Studiu Privind Impozitul Pe Profit
-
Upload
cristina-peczka -
Category
Documents
-
view
306 -
download
3
Transcript of Studiu Privind Impozitul Pe Profit
Studiu privind impozitul pe
profit la SC Tropicana Com
Serv SRL Deva1
CUPRINS:
Introducere…………………………………………………………………………..3
Partea I- Prezentarea organizatiei………………………………………..……62
Partea II- Studiu de caz privind calculul profitului impozabil şi al
impozitului pe profit la S.C TROPICANA COM SERV S.R.L- Deva..8
Concluzii si propuneri…..………………………………………………………..13
Bibliografie………………………………………………………………………….15
3
INTRODUCERE
În ţările cu economie de piaţă, un rol deosebit de important şi cu implicaţii multiple, îl
au problemele fiscale şi bugetare.
Impozitul reprezintă un instrument cu caracter istoric şi cu influenţe asupra sferei
economice şi sociale, fiind întotdeauna un mijloc tradiţional de constituire şi, în acelaşi
timp, una din importantele surse de finanţare a cheltuielilor publice.
Impozitele sunt prelevate cu titlu nerambursabil, în sensul că, odată făcute în scopul
formării fondurilor generale ale societăţii, sunt utilizate numai la finanţarea unor acţiuni
şi obiective necesare tuturor membrilor societăţii.
Noţiunea de impozit a apărut odată cu primele forme de organizare statală şi a evoluat
în strânsă legătură cu funcţiile şi sarcinile statului. Materia impozitului este, aşadar, tot
atât de veche ca şi însăşi organizarea societăţii. Chiar dacă la conducerea problemelor
obşteşti s-au aflat Biserica şi nobilii feudali, statul totalitar sau statul de drept, nevoile
acoperirii cheltuielilor publice, au necesitat întotdeauna o formă de redistribuire a
veniturilor individuale.
Pentru cetăţeanul contribuabil, impozitul este înainte de toate perceput ca o restricţie a
libertăţii sale, tocmai ca urmare a elementului de autoritate.
Puterea publică rezultă din monopolul de stabilire a impozitului, de care dispun
autorităţile competente, pentru autorităţile centrale şi, de asemenea, organele executive
locale pentru prelevările colectivităţilor locale.
Cu ajutor impozitelor statul implementează o fază sau alta a procesului reproducţiei
sociale, în funcţie de interesul pe care îl are la un moment dat.
Astfel, statul foloseşte pârghia impozitelor pentru a stimula creşterea producţiei în
anumite ramuri ale economiei, de a implanta unităţi economice, în anumite zone
geografice rămase în urmă din punct de vedere economic.
Impozitul este un instrument esenţial al politicii economice a statului.
4
România face parte, incepând cu 1 ianuarie 2007, din Uniunea Europeană, şi în acest
context, trebuie să promoveze politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii
Europene. Reforma sistemului fiscal fiind o necesitate a armonizării sistemelor fiscale
europene, a determinat frecvente modificări ale reglementărilor legale în acest domeniu.
Organismul cu rol de iniţiere şi urmărire a modului de aplicare a legislaţiei fiscal
bugetare este Comisia Europeană, înfiinţată prin Tratatul de la Manstricht- Olanda,
semnat in 1992 şi intrat in vigoare în 1993.
Legislaţia fiscală din ţara noastră, aplicată în ultima perioadă, conţine prevederi
menite să contribuie la armonizarea acesteia cu aceea a Uniunii Europene.
Potrivit Constitutiei României, art 138, impozitele datorate bugetului de stat se
stabilesc numai prin lege.
Legea care reglementează impozitul pe profit în România este Legea 571/ 22
decembrie 2003 privind Cadrul Fiscal ( Titlul II ).
În cadrul reformei fiscale din România, prin legislaţia privind impozitul pe profit
s-a urmărit armonizarea acesteia cu cea comunitară . Transformările prevederilor
legale sunt evidente în domeniul impozitului pe profit, îndeosebi de la 1 ianuarie
2000, procesul de armonizare continuând, astfel încât de la 1 iulie 2002 intră în
vigoare Legea 414/ 26 iunie 2002, privind impozitul pe profit.
Codul Fiscal reglementat de legea 571 din 2003 a suportat numeroase modificări
de-a lungul timpului. Astfel pâna la 15 aprilie 2009 s-au înregistrat 10 modificări prin
Lege, 4 modificări de H.G şi 17 modificări de O.U.G survenite în perioada 2004-
2007.1
Prin H.G 44/ 2004 au fost aprobate Normele Metodologice de aplicare a Legii
575/ 2003 privind cazul fiscal.
1 Legea 174/2004, H.G 977/ 2004, O.U.G 83/ 2004, O.U.G 94/ 2004, Legea 507/ 2004, Legea 494/
2004, O.U.G 123/ 2004, O.U.G 138/ 2004, Legea 96/ 2005, Legea 163/ 2005, Legea 210/ 2005, Legea 247/
2005, H.G 797/ 2005, O.U.G 203/ 2005, O.U.G 21/ 2006, O.U.G 33/ 2006, Legea 317/ 2006, Legea 343/
2006, H.G 1514/ 2006, O.U.G 110/ 2006, O.U.G 22/ 2007, O.U.G 106/ 2007, O.U.G 155/ 2007, Legea
372/ 2007, O.U.G 50/ 2008, O.U.G 51/ 2008, O.U.G 91/ 2008, O.U.G 94/ 2008, O.U.G 127/ 2008, O.U.G
200/ 2008, H.G 1697/ 2008, O.U.G 34/ 20095
Cadrul fiscal stabileşte cadrul legal pentru toate impozitele şi taxele care constituie
venituri la bugetul de stat şi bugetele locale, precizează contribuabilii care trebuie să
plătească aceste impozite şi taxe modul de calcul şi de plată al acestora.
Impozitul pe profit este o plată bănească obligatorie, generală şi efectuată de către
persoanele fizice şi juridice în favoarea statului, în cuantumul şi la termene precis
stabilite de lege, fără obligaţia din partea statului de a presta plătitorului un echivalent
direct şi imediat. Reprezintă o constituţie bănească în sensul că persoanele fizice şi
juridice sunt datoare să participe, după anumite criterii, la formarea fondurilor generale
de dezvoltare a societăţii necesare finanţării unor trebuinţe social-economice în folosul
întregii colectivităţi.
Odată făcute, prelevările din impozitul pe profit în scopul formării fondurilor
generale ale societăţii, ele sunt utilizate numai la finanţarea unor acţiuni şi obiective
necesare tuturor membrilor societăţii.
Impozitul pe profit are un rol principal în procurarea resurselor financiare necesare
efectuării cheltuielilor publice.
Din punct de vedere economic este un instrument de intervenţie a statului pentru a
încuraja -sub formă de exonerări- sau de a descuraja -prin suprataxare-, anumite sectoare
sau activităţi economice.
Rolul impozitului pe profit se manifestă pe plan financiar, economic şi social, dar
în mod diferit de la o etapă la alta de dezvoltare a economiei. Rolul cel mai important se
manifestă pe plan financiar, deoarece constituie unul din principalele mijloace de
procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Sporirea volumului acestui impozit s-a realizat prin creşterea numărului plătitorilor,
extinderea bazei de impozitare, dar şi prin cotele de impunere stabilite.
Pe plan social, rolul impozitului pe profit este de redistribuire a unei părţi din
produsul intern brut între diferite categorii sociale, precum şi între persoane fizice şi
juridice.
6
PARTEA II
PREZENTAREA ORGANIZATIEI
I. Date de identificare
1. Denumirea firmei: S.C TROPICANA COM SERV S.R.L
2. Numărul şi data înregistrării la Registrul Comerţului: J20 / 820 / 1994
3. Cod unic de înregistrare: 6007482
4. Adresă, telefon, fax e-mail:
Str.Elena Vacarescu, nr. 5, Deva; Tel: 0254/ 230768; Fax: 0254/
230768
II. Istoricul societăţii
S.C. Tropicana Com-Serv SRL Deva, este infiintata in anul 1994 , avand un capital
social de 300.000 RON , are ca obiect principal de activitate distributia de produse
cosmetice-detergenti si de produse alimentare si nealimentare, precum si activitate de
confectii metalice, firma fiind structurata in acest moment in 4 divizii dupa cum
urmeaza:
DIVIZIA 1 – distributia produselor TYMBARK MASPEX la nivelul
judetului Hunedoara
DIVIZIA 2 – distributia produselor cosmetice-detergenti in judetele
Hunedoara si Alba avand ca furnizori urmatoarele companii: ELGEKA –
FERFELIS ( importator produse RECKITT-BENCKISER , colaborare initiata
in anul 2004 ) , FIRST DISTRIBUTION ( importator al produselor ZEWA ,
LIBERO , LIBRESSE , TENA , colaborare din anul 2004 ) , SARANTIS
ROMANIA ( importator al produselor JOHNSON&JOHNSON , DELICA ,
7
FINO , CAMEL , O.B. , CAREFREE colaborare din anul 2003 ) ,
FICOSOTA SINTESZ ( producatorul brandurilor FEYA , SEMANA ,
SAVEX , TEO , contract de colaborare semnat in anul 2005 )
DIVIZIA 3 – distributie a produselor alimentare pe judetele Hunedoara si
Alba – colaborare cu urmatoarele companii OVERSEAS GRUP SRL
( producator al produselor Baneasa si La Grande Familia contract semnat in
anul 2006 ) , HEIDI SUISSE CHOCOLATS ( producator ciocolata HEIDI –
contract semnat in anul 2006 ) , ASTRAL IMPEX ( producator pentru gama
de produse NATURAVIT , contract semnat in anul 2007 ) , PAMBAC
( producator faina GRANIA , paste PAMBAC , paste GATA ) Firma are un
portofoliu de 1.800 clienti facturati pe raza judetelor Hunedoara si Alba ,
portofoliu acoperit cu 13 agenti , vanzarea facandu-se in system pre-sales
DIVIZIA 4 – fabricarea si comercializarea de confectii metalice.
1. Formă juridică de constituire : Societate cu răspundere limitată
2. Tipul activităţii de bază : Fabricare de constructii metalice si parti componente ale
structurilor metalice, comert cu ridicata al produselor cosmetice si de parfumerie si
comert cu ridicata al produselor alimentare si nealimentare
3. Natura capitalului : particular românesc
4.Clienţii
Societatea nu este dependentă de un anumit client, deoarece nu lucrează cu clienţi cu
pondere mai mare de 10 % din cifra de afaceri. În situaţii de renunţări la contracte, există
posibilităţi de contractare a produselor cu alţi clienţi, sau de reorganizare a liniilor de
fabricare pentru alte produse.
Punctele tari care ar putea ajuta la câştigarea pieţei sunt :
-grad ridicat de integrare a fabricaţiei, societatea noastră dispunând de toate capacităţile
de producţie şi utilaje necesare realizării confectiilor metalice
-nivel ridicat de pregătire a personalului
-raport preţ/calitate, competitiv
-capacitatea de reacţie rapidă în luarea deciziilor, datorită numărului redus de asociaţi
-distribuitor unic in judet pentru anumite produse8
-prezenţa pe internet, prin pagina proprie de web
PARTEA II
STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULUL PROFITULUI IMPOZABIL ŞI AL
IMPOZITULUI PE PROFIT LA SC. TROPICANA COM SERV S.R.L.- DEVA
Nr, crt Cheltuieli Sume ( lei )
1. Cheltuieli privind combustibilul 250
2. Cheltuieli privind piesele de schimb 300
3. Cheltuieli privind mat. de nat. ob. înv 25
4. Cheltuieli privind mat. nestocate 30
5. Cheltuieli privind energia şi apa 100
6. Cheltuielile privind locaţiile de
gestiune şi chiriile
450
7. Cheltuieli cu primele de asigurare de
protocol
200
8. Cheltuieli de reclamă şi publicitate 500
9. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi
personal
250
10. Cheltuieli poştale şi taxe de
telecomunicaţii
100
11. Cheltuieli servicii bancare şi asimilate 75
12. Alte cheltuieli cu servicii executate de
terţi
1.700
13. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
350
14. Cheltuieli cu salariile personalului 2.000
15. Cheltuieli privind asigurarea şi
protecţia socială
587
9
16. Alte cheltuieli privind asigurarea şi
protecţia socială
100
17. Despăgubiri, amenzi, penalităţi 250
18. Donaţii şi subvenţii acordate 500
19. Cheltuielile privind dobânzile 90
20. Cheltuielile de exploatare privind
amortizarea imobilizare
100
21. Cheltuielile de exploatare privind
provizioanele
70
22. Cheltuielile cu impozit pe profit 25
Cheltuieli cu deplasări, detaşări,
transport
150
TOTAL CHELTUIELI 8.552
VENITURI Sume ( lei )
Venituri din lucrări executate şi servicii
prestate
Venituri din activităţi diverse
Venituri din dobânzi
Alte venituri financiare
Venituri din provizioane
8500
2500
5
500
300
TOTAL VENITURI 11.805
Date la 31 decembrie 2008:
Pierdere fiscală a anului precedent = 500 lei
În contul 768 “Alte venituri financiare” sunt înregistrate dividendele încasate în
cursul anului 2007, în valoare de 500 lei, de la o societate la care S.C
TROPICANA COM SERV S.R.L- DEVA deţine acţiuni
10
Contul 7812 “Venituri din provizioane” cuprinde: provizioane deductibile fiscal
reluate la venituri în valoare de 200 lei şi provizioane nedeductibile fiscal reluate
la venituri în valoare de 100 lei
Societatea are venituri neimpozabile de 600 lei ( 500 dividend + 100 venituri din
provizioane nedeductibile fiscal )
În contul 625 s-au înregistrat cheltuielile cu indemnizaţiile de deplasare – se
încadrează în limita de 2,5%
Cheltuielile cu provizioanele au fost constituite pentru creanţe neîncasate. Din
totalul de 70 lei provizioane constituite, numai 50 lei reprezintă provizioane
deductibile, iar restul de 20 lei reprezintă provizioane nedeductibile.
Amortizarea fiscală este de 80 lei.
Calculul profitului contabil
Profitul contabil = TOTAL VENITURI – TOTAL CHELTUIELI
Profitul contabil = 11.805 – 8.552 = 3.253 lei
Calculul părţii deductibile din cheltuielile care au deductibilitate limitată
Cheltuieli Limită deductibilă Calcul cheltuială
deductibilă
1. Cheltuieli de protocol (profit contabil-venituri
neimpozabile+cheltuieli cu
impozitul pe
profit+cheltuieli de
protocol
(3.253-
600+25+350)x2%=61
2. Cheltuieli de deplasare 2,5*venitul stabilit pentru
instituţiile publice
150
3. Cheltuieli sociale 2%*cheltuieli cu salariile 2%x2000= 40
11
4. Cheltuieli cu
provizioane
Art 22, alin 1, lit c), din
Codul Fiscal:
provizioanele constituite
în limită a 30% din
valoarea creanţelor
asupra cheltuielilor care
îndeplinesc cumulative
următoarele condiţii:
1. sunt înregistrate
după data de 1
ianuarie 2004;
2. sunt neîncasate
într-o perioadă ce
depăşeşte 270 zile
de la data
scadenţei;
3. nu sunt garantate
de altă persoană
4. sunt datorate de o
persoană afiliată
contribuabilului
5. au fost incluse în
veniturile
impozabile ale
contribuabilului
Rezultă un provizion
deductibil fiscal de 50 lei
5. Rezerve legale ( profit contabil-venituri
neimpozabile+cheltuieli cu
impozit pe profit)x5%,
dar nu mai mult de 20%
(3.253-600+25)x55= 134
20%x500= 100
Rezervă deductibilă= 100
12
din capital social
6. Cheltuieli privind
dobânzile
Conform art. 23, alin 4,
dobânzile în legătură cu
împrumuturile obţinute
de la IFN nu au
deductibilitate limitată
Cheltuieli cu dobânda
deductibilă= 90
7. Cheltuieli cu
amortizarea
Sunt deductibile la nivelul
amortizării fiscale
Amortizare fiscală= 80
Calculul profitului impozabil şi al impozitului pe profit
Nr. crt Indicatori Calcul
1. Venituri totale 11.805
2. Cheltuieli totale 8.552
3. Profitul contabil (3=1-2) 3.253
4. Venituri neimpozabile 600
5. Cheltuieli nedeductibile 1.164
6. Rezerve legale 100
7. Pierdere fiscală an precedent 500
8. Profit impozabil (7=3-4+5-6-7) 3.217
9. Impozit pe profit (8=7x16%) 515
Stabilirea şi calculul cheltuielilor nedeductibile
Nr. crt Cheltuieli Baza legală Calcul cheltuială
fiscală
nedeductibilă
1. Cheltuieli de protocol Art. 21, alin 3, lit 350-61=289
13
a)- Codul Fiscal
2. Cheltuieli sociale Art. 21, alin 3, lit
c)- Codul Fiscal
100-40= 60
3. Cheltuieli cu provizoane Art. 22, alin 1, lit
c)- Codul Fiscal
20
4. Cheltuieli cu amortizarea Art. 24, din Codul
Fiscal
100-80= 20
5. Cheltuieli cu impozitul pe
profit
Art. 21, alin 4, lit
a)- Codul Fiscal
25
6. Cheltuieli cu amenzi şi
penalităţi
Art. 21, alin 4, lit
b)- Codul Fiscal
250
7. Cheltuieli sponsorizare Art. 21, alin 4, lit
b)- Codul Fiscal
500
TOTAL 1.164
Calculul sumei reprezentând cheltuieli cu sponsorizarea ce se scad din impozitul
pe profit
Conform art. 21, alin 4, lit p) din Codul Fiscal, contribuabilii care efectuează
sponsorizări scad din impozitul pe profit sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli
îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
este în limită de 3% din cifra de afaceri
nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat
Cifra de afaceri = 8.500 + 2.500 = 11.000
3% din cifra de afaceri = 11.000*3% = 33
20% din impozitul pe profit = 515*20% = 103
Societatea va scadea din impozitul pe profit calculat suma de 33 lei, rămân de plată
515-33 = 482 lei. Din 482 suma datorată se scade suma plătită anterior de 25 şi
rămâne impozit de plată 457 lei.
14
Noţiuni privind impozitul forfetar şi calcul acestuia la S.C TROPICANA COM
SERV S.R.L
Măsuri în domeniul politici fiscale în România anului 2009
Pentru creşterea veniturilor statului, Guvernul României a adus modificări noi la
Legea 571/ 2003 privind codul fiscal, introducând un nou impozit : impozitul forfetar, ce
a intrat în vigoare începând cu 1 mai 2009.
Astfel a fost modificat art 18 « Impozitul minim », fiind obligaţi la plata impozitului
şi contribuabilii în cazul cărora impozitul pe profit este mai mic decât suma impozitului
minim pentru tranşa de venituri totale corespunzătoare, prevăzută mai jos :
Venituri totale Impozit profit anual
0-52.000 2.200
52.001-215.000 4.300
215.001-430.000 6.500
430.001-4.300.000 8.600
4.300.001-21.500.000 11.000
21.500.001-129.000.000 22.000
Peste 129.000.001 43.000
Pentru încadrarea în tranşa de venituri totale prevăzută mai sus, se iau în calcul
veniturile totale, obţinute din orice sursă, înregistrate la data de 31 decembrie a anului
precedent, din care se scad :
a) venituri din variaţia stocurilor ;
b) venituri din producerea de imobilizări corporale şi necorporale ;
c) venituri din exploatare, reprezentând cotă-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a
altor resurse pentru finanţarea investiţiilor ;
d) venituri din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere ;
15
e) venituri rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului de
stat ;
f) veniturile realizate din despăgubiri de la societatea de asigurări ;
g) venituri prevăzute la art 20, lit d) din Codul Fiscal.
Prin aplicarea acestei măsuri un număr foarte mare de societăţi comerciale, care nu au
realizat venituri la 31 decembrie 2008, sau nu au desfăşurat activitate în anul 2008 şi
chiar şi în anii anteriori, sunt obligate la plata impozitului minim de 2.200 lei anual.
Această situaţie a condus la luarea deciziei, de către administratori, de a desfiinţa
societăţile respective sau de a suspenda activitatea pe o perioadă de 3 ani, făcând
menţiuni la Regitrul Comerţului.
Calculul impozitului pe profit minim conform O.U.G. 34/2009
Venituri totale realizate la 31 decembrie 2008 pentru încadrarea în tranşe de venituri
prevăzute de O.U.G 34/ 2009 este egal cu 11.805.
Impozitul pe profit minim anual ( societatea se încadrează în tranşa 0-52.000) este de
2.200.
Impozitul pe profit calculat de societate conform Legii 571/2003 este de 515.
Conform noii ordonanţe guvernamentale, societatea este obligată să plătească
impozitul pe profit în sumă de 2.200.
Făcând o comparaţie între impozitul pe profit calculat conform Legii 571/2003 ( 515 )
şi impozitul pe profit minim calculat conform O.U.G 34/ 2009 ( 2.200 ) observăm că
societatea are mai mult de plătit.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
16
Impozitul pe profit constituie una din sursele importante de alimentare a bugetului
cu venituri, fiind un impozit direct cu caracter obligatoriu şi permanent din categoria
veniturilor fiscale.
Calculul bazei de impunere şi cotele de impozit s-au modificat de la o perioadă la
alta respectând principiile impunerii valabile pentru toate impozitele.
În anul 1991 pentru determinarea impozitului pe profit se utilizau cote progresive
compuse ( pe tranşe ) cuprinse între 5%- 77%. Pentru stimularea agenţilor economici
legea prevedea scutiri de impozit pe profit pe o perioadă cuprinsă între 6 luni şi 5 ani în
funcţie de obiectul de activitate. Din 1992 se aplică două cote de impozit pe tranşe de
venit: 30% pentru profitul impozabil până la 1000000 lei şi 45% pentru partea din
profitul impozabil care depăşeşte 1000000. Acest sistem este înlocuit ulterior cu
impozitarea pe bază de cote proporţionale de 38% şi apoi 25% asupra profitului
impozabil. Din anul 2005 conform Legii 571/1993 privind Codul fiscal modificată se
aplică cota unică de impozitare de 16%.
Modificările în tehnica de impunere a profitului au vizat permanent folosirea
impozitului pe profit ca sursă de venit bugetar şi pârghie fiscală în economie. Prin
facilităţile fiscale acordate s-a dorit stimularea dezvoltării sectorului privat şi atragerea
capitalului străin.
Deducerea cheltuielilor de amortizare, în procent de 20% din valoarea de intrare a
mijloacelor fixe amortizabile face ca surplusul de profit rămas să fie reinvestit şi să
constituie la dezvoltarea activităţii agenţilor economici. De asemenea agenţii economici
încadraţi în categoria microîntreprinderilor sunt scutiţi de plata impozituli pe profit, fiind
impuse veniturile obţinute de aceştia cu o cotă de 3%. Aceasta îi stimulează în reducerea
cheltuielilor, având ca rezultat obţinerea de profit care se poate reinvesti.
Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt
scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice
realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15000 de euro.
17
Reducerea cotei de impozitare de la 25% aplicată până în anul 2004 la 16% în
anul 2005, stimulează agenţii economici în utilizarea profitului rămas ca surse proprii de
finanţare şi stimulare a angajaţilor prin participarea la profit. În acelaşi timp, pentru a nu
fi afectate veniturile bugetare volumul profitului obţinut trebuie să crească, astfel ca
nivelul impozitul pe profit vărsat la buget să fie acelaşi sau mai mare.
Având în vedere faptul că, în economia de piaţă, un rol deosebit de important şi cu
implicaţii multiple îl au problemele fiscale şi bugetare, precum şi faptul că « impozitul
înseamnă ceea ce plătim pentru o societate civilizată », ar trebui vizate următoarele
aspecte :
Crearea unui cadru legislativ coerent şi stabil ;
Menţinerea cotei de impozitare la un nivel scăzut, ceea ce va conduce la creşterea
numărului de investitori străini şi a volumui investiţiilor directe în România ;
Armonizarea permanentă a legislaţiei fiscale cu cea a comunităţii europene ;
Crearea unui climat economic şi social favorabil creşterii numărului de
contribuabili prin înfiinţarea noi societăţi comerciale, astfel încât să crească şi
ponderea impozitului pe profit în totalul veniturilor statului ;
Crearea unui mediu politic prielnic dezvoltării sectoarelor de producţie şi servicii
prin creşterea productivităţii, ceea ce va conduce la creşterea veniturilor
societăţilor şi, implicit, a bazei de impozitare a impozitului pe profit.
18
BIBLIOGRAFIE
1. Vintilă Georgeta, Fiscalitate-metode şi tehnici fiscale, Editura Economică ,Bucureşti,
2004
2. Gheorghe I. Ana , Profitul-concept, norme , politici , Editura Economică , Bucureşti ,
1998
3. Mihăescu V. Sorin , Control fiscal , Editura Sedcom Libris , Iaşi, 2002
4. Bălănescu R. , Sistemul de impozite , Editura Economică , Bucureşti , 1994
5. Boulescu Mircea , Controlul fiscal al agenţilor economici, Editura Tribuna
Economică, Bucureşti , 2005
6. Văcărel Iulian, Anghelache Gabriela, bistriceanu Gh.D. Tatiana Moşteanu,
Florian Bercea, Bodnar Maria, Georgescu Florin, Finanţe publice, EDP RA,
Bucureşti, 1999
7. Niţă Dobrotă, Dicţionar de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999
8. Cordureanu C., Sistemul fiscal şi ştiinţafinanţelor, Editura Codecs, 1998
9. Adam Smith, Avuţia Naţiunilor, Editura Universitas, 1992
10.Revista Tic-Biz, nr. 212/5 noiembrie 2008
11.Studii KPMG, 2008
12 Legea 414/2002 privind impozitul pe profit
13.H.G. 859/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind metodologia de calcul
impozitului pe profit
14.O.U.G.217/1997 pentru modificarea şi completarea O.G. 70/1994 privind impozitul
pe profit
15. Hotărârea 402/2000 pentru aprobarea instrucţiunilor privind metodologia de calcul
a impozitului pe profit ;
16.Anuarul statistic al României 1994-2002
17.Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul Fiscal, M.O.R. nr. 927/23
decembrie 2003, modificat si completat
18. Rectificarea publicatǎ în M.O.R. nr. 112/06.02.2004
19
19. Legea nr. 174/2004
20. H.G. nr.783/2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele
şi taxele locale şi alte taxe similare acestora, precum şi pentru amenzile care se
indexează/ajustează/actualizează annual pe baza ratei inflaţiei aplicabile
21. O.U.G 34/2009- rectificare bugetară pe 2009 şi măsuri financiar-fiscale
22. www.capital.ro
23. www.fibiz.ro
24. www.mfinanţe.ro
20