care nava este la limita stabilitatii transversale
296.O nava cu deplasamentul 22600 t, KG = 8,2 m descarca 3000 to de balast având cota centrului de greutate Kg = 2 m. Nava încarca 11800 t de marfa la cota centrului de greutate Kg = 7,8 m, ramânând disponibila pentru încarcare o cantitate de 1200 t de marfa. Determinati cota centrului de greutate a cantitatii disponibile, astfel încât înaltimea metacentrica finala GM sa nu fie mai mica de 0,5 m . KM corepunzator deplasamentului de 32200 t are valoarea 9 m
297.La bordul unei nave cu deplasament initial 11000t, KG=8.7m, KM=9.5m, înclinate 2° la tribord, se ambarca : o greutate de 400t la Kg1=10m si 4.5m lateral spre tribord, o greutate de 600t la Kg2=4m si 6m lateral la babord . Se debarca o greutate de 100t de la Kg3=1m si 2m lateral spre tribord. Sa se calculeze unghiul final de înclinare laterala a navei .
(GM)1 = 0,67 m.;
(MSϕ)1 = 232,7 t.m.; (GM)2 = 0,2 m.; (MSϕ)2 = 80 t.m.;
4. nmlkj
1. 140,12 t nmlkj2. 138,46 t nmlkj3. 139,23 t nmlkj
1. 8,175 m nmlkj2. 8,065 m nmlkj3. 8,165 m nmlkj
1. 4,66 m nmlkj2. 4,55 m nmlkj3. 4,75 m nmlkj
Page 77 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
298.O nava cu deplasamentul 10500 t pluteste pe carena dreapta si are KG = 7,8 m si KM = 8,5 m. Nava ambarca o masa de 300 t cu Kg = 10 m si 4 m tribord fata de PD. Sa se calculeze unghiul înclinarii finale
299.
300.O nava cu caracteristicile : L=56m, B=6m, tpv=1m, tpp=1.3m, CB=0.5m, GML = 50m, pluteste în apa dulce si trebuie adusa pe asieta zero, prin deplasarea unei greutati spre prova, pe o distanta de 28m. Aflati valoarea greutatii
301.Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile L = 100m, B = 10m, D = 6m, pluteste în apa dulce, la pescajul t = 2m. O masa de 1t se deplaseaza lateral pe o distanta de 8m, deviind pendulul instalat pe ponton cu 0,05 m. Pendulul are lungimea de 5 âm. Care este valoarea cotei centrului de greutate?
1. 8,63° Babord nmlkj2. 9,15° Tribord nmlkj3. 15° Tribord nmlkj4. nmlkj
1. 9,8 grd Bb. nmlkj2. 9,85 grd Tb. nmlkj3. 9,88 grd Tb. nmlkj
O nava pluteste cu inclinarea ϕ = 3°. Sa se determine valoarea masei ce trebuie deplasata la bord pentru a o indrepta, daca inaltimea metacentrica este = 0,6 m., deplasamentul navei este ∆ = 300 t. iar distanta pe care se poate deplasa greutatea este 1y = 2 m.
GM
1. 6t nmlkj2. 4,68t nmlkj3. 8t nmlkj
1. 3,21 t nmlkj2. 2,51 t nmlkj3. 1.85t nmlkj
Page 78 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
1. 1. 2. 3. 4.
2. 1. 2. 3.
3. 1. 2. 3.
4. 1. 2. 3.
5. 1. 2. 3.
6. 1. 2. 3.
7. 1. 2. 3.
8. 1. 2. 3.
9. 1. 2. 3.
10. 1. 2. 3.
11. 1. 2. 3.
12. 1. 2. 3.
13. 1. 2. 3.
14. 1. 2. 3.
15. 1. 2. 3.
16. 1. 2. 3.
17. 1. 2. 3.
18. 1. 2. 3.
19. 1. 2. 3.
20. 1. 2. 3.
21. 1. 2. 3.
22. 1. 2. 3.
1. 3,96 m; nmlkj2. 4,66 m; nmlkj3. 4.76m nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
Page 79 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
23. 1. 2. 3.
24. 1. 2. 3.
25. 1. 2. 3.
26. 1. 2. 3.
27. 1. 2. 3.
28. 1. 2. 3.
29. 1. 2. 3.
30. 1. 2. 3.
31. 1. 2. 3.
32. 1. 2. 3.
33. 1. 2. 3.
34. 1. 2. 3.
35. 1. 2. 3.
36. 1. 2. 3.
37. 1. 2. 3.
38. 1. 2. 3.
39. 1. 2. 3.
40. 1. 2. 3.
41. 1. 2. 3.
42. 1. 2. 3.
43. 1. 2. 3.
44. 1. 2. 3.
45. 1. 2. 3.
46. 1. 2. 3.
47. 1. 2. 3.
48. 1. 2. 3.
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
Page 80 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
49. 1. 2. 3.
50. 1. 2. 3.
51. 1. 2. 3.
52. 1. 2. 3.
53. 1. 2. 3.
54. 1. 2. 3.
55. 1. 2. 3.
56. 1. 2. 3.
57. 1. 2. 3.
58. 1. 2. 3.
59. 1. 2. 3.
60. 1. 2. 3.
61. 1. 2. 3.
62. 1. 2. 3.
63. 1. 2. 3.
64. 1. 2. 3.
65. 1. 2. 3.
66. 1. 2. 3.
67. 1. 2. 3.
68. 1. 2. 3.
69. 1. 2. 3.
70. 1. 2. 3.
71. 1. 2. 3.
72. 1. 2. 3.
73. 1. 2. 3.
74. 1. 2. 3.
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
Page 81 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
75. 1. 2. 3.
76. 1. 2. 3.
77. 1. 2. 3.
78. 1. 2. 3.
79. 1. 2. 3.
80. 1. 2. 3.
81. 1. 2. 3.
82. 1. 2. 3.
83. 1. 2. 3.
84. 1. 2. 3.
85. 1. 2. 3.
86. 1. 2. 3.
87. 1. 2. 3.
88. 1. 2. 3.
89. 1. 2. 3.
90. 1. 2. 3.
91. 1. 2. 3.
92. 1. 2. 3.
93. 1. 2. 3.
94. 1. 2. 3.
95. 1. 2. 3.
96. 1. 2. 3.
97. 1. 2. 3.
98. 1. 2. 3.
99. 1. 2. 3.
100. 1. 2. 3.
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
Page 82 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
101. 1. 2. 3.
102. 1. 2. 3.
103. 1. 2. 3.
104. 1. 2. 3.
105. 1. 2. 3.
106. 1. 2. 3.
107. 1. 2. 3.
108. 1. 2. 3.
109. 1. 2. 3.
110. 1. 2. 3.
111. 1. 2. 3.
112. 1. 2. 3.
113. 1. 2. 3.
114. 1. 2. 3.
115. 1. 2. 3.
116. 1. 2. 3.
117. 1. 2. 3.
118. 1. 2. 3.
119. 1. 2. 3.
120. 1. 2. 3.
121. 1. 2. 3.
122. 1. 2. 3.
123. 1. 2. 3.
124. 1. 2. 3.
125. 1. 2. 3.
126. 1. 2. 3.
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
Page 83 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
127. 1. 2. 3.
128. 1. 2. 3.
129. 1. 2. 3. 4.
130. 1. 2. 3.
131. 1. 2. 3. 4.
132. 1. 2. 3. 4.
133. 1. 2. 3. 4.
134. 1. 2. 3.
135. 1. 2. 3.
136. 1. 2. 3.
137. 1. 2. 3.
138. 1. 2. 3.
139. 1. 2. 3.
140. 1. 2. 3.
141. 1. 2. 3.
142. 1. 2. 3.
143. 1. 2. 3.
144. 1. 2. 3.
145. 1. 2. 3.
146. 1. 2. 3.
147. 1. 2. 3.
148. 1. 2. 3.
149. 1. 2. 3.
150. 1. 2. 3.
151. 1. 2. 3.
152. 1. 2. 3.
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
Page 84 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
153. 1. 2. 3.
154. 1. 2. 3.
155. 1. 2. 3.
156. 1. 2. 3.
157. 1. 2. 3.
158. 1. 2. 3.
159. 1. 2. 3.
160. 1. 2. 3.
161. 1. 2. 3.
162. 1. 2. 3.
163. 1. 2. 3.
164. 1. 2. 3.
165. 1. 2. 3.
166. 1. 2. 3.
167. 1. 2. 3.
168. 1. 2. 3.
169. 1. 2. 3.
170. 1. 2. 3.
171. 1. 2. 3.
172. 1. 2. 3.
173. 1. 2. 3.
174. 1. 2. 3.
175. 1. 2. 3.
176. 1. 2. 3.
177. 1. 2. 3.
178. 1. 2. 3.
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
Page 85 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
179. 1. 2. 3. 4.
180. 1. 2. 3.
181. 1. 2. 3.
182. 1. 2. 3.
183. 1. 2. 3.
184. 1. 2. 3.
185. 1. 2. 3.
186. 1. 2. 3.
187. 1. 2. 3.
188. 1. 2. 3.
189. 1. 2. 3.
190. 1. 2. 3.
191. 1. 2. 3.
192. 1. 2. 3.
193. 1. 2. 3.
194. 1. 2. 3.
195. 1. 2. 3.
196. 1. 2. 3.
197. 1. 2. 3.
198. 1. 2. 3.
199. 1. 2. 3.
200. 1. 2. 3.
201. 1. 2. 3.
202. 1. 2. 3.
203. 1. 2. 3.
204. 1. 2. 3.
nmlkj nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
Page 86 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
205. 1. 2. 3.
206. 1. 2. 3.
207. 1. 2. 3.
208. 1. 2. 3.
209. 1. 2. 3.
210. 1. 2. 3.
211. 1. 2. 3.
212. 1. 2. 3.
213. 1. 2. 3.
214. 1. 2. 3.
215. 1. 2. 3.
216. 1. 2. 3.
217. 1. 2. 3.
218. 1. 2. 3.
219. 1. 2. 3.
220. 1. 2. 3.
221. 1. 2. 3. 4.
222. 1. 2. 3. 4.
223. 1. 2. 3. 4.
224. 1. 2. 3. 4.
225. 1. 2. 3. 4.
226. 1. 2. 3.
227. 1. 2. 3.
228. 1. 2. 3.
229. 1. 2. 3. 4.
230. 1. 2. 3.
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
Page 87 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
231. 1. 2. 3.
232. 1. 2. 3.
233. 1. 2. 3.
234. 1. 2. 3.
235. 1. 2. 3.
236. 1. 2. 3.
237. 1. 2. 3.
238. 1. 2. 3.
239. 1. 2. 3.
240. 1. 2. 3.
241. 1. 2. 3.
242. 1. 2. 3.
243. 1. 2. 3.
244. 1. 2. 3.
245. 1. 2. 3.
246. 1. 2. 3.
247. 1. 2. 3.
248. 1. 2. 3.
249. 1. 2. 3.
250. 1. 2. 3.
251. 1. 2. 3.
252. 1. 2. 3.
253. 1. 2. 3.
254. 1. 2. 3. 4.
255. 1. 2. 3. 4.
256. 1. 2. 3.
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
Page 88 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
257. 1. 2. 3.
258. 1. 2. 3.
259. 1. 2. 3.
260. 1. 2. 3.
261. 1. 2. 3.
262. 1. 2. 3.
263. 1. 2. 3.
264. 1. 2. 3.
265. 1. 2. 3.
266. 1. 2. 3.
267. 1. 2. 3.
268. 1. 2. 3.
269. 1. 2. 3.
270. 1. 2. 3.
271. 1. 2. 3.
272. 1. 2. 3.
273. 1. 2. 3.
274. 1. 2. 3.
275. 1. 2. 3.
276. 1. 2. 3.
277. 1. 2. 3.
278. 1. 2. 3.
279. 1. 2. 3.
280. 1. 2. 3.
281. 1. 2. 3.
282. 1. 2. 3.
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
Page 89 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html
283. 1. 2. 3.
284. 1. 2. 3.
285. 1. 2. 3.
286. 1. 2. 3.
287. 1. 2. 3.
288. 1. 2. 3.
289. 1. 2. 3.
290. 1. 2. 3.
291. 1. 2. 3.
292. 1. 2. 3.
293. 1. 2. 3. 4.
294. 1. 2. 3.
295. 1. 2. 3.
296. 1. 2. 3.
297. 1. 2. 3. 4.
298. 1. 2. 3.
299. 1. 2. 3.
300. 1. 2. 3.
301. 1. 2. 3.
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkji nmlkj nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkji nmlkj nmlkj nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkji nmlkj
nmlkj nmlkj nmlkji
nmlkj nmlkj nmlkji
Page 90 of 90
9/28/2007file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html