5

STUDIUL FACTORILOR CARE DETERMINĂ VIGOAREA SEMINŢELOR DE PORUMB ŞI INFLUENŢA ACESTEIA

ASUPRA POTENŢIALULUI DE PRODUCŢIE – rezumat teză de doctorat

THE FACTORS STUDY WHICH DETERMINE THE VIGOUR

OF CORN SEEDS AND ITS INFLUENCE UPON PRODUCTION POTENTIAL - phd. thesis abstract

Firuţa Camelia Todoran

USAMV Cluj-Napoca

Teza de doctorat a fost realizată sub îndrumarea domnului Prof. univ. dr. Gavrilă MORAR

INTRODUCERE

Potenţialul ridicat de producţie, precum şi larga utilizare a

porumbului în furajarea animalelor şi în alte numeroase domenii ale activităţii umane, plasează această plantă printre cele mai extinse specii cultivate în lume, ocupând locul al treilea ca suprafaţă după orez şi grâu, iar ca volum al producţiei pe primul loc. Această situaţie face ca porumbului să i se acorde o atenţie deosebită, atât de către cercetători, cât şi de către cultivatori, aceasta cu atât mai mult cu cât porumbul acupă o importantă pondere şi în securitatea alimentară a populaţiei umane în continuă creştere.

Randamentele mari de boabe sau de biomasă, asociate cu diversitatea posibilităţilor de valorificare prin procesare, au făcut din această cultură una dintre cele mai dinamice componente ale agriculturii intensive, moderne şi ,implicit, ale programelor de dezvoltare economico – socială.

Bioetanolul, un combustibil ecologic, obţinut din plantele de porumb, are avantajul că este aproape inofensiv pentru mediul înconjurător, dat fiind ca o parte din emisiile de dioxid de carbon ale automobilelor care folosesc bio-combustibil sunt absorbite din atmosferă prin procesul de fotosinteză al plantelor.

Sămânţa este singurul factor de producţie realizat de agricultură pentru agricultură. Toţi ceilalţi factori (mecanizare, fertilizare chimică, irigare, tratamente fitosanitare) reprezintă contribuţia industriei şi a altor sectoare la creşterea gradului de intensivizare.

6

Noţiunea de vigoare, un indicator relativ nou pentru calitatea seminţelor, s-a dezvoltat din necesitatea de a explica faptul că mai multe loturi de seminţe pot să aibă aceeaşi germinaţie în condiţii optime de laborator, dar pot să fie destul de diferite ca rezultat în condiţii suboptime de laborator, sau câmp.

Teza de doctorat cuprinde rezultatele cercetărilor efectuate în perioada 2006 - 2008 vizând principalii hibrizi de porumb cultivaţi în Transilvania ai căror seminţe au fost calibrate pe patru mărimi . Cercetarile de laborator s-au efectuat în condiţii controlate de creştere (fitotron),iar experinţele de câmp au fost amplasate în câmpul experimental de la Staţiunea de Cercetări şi Producţie JUCU, unitate de cercetare aparţinând Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

La cercetările efectuate ne-am propus ca obiective studierea principalilor factori care influenţează vigoarea seminţelor de porumb şi influenţa acesteia asupra potenţialului de producţie; influenţa unor factori care influenţează germinaţia seminţelor sub aspectule ei principale (energia şi facultatea germinativă), cold-testul prin germenii viguroşi, precum şi uniformitatea de răsărire şi creştere a plantelor ca o consecinţă a diferenţelor de vigoare între hibrizi şi calibre.

Realizarea prezentei teze de doctorat nu ar fi fost posibilă fără sprijinul şi îndrumarea deosebit de competentă a D-lui prof. Univ.dr. Gavrilă Morar, căruia pe această cale îi aduc cele mai calde şi sincere mulţumiri şi cele mai alese sentimente de stimă şi preţuire.

Cuvenite mulţumiri aduc colegilor şi întregului colectiv de la disciplina de Fitotehnie, pentru modul în care au fost alături de mine pe toată perioada de studii doctorale.

Profunde şi sincere mulumiri adresez conducerii Staţiunii de Cercetare- Dezvoltare Agricolă Turda, în mod special D-lui director dr. Ioan Haş şi D-lui ing. Grigore Moldovan, care m-au îndrumat şi sprijinit în activitatea de cercetare.

1.OBIECTIVELE CERCETĂRILOR, MATERIALUL BIOLOGIC

ŞI METODA DE CERCETARE

1.1 OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

Pentru studiul factorilor care determină vigoarea seminţelor de porumb în condiţii controlate ale seminţei în laborator şi în condiţii de câmp, ne-am propus următoarele obiective de cercetare:

Obiectivele cercetărilor efectuate în condiţii de laborator:

7

► determinarea energiei şi facultăţii germinative la seminţele de porumb provenite de la trei hibrizi cultivaţi pe suprafeţe mari în zona Transilvaniei (HT Turda 201, HD Turda 200, HT Turda 165) ; ► influenţa calibrării seminţelor de porumb după lungime şi

grosime pe patru calibre (LL- mare lat, LR- mare rotund, ML – mediu lat, MR – mediu rotund), asupra energiei şi facultăţii germinative în condiţii de laborator ; ► influenţa calibrării seminţelor şi a anului de producere asupra

valorilor cold-testului la cei trei hibrizi de porumb; ►influenţa tratamentului pentru controlul bolilor

sistemice(TOPSIN 70 PU) la seminţele de porumb pe calibrele şi hibrizii experimentali asupra valorilor cold-testului; ►influenţa hibridului şi a calibrelor asupra procesului de

respiraţie la seminţele de porumb pe un interval de 11 zile în diferite faze ale procesului de germinaţie;

Obiectivele cercetărilor efectuate în condiţii de câmp experimental:

► determinarea uniformităţii de răsărire a seminţelor ca expresie a valorilor cold-testului; ►determinarea vigorii de creştere a plantelor răsărite la 7 zile (în

faza de 2 frunze) şi în faza de 11 frunze; ► influenţa adâncimii de semănat asupra uniformităţii de răsărire

la hibrizii şi calibrele studiate; ► influenţa azotatului de amoniu aplicat concomitent cu

semănatul asupra uniformităţii şi vigorii de creştere a plantelor la hibrizii şi calibrele studiate; ► uniformitatea de înflorire a plantelor ca expresie a vigorii; ► influenţa seminţelor cu vigoare diferită asupra producţiei de

porumb.

1.2. MATERIALUL BIOLOGIC UTILIZAT ÎN EXPERIMENTARE.

Hibridul poate influenţa vigoarea prin particularităţiile sale

biologice: tipul de hibrid, grupa de maturitate, mărimea bobului. Materialul biologic luat în studiu a fost creat la SDCA Turda,

dintre hibrizii aflaţi în producţie şi de perspectivă. TURDA 201-hibrid triliniar, semitimpuriu, creat la SCDA Turda

,grupa FAO 340, înregistrat în anul 2002.

8

Planta are talie mijlocie având 11-13 frunze cu port semierect la maturitate verde. Ştiuletele are formă cilindrico- conică, cu o lungime medie spre mare, rahisul de culoare roşie cu 16-18 rânduri de boabe. Bobul este dent de culoare galben-aurie, cu un MMB de 315-335 g. Compoziţia chimică a bobului; proteine10,5 – 13,3%, grăsimi 4,2 – 4,8%, amidon 70- 72,4%.

Are o rezistenţă bună la temperaturile scăzute din prima parte a perioadei de vegetaţie, deasemenea are o rezistenţă bună la căderea plantelor, precum şi la bolile criptogamice şi dăunători. Rezistenţă mijlocie la frângerea tulpinilor şi o toleranţă bună la secetă, arşiţă şi şiştăvirea boabelor.

În condiţii naturale şi tehnologice optime se recomandă a fi semănat la o densitate de 65-70000 plante/ha.

Potenţial realizat : 13640 kg/ha (CTS Rădăuţi, 2001) 13630 kg/ha (CTS Dej, 2001) 12560 kg/ha (CTS Sibiu, 1999) 10313 kg/ha (CTS Rădăuţi,2000)

TURDA 200 – hibrid dublu, timpuriu,înregistrat în 1976,

reînscris în Catalogul Oficial în anul 2000. Perioada de vegetaţie de la semănat la maturitate este de 149±67

zile, respectiv 1094 ± 67 grade termice utile, încadrându-se in clasificarea FAO 290.

Planta are talie mijlocie, cu 13-15 frunze cu port semierect spre aplecat. Ştiuletele este de formă cilindro- conică cu o lungime medie, având rahisul de culoare roşu intens cu 14-16 rânduri boabe. Bobul este dent de culoare galben aurie cu MMB 260-330 g. Compoziţia chimică a bobului; proteine 11,8 - 14,4%, grăsimi 4 - 5,4%, amidon 67,7 - 70,3%.

Are o rezistenţă bună la temperaturile scăzute din prima parte a perioadei de vegetaţie, plasticitate ecologică bună. Prezintă rezistenţă mijlocie la căderea şi frângerea tulpinilor la maturitate.

Potenţialul de producţie (kg/ha boabe cu 15% umiditate), în experienţele din cadrul reţelei ecologice a CSIOS şi ASAS din perioada de preomologare, a realizatat producţii de peste 10000 kg/ha.

În cazul acestui hibrid, trebuie menţionat faptul că deşi a fost înregistrat în anul 1976, se află şi în prezent în sistemele de producţie de sămânţă datorită producţiilor mari şi stabile care au fost obţinute prin cultivarea pe suprafeţe destul de mari de-a lungul acestei perioade.

În condiţii naturale şi tehnologice optime se recomandă cultivarea lui la o desime de50-60000 plante/ha.

9

TURDA 200 se recomandă a se cultiva în zona a II-a şi a III- a de favorabilitate din Transilvania, Moldova şi vestul ţării.

TURDA 165 – hibrid triliniar, timpuriu, aparţinând grupei FAO

270 . Planta de talie medie-înaltă, cu 12-13 frunze cu port semierect,

frunzele având limbul foarte puternic curbat. Ştiuletele are formă cilindrico- conică cu o lungime medie, având rahisul de culoare roşie cu 16-18 rânduri boabe. Bobul este dent, culoare galben- aurie, MMB 300- 330 g. Compoziţia chimică a bobului; proteine 12,1 – 12,9%, grăsimi 4,2 – 4,6%, amidon 67 – 71,7%.

Are o rezistenţă bună la temperaturile scăzute din prima parte a perioadei de vegetaţie, deasemenea are o rezistenţă bună la căderea plantelor. Prezintă rezistenţă mijlocie la frângerea tulpinilor, are o toleranţă bună la secetă, arşiţă şi şiştăvirea boabelor.

În condiţii naturale şi tehnologice se recomandă cultivarea lui la o densitate de 60-70000 plante/ha.

Potenţial de producţie: 13730 kg/ha (CTS Rădăuţi, 2001) 12230 kg/ha (CTS Rădăuţi, 2000) 10750 kg/ha (CTS Sibiu, 1999) TURDA 165 se recomandă a se cultiva în zona a II-a şi a III-a de

favorabilitate din Transilvania, Moldova şi vestul ţării.

1.3. TEHNICA EXPERIMENTALĂ FOLOSITĂ

1.3.1. Factorii şi graduările experienţelor

Pentru experienţele efectuate în condiţii de laborator s-a folosit tehnica experimentală pentru experienţele polifactoriale sau randomizate complet cu doi şi trei factori astfel:

Pentru determinarea energiei şi facultăţii germinative şi a vigorii de creştere prin cold-test la hibrizii şi calibrele studiate s-au folosit seminţe din anul anterior şi cu doi ani în urmă, tratate sau netratate cu fungicidul sistemic după schema:

1) Factorul A - anul din care a provenit sămânţa de porumb cu graduările:

a1 – 2004 a2 – 2005 a3 – 2006

10

2) Factorul B - hibridul de porumb,cu graduările: b1 – HT TURDA 201 b2 – HD TURDA 200 b3 – HT TURDA 165

3) Factorul C - calibrul seminţei,cu graduările: c1 – LL ( mare lat) c2 – LR (mare rotund) c3 – ML (mediu lat) c4 – MR (mediu rotund)

4) Factorul D – tratamentul cu produsul sistemic Topsin, cu graduările

d1 – tratat d2 - netratat

Repetiţii - 4 Pentru verificările în condiţii de câmp s-au repetat factorii şi

graduările folosite la determinările de energie şi facultate germinativă şi cold-test efectuate în condiţii de laborator, exceptând tratamentul cu produsul fitosanitar Topsin 70 PU.

Experienţele de câmp s-au efectuat timp de doi ani, 2006 şi 2007, cu sămânţă provenită din anii 2004, 2005 respectiv 2005, 2006, anul al treilea de studiu în câmpul experimental fiind destinat aspectelor legate de interacţiunile uniformităţii de răsărire şi vigorii de creştere a plantelor cu adâncimea de plantare, calibrul seminţelor şi hibrizii experimentali pe de o parte, iar pe de altă parte interacţiunea acestora cu doze diferite de azotat de amoniu aplicate concomitent cu semănatul.

Amplasarea experienţelor de câmp în anul 2008 s-a făcut după metoda parcelelor subdivizate cu trei factori după următoarea schemă:

Experienţa 1 Influenţa adâncimii de semănat a seminţelor de

porumb din patru calibre la trei hibrizi de porumb

Factorul A – hibridul de porumb A1 – HT TURDA 201 A2 – HD TURDA 200 A3 – HT TURDA 165 Factorul B – calibrul seminţelor B1- LL – mare lat B2 – LR – mare rotund B3 – ML – mediu lat B4 – MR – mediu rotund

11

Factorul C – adâncimea de semănat C1 – 4cm C2 – 6 cm C3 – 8 cm Repetiţii – 3

Experienţa 2 Influenţa aplicării azotatului de amoniu concomitent cu semănatul asupra seminţelor de porumb din patru calbre la trei

hibrizi de porumb

Factorul A – hibridul de porumb A1 – HT TURDA 201 A2 – HD TURDA 200 A3 – HT TURDA 165 Factorul B – calibrul seminţelor B1- LL – mare lat B2 – LR – mare rotund B3 – ML – mediu lat B4 – MR – mediu rotund

Factorul C – dozele de azot din azotat de amoniu C1 – 50 kg/ha C2 – 75 kg/ha C3 – 100 kg/ha

Repetiţii – 3

1.4. TEHNICI DE CALCUL STATISTIC UTILIZATE LA INTERPRETAREA REZULTATELOR.

Calculele s-au efectuat după metoda analizei varianţei cu trei

factori folosindu-se pentru interpretarea rezultatelor semnificaţia diferenţelor după testul Student şi testul Duncan.

De asemenea s-au folosit grafice după metoda histogramelor, curbe de regresie între factorii implicaţi în studiu.

Aprecierea vigorii de creştere şi a uniformităţii de înflorire a fost apreciată prin note de la 1 la 9, nota 9 reprezentând vigoare maximă.

Producţia de porumb exprimată în boabe şi ştiuleţi a fost adusă la 15% umiditate pentru toate variantele prin prelevarea de probe în momentul recoltatului şi uscarea la etuvă după metoda clasică.

12

1.5 METODE DE CERCETARE UTILIZATE Cercetările s-au efecuat în condiţii de laborator şi în condiţii de

câmp utilizând metode consacrate de cercetare.

1.5.1 Cercetări efectuate în condiţii de laborator În condiţii de laborator s-a efectuat un studiu complex al

seminţelor de porumb privind germinaţia (energia şi facultatea germinativă, cold-testul şi intensitatea respiraţiei la seminţele de porumb din toate combinaţiile de factori).

1.5.1.1 Metoda determinării germinaţiei seminţelor de porumb. Capacitatea de germinaţie a seminţelor a fost apreciată prin doi

indici: facultatea germinativă şi energia germinativă. Determinarea energiei şi facultăţii germinative s-a efectuat în patru repetiţii a câte 100 seminţe, iar stratul de germinaţie a fost hârtia de filtru industrial, albă, fabricată din celuloză 100%.

Citirile s-au efectuat de două ori, la patru zile pentru determinarea energiei germinative şi la şapte zile pentru facultatea germinativă.

1.5.1.2 Metoda determinării potenţialul de vigoare în condiţii

de laborator (cold-test) Cold-testul a fost prima analiză de vigoare şi mulţi ani singura

pentru seminţele de porumb. Rezultatul determinării permite clasificarea loturilor de sămânţă

în grupe de rezistenţă, dând posibilitatea alegerii perioadei optime de semănat pentru fiecare lot.

Abilitatea seminţelor de a germina şi de a răsării în solul rece şi umed este influenţată de genotip, calitatea seminţelor (atât fizică ,cât şi fiziologică), agenţii patogeni de pe seminţe sau din sol şi tratamentul efectuat la seminţe. Cold-testul încearcă să măsoare efectele combinate ale acestor factori.

1.5.1.3 Determinarea intensităţii respiraţiei a seminţelor de

porumb Determinările s-au efectuat la intervalul de 1,3,7 şi 11 zile de la

imbibiţia seminţelor în 4 repetiţii. Temperatura de desfăşurare a experimentului a fost de 23-27˚C.

Respiraţia seminţelor a fost determinată prin metoda Frenyò, metoda şi modul de lucru se bazează pe măsurarea timpului necesar

13

pentru decolorarea soluţiei de fenolftaleină, sub acţiunea CO2 degajat în timpul respiraţiei.

Se calculează intensitatea respiraţiei care se va exprima în:

mgCO2 degajat/100g material proaspăt/ ora

Pentru experienţele de laborator s-au tratat seminţele, iar produsul folosit a fost TOPSIN 70 PU în concentraţie de 2gr / 10 l apă.

TOPSIN 70 PU este un fungicid sistemic cu acţiune curativă şi preventivă.

TOPSIN 70 PU asigură o persistenţă îndelungată şi o combatere riguroasă, are o acţiune sistemică, putând fi aplicat pe soluri umede şi la rădăcinile subterane.

1.5.2 Cercetări efectuate în condiţii de câmp Cercetările din câmp au fost efectuate în câmpul experimental de

la Staţiunea de Cercetare Jucu pe parcursul anilor 2006 - 2008 şi au vizat completarea studiilor efectuate în laborator referitoare la uniformitatea de răsărire a plantelor, la determinarea vigorii de creştere în funcţie de factorii experimentali, la uniformitatea de înflorire, la influenţa azotatului de amoniu aplicat concomitent cu semănatul asupra răsăririi şi vigorii de creştere, la influenţa factorilor experimentali asupra producţiei de porumb boabe.

1.5.2.1 Metoda de cercetare privind uniformitatea de răsărire. Corelaţia între indicii stabiliţi prin analize de laborator şi

răsărirea în câmp constituie o parte importantă a controlului vigorii seminţelor. Uniformitatea de răsărire s-a efectuat prin numărarea zilnică a plantelor răsărite timp de trei zile şi a fost exprimată prin procentul de plante răsărite în fiecare zi, la cei trei hibrizi experimentali din patru calibre ale seminţei provenite din ani diferiţi de obţinere.

1.5.2.2 Metoda de cercetare privind vigoarea de creştere. În condiţii de câmp vigoarea plantelor s-a apreciat prin note de la

1 la 9, nota 9 reprezentând vigoare maximă, la şapte zile de la răsărire (în faza de două frunze) şi în faza de 11 frunze.

1.5.2.3 Metoda de cercetare privind uniformitatea de înflorire Uniformitatea de înflorire a plantelor de porumb este un indicator

calitativ al dezvoltării plantelor şi poate fi un control garantat al uniformităţii de maturizare a acestora cu avantajele care decurg din aceasta, în vederea recoltării mecanizate şi maturizării uniforme a boabelor în procesul producerii de sămânţă.

14

Uniformitatea de înflorire a fost apreciată prin note de la 1 la 9 pentru fiecare hibrid la cele patru calibre.

1.5.2.4 Metoda de cercetare privind determinara de producţiei

de ştiuleţi şi boabe. Din toate combinaţiile de factori şi graduări s-au recoltat toţi

ştiuleţii care s-au cântărit şi s-au raportat la hectar. Din fiecare hibrid şi calibru s-au prelevat probe de boabe şi rahis la care s-a determinat umiditatea la recoltare.

După calculul umidităţii prin procedeul clasic s-a corectat producţia recoltată pentru umiditate 15%.

1.5.2.5. Metode de cercetare privind influenţa adâncimii de

semănat şi a azotatului de amoniu asupra procentului de plante răsărite şi a vigorii de creştere

În experienţa de câmp efectuată în anul 2008 ne-am propus să testăm influenţa adâncimii de semănat şi a azotatului de amoniu în interacţiune cu calibrul seminţelor asupra răsăririi plantelor de porumb şi a vigorii de creştere la hibrizii experimentaţi.

Scopul acestui studiu a pornit de la faptul că solubilizarea azotatului de amoniu se face cu absorbţie de căldură şi acest fapt ar putea influenţa procesele de germinare şi de manifestare a vigorii seminţelor.

Adâncimea de semănat poate influenţa răsărirea şi vigoarea plantelor şi în acest sens seminţele de porumb din cei trei hibrizi, calibrate pe mărimi experimentale, s-au semănat la trei adâncimi: 4,6,8 cm. Într-o experienţă separată s-a semănat la 6 cm concomitent cu aplicarea azotatului de amoniu în doze de 50,75,100 kg/ha.

Aprecierea vigorii s-a făcut după 7 zile de la răsărire (în faza de 2 frunze) şi în faza de 11 frunze.

1.6 REZULTATE OBŢINUTE

1.6.1 REZULTATE OBŢINUTE IN CONDIŢII DE LABORATOR 1.6.1.1 Influenţa factorilor experimentali asupra energiei şi facultăţii germinative

Vechimea seminţelor de porumb poate influenţa valorile

germinaţiei la hibrizii cultivaţi prin condiţiile de producere, maturare şi păstrare din anul de producere până la însămânţare.

Aprecierea diferenţelor după testul comparaţilor multiple (testul Duncan) (tabel 1) indică faptul că în medie pe întreaga experienţă

15

hibrizii de porumb prezintă diferenţe semnificative a valorilor energiei şi facultăţii germinative în ambii ani experimentali.

Se remarcă în anul experimental 2006 hibridul T-200 cu cele mai mari valori ale energiei şi facultăţii germinative, urmat de hibrizii T-201 şi T-165.

Diferenţele valorilor energiei şi facultăţii germinative între anii experimentali 2006 şi 2007 sunt mai mari şi păstrează proporţia diferenţelor dintre hibrizii T-201 şi T-200 faţă de T-165 (tabel 1).

Tabel 1

Influenţa vechimii seminţelor în interacţiune cu hibridul asupra energiei şi facultăţii germinative în cei doi ani experimentali

Energie germinativă Facultate germinativă Anul experimental

Anul de prod. a semintei T-201 T-200 T-165 T-201 T-200 T-165

2004 83,21 b

88,03 a

70,84 c

90,84 b

93,43 a

85,90 c 2006

2005 81,96 b

85,90 a

75,12 c

92,37 a

92,21 a

83,46 b

2005 79,47 a

73,72 b

66,81 c

91,97 a

88,63 b

82,63 c 2007

2006 75,03 b

79,75 a

62,84 b

89,88 a

89,78 a

83,13 b

Folosirea unor calibre diferite ale seminţei (tabel 2) arată că după

primul termen de citire, respectiv pentru energia germinativă, valorile acesteia sunt aproximativ egale pentru doi ani consecutivi de producere a seminţei (2004-2005, şi 2005-2006). Mai putem observa că valorile anului experimental 2007 sunt mai scăzute comparativ cu anul experimental 2006, ceea ce ne conduce la ipoteza că energia germinativă este dependentă de vechimea seminţelor (tabel 2).

După un an de păstrare se pierde până la 6-8% din valoarea energiei germinative. După timpul necesar pentru aprecierea facultăţii germinative, în cazul anului experimental 2006, putem constata diferenţe semnificative de germinaţie ale calibrului mediu rotund (MR) la sămânţa provenită din anul 2004 şi la cea obţinută în anul 2006.

În cazul celorlalte calibre şi pentru o vechime de cel mult doi ani diferenţele între valorile facultăţii germinative sunt nesemnificative (tabel 2).

16

Tabel 2 Influenţa vechimii seminţelor în interacţiune cu calibrul asupra energiei şi

facultăţii germinative pe cei doi ani experimentali

Energie germinativa Facultate germinativa Anul

Anul de prod. a

semintei LL LR ML MR LL LR ML MR

2004 82,16 a

80,62 a

81,00 a

79,00 a

90,87 ab

89,20 bc

91,20 a

88,95 c 2006

2005 81,29 a

81,29 a

80,00 a

81,41 a

90,29 a

89,79 ab

88,79 ab

88,54 b

2005 72,58 bc

79,63 c

74,46 ab

76,67 a

88,63 a

88,08 a

86,83 a

87,42 a 2007

2006 78,17 a

72,96 b

65,67 ab

66,71 ab

87,58 ab

87,79 ab

89,17 a

85,83 b

LL – mare lat LR – mare rotund ML – mediu lat MR – mediu rotund

Tabel 3

Influenţa vechimii seminţelor asupra facultăţii germinative în interacţiunea factorilor tratament x hibrid de porumb x calibrul seminţei

Netratat Tratat Anul de obţ a

seminţei Calibrul

T-201 T-200 T-165 T-201 T-200 T-165

LL 94,75 a 90,50 abc 81,75 fgh 91,25 ab 90,25 abcd 83,25 fgh

LR 91,25 ab 88,50 bcde 80,75 gh 92,75 ab 90,25

abcd 85,00 efgh

ML 94,25 a 81,25 fgh 82,00 fgh 92,75 ab 90,50 abc 80,25 h 2005

MR 85,50 defh

85,75 cdef 83,25 fgh 93,25 ab 92,00 ab 84,75

efgh

LL 88,75 abcd 91,75 abc 86,00 fgh 90,25 abc 94,00 ab 84,75

cdef

LR 90,25 abc 90,25 abc 80,00 efg 86,50 bcde 92,25 abc 87,50

abcd

ML 89,25 abcd

86,75 bcde

88,25 abcd 94,75 a 87,00

bcde 89,00 abcd

2006

MR 90,50 abc 86,75 bcde

82,25 defg

88,75 abcd

89,50 abcd 87,25 fg

LL – mare lat LR – mare rotund ML – mediu lat MR – mediu rotund

17

În interacţiunea factorilor tratament cu Topsin x hibridul de porumb x calibrul seminţei, se constată superioritatea facultăţii germinative a hibridului T-201 atât la seminţele netratate cât şi a celor tratate , din ambii ani de producere, urmat de hibrizii T-200 şi T-165, valorile acestuia dn urmă fiind sub 90 % din valoriile medii pe toate calibrele, atât la sămânţa netratată cât şi cea tratată (tabel 3).

Putem observa la hibridul T-200, la seminţele din ambii ani de producere, în cazul tratării seminţelor cu fungicidul Topsin 70 PU, o creştere a valorilor facultăţi germinative la toate calibrele şi că produsul TOPSIN are un uşor efect stimulativ asupra germinaţiei seminţelor (tabel 3). 1.6.1.2. Influenţa factorilor experimentali asupra valorilor cold-testului seminţelor de porumb

În urma analizelor de cold-test efectuate asupra seminţelor de porumb provenite din doi ani de producţie între hibrizii experimentaţi, se constată diferenţe asigurate statistic privind procentul germenilor viguroşi. Astfel germenii viguroşi au valorile cele mai mari la hibridul T-201 urmat de hibrizii T-200 şi T-165, în anul 2006 şi la hibridul T-200 urmat de hibrizii T-201 şi T-165 în anul 2007, acesta din urmă fiind cu valori mai mici, atât în funcţie de anul experimental cât şi în funcţie de anul de producere a seminţelor (tabel 4).

Tabel 4

Influenţa vechimii seminţelor de porumb în interacţiune cu genotipul asupra valorilor cold-testului în cei doi ani experimentali

Germeni viguroşi Anul experimental Anul de prod. a seminţei T-201 T-200 T-165

2004 76,75 a 76,13 a 72,75 a 2006 2005 73,50 a 66,75 a 70,50 a 2005 71,00 ab 73,69 a 65,13 b 2007 2006 67,56 a 69,81 a 59,25 b

Urmărind valorile germenilor viguroşi, proveniţi din sămânţa

obţinută în anul 2004, rezultaţi din cele patru calibre, constatăm o scădere semnificativă între calibrul mediu rotund (MR) şi calibrele mare lat (LL), mare rotund (LR) şi mediu lat (ML), precum şi între calibrul mediu lat (ML) şi celelalte calibre în cazul seminţelor cu anul de producere 2005 (tabel 5). Astfel mărimea cea mai mică a seminţelor

18

reprezentată prin calibrele mediu lat (ML) şi mediu rotund (ML) se corelează direct cu valorile cele mai mici ale germenilor viguroşi.

Pe ambii ani experimentali se pare că cel mai favorabil calibru pentru obţinerea de germeni viguroşi este calibrul mare lat (LL). În condiţiile unor cantităţi suficiente de sămânţă, fracţia de calibrare mare lat (LL) poate aduce o contribuţie însemnată la creşterea vigorii seminţelor prin numărul determinant de germeni viguroşi (tabel 5).

Tabel 5

Influenţa vechimii seminţelor şi a calibrelor experimentale asupra germenilor viguroşi în cei doi ani experimentali

Germeni viguroşi Anul experimental

Anul de obţ. a seminţei LL LR ML MR

2004 76,08a 71,42b 76,00a 64,00c 2006 2005 74,08a 71,92a 64,00b 71,00a 2005 74,25a 67,42b 69,42b 68,67b 2007 2006 66,58a 68,17a 61,92b 65,50ab

LL mare lat LR mare rotund ML mediu lat MR mediu rotund

Tabel 6

Influenţa vechimii şi a tratamentelor cu fungicide asupra germenilor viguroşi la hibrizii de porumb experimentaţi in cei doi ani

Germeni viguroşi Anul experimental

Anul de prod. a seminţei

Tratamentul T-201 T-200 T-165

Netratat 70,38 ab 74,50 a 72,75 a 2004 Tratat 73,13 a 77,75 a 72,75 a

Netratat 71,88 a 65,25 a 74,38 a 2006

2005 Tratat 75,13 a 68,25 a 66,63 a Netratat 65,13 bc 72,38 ab 60,13 c 2005 Tratat 76,88 a 75,00 ab 70,13 abc Netratat 62,50 bc 62,25 abc 58,13 c 2007

2006 Tratat 72,63 ab 74,38 a 60,38 c Din datele prezentate în tabelul 6, rezultă că la seminţele care dau

naştere la germeni viguroşi, tratamentele la sămânţă nu modifică valoarea acestora în mod semnificativ la nici unul din hibrizii testaţi , sau chiar se constată o tendinţă de stimulare a germenilor viguroşi ca urmare a tratamentului cu Topsin.

19

Această constatare vine în întâmpinarea procedeelor de tratare a seminţelor de porumb cu fungicidul sistemic Topsin, influenţa acestuia fiind benefică asupra vigorii seminţelor (tabel 6).

1.6.1.3. Influenţa factorilor experimentali asupra intensităţii de respiraţie a seminţelor de porumb

Crearea de bioenergie prin procese catabolice de descompunere a substanţelor organice acumulate este corelată cu dioxidul de carbon eliberat prin procesul de respiraţie. Cu cât masa seminţelor de porumb este diferită ca urmare a calibrului cu atât procesele catabolice, rezultat al respiraţiei, vor fi diferite, iar CO2 eliberat proporţional.

Valorile intensităţii respiraţiei are un trend ascendent în primele 7 zile de germinaţie, după care scad (tabele 7,8,9,10).

Tabel 7

Determinarea intensităţii respiraţiei prin metoda Frenyò (la 1 zi) în interacţiunea hibridul experimental x calibrul seminţelor

Hibridul Calibrul mg CO2 eliberat/100g sem/h mg Semnf diferenţelor

ML 13,05 a T-201 MR 12,15 b ML 13,30 a T-200 MR 12,00 bc ML 11,55 bc T-165 MR 11,25 c

ML- mediu lat MR- mediu rotund

Tabel 8

Determinarea intensităţii respiraţiei prin metoda Frenyò (la 3 zile) în interacţiunea hibridul experimental x calibrul seminţelor

Hibridul Calibrul mg CO2 eliberat/100g sem/h Semnf diferenţelor ML 20,70 a T-201 MR 18,75 b ML 20,10 a T-200 MR 18,15 bc ML 17,85 c T-165 MR 15,30 d

ML- mediu lat MR- mediu rotund

20

Între hibrizii experimentaţi se constată o diferenţiere relativă în ceea ce priveşte intensitatea procesului respirator. Hibrizii T-201 şi T-200 se aseamănă mult şi se apropie între ei, atât ca mărime a valorilor intensităţii respiratorii pe etapele determinării (la 1 ,3, 7, 11 zile), cât şi ca diferenţieri între cele două calibre mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) (tabele 7,8,9,10).

Din datele prezentate în tabele 7,8,9,10 rezultă diferenţe asigurate statistic între calibrele mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) ale celor doi hibrizi.

Tabel 9 Determinarea intensităţii respiraţiei prin metoda Frenyò (la 7 zile) în

interacţiunea hibridul experimental x calibrul seminţelor

Hibridul Calibrul mgCO2 eliberat/100g sem/h Dif. Semnif.

ML 43,9 0 Mt T-201 MR 45,7 1,8 *** ML 44,4 0 Mt T-200 MR 41,2 -3,2 000 ML 40,9 0 Mt T-165 MR 40,8 -0,1 -

DL 5% DL 1% DL 0,1%

0,8 1,17 1,76

ML- mediu lat MR- mediu rotund

Tabel 10

Determinarea intensităţii respiraţiei prin metoda Frenyò (la 11 zi) în interacţiunea hibridul experimental x calibrul seminţelor

Hibridul Calibrul mgCO2 eliberat/100g sem/h Dif. Semnif.

ML 34,5 0 Mt T-201 MR 33,8 -0,7 00 ML 32,6 0 Mt T-200 MR 31,9 -0,7 00 ML 30,0 0 Mt T-165 MR 30,9 0,9 000

DL 5% DL 1% DL 0,1%

0,41 0,61 0,94

ML- mediu lat MR- mediu rotund

21

Hibridul T-165 are în permanenţă, pe durata întregului proces respiratoriu, valori mult mai mici ale respiraţiei comparativ cu cei doi hibrizi anteriori, iar calculele statistice efectuate prezintă aceste diferenţe semnificative şi distinct semnificative între calibrele studiate (tabele 7,8,9,10).

1.6.2. REZULTATE OBŢINUTE ÎN CONDIŢII DE CÂMP ÎN CEI DOI ANI EXPERIMENTALI

1.6.2.1. Influenţa factorilor experimentali asupra procentului de plante răsărite

Analizând influenţa calibrului seminţelor asupra procentului de plante răsărite, constatăm că în medie pe cei trei hibrizi experimentaţi, cele mai mari valori ale răsăririi la cele trei date de apreciere se înregistrează la calibrul mare lat (LL), iar în final la ultima dată de apreciere a procentului de plante răsărite diferenţele dintre calibre se estompează. Totuşi, mărimea seminţelor din calibrul mediu rotund (MR) nu reuşeşte să atingă nivelul procentului de plante răsărite de la calibrele cu dimensiuni mai mari (tabel 11).

Din punct de vedere practic acest aspect poate avea semnificaţii deosebite. Dacă la calibrul mediu rotund (MR) se mai adaugă şi condiţii climatice nefavorabile în perioada răsăririi, folosirea la plantare a seminţelor calibrate, din calibrele mare lat (LL) şi mare rotund (LR) poate avea o influenţă benefică asupra răsăririi şi dezvoltării ulterioare a plantelor de porumb.

Tabel 11 Influenţa calibrării seminţelor de porumb asupra % de răsărire a

plantelor în cei doi ani experimentali

% plante rasarite Anul experimental 2006 Anul experimental 2007 Calibrul

07.06.06 08.06.06 09.06.06 07.06.07 08.06.07 09.06.07 LL 65 a 90 a 96 ab 56 a 70 a 82 a LR 50 b 70 b 93 ab 50 b 66 a 80 a ML 49 bc 76 b 96 a 43 bc 56 b 73 b MR 43 c 70 b 93 b 40 c 50 c 68 b

LL – mare lat LR – mare rotund ML – mediu lat MR – mediu rotund

22

Calibrul mare lat (LL) a prezentat cele mai mari valori ale germinaţiei şi în condiţii de laborator pentru toţi hibrizii experimentaţi, fapt ce ne determină să considerăm că în condiţile unor cantităţi suficiente de sămânţă hibridă de porumb folosirea cu precădere a calibrului mare lat (LL) ar conduce la lanuri de porumb răsărite rapid şi complet (tabel 11).

În interacţiunea anul de provenienţă al seminţei X hibridul experimental sub aspectul procentului de plante de porumb răsărite constatăm o diferenţă evidentă între valorile celor doi ani experimentali (2006 şi 2007) (tabel 12).

Comparativ cu hibridul T- 201 luat ca martor, hibridul T-200 înregistrează diferenţe semnificative de răsărire la cele trei date consecutive de apreciere, valorile fiind progresiv mai mari cu durata intervalului de apreciere,în acest an hibridul T-200 dovedindu-se cel mai constant şi mai consecvent în ritmul de răsărire.

Plantele răsărite din seminţele hibridului T-165 din cei trei ani de producere şi în cei doi ani experimentali prezintă diferenţe semnificativ negative faţă de hibridul T-201 după primele intervale de apreciere, iar în anii favorabili producerii de sămânţă hibridă, cum a fost anul 2004, poate în final să germineze la fel de bine ca hibrizii T-201 şi T-200.

Tabel 12

Ritmul de răsărire a hibrizilor de porumb din seminţe provenite din ani diferiţi de producere în cei doi ai experimentali

% plante rasarite Anul experimental Anul Hibridul

07.06.06 08.06.06 09.06.06 T-201 42 cd 69 c 90 b T-200 62 a 89 a 98 a 2004 T-165 50 bc 78 b 98 a T-201 61 a 80 b 98 a T-200 59 ab 86 ab 96 ab

2006

2005 T-165 37 d 66 c 96 ab T-201 77 a 83 a 89 a T-200 56 c 63 b 75 b 2005 T-165 32 f 44 c 70 d T-201 67 b 82 a 89 a T-200 45 d 59 b 75 b

2007

2006 T-165 37 e 40 c 77 c

23

Hibridul T-165 rămâne un hibrid mai sensibil la factorii de germinaţie şi experienţele de câmp confirmă cercetările efectuate în laborator, faptul că acest hibrid are cele mai mici valori de vigoare şi că trebuie semănat în condiţii agrofitotehnice foarte bune, spre sfârşitul perioadei de semănat.

Putem afirma că hibridul T-200 se dovedeşte a fi unul dintre cei mai valoroşi hibrizi creaţi la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda, el răspunzând afirmativ şi din punct de vedere al răsăririi, cerinţelor producătorilor de porumb pentru consum. Valoarea sa şi constanţa în producţie a determinat menţinerea lui peste 20 de ani în sistemul producerii de sămânţă din Transilvania şi Moldova (tabel 13).

Tabel 13

Influenţa vechimii seminţelor de porumb în interacţiune cu calibrul acestora asupra % de plante răsărite în cei doi ani experimentali

% plante rasarite Anul experimental

Anul de prod. a sem.

Calibrul 07.06.06 08.06.06 09.06.06

LL 61 ab 87 ab 99 b LR 53 bc 74 c 95 ab ML 52 c 79 bc 98 a

2004

MR 39 d 74 c 92 b LL 68 a 93 a 95 ab LR 47 cd 71 c 99 ab ML 47 cd 73 c 99 a

2006

2005

MR 47 cd 71 c 95 ab LL 60 a 69 ab 86 bcd LR 56 a 71 a 80 abc ML 46 b 57 c 74 cde 2005

MR 44 bc 56 c 70 de LL 58 a 71 a 87 a LR 44 bc 63 bc 83 ab ML 45 bc 60 c 72 cde

2007

2006

MR 39 c 47 d 67 e LL- mare lat LR- mare rotund ML- mediu lat MR – mediu rotund

Vechimea seminţelor de porumb şi calibrul acestora poate influenţa ritmul de răsărire a plantelor la hibrizii cultivaţi prin condiţiile

24

de producere, maturare şi păstrare din anul de producţie până în anul însămânţării.

Plantele provenite din seminţele calibrelor mare lat (LL) şi mare rotund (LR) au un ritm de răsărire mai bun la toate cele trei date de apreciere, decât plantele provenie din calibrele mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR), ceea ce ne determină să considerăm că separarea seminţelor pe calibre poate avea un efect benefic asupra plantelor răsărite şi asupra evoluţiei ulterioare a culturii porumbului (tabel 13).

1.6.2.2 Influenţa factorilor experimentali asupra vigorii plantelor

Vigoarea plantelor apreciată prin note de la 1 la 9, a fost apreciată comparativ la seminţele provenite din ani diferiţi de producere, la şapte zile de la răsărire (în faza de două frunze) şi în faza de 11 frunze (tabel 14).

Din studiul influenţei calibrului seminţelor asupra vigorii de creştere constatăm că separarea seminţelor pe calibre poate determina influenţe semnificative asupra vigorii plantelor de porumb.

Astfel seminţele de calibrul mare lat (LL) şi mare rotund (LR) dau naştere la plante mai viguroase decât seminţele din calibrele mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) atât la şapte zile de la răsărire cât şi în faza de 11 frunze, ceea ce ne determină să considerăm că sortarea seminţelor pe calibre poate avea o influenţă pozitivă asupra vigorii plantelor răsărite din acestea (tabel 14).

Tabel 14

Influenţa calibrului semnţelor asupra vigorii de creştere

La 7 zile (in faza de 2 frunze) In faza de 11 frunze Calibrul % Dif. Semnif. % Dif. Semnif.

LL 7,5 0 Mt 7,8 0 Mt LR 7,3 -0,2 - 7,7 -0,1 - ML 7 -0,5 00 7,3 -0,5 00 MR 6,9 -0,6 000 7 -0,8 000

DL 5% DL 1% DL0,1%

0,32 0,42 0,55

0,33 0,44 0,58

LL- mare lat LR- mare rotund ML- mediu lat MR – mediu rotund

Din studiul influenţei hibridului asupra vigorii de creştere, în

medie pe toate calibrele, constatăm că seminţele provenite de la hibridul

25

T-165 dau naştere la plante mai puţin viguroase, atât la 7 zile de la răsărire (în faza de două frunze), cât şi în faza de 11 frunze, comparativ cu hibridul T-201, diferenţele fiind distinct semnificativ negative (tabel 15).

Tabel 15

Influenţa genotipului asupra vigorii de creştere

La 7 zile de la răsărit (în faza de 2 frunze) În faza de 11 frunze Hibridul

% Dif. Semnif. % Dif. Semnif. T-201 7,33 0 Mt 7,54 0 Mt T-200 6,95 -0,37 - 7,25 -0,29 - T-165 6,33 -1 00 6,66 -0,87 00 DL 5% DL 1%

DL0,1%

0,50 0,73 1,00

0,42 0,62 0,93

Aprecierea diferenţelor după testul Student, în interacţiunea anul

de provenienţă a seminţelor x hibridul experimental ne arată că seminţele cu anul de producere 2004, atât la şapte zile de la răsărire cât şi în faza de 11 frunze, produc la plante mai viguroase la hibrizii T-200 şi T-165 comparativ cu hibridul T-201 luat ca martor, diferenţele fiind foarte semnificativ pozitive.

Explicaţia comportamentului surprinzător a vigorii seminţelor provenite de la hibridul T-165 în anul 2006, nu poate fi găsită decât în calitatea excepţională a seminţelor obţinute în anul 2004.

Plantele provenite din seminţele anului 2005 de la hibrizii T-200 şi T-165 au vigoare apreciată cu diferenţe semnificativ negative comparativ cu hibridul T-201 la şapte zile de la răsărire, iar în cazul hibridului T-200 vigoarea revenind cu diferenţe pozitive în fenofaza de 11 frunze (tabel 16).

În interacţiunea anul de obţinere a seminţei x hibridul experimental, remarcăm că hibridul T-200 (an de obţinere a seminţei 2005) are cele mai mari valori ale vigorii de creştere atât la 7 zile de la răsărire (în faza de 2 frunze), cât şi în faza de 11 frunze (tabel 17).

26

Tabel 16 Influenţa vechimii seminţelor în interacţiune cu genotipul asupra vigorii

de creştere

La 7 zile de la răsărit

(în faza de 2 frunze)

În faza de 11 frunze Anul de prod. a

seminţei Hibridul

% Dif. Semnif. % Dif. Semnif. T-201 6,9 0 Mt 7,3 0 Mt T-200 8,2 1,3 *** 8,1 0,8 *** 2004 T-165 7,9 1 *** 8 0,7 *** T-201 7,3 0 Mt 7,4 0 Mt T-200 6,4 -0,9 000 7,6 0,2 * 2005 T-165 6,3 -1 000 6,4 -1 000

DL 5% DL 1% DL 0,1%

0,31 0,43 0,61

0,15 0,21 0,29

În ceea ce priveşte seminţele cu anul de producere 2006,

constatăm cele mai mari valori ale vigorii de creştere la hibridul T-201, atât la 7 zile de la răsărire, cât şi în faza de 11 frunze.Diferenţe ale vigorii de creştere apreciată cu valori semnificativ negative se înregistrează la hibridul T-200 în faza de 11 frunze, şi cu valori distinct semnificative la hibridul T-165 la ambele date de apreciere (tabel 17).

Tabel 17

Influenţa vechimii seminţelor în interacţiune cu genotipul asupra vigorii de creştere

La 7 zile de la răsărit (în faza de 2 frunze)

În faza de 11 frunze

Anul de obţ a seminţei

Hibridul

% Dif. Semnif. % Dif. Semnif. T-201 7,5 0 Mt 7,91 0 Mt T-200 7,66 0,16 - 8,16 0,25 - 2005 T-165 7,25 -0,25 - 7,83 -0,08 - T-201 7,16 0 mt 7,16 0 mt T-200 6,25 -0,91 - 6,33 -0,83 0 2006 T-165 5,41 -1,75 00 5,5 -1,66 00

DL 5% DL1% DL0,1%

0,95 1,56 3,06

0,78 1,25 2,34

27

1.6.2.3. Influenţa factorilor experimentali asupra uniformităţii de înflorire (apreciată prin note de la 1- 9)

Uniformitatea de înflorire a plantelor de porumb este un indicator calitativ al dezvoltării plantelor şi poate fi un control garantat al uniformităţii de maturizare a acestora cu avantajele care decurg din aceasta, în vederea recoltării mecanizate şi maturizării uniforme a boabelor în procesul producerii de sămânţă.

Tabel 18 Influenţa vechimii seminţelor în interacţiune cu genotipul la semănatul cu

diferite calibre ale seminţei în cei doi ani experimentali asupra uniformităţii de înflorire (note de înflorire de la 1 -9)

Calibrul Anul

Anul de prod. a

seminţei Hibridul

LL LR ML MR

T-201 7,25 cdefg 8,75 a 8,25 abc 8,25 abc

T-200 8,50 ab 8,50 ab 8,25 abc 7,50 bcdef

2004

T-165 7,25 cdefg

7,75 abcde 8,25 abc 7,75

abcde

T-201 7,00 defg

7,50 bcdef

7,50 bcdef 8,50 ab

T-200 6,75 efg 8,00 abcd 8,25 abc 7,75

abcde

2006

2005

T-165 7,00 defg 6,75 efg 6,50 fg 7,25 cdef

T-201 7,33 bc 7,33 bc 7,66 abc 7,66 abc T-200 7,66 abc 8,33 a 8,33 a 7,66 abc 2005 T-165 7,33 bc 7,33 bc 7,33 bc 7,66 abc T-201 7,66 abc 7,66 abc 7,66 abc 8,00 ab T-200 7,00 cd 7,66 abc 7,66 abc 7,33 bc

2007

2006 T-165 7,00 cd 7,33 bc 6,33 de 7,00 cde

Nota 1 – înflorire neuniformă Nota 9 -înflorire foarte uniformă

LL- mare lat LR- mare rotu

ML- mediu lat MR – mediu rotund

Uniformitatea de înflorire poate reflecta uniformitateade răsărire şi creştere până la un loc, dar pe parcursul procesului de creştere şi dezvoltare al plantelor au loc prea multe interferenţe, interacţiuni cu

28

factori de mediu de la răsărire până la înflorire. De aceea o corelaţie strânsă, directă, este greu de identificat şi de pus în evidenţă între calibre, vigoare de răsărire, creştere şi uniformitate de înflorire.

Aprecierea diferenţelor după testul comparaţilor multiple (testul Duncan), în interacţiunea anul de producere a seminţelor x hibridul experimental x calibrul seminţelor, ne arată că uniformitatea de înflorire nu este influenţată în mod semnificativ de nici unul dintre aceşti factori.

În interacţiunile din cadrul aceluiaşi hibrid nu se remarcă nici o diferenţă demnă de luat în considerare între anul de producere a seminţei, calibru şi uniformitatea de înflorire (tabel 18). 1.6.2.4. Influenţa factorilor experimentali asupra producţiilor obţinute

Producţia de porumb depinde de calitatea seminţei folosite la însămânţare, de însuşirile masei de seminţe, impunându-se ca seminţele să aibă o înaltă capacitate germinativă şi un procent de puritate cât mai ridicat.

Ca şi în cazul relaţiei între mărimea seminţei reprezentată de calibrul acesteia şi uniformitatea de înflorire, nici în relaţia calibru x producţia obţinută nu ne aşteptăm la influenţe spectaculoase, semnificative, tot ca urmare a complexităţii factorilor de producţie care intervin între semănat şi recoltare, perioadă în care chiar dacă unele plante pot avea un mic avans în vegetaţie în primele fenofaze, o vigoare mai mare, aceasta se estompeză, se anulează, până la maturizarea fiziologică.

Calculul statistic al producţiilor obţinute în experienţele efectuate în anii 2006 şi 2007 prin metoda analizei varianţei nu scoate în evidenţă diferenţe semnificative în interacţiunea de ordinul III (an de producere a seminţelor x hibrid x calibru) (tabele 19,20).

29

Tabel 19 Influenţa anului de producere a seminţelor în interacţiune cu genotipul şi

calibrul seminţelor asupra producţiilor obţinute

Anul de prod. a sem Hibridul Calibrul Kg/ha % Dif

kg/ha Semnf

LL 3760,25 100 0 Mt LR 3749,50 99,71 -10,75 - ML 4325,00 115,01 564,75 -

T-201

MR 4076,00 108,39 315,75 - LL 4386.00 100 0 Mt LR 4800,50 109,45 414,5 - ML 4910,50 111,95 524,5 - T-200

MR 3875,75 88,36 -510,25 - LL 3192,50 100 0 Mt LR 3359,00 105,21 -166,5 - ML 3237,25 101,40 44,75 -

2004

T-165

MR 2914,33 91,28 -278,17 - LL 3687,00 100 0 Mt LR 3800,00 92,21 113,0 - ML 3641,00 98,75 -46,00 - T-201

MR 3176,00 86,14 -511,00 - LL 4877,75 100 0 Mt LR 5146,75 105,51 269,00 - ML 4699,25 93,34 -178,5 - T-200

MR 4256,25 87,25 -621,5 - LL 3568,00 100 0 Mt LR 3476,25 97,42 -91,75 - ML 3023,75 87,74 -544,25 -

2005

T-165

MR 3597,75 100,8 29,75 - DL 5% DL 1%

DL 0,1%

573 763 995

30

Tabel 20 Influenţa anului de producere a seminţelor în interacţiune cu genotipul şi

calibrul seminţelor asupra producţiilor obţinute

Anul de prod. a sem. Hibridul Calibrul Kg/ha % Dif.

kg/ha Semnif.

LL 4408,00 100 0 Mt LR 4185,75 95 -222,3 - ML 4069,25 92,3 -338,8 -

T-201

MR 4118,50 93,43 -289,5 - LL 4787,25 100 0 Mt LR 4631,75 105,1 -155,5 - ML 4725,50 98,71 -61,75 - T-200

MR 4775,75 99,75 -11,5 - LL 3070,00 100 0 Mt LR 2966,50 96,62 -103,5 - ML 2914,75 94,94 -155,25 -

2005

T-165

MR 2812,50 91,61 -257,5 - LL 4337,00 100 0 Mt LR 4563,75 105,22 226,75 - ML 4286,75 98,84 -50,25 - T-201

MR 4106,50 94,68 -230,5 - LL 4878,25 100 0 Mt LR 5085,25 104,24 207,00 - ML 4874,25 99,91 -4,0 - T-200

MR 4784,25 98,07 -94,00 - LL 2981,25 100 0 Mt LR 2843,75 95,38 -138,1 - ML 2713,75 91,02 -267,5 -

2006

T-165

MR 2732,75 91,66 -248,5 - DL 5% DL 1%

DL 0,1%

353 470 612

1.6.2.5 Cercetări privind interacţiunea factorilor experimentali hibrid x calibrul seminţelor x adâncimea de semănat asupra ritmului de răsărire al plantelor şi a vigorii de creştere

În experienţa de câmp efectuată în anul 2008 ne-am propus să

testăm influenţa adâncimii de semănat în interacţiune cu calibrul seminţelor asupra răsăririi plantelor de porumb şi a vigorii de creştere la hibrizii experimentaţi.

31

În acest sens s-au ales trei adâncimi de semănat, 4,6,8 cm, dintre normele adâncimii, la care s-au semănat calibrele experimentale selectate din seminţele hibrizilor T-201, T-200 şi T-165 într-o experienţă trifactorială amplasată după metoda parcelelor subdivizate în trei repetiţii.

Semănatul s-a efectuat după perioada optimă pentru a evita influenţa stresului termic asupra germinaţiei seminţelor şi pentru a delimita stric relaţia adâncime de semănat x calibru x hibrid.

În interacţiunea adâncimea de semănat x calibrul seminţelor x hibridul de porumb se poate remarca la hibridul T-201, adâncimea de semănat de 6 cm cu cele mai mari valori ale ritmului de răsărire, în mod special la calibrele mare lat (LL), mare rotund (LR) şi mediu rotund (MR). De asemenea se mai poate constata valorile semnificativ negative ale ritmului de răsărire la calibrul mediu lat (ML) la oricare din variantele de semănat (figura 1). În condiţiile unei perioade umede şi calde cum a fost perioada în care au răsărit seminţele de porumb de la diferite adâncimi, se pare că adâncimea de semănat (în intervalul 4-8 cm) are o importanţă mai mică chiar la seminţele din calibre diferite. Ritmul de răsărire a fost ridicat, notele de apreciere fiind cuprinse între 8 şi 9 şi peste 9 la calibrele mare lat (LL) şi mare rotund (LR) şi ceva mai mici la calibrele mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) (figura 1).

8,7

9,7

7,3

8,3

9,39,0

6,7

9,08,7

9,0

6,0

7,7

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

10,0

4cm 6cm 8cm

adâncime semanat

LL LR ML MR

Fig 1 Influenţa adâncimii de semănat şi a calibrelor seminţelor de porumb provenite de la hibridul T-201 asupra ritmului de răsărire

Din studiul influenţei adâncimii de semănat şi a calibrelor

seminţelor asupra vigorii de creştere la 7 zile de la răsărire (în faza de

32

două frunze) la hibridul T-201, constatăm că varianta cu adâncimea de semănat 4 cm are o vigoare de creştere uşor mai mare, probabil ca urmare a răsăririi mai timpurie (figura 2).

Vigoarea de creştere în faza de 11 frunze, apreciată în interacţiunea adâncimea de semănat x calibrul seminţelor x hibridul de porumb, ne arată o egalizare relativă a plantelor (note de 7- 8) la toate cele trei adâncimi de semănat (figura 3).

87

88

7 7

8

7 77

77

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

4cm 6cm 8cm

adâncime semanat

LL LR ML MR

Fig 2 Influenţa adâncimii de semănat şi a calibrelor seminţelor de porumb

provenite de la hibridul T-201 asupra vigorii de creştere la 7 zile de la răsărire

78

7

8

7 77 7

88

7 7

0

1

2

3

4

5

6

7

8

4cm 6cm 8cm

adâncime semanat

LL LR ML MR

Fig 3 Influenţa adâncimii de semănat şi a calibrelor seminţelor de porumb

provenite de la hibridul T-201 asupra vigorii de creştere în faza de 11 frunze

33

1.6.2.6 Cercetări privind interacţiunea factorilor experimentali hibrid x calibrul seminţelor x fertilizare cu azotat de amoniu asupra ritmului de răsărire al plantelor şi a vigorii de creştere

În condiţiile unor fracţionări pe calibre a seminţelor de porumb ne-am propus să studiem cum reacţionează germenele în timpul răsăririi la influenţa azotatului de amoniu care s–ar aplica concomitent cu semănatul.

În acest sens s-a conceput o experienţă trifactorială, hibrid x calibru x doze de azotat de amoniu, aplicate pe rândul de semănat de tipul 3 x 4 x 4 în trei repetiţii.

Comparativ cu valorile ritmului de răsărire în parcela nefertilizată, în care acestea ating valori maxime, la calibrele mare lat (LL) şi mare rotund (LR) se pare că azotatul de amoniu prin prezenţa sa în preajma germenului cu efect de răcire a microzonei sau de uşoară fitotoxicitate, reduce ritmul de răsărire îndeosebi la calibrele mare lat (LL) şi mare rotund (LR) care germinează primele şi la care efectul azotatului se poate resimţii mai puternic (figura 4). Efectul este vizibil şi apreciat cu 2-2,5 note mai mici decât în cazul variantelor nefertilizate.

Calibrele, mai mici, mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) cu o germinaţie uşor întârziată pot fi stimulate în germinare dacă azotatul de amoniu se dizolvă în apa din sol cu 1-2 zile mai târziu decât în faza de maximă sensibilitate a germenului.

Astfel se poate explica ritmul înalt de răsărire la variantele fertilizate cu azot în parcele semănate cu seminţe de porumb din calibrele mici mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) (figura 4).

9,39,0

6,7

9,0

7,77,0

9,0 9,0

6,76,3

7,3

8,7

7,7 7,7

8,79,0

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

10,0

0 50 75 100

doza de azot

LL LR ML MR

Fig 4 Influenţa azotatului de amoniu şi a calibrelor seminţelor la hibridul

T-201 asupra ritmului de răsărire

34

În interacţiunea de gradul trei, fertilizare la sol pe rândul de semănat cu azotat de amoniu x calibrul seminţelor x hibridul de porumb, se constată o creştere netă a vigorii la variantele fertilizate, unde până în faza în care plantele de porumb ajung să formeze 11 frunze, aportul azotului din îngrăşământul aplicat pe rând începe să devină vizibil.

Ca urmare, vigoarea plantelor este determinată de acest aport suplimentar de azot pentru toate dozele aplicate la hibrizii T-201 (figura 5) şi T-200 (figura 6).

Pentru hibridul T-165 la care influenţa azotatului aplicat pe rând era vizibil în faza de 2 frunze (la 7 zile de la răsărire), în acest moment de determinare (în faza de 11 frunze) plantele se uniformizează, sistemul lor radicular mai dezvoltat trecând peste stimulul azotului după înrădăcinare (figura 7), iar doza mare de azotat de amoniu aplicată pe rând (100 kg/ha) începe să se manifeste ca doză de fertilizare în procesul creşterii plantelor (notă de vigoare 8) (figura 7).

7 7 7 7

8 88 8

78

8

78

9 9

8

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

0 80 130 160

doza de azot

LL LR ML MR

Fig 5 Influenţa azotatului de amoniu la semănatul cu diferite calibre ale seminţei la hibridul T-201 asupra vigorii de creştere în faza de 11 frunze

35

77 7 7

8 8 88 8 8 8

7

8 89

8

0123456789

0 80 130 160

doza de azot

LL LR ML MR

Fig 6 Influenţa azotatului de amoniu la semănatul cu diferite calibre ale seminţei la hibridul T - 200 asupra vigorii de creştere în faza de 11 frunze

7 7 7 7 7 78 8

0123456789

0 80 130 160

doza de azot

ML MR

Fig 7 Influenţa azotatului de amoniu la semănatul cu diferite calibre ale seminţei la hibridul T - 165 asupra vigorii de creştere în faza de 11 frunze

CONCLUZII

1. Concluzii privind rezultatele obţinute în laborator.

► Vigoarea seminţelor definită ca suma însuşirilor de calitate care determină o mai bună comportare a acestora în condiţii

36

suboptime de câmp este determinată de factori genetici, de mediu, tehnologici şi de condiţiile de păstrare.

► Dintre însuşirile de calitate ale seminţei energia şi facultatea germinativă constituie premizele de apreciere a vigorii înainte de exprimarea acesteia în condiţii de câmp.

► Dintre factorii luaţi în studiu, hibridul cultivat cu caracteristicile sale genetice are o influenţă semnificativă atât asupra energiei cât şi a facultăţii germinative a seminţelor. În acest sens hibrizii de porumb consacraţi sub aspectul producţiei în teritoriu T-201 şi T-200 prezintă valori ale energiei şi facultăţii germinative semnificativ mai mari decât hibridul T-165, diferenţe care se păstrează cu fiecare an de cultură.

► Pregătirea seminţei de porumb pentru semănat prin calibrare şi tratamente fitosanitare determină modificări importante în comportamentul seminţelor în procesul de germinare.

► Calibrele mai mari şi tratamentele fitosanitare la sămânţă constituie elemente stimulative pentru energia şi facultatea germinativă la hibrizi şi pentru seminţele păstrate 1- 2 ani.

► Pentru acelaşi calibru al seminţei, energia germinativă ca prim indicator al vigorii seminţelor prezintă diferenţe senificative în anii cu condiţii favorabile de maturare a plantelor şi valori semnificativ mai mari la sămânţa tratată cu fungicidul Topsin.

► Tratamentul seminţelor cu Topsin măreşte diferenţe demne de luat în considerare valorile energiei şi facultăţii germinative la majoritatea calibrelor experimentale.

► Cold-testul ca cel mai reprezentativ indicator al vigorii seminţelor de porumb apreciat prin procentul de germeni viguroşi este determinat în cea mai mare măsură de hibridul cultivat şi de calibrul seminţelor.

► Germenii viguroşi au cele mai mari valori la hibrizii T-201 şi T-200 în ambii ani experimentali pentru toate provenienţele de producere a seminţelor.

► Cel mai favorabil calibru pentru obţinerea de germeni viguroşi este calibrul mare lat (LL). În condiţile unor cantităţi suficiente de sămânţă, această fracţie de calibrare mare lat (LL) poate aduce o contribuţie însemnată la creşterea vigorii seminţelor prin numărul determinant de germeni viguroşi.

► Mărimea cea mai mică a seminţelor reprezentată prin calibrele mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) se corelează direct cu valorile cele mai mici ale germenilor viguroşi.

37

► La seminţele din care se obţin germeni viguroşi tratamentele cu fungicidul Topsin nu modifică valorile acestora în mod semnificativ la nici unul din hibrizii testaţi, chiar se constată o tendinţă de stimulare a germenilor viguroşi în urma tratamentelor cu Topsin.

► Pentru aprofundarea unor diferenţieri morfofiziologice între hibrizii de porumb şi calibrele experimentale se poate utiliza cu succes studiul comportamentului respirator al seminţelor. Intensitatea respiraţiei diferenţiază relativ hibrizii experimentaţi, T-201 şi T-200 asemănându-se mult între ei, cât şi cele două calibre mare lat (LL) şi mare rotund (LR) pe un trend ascendent în primele 7 zile de germinaţie.

► Hibridul T-165 are în permanenţă pe durata întregului proces respirator (11 zile) valori mult mai mici comparativ cu ceilalţi doi hibrizi cu diferenţe semnificative şi distinct semnificative pentru calibrele studiate.

► Există o corelaţie pozitivă între intensitatea procesului respirator şi mărimea seminţelor reprezentată prin cele patru calibre cu valori descrescătoare ale intensităţii respiraţiei pe măsura reduceri seminţei.

2. Concluzii privind rezultatele obţinute în câmp.

► Procentul de plante răsărite în câmp ca indicator al vigori seminţelor se corelează cu calibrul acestora, cele mai mari valori ale răsăririi la cele trei date de apreciere înregistrându-se la calibrul mare lat (LL).

► Deşi după 3 zile de apreciere a răsăririi plantelor diferenţele dintre calibre se estompează în cea mai mare parte, calibrul cu mărimea cea mai mică a seminţelor , mediu rotund (MR), nu reuşeşte să recupereze nivelul procentului de plante răsărite de la calibrele de dimensiuni mai mari.

► Calibrele mare lat (LL) şi mare rotund (LR) au o influenţă hotărâtoare asupra procentului de plante răsărite, iar folosirea cu precădere la semănat a seminţelor de mărime mai mare ar conduce la formarea unor lanuri de porumb răsărite rapid şi complet.

► Dintre hibrizi experimentaţi, hibridul T-200 s-a dovedit cel mai constant privind ritmul de răsărire, iar hibridul T-165 rămâne mult mai sensibil la factorii de germinare şi răsărire, având cele mai mici valori privind vigoarea şi răsărirea şi ca urmare va trebui semănat spre sfârşitul perioadei optime în condiţii agrofitotehnice mai bune.

38

► Separarea seminţelor pe calibre poate determina influenţe semnificative asupra vigorii plantelor de porumb. Seminţele de calibrul mare lat (LL) şi mare rotund (LR) dau naştere la plante mai viguroase decât seminţele din calibrele mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) atât la 7 zile de la răsărire cât şi în faza de 11 frunze.

► Vigoarea plantelor este dependentă de hibridul cultivat şi de gradul de maturizare a seminţelor în anul de producere, diferenţele exprimate fiind foarte semnificativ pozitive atât la 7 zile de la răsărire cât şi în faza de 11 frunze, îndeosebi la hibridul T-200, în anii favorabili de producere de sămânţă.

► Uniformitatea de înflorire nu este influenţată de calibrele sau vechimea seminţelor din cadrul aceluiaşi hibrid, între răsărirea plantelor şi înflorire intervin prea mulţi factori de creştere care uniformizează diferenţele de vigoare la răsărire.

►Dintre factorii tehnologici implicaţi în răsărirea şi vigoarea seinţelor de porumb adâncimea de semănat în intervalul normal de 4-8 cm are o influenţă mică asupra vigorii de răsărire, diferenţele înregistrate rămânând la nivelul celor stabilite pentru hibrizi şi calibre.

►Aplicarea azotului sub formă de azotat de amoniu concomitent cu semănatul asupra răsăririi şi vigorii seminţelor de porumb are un efect contradictoriu. În timp ce la seminţele mari din calibrele mare lat (LL) şi mare rotund (LR) care germinează mai rapid şi mai viguros induce o reducere a ritmului de răsărire şi influenţeză uşor vigoarea la seminţele de dimensiuni mai mici din calibrele mediu lat (ML) şi mediu rotund (MR) care germinează întârziat stimulează răsărirea prin faptul că acestea răsărind mai încet găsesc ionii toxici mai diluaţi în soluţia solului fără efect fitotoxic chiar stimulativ după 1 – 2 zile de întârziere a dizolvării îngrăşămintelr în sol.

►Efectul aplicării azotului asupra seminţelor din diferite calibre şi hibrizi se estompeză după 7 zile de la răsărire, vigoarea plantelor egalizându-se pentru toate interacţiunile.

► Rezultatele de cercetare obţinute în ambii ani experimentali în interacţiunea factorilor studiaţi asupra producţiei de porumb reflectă o diminuare până la egalizare a diferenţelor de vigoare înregistrate după răsărire, ca urmare a complexităţii factorilor de producţie care intervin în dezvoltarea plantelor până la recoltare.

39

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. ABBA, E.J., A. LAVATO, 1999, – Effect of seed storage temperature and relative humidity on maize (Zea mays) seed viability and vigour.Seed Sci.Technol 27: 101 – 114;

2. BARLOY, J., 1984 – Phase germinaţion, levée et implantaţion, In:Physiologie du mais, coordinator A. GALAIS, INRA, Paris;

3. BĂRBULESCU, A., I. VONESCU, M. GHEORGHE, M.C. MATEIAŞ,1989– Tratamentul chimic al seminţei, componentă a luptei integrate împotriva unor dăunători ai culturilor de câmp, Analele ICCPT Funfulea, vol 57, p. 367;

4. BEEWLEY, J.D., M. BLACK, 1994 – Seeds physiology of development and germination, Plenum Press, New York;

5. BÎLTEANU Gh., Al. SALONTAI, C. VASILICĂ, V. BÎRNAURE, I. BORCEAN, 1991- Fitotehnie, Ed. Did. Şi Ped., Bucureşti

6. BOURDU, R., A. BONSER, 1991 – In Physiologie et producţion du mais. INRA, Paris, pag. 19-29;

7. BUCURESCU N., D. ROMAN, P. CROITORU, C. NEGRUŢ, 1992 - Sămânţa şi pregătirea acesteia pentru însămânţare, Ed. Ceres Bucureşti;

8. BURZO, I., S. TOMA, Aurelia DOBRESCU, Livia UNGUREANU, V. Ştefan, 1999 – Fiziologia plantelor de cultură, vol. 2, Întreprinderea Editorial- Poligrafică Ştiinţa, Chişinău;

9. CERNEA, S., 2008 – Fitotehnie – Ed. AcademicPres, Cluj – Napoca, şi colab. MUNTEAN, L.S., G. MORAR, M.M. DUDA, I.D. VÂRBAN, S. MUNTEAN.;

10. CRISTEA M., I. CĂBULEA, T. SARCA, 2004 - Porumbul – Studiul Monografic, Ed. Academiei Române;

11. DINCU I., G., LĂCĂTUŞU, 2002 – Bazele tehnologice ale culturilor agricole, Ed. Ceres Bucureşti;

12. DUDA MARCEL M., D. I. VARBAN, S. MUNTEANU, 2003 – Fitotehnie - Îndrumător de lucrări practice, Partea I, E.d AcademicPres Cluj;

13. FEIER ECATERINA, GH. MATEI, 2003 - Lucrări practice de Fitotehnie- Partea I, Tipo.Univ. Craiova;

14. GAY J.P, 1984 – La cyete du mais, la Physiologie du mais, Coordinator A.Gallais, INRA, Paris:

15. LAVATO, A, N. BALBONI, 2005- Seed Vigour in Maize (Zea mays), University of Bologna, Italia;

16. MARIN Ş.,2004 – în Fitotehnie, Ed. ,, Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, si colab.,AGLAIA MOGÂRZAN, MORAR

17. MORAR G.,2004 – Fitotehnie, Ed. ,, Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, si colab., ALGAIA MOGÂRZAN, Ş. MARIN;

18. MUNTEAN L.S., 2008 – Fitotehnie – Ed. AcademicPres, Cluj – Napoca, şi colab.CERNEA, S., MORAR, G., M.M. DUDA, I.D. VÂRBAN, S. MUNTEAN.;

19. MUNTEAN L.S., I. BORCEAN, Gh. V. ROMAN., M. AXINTE, 2003 – Fitotehnie, Ed. ,, Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi;

20. MUNTEAN L.S., 1995 – Mic tratat de fitotehnie, vol. 1, Ed. Ceres, Bucureşti;

40

21. MUREŞAN T., N.P. PANĂ, ZOIA CSERESNYES, 1986 – Producerea şi controlul calităţii seminţelor agricole, Ed. Ceres, Bucureşti;

22. MOLDVAN G., 2001 – Influenţa calibrării asupra valorii culturale, a semănatului de precizie şi a costului seminţei de porumb, AGRIS, Nr. 3;

23. NAGY ELENA, 2002- Recomandări pentru protecţia culturilor de primăvara împotriva bolilor transmisibile prin sămânţă şi sol. Agricultra transilvană. Cultura plantelor de câmp, Buletin informativ nr.6, SCDA Turda, 37 p;

24. PACURAR IOAN ,2007 – Producerea seminţelor de cereale, leguminoase pentru boabe şi plante tehnice, Ed. Phoeix – Braşov;

25. RUGET F., 1984 – Quantification de la respiration des plantés entiès:notion de respiration de croisance et de entretien. Physiologie de mais. INRA, Paris;

26. SALONTAI AL., L.S. MUNTEANU, M. SAVATI, M. BÂRSAN,1988 - Certificarea şi controlul calităţii materialului săditor la culturile de câmp, Ed. Dacia;

27. STRAJERU SILVIA, MURARIU DANIELA, MIRELA POPA, DOMINICA PLACINTA, 2001 – Conservarea şi utilizarea resurselor genetice vegetale Suceava, pag 8-11

28. TELKRONY D.M., J., WOLTZ, 1999- Standardition of the cold-test for corn Seed. Proceedings Amercan Seed Trade Corn and Soybean Research Conf. 52; p 206- 227;

29. VÂTCĂ S., ŞTEFANIA GÂDEA, MONICA ZDREMŢAN, 2007 – Fiziologie Vegetală, Lucrări practice, Ed, AcademicPres Cluj-Napoca;

30. VERDIER P., 1983 – Approuche ecophysiologique de la selecţion du mays precoce. These doctorat en scienses U.E.R. Clermont- Ferrnand, II, pag. 179;

31. *** www.ag.ohio-state.edu; 32. *** www.iscsms.ro