ECONOMIE APLICATSUPORT DE CURS(pentru clasa a XIV-a rut progresiv Seral i Frecven redus)CUPRINSTitlul leciei Capitolul I. MENAJELE, GOSPODRIILE POPULAIEI, LUMEA CONSUMATORILOR 1.1. Menajele: nevoi i resurse specifice, caracteristici 1.2. Bugetul personal i de familie. Proiecte specifice. Alegere i renunare: cost de oportunitate 1.3. Instrumente de economisire i de investire specifice persoanelor fizice 1.4. Creditul pentru persoane fizice 1.5. Riscuri i asigurarea persoanelor contra riscurilor Capitolul II. NTREPRINZTORUL I FIRMA 2.1. nfiinarea i gestionarea unei firme, oportuniti i riscuri analiza SWOT 2.2. Marketingul firmei: *instrumente utilizate n studiul pieei. Intrarea pe pia a firmei 2.3. Elaborarea planului de afaceri; structura planului2.4. Bugetul de venituri i cheltuieli pentru activitile propuse

Pagina 2 2 5 9 12 15 20 20 24 27 29 31 31 32 35 37 38 41 42 46

Capitolul III. LOCUL I ROLUL FIRMEI PE PIA 3.1. Constituirea resurselor financiare (I) 3.2. Constituirea resurselor financiare (II) 3.3. Asigurarea resurselor materiale relaiile firmei cu furnizorii 3.4. Asigurarea resurselor umane necesare firmei 3.5. Aplicarea planului de afaceri (I) 3.6. Aplicarea planului de afaceri (II) 3.9. Imaginea firmei TESTE

1

CAP. I. MENAJELE, GOSPODRIILE POPULAIEI, LUMEA CONSUMATORILOR 1.1. Menajele: nevoi i resurse specifice, caracteristici1.1.1. MENAJELE CARACTERISTICI1.1.2. 1.1.3.NEVOI SPECIFICE MENAJELORRESURSE SPECIFICE MENAJELOR

1.1.4. SPIRITUL GOSPODRESC FORMA SPECIFIC A RAIONALITII UTILIZRII RESURSELOR

Orice familie are un rol economic

Elevii si elevele de la firma de exerciiu Altfel Design SA" sunt n casa a Xll-a. Fami iile n care acetia triesc sunt numite de tiina economic menaje. ntre acestea sunt diferene n multe privine, dar exist si asemnri. De exemplu, au un rol economic similar, n ce const acest ro ? Care sunt relaiile menajelor cu statul si cu ntreprinderile? Care sunt nevoile si resursele specifice? Sunt ntrebri la care ncercm s rspundem n lecia de fat. 1.1.1.M EN A JE L E C A R A C T E R IS T IC I Economia general numete participanii la activitatea economic ageni economici. Agenii economici cu comportament analog, funcii similare si provenien a resurselor de aceiai tip formeaz un sector instituional. n cadrul activitii economice, agentul economic menaje (gospodrii) reprezint participantul care exprim calitatea de consumator de bunuri personale (satisfactori). Agentul economic menaje" se refer la cei ce locuiesc mpreun si obin venituri destinate pentru a achiziiona si consuma bunurile de care au nevoie si pentru a economisi. Menajeie sunt constituite ca: - familii uneori doar celibatari, pensionari; -diferite comuniti consumatoare (cmine, case de btrni); Care sunt relaiile menajelor cu alte sectoare Menajele furnizeaz elementele de baz pentru activitatea firmelor (ntreprinderilor), dar si pentru stat, nscri-indu-se astfel n fluxurile economice. n acest flux ntre menaje si ntreprinderi, menajele, prin faptul c asigur fora de munc, antreneaz obinerea de venituri care pentru firme devin cheltuieli. Totodat, menajele sunt principalul cumprtor de produse oferite de firme, efectund pentru acestea cheltuieli, care, pentru firme, constituie venituri. Aadar, menajele joac un dublu rol n cadrul circuitului economic: sunt furnizor de factori de praducie pentru desfurarea activitii economice si, totodat, grupul majoritar de cumprtori din cadrul unei economii. Caracteristicile menajelor, rolul lor economic, relaiile or cu alte sectoare instituionale contureaz principalele aspecte sub care acestea se aseamn.n aceiai timp, menajele, n relaia cu statul, primesc de la stat pensii, ajutoare de omaj, alocaii pentru copii, alocaii de sprijin si pltesc guvernului impozite, taxe etc. instituionale?

Reamintim: Principalelesectoare instituionale studiate la Economia general sunt: - gospodriile populaiei (lumea consumatorilor sau menajele}; -ntreprinderile (societile nefinanciare); - administraiile (publice si private); -bncile si alte instituii financiare; -societile de asigurri; -exteriorul.

2

Reamintim:

Circulaia bunurilor, a serviciilor, a resurselor, a disponibilitilor bneti ntre agenii economici din economia unei ri reprezint fluxurile economice. * Fluxurile reale si monetare se deruleaz concomitent si formeaz mpreun circuitul economicComentai:

Analiza acestora pune n eviden diferite tipuri de menaje. Acestea sunt rezultate din clasificarea menajelor n funcie de mai multe criterii. Cel mai adesea se utilizeaz criteriul ocupaiei capului de familie, care poate fi: salariat, liber-profesionist, fermier, mic ntreprinztor, proprietar de valori mobiliare si imobiliare, pensionar etc.1.1.2. NEVOI SPECIFICE MENAJELOR

Prin ce se difereniaz menajele?

Nevoile reprezint ansamblul trebuinelor, cerinelor, preferinelor, ateptrilor de a cror satisfacere depinde existenta oamenilor si calitatea acesteia.

Caracteristicile generale ale nevoilor le regsim si la nivelul menajelor; astfel, acestea sunt dinamice (se modific permanent) si nelimitate (se multiplic si se diversific). Modificarea, multiplicarea si diversificarea nevoilor menajelor sunt influenate de o multitudine de factori. Dup natura lor, distingem: - factori subiectivi (condiionarea subiectiv aflat sub influena evoluiei individului); Spre exemplu, prin trecerea de la clasa a Xl-a la clasa a Xll-a, elevii se confrunt cu unele nevoi noi: pregtirea pentru BAC sau pregtirea pentru Balul absolveni or etc.). -factori obiectivi (condiionare obiectiv, aflat sub influena de evoluiei societii). Spre exempiu, anul 2007, ca an al aderrii Romniei ia UE, aduce cu sine alturi de noi oportuniti si nevoi noi: nevoia de a c tori liber numai cu buletinul, nevoia de studia sau de a lucra n unele ri ale UE etc. Nevoile menajelor au si elemente specifice care deriv chiar din specificul de ageni economici ai acestora, n cadrul gospodriilor populaiei, distingem mai multe tipuri de nevoi n funcie de criteriu! de casificare. Dup subiectul purttor, deosebim urmtoarele tipuri de nevoi: a. nevoi personale, individuale, ale membrilor familiilor; Spre exempiu, un calculator personal mai performant, rafturi noi pentru mape de studiu individual, o veioz pentru uz personal etc. b. nevoi ale familiei, ca menaj nevoi de grup, sociale; Spre exemplu, un frigider (mai ncptor, ecologic, cu consum mic de energie), redecorarea modern si reamenajarea funcional a unei camere etc. Dup gradul de complexitate, deosebim urmtoarele tipuri de nevoi: a. nevoi elementare; De exemplu, n orice familie exist preocuparea pentru asigurarea hranei necesare fiecrui membru (n funcie de vrst, de starea de sntate etc.). b. nevoi superioare, complexe; De exemplu nevoia de educaie a copiilor este prezent n orice familie ce puin n egal msur cu nevoia de hran, mbrcminte etc. Nevoile menajelor pot fi interpretate din perspectiva piramidei trebuinelor" sau a Piramidei lui Maslow. Astfel, si n cadrul menajelor se poate constata o structu-turare piramidal a nevoilor de la inferior a superior, n privina satisfacerii nevoilor, problema este pus n sensul satisfacerii prioritare a nevoilor elementare si accederii ctre satisfacerea nevoilor superioare dup acoperirea nevoilor de rang inferior. 3

Nimic nu cost mai scump dect netiina." G rigore oisil M Criterii de clasificare a menajelor: mrimea veniturilor; sursa veniturilor; tradiii; confort; grad de pregtire

5.Nevoi de autorealizare 4.Nevoi de stim 3.Nevoi de apartenen 2.Nevoi de siguran 1.Nevoi de baz (fiziologice) Piraminda lui Maslow Principii: nevoile sunt structurate de la inferior la superior; satisfacerea nevoilor ncepe cu nevoile de rang inferior si continu cu nevoile de rang din ce n ce mai nalt

Menajele folosesc resurse specifice

Satisfacerea trebuinelor menajelor se realizeaz prin consum de bunuri i servicii. Obinerea bunurilor si serviciilor este rezultatul activitilor economice de producie. Activitatea de producie const n prelucrarea resurselor n scopul transformrii, adaptrii acestora, astfel nct s satisfac nevoile. 1.1.3. RESURSE SPECIFICE MENAJELOR Si la nivelul menajelor, principala caracteristic a resuselor este aceea c ele sunt limitate. Resursele menajelor reprezint ansamblul elementelor utilizate pentru producerea si obinerea bunurilor si serviciilor necesare satisfacerii trebunielor. Care sunt resursele specifice menajelor? Din multitudinea de clasificri posibile a resurselor, cea mai relevant este cea din punctul de vedere al naturii ior, respectiv resurse umane, materiale, financiare si informaionale. Resursele umane au un rol hotrtor n gradul de satisfacere a trebuinelor. Modul n care membrii unei familii se dezvolt ca persoane sntoase, educate, cu un anumit nivel de calificare, specializare si cultur, genereaz o influen major asupra evoluiei unei gospodrii familiale, asupra capacitii sale de adaptare la problemele care se ivesc permanent. Resursele materiale sunt necesare funcionrii menajelor n scopul satisfacerii trebuinelor fiecrei persoane si familiei n ansamblul su. Msura n care o familie dispune de locuin adecvat nevoilor membrilor si, de amenajri corespunztoare, de aparatura electrocasnic necesar, de automobil propriu etc. reprezint cteva dintre criterii e elementare n funcie de care se contureaz calitatea vieii de familie si a celei personale. Resursele financiare ale menajelor sunt reprezentate de venituri. Resursele financiare ale unei familii pot proveni din mai multe surse (care vor fi analizate la Bugetul familiei). Resursele informaionale au un rol tot mai important si n viaa menajelor. Viaa cotidian ne dovedete tot mai mult c informaia este o resurs foarte preioas pentru nive ui de trai al unei familii. Nivelul cunotinelor asimilate, existena unor abonamente {la ziare, reviste, televiziune prin cablu), conectarea la mijloacele de comunicare (telefon fix si mobil, e-mail, internet), biblioteca persona si/sau de familie, prezena n spaiul locuit a aparaturii necesare informrii etc. sunt cteva aspecte care caracterizeaz resursele informaionale specifice menajelor. 1,1.4. SPIRITUL GOSPODRESC FORMA SPECIFIC A RAIONALITII UTILIZRIIRESURSELOR

Factori de care depinde gradul de bunstare al unei familii: modul de obinere a resurselor financiare; diversificarea surselor; gradul de existen si asigurare a unei stabiliti financiare. De resursele financiare depinde n bun msur asigurarea celorlalte resurse necesare.

Indiferent de mrimea, de multitudinea si de diversitatea de resurse ale unei gospodrii, ele se dovedesc insuficiente, limitate n comparaie cu nevoile gospodriei respective, care sunt nelimitate. Aadar, satisfacerea tuturor nevoilor la un moment dat nu este posibil. Cu toate acestea, orice familie i propune o ct mai bun satisfacere a nevoilor fiecrui membru si a nevoilor de ansamblu ale familiei. Cum poate fi realizat un astfel de obiectiv? Soluia o reprezint: buna gospodrire", n termeni economici, aceasta reprezint compararea rezultatelor activitilor economice casnice (destinate acoperirii nevoilor) cu eforturile depuse (resursele/bunurile consumate), astfel nct s se obin maximum de efecte cu minimum de efort n raport cu un anumit obiectiv. Familiile numesc n mod curent aceast preocupare spirit gospodresc". Semnificaia spiritului gospodresc" este o astfel de folosire a resurselor specifice de care se dispune, astfel nct s se obin o ct mai bun satisfacere a nevoi or fiecrui membru si ale familiei n ansamblul su. n acest mod, termenul economic de raionalitate a utilizrii resurselor, la nivelul menajelor, ia forma specific de spirit gospodresc".

4

1.2. Bugetul personal i de familie. Proiecte specifice. Alegere i renunare: cost de oportunitate1.2.1. BUGETULPERSONALsi DE FAMILIE 1.2.2. PRO IE CTESPECIFICEM EN A JELO R 1.2.3. A LEG E REsi REN U N A R:EC O ST D E O PO RTU N ITA TEFamiliile, menajele din care elevii si elevele de a firma Altfel Design SA" fac parte sunt diferite sub foarte multe aspecte: mrimea veniturilor, sursele de provenien ale acestora, numrul de membri ai familiilor, tipul de familie, sntatea persoanelor din familie, ocupaii e prinilor, tradiiile si stilul de via... ntreaga diversitate sugerat se reflect n bugetul familiei si n cel personal. Ce nelegem prin bugetul personal si de familie? Cum este acesta structurat? Importana deprinderii de a ne elabora un buget, consecinele ncadrrii/nencadrrii n bugetul de care dispunem sunt prob eme de care ne vom ocupa n lecia de fa. 1.2.1. BUGETUL PERSONAL si DE FAMILIE Ce este un buget? n general prin buget nelegem, n diferitele sale forme, o estimare pe o perioad de timp a veniturilor si a cheltuielilor previzionate. Veniturile sunt legate de resursele familiei si preiau de la acestea caracterul limitat. Obiectivele de cheltuieli corespund nivelului si caracteristicilor de consum, deci trsturilor nevoilor specifice menajelor: mare diversitate {mari diferene ntre familii), caracter dinamic si nelimitat

Proiectul acestei familii este o cas nou

Bugetul personal, ca parte a bugetului de familie, reprezint estimarea pe o perioad de timp a veniturilor si cheltuielilor unei persoane.

Bugetul unui menaj este alctuit din: bugetul de familie; bugetele personale aie membrilor (pri componente ale bugetului de familie).

CERCETAI I APLICAI

Dispunei de buget personal? Dar prinii votri? Oare colegii votri de la firma de exerciiu Altfel Design SA" dispun de buget personal? Realizai un sondaj din acest punct de vedere printre cunoscuii votri! Bugetul de familie reprezint estimarea pe o perioad de timp a veniturilor si cheltuielilor

Analiznd orice buget personal, se poate constata c acesta este constituit din venituri si cheltuieli. Veniturile personale pot fi: -venituri care provin din bugetul familiei si sunt destinate persoanei (n calitate de membru al familiei); -venituri proprii, realizate de persoana respectiv (care nu intr n bugetul familiei, pentru c s-a decis s rmn la dispoziia persoanei). Obiectivele de cheltuieli ale persoanei pot fi destinate: -familiei; - propriei persoane, pentru: ntreinere si nfrumuseare, socializare, ntlniri cu prieteni/prietene, colegi/colege, vecini, ntreinerea automobilului propriu, satisfacerea unor dorine, plceri, situaii neprevzute etc. Redm n continuare schia general a unui buget de familie. Cu privire la cheltuieli trebuie s precizm c acestea sunt ndreptate spre urmtoarele destinaii: - cheltuieli pentru consum; - cheltuieli pentru producie (producia casnic: prepararea hranei, prepararea conservelor, croitorie pentru uz familial etc.); - pli de taxe, impozite.

5

unei familii. EXEMPLU DE COMPONENTE ALE BUGETULUI DE FAMILIE Surse de venituriSalarii -so - soie - ali membri (cf. situaiei si deciziilor de familie) Pensii Alocaii Venituri din chirii

Venituri din dobnzi Dividende Altele

Capitole, obiective de cheltuieli1. Cheltuieli pentru consum ntreinerea locuinei Alimentaie, hran Sntate mbrcminte Amenajarea locuinei: mobilier, dotri electrocasnice, mbuntiri, redecorri Educaie Automobil de familie Refacere, recreere fizic si intelectual Timp liber Socializare Cltorii Rate lunare Altele 2. Cheltuieli pentru producie 3. Pli de taxe si impozite

Ceea ce nu este prezentat n schia de mai sus a bugetului de familie este nclinaia spre economisire prezent n orice buget. Aceasta se manifest prin tendina de a nu cheltui tot venitul. Economisirea se rea izeaz ca diferen ntre venituri si cheltuieli. De ce apare aceasta? Se pot discerne ce puin dou categorii majore de motive. Primul motiv este nevoia de a acumuia sume mai mari n vederea realizrii unor proiecte, achiziionrii de bunuri de consum care au o valoare mare, ce depete disponibilul de moment al bugetului. Astfel, economiile se transform n investiii. nvestire, In funcie 6e omeri^ 6& w^ei fe rafe doresc s l finaneze, pot fi personale (pentru interesul unei persoane), de familie (pentru interesul ntregii familii) sau de afaceri (cu, interes antreprenorial). Al doilea motiv ca re justific economisirea este nevoia de a dispune de sumele necesare pentru situaii neprevzute (care implic si cheltuieli neprevzute mari, sume ce nu pot f i disponibilizate cu uurin din bugetul curent). Alturi de aceste dou categorii principale de motive, mai pot fi identificate: dorina de a beneficia de dobnzi, sporuri de valoare, dar si mndria, zgrcenia. Fiecare i dorete un buget care s cuprind venituri ct mai mari. Este suficient oare s existe venituri mari pentru ca un buget s ne satisfac? Evident, nu! Problema este aceea a raportului dintre venituri si cheltuieli. Venituri foarte mari pot fi nsoite de cheltuieli si mai mari. Este acesta un buget mulumitor? n funcie de raportul dintre venituri si cheltuieli se pot contura mai multe tipuri de buget. Acestea sunt: - buget excedentar atunci cnd veniturile sunt mai 6

mari dect cheltuielile; -buget echilibrat atunci cnd veniturile sunt aproximativ egale cu cheltuieile; - buget deficitar atunci cnd veniturile sunt mai mici dect cheltuielile. INFO Cheltuielile totale ale unei gospodrii au fost n medie, de 1 285 de lei pe lun si de 439 de iei pe persoan, Consumul, principala destinaie a cheltuielilor gospodriilor, a fost de 954 de iei lunar pe gospodrie si de 326 de lei pe persoan, cu o pondere n cheltuielile totale de 74,3%. De asemenea, cheltuielile totale pentru producie n gospodrie, de 74 de lei lunar, au reprezentat 5,8% din cheltuielile totale. Impozitele si taxele, a cror medie s-a cifrat la 179 de ei, dein o pondere de 13,9%, din care impozitul pe salariu, de 60 de lei, reprezint 4,7%. Cheltuielile totale au reprezentat 93,7% din nivelul veniturilor totale pe anul 2006. Deci nivelul economisirii (prin diferena ntre venituri si cheltuieli) a fost de 6,3%.Sursa:

Desigur, fiecare tip de buget are anumite semnificaii si consecine asupra fami iilor sau persoanelor care dein bugetul n cauz. Identificai semnificaiile i consecinele fiecrui tip de buget n parte. Explicai-le! Bugetele personale si de familie pot fi extrem de diferite, la fel ca i diversitatea situaiilor de familie care exist. Pot fi identificate la extremele evantaiului de bugete: bugete foarte generoase (extrem de bogate) si bugete foarte srace, iar ntre acestea, o multitudine de categorii clasificabilen funcie de mai multe criterii. Preocuparea economiei generale si a economiei ap i-cate este srcia, msurarea acesteia si gestionarea sa, astfel nct s permit traiul decent, subzistena familiei si a persoanelor afectate. n cadrul abordrilor metodologice obiective de estimare a srciei, gospodriile sau persoanele srace sunt identifi- l cate n baza unui prag absolut de srcie / subzisten, l Pragul absolut de srcie reprezint expresia monetar al unui co" de bunuri si servicii considerat a constitui minimul necesar" pentru o via normal". Consumul la nivel personal si de familie se modific sub aspectul nivelului si structurii n funcie de mai muli factori. Foarte important este modificarea veniturilor. Cu ct veniturile cresc, cu att ponderea consumului pentru l alimente scade si va creste ponderea cheltuielilor pentru l satisfacerea nevoilor superioare, de socializare, de edu- l caie, de petrecere a timpului liber. De asemenea, este de remarcat i modificarea obiceiurilor de satisfacere a nevoilor de consum prin obiceiurile de cumprare. Un exemplu de actualitate n acest sens este l orientarea cumprturilor spre supermarketuri si hipermar-keturi care permit achiziionarea din acelai loc, deci ntr-o l perioad scurt de timp, a necesarului de consum (n toat diversitatea sa) pe o anumit perioad de timp. n final, cu privire la buget, s amintim si faptul c, potrivit ultimelor tendine n finane, bugetele sunt considerate tot mai mult a fi de mod veche si sunt nlocuite cu previziuni complementare sau lunare. Previziunile lunare asigur realizarea de planuri financiare mai proaspete i mai recente. 1.2.2. PROIECTE SPECIFICE MENAJELOR Pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp menajele i contureaz proiecte specifice. Acestea pot fi: proiecte privitoare la venituri si proiecte privitoare la cheltuieli. Proiectele cu privire la venituri: - de regul, vizeaz gsirea unor modaliti de cretere a veniturilor (a doua slujb, schimbarea locului de munc, obinerea unei calificri superioare etc); - proiecte de stabilitate a veniturilor pe termen mediu si lung. Proiectele cu privire la cheltuieli pot avea ca scop creterea, micorarea sau reorientarea cheltuielilor. Reorientarea se realizeaz n mod specific, pe capitole-obiective de cheltuieli. Proiectele cu privire la cheltuieli trebuie s in seama de mai muli factori. Dintre acetia, enumerm: mrimea veniturilor la un moment dat, perspectiva cu privire la venituri pe o perioad dat, prioritile personale alemembrilor si ale familiei pe o anumit perioad.

Institutul Naional de Statistic Ancheta Bugetelor de Familie, trim. 3, 2006

INFO Componena coului de bunuri si servicii: bunurile i serviciile ce permit satisfacerea nevoilor fundamentale de alimentaie, de mbrcminte si adpost, de igien, sntate, odihn, educaie si participare la activiti sociale.

7

INFO n Romnia, coul de consum alimentar a fost construit pe baza normativelor de consum stabilite de ctre nutriionistii Institutului de Sntate Public si Igien. Supermarketul este format din magazine amplasate n puncte intens circulate. Suprafaa acestora este de 400-500 de metri ptrai. Numrul de produse din supermarket, n special alimentare, variaz ntre 3 000 si 10000. Htpermarketul este un ansamblu de magazine amplasat n zonele periferice ale oraului. Suprafaa acestora depete 5 000 de metri ptrai, ntrun hipermarket se pot gsi mai mult de 50 000 de produse. Tipuri de proiecte specifice menajelor: de asigurare (de via, de bunuri, de locuin, de pensie, de sntate etc); de economisire; planuri de carier pentru membrii familiei etc.

Analizai mpreun cu familiile voastre proiectele specifice si factorii care influeneaz stabilirea sau modificarea prioritilor ntr-un interval de timp. Realizai aceast analiz lucrnd individual. Identificai n mod concret care sunt acei factori de care trebuie s inei seama atunci cnd iniiai modificri n proiectele de cheltuieli ale familiei voastre. Reorientarea cheltuielilor se refer la realocarea veniturilor spre anumite cheltuieli si scderea alocrilor pentru alte cheltuieli. Reorientarea proiectelor specifice menajelor sunt generate de nevoile specifice', cu privire a educaia copiilor, cu privire la dotarea locuinei sau la modernizarea dotrilor, cu privire la achiziia de bunuri individuale (mbrcminte, telefon mobil) sau de familie (automobil de familie, cas de vacan), referitoare la petrecerea timpului liber, la economisire si investiii etc. Proiectele specifice ale menajelor se caracterizeaz printr-o mare diversitate. Sunt la fel de diferite ntre ele pe ct de diferite sunt ntre ele menajele. Astfel, n timp ce pentru unele proiecte prioritatea este asigurarea unui nivel de trai decent, la extrema cealalt exist menaje ale cror modificri de proiecte au n vedere adoptarea ultimelor trenduri" (n mbrcmite, locuin, distracii, cltorii etc.). Oricare dintre proiectele enumerate, fie c sunt individuale (ale membrilor familiei) sau de grup (ale ntregii familii), fie c sunt elementare sau superioare etc., presupun un consum de resurse, ntruct resursele, n cadrul menajelor, sunt limitate, orice resurs atras spre realizarea unui proiect specific va conduce la diminuarea resurselor pentru alte proiecte.

1.2.3.

ALEGERE

i RENUNARE: COST DE OPORTUNITATE

Menajele trebuie s aleag realizarea proiectelor celor mai importante, ceea ce echivaleaz cu renunarea la alte proiecte, pentru o vreme sau pentru totdeauna. Alegerea si renunarea reprezint o manifestare a gospodririi", a raionalitii n economia unei familii sau a unei persoane. Buna gospodrire" n cadrul unei familii const n maxima satisfacere a nevoilor specifice cu minim de efort, respectiv de cheltuieli.

Costul de oportunitate reprezint valoarea celei mai bune dintre ansele sacrificate, la care se renun atunci cnd se face o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, se msoar cea mai mare pierdere dintre variantele sacrificate, considerndu-se c alegerea fcut constituie ctigul". Costul de oportunitate este un mod de a vedea costuri, nu un tip de cost. Anafiza proiectelor specifice, n condiiile unor venituri limitate, presupune alegeri, dar si renunri (sacrificarea altor proiecte posibile). Ideea de sacrificare a unor oportuniti de aciune este clar dac lum n considerare constrngerile pe care ni le impun timpul si constrngerile bugetare. Orict ar dori o persoan, o familie s achiziioneze multe bunuri, bugetul este limitat. Cumprarea unei anumite inute presupune sacrificarea a ceva (de exemplu, renunarea la o alt inut). Orict de bogat ar fi o famiie, bugetul su impune limite. Aspectul important este legat de existena limitelor bugetare. Costul de oportunitate al unui proiect pentru care s-a optat este legat de ideea de eficien si raionalitate economic, respectiv este vorba de beneficii mai mari dect costuri. Ceea ce este ales ca prioritate la un moment dat trebuie s reprezinte un beneficiu mai mare dect pierderea pe care o reprezint acel ceva la care s-a renunat.CONCLUZII Pentru orice familie este important sa-si estimeze veniturile si cheltuielile, de asemenea, posibilitile de economisire, pe perioade mai scurte sau mai lungi de tirnp. Constituirea bugetelor va determina si un comportament economic al crui scop va fi acela de a se ncadra pe ct posibil n bugetul construit. Bugetele permit elaborarea de proiecte specifice, modificarea acestora si mai cu seam manifestarea unui comportament bazat pe spirit gospodresc".

8

1.3. Instrumente de economisire i de investire specifice persoanelor fizice1.3.1. ECONOMISIREA i INVESTIREA PE PIAA MONETAR . DEPOZITUL BANCAR 1.3.2. INVESTIREA PE PIAA DE CAPITAL A RESURSELOR Familiilor Alexandrei si lui tefan nu le-a fost uor, dar graie bugetului de fam ilie au reuit s realizeze economii. Acum apar ns noi probleme: cum s pstreze bine aceste economii pentru a fi n siguran? Desi este bine s se mai gur, informeze. Apoi, economiile pe care le-au realizat au un anumit scop. Pentru aceasta este necesar s cunoasc cele mai adecvate modaliti de investire, n raport cu: estimarea unui ctig potenial, alternative de investire, asumarea unor riscuri etc. Toateacestea sunt ntrebri la care vom ncerca s aducem lmuriri, fie ele si pariale.

1.3.1. ECONOMISIREAsi INVESTIREAPE PIAA MONETAR DEPOZITULBANCAR .

Ce este economisirea si cu ce scop se realizeaz aceasta?Economisireareprezint procesul de reinere din veni a ceea ce rmne dup consum. Diferena dintre veni si consum o turi turi constituie economiile. Acestea sunt sumele de bani care rmn la dispoziia menajelor dup consum. Legat de aceste surne economisite, se pune probema pstrrii n siguran a banilor. vorba de siguran de: Este fa

ameninri extraeconomice:

Una dintre modalitile cele mai frecvente de pstrare a economiilor pentru persoane fizice o reprezint depozitele bancare. Este un lucru tiut: pe piaa monetar, nu numai c economiile pot fi pstrate n siguran, dar depozitele bancare sunt si aductoare de dobnd. Aceasta se poate realiza prin: depuneri la termen cu ridicare periodic a dobnzii (se calculeaz ca dobnd simpl); depuneri cu capitalizare (se calculeaz ca dobnd compus, aduc un ctig mai mare, dar presupun ca dobnda s nu fie ridicat o perioad determinat conform angajamentului contractual). REAMINTIM: Sigurana banilor trebuie neleas aici n dublu formula de calcul sens: a dobnzii simple: sigurana fizic, sigurana valoric, D = Cr x d' x n meninerea valorii, a formula de calcul puterii de cumprare a a dobnzii compuse: banilor sau sigurana D = Cr(1 +d') n -Cr fa de depreciere.

- deprecierea banilor provocat de inflaie; -schimbarea banilor (punerea n circulaie de banc si monede noi, modificare de valoare, deno note minare etc.). Acestea sunt situaii n care banii i pierd valabilitatea, sunt scoi din circulaie, locul lor fiind luat de bani noi.

ameninri dinspre factori economici:

- eventuale furturi; - producerea unor ca amiti: incendii, inundaii (punerea banilor la adpost").

Alexandra si tefan cunosc deja, din clasa a XI-a, de la Economia general, modul de calcul al dobnzii prin dobnda simpl si prin dobnda compus. S presupunem c familiile lor dispun fiecare de cte un depozit bancar de 20 000 de lei si intenioneaz s retrag aceast sum din banc peste doi ani; rata dobnzii la depuneri este de 5%. Care credei c ar fi sfatul cel mai bun privind modalitatea de depunere cea mai avantajoas, din punctul de vedere al mrimii dobnzii ce urmeaz a fi ridicat? 9

S facem mpreun o comparaie.Varianta 1:

Depozit bancar cu retragerea anual a dobnzii: D = Cr x d x n = 20 000 u.m. x 5% x 1 = 1 000 u.m./pe an Dobnda n cei doi ani va fi de 2 x 1 000 = 2 000 u.m.Varianta 2: Depozit bancar cu capitalizarea dobnzii: D=Cr x (1 + d)2 Cr - 20000 x (1 + 0,05)2 - 20 000 = 20 000 x 1,1025 20 000 = 22 050 -20 000 = 2 050 u. m.

Comparaia arat c dobnda obinut n varianta 2 este mai mare dect dobnda obinut n varianta 1. Aadar, n situaii similare, este mai avantajos depozitul cu dobnda capitalizat. Prezint aceasta si unele neajunsuri? Principalul dezavantaj este acela c posesorul depozitului nu poate retrage bani din depozitu respectiv pe o perioad de doi ani (n msura n care dorete s beneficieze de dobnda respectiv). Venitul obinut din depozitele bancare este dobnda. Aceasta, dup cum s-a vzut n exemplu de mai sus, n funcie de modul cum s-a realizat depozitul, poate aduce un venit mai mare sau mai mic. Deci nu poate fi indiferent modul n care decidem s realizm un depozit bancar. S nu uitm ns primul dintre scopurile pentru care s-a fcut depozitul bancar: acela de a feri economiile de depreciere. Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar ca rata dobnzii la depozite s fie mai mare dect rata inflaiei. Dac lum ca exemplu anui 2006, putem constata c n timp ce rata dobnzii s-a meninut ntre 6,25% si 7% pentru depozite n RON, rata inf aiei, aa cum s-a precizat de ctre instituiile abilitate, a fost de 3,9%. Dar, atenie, nu toat dobnda calculat rmne la dispoziia posesorului su. Dobnda, ca orice form de venit, se impoziteaz, n u timii ani, cota de impozitare, unic de altfel pe economie, a fost si pentru dobnd de 16%. Aadar, dac dorii s v calculai ctigul din dobnzi, nu uitai de rata inflaiei, apoi de impozitul pe venit. 1.3.2. INVESTIREA PE PIAA DE CAPITAL A RESURSELOR Revenim a interesu familiilor Alexandrei si lui tefan de a cunoate mai multe alternative de investire a economiilor, astfel nct s obin ctig. Cunoaterea acestora este o condiie a a egerii alternativei ce ei mai avantajoase. S analizm pe scurt principalele variante de investire care pot aduce ctig, n acest scop, menajele, prin membrii lor, persoane fizice, se pot orienta nspre piee diferite prin obiectul specific tranzacionat. Dintre acestea amintim cteva: - investiii pe piaa financiar-bancar; - investiii pe piaa imobi iar; - investiii n bijuterii; - investiii n obiecte de valoare, obiecte de art. Economisirea si potenialul ctig pe piaa monetar si bancar le-am analizat deja mai sus. O pia mai puin cunoscut pentru persoanele fizice, care poate oferi posibi iti de investiii aductoare de ctig, este piaa financiar sau piaa de capital. Persoanele fizice care au reuit s economiseasc sume satisfctoare pot accede la alternative si ctiguri financiare diversificate. Una dintre alternative devine Bursa. Aceasta tranzacioneaz valori mobiliare, iar investiia n acestea este mult mai riscant. Decizia de a investi la Burs trebuie precedat de o analiz a bugetului propriu. La Bursa de Valori Bucureti (BVB) poate tranzaciona orice investitor, fie el romn sau strin. Unui investitor nou i se cer drept condiii elementare ca aranjamentele sale financiare curente s fie acoperite si, n acelai timp, s existe resurse pentru eventualele cheltuieli. Aceasta presupune o analiz a bugetului personal si de familie fcut de noul investitor. La Burs nu se poate participa la tranzacii n mod direct. Orice investitor trebuie s fie clientul unei Societi de Servicii de Investiii Financiare (SSIF), care s fie membr a Asociaiei Bursei. Acestea sunt 10

cunoscute si sub denumirea de companii de brokeraj. Pe piaa actua din Romnia sunt acreditate aproximativ 30 de companii de brokeraj, prin intermediul crora se desfoar toate tranzaciile de la Burs. Familia Alexandrei s-a hotrt: ar dori s investeasc acum pe piaa de capital. Se formuleaz firesc ntrebarea: Cum s se pregteasc mai bine In acest scop?" Rspunsul specialitilor este de genul urmtor: fie c este vorba despre depozite bancare, aciuni, terenuri sau valut, lipsa pregtirii poate duce la un final nemulumitor, existnd riscul de a pierde ntreaga sum. Cum putem diminua riscul? Sunt unii specialiti care pledeaz pentru a urma mai muli pai cu rol preventiv. 1. S ne ntocmim o list cu veniturile familiei. 2. S ne elaborm un buget lunar care s estimeze principalele cheltuieli cu: locuina, alimentaia, transportul, educaia copiilor, vestimentaia, sntatea etc. 3. Sa supunem verificrii, vreme de cteva luni, bugetul elaborat si, dac se dovedete realist, s continum. 4. S elaborm un buget anual, care s cuprind veniturile certe, o medie a cheltuielilor, iar diferena dintre acestea sunt economiile ce pot fi investite. 5. S estimm un prag maxim al pierderilor financiare care pot fi suportate si lichiditile necesare. 6. Sa stabilim o structur a investiiilor (fr a ne asuma riscurile maxime). Investiiile riscante sunt de regul accesibile si profitabile pentru investitorii cu experien. 7. S cutm un consultant financiar si s ncepem mpreun s elaborm un portofoliu" de investiii. 8. Sa studiem actele normative privitoare la domeniul investiional. Ce posibiliti au membrii familiei Alexandrei, care s-au hotrt s investeasc pe piaa de capital? Cu alte cuvinte, cum trebuie s procedeze pentru a deveni acionari. Specialitii arat c cei care doresc s devin acionari pentru prima dat au de ales ntre dou variante, n funcie de preferin. O prima variant ar fi cumprarea unor aciuni nou emise de ctre o societate listat la Burs sau ale crei aciuni sunt listate la BVB. Poi, de asemenea, s cumperi aciunile unei companii care intenioneaz s nscrie la cota BVB aciunile emise, n aceste condiii, societatea respectiv are obligaia de a face cunoscute toate condiiile de vnzare ale aciunilor printr-o campanie de ofert public. De asemenea, legea cere ca anunul s fie fcut n cel puin un ziar de circulaie naional. Cea de-a doua variant se refer la cumprarea de aciuni care se tranzacioneaz deja la Burs. Aici Societile de Servicii de Investiii Financiare membre ale Asociaiei Bursei sunt cele care vnd si cumpr aciuni n numele clienilor proprii. Oricare ar fi varianta aleas, cei ce doresc s investeasc pe piaa de capital trebuie mai nti s se adreseze unei societi de brokeraj.REAMINTIM Pe piaa capitalurilor, banii se investesc n tituri de valoare: aciuni si obligaiuni, care aduc n ctig sub forma de: dividende (pentru aciuni) aduc venit variabii, au grad mai mare de risc; dobnd, cupon (pentru obligaiuni} aduc un venit fix, au grad de risc foarte sczut. Pe aceast pia, titlurile de valoare se tranzacioneaz la un ore numit curs sau cotaie. Acesta variaz permanent. Mai putem ine cont si de faptul c acest pre, cursul, evolueaz n sens invers fa de evoluia ratei dobnzii pe pia. Formula de calcul a cursului, cotatiei: Cursul= V/d Unde V= venitul adus de titlu i d= rata dobnzii

Care este strategia necesar pentru a ajunge la un broker de investiii care este potrivit cerinelor celui ce dorete s investeasc? Primul pas l reprezint buna informare n legtur cu activitatea brokerilor, cu serviciile si comisioanele pe care le percep. Acestea sunt primele criterii n funcie de care se va reaiiza alegerea societii de brokeraj potrivit pentru reprezentarea intereselor unei persoane fizice. Dup alegerea Societii de Servicii de Investiii Financiare (SSIF): 11

Urmtorul pas va fi acela de a decide dac investiia urmeaz a fi realizat pe termen scurt sau pe termen lung; n felul acesta se va putea constitui un portofoliu adecvat situaiei. La rndul ei, societatea care se ocup de serviciile de investiii financiare va deschide n sistemul de registru al BVB un cont individual n numele noului su client, n care va fi meninut portofoliul si n care SSIF va opera n funcie de cerinele clientului. n ceea ce privete comisionul perceput de o SSIF, acesta este de regul stabilit n urma negocierii cu investitorul, ns de obicei el nu depete 8%. Lista societilor de brokeraj este autorizat de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare (CNVM). Foarte important cu privire a succesul investirii este rolul informrii. Acesta trebuie s se refere permanent pentru potenialul investitor la: - cunoaterea fluctuaiilor ratei dobnzii; - cunoaterea produselor bancare; -fluctuaii la burs; - cotarea la burs, fie pe piaa bursier {BVB), fie pe piaa extrabursier. Am expus cele mai cunoscute instrumente de economisire si investire de care dispun persoanele fizice, respectiv cele oferite de piaa monetar si de piaa de capital. Evident c instrumente e expuse nu sunt si singurele. Putem aminti, ntre alte instrumente, investirea pe piaa imobiliar sau investirea n obiecte de valoare (eventual, obiecte de art). Cu privire ia investiiile pe piaa imobiliar, se tie c pn n anul 2003 piaa imobiliar din Romnia a avut o cretere relativ lent, de maximum 5% pe an. Din cauza lipsei de spaiu locativ si a apariiei creditelor ipotecare / imobiliare, ncepnd cu anul 2003 s-a produs o explozie a preurilor, nregistrndu-se creteri de peste 50% anual. O cretere deosebit a avut-o segmentul lux": com-p exe de vile n zone e rezideniale. Zona de nord a Bucurestiului este cutat pentru segmentul civii/comercial, iar cea de sud-est pentru segmentul industrial. In aceste condiii, investiiile n imobiliare s-au dovedit extrem de profitabile n ultimii ani.

1.4. Creditul pentru persoane fizice1.4.1. OPERAIA DE CREDITARE A PERSOANELOR FIZICE1.4.2.CREDITUL IMOBILIAR SAU IPOTECAR

1.4.3. CREDITUL DE CONSUM, CREDITUL PENTRU NEVOIPERSONALE

Dei au un buget de familie, au realizat economii, economiile au fost bine pstrate i investite si au condus la ctig, foarte multe familii au nevoie s fac achiziii de bunuri ale cror costuri depesc economiile si ctigul din investiii. Ce este de fcut? n orice economie de pia, bncile, instituii ale pieei monetare, i ofer serviciile pentru persoane fizice, care pot astfel s obin mprumuturi, credite, pentru a-si satisface nevoile. Care sunt produsele de creditare oferite de bnci? Cum pot fi obinute creditele? Care sunt documentele necesare? Cum s ne pregtim pentru a obine un credit? 1.4.1. OPERAIA DE CREDITARE A PERSOANELOR FIZICE Operaia de creditare reprezint unul dintre principalele obiecte de activitate ale sistemului bancar. Creditarea persoanelor fizice Pentru diferite proiecte (achiziionarea unei locuine, case de vacan, autoturisme, alte nevoi personale), bncile creeaz oferte de creditare. Sistemul bancar vine astfel n ntmpinarea nevoilor menajelor pentru finanarea unor proiecte pentru care acestea nu dispun de bani suficieni. Care sunt condiiile de acordare a creditelor pentru membrii familiilor? Exist reglementri, norme de acordare a acestor credite? Sau sunt creditele pentru persoanele fizice lsate la bunul plac al bncilor? 12

De puin timp, BNR a decis s renune ia limitarea gradului de ndatorare prin existena unui procent limit maxim din veniturile solicitantului. Aceast decizie ar putea avea ca urmri creterea nivelului de creditare; analitii sunt de prere c bncile ar putea creste rata creditului chiar si la 50% din venitul solicitantului. Trebuie inut cont si de contextul n care rata dobnzii caracteristic politicii monetare este n curs de reducere. Una dintre semnificaiile acestei decizii a BNR este aceea a transferu ui de responsabilitate de la Banca Central la bncile comerciale, n contextul intrrii Romniei n Uniunea European. Practic, bncile vor fi nevoite s studieze foarte bine situaia fiecrui client. Dei bncile nu vor mai avea nici un fel de restricie la acordarea creditelor, fiecare banc va fi obligat s i fac reguli interne foarte clare n acest sens. n aceast situaie va creste responsabilitatea Direciei de Supraveghere a Bncii Centrale, care va conlucra cu bncile, privind normele interne ale fiecrei bnci. Aceste schimbri ar putea conduce la creterea birocraiei, pentru c bncile trebuie s complice algoritmul dup care acord creditele, ntruct i vor asuma un risc mai mare. Bncile comerciale concureaz ntre ele pentru atragerea ct mai multor clieni. Cum se pot orienta clienii persoane fizice atunci cnd au nevoie de un mprumut? Iat cteva repere: Nivelul ratei dobnzii. BNR a impus deja bncilor comerciale ca acestea s afieze la vedere DAE rata dobnzii anuale efective (si nu doar un nivel al ratei dobnzii de referin). Aceste informaii trebuie s fie transparente. DAE trebuie s cuprind, n afar de nivelul ratei dobnzii, i alte costuri, cum sunt: comision de analiz, comision de acordare, comision de administrare, comision de rambursare etc. Solicitarea/nesolicitarea de garanii. Unele bnci acord credite fr s solicite garanii, n timp ce altele cer garanii. Acestea pot s constea n bunuri, imobile, polie de asigurare etc. Preul bunului pe care dorim s-l achiziionm. In partea stng (dicionar) sunt prezentate cteva dintre preurile cu care ne ntlnim pe pia. REAMINTIMAi nvat n clasa a Xl-a a Economie general despre locul si roluL sistemului bancar n economia de piaa. Menirea sistemului bancar este, pe de o parte, de a atrage economiile agenilor economici care au surplus de bani, iar pe ele alt parte, de a oferi credite agenilor economici care au deficit, nevoie de bani. n concluzie, bncile sunt interesate s acorde credite att persoanelor juridice, ct i persoanelor fizice.

DICIONARPreul CIP cel mai mic pre", care nu include taxe; Preul DDP preu care trebuie pltit, include taxe; Delivered Duty Paid (Rendu Dmits Acquittes).

Este bine s fim ateni! De foarte multe ori, preul scos n eviden, cel scris de obicei mai mare, mai vizibil, este preul CIP. Iar preul DDP, dac este scris, este mult mai mic, uneori abia vizibil. Aadar, este foarte important s fim ateni si s cutm cu rbdare preul care include toate taxele, DDP, pentru a ti adevratul pre pe care trebuie s-l pltim. Gradul de ndatorare admis de bnci n noile condiii n care BNR nu mai impune un grad maxim de ndatorare, bncile i stabilesc fiecare n parte reguli de acordare a creditului, de foarte multe ori gradul de ndatorare fiind stabilit ca urmare a unei negocieri. Modalitatea de rambursare se refer a modul n care banii mprumutai urmeaz s fie napoiai bncii. Rambursarea se poate face n rate lunare fixe, rate descresctoare, rambursare n avans a unei pri din creditul acordat. Avantajele sau dezavantajele sunt diferite, n funcie de situaia diferit a debitorului. Documente solicitate de bnci. Si acestea pot diferi de la o banc la alta. De regul, persoana care dorete un credit se ferete pe ct posibil de impedimente birocratice, motiv pentru care se va orienta spre instituii care solicit mai puine documente n vederea acordrii creditului. Rapiditatea acordrii creditului. Timpul de analiz a unui dosar prin care se solicit credit este, de asemenea, diferit de la o banc la alta. Evident, clienii doresc obinerea ct mai rapid a creditului solicitat. Dovada de bun platnic n cele mai multe cazuri, n ultimii ani (odat cu instituirea unui sistem de supraveghere), bncile au acces la date cu privire la corectitudinea achitrii mprumuturilor anterioare 13

sau a unor alte credite care nc nu s-au stins. 1.4.2. CREDITUL IMOBILIAR SAU IPOTECAR Orice familie are nevoie de o locuin. Si elevii/elevele de la firma Altfel Design SA" se gndesc la ziua n care vor trebui s-si cumpere o cas. Cum putem obine una atunci cnd nu dispunem de toi banii necesari pentru achiziionarea sa? Rspunsul oferit de bncile comerciale este: credit imobiliar sau credit ipotecar. Auzim n ultima vreme, n pres si n ofertele bancare, ambele denumiri si nu tim dac se refer la acelai tip de credit. Este cert faptu c si creditul imobiliar, si creditul ipotecar denumesc ofertele de creditare pentru cumprarea de locuin. Sintagma credit ipotecar s-a impus datorit schimbrii de politic pe care majoritatea bncilor si fondurilor de creditare au abordat-o: creditul garantat prin ipoteca asupra imobilului cumprat. Este vorba de posibilitatea de a garanta creditul chiar cu imobilul pe care TI achiziioneaz, giranii si alte tipuri de garanii fiind scoase din calcul. O diferen fundamental nu exist ntre cele dou tipuri de credite si interpretarea este diferit de la banc la banc, n principiu, creditul ipotecar se garanteaz cu ipoteca pe imobil, n timp ce creditul imobiliar se poate garanta si cu alte tipuri de garanii (girani, alte imobile). Se consider n general c prin credit imobiliar se pot finana si construciile de imobile, n timp ce prin credit ipotecar acest lucru nu este posibil, deoarece este imposibil s fie ipotecat un imobil inexistent. Din punct de vedere legislativ, cele dou denumiri provin din legi diferite: creditul ipotecar este reglementat de legea 190 / 1999, n timp ce creditul imobiliar se legitim eaz din Codul civil. Prezentm pe scurt unele dintre cele m ai cunoscute condiii de acordare ale creditului imobiliar la o banc oarecare X . E ste bine s cunoatem condiiile de credi pen tru a fi preg tii d in tim p . tare, Criterii Condiii de acordare Scopul credituluiAchiziionare de imobil/Construcie de imobil/Achiziionare de teren Solicitani Persoane care au mplinit vrsta de 20 ani. Este obligatoriu ca solicitantul eligibili s nu depeasc vrsta de 65 de ani nainte de rambursarea ultimei rate a creditului. Solicitantul, rezident sau nereziden, va avea surse de venit Suma maxima: 500 000 EUR (sau echivalentul n USD/RON la data aprobrii). Suma Suma maxim/ stabile. minim: 5 000 EUR minim 10% pentru USD si EUR, 9,5% pentru ROM Banca acorda credite n valut Dobndasolicitanilor care ncaseaz venituri n valut.

Perioada 25 de ani pentru credite de achiziie Perioada de graie6 luni Rambursare Rate egale sau rate descresctoare C reditul va fi garantat cu o ipotec pe un im obil. A lte garanii Garanii acceptate (n funcie de banc) C om ision de analiz: 30 Euro ision anual de adm inistrare cred it: C om Comisioane 0,2% aplicat a so ldul creditului ision pentru schim barea m onedei C om de acordare a creditului: 0,5% din so clu credituiui Rambursare n avans Asigurri Dac debitorul ramburseaz n avans n primii trei ani, acesta va plti un com s ion de 2% din sum a respectiv. D ac va plti n avans dup i prim ii trei ani, va plti un com ision de 1 % din sum a respectiv. Im obi ui ipotecat n favoarea bncii va fi asigurat pe toat perioada creditu la o com panie agreat de banc. poate solicita lui B anca debitorului o asigurare de via care se va cesiona n bncii. favoarea

Analizai condiiile de acordare a creditului imobiliar prezentate mai sus. Ce semnificaie au acestea? Care sunt concluziile care decurg din analiza exemplului? Cutai si alte oferte. Comparai-le! Decidei asupra celor mai importante trei criterii n luarea uneii decizii de creditare. 1.4.3. CREDITUL DE CONSUM. CREDITUL PENTRU NEVOI PERSONALE Termenul de credit de consum cuprinde un spectru foarte larg de credite cu destinaii foarte diferite, ncercnd s rspund unei multitudini de nevoi personale ale persoanelor fizice. 14

Ceea ce includ bncile comerciale n ofertele or de creditare pentru consum sunt produse bancare foarte diverse, care prezint mari diferene si de la o banc la a ta. Enumerm cteva dintre acestea, cu precizarea c pe piaa produselor bancare oferta este mult mai bogat, ncepnd cu credite pentru construcii, amenajri, redecorri de locuine, continund cu creditul pentru nevoi personale (numit de unele bnci creditul pentru orice"), cu creditul auto si pn la produse mai noi precum creditul pentru studii, creditul pentru cltorii si vacane, diversitatea creditelor de consum este n continu cretere. Spre exemplu, creditul auto poate fi folosit pentru achiziionarea autoturismelor sau motocicletelor noi sau autoturismelor second-hand. Alt exemplu este creditul pentru studii. Se tie c educaia reprezint cea mai bun premis pentru succesul n viitor. Este un punct de referin pentru cariera urmtoare, indiferent n ce domeniu se desfoar ea. Este creditul pentru reuita n via, un produs menit s susin demersul unei pregtiri profesionale solide. Suma minim mprumutat este de 3 000 EUR. Descoperitul de cont, numit de specialiti overdraft, este un produs bancar menit s permit deintorului s nu rateze oportuniti (o vacan, o nou pies de mobilier, electrocasnice etc.), si atunci, pe perioade mai lungi sau mai scurte, descoperitul de cont ajut deintorul s le fructifice. Folosind aceast facilitate de descoperire de cont, nivelul cheltuielilor dumneavoastr poate depi nivelul veniturilor. INFO: Descoperitul de cont overdraft se realizeaz n condiiile existenei unui contract ncheiat ntre banc si angajator, prin care acesta din urm se oblig s vireze salariu! angajatului pe un crd. Altfel spus, opiunea descoperitului de cont se poate face doar pe crdul de debit pe care este primit salariul, n baza acestui contract se pot face mprumuturi din propriul crd de debit n limita a 3 pn la 6 salarii cu rata dobnzii ntre 19% i 25%. Cel mai frecvent credit pentru consum este creditul pentru nevoi personale. Ne vom opri mai mult asupra acestui tip de credit tocmai pentru c este cel asupra cruia se ndreapt cele mai multe persoane fizice. Ce documente sunt necesare pentru a obine un credit de nevoi personale? cererea si contractulde credit; copie dup actul de identitate; declaraie de acord; ultima factur de telefon fix sau mobil sau un alt document care s dovedeasc adresa curent; adeverin de venit si copie dup cartea de munc, pentru salariai; copie de pensie pe luna curent sau precedent i copie dup decizia de pensionare. De regul, pentru diferitele tipuri de credite, unele bnci solicit potenialilor clieni Fisa scoring. Aceasta este un instrument folosit n evaluarea profilului solicitantului de credit. De asemenea este estimat probabilitatea ca solicitantul sa dezvolte un comportament specific de folosire a creditului, dar stabilete si capacitatea sa de rambursare a creditului. Un rol important n constituirea Fiei scoring l are Bugetul de familie, ca un instrument de lucru utilizat pentru msurarea capacitii de rambursare a creditului. Un factor important pe care bncile comerciale l iau n calcul n stabilirea acordrii unui credit este capacitatea de rambursare, care reprezint potenialul financiar al solicitantului de a plti lunar rata de credit si dobnda aferent.

1.5. Riscuri i asigurarea persoanelor contra riscurilor1.5.1.ASIGURAREA PERSOANELOR FIZICE ASIGURRI OBLIGATORII

1.5.2. 1.5.3.

si ASIGURRI FACULTATIVE

PRODUSE DE ASIGURRI OFERITE DE SOCIETILE DE ASIGURRI

New York-ui nu este opera oamenilor, ci a asigurtori or; fr asigurri, n-ar exista zgrie-nori, deoarece nici un muncitor n-ar accepta s lucreze la o asemenea nlime, riscnd s fac un plonjon mortal si s-si lase familia n mizerie; fr asigurri, nici un capitalist nu ar investi milioane pentru a construi astfel de cldiri, pe care un singur rnuc de igar le-ar putea transforma n scrum; fr asigurri, nimeni nu ar circula cu automobilul pe strzi. 15

Chiar cu un Ford, un bun ofer este1 contient de faptul c n fiecare clip risc s dea peste un pieton."H E N R YF O R D

Afirmaiile de mai sus, celebre de aitfel, au generat pentru elevii/elevele de la firma de exerciiu Altfel Design SA" un ir de ntrebri pentru care ateapt, n aceast lecie, un nceput de rspuns.

1.5.1. ASIGURAREA PERSOANELOR FIZICE Existena persoanelor fizice si activitatea acestora sub toate formele sunt expuse permanent unei multitudini de riscuri, generate att de factori obiectivi, ct si de factori subiectivi. Asigurarea este un proces economico-social necesar si obiectiv, deoarece acioneaz ca un mijloc de protecie: despgubete pierderile financiare acoperite prin riscuri asigurate. Procesul de asigurare const n crearea n comun, de ctre populaie si agenii economici ameninai de anumite riscuri, a unui fond din care se compenseaz daunele si se satisfac si alte cerine economicofinanciare, probabile, imprevizibile. Asigurarea este operaiunea prin care un asigurtor constituie, pe principiul mutualitii, un fond de asigurare, prin contribuia unui numr de asigurai, expui la producerea anumitor riscuri, si i indemnizeaz pe cei care sufer un prejudiciu pe seama fondului alctuit din primele ncasate, precum si pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activitilor desfurate." Definiia prezentat este preluat din Legea nr. 32/10.04.2000. Asigurarea este o garanie acordat de un asigurtor asiguratului su, de a indemniza eventualele pagube, n schimbul unei prime sau cotizaii." Le Petit Larrousse O ntrebare la care elevii ateapt un rspuns este aceea care privete caracteristicile contractului de asigurare a persoanelor fizice. Principii ale contractelor de asigurare pe care, ca viitori asigurai, trebuie s le cunoatem. - principiul despgubirii contractul de asigurare nu despgubete peste valoarea pierderilor suferite de asigurat; - principiul interesului asigurabil o persoan are interes asigurabil dac producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere financiar sau un prejudiciu persoanei respective. Contractul de asigurare are printre trsturi si urmtoarele: caracter consensual se ncheie n scris pe baza consimmntului prilor; asumarea reciproc a unor obligaii fiecare parte urmrete obinerea unui avantaj prin prestaia pe care s-a angajat s o fac n favoarea celeilalte pri; caracter succesiv ealonarea n timp a prestaiilor precizate n contract. Faptul c valabilitatea contractului de asigurare se ntinde pe o anumit perioad de timp face posibil ealonarea plii primei de asigurare de ctre asigurat; caracter de adeziune forma i clauzele contractului sunt stabilite de ctre societatea de asigurri, potenialul asigurat avnd posibilitatea s accepte sau s resping n bloc acest contract; caracter de bun-credin presupune ca executarea acestuia s se realizeze cu bun-credin de ctre ambele pri. Orice contract de asigurare cuprinde subieci" implicai n contract, care au un rol clar stabilit prin lege. Acetia sunt principalii actori ai contractului. Asigurtorul este persoana juridic romn sau strin care, n schimbul unei prime de asigurare ncasate de la asigurai, i asum rspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate, de a plti suma asigurat la producerea unui anumit eveniment n viaa persoanelor asigurate. Asiguratul este persoana fizic care, n schimbul unei prime de asigurare pltite, i asigur bunurile, viaa etc. mpotriva anumitor calamiti naturale, a unor accidente sau care se asigur mpotriva unor evenimente care se pot ntmpla. Beneficiarul asigurrii este persoana care are dreptul de a ncasa suma asigurat sau despgubirea, fr s fie neaprat parte la contractul de asigurare. 16

Asigurarea are un scop determinat? Suma asigurat se stabilete n urma unei evaluri?

Riscul asigurat este evenimentul sau fenomenul care odat produs, datorit efectelor sale, l oblig pe asigurtor s plteasc asiguratului sau beneficiarului despgubirea sau suma asigurat. Riscul poate fi previzibil sau imprevizibil. Evaluarea este activitatea care stabilete valoarea bunurilor n vederea cuprinderii !or n asigurare. Bunurile supuse evalurii trebuie s fie proprietatea personal a asiguratului. Suma asigurat este conform contractului de asigurare, partea din valoarea de asigurare, pentru care asigurtorul i asum rspunderea n cazul producerii evenimentului pentru care s-a ncheiat asigurarea (SA).Asigurarea se contracteaz pe o anumit durat, pentru pagube specificate, presupunnd o anumit despgubire?

Durata asigurrii este perioada de timp n care exist raporturi de asigurare ntre asigurat si asigurtor. Paguba (dauna) reprezint pierderea exprimat valoric, suferit de un bun asigurat ca urmare a producerii unui fenomen mpotriva cruia s-a ncheiat asigurarea. Despgubirea de asigurare este suma de bani pe care asigurtorul este obligat s o plteasc asiguratului, cu scopul de a compensa paguba produs de riscul asigurat, pe parcursul funcionrii contractului de asigurare. 1.5.2. ASIGURRI OBLIGATORII si ASIGURRI FACULTATIVE Piaa asigurrilor reprezint, n general, locu unde se ntlnete, n mod reglementat, cererea cu oferta de asigurri. Cererea de asigurare este reprezentat de persoanele fizice care doresc s ncheie asigurri ntr-un anumit moment. n Romnia, cererea potenial de asigurri este mare, cea efectiv este redus, din cauza slabei culturi economice si a lipsei resurselor bneti. Aceasta se concretizeaz n contracte de asigurare ncheiate. Oferta de asigurare este reprezentat de produsele societilor specializate (autorizate s funcioneze si capabile din punct de vedere financiar s desfoare o astfel de activitate de asigurare). a. Asigurri obligatorii sunt acelea care se bazeaz pe principiul obligativitii prin lege (ex lege). b.Asigurri facultative sunt acelea care se ncheie din proprie iniiativ de ctre persoanele fizice (ex contractu}. Asigurrile obligatorii au rolul de a apra avuia naional, interesul economic si social. Asigurarea apare n virtutea legii fr a se cere acordul de voin al celor care dein bunurile respective; raporturile dintre asigurat si asigurtor, drepturile si obligaiile lor sunt stabilite prin lege. Asigurarea obligatorie este fr termen, acionnd tot timpul ct exist bunul asigurat. Dac un bun asigurat obligatoriu a fost nlocuit cu un altul, din diferite motive, asigurarea rmne valabil n continuare, deci rspunderea si obligaiile celor dou pri nu sunt limitate de timp. Exemplul cel mai frecvent de asigurare obligatorie pentru persoane fizice este asigurarea de Rspundere civil obligatorie (RCA) pentru autoturisme. Aceasta este o asigurare obligatorie prin lege pentru toi posesorii de autovehicule, care acoper orice daune provocate terilor n urma unor accidente de circulaie (daune materiale sau vtmri corporale). Prima pentru RCA are o valoare fix, n funcie de tipul autovehiculului, este stabilit anual de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor si este valabil pentru toi asigurtorii. Asigurrile facultative apar n baza contractului de asigurare dintre asigurtor si asigurat, ncheierea asigurrii facultative depinde de voina asigurailor, care sunt singurii care pot decide n legtur cu contractarea asigurrii. Asigurrile facultative se ncheie pentru riscurile necuprinse n asigurrile obligatorii sau chiar pentru completarea asigurrilor obligatorii n scopul de a primi o despgubire sau o sum asigurat mai mare. Care sunt drepturile si obligaiile asiguratului/asigurtorului? Cum i cnd se aplic nceteaz drepturile /obligaiile? Iat cteva trsturi specifice: 17Ce este caracteristic unei asigurri facultative? Tipuri de asigurri

se ncheie numai n baza acordului de voin al prilor, prin contractul de asigurare: cuprind doar o parte din bunurile aflate n posesia persoanelor; suma asigurat nu este stabilit de norme, ci la propunerea asiguratului, iar limita sa maxim ine cont de valoarea real a bunului la momentul ncheierii asigurrii; sunt mobile, pentru c ofer condiii de stabilire a asigurrii n funcie de interesele si posibilitile materiale ale asiguratului; permit completarea asigurrilor obligatorii; sunt valabile numai pentru o anumit perioad de timp, stabilit clar n contractul de asigurare; la expirarea duratei de asigurare, rspunderea asigurtorului nceteaz, indiferent dac n aceast perioad s-a produs sau nu riscul asigurat; intr n vigoare numai dup ndeplinirea tuturor condiiilor stabilite n contractul de asigurare; ntrzierea plii primelor de asigurare poate duce la rezilierea contractului de asigurare; dac apar pagube naintea plii primei de asigurare sau dup trecerea termenului pentru achitarea primei, asigurtorul nu pltete despgubirea. Vom prezenta mai departe o selecie din cele mai frecvente produse de asigurare ntlnite pe piaa asigurrilor. 1.5.3. PRODUSE DE ASIGURRI OFERITE DE SOCIETILE DE ASIGURRI Averea familiei, viaa, sntatea, studiile copiilor, cltoriile sunt tot attea bunuri pe care familiile doresc s le protejeze mpotriva unor evenimente imprevizibile. Este o cheltuial necesar! Costurile unei asigurri sunt incomparabil mai mici dect sumele primite ca despgubiri n cazul producerii unui eveniment asigurat. Scopul principal al activitii societilor de asigurare este reducerea sau eliminarea riscurilor la care orice persoan fizic este expus n activitatea cotidian. Asigurri pentru cldiri si bunuri n legtur cu locuinele persoanelor fizice, riscurile asigurate difer de la o companie la alta. ntre riscurile ce pot fi asigurate se regsesc: incendiu, explozie, cutremur, inundaie, viscol, furtun, alte fenomene atmosferice, avarii la instalaiile de ap, vandalism, furt. V prezentm alturat un exemplu de asigurare de cldire si bunuri.Este un exemplu foarte general privind la unul dintre cele mai simple si sumare formulare de completat. Uneori, astfel de formulare necesit rspunsuri detaliate si pot fi foarte complicate. IMPORTANT! Citii cu atenie si ceea ce este scris cu Utere foarte mici. Nu este uor, uneori este chiar obositor, dar n timp vei constata c este foarte util. Se pot asigura locuine aparinnd persoanelor fizice (caser vile, apartamente, anexe) precum si toate bunurile aflate n acestea? Rspunsul este DA.

Asigurrile auto facultative sunt dintre cele mai rspndite tipuri de asigurri facultative din Romnia. Care sunt caracteristicile unei astfel de asigurri? Cum se explic faptul c asigurrile auto CASCO sunt cele mai rpndite asigurri facultative din Romnia?Am selectat caracteristicile cele mai generale si le vom prezenta sumar. Amintii-v sfatul de la asigurrile pentru cldiri si bunuri. Sunt valabile pentru orice contract de asigurare. NU UITAI! Citii totul, mai ales ceea ce este scris foarte mic!

Este bine s cunoatem aceste trsturi tocmai pentru c este foarte probabil ca ntr-un viitor nu foarte ndeprtat s recurgei la o astfel de asigurare. lat cteva dintre acestea: O BIEC T U L A SIG U R RII: A utovehiculeRISCURI ASIGURATE R ISC U R I D E B A Z : Asigurtorul acord despgubiri n limita sumei asigurate asiguratului pentru: a. pagubele provocate autovehiculului de ciocniri, loviri, rsturnri, zgrieri, cderea unor corpuri pe autovehicul; b. furtul autovehiculului sau al unor pri componente ori piese ale acestuia;

18

c. pagubele produse autovehiculului de incendiu, explozie, diverse distrugeri, ca urmare a incendiului; d. pagubele produse autovehiculului de inundaii, furtun, uragan, cutremur, prbuire sau alunecare de teren. R IS C R I E X T IN S E : U a. polia de asigurare acoper si cazurile n care autovehiculul este condus de ctre alt persoan dect asiguratul; b. polia de asigurare se extinde n afara teritoriului Romniei. SUMELE ASIGURATE Autovehiculele se asigur la valoarea real a acestora la data ncheierii sau rennoirii asigurrii. Prin valoarea reai a autovehiculului se nelege valoarea de comercializare din nou la data asigurrii

La ntrebarea Cum se explic faptul c asigurrile auto CA5CO sunt ceie mai rpndite asigurri facultative din Romnia?", rspunsul este simplu, dar exprim si o trist realitate: riscul de accident auto este foarte rspndit, ajungndu-se adesea la daune mari si frecvente. Riscurile ne amenin existena, a noastr si a famiiiei, la tot pasul si n orice moment, lat numai cteva dintre ntrebrile legate de grijile care ne frmnt si care pornesc de la riscurile cu care ne confruntm: Ce vor face ai mei dac eu dispar? Din ce vor tri? Cine va plti creditul? Vor putea pstra casa? Cine va plti coala copilului?" Astfel de griji sunt ntemeiate si fireti, dar printr-o asigurare de via li se poate oferi celor asigurai mai mult sigurana. Am ales pentru exemplificare cteva dintre planurile de asigurare, care exist ca produse oferite de piaa asigurrilor. Asigurare de via pe termen limitat care acoper doar riscul de deces, iar primele pltite sunt mici n raport cu suma asigurat. Aceasta se utilizeaz pentru copii fr venituri sau peatru. ptimi cu veuituri mici, al cror susintor financiar dorete s i tie n siguran sau pentru situaia n care s-a angajat un credit pe termen lung. Asigurare de via pe termen nelimitat cu acumulare de fonduri sau o asigurare mixt de via care n caz de deces asigur protecia celor dragi, dar garanteaz i o sum la supravieuire, pentru situaiile n care se dorete acumularea unui fond, lsarea unei moteniri. Asigurare tip rent de studii prin care copiilor le poate fi asigurat suma necesar pentru a-i continua studiile dup 18 ani sau un sprijin financiar pentru a-si porni propria afacere. Aceast asigurare se face atunci cnd prinii vor s asigure copiilor lor un start n via. Planuri de asigurare pentru pensii. Acestea sunt o alternativ la pensia de stat, care i propune asiguratului meninerea standardului de viaa cu care s-a obinuit. Pentru cei care cltoresc frecvent exist asigurare de cltorii, care ofer temporar, protecie suplimentar. Prin polia de asigurare medical pentru cltorii n strintate se acoper cheltuielile fcute ca urmare a unei mbolnviri sau a unui accident aprut in timpul cltoriei. Este obligatorie pentru cltoriile n UE, SUA si alte state si este mai muit dect recomandabil.

CAP. 2. NTREPRINZTORUL I FIRMA 2.1. nfiinarea i gestionarea unei firme,19

oportuniti i riscuri analiza SWOT2.1.1. NFIINAREA UNEI FIRME CADRUL LEGALANALIZAGESTIONAREA FIRMEI

2.1.2.2.1.3.

SWOT OPORTUNITI si RISCURI N NFIINAREA SI GESTIONAREA UNEI FIRME MANAGEMENTUL AFACERII

Oricine i dorete propria firm se ntreab cum trebuie s procedeze pentru a o nfiina. E evii/eleveie de la firma de exerciiu Altfel Design SA" sunt interesai ca firma lor s fie nregistrat, recunoscut oficial. Evident exist legi care reglementeaz cadrul de nfiinare a unei societi comerciale, n ce const acesta? Cum se gestioneaz activitatea unei firme? Ce nseamn analiza SWOT? Ce este o oportunitate? Ce este un risc? Ce reprezint punctele tari si punctele slabe? La ce ntrebri rspund ele? 2.1.1. NFIINAREA UNEI FIRME CADRUL LEGAL Iniiatorii firmei Altfel Design SA" sunt interesai n primul rnd de cunoaterea cadrului egal necesar nfiinrii unei firme. n Romnia, persoana/grupul de persoane care doresc s iniieze o afacere poate/pot realiza aceasta conform reglementri or lega e privitoare la modul de nfiinare, nregistrare si la forme e pe care le poate lua o societate comercial, cuprinse n Legea 31/1990. Formele cel mai des ntlnite de organizare a societilor comerciale sunt societile pe aciuni (SA) si societile cu rspundere limitat (SRL), ntreprinztorii sunt cei care aleg forma juridic pe care o consider favorabila promovrii intereselor lor, n conformitate cu prevederile legale. Din acest punct de vedere, alegerea elevilor pentru firma de exerciiu a fost fcut. Ei consider c este n interesul lor ca organizarea s fie sub forma societii pe aciuni SA. Persoanele care nfiineaz societatea comercial contribuie cu bani (aport n numerar) si bunuri (aport n natur), mpreun, acestea formeaz capitalul soda! a firmei. Din punctui de vedere al asumrii rspunderilor, se disting dou tipuri de firme: societate cu rspundere limitat; n cadrui acesteia, dac se nregistreaz pierderi, proprietarul este responsabil numai n limita aportului su la capitalul social al firmei; societate cu rspundere nelimitat; n cadrul acesteia, dac firma este insolvabil sau nregistreaz pierderi, pro prietarul rspunde cu ntreaga avere personal. Pentru hotrrea de a se lansa n lumea afacerilor nfiinnd propria firm elevii/elevele de la Altfe Design SA" merit felicitri! Trebuie s tie ns c nfiinarea unei firme presupune parcurgerea mai multor demersuri si ndeplinirea anumitor formaliti. Care sunt acestea? Eevii si elevele firmei de exerciiu le pot consulta, n form detaliat (ca ir de etape care trebuie parcurse succesiv p. 52). Mai jos, vom prezenta demersul de constituire a firmei din momentul depunerii, n acest scop a dosarului a Oficiu! Registrului Comerului. Dosarul de nregistrare a firmei depus la Oficiul Registrului Comerului va cuprinde mai multe acte astfel: cerere-formular O.N.R.C. (Oficiul Naional al Registrului Comerului); rezervarea denumirii firmei (n jude sau la nivel dear); act constitutiv (autentificat de ctre avocat sau notarul public) la ntocmirea cruia trebuie lmurit, n mod obligatoriu: - obiectul principal de activitate; eventual n parantez; - obiectul secundar de activitate; - denumirea firmei (cu numrul rezervrii eliberate de ctre O.N.R.C.); - asociaii / administratorii firmei; - aportul la capitalul social al fiecruia dintre asociai. cazier fiscal al fiecruia dintre asociaii si administratorii firmei; 20

copia actului de proprietate asupra spaiului unde se stabilete sediul social / Contract de comodat sau de nchiriere a spaiu ui respectiv; acordul asociaiei de proprietari / locatari; acordul vecinilor (riveranii); copie a C.l./ Paaportului asociailor; specimen de semntur a administratorului (administratorilor) firmei; declaraii ale asociai or firmei (autentificate); procura asociailor pentru persoana mputernicit s depun dosarul la O.N.R.C. (autentificat); dovada depunerii capitalului social la banca aleas de asociaii firmei; declaraie (formular O.N.R.C.) semnat de ctre unul dintre asociai. Cu acest dosar complet, se nregistreaz firma la Registrul Comerului. n sfrit, elevii firmei Altfel Design SA" au reuit. Le-a trebuit rbdare si tenacitate pentru a parcurge toi paii necesari, dar acum se pot bucura de o firm legal, nregistrat oficial conform legilor rii, nfiinarea firmei lor apare, conform reglementrilor n vigoare, n paginile Monitorului Oficial al Romniei. INFO: Conform Legii 31/1990, n ara noastr exist urmtoarele tipuri de societi comerciale: societi n nume colectiv SNC societi n comandit simpl SCS societi n comandit pe aciuni SCA societi pe aciuni SA societi cu rspundere limitat SRL2.1.2. ANALIZA SWOT OPORTUNITI I RISCURI N NFIINAREA SI GESTIONAREA UNEI FIRME Decizia de nfiinare a unei firme presupune luciditate, curaj, cunoaterea att a punctelor tari, ct si a punctelor slabe pe care le poate avea o firm, ntruct nu exist, n niao sttuaie, garanii pentru succes. Pe de aft parte, orice afacere, nc din momentul nfiinrii, trebuie s fie pregtit s valorifice oportuniti si s fac fa riscurilor. Analiza SWOT este un instrument managerial, de fapt o tehnic prin care se pot identifica punctele tari, punctele slabe si se pot examina oportunitile si ameninrile unui proiect, ale unei aciuni etc. n cele ce urmeaz ne vom referi la realizarea analizei SWOT cu privire la nfiinarea si gestionarea unei firme. Analiza SWOT poate fi realizat de ntreprinztori nainte de decizia de nfiinare a firmei, dar si ulterior n administrarea / gestionarea firmei. Indiferent ns de momentul realizrii analizei SWOT, aceasta este deosebit de util pentru ntreprinztori, n scopul contientizrii unor aspecte pe care, altfel, s-ar putea s nu le ia n seam si de care s nu in cont (n ceea ce privete calitile si defectele firmei si n ceea ce privete oportunitile de pia si ameninrile).

Analiza SWOT presupune realizarea unui inventar pe mai multe teme. Termenul SWOT provine din limba englez, de la iniialele cuvintelor Strenghts (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportuniti) si Threats (ameninri).S Ce resurse utile are firma? Ce avantaje are firma fa de concuren? Ce este mai bine realizat n activitatea firmei respective dect n cazul concurenei? Ce aspecte merg bine n firm? W Ce nu merge bine n firm? Ce aspecte

Punctele tari; acestea vin din interiorul firmei. Reprezint calitile, avantajele, aspectele pozitive, tangibile si intangibile, ale firmei. Pot fi identificate, rspunznd la ntrebri precum cele alturate (S). Punctele tari adaug valoare n activitatea firmei, ofer avantaje n faa concurenei, pot constitui surse pentru succesul organizaiei n atingerea obiectivelor propuse. Punctele slabe; acestea vin tot din interiorul firmei. Reprezint slbiciunile interne ale firmei, defectele, ariile sa e de vulnerabilitate; acestea scad valoarea activitii desfurate, plaseaz firma n dezavantaj concurenial. Din perspectiva managerului, un punct slab" reprezint un element ce poate mpiedica atingerea obiectivelor organizaiei. Pe de alt parte, odat ce sunt identificate, punctele slabe pot fi corectate, n acest sens, depistarea cu acuratee a punctelor s abe d mai mult valoare analizei, deoarece se vor marca astfel i zonele de intervenie pentru mbuntirea activitii. Pot 21

trebuie mbuntite? Ce anume afecteaz negativ competitivitatea firmei? Ce anume pune firma n dezavantaj fa de firmele concurente? O Ce aspect din e evoluia economiei poate avantaja firma? Ce schimbri n mediul de afaceri avantajeaz firma? Care sunt condiiile favorabile dezvoltrii activitii firmei, existente acum pe pia? T Care sunt obstacolele care se cu poate confrunta firma nactivitatea ei? Care sunt schimbri e globale la nivelul economiei care pot afecta, n modnegativ, firma? Ce msuri la nivel naional pot afecta activitateafirmei, ntr-un mod imprevizibil?

fi identificate, rspunznd la ntrebri asemenea celor din stnga (W). Oportunitile; acestea se refer la factori din exteriorul firmei, la conjuncturile exterioare pozitive care pot avantaja, pot favoriza activitatea firmei si de care firma poate beneficia. Astfel de aspecte pot fi considerate schimbrile tehnologice, politice, sociale si chiar cele economice. Oportunitile sunt uneori anse oferite de ntmplare, n afara cmpului de influenare a lor prin management, dei ele pot influena pozitiv procesul dezvoltrii. Din punctul de vedere al nfiinrii firmei, oportunitile reprezint schimbarea aprut n mediul de afaceri, n preferinele consumatorului, care poate fi valorificat prin iniiative de succes. Pot fi identificate, rspunznd la ntrebrile din chenarul din stnga (O). Oportunitatea este o proiecie a binelui viitor" (good in the future, n englez) care aduc lumin" n ceea ce privete activitatea, strategia firmei /organizaiei. Ameninrile; acestea se refer tot la factori din afara firmei care pot constitui conjuncturile negative pentru activitatea firmei. Pentru firm, ameninrile reprezint limitrile, riscurile care se impun organizaiei din partea unui mediu extern aflat n schimbare. Este vorba de condiionri externe aflate dincolo de cmpul de aciune manageria ; ele pot fi att riscuri tranzitorii, ct si permanente. Pot fi identificate, rspunznd la ntrebri precum cele din chenarul din stnga (T). Ameninarea este o proiecie a rului viitor" (bad in the future, n englez). Inventarul punctelor tari, punctelor slabe, oportunitilor si ameninrilor este prezentat, n analiza SWOT, sub forma unei scheme, ca n tabelul din stnga paginii.

Se impun cteva meniuni suplimentare despre oportuniti si ameninri care vin din mediul exterior firmei. Deoarece scopul activitii economice (indiferent de domeniu) este obinerea de profit (ntr-un cadru legal), ntreprinztorii trebuie s identifice si s valorifice oportunitile, n adaptarea lor la cerinele mediului de afaceri si n satisfacerea cerinelor cumprtorilor. Pentru a fructifica o oportunitate, aceasta trebuie perceput i analizat. Vor avea succes ntreprinztorii ateni la schimbare, pregtii s ia decizii rapide de adaptare la schimbare. Decizia de nfiinare a unei firme presupune si asumarea unor riscuri. Prin urmare, ameninrile identificate n analiza SWOT se constituie pentru firm n riscuri. Unele riscuri sunt previzibile {provocarea pierderilor este datorat unor factori care pot fi anticipai), altele sunt imprevizibile (determinate de situaii accidentale: instabilitate sociai-politic, economic, aciuni neateptate ale firmelor concurente, calamiti naturale etc.). Enumerm numai cteva dintre riscurile cele mai evidente: investirea de bani personali, care n caz de eec nu se pot recupera; investirea de timp si efort, supuse aceluiai risc; renunarea la un loc de munc stabil ca angajat; dificultile unui sistem birocratic greoi; greuti ntmpinate n ncercarea de a strbate un cadru legislativ stufos; contractarea de datorii care trebuie restituite; probabilitatea confruntrii cu o concuren puternic; greuti n gsirea si angajarea unor oameni competeni; dificultatea de a convinge segmentul necesar de clientel. Cu privire la modul de abordare si atitudinea fa de risc, exist mai multe tipuri de comportament, ntre tipul impulsiv, cel prudent si cel realist, specialitii consider c cel din urm este cel mai adecvat, Acesta din urm are n vedere si aciuni n scopul minimizrii riscurilor, ntre metodele de aciune pentru minimizarea riscurilor s-au conturat: 22

aciuni asupra cauzelor ce pot provoca pierderi; aciuni de acoperire a riscurilor; acestea se refer la asigurarea riscului prin care asigurtorul accept preluarea unei anumite pri din pierderile posibile.Comentai: Oricine este liber s nfiineze o ntreprindere, ceea ce nseamn c ntreprinderile existente nu sunt libere s-si nlture concurenii dect prin vnzarea unui produs mai bun la acelai pre sau a aceluiai produs la un pre mai sczut." (Milton Friedman)

2.1.3.

GESTIONAREA FIRMEI

MANAGEMENTUL AFACERII

Cu ce s ncepem? Cum ne organizm? Cine, ce, cum si cnd face? Cum meninem, cum continum si cum dezvoltm activitatea? Toate acestea sunt probleme ale gestionrii firmei care frmnt acum echipa Altfel Design SA". Activitatea oricrei firme trebuie bine pus la punct sub toate aspectele. Este vorba despre ceea ce numim pe scurt managementul firmei. Care sunt principalele aspecte n derularea unei afaceri? De cele mai multe ori aceste aspecte se deruleaz simultan. Totui pot fi distinse, prin coninut, urmtoarele: organizarea conducerea obinerea produsului promovarea produsului controlul activitii si al rezultatelor. Echipa firmei Altfel Design SA" se gndete c nu pot face nici un pas fr a se organiza mai nti. Ce presupune organizarea activitii economice a unei firme? Iat elementele principale: constituirea unor structuri organizaionale: departamente, servicii, compartimente, echipe de lucru etc.; fiecruia i se stabilesc obiectivele, de asemenea se precizeaz relaiile dintre acestea; stabilirea principiilor si regulilor de comunicare, de circulaie a informaiei, de coordonare, colaborare, decizie, control si evaluare; instituirea unui climat pozitiv, stimulativ de activitate. Gestionarea activitii firmei presupune luarea de decizii privitoare la activitatea curent. Sunt decizii referitoare la: sarcini concrete (ce este de fcut); persoanele care rspund de realizare (cine rspunde); termenul de ndeplinire (pn cnd). Comentai: Succesul n afaceri presupune pregtire si disciplin i munc mult. Dar dac nu eti speriat de aceste lucruri, oportunitile sunt mereu foarte mari." (David Rockefeller) Care credei c sunt departamentele sau serviciile organizatorice necesare bunei funcionri a firmei Altfel Design SA"? inei cont de obiectul de activitate: articole de mbrcminte din bumbac, pentru tineri. Conducerea afacerii este o activitate continu. Aceasta se implic n organizare, n obinerea, promovarea produsului si n controlul ntregii activiti. Obinerea produsului reprezint etapa-cheie n derularea unei afaceri. Produsele pot fi bunuri sau servicii. Managementul produciei const ntr-o astfel de gestionare a activitii nct s se asigure utilizarea eficient a resurselor firmei. Promovarea produsului este o alt etap ce contribuie la creterea eficienei firmei. Aceasta const n pregtirea pieei pentru acceptarea si succesul produsului, prin publicitate. Etapa controlului. Organizarea, planificarea si conducerea trebuie nsoite de control si adoptarea de msuri adecvate pentru eficientizare. Orice ntreprinztor va avea n vedere: verificarea respectrii deciziilor i realizrii sarcinilor; monitorizarea derulrii afacerii pe tot parcursul su; prevenirea sau limitarea abaterilor de la normele si principiile firmei; evaluarea performanelor; elaborarea de msuri corective

23

Toate aceste aspecte ale activitii firmei respectiv: organizarea firmei, conducerea firmei, obinerea produsului, promovarea produsului, controlul activitii sunt aspecte care se coreleaz n gestionarea firmei.

2.2. Marketingul firmei: *instrumente utilizate n studiul pieei. Intrarea pe pia a firmei2.2.1. MARKETINGUL FIRMEI: INSTRUMENTE UTILIZATE N STUDIUL PIEEI 2.2.2. INTRAREA PE PIA A FIRMEI. CICLUL DE VIA AL PRODUSULUI2.2.3. POLITICA DE PRODUS 2.2.4. *POLITICA DE PRE

2.2.5. *PO L IT IC A E PL A SA M E N T P O L IT IC ADE PROM OVARE D SI2.2.1. MARKETINGUL FIRMEI: *INSTRUMENTE UTILIZATE N STUDIUL PIEEI

Obiectivul activitii economice este obinerea profitului. Acestuia i se subordoneaz toate demersurile ntreprinztorilor, deci si intrarea firmei pe pia. Pentru aceasta este necesar cunoaterea si valorificarea oportunitilor pieei prin studii de marketing. Cercetarea de pia const n procesul de investigare a pieei cu scopul de a studia perspectivele vnzrii unui produs care s conduc la obinerea de profit, n funcie de obiectivul urmrit, studiile pot fi: de conjunctur, de pia, de distribuie, de prospectare. n activitatea firmelor din ara noastr se utilizeaz n principal studiile de conjunctur, de prospectare si de pia. Studiul de conjunctur rspunde la ntrebarea dac piaa este sau nu favorabil; studiul de prospectare servete la alegerea pieei (sau a produsului), iar studiu! de pia adncete cunoaterea pieei si a mijloacelor de cucerire a ei. Aspectele de interes pentru studiile de pia se refer la: consum studiat ca volum si structur ; concuren informaii despre existen, pondere, spaii neacoperite ; pre fixarea unui pre care s ofere produsului competitivitate si s asigure realizarea unui profit. Studierea pieei se poate realiza prin metode directe si indirecte. Cercetarea direct. Cea mai important metod de studiere direct a pieei este chestionarul. Pe lng acest instrument, n cercetarea direct se mai folosesc: observarea (structurat sau nestructurat), nregistrarea de imagini, interviul, metoda anchetelor. Aceste instrumente se aplica asupra unui eantion. Cercetarea indirect. Aceasta cuprinde: analiza vnzrilor, analiza produsului, studiile demografice, studiile monografice, cele de distribuie, de promovare, de motivaie, de creativitate si de previziune. n continuare prezentm cteva dintre tehnicile de cercetare a pieei.> CHESTIONARUL

24

Chestionarul este o succesiune logic de ntrebri (cele mai multe cu rspunsuri multiple), utilizat n culegerea datelor necesare unei cercetri. Cerine n elaborare: s rspund obiectivelor cercetrii; s fie inteligibil pentru ce! chestionat; s nu fie prea (ung (pentru a menine viu interesul respondentului). Structura unui chestionar: o formul scurt de adresare; cteva ntrebri de introducere (de exemplu: Cu ce scop suntei acum n acest magazinl}; ntrebare/ntrebri filtru, pentru separarea celor interesai de produs de ceilali ( Cu ce frecven efectuai cumprturi n acest magazin?")', ntrebri de coninut ( Ce mrfuri cumprai de obicei?", Care sunt preferinele cu privire la produselede tip X"?, Care este valoarea cumprturilor efectuate din produsele de tip X?" etc); ntrebri de control (de verificare a sinceritii celor chestionai), de exemplu: Gradul de satisfacie n raport cu produsele oferite de magazin este: a) foarte bun; b) bun; c) mulumitor; d) nemulumitor; e) nu tiu, nu m intereseaz"; un set de ntrebri de clasificare cu referire ia respondeni (caracteristici de vrst, sex, domiciliu, veturi, studii, profesie). > INTERVIUL Interviul se desfoar pe baza unui grile de interviu. Caracteristic este faptul c subiectul / subiecii intervievat / intervievai pot rspunde liber, exprim ceea ce gndesc. Aceasta reprezint un avantaj. Dezavantajul este reprezentat de faptul c aceste rspunsuri sunt greu de cuantificat. Operatorul de interviu pune n mod prioritar ntrebri deschise", la care nu exist variante de rspuns.> OBSERVAREA STRUCTURAT

Este o metod care se bazeaz pe o gril de observaie (instrument n care sunt trecute n form organizat tipurile de comportament care trebuie observate). Presupune o cunoatere prealabil a fenomenului cercetat, cunoatere care permite elaborarea grilei de observaie.> OBSERVAREA NESTRUCTURAT

Este o tehnic utilizat n studiul pieei, atunci cnd nu se cunosc date asupra fenomenului cercetat, fapt care face imposibila utilizarea unui instrument dinainte pregtit pentru nregistrarea informaiilor. Direciile n care se deruleaz studiile de pia vizeaz: cercetarea ofertei (dinamica acesteia, manifestat prin diversificare si nnoire sortimental, respectiv gradul de nvechire, adic ciclul de via al produsului); prospectarea cererii studiul caracteristicilor acesteia; analiza comportamentului consumatorului, care se refer la atitudinile, deciziile pentru cumprare determinate de: motivele de cumprare sau necumprare preferinele consumatorului inteniile de cumprare deprinderile de cumprare obiceiurile de consum reprezentrile asupra mrfuriior. Inscriindu-se n sfera cercetrilor calitative, studierea comportamentului consumatorului asigur semnalarea existenei si a manifestrii unei anumite dimensiuni comportamentale si distribuia de frecven a acesteia n rndul purttorilor cererii.

2.2.2. INTRAREA PE PIA A FIRMEI.CICLUL DE VIA AL PRODUSULUI

Realizarea obiectivului firmei, de intrare pe pia, presupune cunoaterea ciclului de via al produsului. Ciclul de via al produsului se refer la intervalul de timp cuprins ntre momentul lansrii unui produs pe o pia dat si cel ai retragerii sale definitive de pe piaa respectiv. 25

Ciclu de via al produsului presupune mai multe etape, care se succed ntr-un mod similar graficului de mai jos. Iniiatorii firmei de exerciiu Altfel Design SA" urmresc atent etapele ilustrate de graficu de mai jos. Se gndesc la ciclul de via" al produselor realizate de ei: mbrcminte din bumbac pentru tineri. Etapele ciclului de via a produsului Etapa de lansare a produsului are ca principal obiectiv acela de a informa consumatorii n legtur cu apariia noului produs. Cheltuielile n aceast etap sunt mari, vnzri e mici, iar profiturile neglijabile, uneori chiar negative. Etapa de cretere este caracterizat de sporul vnzrilor si profitului. Este etapa n care firma urmrete s-si maximizeze cota de pia si s-si creeze o marc puternic. Consumatorii sunt numeroi, dar apar si muli concureni. Etapa de maturitate se caracterizeaz prin stabilizarea volumului vnzrilor. Firma acioneaz acum pentru mbuntirea caracteristicilor produsului, pentru extinderea garaniei si a serviciilor postvnzare sau pentru reduceri de preuri. Se realizeaz un consum de mas, dar si competiia se afl la cel mai nalt nivel. Promovarea este intensiv si competitiv. Etapa de declin este aceea n care vnzrile scad puternic, pe msur ce alte produse de substituie apar pe pia sau interesul consumatorilor fa de produs dispare. Firma verific dac mai sunt posibiliti de a realiza profit si urmrete momentul optim de abandonare a produsului. Intrarea pe pia este legat de lansarea unui produs, iar pentru aceasta trebuie s se identifice nevoile specifice ale unei categorii de consumatori. Acetia reprezint potenialii clieni care vor constitui piaa-int. Aceasta rspunde la ntrebri precum: ce vindem?, cui vindem?, cum vindem?, contra cui vindem?, ntrebri fireti pentru iniiatorii de firme care doresc s intre pe pia.2.2.4. *POLITICA DE PRE

Preul reprezint cea mai mobil component a politici or de marketing. El poate fi modificat rapid, spre deosebire de celelalte componente, iar schimbrile de pre atrag, de regul, un rspuns imediat din partea pieei. Si Altfel Design SA" va trebui s adopte o politic de pre. Evident elevii cunosc rolul preului n obinerea profitului. Aadar, este extrem de important acest aspect pentru succesul firmei. Cum vor reui s se orienteze? Rspunsul este c, n stabilirea politicii de pre pentru propriile produse, firma se poate orienta n funcie de criterii diverse, ceea ce poate face ca nivelul preului s varieze destul de mult. 1. Stabilirea preului n funcie decosturi: pornete de la premisa c preul trebuie s acopereintegral costurile si s permit obinerea unui profit net; nu poate fi utilizat ntotdeauna, din cauza faptuluic ine seama prea mult de mediul intern si prea puin de mediul extern al ntreprinderii; este modalitatea care pare a fi cea mai raional. 2. Stabilirea preului n funcie decerere fvaioarea perceput de consumator): const n comprea preurilor produselor unei firmei,cu cele ale celorlali competitori, ce are ca rezultat nivelul optim al preurilor ce vor fi practicate pentrupropria ofert; este modalitatea cu frecvena cea mai mare n practic. 3. Stabilirea preului n funcie deconcuren: face ca acestea s intervin ca instrument de echili brare a cererii cu oferta; const n forarea nivelului preului att ct suportpiaa"; poate fi influenat de o insatisfacie a consumatorilorcare conduce la o scdere a eficienei economice pe termen lung; este o modalitate mai rar utilizat. Fundamentarea strategiei de pre la nivelul firmei, ast nct s se poate asigura un nivel optim ntre fel resursele cheltuite si rezultatele obinute, trebuie s in seama de nivelul, diversificarea si mobilitatea preurilor. Nivelul preurilor poate fi considerat criteriul domi ant de alegere a variantelor strategice. Alturi de n caracteristicile produsului, discutarea nivelului preului estefoarte important. Raportul calitate - pre este de multe ori hotrtor n decizia final de achiziionare a produsuui, n funcie de acesta se contureaz mai l 26

muite strategii alternative n funcie de care firmele aleg: strategia preturilor nalte, strategia preurilor moderate, strategia preurilor sczute. Gradul de diversificare a preurilor este criteriul n funcie de care firma i poate propune folosirea unei palete