suport de curs educatori.doc

8/15/2019 suport de curs educatori.doc

http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-educatoridoc 1/46

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELORAGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG

CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE ŞI

CONSILIERE ANTIDROG IAŞI

SUPORT DE CURS

1






1. NOŢIUNI GENERALE DESPRE DROGURI

Drog = substanţă care, consumată, modifică funcţionarea organismului,conştiinţa, imaginea asupra propriei persoane şi a realităţii din jur, autocontrolul,comportamentul.

Uz de droguri = consumul, utilizarea drogurilor (ocazional; sporadic), fără adeveni nocivă pentru organism şi făra a se ajunge la dependenţă.

Abuz - consum de drog care dăunează grav sănătăţii (biologic, psihosocial);

utilizarea excesivă continuă sau sporadică, incompatibilă sau în relaţie cu practica medicală, a unui drog. (!"#)

Supradoza = doza de drog care, introdusă $n organism, produce efecte adverse imediate şi vizibile, adesea mai mari dec$t poate suporta acesta şi care poate producemoartea. #upradozele deliberate sunt o metodă des $nt%lnită pentru sinucidereşi&sau tentativele suicidare. #upradoza poate produce efecte tranzitorii sau dedurată şi chiar moartea; dozele letale ale anumitor droguri variază $n funcţie deindivizi şi circumstanţe. 'ecesul apare de obicei ca şi consecinţă a suprimăriifuncţiei respiratorii a sistemului nervos central. cest lucru este frecvent asociat cufolosirea unor combinaţii de substanţe psihoactive.

Sevrajul/sindromul de abstinenţă = răspunsul organismului la $ntrerupereabruscă sau reducerea cantităţii drogului cu care este obişnuit sau laadministrarea unui antagonist specific. #imptomele care apar $n sevraj suntmanifestări $n oglindă a manifestărilor care se prezintă in intoicaţia acută*tremurături, dureri articulare, $n muşchi sau dureri abdominale $nsoţite desimptome specifice stării de gripă.

Dependenţa nevoia nestăvilită a utilizatorului de droguri de aşiadministra&consuma droguri. !rganizaţia "ondială a #ănătăţii a definit $n +-dependenţa ca pe o stare psihică şi c%teodată somatică, rezultat al interacţiunii

$ntre un organism viu şi un drog, care se caracterizează prin modificăricomportamentale şi alte reacţii, conduc%nd la pulsiunea către consumul

produsului $n manieră continuă sau periodică $n scopul redob%ndirii efectelor sale psihice şi c%teodată pentru a evita suferinţa deprivării. ceastă stare sepoate $nsoţi sau nu de toleranţă, iar acelaşi individ poate fi dependent de maimulte substanţe/.

○Dependenţa fizică = apariţia stărilor de rău la $ncetarea efectelor drogului.;stare adaptativă av%nd drept consecinţă apariţia unor tulburări fizice intensec%nd este suspendată administrarea drogului sau după neutralizarea acţiuniisale de către un antagonist specific.

2






0Dependenţa psihică = starea mentală particulară $nsoţită de necesitatea de aconsuma drog resimţită numai la nivel psihologic, pentru a diminua disconfortulpsihic şi&sau pentru a procura o stare reprezentată la nivel mintal ca una maibună, de confort, caracterizata prin dorinţa nestăp%nită de a re$nnoi luarea unuidrog fără să urmeze $n mod necesar o tendinţă de creştere a dozelor sau fără săapară un sindrom de dezobişnuire $n caz de $ncetare a consumului.

0Dependenţa socială 1ste determinată de necesitatea de a consuma drogulca semn al apartenenţei la un grup social care $i oferă un semn clar de identitatepersonală. bandonul consumului de substanţă poate genera individului crizegrave relaţionale, care să provoace re$nceperea consumului cu scopul de aşi

restabili echilibrul social $n care se simţea comfortabil.Toleranţa ereditară sau iniţială! 1ste capacitatea organismului, $n funcţie decaracteristicile individuale sau rasiale, de a asimila o substanţă fără a suferitulburări(proprietatea pe care o posedă organismul de a suporta, fără sămanifeste vreo reacţie la administrarea unor doze de obicei active dintrosubstanţă determinată)

Toleranţa dob"ndită - necesitatea de a consuma o cantitate tot mai mare dedrog pentru a se obţine acelaşi efect;. 2oleranţa se obţine progresiv, dar deasemenea dispare gradual atunci c%nd sa menţinut abstinenţa pentru o periodălungă de timp.

Toleranţa #ncruci$ată - un individ care dezvoltă toleranţă la o substanţă pe careo consumă, dezvoltă adeseori toleranţă şi la alte substanţe de acelaşi tip sauchiar de alt tip asemanator, deşi nu lea consumat niciodată.

Diagnosticul dual un subiect cu o tulburare psihică (schizofrenie, depresie,tulburare bipolară, tulburare de personalitate etc.) ce prezintă concomitent abuzsau dependenţă de droguri. 1istă diverse posibile eplicaţii pentru a faceconeiunea $ntre consumul de droguri şi debutul acestor simptome*

manifestările psihice pot fi atribuite consumului de droguri, caz $n care sevorbeşte despre o tulburare psihică indusă de substanţe

consumul de droguri poate provoca manifestarea unei tulburări psihice lacare pacientul este predispus

consumul de droguri poate eacerba o tulburare psihică preeistentă

Complicaţii: apariţia timpurie a primului episod psihotic, incidenţă mai mare aactelor violente, suicid, abandonarea tratamentului, eacerbarea simptomelor psihotice, complianţă scăzută la tratamentul antipsihotic, contact mai frecvent cuserviciile de urgenţă, indici mai mari al recăderilor şi al spitalizărilor psihiatrice.

3






3emisiunea tulburărilor prin consum de droguri poate reduce multe din acesteevenimente adverse.

2.EVOLUŢII, TENDINŢE PRIVIND FENOENUL CONSUULUI DE DROGURI !N R"NDUL TINERILOR

#tudiu $n populaţia generală privind cunoştinţele, atitudinile şi practicilereferitoare la consumul de droguri 4556 reprezintă prima cercetare din3om%nia asupra cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor referitoare la consumul dedroguri $n r%ndul #$%&'(ii pop)laţii, fiind un punct de plecare fundamentatştiinţific pentru formularea politicilor de răspuns adecvate. SCOPUL studieriicomportamentelor de consum şi a atitudinii faţă de consum şi consumatoriconstă $n stabilirea unei baze reale de pornire pentru elaborarea unor strategiiantidrog care să răspundă situaţiei eistente. O*IECTIVUL acestui studiu esteacela de a obţine informaţii privind dimensiunea şi tendinţele consumuluidiferitelor droguri $n populaţia generală din 3om%nia, prin determinareaprevalenţei şi stabilirea modelelor de consum. ETODOLOGIE + studiul privindcunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de consumul drogurilor se bazează pemetodologia recomandată de 7entrul 1uropean de "onitorizare a 'rogurilor şi'ependenţei de 'roguri (1"7'' cu sediul la 8isabona). 9n acest fel,

evaluarea situaţiei la nivel naţional poate fi integrată $n evaluarea situaţieirealizată la nivel european. 1şantionul stabilit a fost de - &'/po$0'$ţi,reprezentativ naţional pentru populaţia ţintă : persoane cu v%rsta cuprinsă $ntre1- i 3 a$i, neinstituţionalizată.

RE4ULTATETUTU% -4,+ dintre intervievaţi au fumat cel puţin o dată $n viaţă, <+,< dintreaceştia declar%nd că fumează zilnic. revalenţa consumului de produse dintutun dea lungul $ntregii vieţi arată că populaţia din grupa de v%rstă 2-+3 a$iprezintă $n cel mai mare procent acest comportament (>5,?). #e evidenţiază oscădere a pragului mediu de debut pentru generaţia t%nără, $n raport cu

generaţia adultă (<?-6), de la 44 de ani la +@,- ani, $n cazul femeilor şi de la+@,- ani la +-,? ani, $n cazul bărbaţilor.

A&'((& 1istă un număr mare de co$/)ma%o&i 0' alcool (@>,+ dintrerespondenţi au băut cel puţin o dată $n viaţă). Arupa de v%rstă $n care apare $ncea mai mare proporţie acest comportament $n ultimul an este cea de 2-+3 a$icu >>,6. revalenţa consumului ecesiv de alcool cu inducerea stării deebrietate este mai mare $n populaţia de se masculin, --,- dintre bărbaţideclar%nd că au eperimentat această stare; doar +@,< dintre femei au

4






menţionat că sau aflat $n stare de ebrietate ca urmare a consumului ecesiv dealcool.D)(*U)+ +&,*A&, revalenţa consumului de droguri ilegale dea lungulvieţii, $n funcţie de tipul de drog este de* +,> pentru cannabis, 5,6 pentrucocaină, 5,< pentru ecstasB şi 5,4 pentru heroină. 'rogurile ilegale suntconsumate predominant $n populaţia t%nără cu v%rsta cuprinsă $ntre +?<6 ani(4, + cannabis; 5,> cocaină, 5,? ecstasB; 5,? amfetamine; 5,6 heroină). 'rogurile ilegale, cunoscute de peste jumătate din populaţia generalăsunt* cannabis >>,, cocaină @, ecstasB ?>,-, heroină +,+ şisolvenţi ?<,>.

'rogurile ilegale sunt consumate predominant de populaţia t%nără.revalenţa consumului diferitelor droguri dea lungul vieţii $nregistrează cele mairidicate procente $n r%ndul populaţiei cu v%rsta cuprinsă $ntre 4? şi <6 ani, cuecepţia prevalenţei consumului de ecstasB, raportat cu precădere de către tineriide +?46 ani. opulaţia $n v%rstă de peste ?? ani nu a raportat eperimentareanici unuia dintre drogurile ilegale.

'onsumul problematic de droguri

Cumărul estimat de consumatori de heroină injectabilă din Ducureşti a fost

de 4<.6 . celaşi număr a rezultat şi din estimarea realizată cu un an $nainte(46.55- consumatori de heroină $n anul 455<).

Co$/)m)l 0' 0&o()&i #$ coli i #$ &5$0)l pop)laţi'i %i$'&'

ESPAD 'ebutul $n consumul de droguri p%nă la v%rsta de +- ani $nregistrează cea mai ridicată prevalenţă pentru alcool $mpreună cumedicamente (+,<), urmată de tranchilizante sau sedative (+,+) şi substanţeinhalante (5,?). 'rogurile ilegale $nregistrează procente de 5,4 (pentruheroină, cocaină, ecstasB, marihuana&haşiş) sau 5,+ (pentru amfetamine sau

8#'). revalenţa consumului oricărui tip de drog ilegal dea lungul vieţii $n r%ndulelevilor de +- ani este de <,6 (6,@ $n cazul băieţilor şi 4,6 $n cazul fetelor).7onsumul eperimental de cannabis sa $nregistrat la <, dintre băieţi,comparativ cu +,-, procent semnalat $n cazul fetelor. 7onsumul combinat dealcool cu cannabis a fost declarat de <,+ dintre respondenţi (băieţi* 4,<, fete*<,@). revalenţe peste + sau mai $nregistrat $n cazul consumului

5






eperimental de solvenţi, inhalanţi (+,?) şi de tranchilizante sau sedative,procurate fără prescripţie medicală (?,-).

9n anul 455?, organizaţia #alvaţi 7opiii a publicat rezultatele unui studiuintitulat EConsumul de droguri în rândul tinerilor din România”

8a nivelul $ntregului eşantion, cei care au consumat vreodată un drogilegal reprezintă 6;

ersoanele cu v%rsta cuprinsă $ntre + şi 44 ani prezintă cea mai ridicatăprevalenţă a consumului de droguri ilegale dea lungul vieţii (+5,@);

revalenţa consumului de droguri $n ultimele +4 luni, $n funcţie de drogul

consumat, este de*- 5,> pentru marijuana,- 5,6 pentru cocaină,- 5,4 pentru ecstasB

entru a determina care este opinia tinerilor referitoare la consumul şiconsumatorii de droguri, autorii au realizat focusgrupuri. "ajoritatearăspunsurilor (e* #unt bolnaviF, #unt drogaţiF) au indicat că tinerii apreciazăconsumatorii de droguri ca fiind persoane bolnave.

Co$/)m)l 0' 0&o()&i #$ &5$0)l (&)p)&ilo& /p'ci6ic'

3eţeaua 3om%nă de 3educere a 3iscurilor sociate 7onsumului de'roguri Gnjectabile (3H3C) a realizat $n anul 4556 un studiu $n r%ndulconsumatorilor de droguri injectabile, numit* 7onsumul de droguri*7omportamentul de injectare şi comportamentul seual.

'atele obţinute prin acest studiu indică heroina ca fiind cel mai răsp%nditdrog printre beneficiarii serviciilor de schimb de seringi din Ducureşti, oferite deorganizaţiile neguvernamentale din reţeaua 3.H.3.C.

'urata medie de consum, calculată pentru cei ?5+ utilizatori de droguriinjectabile care au făcut parte din eşantion, este de ?+ luni.

'urata medie de injectare este de <@ luni.I%rsta medie la prima administrare pe cale intravenoasă este de +,? ani.

9n ceea ce priveşte frecvenţa de injectare, 5 dintre respondenţi audeclarat că se injectează zilnic.

6






. Pa&%ic)la&i%7ţil' paci'$ţilo& co$/)ma%o&i 0' 0&o()&i

7omplianţă scăzută la tratament

1istenţa unei patologii asociate (HGI&#G', HID, HI7, D2#, abcese,flegmoane, tulburări ale timpilor de s$ngerare& coagulare)

7omunicare dificilă(suspicioşi, refuză ajutorul, agresivi, manipulatori)

2ulburări de comportament

pariţia stărilor de sevraj $n decursul spitalizării

8ipsa suportului familial #ituaţie materială uneori precară

Cegare: refuzul de a recunoaşte sau accepta realitatea;

3aţionalizare* inventarea scuzelor astfel $nc%t un comportamentinacceptabil să pară acceptabil;

cuzare* $ncercarea de ai face responsabili pentru comportamentul lorpe ceilalti oameni, locuri, evenimente sau lucruri;

"inimalizare: $ncercarea de a face să pară mai puţin importantă problemadec%t este $n realitate;

Gntelectualizare: $ncercarea de a face un lucru iraţional să pară rationalprin eplicarea acestuia;

Justificare* $ncercarea de a transforma ceva ce este total greşit $ntrunlucru bun

*oala 6amili'i* 7%nd un membru al familiei devine dependent de alcool &droguri,ceilalţi membri ai familiei tind să reacţioneze $ntrun mod necorespunzator (modcodependent), tipic şi previzibil. e masură ce dependeţa progresează, membriifamiliei traiesc sentimente de teamă, furie, singuratate, durere, vină şi ruşine $nmăsura $n care $ntregul sistem familial $ncepe să funcţioneze anormal. entru a

se proteja pe ei $nşişi de sentimente dureroase, fiecare membru al familiei $şidezvoltă un comportament defensiv care $n cele din urmă devine parte aproblemei. "embrii familiei persoanei dependente traiesc deseori puternicesuferinte emotionale pentru care solicita consiliere si terapie.

7






3.Pa&%ic)la&i%7ţi al' co$/)m)l)i 0' 0&o()&i la %i$'&i

dolescenţii sunt $n mod special vulnerabili, datorită curiozităţii lor naturale,dispoziţiei de aşi asuma riscuri (dorinţa de senzaţii tari)şi dorinţei de a fiacceptaţi de semenii lor (frica de a fi ridiculizaţi de prieteni $i face să $ncercedrogurile)

#usceptibilitatea este crescută de accesul uşor la droguri.

Copiii i a0ol'/c'$ţii au o tendinţa de a ignora şi de subestimaconsecinţele comportamentului de consum, abilitatea de a $nţelege

pericolele asociate utilizării drogului, incluzand ceea ce este drogul, c%t deusor se poate să ajungi dependent şi c%t de greu este să scapi dedependenţă

A0ol'/c'$ţa este o perioada de dezvoltare rapidă din punct de vederefizic, emoţional şi social, acompaniata de neincredere in sine, rebeliune,schimbari de dispozitie, eperimentarea si asumarea riscurilor, iar consumul de drog incurajeaza astfel de comportamente.

G&)p)l 0' '(ali: in mod special cei care sunt putin mai mari au oinfluenta puternica in aceasta perioada. 7opiii sunt de multe ori supusipresiunii grupului pentru a consuma.

'ependenţa instalată $n perioada copilăriei e mai puternică şi mairezistentă la tratament, cresc%nd riscul recăderilor

fecţiunile psihiatrice precum sindromul de hiperactivitate asociat cudeficit de atenţie, depresia, sindromul disritmic, tulburarile aniosdepresive şi tulburarile de stres posttraumatic, sunt frecvente $n r%nduladolescenţilor cu abuz de droguri

'e cele mai multe ori, nu copiii consumatori sunt cei care solicită ajutor, cipărinţii sau autorităţile competente.

2estele de toicologie (analiza s%ngelui, urinii, părului) nu sunt folosite $n

mod curent $n stabilirea diagnosticului. ceste teste nu se pot efectua farăacordul parinţilor, deseori fiind realizate la cererea acestora.

7opiii cu părinţi care abuzează de diferite toice sunt mai predispuşi sădevină la r%ndul lor dependenţi

8






-.G&a0)l 0' 0'p'$0'$ţ7 i$0)/ 0' co$/)m)l 0' 0&o()&i

Tip)l 0'0&o(

D'p'$0'$ţ7 p/i8ic7 D'p'$0'$ţ7 6i9ic7 Al%'l'

lcool Iariază $ntre crescutăşi intensă

"oderată 2oleranţă $ncrucişată cubarbituricele

Halucinogen

ele

'e la zero la moderată

$n funcţie de substanţă

Cu eistă

mfetaminele

Iariabilă, dar uneoriintensă

#căzută sau nulă rezenţa psihozei $ntimpul consumului

Darbiturice Iariabilă, adeseoriintensă

"arcată, poateajunge să fie foarte

gravă

2oleranţă $ncrucişată cualcool, cloral, paraldehid

etc.

7anabis 'e la moderată laputernică

#căzută sau nulă Cu eistă un sindrom deabstinenţă carcateristic

7ocaină uternică Cu eistă #e produce $n unelecazuri o sensibilizare faţă

de efectele drogului

#olvenţivolatili

Iariabilă $n funcţie deprodus

Iariază de la foartededusă la intensă

2oleranţă $ncrucişată aunor solvenţi cu alcoolul

!piacee Gntensă Aravă şi se stabileşterapid

2oleranţă $ncrucişată cudroguri $nrudite

9






. Cla/i6ica&'a 0&o()&ilo&, 0)p7 '6'c%'l' p' ca&' l' p&o0)c

'roguri cu efectinhibitor al #C7

( $ncetinesc funcţiile

vitale şi refleele)

!piu şi derivaţi "edicamente( barbiturice, benzodiazepine, analgezice,hipnotice, sedative ) lcool

Gnhalante

'roguri cu efectstimulantal #C7

Risc ma!or 7ocaina

mfetamina şi derivaţiRisc

Cicotina Kantine (cafea, ceai, cacao, cola, etc.)

Halucinogene 'ietilamida acidului lisergic (8#')- "e#otl (care conţin mescalină) 7iuperci halucinogene 7ompuşi sintetici halucinogeni ('"2, '12, '2, #2). 7anabis şi derivaţi (cu acelaşi principiu activ* ' 2etrahidrocannabinol).

A. S)/%a$ţ' ca&' 0'p&im7 /i/%'m)l $'&;o/ c'$%&al

Alcoolulrodus de fermentaţie din cereale, fructe, struguri."rezentare$ lichid

%od de consum$ se bea.

lcoolul este un toic celular. juns in organismse raspandeste si afecteazaaproape fiecare celula. 7ele mai afectate sunt celulele nervoase. lcoolulactioneaza in organism ca factor de stres* creste tesiunea arteriala, sunteliberate in sange, mai multe substante ca* lipide, zaharuri, cortizon.!rganismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energiecare ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. "etabolizarea alcoolului la

10






nivelul ficatului, /fura/ @5 din oigenul necesar functionarii acestui organ. stfelalcoolul devine un /parazit metabolic/. 7elulele cardiace si cele nervoase, au celmai ridicat consum de oigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului.GGG. buzul de alcool, consumul matinal /pe stomacul gol/, duce la malnutritie.!rganismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. e langareducerea aportului acestor elemente importante din hrana, ecesul de etanolare ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbisubstante importante ca* vitamina D+, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa. rodusii de inalta toicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de e.acetaldehida) afecteaza celulele nervoase. Gncapacitatea progresiva a intestinului

subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine inspecial si 7, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburaricu origine somatica. ierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei ' ca urmare aconsumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericoluluide fracturare. Gnflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile lanivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. 7onsumul permanent dealcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.#ub incidenta suferintei intra si muschiul cardia. 'e patru ori mai multi alcoolicimor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.

&'ecte pe termen scurt$

L #lăbirea coordonării motorii, dificultăţi de vorbire, accelerarearitmului cardiac.L #căderea inhibiţiei, buna dispoziţie, reducerea autocontrolului,

g%ndirea confuză, tulburări de vedere.L Mneori duce la agresivitate, poate determina accidente decirculaţie.

L $n doze mari* greaţa, voma, coma, moarte.&'ecte pe termen lung (i complicaţii$

L Doli de inimă şi de ficat, pierderea memoriei.L ierderea interesului pentru şcoală, meserie, a abilităţii de a

eercita o meserie şi de aşi c%ştiga eistenţa. L Ceglijarea familiei, a prietenilor.7reează '11'1CN OGPG7Q si #GHG7. Gntreruperea bruscă a

consumului cronic duce la sevraj alcoolic, tremor generalizat, convulsii,tremurături, halucinaţii terifiante etc.

E6'c%'l' alcool)l)i a/)p&a c&'i'&)l)i /i /i/%'m)l)i $'&;o/ /i p/i8ic)l)i.

11






8a fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. 'istrugereatreptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele apropiatealcoolicului. ceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducereaperformantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (aparlacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtuluicritic si a discernamantului. 7onsumul abuziv poate cauza in timp deteriorari sileziuni organice la nivelul creierului, ajunganduse la psihosindromul organic, laconvulsii, delirium tremens sau la dementa. 'in punct de vedere psihic,dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata asentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor."ai pot sa

apara* neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate tulburari de somn, cosmaruri, lacune de memorie (nusi mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore saudoua zile) depresie, frica, complee de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatadede grandomanie lipsa de vointa, promite dar nusi tine promisiunea izolarea si reducerea sferelor de interes lipsa de igiena, decadere fizica si psihica Fa9'l' 0'p'$0'$%'i 0' alcool

#au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorulE.. <'lli$'= a elaborat insa o descrieire sintetica a evolutiei dependentei dealcool. cesta schematizeaza evolutia alcoolismului in patru faze.1. Fa9a P&'+Alcoolica2. Fa9a 0' D')% >p&imo&0iala?. Fa9a C&i%ica3. Fa9a C&o$ica

1.Fa9a p&'+alcoolica

1ste faza in care alcoolul se consuma ocazional, cu ocazia unor petreceri,sarbatori, protocoale, etc. Gn acest stadiu nu eista dependenta fizica si psihica.Gnsa crearea conditiilor pentru aparitia si dezvoltarea dependetei se produce prin*

. 7onsum de alcool repetat. "ulti consumatori $n eces nu depasesc niciodataacest punct.

D. 7onsum sporit de alcool cu fiecare ocazie

12






2. Fa9a 0' D')% >P&imo&0iala?(#emnul ericolului)Gn aceasta faza, sunt /asigurate/, de catre consumator toate conditiile pentruinstalarea, cultivarea si dezvoltarea dependentei. 7onsumatorul va manifestaurmatoarele simptome*amnezie,consum de alcool pentru efectul $nsine,ascunderea alcoolului, preocupare fata de alcool, sorbirea cu sete a primuluipahar, sentiment de vinovatie privind alcoolul, evitarea conversatiei pe temaalcoolului

. Fa9a C&i%ica

1ste faza in care dependenta de alcool este deja instalata. (aceste simptome nuapar la nondependenti, consumatori $n eces) lcoolicul manifesta urmatoarele*pierderea controlului *consum p%na la betie,ebrietate, intoicatie, cresterea presiunii sociale, comportament degrandoare,agresiv, remuscare si vina persistenta, lipsa consumului de apa,modificarea modelelor de comportament, $ntreruperea relatiilor sociale,consumulde alcool devine de importanta centrala$n comportament limitarea ariei deinterese, reinterpretarea relatiilor personale, resentiment irational, neglijareahranei, gelozia alcoolica, scaderea capacitatii seuale, consum matinal de alcool,schimbarea activitatilor $n familie.

3. Fa9a c&o$ica1ste ultima faza a dependentei. Gn acest punct, nu eista cale de intoarcere la/bautul controlat/. Gn acest stadiu dependenta se manifesta prin* consumpermanent de alcool, deteriorare etica deteriorare reversibila a g%ndirii, psihozealcoolice, deteriorare sociala prin compania consumatorilor, temeri nedefinite,tremuraturi, colaps al sistemului de rationalizaresi recunoasterea conditiei personale defectuoase, consum solitar (poate aparea

$n orice moment al procesului), deteriorare fizica si psihica

L P/i8o9' 0'%'&mi$a%' 0' co$/)m)l 0' alcool

+.Detia patologica1ste o stare de ecitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool,cu reunoasterea defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Orica ecesiva saufuria, agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea violenta pot aparea, $nunele cazuri, deja la ingerarea de cantitati minime de alcool (probabil $n urmaunei predispozitii individuale, de e. date de leziuni la nivel cerebral). 'urataacestor manifestari este limitata $n timp (?+? min.). Mrmeaza somnul terminal si

13






amnezia evenimentului. ceste faze sunt greu de apreciat $n epertizelemedicolegale.

4. 'elirium tremens3eprezinta o stare grava $n care apar halucinatii vizuale majore, apreciereagresita a realitatii, agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi,dereglari periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale. 9n trecut, stareade delirium tremens era adesea letala, mortalitatea a scazut semnificativ $n ultimiiani multumita unor medicamente noi.

<. Halucinoza alcoolica#e aud voci vorbind $ntre ele, precum si voci comentatoare care judeca persoanaconsumatorului. Halucinatiile complee de situatii includ scene de urmarire siasediu si se asociaza cu anietate maimaR

6. Aelozia obsesiva a alcoolicului1ste obsesia adesea incorigibila, ca partenera /merge/ cu altul. #e manifesta deregula zgomotos si cu un vocabular ordinar. !riginea se gaseste $n relatiatensionata a cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si $n

atitudinea evidenta de refuz din partea partenerei. #e adauga problemaimpotentei, sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de alcool, sentimentulde umilire si, nu $n ultimul r%nd, frica de asi pierde partenerul de viata.

?. 1ncefalopatia SernicTe1ste o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata $n pericol (includesomnolenta, paralizia globilor oculari si ataia=tulburarea coordonarii miscarilor).

-. #indromul UorsaTov

2ulbuari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult.L Oenomene de sevraj asociate acestor tulburari cauzate de consumul alcool*Hipertensiunea arteriala, transpiratia profuza, tremuraturi, dureri la nivelul

$ntregului corp (la nivelul trunchiului), anietate, predelir, tulburari de somn.Mn sindrom acut de sevraj reprezinta $ntotdeuana o indicatie pentru internarea $nspital. ici, se urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope aniolitice,hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichid

14






#e deosebesc doua tipuri de a)%o&i a)9i;i*

+ a)%o&)l 0i$ oi/$)i$%a care bea regulat pentru a se simti in largul sau si iesein evidenta prin stari de ebrietate in situatii nepotrivite si prin boli organice

+ a)%o&)l la p&ol'm' care se imbata intentionat sau nu se poate opri decat cugreu odata ce a inceput sa bea, el tratandusi disconfortul, crizele sufletesti sausentimentele de inferioritate cu alcool.

'oza de alcool considerata inofensiva pentru un om sanatos este, conform

recomandarilor !rganizatiei "ondiale a #anatatii,de >g alcool pur pe zi. 7ercetarea medicala a stabilit ca la barbati un consum mediu de -5 de grame dealcool pur pe zi, etins pe o perioada de ani de zile, produce cu siguranta leziunihepatice. Gn cazul femeilor 45 de grame de alcool pur pe zi inseamna un risccrescut de a dezvolta o afectiune hepatia serioasa.7hiar si doza zilnica de 65 de grame constituie deja un risc, mai ales pentrucreier.

So&%im'$%)lCo$%i$)%)l0' alcool

@p&oc'$%'

Vol)m)l

@li%&i

Alcoolp)&

@(&am'*'&' ca.- B ;ol ,- l 22- (Vi$ ca.1 B ;ol ,12- l 11 (

Sp)mo/ ca.12 B ;ol ,1 l 12 (

Lic8io& B ;ol ,- l 1- (

Rac8i) al 2- B ;ol ,- l 12,- (

Vo0ca, Rom B ;ol ,- l 1 (

Pali$ca 0' p&)$',8i/= 3- B ;ol ,- l 22,- (

ornind de la masurile standard, o unitate de bautura corespunde la >V+5 gramede alcool pur, adica aproimativ cantitatea de alcool care poate fi eliminata deorganism intro ora.

(piaceele- opiul. morfina. heroina

15






#unt droguri care diminuează sensibilitatea fizică şi capacitatea de a răspunde lastimuli, prin inhibarea sistemului nervos central. roduse analgezice (careatenuează durerile).

(piul este sucul solidificat al macului opiaceu (apaver somniferum), conţinemorfină şi codeina.

"rezentare$ opiul brut este asemănător unei plastiline, de culoare maron.

%od de consum$ se fumează $n pipe.

orfina- "rezentare$ udră solubilă, cu gust amar.%od de consum$ $n scop terapeutic (limitarea durerilor), se ingereaza, se

injectează intravenos sau intramuscular.

0eroina- analgezic de +5 ori mai puternic decit morfina.

"rezentare$ udră solubilă, de culoare galbenă, maron; $n stare pură estealbă, şi are miros de oţet.

Consum$ se prizează (inspiră pe nas), se fumează, se administrează pe caleinjectabilă, intravenos şi intramuscular sau se inhalează&aspiră vaporiiobţinuţi .&'ecte pe termen scurt$ (c%teva ore, -@)

D )biologic*$ Areaţă, vărsături, relaare, reducerea pulsului, a ritmuluicardiac şi respirator,micşorarea pupilelor. )psi+ologic*$ 1liberare de stres (W), euforie, $ndepărtare de realitate,uitarea necazurilor, senzaţie de plăcere intensă.# )social*$ interactivitate, mobilizare şi motivaţie, scăzute; rareori consumatoriidevin agresivi sub efectul heroinei.

1fecte pe termen lung si complicatii*D* 2ulburari de respiratie, ale secretiilor hormonale, constipatie cronica,ciclu neregulat la femei. Oatul& nou nascutul unei mame consumatoare deheroină este dependent de heroină.1ste posibila infectarea cu agenţi cacare se transmit pe cale sanguină, $ncazul celor care $şi administrează heroina pe cale injectabilă. fectareavenelor, abcese, inflamaţii care se pot suprainfecta.* $n cazul consumului regulat şi $n cantitate mare, apare anietatea.#* slăbirea legăturii cu familia; legături cu grupul de utilizatori de droguri,cu dealerii. Gncapacitatea de a eercita o meserie, de a frecventa scoala.

7reează atat '11C'1CNQ OGPG7Q, care este foarte intensă c%t şi #GHG7Q,de foarte lungă durată

16






Gntreruperea bruscă a consumului, $n cazul persoanelor dependente deheroină, duce la sevraj* frisoane, dureri musculare şi osoase, agitaţieetremă.

'um recunoa$tem un consumator de heroină1

re pupilele contractate;

Cu mai are poftă de m%ncare;

Oumează foarte mult;

1ste indiferent faţă de cei din jur şi neglijent cu persoana lui;

3espiraţia are un miros asemănător oţetului;

3eacţionează la stimuli legaţi de consum (devine atent la anumitecuvinte, $şi freacă braţul) ;

rezintă la nivelul membrelor urme de $nţepături de ac, hematoameşi eventual abcese;

2enzodiazepinele- diazepam, nitrazepam

2arbturicele- seconal, fenobarbital

"edicamente utilizate $n tratarea anietăţii, depresiei, insomniei; ar trebuiprescrise şi folosite numai perioade scurte de timp, $ntruc%t dau dependenţăfizică etrem de rapid."rezentare$ capsule, lichid pentru administrare prin injectare.%od de consum$ se $nghit, se injectează.&'ecte pe termen scurt * limitarea abilităţilor de coordonare, a refleelor,somnolenţă, relaare, liniştire, calmare, limitarea anietăţii.roduc dependenţăfizică şi psihică

*. S%im)la$%'l' + /)/%a$ţ' ca&' /po&'/c ;i(il'$ţa

Amfetaminele- stimulante puternice )speed, uppers*.

Consum$ ingerare, injectare&'ecte pe termen scurt$D (biologic)* cresc ritmurile cardiac şi respirator, rezistenţa fizică, energia; $ndoze mari* palpitaţii şi hipertensiune arterială. (psihologic)* alterează dispoziţia psihică, cresc $ncrederea $n propriile forţe,capacitatea de a răm%ne treaz; $n cantităţi mari* agitaţie, confuzie.

17






'ecompensarea după consum, chiar şi limitat, se poate traduce prinoboseală, iritabilitate, deprimare.&'ecte pe termen lung$2oleranţa se instalează rapid RD* deteriorarea drastică a sănătăţii fizice şi mentale. 1fecte asociate cuinjectarea şi utilizarea $n comun a echipamentului de injectare.* #imptome de schizofrenie acută, paranoia, halucinaţii vizuale şi auditive.#* agresivitate neprovocată, criminalitate crescută.

'rac3 $i cocaina

Cocai$a este un puternic drog de abuz care dă dependenţă. ! dată ce a $ncercat cocaina, un individ nu poate să prevadă sau să controleze măsura $n care va continua să folosească drogul.C&ac= este numele de stradă dat cocainei care a fost produsă dincocaină hidroclorid ca să fie o bază simplă pentru fumat. 2ermenul cracT/se referă la sunetul ca un trosnet care se aude atunci c%nd amestecul estefumat ($ncălzit).1istă un risc major, indiferent dacă se ingeră cocaina prin inhalare(prizare), injectare sau fumat. #e pare că folosirea necontrolată a cocainei

poate să survină chiar şi mai repede dacă substanţa este fumată $n loc săfie prizată. Oumatul permite unor doze etrem de crescute de cocaină săajungă la creier foarte repede şi provoacă un punct culminant intens şiimediat. Mtilizatorul de droguri injectabile este epus riscului de a transmitesau de a se infecta cu HGI&#G' dacă acele sau alte instrumente pentruinjectare sau prizat sunt folosite $n comun.CU RECUNOAHTE UN CONSUATOR DE COCAINJ

re pupilele dilatate; 9şi Etrage nasulF, ca şi cum ar fi răcit; re ochii injectaţi şi foarte umezi;1ste foarte vorbăreţ;

re o atitudine superioară; re $n preajmă pliculeţe cu pulbere albă, cristalină cu un gust amar; re un miros slab de benzină;oftă de m%ncare scăzută, instabilitate, anietate şi o stare deoboseală etremă.

,cstas4

18






1cstasB este un drog ilegal care are efecte similare cu cele ale halucinogenelor şi psihostimulantelor. Cumele ştiinţific al 1cstasB e "'"/ sau metilendioimetamfetamina. 1ste folosit cel mai adesea $n cluburile dance deschisetoată noaptea. 'in acest motiv 1cstasB este numit drog de club/."'" este un produs chimic fabricat $n laboratoare secrete ascunse peste tot

$n lume. lte produse sau substanţe chimice sunt deseori adăugate la "'"sau chiar $nlocuiesc "'" $n tabletele de 1cstasB, cum ar fi cafeina,detrometorphan (sirop de tuse), amfetamina şi chiar cocaina. roducătorii de1cstasB pot adăuga orice vor la drog. stfel, puritatea 1cstasB este $ntotdeauna

$ndoielnică.

Care sînt denumirile obi(nuite pe stradă7uvintele $n jargon pentru 1cstasB sunt* 1, K27, K, dam, $mbrăţişare, claritate,viteza iubitului şi drogul dragostei.

%% dă dependenţă7a şi alte droguri stimulante, se pare că "'" are capacitatea de a dadependenţă. ceasta $nseamnă că persoanele continuă să consume drogul deşiau parte de efecte secundare neplăcute, ca şi alte consecinţe sociale,comportamentale şi de sănătate.Cimeni nu ştie de c%te ori o persoană trebuie să folosească drogul $nainte de adeveni dependent de el sau cine este mai vulnerabil la dependenţă. Dagajulgenetic al unei persoane, mediul $n care trăieşte şi alţi factori joacă probabil unrol $n susceptibilitatea lor faţă de dependenţă.C)m &'c)$oa%'m )$ co$/)ma%o& 0' 'c/%a/J

1ste mai vorbăreţ;Cu mai are poftă de m%ncare;1ste irascibil, chiar agresiv;1ste confuz;

re pupilele dilatate;'upă o perioadă are o stare de oboseală accentuată, nu mai poate dormi;

re $n preajma lui diferite capsule colorate, pliculeţe cu pulbere coloratăde la maroniu la alb;

Tutunul Oumul de tutun conţine gudron, nicotină, monoid de carbon şi alte

gaze. Cicotina este drogul din tutun care determină dependenţă şi afecteazăinima, principalele vase sanguine, tractul digestiv, plăm%nii şi sistemul nervoscentral. 8a o primă utilizare, fumătorii au senzaţia de greaţă şi ameţeală.ersoanele care $ncep să fumeze cresc treptat numărul de ţigări şi apoi ajung să

19






fumeze $n mod regulat. "ulţi fumători afirmă că fumatul $i relaează, dar $nacelaşi timp $i şi stimulează şi trăiesc o mare satisfacţie c%nd inhalează fumul.

entru tineri, riscul principal este apariţia dependenţei de nicotină şitransformarea $ntrun fumător $nveterat. 1istă un risc crescut de dependenţădublă fizică şi psihică. "ulte persoane fumătoare suferă de boli cardiace, alevaselor de s%nge, de infarct miocardic, infecţii pulmonare, congestie cerebrală,impotenţă şi sterilitate, bronşite, tulburări circulatorii, cancer pulmonar, cancer lanivelul gurii şi g%tului, ulcer gastric. Oemeile care fumează $n timpul sarcinii nascde obicei copii cu dimensiuni mai mici şi riscul unei naşteri premature este maicrescut.

7%nd o persoană renunţă la fumat este agitată, anioasă, suferă dedepresii şi insomnie. "ulţi oameni cred că dacă schimbă ţigările tari cu celeslabe pot reduce riscul de $mbolnăvire. 'e fapt, acest lucru nu este adevărat şipromovarea ţigărilor slabe a creat consumatorilor un sentiment de falsă siguranţă

$n privinţa sănătăţii lor. $n realitate, cei care renunţă la ţigările tari $n favoareacelor slabe modifică şi numărul de ţigări fumate pentru a compensa aportul redusde nicotină $n astfel de situaţii, fumătorii trag fumul $n plăm%ni mai frecvent, mairapid şi mai ad%nc.

Cumărul deceselor determinate de fumat tinde să scadă $n ţăriledezvoltate, dar creşte rapid $n ţările $n curs de dezvoltare şi $n cele ale lumii atreia.

C. Kal)ci$o('$' + p'&%)&a%oa&' al' /i/%'m)l)i $'&;o/ c'$%&al

&5S5D5 6 A'+D6&+S,)*+'6D+,T+&A+D8.#.'. se obţine prin prelucrarea chimică a 1rgotului, o ciupercă parazită aorezului şi a altor cereale, sau prin sinteză chimică.Cu sa demonstrat că 8#'ul dă dependenţă fizică, dar dependenţa psihicăapare destul de repede. 2oleranţa se instalează rapid, $n aşa fel $nc%t estenevoie să se crească aproape zilnic dozele pentru a obţine efectul căutat. 'upăc%teva zeci de doze, efectul halucinogen nu mai apare. 1ste nevoie de o pauză

de c%teva zile $nainte ca el să poată apărea din nou.8#'ul este folosit $n special pentru capacitatea lui de a generahalucinaţii. Halucinaţiile pot fi diverse, de la intensificarea culorii la percepereadistorsionată a zgomotelor şi obiectelor din jur. fost frecvent raportată senzaţiade desprindere, de ieşire $n afara propriului corp. Halucinaţiile pot fi foartetulburătoare şi $nfricoşătoare, consumatorul devenind paranoic şi anios.Gndiferent dacă senzaţiile trăite de consumatorul de 8#' sunt percepute ca fiindplăcute sau neplăcute, el nu poate ieşi din această stare p%nă c%nd drogul nu

20






nu mai consume deloc aceste droguri şi de abia după aceea pot eperimentadin nou efectele lor halucinogene.

'anabisul

'atorită faptului că sunt considerate droguri uşoare şi se ignorăriscurile asociate consumului, produsele din canabis sunt cele mai căutatedroguri recreaţionale/ sau sociale/. Gndeobşte se cunoaşte consumulcanabisului sub forma mari!uanei, a ierbii/, amestecat cu tutun şi fumat. 'in

canabis $nsă se prepară şi +a(i(ul, acesta av%nd o concentraţie de drog activ(2H7 tetrahidrocanabinol) mai mare dec%t marijuana.1fectele consumului drogurilor pe bază de canabis apar după c%teva

minute şi constau $n relaare, r%s, logoree sau, dimpotrivă, $nchidere $n sine, dar şi intensificarea percepţiilor vizuale şi auditive, creativitate, foame. 9n funcţie demodul de administrare şi de doza luată, efectele pot dura de la <5 de minutep%nă la c%teva ore.

7el mai grav afectate psihic sunt persoanele predispuse la depresie şianietate. 7onsumatorii de canabis au de obicei ochii roşii, injectaţi. 1i se potsimţi foarte dezorientaţi sau pot fi paranoici. Oolosirea canabisului poate duce şila diminuarea concentrării, incapacitatea de a eercita deprinderi mecanice (de

eemplu, şofatul poate fi periculos), perceperea distorsionată a realităţii şialterarea capacităţii de a memora lucruri noi.7ei care fumează canabis, mai ales dacă au consumat şi alcool pot avea

ameţeli şi senzaţii de vomă. $n urma unui consum regulat de canabis, persoanarespectivă $şi pierde motivaţia pentru orice fel de activitate, dezvolt%nd aşanumitul sindrom o voi face m%ine/. #e manifestă şi o scădere a capacităţii de amemora, mai ales lucruri noi. cest fenomen se numeşte pierderea memoriei petermen scurt/ şi a fost semnalat de mai mulţi tineri care au descoperit că nu maiau capacitatea să $nveţe pentru eamene după ce au fumat un timp marijuana.

ceste efecte secundare tind să dispară după $ncetarea consumului.Oumătorii $nveteraţi de canabis amestecat cu tutun sunt $nsă mai

epuşi bolilor aparatului respirator.1istă $n prezent dovezi clare, bazate pe studii clinice, că

tetrahidrocanabinolul se poate utiliza pentru a ameliora unele simptome alediferitelor boli. #a demonstrat astfel că acest compus combate eficient senzaţiade greaţă şi vărsăturile induse de tratamentul cu citostatice la bolnavii canceroşi,scade tensiunea intraoculara la cei care suferă de glaucom şi poate ameliorasimptomele anumitor boli ale sistemului neuromuscular (e.g. miastenia gravis*.C)m &'c)$oa%'m )$ co$/)ma%o& 0' ma&i)a$a J

22






re ochii foarte roşii; re pupilele mărite;3%de fără motiv;1ste neatent;

re poftă de m%ncare şi preferă dulciurile;"ersul este nesigur;1ste ameţit;

re $n camera lui un miros iute de fum, h%rtii pentru ţigarete, pipe.

. FACTORII DE RISC HI DE PROTECŢIEMna din cele mai importante $ntrebări pe care şi lea pus cercetarea cu privire la

droguri a fost de ce unii indivizi ajung să consume şi alţii nu şi de ce unii ajung să aibăprobleme derivate din acest consum $n timp ce alţii $l abandonează $nainte de adeveni o problemă. 7oncluziile la care sa ajuns pornind de la aceste investigaţii cuprivire la factorii de risc şi de protecţie au fost luate de atunci ca o referinţă de bază aprogramelor de prevenire. cestea $ncearcă să concentreze obiectivele pe scădereainfluenţei acestor condiţii de vulnerabilitate sau risc şi pe creşterea influenţei aceloracare protejează individul de consecinţele negative ale consumului.

Oactorii asociaţi cu potenţialul de inducere a consumului de droguri au fost numiţi

,, factori de risc F iar factorii asociaţi cu potenţialul de a reduce consumul de droguriau fost numiţi ,, factori de protecţie F.rin Fac%o& 0' Ri/c se $nţelege ,, un atribut sau carateristică individuală,

condiţie situaţională sau context ambiental care cre(te probabilitatea uzului (i abuzului de droguri F. Oactorii de risc sunt circumstanţele prezente $nainte de iniţiereaconsumului sau abuzului de droguri.

rin Fac%o& 0' P&o%'cţi' $nţelegem ,,un atribut sau cacateristicăindividuală,condiţie situaţională sau context ambiental care in+ibă, reduce sauatenuază probabilitatea uzului (i abuzului de droguri F.

1ste important să observăm că vorbim de factori şi nu de cauze. rin urmare, nu $nseamnă că persoanele care se $ncadrează $ntrunul sau mai mulţi factori de risc

consumă sau vor consuma inevitabil droguri, ci doar că eistă o mai mareprobabilitate pentru ca acest lucru să se $nt%mple. Cu implică nici ca cei care posedăunul sau mai mulţi factori de protecţie sunt, din acest motiv, invulnerabili faţă de acestconsum, deşi se poate prezice că la o mai mare concentrare de factori vom avea unrisc sau o protecţie mai mare.

1. Tip)&i 0' 6ac%o&i 0' &i/c

23






7onsumul si abuzul de substanţe este un comportament influenţat denumeroase variabile. Mnele din ele se află $n mediul $n care trăieşte, altele suntspecifice individului şi relaţiilor pe care le are cu mediul său cel mai apropiat* familia,prietenii, şcoala etc.

9n continuare evidenţiem acei factori pe care cercetarea ia identificat ca av%nd omai mare pondere $n generarea acestui comportament.

7actori de risc de natură socială#unt acei factori de risc legaţi de mediul $n care trăieşte persoana, av%nd $n

vedere contetul social, normele şi valorile sociale care reglementează

comportamentul fiinţei umane.rintre principalii factori de risc sociali ( contetuali ) se găsesc*

M /egile si normele sociale 'avorabile comportamentelor de consum (i abuz .! legislaţie foarte permisivă şi favorabilă intereselor economice caremenţin diferite afaceri relaţionate cu drogurile, $mpreună cu o $naltătoleranţă socială cu privire la fiecare substanţă sunt factori contetualicheie favorabili consumului şi abuzului de diferite substanţe psihoactive. 9ncazul drogurilor legale ( alcool, tutun ) sa demonstrat ca luarea unor măsuri legislative cum sunt creşterea preţurilor, limitarea v%rstei dev%nzare şi interzicerea consumului $n locuri publice au un efect important

de limitare a consumului.M isponibilitatea (i accesibilitatea substanţelor .#unt factori care se referă la uşurinţa cu care se pot procura drogurile, cuc%t un drog este mai uşor de găsit, mai accesibil at%t din punct de vederefinanciar c%t şi $n ceea ce priveşte numărul si accesibilitatea punctelor dev%nzare, eficienţa mecanismelor de promovare şi distribuţie cu at%tconsumul este mai ridicat.

M 0actori socio 1 economici . numiţi indicatori de dezavantaj social, precum sărăcia, aglomerărileumane şi condiţiile de viaţă proaste sunt asociate cu un risc crescut decomportamente antisociale. 7omunităţile cu un $nalt grad de dificultate

socială şi economică, acele cartiere $n care traficul de droguri sidelincvenţa sunt mai mari, eercită o influenţă negativă asupra membrilor săi care sunt supuşi unui risc major de comportament delicvent şi deconsum de droguri. 'ar să nu uităm că şi cealaltă etremă este la fel depericuloasă. 3esursele financiare nelimitate şi un nivel de trai foarte ridicatpot constitui factori de risc pentru consumul de droguri, mai ales dacă seasociază cu alţi factori.

M "ercepţia socială a riscului .

24






M is'uncţii educative #laba comunicare dintre membrii familiei, inconsistenţa $n dezvoltarearolurilor părinteşti, ineficacitatea familiei $n stabilirea de norme decomportament, limitele prea puţin clare, asteptări puţin realiste faţă de copiisau epectative prea reduse $n ceea ce priveşte performanţa lor şcolară,sunt relaţionate cu iniţierea copiilor $n consumul de droguri.

M Con'licte 'amiliale 8ipsa unor legături afective familiale, conflictul familial, absenţa părinţilor

sau unor tutori capabili să ofere suport emoţional pozitiv copiilor lor, adică,absenţa unor legături afective puternice $n mediul familial poate firelaţionată cu dezvoltarea unor comportamente de abuz de droguri petermen lung. e l%ngă aceasta implicarea scăzută a mamei $n viaţacopiilor este alt factor important de risc.

M 0actori psi+ologici Mnele studii semnalează eistenţa unei relaţii pozitive $ntre anumitecaracteristici psihologice şi comportamentele de consum şi abuz dedroguri.

o căutarea de senzaţii noi : adolescenţii cu această caracteristicătind să eperimenteze noi senzaţii şi simt atracţie pentru risc, de

aceea programele de prevenire care sunt adresate acestor copii, $ncearcă să canalizeze această tendinţă către sport şi activitatefizică;

o un prag scăzut $n evitarea durerii : rănirii;o incapacitatea de a controla emoţiile sau labilitatea emoţională;o agresivitatea şi ostilitatea : agresivitatea timpurie, mai ales dacă

apare la copiii timizi, este unul din factorii care arată o asociere maiputernică cu dezvoltarea multiplelor problemelor de comprotament

$n adolescenţă;o persoanle cu tendinţe către hedonism, către căutarea plăcerilor

care oferă o mai mare importanţă valorilor sociale şi acordă mai

puţină importanţă valorilor familiale, religioase sau deautotranscendenta. #int mai vulnerabile la consumul de droguri.

M &(ecul scolar 2ot ceea ce provoacă ruperea legăturilor adolescenţilor cu instituţiile sauspaţiile de socializare determină asocierea lor cu grupuri de egaliproblematici şi cu apariţia comportamentelor deviante, printre care şiconsumul de droguri. 9n lipsa legăturilor sociale care ajută la crearea uneiimagini pozitive despre sine, copilul sau adolescentul va căuta legături cu

26






alte grupuri $n care să fie acceptat. bandonul şcolar este aproape $ntotdeauna un prim pas $n acest proces de deviere şi inadaptare socială.'e aceea unul din obiectivele programelor de prevenire a consumului dedroguri este $ntărirea acestor legături cu şcoala. Xcoala este de asemeneaun loc potrivit pentru identificarea copiilor cu probleme de comportament( agresivitate, timiditate, hiperactivitate etc. ) care pot favoriza acestproces de inadptare. 'eşi randamentul scolar scăzut a fost identificat cafactor de predispoziţie al frecvenţei şi intensităţii consumului de droguri nueistă nici o evidenţă că un coeficient intelectual scăzut ar fi un factor predictiv pentru abuzul de droguri.

M socierea cu colegi care consuma droguri ) antura!ul * 7onsumul de droguri de către grupul de egali este unul dintre factoriiasociaţi cu potenţialitatea cea mai mare pentru consumul individual. 'ar relaţia $ntre afilierea la un grup şi consumul de droguri nu este o relaţieunidirecţională (influenţa grupului asupra individului) ci, $n acest sens,se produce o relaţie biunivocă (indivizii tind să se integreze $n grupuri cuaceleaşi afinităţi), şi, $n mod normal, intrarea $n grupuri fără norme seproduce $naintea iniţierii consumului de droguri.

M titudini 'avorabile consumului de droguri #a observat o relaţie pozitivă $ntre debutul consumului de droguri şimenţinerea atitudinilor şi credinţelor pozitive cu privire la droguri. 3areori

adolescenţii $ncep să consume droguri fără a porni de la convingerea căbeneficiile potenţiale ale consumului sunt mai mari dec%t posibilele costuri.M ebutul timpuriu al consumului de droguri

#tudiile epidemiologice au oferit informaţii suficiente pentru a demonstracă intensitatea şi frecvenţa consumului precum şi dezvoltarea problemelor legate de dependenţă va fi mai mare cu c%t v%rsta de debut este maimică.

2. Fac%o&i 0' p&o%'cţi'Mnii dintre factorii de risc semnalaţi anterior sunt dificil de modificat sau schimbat

pe termen scurt. 3ecunoaşterea unor importante limite $n controlul factorilor de risc a

condus cercetările către studiul factorilor de protecţie.rin factori de protecţie se $nţeleg acele circumstanţe moderatoare ale epuneriila factorii de risc. Oactorii de protecţie nu sunt $n mod necesar factori opuşi celor derisc, ci mai degrabă este vorba de două realităţi disctincte care interacţionează $ntreele.

7actori de protecţie individualiM Rezolvarea problemelor

27






7apacitatea individuală a copilului sau adolescentului de a rezolvaprobleme şi sentimentul de autoeficienţă, chiar dacă, pentru a putea stabilicapacitatea predictivă a acestui factor este nevoie de mai multe studiiprospective, precum cel al lui Sills şi colab., care să confirme acest aspect.

M 2nteriorizare normelor 7apacitatea individuală de a interioriza norme sociale cu privire la controlulconsumului de droguri.

7actori de protectie familialiM /egatură emoţională

1istenţă unor legături emoţionale puternice $ntre părinţi & tutore şi copii.M "articiparearezenţa părinţilor & tutorilor $n viaţa copiilor* participarea importantă aacestora la activităţile copiilor.

M 3orme 'amiliale consistente1istenţa unor norme familiale generale, clare şi stabile.

M 4upervizare#upervizarea părintească asupra vieţii copiilor.

7actori de protecţie educativiM Randamentul (colar

1istenţa unui randament şcolar satisfacător cu aspiraţii şi epectativerezonabile de a continua studiile.M 5 bună legatură cu (coala

1istenţa unei legături afective pozitive cu şcoala şi & sau cu profesorii. 7actori de protecţie conte8tuali M "romovarea (i întărirea abilităţilor sociale

'isponibilitatea unui mediu social de suport şi $ntărirea abilităţilor copiluluide a $nfrunta succesivele provocări pe care le presupune integrarea socială( familia, sisteme de suport social eterior ). cesta trebuie să promoveze şisă $ntărească abilităţi sociale $n timpul copilăriei şi adolescenţei, prin

$ntărirea valorilor pozitive.

M /egătura cu instanţele prosociale1istenţa unor legături emoţionale puternice cu instanţele socializatoare,precum familia, şcoala, biserica sau alte instituţii cu caracter social, şiparticiparea activă la activităţile acestor instanţe sociale.

M 6alori prosociale"enţinerea unor valori prosociale din partea grupului de egali dar şiaprecierea pozitivă a grupului de către părinţi sau tutori.

28






'upă adina ( + ), at%t factorii de risc c%t şi cei de protectie se pot prezentasub diferite nivele de intensitate, ce merg de la simple asociaţii statistic semnificativecu dezordine psihologică, fizică sau comportamentală ( de e. probleme psihiatrice,boli cardiovasculare sau probleme relaţionate cu abuzul de droguri ), p%nă la propriadezordine sau problema $n sine.

'e eemplu, faptul că se ştie că o persoană are mama sau tatăl alcoolic&ăreprezintă un indicator superficial asupra riscului crescut ca această persoană să aibăprobleme legate de alcool ( de e. abuz sau dependenţă ). stfel, acest indicator nuimplică producerea unei probleme de abuz, nici nu va eplica cum se genereazaaceastă creştere a riscului. stfel, creşterea riscului sar putea datora unor

mecanisme genetice, pe fondul unei creşteri a sensibilităţii la alcool al receptorilor neuronali, dar, pe de alta parte, această creştere a riscului poate fi generată deepunerea acestei persoane pe timpul copilăriei la un model parental de consumator de alcool.

'e aceea, unul din rolurile cele mai importante pe care le are $n actualitatecercetarea ştiinţifică $n consumul de droguri este acela de a clarifica natura şi forţasau intensitatea asocierii dintre factorii consideraţi ca declanşatori şi factoriiconsideraţi ca rezultat, precum şi forma $n care aceşti factori interacţioneaza $ntre ei.

. SISTEUL INTEGRAT DE ASISTENTA A CONSUATORILOR DEDROGURI

Catura tulburărilor determinate de consumul şi dependenţa de substanţe implicăo serie de aspecte specifice şi care trebuie considerate $n orientarea politicilor adresate asistenţei acestei categorii de pacienţi. 1numerarea principalelor aspecte specifice include*

caracterul unic $n cadrul tulburărilor medicale; disfuncţii ale controlului comportamental şi ale autoconservării; consumul $ntăreşte $n mod direct comportamentul care eacerbează

tulburarea; o abordare mai solicitantă pentru sistemul de asistenţă comparativ cu

afecţiunile cronice sau alte tulburări cognitive sau comportamentale; subminează consistenţa intervenţiilor de advocacB.

'in aceste motive, tratamentul şi asistenţa dependenţei de droguri trebuieconsiderat ca un continuum de servicii, $ncep%nd de la servicii de minimăcompleitate, adresate cazurilor $n care complicaţiile generate de uzul de drogurisunt minime, p%nă la cazuri de mare compleitate.

29






P&i$cipii

Nici )$ %&a%am'$% $) '/%' ;alail p'$%&) %oţi paci'$ţii. decvareaintervenţiilor, a modalităţii de desfăşurare a acestora şi a serviciilor laproblemele şi nevoile particulare ale fiecărui individ este esenţială pentrusuccesul final de revenire la o funcţionare productivă $n familie, la locul demuncă şi $n societate.

N';oil' 0' %&a%am'$% %&')i' /7 6i' &api0 0i/po$iil'. 'atorită faptului căindivizii dependenţi pot fi nesiguri $n legătură cu intrarea $ntrun program detratament, este esenţială utilizarea momentului c%nd aceştia sunt gata să

$nceapă. plicanţii potenţiali pentru tratament pot fi pierduţiF dacă tratamentulnu este disponibil imediat şi nu este accesibil.

T&a%am'$%)l '6ici'$% /' a0&'/'a97 $'c'/i%7ţilo& m)l%ipl' al' i$0i;i0)l)i,$) 0oa& co$/)m)l)i 0' 0&o()&i. entru a fi eficient, tratamentul trebuie săse adreseze consumului de droguri al individului şi oricăror problemeasociate, de natură medicală, psihologică, socială, vocaţională şi juridică.

U$ pla$ 0' %&a%am'$% i /'&;icii %&')i' ';al)a% co$%i$)) i mo0i6ica%,a%)$ci c5$0 '/%' $'c'/a&, p'$%&) a/i()&a&'a 6ap%)l)i c7 pla$)l &7/p)$0'$';oilo& i$0i;i0)al' 0' /c8ima&'. Mn pacient poate necesita diversecombinaţii de servicii şi componente terapeutice $n timpul tratamentului şirecuperării. 9n completare la consilierea psihologică şi psihoterapie, unpacient poate necesita medicaţie $n anumite etape, sau alte servicii medicale,terapie familială, consilierea şi $ndrumarea părinţilor, reabilitare vocaţională şiservicii sociale sau juridice. 1ste esenţial ca abordarea de tratament să fieadecvată v%rstei, seului, etniei, culturii individuale.

R7m5$'&'a #$ %&a%am'$% p'$%&) o p'&ioa07 a0'c;a%7 0' %imp '/%''/'$ţial7 p'$%&) '6ici'$ţa %&a%am'$%)l)i. 'urata adecvată de timp pentruun individ depinde de problemele şi nevoile individuale. 7ercetările arată că

pentru majoritatea pacienţilor o $mbunătăţire semnificativă apare dupăaproimativ < luni de tratament. 'upă ce se atinge acest prag, intervenţiilesuplimentare pot produce, $n continuare, progrese către vindecare. 'atorităfaptului că de obicei indivizii părăsesc prematur tratamentul, programeletrebuie să includă strategii de angajare şi menţinere a pacienţilor $n tratament.

Co$/ili'&'a >i$0i;i0)al7 /a) 0' (&)p? i al%' %'&apii compo&%am'$%al'/)$% compo$'$%' '/'$ţial' al' %&a%am'$%)l)i '6ici'$% p'$%&) a0icţii. 9nterapie, pacienţii lucrează asupra unor teme legate de motivaţie, dezvoltarea

30






abilităţilor de a rezista consumului de droguri, $nlocuirea activităţilor legate dedroguri cu activităţi constructive şi plăcute, fără drog şi $mbunătăţireaabilităţilor de rezolvare a problemelor. 2erapia comportamentală facilitează,de asemenea, dezvoltarea relaţiilor interpersonale şi capacitatea indivizilor dea funcţiona $n familie şi societate.

'0icaţia '/%' )$ 'l'm'$% impo&%a$% al %&a%am'$%)l)i p'$%&) m)lţipaci'$ţi, mai al'/ a%)$ci c5$0 '/%' comi$a%7 c) co$/ili'&'a p/i8olo(ic7i p/i8o%'&apia compo&%am'$%al7. "etadona sau altă medicaţie substitutivăsunt foarte eficiente $n sprijinirea indivizilor dependenţi de heroină sau alteopiacee, permiţ%nd stabilizarea vieţii acestora şi reducerea utilizării drogurilor ilicite. entru pacienţii cu probleme psihice at%t terapia comportamentală, c%tşi tratamentul medicamentos sunt de importanţă esenţială.

I$0i;i9ii c) 0'p'$0'$ţ7 i a6'cţi)$i mi$%al' co'i/%'$%' %&')i' %&a%aţi #$%&+o mo0ali%a%' i$%'(&a%7. 'eoarece afecţiunile mintale şi tulburărileadictive coeistă adesea la unii indivizi, pacienţii care se adresează pentruoricare din cele două condiţii trebuie evaluaţi şi trataţi pentru ambele afecţiuni.

D'9i$%oica&'a 6i9ic7 '/%' 0oa& o p&im7 '%ap7 #$ %&a%am'$%)l a0icţiilo& i, #$ a/'$ţa al%o& ao&07&i, o6'&7 p)ţi$ p'$%&) /c8ima&'a p' %'&m'$ l)$(a compo&%am'$%)l)i 0' co$/)m. 'ezintoicarea fizică asistă $n siguranţamanagementul simptomelor acute fizice asociate cu $ntreruperea consumuluide droguri. 7hiar dacă dezintoicarea este rareori suficientă pentru sprijinireamenţinerii abstinenţei pe termen lung a persoanelor dependente, totuşi pentruanumiţi indivizi este un precursor foarte indicat pentru tratamentul eficient aladicţiei.

T&a%am'$%)l $) %&')i' /7 6i' ;ol)$%a& p'$%&) a 6i '6ici'$%. "otivaţiaputernică poate facilita progresul tratamentului. #ancţiunile sau pedepseleaplicate $n familie, la locul de munca sau prin justiţie pot duce la creştereasemnificativă at%t a cererii de intrare $n tratament, c%t şi a ratei de menţinereşi $n consecinţă, a ratei de succes a tratamentului.

Po/iili%a%'a 0' &'l)a&' a co$/)m)l)i 0' 0&o()&i #$ %imp)l %&a%am'$%)l)i

%&')i' mo$i%o&i9a%7 co$%i$)). osibilitatea de reluare a consumului dedroguri poate apare pe parcursul tratamentului. "onitorizarea obiectivă apacienţilor pe parcursul tratamentului, prin discuţii, teste urinare sau alteteste, poate ajuta pacienţii săşi controleze nevoia de a consuma droguri. !astfel de monitorizare poate evidenţia timpuriu reluarea consumului şi astfelplanul de tratament poate fi ajustat. OeedbacTul adresat pacienţilor care auconsumat un drog ilicit este un element important de monitorizare.

31






P&o(&am'l' 0' %&a%am'$% %&')i' /7 a/i()&' ';al)a&'a p'$%&) KIVSIDA,8'pa%i%a * i C, %)'&c)lo9a i al%' oli i$6'cţioa/', ca i co$/ili'&'ap'$%&) /p&ii$i&'a paci'$ţilo& #$ /c8im7&il' compo&%am'$%'lo& c) &i/cp'$%&) 'i #$ii /a) p'$%&) alţii. 7onsilierea poate ajuta indivizii $n evitareacomportamentelor cu risc. 'e asemenea poate sprijini pacienţii infectaţi $nmanagementul bolii.

R'c)p'&a&'a 0)p7 o a0icţi' '/%' )$ p&oc'/ p' %'&m'$ l)$( i $'c'/i%76&'c;'$% m)l%ipl' %&a$' 0' %&a%am'$%. 7a şi $n cazul altor boli cronice,recăderile pot apărea $n cursul sau după o etapă de asistenţă eficientă.ersoanele cu adicţie pot necesita tratament prelungit sau mai multe tranşede tratament pentru menţinerea abstinenţei şi recuperarea totală a funcţionăriiindividuale. 9n menţinerea abstinenţei, adeseori este utilă participarea lagrupuri de autosuport.

)"rinciples o' rug ddiction 7reatment, 32*

Oi'c%i;'l' a/i/%'$ţ'i co$/)ma%o&ilo&

7onform sociaţiei mericane de sihiatrie asistenţa tulburărilor rezultate $nurma consumului de droguri sau alte substanţe are trei scopuri*

+. acientul $ntrerupe sau reduce consumul de droguri şi efectele acestuia4. acientul reduce frecvenţa şi severitatea recăderilor <. acientul dezvoltă abilităţi psihologice şi emoţionale necesare recuperării

şi menţinerii funcţiilor sale personale, ocupaţionale şi sociale.

stfel, #$ p&im)l &5$0, tratamentul dependenţei de droguri trebuie considerat caun continuum de servicii, pornind de la servicii de minimă compleitate, p%nă lanecesitatea folosirii tehnologiei avansate, a unei echipe profesionale cu grad $naltde specializare, adresate acolo unde consumul de droguri şi dependenţa suntat%t de severe $nc%t rezultatele pozitive pot fi aşteptate numai prin implicareaacestui tip de resurse. 7ontinuumul asistenţei se referă nu numai la acoperirea

tuturor fazelor tulburării adictive, dar şi la disponibilitatea unui spectru larg alopţiunilor terapeutice aplicate $n concordanţă cu nevoile individuale sau nevoilespecifice unui grup de populaţie, $n scopul obţinerii celor mai bune rezultate.

!$ al 0oil'a &5$0 asistenţa este definită ca un cadru de referinţă const%nd $ndezvoltarea unor criterii aplicabile $n planificare $n arii cheie cum ar fi evaluareaprealabilă a pacientului, selecţia opţiunilor terapeutice, includerea, trimiterea,

32






ieşirea, concomitenţa, durata; dar şi $n evaluarea procesului de asistenţă şi arezultatelor.

!$ al %&'il'a &5$0, cadrului de referinţă dezvoltat i se va asocia $ntrun viitor apropiat, un set de recomandări practice, sub forma unui ghid al managementuluiclinic.%iveluri de asistenţă. funcţii $i resurse ale acestora

NIVELURI FUNCŢII RESURSE

P&im)l $i;'l

(rincipalacale de accesla sistemul deasistenţă)

• Gdentificare, atragere, motivare şitrimitere.

• sistenţa necesităţilor medicale şisociale de bază.

• 7oordonare cu resursele nivelului 4.

• sistenţă medicalăprimară.

• #ervicii #ocialeAenerale.

• 3esurse care dezvoltăprograme de reducere ariscului.

• #ervicii de urgenţă

• lte resurse medicale şisociale ce oferă

asistenţă de bază.#istem public, privat, mitsau nonguvernamental

Ni;'l)l 0oi

(7entre deasistenţăintegratăpentru adicţii

centrele de

referinţă

• lanificarea şi realizarea evaluăriimultidisciplinare (biopsihosocială)

• 1laborarea şi dezvoltarea de lanuriindividualizate de asistenţă $n cadrulrogramelor integrate de asistenţă.Aarantarea asistenţei specializate,

concomitenţa şi continuitatea serviciilor,precum şi trimiterea către servicii dinnivelul <.

• 3esurse specializate cucaracter general(asistenţă primară,specializată sausănătate mintală psihiatrie).

• 3esurse specifice.#istem public

Ni;'l)l %&'i • sistenţă specifică şi cu grad $naltde specializare

• 771#* doar prin trimitere din

• 3esurse dedezintoicareintraspitalicească.

• 3esurse

33






resurse ale nivelului 4. 3ezidenţiale,7omunităţi2erapeutice etc.

#istem public, privat, mit

Ec8ipa %'&ap')%ic7

1chipa multidisciplinară joacă un rol esenţial $n tratamentul dependenţei dedroguri. 7ompleitatea problemei şi varietatea sarcinilor profesionale ce necesităa fi desfăşurate implică stabilirea unei echipe profesionale multidisciplinare şi aunei echipe tehnice care acţionează $n diferite locaţii : la nivel comunitar, clinici,spitale, centre de asistenţă rezidenţială, altele.

Ouncţiile echipei terapeutice*

dezvoltarea şi menţinerea motivaţiei pacientului de a participa latratament,

evaluarea condiţiei pacientului pe parcursul procesului de asistenţă,

oferirea de sprijin $n obţinerea şi menţinerea abstinenţei,

reducerea impactului consumului de droguri, acolo unde nu poate fiobţinută abstinenţa,

managementul oricăror complicaţii acute care pot apărea,

tratamentul condiţiilor biomedicale şi psihosociale concomitente,

$ncurajarea pacientului $n continuarea asistenţei,

prevenirea, depistarea şi asistarea recăderilor, oferirea instrumentelor prin intermediul activităţilor de conştientizare

psihologică, care să sprijine pacienţii şi familiile acestora $n $nţelegereaproblemelor legate de consumul de droguri,

minimalizarea invalidităţii, morbidităţii şi mortalităţii $n legătură cuconsumul de droguri şi $mbunătăţirea nivelului general de funcţionare alpacienţilor,

34






reabilitarea familială, profesională&educaţională, socială şi interpersonală,comunitară $n scopul integrării sociale c%t mai facile, progresive şi realistposibil de obţinut.

7alitatea serviciilor de asistenţă medicală, psihologică şi socială şi a celor dereducere a riscurilor asociate consumului de droguri este $mbunătăţită prinprograme de formare, documentare şi cercetare $n acest domeniu, dezvoltate de7entrul Caţional de Oormare şi 7ercetare $n dicţii din cadrul genţiei Caţionale

ntidrog care colaborează pentru $ndeplinirea acestui deziderat cu mediuluniversitar dar şi cu alte asociaţii profesionale, instituţii şi centre de formare,

cercetare, perfecţionare din domeniile medical, psihologic şi social.

P&im)l a)%o& aco&0a% 0'p'$0'$%)l)i 0' alcool /a) 0&o()&i.'aca vrei sa ajuti o persoane sa renunte la consumul de alcool, ar trebui sa tiicont de urmatoarele*

1. I$c'%a%i o&ic' Qmi/i)$' 0' /al;a&' p' co$% p&op&i). uzim spunanduse*/8asY cal schimb euR/. entru ajutor eista specialisti in domeniul dependentelor.'eseori membrii familiei incearca sal protejeze pe alcoolic de consecintelenegative ale consumului (inventeaza scuze, motive, le platesc datoriileacumulate la bar, le indeplinesc sarcinile in locul lor, etc.)

1ste imperativ necesar sa se opreasca toate aceste actiuni, astfel incatdependentul de alcool sa eperimenteze singur (sa simta pe propriai piele)efectele propriului consum. cest lucru il poate ajuta, il poate motiva pe alcoolicsa constientizeze situatia sa si sasi doreasca sa se opreasca din consum.

2. N)+i c&'a%i co$0i%ii op%im' p'$%&) a)%, nu fiti indiferenti fata bautul lui. 'eobicei familia celui dependent, tolereaza in eces comportamentulconsumatorului. Oamilia, incetul cu incetul, il scuteste de aproape oriceresponsabilitate* in acest fel visul alcoolicului este implinit* acela de a fii lasat inpace, sa nu dea nimanui socoteala cand si unde a fost, cat si cu cine a baut, infelul acesta poate sa bea in continuare.

. Pla$)i%i c) a%'$%i' o 0i/c)%i' c) p'&/oa$a co$/)ma%oa&' . 1sterecomandat sa purtati aceasta discutie cu persoana in cauza, atunci cand este231P si cand dumneavoastra sunteti intro stare de dispozitie 78".

3. Fi%i cla&i /i /p'ci6ici i$ 'p&ima&', ca sa nu dati prilej de intrepretari gresite aceea ce spuneti. recizati clar persoanei dependente ca sunteti de partea sa sica atare sunteti ingrijorat de consumul sau. ceste precizari pot fi sustinute si

35






intarite de eemple de situatii sau incidente in care alcoolismul lui&ei va afectatdirect. (1. "am simtit umilita cand a trebuit sa cer bani imprumut ca sa cumpar paine, asta pentru ca ultimii bani din casa sau dus pe bauturaRF)

-. Sp)$'%i cla& care sunt pentru dumneavoastra consecintele consumului sau sica sunteti gata sa le suportati 0oa& 0aca 'l'l acc'p%a a)%o& 0' /p'ciali%a%' spre a se lasa de baut. CM O712G 3!"G#GMCG sau "1CGC23G pe care nule puteti indeplini. Gdeea de baza este sal faceti pe alcoolic sasi traiascapropriile consecinte ale bautului. 'e eemplu* daca a baut si hainelei sunt udesau murdare de urina, CM8 #7HG"D2G, lasatil sa se trezeasca in ele. 3usinea

il poate determina sasi accepte situatia si apoi sa accepte ajutor.

.INTERVIUL OTIVATIONAL

Gnteresul $n ceea ce priveşte tema motivaţiei $ncepe adeseori prin a ne $ntreba de ce persoanele nu se sc+imbă. cesta este subiect de frustrarepentru profesioniştii din sănătate, profesori, consilieri şi părinţi şi cei carelucrează $n serviciile sociale şi sistemul judiciar. 8a prima vedere se pare că ceeace face o persoană fie nu funcţionează, fie este autodistructiv; tu poţi vedea ocale mai bună, totuşi, persoana persistă $n acelaşi comportament.

I$%'&;i)l mo%i;a%io$al are la bază principii care subliniazăresponsabilitatea clientului pentru propria alegere. mbivalenţa este naturală dintoate perspectivele schimbării. 9n acest sens, prin eplorarea şi descoperireavalorilor şi percepţiilor proprii clientului, relaţia are scopul de a creşte motivaţiaacestuia pentru schimbare. 7lientul este cel care va formula argumentele $nfavoarea schimbării. reocupările acestuia au prioritate faţă de cele aleconsilierului.

şa cum este definit de către autorii săi Silliam "iller şi #tephen 3ollnicT : ambiipsihologi este o metodă directivă de comunicare, centrată pe client, care are cascop creşterea motivaţiei intrinseci pentru schimbare prin eplorarea şirezolvarea ambivalenţei. 1ste vorba despre un stil de intervenţie, despre o

modalitate particulară de interacţiune cu clientul, orientată spre un obiectivdeterminat, de eemplu, diminuarea sau renunţarea la comportamentul de risc.1ste centrat pe clientF : la fel ca $n practica lui 7arl 3ogers : şi se desfăşoară

$ntro atmosferă empatică şi valorizantă, facilit%nd schimbarea comportamentuluişi stilului de viaţă ale clientului.

I$%'&;i)l mo%i;a%io$al este util $n special $n situaţiile $n care clienţilor leeste dificil să recunoască severitatea unei probleme. #tabilirea unei relaţii de

36






colaborare permite gestionarea unui nivel iniţial scăzut de motivaţie, dificil deabordat prin metodele uzuale de terapie.

9n situaţii $n care comportamentul unei persoane este elementul determinant alprognosticului, cum este cazul tratamentului pentru boli cronice sau gestionareaindividuală a factorilor de risc (diabet, obezitate, sedentarism, dependente etc.),abordarea motivaţională creşte eficienţa consilierii terapeutice.

I$%'&;i)l mo%i;a%io$al şia dovedit eficienţa at%t $n terapia consumuluişi dependenţei de substanţe (alcool, cocaină, amfetamine, opiacee, marihuana,tutun) c%t şi $n ceea ce priveşte o varietate largă de probleme medicale (dietă şi

activitate fizică, aderenţa la tratament, prevenirea HGI, managementul bolilor cardiovasculare şi diabetului, hipertensiune, astm, bulimie etc.).

Sc8ima&' i &'9i/%'$ţ7 + 6'ţ' op)/' al' )$'i mo$'0'3ăspunsurile clientului trebuie $nţelese $n contetul relaţiilor de consiliere şi suntinfluenţate substanţial de modul $n care consilierul, răspunde la acestea. 3elaţiade consiliere fluctuează $n timp dea lungul unui continuum de consonanţă ladisonanţă. numite răspunsuri ale clientului, mai ales discursul despreschimbaare şi rezistenţă sunt semne ale consonanţei şi disonanţei şi sunt deasemenea predictori semnificativi ai probabilităţii schimbării comportamentale.

numite răspunsuri ale consilierului evocă şi eacerbează rezistenţa şi este

important să vă amintiţi şi 9n primul r%nd nu vă face răuF şi $n special atunci c%ndtimpul este limitat.

9n cadrul interviului motivaţional consierul răspunde $n anumite moduri ladiscursul pentru schimbare, cu scopul de al $ntări, şi rezistenţei cu scopul de a odiminua, ambele $n scopul rezolvării ambivalenţei şi promovării discursului pentruschimbare. 9n consecinţă, recunoaşterea acestor două tipuri de comportament alclientului este o abilitate importantă $n G".Fa9a 1 co$/%&)i&'a mo%i;aţi'i p'$%&) /c8ima&'#cop* rezolvarea ambivalenţei şi construirea motivaţiei pentru schimbare.? metode iniţiale* adresează $ntrebări deschise; ascultă refleiv; afirmarea directăşi srijinirea clientului; rezumarea poveştii; stimularea discursului despre

schimbare."etode pentru evocarea discursului pentru schimbare*• dresarea de $ntrebări evocatoare• Mtilizarea scalei de importanţă• 1plorarea balanţei decizionale• 9ntrebări despre etreme• privi $napoi

37






• privi $nainte• 1plorarea scopurilor şi valorilor

9n G" provocarea discursului despre schimbare reprezintă o metodă principalăpentru dezvoltarea discrepanţei. uzinduse declar%nd motivele pentruschimbare tinde a creşte conştientizarea discrepanţei $ntre scopurile uneipersoane şi acţiunile prezente.

7/)&a&'a p&'(7%i&ii p'$%&) /c8ima&'C5% 0'

p&'(7%i% '%ip'$%&) a 6ac'c';a /7 %'/c8imiJ

Cu sunt

pregătit

Cesigur "ă

g%ndesc laacest lucru

regătit Ooarte

pregătit

!$%&'&)p'&'aco$/)m)l)i0' alcoolR'$)$ţa&'a la6)ma%A0mi$i/%&a&'am'0icaţi'iC7)%a&'a )$)iloc /i()&)$0' /7 /%aiS7 #ţi 6acip&i'%'$i $oia/%i$'$ţi.

1.STRATEGII DE PREVENIRE SI CO*ATERE A CONSUULUI DE DROGURI

7lasificarea activităţilor de prevenire $n strategii sau niveluri nu este osarcină uşoară. 7ompleitatea $mpăririi sale $n prevenire primară, secundară şiterţiară, şi confuzia determinată de aceasta este descrisă $n capitolele acestuimanual.

entru a $ncerca să compensăm inconvenientele la care neam referitanterior, cu privire la clasificarea nivelurilor sau strategiilor prevenirii, sunt deja

38






mentionate anterior*

L 9n cadrul &'0)c'&ii c'&'&ii, se pot educa adolescenţii şi tinerii să $nveţe sărenunţe la plăcerile imediate care pot cauza consecinte negative pe termenmediu şi lung, ca $n cazul uzului de droguri. 9n cadrul $ngrijirii primare a sănătăţiiputem desfăşura un program de igienă a somnului care să evite folosireahipnoticelor şi abuzul de acestea. utem include advertismente sanitare $npachetele de ţigări, $n speranţa de a convinge fumătorii să renunţe la fumat,sau măcar să reduca uzul. utem de asemenea să $ncercăm să generăm omodă t%nără (poate ar fi mai bine să vorbim despre o antimodă) consistentă $n

valorizarea pozitivă a celor care $şi desf%şoară activităţile distractive fără aconsuma droguri (de eemplu să danseze fără să folosească stimulente); deasemenea să modificăm obiceiurile de distracţie nocturnă pentru a diminuacererea de astfel de produse (de eemplu $nchiz%nd mult mai devremediscotecile, sensibiliz%nd cu privire la importanţa odihnei şi combăt%nd ideeacă distractia implică o utilizare etensivă a timpului disponibil, $n detrimentulnecesităţilor de repaus ale organismului).

L 9n cadrul &'0)c'&ii o6'&%'i, ne putem g%ndi la reducerea producţiei(interzicerea sau substituirea culturilor, precum şi controlul precursorilor). 'easemenea, ne putem g%ndi la reducerea disponibilităţii pentru consumator,

interzic%nd sau $ngreun%nd v%nzarea lor, sau reglement%ndo pentru anumitegrupuri de consumatori (de eemplu, interzicerea v%nzării către minori, sau aconsumului $n anumite spaţii, cum ar fi spitalele sau centrele educative). 2oateacestea sunt măsuri postulate $n mod obişnuit $n acest domeniu, ceea ce nuimplică neapărat că funcţionează sau că pot avea urmări substanţiale $mpotrivaconsumatorului sau terţilor, cum ar fi distrugerea culturilor sau interzicereaconsumului.

L 9n cadrul &'0)c'&ii co$/'ci$%'lo& $'(a%i;', nu este vorba desprediminuarea totală&$ntreruperea consumului unui individ, ci de a face aceasta $nmod selectiv, $n anumite momente, sau de a modifica modalităţile de consum

astfel $nc%t acesta să fie mai puţin periculos. 'e eemplu, nu va fi vorba desprereducerea cererii de opiacee ci de substituirea opiaceelor ilegale, v%ndute pepiaţa neagră (scăderea cantităţilor v%ndute şi falsificate) prin cererea unui altprodus cu proprietăţi asemănătoare, legal şi cert mai puţin periculos ca mod deadministrare (metadona). 9n acelaşi fel, sunt activităţi de reducere a consecinţelor negative, cele care $ncearcă să convingă şoferii că nu trebuie să consume alcool

$nainte de a conduce, sau muncitorii că nu trebuie să consume droguripsihoactive $nainte de a manevra dispozitive periculoase. 9n sf%rşit, $ntre măsurile

40






de reducere a consecinţelor negative mai cunoscute sunt acelea care urmărescsă evite transmiterea HGI şi a virusului hepatitei D şi 7 $n r%ndul consumatorilor de droguri.

L 9n sf%rşit vor fi activităţi de 0'pi/%a&' i o&i'$%a&' p&'coc', strategii dedepistare $n cadrul sistemului de $ngrijirii medicale a persoanelor care consumăalcool ecesiv, plec%nd de la analizele de s%nge sau prin programe similaredesfăşurate la locul de muncă. lte activităţi pot fi cele de identificare asubiecţilor sau grupurilor cu risc crescut din structurile educationale sau dintrocomunitate, $n scopul reorientării acestora sau stabilirii altui tip de intervenţie

asupra lor. "ulte linii telefonice de ajutor $ncearcă să faciliteze accesulutilizatorilor săi la consultaţii, care se presupune că sar efectua mult mai t%rziudacă unica modalitate oferită ar fi o consultaţie $ntrun centru specializat.

entru finalizarea aceastei clasificări, epun o formulare alternativă astrategiilor utile $n prevenire, a fost propusă de către epertii Oundatiei de7ercetare cu privire la 'ependenţă (3O) din !ntario, 7anada. #e semnaleazătrei factori cheie prin intermediul cărora se pot formula categoriile de obiective $nprevenire* drogurile (control), persoana (influenţă, dezvoltarea competenţelor),mediul (profilul ambiental).

stfel*

• S%&a%'(ia co$%&ol)l)i este cea care, $n general prin promulgarea denorme şi asigurarea $ndeplinirii lor, urmăreşte diminuarea ofertei şicererii de droguri. Gnterzicerea cultivării şi fabricării de substanţe,eliberarea de reţete speciale pentru substanţele psihotrope saustupefiante, dar şi stabilirea de norme $n relaţia părinţi copii vor fiaplicaţii ale strategiilor de control. 7ontrolul se eercită $n general asupracomportamentelor evidente, prin intermediul consolidărilor şi administrăriide pedepse.

• S%&a%'(ia i$6l)'$ţ'i va aborda mai mult nivelurile cognitive şi atitudinale.

1ste vorba despre activităţi persuasive sau care folosesc drept eemplu, $n consecinţă educaţionale. 1ste inclusă aici influenţa mediilor decomunicare $n masă.

• S%&a%'(ia 0'9;ol%7&ii 0' comp'%'$ţ' >/a) aili%7ţi? cuprinde activităţide tip educaţional, dar spre deosebire de strategia anterioară, unde estevorba despre activităţi persuasive, $n acest caz este vorba despre adezvolta abilităţi şi competenţe $n luarea deciziilor, astfel $nc%t individul

41






să poată $nfrunta diferite situaţii.

• S%&a%'(ia p&o6il)l)i ami'$%al $ncearcă să configureze medii care nufacilitează abuzul de droguri. stfel, o organizare lucrativă mai puţinstresantă ar putea implica un uz redus de tranchilizante; interzicereaamplasării punctelor de v%nzare a ţigărilor şi alcoolului $n centrele şcolareşi $n $mprejurimile acestora duce la limitarea disponibilităţii lor pentrupotentialii clienti noi; disponibilitatea mai mare şi preţul mai mic abăuturilor fără alcool $n discoteci ar putea favoriza consumul acestoraşi diminuarea consumului de alcool etilic, etc. ! parte din acest profil

ambiental constă $n generarea de medii şi activităţi alternative abuzuluide droguri.

11. PREVENIREA CONSUULUI DE DROGURI

DEFINIŢIE preveni înseamnă a reduce sau a elimina dacă este posibil consumul de

droguri (i a stimula un comportament sănătos.ornind de la această definiţie, sau dezvoltat două modalităţi de abordare* prima şi cea mai evidentă este &'0)c'&'a (şi dacă este posibil, eliminarea)

po/iili%7ţii ca )$ a/%6'l 0' ';'$im'$% /7 apa&7;

cea dea doua, constă $n &'0)c'&'a po/iili%7ţii 0' apa&iţi' a )$o& ';'$im'$%' $oci;' )l%'&ioa&' #$ l'(7%)&7 c) p&ima ao&0a&' .7u alte cuvinte, a preveni $nseamnă a acţiona $nainte de producerea crizei.3eferindune $ntrun sens mai concret, care ne interesează $n a aborda

problematica consumului de droguri, prevenirea reprezintă un ansamblu de măsuri care se întreprinde în domeniul educaţiei, condiţiilor de locuit (i de muncă, deconsumare a timpului liber, de 'acilitare a comunicării, de modelare acomportamentului, de ameliorare a condiţiilor de mediu, în scopul diminuării )înlăturării* 'actorilor de risc (i de întărire a 'actorilor de protecţie.

TIPURI DE PREVENIRE

#trategiile de prevenire sau bazat mult timp pe trei niveluri distincte, codificatede !rganizaţia "ondială a #ănătăţii. ceste niveluri permit prevenirea riscurilor distincte, referinduse fie la subiectul neatins de vreun contact cu produsul, fie la la celcare consumă $n mod abuziv sau care manifestă dependenţă, sau la individul care aconsumat.

revenirea poate fi clasificată *a? #n funcţie de momentul #n care se intervine-

42






1. Di/%i$cţia cla/ic7 6om)la%7 0' Capla$ #$ 13 p&';'$i&'a ca a$%icipa&'a )$'i p&ol'm' ca&' $) ap7&)% #$c7

P&';'$i&' p&ima&7 + reprezintă intervenţia anterioară apariţiei unei probleme desănătate, patrunderea $n reţeaua legăturilor cauzale, care $nconjoară ($nlănţuie)problema de sănătate, prin $nlăturarea uneia sau mai multor legături din circuit (lanţ,serie). revenirea primară este interesată parţial $n a influenţa comportamentul şiconcepţiile unui grup vizat. ceasta implică motivarea sau determinarea oamenilor săşi schimbe modul de viaţă $n direcţia dorită. 1ducaţia şi informaţia joacă un rol crucial

$n acest proces.

P&';'$i&'a /'c)$0a&7 1 constă $n detectarea timpurie sau descoperirea uneiboli sau probleme de sănătate care nu prezintă deocamdată semne clinice vizibile.

stfel, la o intervenţie timpurie prognoza este favorabilă. #e adresează unei populaţiicu risc, $n scopul snsibilizării şi informării, populaţiei care fie a eperimentat deja, fie,datorită particularităţilor socioeconomice şi culturale ale mediului, sunt mai epuşifenomenului (de eemplu, copiii consumatorilor de droguri).

P&';'$i&'a %'&ţia&7 1 reprezinta prevenirea recăderii $ntro boală sau limitareaefectelor simptomelor reziduale $n cazul unei boli sau probleme publice $n stadiul de

$nceput. ceastă formă de muncă de prevenire este de obicei asemanatoareactivităţilor de tratament. #e adresează consumatorilor de droguri şi are ca scopdiminuarea riscurilor asociate consumului de droguri precum infestarea cu HGI,

hepatita D şi 7 şi alte boli cu transmitere parentală.2. Di/%i$cţia 6o&m)la%7 0' Go&0o$, 1- IO, 13 p&';'$i&'a ca c';am)l% mai ampl)

P&';'$i&' 1:• P&';'$i&'a )$i;'&/al7: orientată spre populaţia generală (de eemplu,

toţi elevii unei şcoli)• P&';'$i&'a /'l'c%i;7 : este orientată spre grupuri de risc sau

subgrupuri ale populaţiei generale pentru a evita apariţia unei probleme(de eemplu, copii ai consumatorilor de droguri care prezintă eşecşcolar);

#trategiile şi planurile de acţiune privind drogurile menţionează din ce $n ce maides şi mai eplicit grupurile vulnerabile asupra cărora trebuie să se concentrezemăsurile de prevenire(copiii străzii, şcoli speciale,copii neglijaţi şi tineri din familiidisfuncţionale). 'eoarece grupurile vulnerabile asupra cărora se concentreazăprevenirea selectivă au adesea o eperienţă considerabilă de consum de drogurilegale şi ilegale, majoritatea intervenţiilor de prevenire selectivă se limitează lafurnizarea de informaţii personalizate, de consiliere individuală şi de alternativebazate pe creativitate sau pe sport.

43






P&';'$i&' 2:• P&';'$i&'a i$0ica%70i&'cţio$a%7: este orientată pentru cei care au

eperimentat drogul sau prezintă alte comportamente de risc.

P&';'$i&' : &'aili%a&'a

? #n funcţie de mediul #n care are loc $i de grupul ţintă-• prevenirea comunitară;• prevenirea $n familie;• prevenirea $n şcoală.

P&i$cipiil' )$)i p&o(&am 0' p&';'$i&' p'$%&) copii i a0ol'/c'$ţi

"ăsurile de prevenire primară destinate copiilor şi adolescenţilor au la bazăanaliza programelor adresate direct copiilor şi adolescenţilor desfăşurate pe parcursula 45 ani $n #tatele Mnite.

7ele trei segmente importante cărora se adresează programele de prevenireprimară sunt 6amilia, coala şi com)$i%a%'a.

9n urma acestor cercetări efectuate $n privinţa abuzului de droguri, a identificatprincipiile pentru programele de prevenire $n familie, şcoli şi comunitate. cestea sunt*• "rogramele de prevenire trebuie proiectate pentru a cre(te 8'actorii de

protecţie” (i să se îndrepte spre a anula sau reduce 8'actorii de risc”.

• "rogramele de prevenire pot ţinti o varietate de consumuri de droguri ,precum tutunul, alcoolul, substanţe inhalante şi marijuana sau pot ţinti doar o zonă aabuzului de droguri cum ar fi abuzul de medicamente obţinute pe reţetă.

• "rogramele de prevenire ar trebui să includă pregătirea pentru deprinderi de viaţă în general , pregătirea pentru deprinderi $n a rezista c%nd se oferă droguri,pentru atitudini personale hotăr%te şi pentru angajamente $mpotriva folosirii de drogurişi mai include creşterea competenţei sociale (de eemplu $n comunicare, relaţii $n

grup, autoeficacitate şi afirmare ).• "rogramele de prevenire pentru copii (i adolescenţi ar trebui să includă

metode interactive potrivite dezvoltării , cum ar fi discuţii $n cadrul grupurilor şi luareadeciziilor şi rezolvarea problemelor $n grup, mai repede dec%t tehnici didacticeprofesorale.

• "rogramele de prevenire ar trebui să includă (i o componentă pentru

părinţi sau persoane care îi au în îngri!ire, pentru a re$ntări ceea ce copiii $nvaţădespre droguri şi efectele lor dăunătoare şi totodată aceasta deschide posibilitatea

44






unor discuţii $n familie despre folosirea substanţelor legale şi a celor ilegale şi desprepolitica familiei $n legătură cu acestea.

• &'orturile de prevenire concentrate pe 'amilie au un mai mare impact

dec%t strategiile ce se centrează doar pe copii sau doar pe părinţi.• "rogramele de prevenire ar trebui să 'ie pe termen lung , ca intervenţii

repetate pentru $ntărirea scopurilor iniţiale de prevenire. 'e eemplu, eforturile dintimpul şcolii să fie direcţionate către elevii din şcoala generală care să cuprindăsesiuni de ajutorare pentru perioada critică de trecere la liceu.

• "rogramele comunitare care includ campanii în presă şi schimbări depolitică cum ar fi noi reglementări care restricţionează accesul la alcool, tutun, sau alte

droguri sunt mult mai eficiente atunci c%nd sunt $nsoţite de intervenţii $n şcoală şi $nfamilie.

• "rogramele comunitare necesită întărirea normelor împotriva 'olosirii

drogurilor $n toate cadrele privind prevenirea consumului de droguri, inclusiv familial,şcolar, de muncă şi comunitate.

• 9colile o'eră posibilităţi de a a!unge la întreaga populaţie şi servesc deasemenea ca fiind cadre pentru subpopulaţii specifice cu risc de abuz de droguri, cumar fi copiii cu probleme de comportament sau cu probleme de $nvăţat şi acei cupotenţial scăzut.

• "rogramele de prevenire ar trebui adaptate pentru a se adresa naturii

speci'ice a problemelor abuzului de droguri $n cadrul comunităţii locale.• Cu cât este mai mare gradul de risc al populaţiei ţintă cu at%t mai intenstrebuie să fie efortul de prevenire şi care trebuie $nceput c%t mai devreme.

• "rogramele de prevenire ar trebuie să ţină cont de vârstă, de etapa dedezvoltare şi de nivelul cultural.

• "rogramele e'iciente de prevenire au (i o e'icienţă a costurilor. stfelpentru fiecare dolar cheltuit pe prevenirea abuzului de droguri, comunităţile poteconomisi 6 : ? dolari din costurile pentru tratarea şi consilierea abuzului de droguri

STRATEGII GENERALE !N PREVENIREA U4ULUI DE SU*STANŢE

1forturile de prevenire ale uzului de substanţă se $mpart $n ? strategii generale*+. bordarea educaţiei diseminării in'ormaţiei constă $n creşterea cunoştinţelor despre droguri şi consecinţele uzului de droguri, precum şi $n promovarea uneiatitudini contra uzului de droguri. ceasta se realizează prin instrucţie didactică,discuţii, prezentări audiovideo, prezentarea de substanţe, postere, programe artistice,etc.

45

suport de curs educatori.doc

Documents

Transcript of suport de curs educatori.doc