STUDIUL GEOGRAFIC AL TOPONIMIEI ORAŞULUI TÎRGUNEAMŢ

STUDENT : Cenușa Teofana – DespinaSPECIALIZARE: Geografia TurismuluiANUL :II

CUPRINS : 1. Cadru fizico-geografic 2. Relieful 3. Clima 4. Hidrografia 5. Istoric 6. Clasificarea toponimelor 7. Prezentarea analitică a toponimelor

1. Cadru fizico-geografic

Poziţie geografică: Oraşul Târgu Neamţ, din punct de vedere geografic, este situat în zona central-estică a României, în Depresiunea Neamţ, pe cursul mijlociu al râului Ozana, la 425-450 m altitudine, marcând locul de intersecţie a coordonatelor geografice : 47° 12’ 10” latitudine nordică şi 26° 17’ 45” longitudine estică.

Fig. 1 Harta satelitară a oraşului Târgu Neamţ

www.neamt.ro

În aval de confluenţa râului Ozana cu râul Nemţişor se află oraşul Târgu Neamt, iar, in cadrul judeţului, este situat în partea de nord – est, la intersecţia unor drumuri naţionale, judeţene şi comunale: Poiana Teiului –Cristeşti, Piatra Neamţ-Vadul Moldovei, Târgu Neamţ – Tupilaţi, Târgu Neamţ – Oglinzi – Răuceşti şi Târgu Neamţ – Răuceşti - Ungheni. Oraşul Târgu Neamţ se află la o distanţă de 45 km de municipiul Piatra Neamţ, 60 km de municipiul Suceava şi 120 km de municipiul Iaşi.

Fig.2. Judţul Neamţ

Fig.3. Oraşul Târgu Neamţ in cadrul judeţului

www.ziarpiatraneamt.ro

În partea de nord se învecinează cu comuna Răuceşti, la est cu comuna Timişeşti, la sud-est cu comuna Petricani şi la vest cu comuna Vânători-Neamţ. Suprafaţa oraşului Târgu Neamţ (inclusiv localităţile componente: Blebea, Humuleşti şi Humuleştii Noi) - este de 4731 hectare, din care 1349 hectare intravilan, 2002 hectare teren arabil, 1009 hectare păşuni, 250 hectare păduri, şi 121 hectare livezi.

2. Relieful

Tîrgu Neamț este situat în cea mai nordică depresiune a Subcarpaților Orientali ce poartă numele de Ozana-Topolița. Relieful este rezultatul acțiunii factorilor morfogenetici interni și externi. Tipurile de relief sunt atât cel structural, dar și cel de acumulare, Tîrgu Neamț fiind situat pe o vale largă a râului Neamț, având la bază albie minoră și două terase în trepte. La nord se află Culmea Pleșului, spre sud valea fiind închisă de dealurile Movilelor și Humulești, iar spre este de dealul Boiștea.

3. Clima

Poziţia oraşului Târgu Neamţ în Depresiunea Neamţ (Ozana - Topoliţa), care este adăpostit de Culmea Pleşului către N - NE, determină ca factorii climatogeni să prezinte particularităţi specifice zonei, datorită altitudinii şi dispunerii culmilor. Climatul oraşului Târgu Neamţ şi al zonei înconjurătoare este temperat-continental, cu particularităţi submontane, cu veri scurte şi răcoroase, toamne lungi şi ierni blânde, fără vânturi puternice, cu aer curat, ceea ce îi conferă o notă specifică de staţiune climaterică.

4.Hidrografia

În urma unei îndelungate evoluţii, a mişcărilor tectonice, a variaţiilor climatice suferite în decursul timpului şi a modelării agenţilor externi a rezultat aspectul actual al reţelei hidrografice.

Zona oraşului Târgu Neamţ este bogată în strate acvifere freatice şi în ape subterane. Apele subterane se află în depozite nisipo-gresoase, care au o permeabilitate ridicată. Ele sunt potabile şi menţin, în general, o cantitate mică de săruri dizolvate. Când vin în contact cu argilele salifere, pot fi de tipul clorurate sodice, iar când curg prin nisipuri şi gresii friabile, pot fi bicarbonate, calcice şi magneziene.

Fig. 4 Harta reţelei hidografice a oraşului Târgu Neamţ

www.neamt-turism.ro

5.Scurt istoric

Tîrgu Neamț este una dintre vechile așezări din Moldova, cu vestigii arheologice din neolitic și din epoca bronzului. S-a constatat că cele mai vechi urme de locuire s-au găsit în așezările de la Lunca – Poiana Slatinei, Oglinzi – Cetățuia și Băi, care sunt situate în preajma izvoarelor de slatina din sud-estul Cumii Pleșului.

Fig.5 Vedere generala a oraşului Târgu Neamţ , circa 1925

www.visit.targuneamt.ro

Evoluția orașului Tîrgu Neamț, apărat de cetate și favorizat de controlul pe care îl exercită asupra drumurilor comerciale ce legau Dunărea de nordul Moldovei și de Transilvania, “…devenit și capitală de ținut ”, va cunoaște o îndelungată perioadă de prosperitate, până la jumătatea secolului al XVI – lea. În secolul al XVII-lea, Târgu Neamț începe să decadă. Teritoriul rural se reduce treptat, iar activitatea comercială și meșteșugărească se diminuează datorită impozitelor mari. Viața economică și social-politică se înviorează începând cu secolul al XIX-lea, deoarece Târgu Neamț este singurul centu polarizant al depresiunii subcarpatice și al zonei montane. În oraș se organizau târguri săptămânale și iarmaroace vestite organizate de românii veniți din Transilvania care s-au așezat aici în număr foarte mare ( mahalua țuțuienilor). Aceștia erau renumiți pentru producerea unor brânzeturi de calitate, țesutul sumanelor și al pânzei de in. De asemenea, țuțuienii din Târgu Neamț au dus departe în țară renumele unei puternici industrii și al unui comerț înfloritor cu țesături și brânzeturi. Începe să reînvie comerțul cu vite și iau ființă noi fabrici de ulei si de bere. Se diversifică meșteșugurile pe baza prelucrării lemnului, pielor si lânii.

Fig.7 Bulevardul Stefan cel mare in 1915

Fig. 6 Imagine din 1920

www.visit.targuneamt.ro

Fig. 8 Gradina publica Târgu Neamţ , 1915

Fig.9 Spitalul din Târgu Neamţ in 1920

www.visit.targuneamt.ro

Fig.11 Culmea Plesu in 1900

Fig.10 Băile Oglinzi-vedere generala 1900

www.visit.targuneamt.ro

Fig. 12 Cetatatea Neamțului Fig.13 Târgu Neamţ , circa 1930

www.visit.targuneamt.ro

Fig. 14 si 15Principalele strazi si drumuri comerciale

www.ziarpiatraneamt.ro

Fig.16 Târgu Neamţ in zinele noastre www.neamt.ro

Lista toponimelor 1. Arinul 19. Dealul Oşoi 37. Pometea 2. Agapia 20. Dealul Pleşu 38. Răuceşti 3. B-dul Stefan cel Mare 21. Dealul Valea Seacă 39. Râul Ozana 4. Beblea 22. Dumbrava 40. Săcăluşeşti 5. Brusturi 23. Grumăzeşti 41. Slatina 6. Cetatatea Neamțului 24. Humuleşti 42. Strada 1 Decembrie 1918 7. Cimitirul ,, Eternitatea” 25. Humuleştii Noi 43. Strada 1 Mai 8. Condreni 26. La Cerdac 44. Strada 9 Mai 9. Dealul Boiştea 27. La Vărărie 45. Strada 22 Decembrie 10. Dealul Buga 28. Mâneşti 46. Strada Alea- Târgului 11. Dealul Capreşti 29. Neamț 47. Strada Alea- Zimbrului 12. Dealul Ciunci 30. Ocea 48 Strada Alexandru cel Bun 13. Dealul Crucii 31. Oglinzi 49. Strada Ion Creanga 14. Dealul Filioru 32. Pădurea de Argint 50. Strada Mihai Viteazu 15. Dealul Mare 33. Pârâul Agapia 51. Strada Obor 16. Dealul Movilelor 34. Pârâul Morilor 52. Strada Cuza-Vodă 17. Dealul Muncel 35. Pârâul Valea Seacă 53. Strada Decebal 18. Dealul Neamțului 36. Poiana Ruscăi 54. Strada Nicolae Grigorescu

55. Strada Petru-Rareş

56. Strada Pictor-Grigorescu

57. Strada Sublocotenent Câmpeanu

58. Strada Sublocotenent Radu Teoharie

59. Strada Ana Ipătescu

60. Strada Alexandru Vlahuță

61. Valea Ursului

62. Valea Zânească

63. Vânători

64. Văratec

65.Vârful Humuleşti

6. Clasificarea toponimelor

A) Dupã natura elementelor geografice:

a)Geomorfonime: Arinul, dealul Boiṣtea, dealul Buga, dealul Cãpreṣti, dealul Ciunci, dealul Crucii, dealul Filioru, dealul Humãria, dealul Mare, dealul Movilelor, dealul Muncel, dealul Neamţului, dealul Oşoi, dealul Pleṣu, dealul Valea Seacã, La Cerdac, La Vãrãrie, Mãneṣti, pârâul Agapia, pârâul Morilor, pârâul Valea Seacã, Slatina, valea Ursului, valea Zãneasca, Vârful Humuleṣti.

b)Hidronime : Potamonime : Arinul, pârâul Agapia, pârâul Morilor, pârâul Valea Seacã, râul Ozana, Slatina.

c)Fitonime (nume de asociații vegetale, de la păduri la tufișuri și formațiuni ierboase): Poiana Ruscãi, Brusturi,

Hileonime: Dumbrava, Pãdurea de Argint

d)Oiconime: Agapia, Blebea, Brusturi, Condreni, Dumbrava, Grumazeṣti, Humuleṣti, Humuleṣtii Noi, Ocea, Oglinzi, Pometea, Rãuceṣti, Sãcãluṣeṣti, Târgu Neamţ, Topoliţa, Ţuţuieni, Vânãtori, Vãratec.

e)Econonime : strada Obor, Tîrgu Neamţ,

f)Hodonime : strada Mihai Eminescu, strada 1 Decembrie 1918, Strada 1 Mai, strada 9 Mai, strada 22 Decembrie, strada Aleea - Tîrgului, strada Aleea - Zimbrului, strada Alexandru Cel Bun, strada Alexandru Vlahuţă, strada Alexandru Lăpuşneanu, strada Ana Ipătescu, strada Cuza-Vodă, strada Ion Creangã, strada Mãrãṣeṣti, strada Mihai Eminescu, strada Mihai Viteazul, strada Nicolae Grigorescu, Strada Obor, Strada Panazol, Strada Petru-Rareş, strada Sublocotenent Câmpeanu, strada Sublocotenent Radu Teoharie, strada Sublocotenent Roşescu.

B) Dupã mãrimea sau importanţa ariei de circulaţie:

a)Toponime majore: Cetatea Neamtului, Tîrgu-Neamţ.

b)Toponime minore: Agapia, Arinul, B-dul Ṣtefan cel Mare, Blebea, Brusturi, Cimitirul “Eternitatea”, Condreni, dealul Boiṣtea,, dealul Cãpreṣti, dealul Crucii, dealul Humãria, dealul Mare, dealul Movilelor, dealul Muncel, dealul Neamţului, dealul Oşoi, dealul Pleṣu, dealul Valea Seacã, Dumbrava, Grumãzeṣti, Humuleṣti, Humuleṣtii Noi, La Cerdac, La Vãrãrie, Mãneṣti, Ocea, Oglinzi, Pãdurea de Argint, pârâul Agapia, pârâul Morilor, pârâul Valea Seacã, Poiana Ruscãi, Pometea, Rãuceṣti, râul Ozana, Sãcãluṣeṣti, Slatina, strada Ion Creangã, Ţuţuieni, valea Ursului, valea Zãneascã, Vânãtori, Vãratec, Vârful Humuleṣti.

C) Dupã forma ṣi structura lingvisticã: a)Toponime simple: Agapia, Blebea, Brusturi, Condreni, Dumbrava, Grumãzeṣti, Humuleṣti, Mãneṣti,, Oglinzi, Pometea, Rãuceṣti, Sãcãluṣeṣti, Topoliţa, Ţuţuieni, Vânãtori, Vãratec. 

b)Toponime compuse: B-dul Ṣtefan cel Mare, Cetatea Neamţului, Cimitirul “Eternitatea”, dealul Boiṣtea, dealul Buga, dealul Cãpreṣti, dealul Ciunci, dealul Crucii, dealul Filioru, dealul Humãria, dealul Mare, dealul Neamţului, dealul Oṣoi, dealul Pleṣu, dealul Valea Seacã, Humuleṣtii Noi, La Cerdac, La Vãrãrie, Pădurea de Argint, Pârâul Agapia, Pârâul Morilor, Pârâul Valea Seacã, poiana Ruscãi, râul Arin, Râul Moldova, râul Ozana, râul Slatina, strada Ion Creangã, strada Mãrãṣeṣti, strada Mihai Eminescu, Tîrgu Neamţ, valea Zãneasca, Vârful Humuleṣti.

D) Dupã domeniul la care se referã:

a)Fizico-geografic: Arinul, Condreni, dealul Boiṣtea, dealul Buga, dealul Cãpreṣti, dealul Ciungi, dealul Crucii, dealul Filioru, dealul Humãria, dealul Mare, dealul Movilelor, dealul Muncel, dealul Neamţului, dealul Oṣoi, dealul Pleṣu, dealul Valea Seacã, pârâul Agapia, pârâul Movilelor, pârâul Valea Seacã, râul Ozana, Slatina, valea Ursului, valea Zãneasca, Vârful Humuleṣti,

b)Socio-cultural: Cetatea Neamţului, Pãdurea de Argint.

.eeeE) Dupã conţinutul semantic :

a)Particularitãţile naturii locului : Arinul, Dealul Boiṣtea, Dealul Buga, Dealul Humãria, Dealul Oṣoi, Dealul Pleṣu, Pârâul Valea Seacã, Slatina.

b)Comerţ : Strada Obor, Tîrgu Neamţ

F) Dupã “originea toponimelor ca toponime” : a) Toponime oficiale : B-dul Ṣtefan cel Mare, Strada 1 Decembrie 1918, Strada 1 Mai, Strada 9 Mai, Alexandru Vlahuţă, Strada Ana Ipătescu, Strada Cuza-Vodă, Strada Decebal, Strada Ion Creangã, Strada Mãrãṣeṣti, Strada Mihai Eminescu, Strada Mihai Viteazul, Strada Nicolae Grigorescu, Strada Petru-Rareş, Strada Pictor-Grigorescu, Strada Sublocotenent Câmpeanu, Strada Sublocotenent Radu Teoharie, Strada Sublocotenent Roşescu.

b) Toponime spontane : La Cerdac, La Vãrãrie.

G) După clasificarea lingvistică :

a) Toponime româneşti de origine dacică : Strada Decebal

b)Toponime româneşti de origine latină : dealul Căpreşti, dealul Crucii, pădurea de Argint, râul Ozana, pârâul Morilor, pârâul Agapia, pârâul Valea Seacă.

c)Toponime româneşti de origine slavă: deal (Boiṣtea, Humãria, Pleṣu, Osoi), poiana (Ruscăi).

7. Prezentarea analitica a toponimelor

Agapia – toponim, oiconim, minor, simplu, cu sensul de banchet frățesc cu scopuri liturgice, fiind răspândit printre creștini. Astfel denumirea acestui toponim rezultă și din prezența mai multor mănăstiri în zonă.

B-dul Ștefan cel Mare - toponim, hodonim, minor, compus, a cărui nume a fost stabilit în cinstea celui mai mare domnitor considerat al Moldovei

Cetatea Neamțului – toponim, oiconim, major, compus, de natură istorică cu referire la structura fortificațiilor statului medieval Moldova, întemeiată de domnitorul moldovean Petru I Mușat în secolul XIV.

Dealul Neamţului - geomorfonim compus din termenul generic “deal” ṣi termenul specific “Neamţ” care face referire la un anumit loc.

Dealul Pleṣu – toponim, geomorfonim, minor, compus, care face referire la faptul că în trecut vegetația arboricolă nu era dezvoltată în acest areal.

Dealul Oṣoi – toponim, geomorfonim,minor ,compus , de origine slavă, cu sensul „de loc expus spre nord”

Dumbrava – toponim, oiconim-fitonimic, minor, simplu, care se referă la o pădure tânără de stejari, existentă la limita între orașul Târgul Neamț și satul Dumbrava, pădure de la care s-a preluat numele satului respectiv.

Filioara – toponim, oiconim, minor, simplu, cu originea în toponimul „Chilioara” care semnifică faptul că în preajma imenselor păduri din zonă unii dintre călugări trăiau singuratici în chiliuțe, în timp, toponimul a suferit deformări lingvistice precum " Hilioara" în final s-a ajuns la forma actuală de Filioara, de unde se trage și numele actualului sat.

Neamţ - toponim, oiconim major, simplu, este menţionat prima dată în lista rusă de oraşe valahe, adică româneşti, întocmită între anii 1387 şi 1392, unde este înscris Neamţul în munţi. Asupra originii toponimului Neamţ au existat diferite discuţii şi ipoteze, care nu au soluţionat mulţumitor această problemă. Bogdan Petriceicu Haşdeu (1870) consideră că numele de Neamt se referă la grupul de nemţi, poate chiar cavaleri teutoni ori saşi, care au zidit Cetatea Neamţului.

Oglinzi - toponim oiconim, simplu, minor; ce are legãtura directã cu forma slavã “oglindaţi”, cu sensul “a priv împrejur”.

Ocea – toponim, oiconim, minor, simplu care arată accesul greu în sat printr-o curbă dificilă, acest toponim provine de la arhaismul „ho-cea” în traducere la dreapta, expresie folosita de ţăranii ce veneau dinspre satul Grumăzeşti.

Pãdurea de Argint – toponim, fitonim, minor, compus, ce provine de la aspectul albicios al trunchiului de mesteacăn existent în zonă.

Pârâul Morilor - toponim hidronim, potamonim, compus din termenul generic “pârâu” ṣi termenul specific “Morilor” care face referire la existenţa unei mori de apă în trecut.

Răucești – toponim, oiconim, simplu, minor; oiconimic-antroponim derivat din antroponimul românesc, format cu sufixul –eşti care arată descendenţa dintr-un moş –proprietar al satului- Răuce venit din Bucovina.

Tîrgu Neamţ - oiconim major, compus din termenul generic “Târg” care face referire la perioada de apariţie a aṣezãrii ṣi determinativul Neamţ care face referire la un anumit loc, o caracteristicã specificã geograficã.

Ţuţuieni- toponim oiconim, simplu, minor, care face referire la existenţa în trecut a unor ciobani din Ardeal.

Slatina – toponim, hidronim, potamonim, minor, simplu, ce relevă existența unui izvor de apă minerală sarată, saramură.

Strada 1 Decembrie 1918 – toponim, hodonim, minor, compus, dedicat în cinstea Marii Uniri a tuturor românilor de la 1 Decembrie 1918.

Vânători - toponim oiconim, simplu, minor; și-a primit acest nume de la oficialități care au vrut sa comemoreze în modul acesta crearea armei noi, a vânătorilor.

Concluzii Caracteristica toponimică a unei localități poate fi considerată ca și

o oglinda ce reflectă istoria locală a unui areal geografic denumit într-un anume fel. Prin studiul și aprofundarea cunoștiințelor toponimice ale orașului Tîrgu Neamț am reușit să conturez o imagine asupra istoriei meleagurilor natale, să descoperim cum o denumire, presupusă banală, poate avea semnificații enorme și cum toate lucrurile ce ne înconjoară au o poveste de spus.

Cetatea Neamțului, toponim major un loc încărcat de istorie,

care atrage atenția multor turiști, un loc care schițează evenimente importante cu privire la istoria Moldovei. Humulești, clasificat ca toponim simplu, cunoscut ca „satul lui Creangă” poate fi considerat cel mai cunoscut toponim întâlnit în arealul orașului Tîrgu Neamț, ceea ce stârnește un sentiment de mândrie asupra locuitorilor orașului.

Bibliografie : *NICOLAE I. (2006) - Toponimie Geografică, Editura Meronia,

Bucureşti

*IORDAN I. (1963)- Toponimia Romanească , Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti

*IOSEP I. (1999) - Toponomastică geografică - Editura Universitară Suceava.

www.turismland.ro www.tgneamt.ro www.dexonline.ro www.primariatgneamt.ro www.ziarpiatraneamt.ro