Subiecte ISDR

29
1 Organizarea socială a geto-dacilor în epoca prestatală (gentilică) Izvoarele latine şi greceşti ne-au transmis informaţii preţioase privind modul de viaţă a geto-dacilor, cu privire la sistemul de conducere socială, precum şi cu privire la nivelul de dezvoltare economică atins. Campania lui Alexandru cel Mare în nordul Dunării –macedonenii au înaintat cu dificultate prin nesfârşite lanuri de grâu, a avut de înfruntat o armată, a ocupat un oraş întărit în care se afla o populaţie foarte numeroasă şi în care au fost descoperite podoabe de mare preţ, care au fost ulterior transportate în sudul Dunării de doi generali ai lui Alexandru cel Mare. Se prezintă conflictul dintre Lisimah şi Dromihete, regele geţilor(300 î. e. n) s-a finalizat cu înfrângerea macedonenilor, Lisimah a fost luat prizonier. Atunci, oştenii lui Dromihete au cerut ca Lisimah să fie ucis, dar Dromihete a avut un alt punct de vedere, susţinând că este mai bine ca Lisimah să fie eliberat, opinie ce a fost respectata de către oşteni. Aceste relatări ne fac să constatăm că în epoca prestatală – înainte de secolul I î. e. n. – geto-dacii erau un popor statornic , care promova culturile agricole (ex – lanurile nesfârşite de grâu), înălţau construcţii civile şi publice de mari proporţii, dispuneau de armate puternice bine echipate; de asemenea, producţia de mărfuri şi economia de schimb au cunoscut o dezvoltare nemaiîntâlnită la alte popoare trace de atunci. Conducerea politică - fără caracter statal initial democraţiei militare, toate hotărârile cu privire la destinul comunităţii erau adoptate de poporul înarmat. ulterior autoritatea pe care o exercitau regii geţi asupra poporului(Dromihete). Vaţa socială a fost reglementată prin norme fără caracter juridic (obiceiuri nejuridice)- nu erau impuse printr-un aparat de constrâgere, ci erau respectate de bună-voie. Izvoarele istorice ne-au transmis informaţii cu privire la obiceiurile practicate în viaţa de familie, stăpânirea bunurilor, încheierea convenţiilor, 1

description

subiecte detaliate conform curs ISDR

Transcript of Subiecte ISDR

Page 1: Subiecte ISDR

1 Organizarea socială a geto-dacilor în epoca prestatală (gentilică)

Izvoarele latine şi greceşti ne-au transmis informaţii preţioase privind modul de viaţă a geto-dacilor, cu privire la sistemul de conducere socială, precum şi cu privire la nivelul de dezvoltare economică atins.

Campania lui Alexandru cel Mare în nordul Dunării –macedonenii au înaintat cu dificultate prin nesfârşite lanuri de grâu, a avut de înfruntat o armată, a ocupat un oraş întărit în care se afla o populaţie foarte numeroasă şi în care au fost descoperite podoabe de mare preţ, care au fost ulterior transportate în sudul Dunării de doi generali ai lui Alexandru cel Mare.

Se prezintă conflictul dintre Lisimah şi Dromihete, regele geţilor(300 î. e. n) s-a finalizat cu înfrângerea macedonenilor, Lisimah a fost luat prizonier. Atunci, oştenii lui Dromihete au cerut ca Lisimah să fie ucis, dar Dromihete a avut un alt punct de vedere, susţinând că este mai bine ca Lisimah să fie eliberat, opinie ce a fost respectata de către oşteni.

Aceste relatări ne fac să constatăm că în epoca prestatală – înainte de secolul I î. e. n. – geto-dacii erau un popor statornic, care promova culturile agricole (ex – lanurile nesfârşite de grâu), înălţau construcţii civile şi publice de mari proporţii, dispuneau de armate puternice bine echipate; de asemenea, producţia de mărfuri şi economia de schimb au cunoscut o dezvoltare nemaiîntâlnită la alte popoare trace de atunci.

Conducerea politică - fără caracter statal initial democraţiei militare, toate hotărârile cu privire la destinul comunităţii erau adoptate de poporul

înarmat. ulterior autoritatea pe care o exercitau regii geţi asupra poporului(Dromihete).

Vaţa socială a fost reglementată prin norme fără caracter juridic (obiceiuri nejuridice)- nu erau impuse printr-un aparat de constrâgere, ci erau respectate de bună-voie. Izvoarele istorice ne-au transmis informaţii cu privire la obiceiurile practicate

în viaţa de familie, stăpânirea bunurilor, încheierea convenţiilor, soluţionarea litigiilor.

La moartea şefului de familie fiii de familie aveau dreptul să ceară ieşirea din indiviziune. De aici rezultă că în epoca prestatală apăruse stăpânirea individuală asupra bunurilor, ca o primă etapă în procesul formării proprietăţii private.Furtul era considerat infracţiunea cea mai gravă la geto-daci

Convenţiile dintre părţi - în forma jurămintelor religioase (părţile turnau vin într-un vas de lut, se crestau cu un cuţit şi picurau din sângele lor în acel vin, muiau apoi armele lor în acel vin (o bardă, o suliţă, săgeţile), rosteau jurăminte religioase, după care beau vinul din vasul de lut)

Obiceiul jurămintelor pe zeitatile regale - În ipoteza în care regele se îmbolnăvea, erau chemaţi 3ghicitori . Ei hotărau cine a jurat strâmb pe vetrele palatului regal, lucru care a condus la îmbolnăvirea regelui. Cel descoperit era adus în faţa regelui. Dacă recunoştea fapta imputată, acesta era decapitat. Dacă nu confirma acuzaţiile, era adus un

1

Page 2: Subiecte ISDR

număr dublu de ghicitori. Dacă aceştia confirmau decizia primilor, vinovatul era decapitat, averea acestuia era confiscată şi atribuită primilor trei ghicitori. Dacă cei şase ghicitori infirmau părerea primilor trei, erau aduşi doisprezece ghicitori. Dacă două rânduri de ghicitori, consecutiv, confirmau nevinovăţia “inculpatului”, primii trei ghicitori urmau a fi decapitaţi.

Relaţiile din sânul familiei, autoritatea bărbatului asupra femei- iinitial geto-dacii cunoşteau poligamia. ulterior monogamia. Locuitorii din zona Munţilor Apuseni - obiceiurile care guvernau viaţa socială erau învăţate pe de rost şi

cântate, în semn de afecţiune faţă de ele.

2 Statul şi dreptul geto-dac2

Page 3: Subiecte ISDR

Statul geto-dac a fost fondat şi s-a consolidat sub domnia lui Burebista (82-44 î. e. n.). - trecerea de la societatea gentilică la cea politică a fost determinat de acumulările produse în plan economic şi social.

Pe acest fond de dezvoltare a producţiei (prelucrarea metalelor fieroase, precum şi alte meşteşuguri) s-a dezvoltat comerţul intern şi extern, în special cu grecii şi cu romanii, dovadă numărul mare de monede romane şi greceşti din acea perioadă.Odată cu dezvoltarea economiei de schimb s-a produs procesul de stratificare socială, atestată de bogatul inventar al unor morminte, de numărul mare de tezaure, de construcţiile civile de mari proporţii.Stratificarea s-a realizat

fie prin acapararea pământurilor obştilor săteşti de către aristocraţie, fie prin însuşirea prăzii de război sau prin extinderea domeniilor private.

La sudul Dunării se profila pericolul roman. Faţă de iminenţa acestui pericol, triburile geto-dace s-au unit.

Esenţa statului geto-dac decurgea din existenţa proprietăţii private şi din exploatarea muncii sclavilor, deşi la geto-daci sclavia nu a atins niciodată nivelul clasic, în sensul că producţia nu s-a întemeiat, în principal, pe munca robită, ci pe cea liberă. Sclavia s-a practicat în special pe proprietăţile private şi în exploatările miniereStratificarea socială:

a) oameni liberii. tarabostes-nobilii

ii. comati-saraciib) sclavi

Dregătorii erau promovaţi doar din rândul taraboştilor, care exercitau în acelaşi timp proprietatea privată asupra marilor domenii civile.

Organizarea statuluiI. la nivel central, puterea exercitată de rege si un aparat de dregatori. Regele:

o atribuţii legislative,

o administrative,

o militare - dacii aveau o armată de peste 200000 de luptători, care a impresionat pe toţi

contemporanii, căci vreme de două secole nu a putut fi înfrântăo judecătoreşti.

La succesiunea tronului fiii regelui, fraţii regelui, marii preoţi. Regele geto-dac era şi proprietarul minelor de aur

Marii preoti atribuţiile laice şi religioase, la nivel central, erau exercitate fie de aceeaşi persoană fie de către persoane diferite.

-dreptul este de origine divină, iar interpretul voinţei divine este marele preot, care recurgea chiar şi la magie pentru a-i determina pe supuşi să respecte dispoziţiile normelor de drept.

II. organizarea locală o un aparat administrativ ce coordona activitatea economică, (agricolă),

o şi un aparat administrativ, cu atribuţiuni militare

3

Page 4: Subiecte ISDR

Concluzie: societatea geto-dacă a fost organizată în epoca istorică situată între domnia lui Burebista şi cea a lui Decebal într-un sistem de sine stătător, având la bază criteriul stratificării sociale şi cel al teritorialităţii.Dreptul geto-dac

forma nescrisă - obiceiului juridic, fie în formă scrisă, întrucât o serie de obiceiuri (cele convenabile clasei dominante) au devenit norme de

drept.

BUNURILE proprietatea privată (se exercita asupra unor exploatări miniere, vite, sclavi, unele domenii civile şi

private). proprietatea obştei teritoriale , proprietate colectivă asupra pământului împletită cu folosinţa

individuaA

FAMILIA geto-dacii cunoşteau familia monogamă (adulterul era pedepsit cu moartea);

instituţia dotei (zestrei), deşi nu bunurile erau principala zestre, ci ţinuta ei morala

OLIGATIILE - izvorau fie din contracte, fie din delicte.Contractele aveau caracter solemn şi erau de două feluri:

formă religioasă; formă scrisă.

DREPTUL PENAL - cele mai importante dispoziţii incriminau infracţiunile contra statului, proprietăţii

private şi persoanei

SISTEMUL JUDICIAR(PROCESUAL) atribuţiunile privind soluţionarea litigiilor au fost preluate de organele specializate ale statului. În fruntea acestui aparat se afla fie regele, fie marele preot. Izvoarele istorice ne mai relevă că s-au păstrat urme ale răzbunării private în forma legii talionului şi sistemul duelului judiciar.

NORME DE DREPT INTERNATIONAL PUBLIC- convenţiile cu alte state.

4

Page 5: Subiecte ISDR

3 Organizarea de stat a Daciei Romane

Contextul evoluţiei conflictelor dintre daci şi romani După războaiele începute în anul 85 e. n., s-a încheiat un tratat de pace în anul 89 e. n. între romani şi geto-daci, reprezentaţi de fratele lui Decebal.

Conform dispoziţiilor acestui tratat, Dacia a devenit un stat clientelar, deoarece prin clauzele tratatului dacii le permiteau romanilor

să construiască fortificaţii în nordul Dunării

să traverseze teritoriul statului geto-dac spre nord-vest, în vederea luptelor marcomanii.

romanii se obligau a plăti dacilor subsidii anuale,

să le dea ajutoare în meşteri constructori şi tehnică de construcţie.

Traian a considerat acest tratat ca fiind umilitor perntru Roma, încât a declanşat cele două războaie, la finele cărora, prin victoria romană, s-a format provincia Dacia Felix.

Constituirea şi structura provinciei DaciaCâtă vreme a trăit împăratul Traian, provincia a avut o conducere şi o organizare unitară. După moartea

lui Traian (117 e. n.), împăratul Hadrian a reorganizat provincia .

Dacia Inferioară.

Dacia Superioară

Dacia Porolissensis.

Următoarea reformă a fost înfăptuită de către Marc Aureliu ,

a unit Dacia Inferioară cu Dacia Superioară, formând Dacia Appulensis.

Dacia Malvensis.

Dacia Porolissensis.

Conducerea la nivel central: câtă vreme Dacia a fost o provincie unitară, ea era condusă de un guvernator numit legatus augusti pro

consule (legat imperial de ordin senatorial şi de grad consular)- exercita depline puteri pe plan administrativ, judiciar şi militar. Avea în subordine mai multe legiuni, ( guvernatorii de rang consular aveau dreptul de a conduce mai multe legiuni).

După reformele lui Hadrian, Dacia Superior era condusă de către un legatus augusti pro praetore, dar de data aceasta, de rang pretorian, adică un fost pretor la Roma. - atribuţii adminstrative, judiciare şi militare, dar el avea dreptul de a conduce o singură legiune (XIII Gemina). Dacia Inferior şi Dacia Porolissensis erau conduse de guvernatori de rang inferiori - atribuţii administrative, militare şi judiciare.

După reformele lui Marc Aureliu guvernatorul Daciei Appulensis dobândeşte atribuţii de coordonare, fiind denumit legatus augusti pro consule daciarum trium (legatul imperial al celor trei Dacii). El redobândeşte rangul consular. - supraveghează activitatea guvernatorilor din Dacia Malvensis şi Dacia Porolissensis, deoarece

5

Page 6: Subiecte ISDR

Tot la nivel central se întrunea Consiliul celor trei Dacii (Concilium provinciae sau Concilium Daciarum trium), format din reprezentanţii municipiilor şi coloniilor. se întrunea o dată pe an rolul de a promova interesele comunităţilor locale pe lângă guvernator în realitate, acest consiliu îndeplinea rolul de a promova cultul imperial, persoana împăratului

simbolizând unitatea imperiului, dovadă că acest consiliu era condus de un preot al cultului imperial

Sistemul financiar

Cât Dacia a fost provincie unitară, atribuţiile financiare erau exercitate la nivel central de către un procurator financiar,

subordonat nemijlocit guvernatorului.

În Dacia Traiană existau trei tipuri de impozite:

impozitul direct (tributa) – se plătea pe proprietăţile funciare şi pe clădiri;

impozitul pe persoană

impozitele indirecte– se plăteau pe dezrobirile de sclavi, pe succesiuni, pe vânzarea de bunuri mobile

(sclavi) şi imobile

6

Page 7: Subiecte ISDR

4 Organizarea locală a provinciei

- constatăm că există localităţi urbane şi localităţi rurale cu regimuri juridice diferite.

Localităţile urbane - din Dacia Traiană au fost vechi aşezări ale autohtonilor ridicate prin hotărâri ale împăratului la rangul de municipii şi mai târziu colonii

a) coloniile- fondate de romani, considerate parte a terit Italiei, nu erau supuse impozitelorb) municipiile -fondate de latini

Municipiile erau fondate de latini, aveau statut juridic inferior,

Traian a distrus vechea capitală a Daciei, construind o nouă capitală în apropierea celei vechi – Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica– Sarmizegetusa. Acest oraş a fost fondat prin colonizarea cetăţenilor romani (cca 20000 de locuitori). În această colonie se afla administraţia centrală, precum şi cele mai importante instituţii financiare şi judiciare.

Coloniile şi municipiile din Dacia Traiană aveau o conducere aproape identică. senate municipale– , organizate după modelul Romei, fiind considerate mici efigii ale Romei. (membrii

senatelor –decurionii ;între 30 şi 50). Din senatele municipale făceau parte de drept toţi foştii magistraţi locali. Functii:- conducea întreaga activitate administrativă şi financiară din oraş;- rezolva problemele edilitare cu privire la construcţii;- hotăra cu privire la atribuirea de terenuri;- organiza jocurile publice;- întreţinea cultul imperial în cadrul oraşului; - îi alegea pe toţi magistraţii laici şi sacerdotali.-

MAGISTRATII LAICIcei care organizau judecarea proceselor, edilii, care: - asigurau ordinea publică şi aprovizionarea oraşelor;

- se ocupau de administrarea târgurilor şi pieţelor; Questorii si un aparat de functionari- magistraţi care coordonau activitatea fiscală.Magistraţii sacerdotali erau de trei feluri:

Ordin al augustalilor (al venerabililor) ales in fiecare oras, dintre persoanele care nu aveau acces la ordo decurionum. Acest organism colectiv asigura şi el promovarea cultului imperial.

Localităţile rurale model roman

o pagus- fondate pe teritoriile dependente de oraşe, conduse de prefecti care erau în acelaşi timp şi membri ai

senatelor municipale (decurioni).o vicus - fondate pe teritorii ce nu depindeau de oraşe sau care se aflau în zone unde nu existau oraşe.

Acestea aveau conducere proprie. modelul geto-dac - obşti săteşti (teritoriale), aveau dreptul de a se autoconduce în sistemul

democraţiei obşteştiUn regim juridic diferit aveau şi localităţile balneare

7

Page 8: Subiecte ISDR

6 TRIPTICELE DIN TRANSILVANIA

Reprezinta o sinteza a dreptului civil roman, al dreptului gintilor si a dr local.

Tripticele din Transilvania cuprind: 4 contracte de vânzare, 3 contracte de locaţiune, 2 contracte de împrumut,

1 contract de depozit, 1 contract de munca, un proces-verbal prin care se constată desfiinţarea unui colegiu funerar,

lista cheltuielilor necesare pentru organizarea unui banchet şi o declaraţie de garanţie

Exemplu:

1 contractul de imprumut: creditorul este o femeie peregrina. Conform dr civil roman si dr gintilor, femeia

nu avea capacitate juridica deci nu putea incheia contracte in nume propriu, dar dupa dreptul local, femeia geto-daca

avea aceasta capacitate.

2 alt contract de imprumut e incheiat in baza unei simple conventii de buna-credinta din partea

debitorului; in dr roman era necesar un act solemn, in dr local era posibil

Stipulatiunile- contracte verbale. In triptice sunt prezente 3 stipulatiuni : asumarea obligatiei de a plati capitalul, de a plati dobanzi la capital si obligatia de garantie. Conform dreptului roman, existau contracte mult mai evoluate, deci se incadreaza in dreptul gintilor, ceea ce ne permite sa deducem ca in Dacia romana dreptul gintilor era prioritar celui pretorian.

Contractul de munca- clauza referitoare la riscuri; una dintre parti tb sa si execute obligatia chiar daca cealalta parte nu si-o poate executa. In dr roman, riscul apartinea patronului, nu lucratorului, dar clauza din triptice prevede ca lucratorul isi asuma riscul, deci dreptul roman este ocolit prin aceasta clauza speciala.

Contractele de vanzare- de sclavi si vanzarea unei parti din casa. Din perspectiva dr civil roman, efectele contractelor se incadreaza in dr roman, dar nu si forma. La romani, toate efectele izvorasc dintr-o conventie de buna-credinta, iar la daco-romani, fiecare efect izvoraste dintr-o conventie separata. Deci cate conventii, atatea efecte.

- o vanzare a fost realizata si prin mancipatiune si prin convenie de buna credinta, deci 1 operatiune juridica realizata prin 2 acte distincte. Denota trecerea de la vanzarea care genereaza obligatii, la vanzarea cu translatie de proprietate.

8

Page 9: Subiecte ISDR

7 ORGANIZAREA OBSTEI SATESTI SI NORMELE DE CONDUITA

Dupa retragerea aureliana administratia centrala din Dacia s-a desfiintat. Au ramas doar formele locale de organizare.Se observa disparitia oraselor, obstea sateasca ramanand cea mai importanta forma de organizare.S-au pastrat termenii de sat, catun, care existau si inaintea cuceririi.Dovezi scrise

- scrisoarea unei comunitati crestine din Dacia in care se relateaza ca la N Dunarii traieste o populatie statornica ce se ocupa cu pastoritul, agricultura, e constituita in obsti si exista un inceput de diferentiere intre bogati si saraci.

- Strategikon,lucrare a imparatului bizantin prin care se atesta existenta unei populatii romane la N Dunarii, ce vb limba latina, practica agricultura si pastoritul.

Obstea sateasca avea carácter teritorial, se organiza singura; este diferita de obstea gentilica ( membrii doar cei cu legatura de sange) prin aceea ca din ea faceau parte toti cei aflati pe acelasi teritoriu. Asemanare: nu exista stratificare socialaOrganele obstii satesti:

Adunarea megiesilor – decidea in prb majore; alegea Sfatul si Judele; compusa din barbati si femei

Sfatul oamenilor buni si batrani- atributii administrative

Judele satului- atributii militare, administrative si jurisdictionale

Conduita sociala- reglementata de norme fara carácter juridic, respectate de buna voie, fara constrangere.Dupa retragerea aureliana, normele dr daco-roman s-au sters dar au reaparut o data cu aparitia primelor formatiuni politice feudale: ex. normele privind stapanirea pamantului, normele de munca, conventiile si solutionarea litigiilor.

Principala forma de proprietate: DEVALMASIA, propr. colectiva; hotarul satului era mosia obstei.Primele separari de fondul devalmas au fost casa si curtea, apoi terenurile agricole.Adunarea megiesilor hotara trecerea unor loturi in stapanirea individuala. Padurile, pasunile, apele si subsolul erau in prorpietatea devalmasa.Obstea avea carácter agrar si pastoral, deci normele de munca priveau repartizarea loturilor, destinatia, inceperea lucrarilor agricole, formarea de rezerve, locurile de pasunat, drumurile oilor etc.

Statutul persoanelor- principiul egalitatii, in familie si comunitate. Patrimoniul familiei era rezultatul muncii familiei. Casatoria se realiza prin consimtamantul viitorilor soti si binecuvantarea parintilor si a bisericii. Divortul putea fi obtinut de ambele parti.Descendentii au vocatie succesorala egala la mostenirea defunctului.

Conventiile- nu mai aveau caracter solemn si aveau forma juramantului religios. Vanzarea era cel mai frecvent contract si se facea prin simplul consimtamant al partilor. Se mai practica si schimbul, in targuri.Delictele-

- inca se mai aplica legea talionului

9

Page 10: Subiecte ISDR

- , dar era valabila si varianta prin care delincventul poate plati o duma de bani ca sa echilibreze dreptul de razbunare a victimei.

- sau decidea sfatul batranilor Probele in cazul deciziei Sfatului erau juramintele si martorii.

8 Apariţia primelor formaţiuni statale de tip feudal (formarea ţărilor)

Sec 8-9 e.n, se destrama obstile din cauza abuzurilor alesilor obtilor care au acaparat pamanturile pentru a le

transforma in proprietati private, feude.

Pentru a-si apara feudele, s-au inconjurat de un aparat de slujitori. De aici incepe formarea statului de tip feudal:

cnezate voievodate campulunguri etc. = TARI

Aceste Tari se mentioneaza in Cronici: Tara Crisanei, Hategului, Fagarasului, Severinului, lui Litovoi, lui

Seneslau etc. in functie de pozitionare geografica, de etnii si de numele conducatorilor

Cnezatele, cuprindeau unul sau mai multe sate, cneazul era proprietarul teritoriului condus dpdv politic, administrativ, militar si judiciar.Voievodatele- voievozii aveau atributii superioare fata de cnezi. Voievodul era comandantul militar al tuturor cnezatelor cuprinse in voievodat, atributii admin si judiciare.

Diploma Ioanitilor contract intre regele Ungariei si ordinul Ioanitilor incheiat cand ungurii au venit in S Carpatilor. Regele promite cavalerilor ca isi vor putea insusi o parte din veniturile si foloasele de pe marile domenii feudale, contra serviciului de aparare militara oferit de cavaleri la S de Carpati. Rezulta ca la S de Carpati se eprcepeau rente in produse si bani.

10

Page 11: Subiecte ISDR

11 Dispozitiile Legii Tarii cu privire la organizarea armatei si admin fiscala

In tarile romane Domnul avea proprietate suprema asupra intregului teritoriu, deci drept de impozit de la supusi.Tipuri de renta:

renta in natura (dijma domneeasca)- a 10 a parte din productia de cereale, apicultura, pescuit etc renta in munca (slujba) renta in bani (apar mai tarziu)

Impozitul ( dare sau bir) era pe cap de locuitor si la inceput boierii erau scutiti, ulterior li s-a impus si lor, desi mai beneficiau de scutiri.

- beneficiau de scutiri: dregatorii, curtenii si negustorii- se stabileau sume globale pe categorii: pe judete, sate, pe mosii individuale sau grupe de mosii. apoi

aceste sume se imparteau pe unitati impozabile, in functie de puterea economica. - Taranii saraci plateau mai putin, cei instariti, mai mult- averea boierilor se aprecia in functie de intinderea mosiilor cultivate de taranii aserviti, deci birul se

transfera obstei satesti, impartit la nr de locuitori. Daca cineva pleca, suma devenea mai mare pt cei ramasi in sat, astfel numeroase obsti devin insolvabile. Astfel multe sate libere au ajuns aservite de Domn fie de alti boieri care prelua plata impozitului

- taxe pt comercializarea produselor si exploatarea subsolului

ArmataCand a aparut domnia, boierii aveau armate proprii, aveau imunitati si privilegii, functie militara. Ulterior domnia s-a consolidat (Mircea cel Batran) si domnul si a format oaste proprie, numita oastea cea mica (nobilime, curteni, oraseni, tarani liberi). Oastea cea mare era compusa din toti locuitorii.

Comanda armatei era teoretic in mana domnului, practic acesta delega atributiile principalilor dregatori: banului, hatmanului, spatarului, sau vornicului.

In sec XVI XVII apar armatele de mercenari, f costisitori si armata tarilor romane dispare.

11

Page 12: Subiecte ISDR

12 Dispozitiile Legii Tarii cu privire la organizarea administrativ-teritorială a ţărilor române

Tara romaneasca era impartita in - Muntenia- Oltenia- autonomie mai mare. Banul, cel mai important dregator, atributii similare domnului, putand

da sentinta de pedeapsa cu moarteaMoldova era impartita in

- Tara de sus si - Tara de jos – condusa de mare vornic, cel mai imp dregator, cu resedinta la Bacau

Nivel local- Judetele si tinuturile erau conduse de dregatori cu functii administrative, militare si judiciareLa nivel central, erau marii dregatori- Vornicul spre exemplu poate avea atributii administrative la conducerea satului, judetului sau pe langa domnie, deci nu intamplator se utiliza apelativul „mare” vornic pentru inaltii dregatori

OraseleDupa retragerea aureliana, unele sate au devenit targuri si unele targuri, orase. Denumirile oraselor din Dacia traiana au disparut odata cu orasele, dar numele muntilor, apelor, localitatilor rurale, s-au pastrat.Unele orase au aparut ca urmare a activitatii comerciale intensive, exploatarilor miniere, navigatie, sau fondare de episcopii.Cresterea numarului oraselor s-a datorat si faptului ca domnii si boierii intemeiau orase pe teritoriile fara stapan si mosiile lor.Statutul oraselor era stabilit prin hrisoave domnesti sau conform obiceiului local, conform Legii Tarii.

- unele se bucurau de autonomie pentru ca aveau organe de conducere propriiConducerea

- Adunarea orasenilor solutiona prb majore si alegea membrii C.O- Consiliului orasenesc (mandat 1 an): atributii judiciare, edilitare, organiza strangerea impozitelor,

intretinerea armatei orasului, asigura rel cu domnia, intocmea acte oficiale si unele mai mari aveau dr de a bate moneda

Structura orasului1. vatra (cladiri)2. hotarul ( terenurile cultivate din jur)3. ocolul (satele din jur)

Satele1. libere- organizate in obsti satesti- aveau oarecare autonomie si in feudalism, atributii de solutionare litigii

sateni2. aservite- pe terenul feudalilor, nu aveau autonomie, erau administrate de un reprezentant al boierului

12

Page 13: Subiecte ISDR

13 Dispoziţiile Legii ţării cu privire la dreptul de proprietate

Întregul teritoriu al statului se afla în proprietatea domnului. Nobilii, clerul, taranii liberi si cei aserviti exercitau o proprietate subordonata.

Domnul avea dreptul de a revoca toate donatiile facute vasalilor, daca acestia incalcau obligatia fata de domnie putea veni la succesiune tuturor proprietatilor funciare fara mostenitori controla toate actele de transmitere a dreptului de proprietate (donatii si vanzari), deoarece acestea produceau

efecte doar daca erau confirmate prin HRISOV domnesc. De la contractanti primea daruri: cupe din metale pretioase sau cal de rasa

putea construi orase pe terenurile pustii putea confisca mosiile boierilor de rea-credinta avea domeniul nobiliar

Boierii dpdv economic, au existat si inainte de institutia domniei, marii proprietari de terenuri dpdv politic, au fost investiti cu functia prin hrisov domnesc, beneficiau de imunitati si privilegii isi administrau singuri domeniile prin aparatul de slujitori asigurau strangerea impozitelor pt domnie aveau armata proprie judecau procese pe domeniile lor ei au intemeiat statul feudal, tarile romane, unindu-se in jurul unui voievod caruia i-au transmis

din atributiile lor Imunitatile acordate boierilor prin hrisov domnesc:

- puteau sa exercite pe domeniul lor atriburiile de tip statal- Ulterior, la domnia lui Vlad Tepes si Stefan cel Mare, domnii isi administrau singuri tara, puterea

centrala consolidandu-se, se restrang imunitatile

Proprietatea bisericeasca- provine din donatiile domnului si particularilor- bunurile nu puteau fi instrainate- clerul avea imunitati si era autonom fata de domn

Proprietatea taranilor liberi- organizati in obsti- se aplica vechile traditii, vonform Legii Tarii- obstea avea autonomie ridicata chiar si in feudalism- extinderea proprietatii private trebuia aprobata de Adunarea megiesilor sau de domn. Au rezultat

astfel prisacile, viile, poienile, fanetele, branistele, gradinile de legume, morile- aveau regim juridic diferit

- cei ce detineau pamant cu titlu de proprietate privata aveau acces si la exploatarea bunurilor in devalmasie, cu conditia de a nu le schimba destinatia

13

Page 14: Subiecte ISDR

- pentru a proteja mosia de instrainare prin vanzare catre straini, s-a instituit procedura de anunt public in cel putin 3 targuri succesive, sau in biserica dupa slujba. Daca niciun membru al obstei nu dorea terenul, atunci se instraina unei persoane din afara obstei.

- daca timp de 1 an de la vanzarea un membru al obstei se razgandea si voia terenul, se putea rascumpara, prin inapoierea banilor cumparatorului strain

Infratirea cu efecte patrimoniale/ infratirea pe mosie- 2 sau mai multe persoane puneau bunuri la comun si deveneau coproprietari- de regula boierii se infrateau cu taranii pe pamant, devenea membru al obstii, cu drept de

precumparare si rascumparare- prin achizitii succesive, boierul devenea proprietarul obstii si o aservea- deci infratirea pe mosie s-a dovedit o arma juridica impotriva taranului liber

Proprietatea taranilor aserviti, acestia erau dependenti de domeniile nobiliare, aveau statut juridic inferior- boierii erau obligati sa puna la dispozitia taranilor aserviti 2/3 din mosie, in caz contrar erau chemati

in fata domniei si pedepsiti pentru incalcarea Legii Tarii

Proprietatea orasenilor, asupra vetrei, hotarului si ocolului- mestesugarii exercitau proprietate asupra atelierelor si marfii produse, negustorii asupra locurilor de

comert si marfii- cei ce practicau mestesuguri aveau in proprietate si uneltele de lucru

14

Page 15: Subiecte ISDR

14 Dispoziţiile Legii ţării cu privire la statutul juridic al persoanelor

Persoanele au o capacitate de drept (aptitudinea fiinţelor umane de a fi subiecte de drept)

o capacitate de fapt (aptitudinea de a fi responsabil de propriile fapte)

In epoca feudala, capacitatea era reglementata prin sistemul de CASTE , categorii sociale inchise si ereditare boierii; - ţăranii liberi; - ţăranii aserviţi; - orăşenii; - robii.

Boierii mari (drefatori domnesti) si mici (de tara). Initial boierii de tara imparteau cu domnul exercitiul functiilor statului prin intermediul Sfatului domnesc. Ulterior odata cu centralizarea, atributiile boierilor de tara au fost preluate de dregatorii domnesti Relatiile domn-boieri erau vasalice, pe baza de contract, prin care ambii se obligau reciproc.

boierii contribuiau cu armata proprie cand domnul cerea domnul ii proteja pe boieri si le facea donatii

Taranii liberi traiau in obsti satesti sau in afara obstiiTaranii aserviti erau numiti rumani

puteau fi vanduti odata cu mosia obligatia de a plati 2 forma de renta pt boier dreptul de a primi pamant in folosinta si de a pastra o parte din recolta

Forme de cadere in rumanie/aservire: taranul dona boierului pamantul odata cu libertatea sa, clauza cu instrainarea libertatii se rpevedea

expres in cazul imprumuturilor banesti, contractul avea clauza ce rpevedea ca in cazul neplatii datoriei,

taranul va cadea in rumanie prin efectele hotararilor judecatoresti. Daca obstea nu putea plati suma fiscala globala, era aservita

boierului sau domniei Iesirea din rumanie

rascumpararea prin plata unor sume de bani iertarea hotararea judecatoreasca

Orasenii: drept de autoconducere exercitat prin Adunarea orasenilor, Consiliul orasenesc si breslele de mestesugari

patriciatul negustori si mestesugari agricultori (liberi sau aserviti)

Robii (domnesti, boieresti, manastiresti)

15

Page 16: Subiecte ISDR

nu erau crestini nu puteau fi ucisi, ca sclavii, fara ca stapanul sa nu fie pedepsit nu au capacitate juridica, nu pot incheia acte in nume propriu, dar puteau reprezenta stapanul drept de exercitare proprietate asupra salasului si uneltelor de munca

Dezrobirea putea fi cu titlu gratuit sau oneros. Incetarea statutului de rob avea ca efect crestinarea.

15 Dispoziţiile Legii ţării cu privire la rudenie, familie şi succesiuni

16

Page 17: Subiecte ISDR

Familia : egalitate intre soti , specifica obstii satesti. Exista obligatia reciproca de intretinere si protectie.Rudenia- de sange (pe linie directa si colaterala), prin alianta, spirituala (prin botez, cununie)

Rudenia de sange in linie directa este piedica la casatorie la infinit, in linie colaterala, pana la gradul 4.

Casatoria- prin acordul partilor, presupune obligatii reciproce. Obiceiul casatoriei, etape: vizualizarea, daca se accepta , se trece la vorba (parintii stabilesc zestrea fetei) si intocmirea foii de zestre. dupa, se primea binecuvantarea parintilor si bisericii. Nu exista un act scris

Daca parintii refuza, are loc simularea rapirii, iar sotul plateste o amenda simbolica dupa care e binecuvantat.

daca unul din viitorii soti era rob, atragea si pe celalalt in starea de robie si copii rezultati

Divortul- fie in biserica fie prin repudiere. Zestrea revenea sotului victima.Copiii

legitimi, din flori, de suflet(infiati), vitregi si prin infratire

Succesiunea este numita mostenire. in Moldova, vocatia succesorala era egala pentru fii si fiice in Tara Romaneasca doar fii puteau mosteni pamant, fiicele doar bunuri mobile si pamanturi

cumparate si copiii legitimi si cei adoptati aveau dr succesorale egale si nepotii din fii pot veni la succesiune, obtinand partea care ii revenea tatalui lor daca ar fi trait mostenitorii primeau bunurile si creantele testamentul putea si in forma scrisa sau lasat cu limba de moarte. Cel scris lua forma hrisovului

domnesc deoarece multi nu stiau sa scrie. legea tarii permitea dezmostenirea fiilor necuviinciosi

16 Dispoziţiile Legii ţări cu privire la răspunderea colectivă

17

Page 18: Subiecte ISDR

Răspunderea colectivă este proprie societăţilor primitive, mai puţin evoluate. De regulă, normele care o guvernează îmbracă haina obiceiului juridic. Răspunderea individuală apare, de regulă, în cadrul societăţilor evoluate, iar regulile sunt în forma dreptului scris.Legea tarii propune un sistem mixt, impletind raspunderea colectiva cu cea individuala.

Raspunderea colectiva impozitul se aplica global pe obste, daca unii tarani fugeau din sat pentru ca nu puteau plati, datoriile lor

erau preluate de comunitate cei care plateau in seama lor, aveau dreptul de despagubire cu bunurile celor fugiti daca obstea nu putea achita suma, devenea aservita boierului sau domnului

Raspunderea in materie de drept penal delictele de vatamare corporala erau supuse legii talionului delincventul putea rascumpara victima prin plata unei sume de bani, fixata prin acord dupa consolidarea statului, se stabileste ca statul este cel care decide sanctiunile prin organele sale

specializate (organele obstii)

In cazul in care delictul a fost produs in cadrul obstii de un membru al sau, infractorul trebuia identificat si predat dregatorilor domnesti sau daca nu se identiica, obstea era trasa la raspundere prin aplicare de amenzi in vite

Daca delictul era savarsit in cadrul obstii de o persoana straina, infractorul era urmarit pana la hotar unde se termina atributiile sale, dar obstea trebuiau sa indice in ce directie a luat-o, pentru a fi exonerata de raspunderea penala. Daca nu urmareau si nici nu indicau directia, cei din obste erau supusi unor amenzi grele de aceea de cele mai multe ori deveneau aservite.

Raspunderea colectiva internationala: daca supusul unui stat nu isi executa obligatia fata de supusul altui stat, orice conational al debitorului care se afla pe teritoriul creditorului poate fi supus executarii silite asupra bunurilor. Acesta era despagubit la revenirea in tara natala pe baza actelor doveditoare ca a fost deposedat in alta tara si domnul il despagubea pe baza bunurilor debitorului initial.

18

Page 19: Subiecte ISDR

17 Dispoziţiile Legii ţării cu privire la obligaţiile izvorâte din contracte

Obligatia individuala rezulta din contracte si delicte.Contractul de vanzare-cumparare

- conventia partilor referitor la pret si obiect- consimtamantul trebuia sa fie liber si neviciat, irevocabil. Putea fi viciat prin dol si violenta

psihica si fizica- forma scrisa sau verbala- daca se instraina un teren din hotarul obstii, era necesar consimtamantul tuturor membrilor

obstii- daca se transfera un drept de proprietate, se intocmea un hrisov domnesc de confirmare si se

dadea cupa sau calul- vanzarea se putea face pt lucruri mobile si imobile. Robii puteau fi vanduti separat, dar

taranii rumani doar impreuna cu mosia.- pretul putea fi in bani sau sub forma de schimb- erau clauze pentru stabilirea de garantii de plata- se puteau mentiona si martorii- contractele distruse se puteau reconstitui de domn si Sfatul domnesc pe baza juramintelor si

martorilorDonatia

- contractul prin care un donator transmite cu titlu gratuit un lucru donatarului. Era sub forma de conventie fie intre domn si supusi , fie intre persoane fizice, biserica. De regula, donatiile facute de domn boierilor si manastirilor se faceau sub conditie. Acestea puteau fi revocate

Contractul de schimb avea acelasi obiect ca vanzarea-cumpararea

Depozitul era un contract prin care deponentul transmitea un lucru unei alte persoane , si printr-o conventie depozitarul promitea ca va inapoia lucrul

Comodatul- transmiterea unui lucru de catre comodant comodatului, spre folosinta, cu conventia de a-l restitui la un anumit termen, in conditiile rpevazute de parti

Se insituie si garantia ca debitorul va inapoia lucrul creditorului intrun anumit termen, daca nu, lucrul lasat garantie devide al creditorului. Existau si persoane care promiteau creditorului garantie pentru debitor.

19

Page 20: Subiecte ISDR

18 Dispoziţiile Legii ţării în domeniul dreptului penal

Legea Tarii era discriminatorie in relatiile feudale. Aceleasi fapte erau pedepsite diferit in functie de categoria sociala din care facea parte infractorul. Infractiunile de regula puteau fi rascumparate prin bani.Cele mai grave fapte erau cele de tradare a domnului

20