targuri si orase in spatiul romanesc

27
TARGURI SI ORASE IN TARGURI SI ORASE IN EUROPA SI IN EUROPA SI IN SPATIUL ROMANESC SPATIUL ROMANESC Prof.Carmen Băjenaru Prof.Carmen Băjenaru

description

targuri si orase in spatiul romanesc

Transcript of targuri si orase in spatiul romanesc

TARGURI SI ORASE IN TARGURI SI ORASE IN EUROPA SI IN SPATIUL EUROPA SI IN SPATIUL

ROMANESCROMANESCProf.Carmen BăjenaruProf.Carmen Băjenaru

Orasele si targurileOrasele si targurile TargurileTargurile reprezentau spatiul unde se desfasura reprezentau spatiul unde se desfasura

un schimb regulat de marfuri. Treptat au devenit un schimb regulat de marfuri. Treptat au devenit asezari urbane. In Transilvania viata urbana era asezari urbane. In Transilvania viata urbana era mai intensa. Sasii au intemeiat unele orase ca mai intensa. Sasii au intemeiat unele orase ca Brasovul, Sibiul, Sighisoara, Clujul, Rotna, Bistrita, Brasovul, Sibiul, Sighisoara, Clujul, Rotna, Bistrita, etc. etc.

La sfarsitul secolului al XIII –lea, ele au devenit La sfarsitul secolului al XIII –lea, ele au devenit centre miniere, mestesugaresti, comerciale. centre miniere, mestesugaresti, comerciale. Unele au devenit centre politico – administrative Unele au devenit centre politico – administrative sau bisericesti iar altele au avut rol de aparare. sau bisericesti iar altele au avut rol de aparare. Mestesugarii s-au organizat in bresle cu o Mestesugarii s-au organizat in bresle cu o structura si organizare riguroase. Cu exceptia structura si organizare riguroase. Cu exceptia oraselor mari, populatia urbana a unei localitati oraselor mari, populatia urbana a unei localitati nu depasea cateva mii de locuitori. In secolul XVI nu depasea cateva mii de locuitori. In secolul XVI cel mai populat oras al Transilvaniei era Brasovul cel mai populat oras al Transilvaniei era Brasovul cu 10.000 de locuitori, o veritabila piata comuna cu 10.000 de locuitori, o veritabila piata comuna a tarilor romane. a tarilor romane.

Orasele si targurileOrasele si targurile Targul reprezinta una dintre cele mai vechi forme ale Targul reprezinta una dintre cele mai vechi forme ale

comertului. Originea notiunii de targ, in acceptiunea comertului. Originea notiunii de targ, in acceptiunea contemporana a acestui cuvant, are ca surse:contemporana a acestui cuvant, are ca surse:• fie cuvantul latin „feria” care inseamna ,,sarbatoare” (zi • fie cuvantul latin „feria” care inseamna ,,sarbatoare” (zi in care aveau loc targurile) si care a devenit in limba in care aveau loc targurile) si care a devenit in limba franceza ,,foire” (Foire International de Nice, Foire franceza ,,foire” (Foire International de Nice, Foire International de Damas), si limba engleza ,,fair” (de International de Damas), si limba engleza ,,fair” (de exemplu: International Spring Fair of Birmingham) si ,,fiera” exemplu: International Spring Fair of Birmingham) si ,,fiera” in limba italiana (Fiera del Levante care se tine la Bari, Fiera in limba italiana (Fiera del Levante care se tine la Bari, Fiera Campionaria Bologna, targul de mostre)Campionaria Bologna, targul de mostre)• fie cuvantul latin „missa” care inseamna „slujba” • fie cuvantul latin „missa” care inseamna „slujba” (religioasa) si adoptat pe teritoriul actual al Germaniei sub (religioasa) si adoptat pe teritoriul actual al Germaniei sub forma de „messe” (de exemplu Leipziger Messe)forma de „messe” (de exemplu Leipziger Messe)• fie cuvantul slav „tergovli”, impamantenit la noi in tara • fie cuvantul slav „tergovli”, impamantenit la noi in tara sub denumirea de targ.sub denumirea de targ.

In limbajul popular din mediul rural, in intelesul de targ mai In limbajul popular din mediul rural, in intelesul de targ mai sunt folosite si notiunile de ,,iarmaroc” sau ,,balci”.sunt folosite si notiunile de ,,iarmaroc” sau ,,balci”.

Orasele si targurileOrasele si targurile Saltul demografic de la inceputul celui de-al Saltul demografic de la inceputul celui de-al

doilea mileniu a impulsionat productia si doilea mileniu a impulsionat productia si schimburile comerciale, transformand vechile schimburile comerciale, transformand vechile orase ale Antichitatii si o multime de noi asezari orase ale Antichitatii si o multime de noi asezari urbane, acum constituie in centre economice.urbane, acum constituie in centre economice.

Noua lume, care atrage forte productive cu Noua lume, care atrage forte productive cu deosebire din mediul rural, se arata a fi foarte deosebire din mediul rural, se arata a fi foarte diversa si, spre deosebire de spatiul de diversa si, spre deosebire de spatiul de provenienta, predispusa unei schimbari provenienta, predispusa unei schimbari permanente. Mai presus de toate, orasul se arata permanente. Mai presus de toate, orasul se arata a fi insa un loc de afirmare a libertatii, de a fi insa un loc de afirmare a libertatii, de productie, de schimb, de acumulare de valori si, productie, de schimb, de acumulare de valori si, nu in ultimul rand, de instructie. Pentru a se nu in ultimul rand, de instructie. Pentru a se ajunge aici, comunitatile urbane au desfasurat o ajunge aici, comunitatile urbane au desfasurat o lupta tenace pentru a sfarama vechile lupta tenace pentru a sfarama vechile dependente si a se afirma ca asezari libere de dependente si a se afirma ca asezari libere de orice opresiuneorice opresiune

Orasele si targurileOrasele si targurile Putine mari orase ale Antichitatii au rezistat atacurilor Putine mari orase ale Antichitatii au rezistat atacurilor

populatiilor barbare si prabusirii Imperiului Roman. Vreme populatiilor barbare si prabusirii Imperiului Roman. Vreme de inca cinci secole, ele si-au datorat supravietuirea de inca cinci secole, ele si-au datorat supravietuirea prezentei intamplatoare intre zidurile lor a unui suveran in prezentei intamplatoare intre zidurile lor a unui suveran in trecere spre domeniile vasalilor sai sau unor functionari trecere spre domeniile vasalilor sai sau unor functionari regali interesati sa colecteze impozite. Abia instalarea aici a regali interesati sa colecteze impozite. Abia instalarea aici a unei resedinte episcopale a oferit o sansa reala de unei resedinte episcopale a oferit o sansa reala de continuitate.continuitate.

Cresterea demografica de la inceputul mileniului al doilea, Cresterea demografica de la inceputul mileniului al doilea, cu impulsul decisiv pe care l-a dat productiei si schimbului cu impulsul decisiv pe care l-a dat productiei si schimbului de marfuri, a transformat radical orasele existente si a de marfuri, a transformat radical orasele existente si a determinat aparitia altora noi, cu o functie preponderent determinat aparitia altora noi, cu o functie preponderent economica. economica.

Noua civilizatie urbana se nastea la confluenta unui Noua civilizatie urbana se nastea la confluenta unui complex de stimulente economice, dar si de grupuri sociale complex de stimulente economice, dar si de grupuri sociale foarte diverse.foarte diverse.

Orasele si targurileOrasele si targurile Reactivare comertului nu ar fi fost insa posibila Reactivare comertului nu ar fi fost insa posibila

fara progresul agricol al Occidentului. Regiunile fara progresul agricol al Occidentului. Regiunile intens urbanizate, precum Italia de nord, intens urbanizate, precum Italia de nord, Germania de nord, si Flandra, Franta nord-estica Germania de nord, si Flandra, Franta nord-estica (unde se desfasoara periodic balciurile din (unde se desfasoara periodic balciurile din Champagne) sunt zone de unde pornesc sau se Champagne) sunt zone de unde pornesc sau se incheie mari drumuri comerciale.incheie mari drumuri comerciale.

In acelasi timp, aceste orase sunt plasate in In acelasi timp, aceste orase sunt plasate in mijlocul unor campii manoase, unde agricultura a mijlocul unor campii manoase, unde agricultura a folosi unelte si tehnici care au produs intotdeauna folosi unelte si tehnici care au produs intotdeauna surplusuri importante. Aici orasul gaseste atat surplusuri importante. Aici orasul gaseste atat resursele alimentare de care are atata nevoie, cat resursele alimentare de care are atata nevoie, cat si oameni indrazneti, capabili sa lucreze bine sau si oameni indrazneti, capabili sa lucreze bine sau sa duca la capat o afacere.sa duca la capat o afacere.

Orasele si targurileOrasele si targurile Intr-un timp relativ scurt, orasul si-a constituit o societate Intr-un timp relativ scurt, orasul si-a constituit o societate

noua, dinamica si foarte eficace. Alaturi de acesti noua, dinamica si foarte eficace. Alaturi de acesti intreprinzatori (unii gata sa se imbogateasca, altii sa-si intreprinzatori (unii gata sa se imbogateasca, altii sa-si piarda si ultimul ban) ii putem distinge pe nobilii sau piarda si ultimul ban) ii putem distinge pe nobilii sau aristocratii care isi vor construi resedinte urbane, pe aristocratii care isi vor construi resedinte urbane, pe negustori, multi dintre ei din familii bogate, dar si pe negustori, multi dintre ei din familii bogate, dar si pe muncitorii calificati sau necalificati (avand de lucru sau muncitorii calificati sau necalificati (avand de lucru sau cersind), pe micii proprietari de pamant sau pur si simplu cersind), pe micii proprietari de pamant sau pur si simplu pe proletari, oameni saraci atrasi de mirajul orasului, dar pe proletari, oameni saraci atrasi de mirajul orasului, dar departe de a-si fi gasit un rost. departe de a-si fi gasit un rost.

Aceasta lume care traiste impreuna este dominata de Aceasta lume care traiste impreuna este dominata de burghezie (negustori bogati, antreprenori, bancheri) si este burghezie (negustori bogati, antreprenori, bancheri) si este diferentiata de puterea banului. Pe langa averile constituite diferentiata de puterea banului. Pe langa averile constituite din bunuri funciare care apartin nobilimii in general stabile, din bunuri funciare care apartin nobilimii in general stabile, proprietatile urbane sunt de o mare mobilitate, case, proprietatile urbane sunt de o mare mobilitate, case, ateliere, pamanturi arabile in vecinatatea orasului, toate ateliere, pamanturi arabile in vecinatatea orasului, toate trec cu rapiditate dintr-o mana intr-alta. trec cu rapiditate dintr-o mana intr-alta.

Orasele si targurileOrasele si targurile

In secolul XVII Clujul avea 8.500 locuitori, In secolul XVII Clujul avea 8.500 locuitori, Sibiul 8.000. Oradea si Timisoara aveau Sibiul 8.000. Oradea si Timisoara aveau 5.000 locuitori, Sighisoara si Bistrita 3.000 5.000 locuitori, Sighisoara si Bistrita 3.000 – 4.000 locuitori. In Tara Romaneasca si – 4.000 locuitori. In Tara Romaneasca si Moldova erau: Buzaul si Campuluingul cu Moldova erau: Buzaul si Campuluingul cu cate 3.000 de locuitori, Suceava cu 5.000, cate 3.000 de locuitori, Suceava cu 5.000, Targoviste cu 10.000, Iasul cu 20.000 iar Targoviste cu 10.000, Iasul cu 20.000 iar Bucurestiul in vremea lui Constantin Bucurestiul in vremea lui Constantin Brancoveanu cu aproximativ 50.000.Brancoveanu cu aproximativ 50.000.

Orasele si targurileOrasele si targurile In Transilvania populatia oraseneasca cuprindea In Transilvania populatia oraseneasca cuprindea

patriciatul, care din secolul XV detinea puterea patriciatul, care din secolul XV detinea puterea economico – administrativa si economica, economico – administrativa si economica, mestesugarii si negustorii, profesorii, medicii, mestesugarii si negustorii, profesorii, medicii, juristii, scribii sau diecii si plebea (populatia juristii, scribii sau diecii si plebea (populatia saraca) alcatuita din calfe si ucenici. Marile invazii saraca) alcatuita din calfe si ucenici. Marile invazii din 1241 si permannentul pericol otoman au facut din 1241 si permannentul pericol otoman au facut ca majoritatea oraselor transilvanene sa fie ca majoritatea oraselor transilvanene sa fie inconjurate cu ziduri (Sibiu, Sighisoara, Brasov, inconjurate cu ziduri (Sibiu, Sighisoara, Brasov, Alba Iulia).Alba Iulia).

Unele orase transilvanene de granita beneficiau Unele orase transilvanene de granita beneficiau de privilegiile domnilor munteni si moldoveni, de privilegiile domnilor munteni si moldoveni, controlau comertul cu statele romanesti controlau comertul cu statele romanesti extracarpatice (Caransebes, Sibiu, Brasov, extracarpatice (Caransebes, Sibiu, Brasov, Bistrita, Rodna).Bistrita, Rodna).

Orasele si targurileOrasele si targurile

Orasele muntene aveau santuri de Orasele muntene aveau santuri de aparare, iar mai tarziu o imprejmuire cu aparare, iar mai tarziu o imprejmuire cu trunchiuri de copaci (Baia, Bucuresti). trunchiuri de copaci (Baia, Bucuresti).

In Tara Romaneasca si Moldova, orasele In Tara Romaneasca si Moldova, orasele erau pe domeniile domnesti. Ele erau pe domeniile domnesti. Ele cuprindeau vatra ocupata de case, cuprindeau vatra ocupata de case, pravalii, curti, gradini. Terenul agricol pravalii, curti, gradini. Terenul agricol inconjurator constituia hotarul targului cu inconjurator constituia hotarul targului cu ogoare, fanete, vii, livezi.ogoare, fanete, vii, livezi.

Orasele si targurileOrasele si targurile

Persoane atat de diferite unele de altele prin provenienta Persoane atat de diferite unele de altele prin provenienta sociala, pregatire culturala sau avere se reunesc la sociala, pregatire culturala sau avere se reunesc la inceputurile indepartate ale orasului.inceputurile indepartate ale orasului.

Locuitorii acestei noi asezari se leaga printr-un juramant, Locuitorii acestei noi asezari se leaga printr-un juramant, opusul raporturilor suzeranitate-vasalitate, in mod opusul raporturilor suzeranitate-vasalitate, in mod implacabil ierarhice, constituind o asociatie de oameni liberi implacabil ierarhice, constituind o asociatie de oameni liberi si egali, numita comuna.si egali, numita comuna.

Afirmarea acestui nou tip de raporturi implica, spre Afirmarea acestui nou tip de raporturi implica, spre exemplu impozitul proportional cu venitul. exemplu impozitul proportional cu venitul. Impotriva Impotriva seniorilor laici si ecleziastici, miscarea comunala solicita seniorilor laici si ecleziastici, miscarea comunala solicita dreptul, obtinut prin lupta sau negociat cu punga de bani dreptul, obtinut prin lupta sau negociat cu punga de bani alaturi de a produce si de a vinde fara nici un fel de alaturi de a produce si de a vinde fara nici un fel de ingradiri. Chartele smulse vechilor stapani instituie in orase ingradiri. Chartele smulse vechilor stapani instituie in orase un spatiu al libertatii, ale carei proportii nu trebuie totusi un spatiu al libertatii, ale carei proportii nu trebuie totusi exagerate.exagerate.

Orasele si targurileOrasele si targurile Libertatea optiunii si a schimbarii este in mod cert Libertatea optiunii si a schimbarii este in mod cert

asigurata. Noului venit in aceasta lume i se ofera asigurata. Noului venit in aceasta lume i se ofera cel putin teoretic sansa de a se ridica prin munca cel putin teoretic sansa de a se ridica prin munca manuala, prin comert sau camata.manuala, prin comert sau camata.

Preponderenta activitatii comerciale nu trebuie Preponderenta activitatii comerciale nu trebuie sa ne insele. Orasul este si un imens santier, sa ne insele. Orasul este si un imens santier, unde se construiesc mari edificii (catedrale unde se construiesc mari edificii (catedrale gotice, primarii, constructii civile de tot felul), gotice, primarii, constructii civile de tot felul), care toate solicita o mare varietate de calificari care toate solicita o mare varietate de calificari profesionale (fierari, dulgheri, zidari, sculptori in profesionale (fierari, dulgheri, zidari, sculptori in piatra croitori si cizmari). piatra croitori si cizmari).

Orasele si targurileOrasele si targurile In timp, mestesugarii s-au organizat in corporatii In timp, mestesugarii s-au organizat in corporatii

care reglementau prin statute intreaga activitate care reglementau prin statute intreaga activitate privitoare la exercitarea unei anumite profesiuni: privitoare la exercitarea unei anumite profesiuni: orare de lucru, calitatea produselor, pedepsirea orare de lucru, calitatea produselor, pedepsirea hotilor. hotilor.

Obiectivul principal era ca o minoritate de maistri Obiectivul principal era ca o minoritate de maistri sa pastreze controlul asupra pietei. Corporatiile sa pastreze controlul asupra pietei. Corporatiile erau structurate ierarhic, la varf aflandu-se erau structurate ierarhic, la varf aflandu-se antreprenorii marilor constructii, proprietarii antreprenorii marilor constructii, proprietarii atelierelor, mesterii. atelierelor, mesterii.

In ce priveste oamenii de rand, meseriasii, In ce priveste oamenii de rand, meseriasii, muncitorii necalificati, acestia erau platiti deseori muncitorii necalificati, acestia erau platiti deseori sub valoarea muncii prestate, fapt atestat de sub valoarea muncii prestate, fapt atestat de numeroase surse al timpului. numeroase surse al timpului.

Orasele si targurileOrasele si targurile

Personajul central al vietii urbane este insa Personajul central al vietii urbane este insa negustorul. Patriciatul, patura negustorul. Patriciatul, patura conducatoare din marile orasului ale conducatoare din marile orasului ale Occidentului, este alcatuit din membri ai Occidentului, este alcatuit din membri ai acestui grup social. acestui grup social.

Ei si-au subordonat marea masa de Ei si-au subordonat marea masa de lucratori salariati, mestesugari si mici lucratori salariati, mestesugari si mici comercianti si controleaza toate comercianti si controleaza toate activitatile. Bogatia lor contrasteaza activitatile. Bogatia lor contrasteaza frecvent cu saracia lucratorilor oprimati frecvent cu saracia lucratorilor oprimati sau cu mizeria celor obligati sa cerseascasau cu mizeria celor obligati sa cerseasca . .

Orasele si targurileOrasele si targurile

La inceputuri, in orasele medievale La inceputuri, in orasele medievale predomina economia naturala, cea predomina economia naturala, cea care producea cele necesare traiului.care producea cele necesare traiului.

In urma incetarii marilor migratii, s-a In urma incetarii marilor migratii, s-a reluat comertul si a inceput reluat comertul si a inceput dezvoltarea mestesugurilor. Ei erau dezvoltarea mestesugurilor. Ei erau putini si erau priceputi ca olari, putini si erau priceputi ca olari, faurari si pietrari.faurari si pietrari.

Orasele si targurileOrasele si targurile Comertul incepe sa se dezvolte. Pe uscat comertul era mai Comertul incepe sa se dezvolte. Pe uscat comertul era mai

greoi deoarece nu erau drumuri , poduri si erau numeroase greoi deoarece nu erau drumuri , poduri si erau numeroase vami. Cel mai avantajos era comertul pe fluvii si mari. vami. Cel mai avantajos era comertul pe fluvii si mari.

In special in Marea Nordului si Marea Mediterana, se In special in Marea Nordului si Marea Mediterana, se dezvolta cele mai puternice centre economice si dezvolta cele mai puternice centre economice si comerciale: orasele olandeze si italiene. Aceste schimbari si comerciale: orasele olandeze si italiene. Aceste schimbari si dezvoltari importante au dus la inflorirea oraselor in dezvoltari importante au dus la inflorirea oraselor in Europa. Europa.

Originea lor era diferita: vechi cetati romane, au rezistat Originea lor era diferita: vechi cetati romane, au rezistat invaziilor ; cum ar fi Bizantul, Roma, Paris ,Lyon, Milano, invaziilor ; cum ar fi Bizantul, Roma, Paris ,Lyon, Milano, Florenta, Londra, acestea aveau rolul unor centre Florenta, Londra, acestea aveau rolul unor centre administrativ religioase. administrativ religioase.

Unele orase au aparut la intersectia marilor drumuri Unele orase au aparut la intersectia marilor drumuri comerciale, langa porturi. Altele orase s-au dezvoltat in comerciale, langa porturi. Altele orase s-au dezvoltat in jurul unor castele fortificate. Au aparut asezari urbane care jurul unor castele fortificate. Au aparut asezari urbane care din motive religioase s-au asezat in jurul manastirilor. din motive religioase s-au asezat in jurul manastirilor.

Orasele si targurileOrasele si targurile Toate orasele si asezarile rurale se aflau Toate orasele si asezarile rurale se aflau

sub dominatia feudalilor care le percepeau sub dominatia feudalilor care le percepeau taxe: in natura, munca si bani. taxe: in natura, munca si bani.

Libertatea lor era ingradita de aceea ei se Libertatea lor era ingradita de aceea ei se unesc sub juramant intr-o asociatie numita unesc sub juramant intr-o asociatie numita „comuna” prin care isi acordau ajutorul „comuna” prin care isi acordau ajutorul reciproc. reciproc.

Comunele aveau rolul de a obtine de la Comunele aveau rolul de a obtine de la seniori o ,,carta” prin care sa fie fixate seniori o ,,carta” prin care sa fie fixate obligatiile oraselor si eliminate abuzurilor obligatiile oraselor si eliminate abuzurilor nobililor. nobililor. Ele au fost obisnuite fie pe cale Ele au fost obisnuite fie pe cale pasnica fie prin lupte. pasnica fie prin lupte.

Orasele si targurileOrasele si targurile Aparitia si dezvoltarea oraselor, a Aparitia si dezvoltarea oraselor, a

centrelor mestesugaresti si comerciale au centrelor mestesugaresti si comerciale au impulsionat dezvoltarea productiei si impulsionat dezvoltarea productiei si schimburilor dintre orase ceea ce au dus la schimburilor dintre orase ceea ce au dus la aparitia unei piete interne. aparitia unei piete interne.

Schimburile de produse nu puteau fi Schimburile de produse nu puteau fi realizate decat intre oamenii realizate decat intre oamenii liberi .Libertate de care se bucurau orasele liberi .Libertate de care se bucurau orasele , ceea ce au dus ,, la discutii de libertate”. , ceea ce au dus ,, la discutii de libertate”. In orase s-a trecut la un nou mod de In orase s-a trecut la un nou mod de viata ,, civilizatia urbana” care era un viata ,, civilizatia urbana” care era un factor de progres in lumea medievala.factor de progres in lumea medievala.

Orasele si targurileOrasele si targurile

Activitatea mestesugurilor era controlata , Activitatea mestesugurilor era controlata , aveau conditii de lucru , procedee de aveau conditii de lucru , procedee de fabricatie, chiar uneori pretul. Mesterii , fabricatie, chiar uneori pretul. Mesterii , patronii atelierelor , membrii , patronii atelierelor , membrii , companionii, s-au calfe se distingeau de companionii, s-au calfe se distingeau de restul oamenilor. restul oamenilor.

Mestesugarii unei profesii se grupau in Mestesugarii unei profesii se grupau in confrerii care aveau un caracter religios, confrerii care aveau un caracter religios, achitau cotizatii si intretineau o capela achitau cotizatii si intretineau o capela dedicate unui sfant ales protector. dedicate unui sfant ales protector.

Orasele si targurileOrasele si targurile

In marile orase s-au infaptuit In marile orase s-au infaptuit corporatiile s-au brezlele, in care corporatiile s-au brezlele, in care intrau cei care aveau acelasi intrau cei care aveau acelasi mestesug. mestesug.

Ei erau protejati de aceste bresle , iar Ei erau protejati de aceste bresle , iar cei care nu faceau parte din ea li se cei care nu faceau parte din ea li se interzicea sa practice aceea meserie. interzicea sa practice aceea meserie. Breasla avea un statut care trebuia Breasla avea un statut care trebuia respectat . respectat .

Orasele si targurileOrasele si targurile

Ele au devenit si au avut un rol politic in Ele au devenit si au avut un rol politic in viata oraselor . Negustorii erau grupati in viata oraselor . Negustorii erau grupati in asociatii numite ghilde. asociatii numite ghilde.

Ghildele aveau un scop de-a proteja Ghildele aveau un scop de-a proteja caravanele comerciale pe uscat s-au pe caravanele comerciale pe uscat s-au pe ape. Mai multe orase se asociau in,, ligii” ape. Mai multe orase se asociau in,, ligii” s-au,, hanse” : aceasta denumire era s-au,, hanse” : aceasta denumire era utilizata cand era vorba de comertul utilizata cand era vorba de comertul maritim . cel mai cunoscuta a fost Hansa maritim . cel mai cunoscuta a fost Hansa sau Liga hanseatica .sau Liga hanseatica .