STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PRIVIND realizarea...

Studiu de evaluare adecvata Amenajare domeniu schiabil Cavnic

S.C. CONSULTING FOR STRATEGY AND DEVELOPEMENT S.R.L. Biolog dr. Monica Marian - expert evaluator

[email protected]

1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PRIVIND realizarea obiectivului

�AMENAJAREA DOMENIULUI SCHIABIL GUTAIUL

DOAMNEI�

TITULAR: Consiliul local al orasului Cavnic, judetul Maramures

Întocmit: INTERCONSULTING S R L

FEBRUARIE 2011

id2396578 pdfMachine by Broadgun Software - a great PDF writer! - a great PDF creator! - http://www.pdfmachine.com http://www.broadgun.com

mailto:[email protected]



[email protected]

2

Cuprins

INTRODUCERE 3 1. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL Amenejarea

domeniului schiabil Gutaiul Doamnei 3

2. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR IN PROXIMITATEA CAREIA SE GASESTE PP

20

Localizare 20 Coordonatele geografice ale sitului 20 Tipuri de habitate din cadrul SITULUI NATURAL 22 Specii de interes comunitar din cadrul sitului 32 3. ANALIZA HABITATELOR, FLOREI SI FAUNEI DIN PERIMETRUL

INVESTITIEI 33

Analiza florei si vegetatiei 33 Habitatele 67 analiza speciilor de animale din aria de impact ºi zona înconjurãtoare 69 4. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA

BIODIVERSITÃÞII 79

IMPACTUL PROGNOZAT ÎN FAZA DE AMENAJARE A DOMENIULUI SCHIABIL

80

IMPACTUL PROGNOZAT ÎN FAZA DE EXPLOATARE A DOMENIULUI SCHIABIL

88

MÃSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

89

CONCLUZIILE STUDIULUI

94

ÎNCHEIERE

94

Bibliografie:

95




[email protected]

3

INTRODUCERE Prezentul studiu s-a întocmit în vederea derulãrii procedurii de Evaluare Adecvatã

necesarã proiectului de �Amenajare a domeniului schiabil Gutaiul Doamnei�. Lucrarea are la

bazã documentaþia întocmitã pe baza datelor furnizate de cãtre S.C. Termogaz Company S.A.,

Consiliul Local al orasului Cavnic, precum ºi cele culese pe teren de cãtre specialiºti. SCOPUL

Studiul de evaluare adecvatã a fost solicitat încadrul procedurii de emitere a Acordului de mediu derulatã de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Maramureº, în conformitate cu

Ordinul MMP 19/2010. Obiectivele propuse Evaluarea stãrii actuale a mediului în perimetrul propus derulãrii proiectului. Evaluarea impactului pe care activitãþile derulate prin proiect l-ar exercita asupra

mediului (habitate, specii de flora ºi faunã de interes comunitar, integritatea sitului natural în

care se gãseºte amplasamentul proiectului) Stabilirea modului de încadrare în reglementãrile legale în vigoare privind protecþia

mediului. Identificarea de mãsuri capabile sã genereze diminuarea sau anularea potenþialului

impact exercitat de activitãþile prevãzute în proiect asupra mediului ºi vieþuitoarelor, în special

asupra celor de interes conservativ. Evaluarea adecvatã a activitãþilor ºi a impactului potenþial, precum ºi a mãsurilor de

reducere a acestuia se vor realiza atât pentru deschiderea carierei, cât ºi pentru funcþionarea

acesteia. SURSELE DE INFORMARE

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvatã a fost întocmit pe baza observatiilor directe din teren,

cât si pe baza unei documentatii bibliografice constând în: - Formularul standard Natura 2000 ROSCI0089 publicat în MO nr. 98 bis din 7

februarie 2007 - DADR - Studiile de specialitate furnizate de Universitatea de Nord Baia Mare - Amenajamente silvice - Situl Ministererului Mediului (www.mmediu.ro) - Hãrti

Actualizarea si verificarea datelor din sursele mentionate anterior se realizeaza prin studii de teren de catre evaluatorii care intocmesc studiul de evaluare adecvata.

1. INFORMAÞII GENERALE PRIVIND proiectul �Amenajarea domeniului

Schiabil Gutaiul Doamnei� 1.1. Titularul proiectului Titularul proiectului este Consiliul Local al Orasului Cavnic, cu sediul în localitatea

Cavnic, strada 22 Decembrie, nr.7, jud. Maramureº, Proiectul poartã denumirea de �Amenajarea domeniului Schiabil Gutaiul Doamnei�.

Scopul proiectului este exploatarea turistica a regiunii prin amenajarea domeniului schiabil. 1.2. Date generale privind amplasamentul

Amplasamamentul proiectului se gaseste pe unul dintre versantii Muntilor Gutai, sub locul numit �Apostoli� avand coordonatele coordonatele geografice mentionate in plansa 1 anexa 1.




[email protected]

4

Muntii Gutaiului se intind intre pasul Neteda (1039 m) si Pasul Gutai (987m). Sunt formati dintr-un platou inalt (cca 1000m) la marginea caruia se gasesc varfurile principale: Gutaiul Mare (1443m), Gutaiul Mic, Secatura. 1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes

comunitar in zona PP; Suprafata pe care este propunerea de realizare a proiectului insumeaza 39,5 ha, pe un teren

inclinatii ale pantelor intre 10-200. Din aceasta suprafata, 37,371 reprezinta fond forestier, restul pajiste submontana. Suprafata impadurita este ocupata de fitocenoze apartinand vegetatiei caracteristice subetajului montan superior, edificate de molid (Picea abies), si amestec de molid (Picea abies) si fag (Fagus silvatica). Fitocenozele forestiere sunt mozaicate de formatiuni praticole edificate de parul porcului (Nardus stricta), respectiv tufarisuri pitice de afini si merisor (Vaccinium myrtyllus, Vaccinium vitis-idaea). 1.4. Informatii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informatii privind productia care se va realiza, informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate; Proiectul supus evaluãrii constã în amenajarea unui domeniu schiabil care se va exploata ca

zona turistica pentru sporturile de iarna. Amenajarea consta in:

- amenajarea efectiva a partiilor - Pârtia 1 � are punctul de plecare din zona staþiei de sosire a telegondolei. Traseul

pârtiei porneºte în direcþia sud-vest ºi se desfãºoarã pe o lungime pe plan înclinat de

2340 m, altitudinea de plecare 1170 m, altitudinea de sosire 953 m, panta 11%, diferenþa de nivel 245 m si o lãþime de 40 m, rezultând o suprafaþã de 9,4 ha.

- Pârtia 2 � Se desfãºoarã în dreapta telegondolei în sensul de urcare al acesteia, ultimii

250 ml fiind chiar pe sub telegondolã. Punctul de plecare îl reprezintã cota 1204,00 m

iar punctul de sosire cota 970,00 m; exista o diferenþã de nivel de 245 m ºi o panta medie de 13%. Lungimea pârtiei pe plan înclinat este de 2160 m ºi o lãþime de 35 m

rezultând o suprafaþã a pârtiei de 7,6 ha. - Pârtia 3 � are traseul tot prin dreapta telegondolei, fiind deservitã de aceasta, pârtia

are o lungime pe plan înclinat de 2035 m, altitudinea de plecare 1211 m, altitudinea de sosire 959 m, panta 12%, diferenþa de nivel 245 m ºi o lãþime de 30 m, rezultând o

suprafaþã de 6,1 ha. - Pârtia APOSTOLII � este deservitã de teleschiul cu acelaºi nume ºi urmãreºte în

linie dreaptã traseul acestuia, lungime pe plan înclinat a pârtiei este de 824 m,

altitudinea de plecare 1221 m, altitudinea de sosire 1068 m, panta 18,6%, diferenþa de

nivel 153 m ºi o lãþime de 50 m, rezultând o suprafaþã de 4,1 ha. - Bretele de legãturã - sunt de fapt trasee de schi, ce fac legãtura între pârtiile de schi

principale, permiþând schiorilor sã facã diverse combinaþii de trasee în funcþie de

dorinþa ºi fantezia fiecãruia. � Breteaua 1 având urmãtoarele caracteristici:

- lungimea pe plan înclinat 280 m; - lungimea pe orizontala 275 m; - lãþimea pârtiei 26,68 m; - cota parte superioarã 1200 m; - cota parte inferioarã 1140 m; - diferenþa de nivel 60 m;




[email protected]

5

- panta 16%; - suprafaþa totalã S=0,8 ha.

� Breteaua 2 având urmãtoarele caracteristici:

- lungimea pe plan înclinat 320 m; - lungimea pe orizontalã 317 m; - lãþimea pârtiei 26.68 m; - cota parte superioarã 1108 m; - cota parte inferioarã 1076 m; - diferenþa de nivel 32 m; - panta 3,1%; - suprafaþa totalã S=1,0 ha.


- lungimea pe plan înclinat 360 m; - lungimea pe orizontalã 358 m; - lãþimea pârtiei 26,68 m; - cota parte superioarã 1086 m; - cota parte inferioarã 1069 m; - diferenþa de nivel 17 m; - panta 10%; - suprafaþa totalã S=1,1 ha.





Partiile si bretelele vor fi amenajate prin exploatarea masei lemnoase de pe o suprafata de 37,371 ha nivelarea si tasarea terenului. Lemnul va fi exploatat in luna martie, cand inca temperaturile sunt coborate si pamantul inghetat si va fi imediat transportat, evitandu-se depozitarea acestuia pe suprafetele de pajiste. De asemenea se va evita taratul busetnilor pentru a nu genera fenomene erozionale.




[email protected]

6

- amenajarea Telegondolei Gutâiul Doamnei TG8 pentru deservirea celor trei pârtii de

schi (pârtia 1, 2 ºi 3), precum ºi pentru înlesnirea accesului turiºtilor în sezonul de varã

pe Gutâiul Doamnei, staþia superioarã va fi amplasatã la altitudinea de 1217 m iar

staþia inferioarã se va amplasa lângã parcarea auto ce se va amenaja la baza pârtilor de

schi, la altitudinea de 951,70 m, traseul va uni în linie dreapta cele douã staþii. - amenajarea �Teleschiului Apostolii TK2�. Acesta este un teleferic mono-cablu cu

mers unidirecþional la care vehiculele sunt sub forma de dispozitive de tractare bi-post cuplate permanent la cablul purtãtor-tractor. Staþia inferioara, de prindere a schiorilor

de dispozitivele de tractare, se aflã ãla altitudinea de 1068 m, în zona de sosire a

pârtiei de schi, iar staþia superioarã, de desprindere a schiorilor, la altitudinea de 1221 m. Traseul uneºte în linie dreaptã cele douã staþii.

- Clãdire anexã inferioarã - în imediata apropiere a staþiei inferioare a telegondolei se

propune realizarea unei clãdiri anexã, clãdire care va prelua atât funcþiuni tehnologice

cât ºi de servicii publice pentru întregul ansamblu al domeniului schiabil Gutâiul

Doamnei. Din punct de vedere funcþional construcþia va avea urmãtoarele încãperi: La cota ± 0,00: grup sanitar turiºti � femei; grup sanitar turiºti � bãrbaþi; centrala

termicã; spaþiu pentru post de transformare; birou personal administrativ; grup sanitar personal; 2 spaþii pentru SALVAMONT, din care unul pentru echipat pentru situaþii de prim

ajutor; holuri ºi cãi de acces; spaþii comerciale. La mansardã cota +3,80: sala de ºedinþe; birou conducere administrativã; grup social

conducere; hol de acces. - Clãdire anexã superioarã - Proiectul prevede construirea unui garaj pentru ratrak, un

centru Salvamont ºi grupuri sociale pentru turiºti. Clãdirea este tip parter cu dimensiuni în

plan orizontal 9 x 12 m (ax - ax). Din punct de vedere funcþional construcþia va avea urmãtoarele încãperi: grupuri

sanitare diferenþiate pe sexe; garaj pentru maºina de bãtut zãpadã; Salvamont; Spaþii comerciale.

- Drum acces ºi parcare - Drumul de acces - În vederea satisfacerii cerinþelor de trafic pentru deservirea

obiectivului, se va amenaja un sector de drum cu douã benzi de circulaþie, cu

îmbrãcãminte asfalticã, racordat la drumul judeþean existent: Lungimea drumului 379,00 m ; Lãþimea drumului 7.00 m; - Carosabil 3.00 m x 2; - Acostament 0.50 m x 2 ; Pe ambele laturi ale drumului se vor construi rigole dalate. Racordat la acest drum amenajat, s-a proiectat un drum cu îmbrãcãminte din

macadam: Lungimea drumului 109.50 m; Lãþimea drumului 5.50 m. - Parcare auto - Parcãrile proiectate vor asigura un numãr de 171 locuri de parcare

pentru autoturisme ºi va avea îmbrãcãminte din macadam, fiind prevãzute cu acces cu o

lãþime de 6.00 m.




[email protected]

7

Lungimea zidurilor de sprijin proiectate este de 147.3 m înãlþime, de 1,8 m de la

nivelul solului ºi va asigura protecþia drumului de acces la staþia de plecare a telegondolei

Gutâiul Doamnei ºi a parcãrii. - Alimentare apa - Proiectul prevede alimentarea cu apã a clãdirilor anexã de la staþia

inferioarã ºi de la staþia superioarã. - Canalizare - Proiectul prevede construirea unei reþele de canalizare care sa

deserveascã clãdirile anexã staþie superioarã ºi inferioarã precum ºi a unor staþii de epurare a

apelor uzate menajere. Se prevad retele de canalizare care sa deserveasca cladirile anexe statie superioara si inferioara, precum si doua statii de epurare a apelor uzate de tip menajer, conform �Avizului de gospodarire a apelor, privind �Planul urbanistic zonal, Amenajare domeniu schiabil Gutaiul Doamnei� nr. 51 din 23.02.2011, emis de Administratia Nationala

Apele Romana, Administratia bazinala de apa Somes-Tisa, Cluj-Napoca. Fiecare statie de epurare va avea capacitatea de 10 mc/zi, fiind de tip monobloc, mecano-biologice, La iesirea din microstatiile de epurare, apele vor fi trecute printr-un filtru biologic si apoi evacuate in cursuri de apa necadastrala (vai de torenti). Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate vor respecta avizul dat de Administratia Nationala Apele Romana, Administratia bazinala de apa Somes-Tisa, Cluj-Napoca. Apele pluviale potential impurificate cu produse petroliere provenite din parcuri de utilaje, din zona parcarilor auto (10,625l/s) vor fi trecue printr-un separator de hidrocarburi cu deznisipator,iar evacuarea lor se va face in rigola pluviala aferenta drumului de acces in zona.

� Maºini de bãtut zãpadã � Se prevãd trei maºini de bãtut zãpada douã de dimensiuni

medii ºi una micã. � Alimentare cu energie electricã � Se va face conform avizului de racordare. Pentru

alimentarea cu energie electricã se va realiza o linie LEA 20kV ºi se vor amplasa douã posturi

de transformare în anvelopã de beton (PTAB), amplasate în zona staþiei de acþionare a

telegondolei (PTAB 1000 kVA) respectiv la intersecþia pârtiei Apostoli cu Breteaua 1(PTAB

1000 kVA). Racordarea consumatorilor (staþie de antrenare teleschi, telegondolã, staþii de

pompe, instalaþii de producere a zãpezi artificiale) la posturile de transformare 20/0,4 kV se

va face prin reþele subterane. Având în vedere altitudinea relativ micã ºi tendinþa de modificare a condiþiilor

climatice la nivel global, pentru a se asigura un randament optim - economic de exploatare, al acestui domeniu, este necesar sã se realizeze condiþii de utilizare permanentã a pârtiilor atât la

începutul iernii, cât ºi pe parcursul acesteia, prelungind astfel perioada de timp optim de

exploatare la minimum patru luni calendaristice. În urma analizei soluþiilor tehnice aplicate pe pârtiile din þãrile cu tradiþie în

organizarea sporturilor de iarnã (Austria, Elveþia, SUA, etc.), unde la altitudini mult mai

ridicate ale amplasamentelor s-a aplicat soluþia cu producerea zãpezii artificiale. De asemenea pentru o pârtie rezistentã în perioada de exploatare se foloseºte zãpada

artificialã atât la începutul iernii pentru a asigura stratul suport de rezistenþã pentru zãpadã

naturalã, cât ºi pe parcursul iernii pentru a împrospãta ºi a menþine în condiþii de calitate

suprafaþa de schi a pârtiei. Stocul tampon de apã necesar produceri zãpezi în perioada de exploatare se realizeazã

în cadrul unui bazin de acumulare cu volumul de 35000 mc care va fi umplut cu ajutorul unei

captãri din torentul din apropiere. Principalele elemente ale instalaþilor aferente produceri zãpezii artificiale sunt: - captarea de apã; - reþea de aducþiune




[email protected]

8

- bazin de acumulare - staþie de pompare de înalta presiune - reþea de înalta presiune de distribuþie a apei pentru producerea zãpezii artificiale. - reþea drenaj ape strãine în zona bazinului de acumulare - preaplin bazin de acumulare - reþea golire de fund bazin de acumulare 1.5. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70; Suprafaþa potenþial afectatã de cãtre investiþia propusã se aflã în proximitatea sitului Natura 2000 ROSCI0089 Gutai Creasta Cocosului, respectiv la 230 m de limita sitului. Perimetrul solicitat se gaseste in localitatea Cavnic, cartierul Roata. Accesul in perimetru se face din drumurile judetene Baia Mare -Cavnic - Ocna Sugatag � Sighet DJ284, si DJ 109. Relieful este unul muntos cu versanti abrupti. Coordonatele perimetrului în sistem de referinþã STEREO 70 le redãm in tabelul de mai jos. Tabelul nr. 1. Coordonatele stereo 70 (preluat de la ing. Marius Dobra)

Nr. pct. x y N 687800 415800 V 687200 415000 E 686400 417000 S 685600 416400

1.6. Modificarile fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) si

care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP; Amenajarea partiilor si construirea utilitatilor de infrastructura necesare uzului turistic

al domeniului va cuprinde: - lucrãri de defrisare, lucrãri de amenajare a partiilor si bretelelor - constructia cladirilor - construirea drumului de acces si al parcarii - amenajarea retelelor de apa si electricitate, precum si a canalizarii - construirea captarii de apa, a canalului de aductiune, precum si retelelor de conducte

pentru distributia apei in vederea producerii zapezii artificiale; Amenajarile si constructiile enumerate mai sus presupun interventia pe o suprafaa de

39,5 ha ocupate de vegetatie forestiera, de tufarisuri scunde si mici suprafete de pajiste. Lucrãrile de defrisare vor consta în indepartarea vegetatiei lemnoase pe o suprafata de 37,37

ha . Modificarile fizice semnificative se vor produce in urmatoarele cazuri:

A. CONSTRUIREA CLADIRILOR: anexa superioara si anexa inferioara cu suprafete de cca 220 mp. In cazul acestora solul va fi mobilizat pentru amenajarea fundatiilor. Solul excavat va fi extras, depozitat pe o platforma temporara, urmand ca apoi sa serveasca la umplerea fundatiei. B. AMENJAREA DRUMURILOR DE ACCES LA PARTII.

- Un drum va avea douã benzi de circulaþie, cu îmbrãcãminte asfalticã si va fi racordat

la drumul judeþean existent: Lungimea drumului 379,00 m ; Lãþimea drumului 7.00 m; - Carosabil 3.00 m x 2;




[email protected]

9

- Acostament 0.50 m x 2 ; Pe ambele laturi ale drumului se vor construi rigole dalate. Un drum lateral racordat la precedentul; va avea îmbrãcãminte din macadam: Lungimea drumului 109.50 m; Lãþimea drumului 5.50 m.

C. AMENAJAREA PARCARII AUTO: Parcãrile proiectate vor asigura un numãr de

171 locuri de parcare pentru autoturisme ºi va avea îmbrãcãminte din macadam, fiind

prevãzute cu acces cu o lãþime de 6.00 m. - Lungimea zidurilor de sprijin proiectate este de 147.3 m înãlþime, de 1,8 m de la

nivelul solului ºi va asigura protecþia drumului de acces la staþia de plecare a

telegondolei Gutâiul Doamnei ºi a parcãrii. D. CONSTRUIREA CAPTARII PENTRU APA: se va executa in albia torentului situat la cota 1029,5 m. Aceste lucrãri constau în execuþia a douã praguri de beton armat având

dimensiunile în secþiune transversalã de 1,00 m x 1,50 m x 6,00 m. Aceste praguri sunt

încastrate în teren la adâncimea de 0,50 m. Distanþa dintre cele douã praguri este 8,00 m.

Între praguri se monteazã un dren colector având diametrul de 300 mm ºi lungimea de 8,00 m. Spaþiul dintre terenul dizlocat ºi praguri se umple cu un filtru invers având

grosimea de 1,00 m. Drenul colector va fi prelungit prin conductã PEID, PN10 pânã în

cãminul de vane CV1 situat în vecinãtatea captãri. Cãminul de vane CV1 ce se va executa va fi din PEID de forma circulara. Cãminul va fi acoperite cu capac ºi ramã necarosabilã.

În cãminul de vane CV1 proiectat se va monta o vanã de sectorizare Dn 300 mm (robinet

cu clapã fluture centricã cauciucatã PN10, cu reductor manual). E. AMENAJAREA RETELELOR DE ADUCTIUNE, DISTRIBUTIE A APEI. Acestea se construiesc pe acelasi principiu, dar pe tronsoane diferite si cu functii diferite:

aductiunea apei: se va amenaja de la la bazinul de captare. Traseele conductelor sunt amplasate în zona verde din pãdure. Amplasarea conductei propuse se va face pe un traseu liniar, pe cât posibil, dintre

captare ºi bazinul de acumulare. Conductele propuse vor fi din P.E.I.D, PE80 dupã cum urmeazã: - 140,2 m PEID, PE80, PN10, De 315 mm. Pentru protejarea conductei în cazul unor eventuale spargeri, peste stratul de nisip care

acoperã conducta, s-a prevãzut aºezarea unei bande avertizoare reflectorizante cu fir de

detecþie inserat. La execuþia reþelei se vor respecta prevederile din STAS 4163-3/1996.

Dupã terminarea execuþiei tronsonului de reþea, având executate cãminele ºi montaþi

hidranþii de incendiu, ciºmelele se va realiza proba de presiune conform STAS 4163-3/1996 ºi spãlarea ºi dezinfectarea acesteia.

Pe întreaga perioadã de execuþie a lucrãrilor prevãzute în obiectivul de investiþie

proiectat, se vor lua toate mãsurile necesare de protecþie împotriva posibilitãþii izbucnirii unui

eventual incendiu. Mãsuri specifice PSI se vor lua începând încã din faza de ºantier. În acest scop toate

materialele combustibile vor fi depozitate în aºa fel încât sã nu constituie o sursã de incendiu.

Nu se va permite folosirea de flacãrã deschisã în apropierea materialelor combustibile ºi

inflamabile. În cadrul mãsurilor PSI se vor monta plãcuþe ºi panouri avertizoare prin care se va interzice folosirea focului deschis ºi fumatul în apropierea materialelor combustibile ºi

inflamabile.




[email protected]

10

Toate materialele combustibile ºi inflamabile vor fi îngrãdite ºi amplasate la distanþe

corespunzãtoare de construcþiile existente. Pe conducta de aducþiune se va realiza un cãmin de vane CV2 situat în vecinãtatea

bazinului de acumulare. Cãminul de vane CV2 ce se va executa va fi din PEID de forma circulara. Cãminul va

fi acoperite cu capac ºi ramã necarosabilã. În cãminul de vane CV1 proiectat se va monta o electrovanã de sectorizare Dn 300 mm (robinet cu clapã fluture centricã cauciucatã PN10, cu

reductor manual) ºi un colier de branºare PEID 315/28 mm prin intermediul cãruia se va

monta traductorul de turbiditate. Electrovana va fi comandatã de traductorul de presiune ultrasonic montat în bazinul de

acumulare. În situaþia umpleri bazinului de acumulare traductorul va comanda închiderea

vanei respectiv în situaþia în care nivelul apei din bazin scade datoritã pompãri traductorul va

comanda deschiderea electrovanei. Ca ºi mãsurã de protecþie se va monta un traductor de turbiditate în cãminul CV2 care

va comanda închiderea electrovanei pentru situaþia în care apa captatã prezintã turbiditate

ridicatã. Aceste situaþii se produc în cazul unor precipitaþii intense care tulburã torentul captat. Dupã cãminul de vane CV2 în bazinul de acumulare pe conducta de aducþiune este

prevãzut o instalaþie de disipare a energiei pentru a nu crea curenþi în apa din bazinul de

acumulare. F. AMENAJAREA BAZINULUI DE ACUMULARE: Bazinul de acumulare se va realiza prin lucrãri de terasamente, nivelãri ºi compactãri în zona unui luminiº relativ plan existent

situat la o cotã aproximativã de 1011 m. Se vor realiza lucrãri de excavaþii pe adâncimi

cuprinse între 0,1 ºi 5,50 m adâncime. Suprafaþa ochiului de apã este de 7500 mp iar volumul

de apã este de 35.000 mc. Volumele de excavaþii vor asigura volumele de terasamente necesare la realizarea

digurilor de compartimentare. Pe conturul bazinului de acumulare se va realiza un dig perimetral având urmãtoarele

caracteristici: - înclinaþia paramentului interior de 1:1,5 - înclinaþia paramentului exterior de 1:2 - lãþimea digului de 1,00 m - înãlþimea digului de 0,75 m - cota coronamentului digului este de 1015,75 m. - cota oglinzi apei este de 1015,00 m. Pe exteriorul digului perimetral se va realiza un canal de colectare ºi evacuare ape

pluviale. Canalul perimetral este de formã trapezoidalã având urmãtoarele caracteristici: - înclinaþia paramentului interior de 1:2 - înclinaþia paramentului exterior de 1:2 - lãþimea canalului de 0,50 m - adâncimea canalului de 0,50 m - cota minimã a fundului canalului este de 1014,50 m. Canalele perimetrale preiau apele pluviale scurse de pe versanþi ºi le descarcã în

torenþii naturali din zona amplasamentului bazinului de acumulare. Aceste canale au panta minimã de 0,001. Se prevãd douã descãrcãri ale canalului perimetral în torenþii naturali.

Canalele perimetrale în zona bazinului de acumulare sunt prevãzute cãptuºite cu beton

monolit cu rosturi de dilataþie etanºate cu rãºini epoxidice.




[email protected]

11

Dupã realizarea lucrãrilor de terasamente, profilarea taluzelor digurilor ºi a canalelor

pe fundul bazinului de acumulare ºi paramenþii digurilor se va amplasa un strat de geotextil

apoi un strat de geomembranã de impermeabilizare. Folia de geomembranã va fi îmbinatã

prin lipire la cald. Geomembranã va fi petrecutã pe o lãþime de 0,80 m prin corpul digului la

cota 1015,30 m. În bazinul de acumulare se realizeazã o baºã de aspiraþie pompe din beton armat de tip

cuvã umedã având dimensiunile de 3,00 m x 3,00 m. Cota crestei baºei este de 1015,75 m ºi

cota fundului baºei 1009,50 m. Baºa va fi realizatã din beton armat impermeabil ºi hidroizolat

pe exterior cu geomembranã. Baºa va fi înglobatã în corpul digului asigurându-se astfel termoizolaþia apei din baºã. Baºa va fi acoperitã cu un capac de beton armat termoizolat având

o gurã de acces din panou metalic termoizolat. De asemenea baºa va fi prevãzutã cu o scarã

metalicã de acces. În baºã se monteazã urmãtoarele instalaþii hidrotehnice: - alimentare baºã prin ºtuþuri conductã PEID, PE80, PN10, De 225 mm, L = 1,00 m

prevãzut pe exterior cu grãtar � 2 buc., vane acþionate manual Dn 200 mm, PN16 � 2 buc. (robinet cu clapã fluture centricã cauciucatã PN10, cu reductor manual),

- golire de fund prin conductã PEID, PE80, PN10, De 315 mm, L = 40,00 m, vanã

acþionatã manual Dn 300 mm, PN16 � 1 buc. (robinet cu clapã fluture centricã

cauciucatã PN10, cu reductor manual), - alimentare staþie de pompare prin conductã PEID, PE80, PN10, De 225 mm, L =

30,00 m, vanã acþionatã manual Dn 200 mm, PN16 � 2 buc. (robinet cu clapã fluture centricã cauciucatã PN10, cu reductor manual),

G. CONSTRUIREA UNEI CLADIRI CU ROL DE STATIE DE POMPARE SUB PRESIUNE: Staþia de pompare este o clãdire din zidãrie portantã cu fundaþii, stâlpi ºi grinzi

din beton armat având dimensiunile de: 12,00 m x 6,00 m. Înãlþimea liberã este de 5,00 m.

Învelitoarea va fi de tip uºor din panouri sandwitsch respectiv pereþii vor fi îmbrãcaþi pe

exterior cu panouri sandwitsch. Pe faþada clãdiri se prevãd 6 ferestre cu dimensiunile 2,00 x

2,00 m, o uºã pietonalã de acces cu dimensiunile 1,00 x 2,00 m ºi o uºã tehnologicã cu

dimensiunile 3,00 x 3,00 m. Staþia va fi prevãzutã cu o grindã rulantã echipatã cu un palan

manual de 3 tone care va fi montatã pe grinzile clãdiri la cota de +4,20 m. Toate tablourile

electrice vor fi poziþionate la cota de + 2.00 m având accesul asigurat printr-o rampã cu scãri

metalice. Cablurile electrice vor fi amplasate în paturi de cabluri. În acea stã staþie se vor

monta urmãtoarele echipamente: a) Staþie de pompare înaltã presiune alcãtuitã din urmãtoarele elemente: - douã pompe 1+1R centrifuge având caracteristicile Q = 25 l/s = 90 mc/h, H = 450

m, P = 160 kW acþionate cu turaþie variabilã prin convertizor de frecvenþã - legãturi ºi armãturi aferente pe conducta de aspiraþie formate din: conducte Dn 150

mm, PN16, vane acþionate manual Dn 150 mm, PN16 � 2 buc. (robinet cu clapã fluture centricã cauciucatã PN10, cu reductor manual), filtre de particule DN 150

mm, PN16 (decantor) � 2buc., - legãturi ºi armãturi aferente pe conducta de refulare formate din: Conducte Dn 100

mm, PN63, clapetã de sens Dn 100 mm � 2 buc., PN63, - legãturi aferente separaþiei refulãrilor pompelor formate din: conducte Dn 150 mm

ºi Dn 125 mm, PN63, electrovanã Dn 150 mm, PN63 � 1 buc. (robinet cu clapã fluture centricã cauciucatã PN10, cu reductor manual), vane acþionatã manual Dn

125 mm, PN63 � 2 buc. (robinet cu clapã fluture centricã cauciucatã PN10, cu

reductor manual), clapete de sens Dn 125 mm, PN63 � 2 buc.,




[email protected]

12

- legãturi purjare ape în exces prin conducte de refulare Dn 25mm, PN63, vane

pneumatice Dn 25 mm, PN63 � 2 buc., vane manuale Dn 25 mm, PN63 � 2 buc., - legãturã amorsare pompe prin conductã Dn 50mm, vanã manualã Dn 50 mm,

PN16 � 1 buc., - golire staþie de pompare formatã din: vanã manualã Dn 25 mm, PN16 � 1 buc., Staþia de pompare are aspiraþia alimentatã din bazinul de acumulare din baºa de

aspiraþie prin conductã PEID, PE80, PN10, De 225 mm, L = 30 m prin intermediul unei vane

acþionate manual Dn 200 mm (robinet cu clapã fluture centricã cauciucatã PN10, cu reductor

manual) amplasate în baºa de aspiraþie. Conductele de pe refularea pompelor servesc reþeaua de distribuþie a apei pentru

producerea zãpezi artificiale. Întreg procesul de pompare se va realiza automat prin intermediul tabloului

Convertizor de frecvenþã comandat de traductorii de presiune de pe refulare ºi traductorul de

nivel din lac. Pompele vor fi utilizate prin rotaþie automatã de cãtre tabloul de automatizare

pentru a asigura o uzurã egalã. Facilitãþile principale de utilizare a convertizorului de frecvenþã în cadrul staþiei de

pompare sunt urmãtoarele: - flexibilitate în stabilirea modurilor de funcþionare ºi setarea parametrilor; - invalidarea motoarelor defecte; aceastã facilitate permite continuarea

funcþionãrii automate a sistemului chiar dacã unele motoare (sau pompe) sunt defecte; - posibilitatea programãrii intervalelor orare de funcþionare; - contorizarea numãrului de ore de funcþionare în regim automat ºi a energiei

electrice consumate de cãtre motorul principal (cu turaþie variabilã); - afiºarea, pe un display alfanumeric, a 4 mãrimi principale din proces; - repornirea sistemului, cu iniþializare, la cãderea totalã sau parþialã a alimentãrii

cu energie electricã; - Stabilirea condiþiilor în care sunt pornite/oprite succesiv pompele din sistem; - Setarea valorii la care scade turaþia pompei principale (alimentate prin

convertizor) la conectarea unei pompe auxiliare; - �rotirea� (permutarea) programabilã a pompei principale (cu turaþie reglabilã),

astfel încât sistemul sã fie uzat uniform; - Trecerea sistemului, atunci când nu existã consum, într-un regim de aºteptare

(�sleep�) cu urmãrirea în continuare a nivelului prescris ºi repornirea (�wake up�) la scãderea

acestuia sub o limitã prestabilitã; b) Staþie de suflante alcãtuitã din urmãtoarele elemente: - 1 suflantã având : Q = 2,2 mc/min = 132 mc/h p=6-8 bar; P= 15 kW cu

electromotor, cu carcasã fonoizolantã cu limitã de zgomot de 76/98 dB, - conducta de refulare Dn 50 mm, cu clapetã de sens, cu supapã de siguranþã, - instalaþie de preluare condens cu vas de acumulare. Pentru acþionarea suflantelor s-a prevãzut un tablou electric de comandã manualã

localã ºi automatã, funcþie de instalaþia de temporizare, cu posibilitatea de interconectare cu funcþionarea pompelor, de debitul de aer indicat de debitmetrul masic pentru aer precum ºi de

turbiditatea indicatã de traductor pe conducta de aducþiune. Suflanta care se propune va aspira aerul direct din spaþiul înconjurãtor, adicã din

încãperea staþiei de pompare. Pentru asigurarea din exterior a volumului de aer care va fi




[email protected]

13

aspirat s-a prevãzut montarea în peretele staþiei a unei rame cu jaluzele mobile având

suprafaþa de cca. 0,8 mp. Conductele de refulare a aerului provenit de la suflantele având Q = 132 mc/h ºi

armãturile corespunzãtoare vor avea secþiunea Dn 50 mm. Conducta de refulare a suflantelor se continuã pânã în bazinul de acumulare unde se

va monta o serpentinã pe perimetrul acestuia din conducte de aerare care vor asigura aerarea volumului de apã din bazinul de acumulare.

c) Staþie de tratare apã potabilã alcãtuitã din urmãtoarele elemente: - douã pompe 1+1R centrifuge având caracteristicile Q = 10 mc/h, H = 40 m, P =

1,8 kW cu armãturile aferente pe conductele de aspiraþie ºi refulare (vane acþionate

manual Dn 50 mm � 4 buc., clapete de sens Dn 50 mm � 2 buc.) cu rol de ridicare presiune pentru tratarea apei,

- filtru mecanic cu autocurãþire de 120 microni, - apometru cu emiþãtor de impulsuri, - 1+1R buc filtru cu nisip cu capacitãþile de tratare Q1=10 mc/ora la

V1=10mc/mp/ora respectiv Q2=20 mc/ora la V2=20mc/mp/ora inclusiv sistemul automat de spãlare ºi comandã hidraulicã cu apã sub presiune,

- 1+1R buc filtru cu cãrbune activ cu capacitãþile de tratare Q1=20 mc/ora - 1 buc staþie clorinare (cu douã pompe dozatoare 1+1R automate 5-10 g/ora) ºi un

recipient hipoclorit de 300 l ºi senzor clor rezidual. - douã pompe 1+1R centrifuge având caracteristicile Q = 10 mc/h, H = 250 m, P =

10,5 kW cu armãturile aferente pe conductele de aspiraþie ºi refulare (vane

acþionate manual Dn 50 mm � 4 buc., clapete de sens Dn 50 mm � 2 buc.) cu rol de pompare apã tratatã.

Staþia de tratare are refularea racordatã la conducta de aspiraþie din bazinul de

cumulare PEID, PE80, PN10, De 225 mm, L = 34 m prin intermediul unei vane acþionate

manual Dn 200 mm (robinet cu clapã fluture centricã cauciucatã PN10, cu reductor manual). Conductele de pe refularea pompelor din ieºirea staþiei de tratare conduc apa tratatã

cãtre cele douã rezervoare de câte 100 mc de la staþiile anexe ale pârtiei. Aceste rezervoare

asigurã necesarul de apã potabilã pentru deservirea clienþilor acestor staþii anexe. H. REÞEA DE ÎNALTA PRESIUNE DE DISTRIBUÞIE A APEI PENTRU

PRODUCEREA ZÃPEZII ARTIFICIALE Traseele conductelor sunt amplasate pe marginea pârtilor Nr. 1, Nr. 3 ºi pârtia

Apostolii. Amplasarea conductei propuse se va face pe un traseu paralel, pe cât posibil, cu

marginea pârtiilor. Conductele propuse vor fi din fontã ductilã dupã cum urmeazã: - DN 200 mm, PN63 - DN 150 mm, PN63 - DN 125 mm, PN63 - DN 100 mm, PN63 - DN 80 mm, PN63 Conductele vor fi pozate în teren la o adâncime medie de 1,20 m, sub limita de îngheþ.

Pe reþeaua de distribuþie proiectatã se vor monta 62 hidranþi supraterani de racord la

tunurile de zãpadã. Hidranþii se vor amplasa în zona verde la maxim 2 m de pârtii. Hidranþii

sunt echipaþi cu vane regulatoare de presiune la 200 mca.




[email protected]

14

Pentru protejarea conductei în cazul unor eventuale spargeri, peste stratul de nisip care

acoperã conducta, s-a prevãzut aºezarea unei bande avertizoare reflectorizante cu fir de detecþie inserat.

La execuþia reþelei se vor respecta prevederile din STAS 4163-3/1996. Dupã terminarea execuþiei tronsonului de reþea, având executate cãminele ºi montaþi

hidranþii se va realiza proba de presiune conform STAS 4163-3/1996 ºi spãlarea ºi

dezinfectarea acesteia. Toate componentele reþelei au avizul Ministerului Sãnãtãþii; pentru a evita stagnarea

apei în reþea se va asigura o pantã minimã de montaj a conductei de 0,1%. Faþã de reþelele de

canalizare se va asigura o distanþã minimã de 3,00 m în plan orizontal ºi de 0,40 m în plan

vertical(SR 8591-97) Pe întreaga perioadã de execuþie a lucrãrilor prevãzute în obiectivul de investiþie

proiectat, se vor lua toate mãsurile necesare de protecþie împotriva posibilitãþii izbucnirii unui

eventual incendiu. Mãsuri specifice PSI se vor lua începând încã din faza de ºantier. În acest scop toate

materialele combustibile vor fi depozitate în aºa fel încât sã nu constituie o sursã de incendiu.

Nu se va permite folosirea de flacãrã deschisã în apropierea materialelor combustibile ºi

inflamabile. În cadrul mãsurilor PSI se vor monta plãcuþe ºi panouri avertizoare prin care se

va interzice folosirea focului deschis ºi fumatul în apropierea materialelor combustibile ºi

inflamabile. Toate materialele combustibile ºi inflamabile vor fi îngrãdite ºi amplasate la distanþe

corespunzãtoare de construcþiile existente. În cadrul mãsurilor PSI, beneficiarul ºi executantul pot interveni imediat de la hidranþii

existenþi, pentru stingerea din exterior a unui eventual incendiu. Se vor lua mãsuri ca accesul

la hidranþii de incendiu existenþi sã fie asigurat în permanenþã. I.AMENAJAREA RETELELOR DE EVACUAREA A APELOR REZIDUALE Reþea drenaj ape strãine în zona bazinului de acumulare

Având în vedere cã bazinul de acumulare este situat pe un luminiº relativ plan existent

situat la o cotã aproximativã de 1011 m sunt posibile existenþa unor izvoare naturale pe zona

bazinului de acumulare. În acest sens se prevede un sistem de drenaj alcãtuit din conducte riflate Dn 150 mm

îmbrãcate cu geotextil ºi aºezate într-un canal umplut cu filtru invers cu dimensiunile de 0,5 m x 0,5 m. Apele captate în zona bazinului de acumulare prin acest sistem de drenuri sunt

conduse printr-o conductã PEID, PE80, PN10, De 160 mm, L = 40 m pânã la torentul dupã

staþia de pompare. Conducta de golire va fi pozatã în teren la o adâncime medie de 1,20 m, sub limita de

îngheþ. Pentru protejarea conductei în cazul unor eventuale spargeri, peste stratul de nisip care

acoperã conducta, s-a prevãzut aºezarea unei bande avertizoare reflectorizante cu fir de

detecþie inserat. Preaplin bazin de acumulare Pentru evacuarea apelor pluviale din precipitaþii acumulate pe suprafaþa ochiului de

apã se prevede un descãrcãtor de ape mari. Acest descãrcãtor este dimensionat inclusiv pentru

situaþia unei avarii pe conducta de aducþiune astfel încât poate prelua întregul debit captat. Descãrcãtorul este realizat printr-un masiv de beton armat având creasta la cota

1015,00 m ºi este profilat ca un deversor cu profil practic. Descãrcãtorul are lãþimea

deversorului de 3 m. Reþea golire de fund bazin de acumulare




[email protected]

15

Conductã de golire a bazinului de acumulare va fi din PEID, PE80, PN10, De 315 mm,

L = 40 m pânã la torentul de dupã staþia de pompare. Conducta de golire va fi pozatã în teren la o adâncime medie de 1,20 m, sub limita de

îngheþ. Pentru protejarea conductei în cazul unor eventuale spargeri, peste stratul de nisip care

acoperã conducta, s-a prevãzut aºezarea unei bande avertizoare reflectorizante cu fir de detecþie inserat.

Conducta de golire se va alimenta din baºa de aspiraþie a pompelor prin intermediul

unei vane acþionate manual Dn 300 mm (robinet cu clapã fluture centricã cauciucatã PN10, cu

reductor manual).

1.7. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.); Dintre resursele naturale existente in perimetrul proiectului, pe parcursul exploatarii se va prelua doar apa. Aceasta este destinata:

a. consumului menajer, deservirii spatiilor publice � spatiile sanitare amenajate in cladirile anexe superioara si inferioara; spatiile comerciale din aceleasi cladiri.

b. Producerii de zapada artificiala la inceputul iernii si spre primavara

Resursele de apa exploatate provin din apa pluviala captata dintr-o vale de torent bine alimentata. Apa va fi capatata intr-un bazin de captare, condusa spre o acumulare, apoi tratata si distribuita pe de o parte spre utilizarea menajera, iar pe de alta parte spre producerea zapezii artificiale. 1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP;

In faza de amenajare a partiilor de schi vor fi exploatate resursele de lemn situate pe zona destinata acestora si constructiilor prevazute.

Dupa amenajarea acestora, se vor exploata doar resurse de ape naturale de origine pluviala in scop menajer si in scop de producere a zapezii artificiale. 1.9. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata unde sunt depozitate

deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora; Proiectul privind amenajarea domeniului schiabil �Gutaiul Doamnei�, pe termen lung

nu este unul generator de emisii sau de poluanti. Metodele de executie sunt cele clasice conform caietelor de sarcini si vor urma STAS-urile corespunzatoare fiecaruit tip de lucrare. Pe parcursul amenajarii vor rezulta �deseuri� dupa cum urmeaza, dar care vor fi

transportate din zona de impact: Materialul lemnos rezultat in urma defrisarii arborilor va fi transportat si valorificat. Se va lucra cu 2 Tafuri cca 4 ore/zi. Materialul lemnos va fi transportat in intregime fara a ramane resturi pe suprafata destinata lucrarilor. Lucrarile de defrisare si eliminare a materialului lemnos trebuiesc facute primavara devreme, pe sol uscat sau inghetat pentru a preveni fenomenele erozionale. Pamantul rezultat din saparea fundatiilor si a santurilor pentru amplasarea retelelor de aductiune/distributie a apelor va fi depozitat temporar pe rampe amenajate penntru perioada santierului, iar imediat dupa finalizarea sapaturilor si betonarea fundatiilor, respectiv amplasarea tubulaturilor, va fi folosit pentru umplerea gropilor. Sapaturile in teren natural se vor executa mecanizat � 85% si manual 15%.




[email protected]

16

Mobilizarile de teren se vor executa cu buldozer pe tractor. Incarcarea in utilaje de transport a pamantului se va face mecanizat cu excavator cu cupa. De asemenea cantitatile mici de pamant din sapatura vor fi imprastiate, pe cat posibil, cu mijloace manuale. Cofrajele se vor executa din panouri refolosibile � ancorate mecanic unul de altul. Se va evita pe cat posibil folosirea cofrajelor din lemn (scandura) ce nu se pot refolosi. Betonul se va prepara in statii centralizate. Toate materialele introduse in executie vor fi noi si insotite de certificatele de calitate emise de producator. Daca aceste certificate lipsesc sau sunt incomplete, executantul sau constructorul, dupa caz, va emite certificate de conformitate bazate pe incercari si verificari efectuate in conformitate cu cerintele standardelor de material specifice. Utilizarea de materiale inlocuitoare sau echivalente va fi permisa numai cu acceptul proiectantului. Avand in vedere ca obiectivul propus nu are, per ansamblu, activitate productiva, combustibilii folositi vor fi doar cei din timpul desfasurarii executiei (motorina pentru utilajele de transport si executare lucrari de constructie-montaj). Transportul elementelor majore metalice se va realiza cu utilaje de tonaj mediu, respectiv tractoare cu remorci. Prin urmare, utilajele care vor interveni la lucrarile din zona: buldozere, remorci, excavatoare, etc. Pe durata functionarii, vor emite gaze de esapament dispersate in atmosfera. De asemenea personalul angajat pentru lucrari va fi generator de deseuri menajere. Acestea vor fi colectate pe o rampa temporara, special construita si vor fi apoi transportate la platforma de gunoi a orasului Cavnic. Pe parcursul exploatarii infrastructurii, deseurile menajere rezultate de la turisti, din unitatile de alimentatie publica amenajate in cadrul cladirilor anexe vor fi colectate diferentiat si transportate la platforma de gunoi a orasului Cavnic. Apele uzate vor fi epurate de catre cele doua statii de epurare prevazute.

Deºeuri menajere - colectarea se va face pe baza de contract in pubele metalice amplasate pe platforme special amenajate. Acestea vor fi transportate la depozitele de deºeuri

sau la staþiile de transfer ale localitãþilor. Deºeurile menajere care se vor genera pe amplasament vor fi colectate în pubele ºi

transportate la groapa de gunoi autorizatã cea mai apropiatã sau se va încheia contract cu

firme autorizate. Deºeurile menajere vor fi colectate în containere corespunzãtoare, care vor fi golite

periodic. Compoziþia acestui tip de deºeu este specific menajerã, nefiind considerat deºeu cu

compoziþie toxicã sau care ar prezenta vreun pericol, deci acesta nu necesitã un program

special de gospodãrire.

Deºeuri metalice - colectarea se va face pe platforme special amenajate si valorificate pe baza de contract cu autoritãþile specializate.

Vor fi pãstrate evidente cu cantitãþile valorificate in conformitate cu prevederile OUG

nr. 16/2001 privind gestionarea deºeurilor industrial reciclate, aprobata prin Legea nr.

456/2001, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Deºeuri materiale de construcþii - colectarea pe platforme speciale si valorificarea prin utilizarea la infrastructura drumurilor.

Calitatea aerului poate suferi în perioada executiei din cauza mijloacelor auto sau alte utilitare folosite în incintã (oxizi de azot, bioxid de carbon, bioxid de sulf, aldehide, fum) si

din cauza lucrãrilor de constructie ( particule în suspensie si sedimentare).




[email protected]

17

1.10. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP (categoria de folosinta a terenului, suprafetele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de catre PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, santuri si pereti de sprijin, efecte de drenaj etc.);

Executia partiilor de schi si a infrastructurilor necesare exploatarii domeniului schiabil va necesita îndepãrtarea vegetatiei si nivelarea versantului pe o suprafatã de cca 39,5 ha. Acestui teren îi va fi schimbatã destinatia, din suprafatã împãduritã în partie de schi. Suprafata

isi va schimba tipul de vegetatie, din suprafata impadurita in suprafata ocupata de pajiste. Exista toate sansele ca prin indepartarea vegetatiei forestiere sa se instaleze o vegetatie praticola edificata de Nardus stricta. Aceste tipuri de pajisti sunt caracteristice zonei, substratul pedologic este acid, iar domeniul va fi exploatat doar pe timpul iernii, iar primavara si vara vegetatia nu va fi deranjata si va putea avea o evolutie normala si stabilitate, speciile ierboase instalate nefiind deranjate avand la dispozitie nefragmentat intreg ciclul de vegetatie.

Suprafetele de teren ce urmeaza a fi ocupate prin realizarea proiectului propus pentru dezvoltarea domeniului schiabil din orasul Cavnic � versantul Gutaiul Doamnei � sunt redate in tabelele de mai jos:

Tabelul 2. Suprafetele destinate elementelor de amenajare prevazute in proiectul de

referinta

Pârtii de schi Pârtia 1 � D1 2325 x 38 = 88.350 mp

Pârtia 2 � D2 2139 x 36 = 77.004 mp

Pârtia 3 � D3 2020 x 30 = 60.600 mp

Pârtia Apostolii � E1

645 x 50 = 32.250 mp

Bretelele de legatura � d4, d5, d6, d7 1120 x 30 = 33.600 mp

TOTAL PARTII = 291.804 mp

Telegondola Gutâiul Doamnei TG8 Statia inferioara, inclusiv garaj vehicule si amenajari exterioare

50 x 45 = 2.250 mp

Statia superioara, inclusiv amenajari ext. 30 x 20 = 600 mp

Linie, fundatii piloni 3,5 x 3,5 x 16 = 196 mp

TOTAL TELEGONDOLA = 3.046 mp

Traseu linie (ocupare temporara) 1880 x 20 = 37.600 mp

Teleschi Apostolii TK2 Statia inferioara, inclusiv amenajari ext. 10 x 6 = 60 mp

Statia superioara, inclusiv amenajari ext. 10 x 6 = 60 mp

Linie, fundatii piloni 1,5 x 1,5 x 7 = 15,75 mp

TOTAL TELESCHI = 135,75 mp




[email protected]

18

Traseu linie (ocupare temporara) 615 x 8 = 4.920 mp

Cladiri anexe Cladire anexa statia inferioara 20 x 15 = 300 mp

Cladire anexa statia superioara 11 x 8 = 88 mp

Statie epurare 3 x 2 x 2 buc. = 12 mp

Captare apa 3 x 4 x 2 buc. = 24 mp

TOTAL CLADIRI ANEXE = 424 mp

Parcare auto Parcare autoturisme, incl spatii acces 40 x 140 = 5.600 mp

TOTAL PARCARE = 5.600 mp

Sistemul electronic de bileterie se monteaza in interiorul statiilor, inclusiv portile de acces si prin urmare nu necesita suprafete de teren suplimentare.

TOTAL SUPRAFATA DE TEREN OCUPATA DEFINITIV1 = = 3.046 + 135,75 + 424 + 5.600 = 9.205,75 mp (0,9205 ha)

TOTAL SUPRAFATA DE TEREN OCUPATA TEMPORAR, RESPECTIV IN SEZONUL DE IARNA =

= 9.205,75 + 291.804 + 37.600 � 196 + 4.920 � 15,75 = 343.318 mp (34,3318 ha), ceea ce inseamna ca pe aceasta suprafata va ramane vegetatie naturala, teritoriul fiind exploatat doar in timpul iernii;

1.10. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP

dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de inalta tensiune etc., mijloacele de constructie necesare), respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar;

Proiectul de amenajare a domeniului schiabil, incluzand partii, cladiri anexe, precum si infrastructura de aductiune si distributie a apei, si reteaua electrica nu presupune dezafectarea si reamplasarea unor retele, canalizari, deoarece ele in prezent nu exista.

1. 11. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a PP etc.;

Tabelul 3. Esalonarea realizarii investitiei DURATA DE REALIZARE Durata estimata de realizare a investitiei este de 2 ani (2 x 6 luni).

DURATA LUCRÃRII 12 LUNI / 2 ani

Anul 1 Anul 2

Nr crt OBIECTIV

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12




[email protected]

19

■ H

■

■

1 PARTII DE SCHI

Lucrari terasamente

Profilare rigole

Insamantare partii

3 MASINI DE BATUT ZAPADA

Achizitie

echipament Probe,

■■. ■■

4 SISTEM DE BILETERIE ELECTR

Achizitie echipament

Probe, scolarizare

B

5 CLADIRI ANEXE

Lucrari de rezistenta

Lucrari de

arhitectura Finisaje

^

^

PARCARE SI DRUM

Infrastructura ■

6

Suprastructura

7 UTILITATI

Alimentare cu e.e.

Alimentare cu apa Canalizare / statie epurare

1. 12. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP;

In urma amenajarii �Domeniului schiabil Gutaiul Doamnei� se vor desfasura activitati de

turism/sporturi de iarna/ecoturism vara. Pentru deservirea acestor activitati: - vor functiona telegondola si teleschiul alimentate cu energie electrica de la retea; - se va produce zapada artificiala pe timpul iernii




[email protected]

20

- va fi un aflux de turisti in zona pentru sporturi de iarna/turism estival - vor functiona unitati comerciale, unitate Salvamont 1. 13. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (in cazul in care autoritatea

competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru); Amenajarea domeniului schiabil si exploatarea acestuia nu presupune procese tehnologice.

Descrierea instalaþiei ºi a fluxurilor tehnologice Procesul tehnologic implicat de proiectul in cauza este producerea zapezii artificiale. Aceasta presupune procesele si echipamente speciale, descrise mai sus. 1.14. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar; În zona învecinatã domeniului schiabil prognozat, se gãsesc alte partii de schi. Ele nu genereaza un efect cumulat asupra mediului din urmatoarele motive: -nu exploateaza resurse naturale; -nu sunt generatoare de emisii sau deseuri; -sunt amplasate de o parte si de alta a drumului, deci nu conduc la fragmentare suplimentara a habitatului - amenajarea lor prin scoaterea din fondul forestier a unor suprafete insemnate de padure a fost compensata prin impadurirea unor domenii similare ca si intindere si ca si compozitie in specii de arbori, impusa prin reglemetarile de mediu.

2. INFORMAÞII PRIVIND ARIA NATURALÃ PROTEJATÃ DE INTERES COMUNITAR ÎN PROXIMITATEA CÃREIA SE GÃSEªTE PP

2.1. Descrierea ariei naturale protejate

PREZENTAREA SITULUI NATURA 2000 � ROSCI0089 in proximitatea caruia se afla obiectivul de interes turistic. Localizare: Situl este localizat pe raza urmãtoarelor unitãți administrativ teritoriale: Budești (1%), Cavnic

(2%), Desești (2%), Ocna Șugatag (1%), Șișești (2%). Situl are o suprafațã de 693 ha. Coordonatele geografice ale sitului:

- Latitudine: N 47°42ʹ7ʺ - Longitudine: E 23°50ʹ59ʺ

Formele de relief

Zona este una muntoasa, delimitand o depresiune intramontana situata in munþii vulcanici ai Maramureºului. Depresiunea Cavnicului este delimitata de masivele Gutâi spre NV, de Masivul Lãpuº, spre SE, în partea de est de munþii Cavnicului ºi la vest de munþii

Negrei.

Varfurile cele mai impozante care apartin sitului Natura 2000 Gutai-Creasta Cocosului si respectiv sitului Natura 2000 Ignis sunt: - vârful Pleºca (1322 m) la est




[email protected]

21

- creasta Midia Mare (1150 m) la sud - vârful Mogoºa (1246 m) la vest - creasta Gutîi (1444 m) la nord.

Relieful este muntos si foarte accidentat, cu diferenþe de nivel între cele douã

extremitãþi de peste 400 m.

Clima Regimul climatic al Sitului poate fi încadrat în tipul climat-continental-moderat. Partea

sudicã, dupã Köpen aparþine provinciei climaticã Dfbk caracterizat print-un climat boreal cu veri rãcoroase, ierni lungi ºi geroase cu precipitaþii abundente. Aici meritã sã fie menþionat, cã

Valea Izei are relativ un climat mai arid ºi mai blând faþã de celelalte zone ale Maramureºului,

datoritã geomorfologiei teritoriului. Valea Izei este baratã de culmi cu altitudini de +1200 � +1800 m, de curenþii vestici, atlantici, care sunt încãrcaþi de vapori de apã, care se descarcã în

munþii vulcanici în versantul vestic. Media temperaturii variazã între + 8,4º C, la Sighet, ºi,

+8º C, la Ocna-ªugatag, ºi, +2ºC în Munþii Þibleº. Izoterma +6ºC cuprinde marea majoritate a

teritoriul Sitului (la o altitudine de +600 � +700 m, - altitudinea medie a Sitului +728 m). Precipitaþiile anuale la Sighet sunt 800 de mm, iar la Ocna-ªugatag de 754,2 mm. Clima este specificã regiunilor muntoase, având caracter temperat continentalã, iar precipitaþiile sunt abundente. Direcþia generalã a vânturilor este nord -vest, având o vitezã

medie de 3,0 m/s. Din punct de vedere climateric localitatea Cavnic se aflã într-o zonã având

urmã-toarele caracteristici: - zona climaticã II � vara ºi III � iarna, având temperaturile de calcul (iarna - vara) � 15 grade Celsius � + 25 grade Celsius (conform STAS 6472-83). - zona eolianã �E�, având presiunea dinamicã de bazã 0,40 KN/mp (conform STAS 10101/20 - 90)

- zona de încãrcare cu zãpadã �E�, având greutatea de referinþã de 1,7 N/mp (conform STAS 10101/21-92).

Hidrografia

Din punct de vedere hidrografic aceastã zonã se aflã în bazinul hidrografic al râului

Someº, mai precis al afluentului sãu rîul Lãpuº în care se varsã râul Cavnic, un râu de munte

care are o serie de vãi muntoase; ca afluenþi ºi este un bazin de tip torenþial. Principalele cursuri de apã sunt râul Cavnic ºi Valea Gutinului cu afluenþii lor. Direcþia generalã de curgere a apelor este de la nord-est spre sud-vest. Debitele sunt variabile, fiind influenþate de cantitatea de precipitaþii. Zona este bogatã în izvoare cu debite

diferite care nu seacã în timpul verii decât în parte ºi numai în cazuri izolate. Habitate naturale

Fundamentarea stiintifica a Sitului se datoreaza cercetãrilor privind biodiversitatea si habitatele efectuate, in cadrul proiectului de desemnare a siturilor natura 2000 în România, ca

parte integrantã a Rețelei ecologice Natura 2000. Din punct de vedere biogeografic zona cuprinsa in situl Natura 2000, in vecinatatea caruia

se gaseste obiectivul de referinta, reuneste habitate montane si subalpine. Atitudinal se incadreaza in zona nemorala a padurilor de foioase, iar altitudinal in etajul montan cu subetajele inferior mijlociu si superior, cu zone de subalpin. Se disting urmãtoarele etaje de vegetaþie:




[email protected]

22

a. etajul montan cu subetajele caracteristice: montan inferior - paduri de fag b. montan mijlociu cel al molidiso-fagetelor � pe versantii dealurilor si ai muntilor c. etajul montan superior al pãdurilor de molid d. etajul subalpin al rariºtilor de pãdure ºi tufãriºuri de jneapãn, ienupãr

Vegetatia zonala, caracteristica zonei si etajelor de vegetatie este mozaicata si de formatiunile vegetale azonale si intrazonale: tufarisuri, zavoiae, mlastini eutrofe si oligotrofe. Varietatea altitudinilor, a factorilor orografici, particularitatile factorilor climatici, varietatea geologicã ºi pedologicã a Situl 2000 a generat consolidarea unei flore ºi vegetaþii

diversificate si bogate. În etajul subalpin se întâlnesc tufãriºuri de jneapãn - Pinus mugo, ienuper � Juniperus sibirica, arin de munte � Alnus viridis alternand cu pajiºti subalpine. În etajul montan, pãduri de molid � Picea abies, pãduri de fag în amestec cu rãºinoase sau

pure de fag �Fagus sylvatica ssp. sylvatica, apoi în etajul montan inferior, pãduri de gorun �

Quercus petrarea sau în amestec cu stejar �Quercus robur. Terenurile defrisate sunt ocupate de pajiºti secundare utilizate ca si pasuni si fanete.

Intrazonal în locuri mai umede cu apa freaticã la suprafaþã sau în lungul vãilor se

întalnesc mlastini eutrofe cu o vegetaþie higro-hidrofilã edificata de rogozuri, papurã

graminee, dar pe alocuri exista si tinoave cu asociatii vegetale caracteristice turbariilor. Tipuri de habitate din cadrul Sitului Natura 2000: 2.2 Informatii privind habitatele, flora si fauna din aria naturala protejata de interes comunitar în proximitatea careia se gaseste pp.

1. Descrierea sitului de protectie avifaunistica SPA Muntii Gutai � Creasta Cocosului ROSCI0089

2. Descrierea sitului ROSCI 0089 Gutai � Creasta Cocosului Menționãm cã Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș, în decembrie 2010, a

realizat o dezbatere publicã cu privire noile propuneri de situri natura 2000 la nivelul județului

Maramureș, unde au fost consultați factorii interesați. Din cele prezentate la dezbaterea

publicã, a rezultat cã situl Gutâi � Creasta Cocoșului va fi desemnat SPA împreunã cu situl

ROSCI0092 Igniș, formând SPA-ul Munții Igniș � Creasta Cocoșului, acest nou sit urmând a

se suprapune ca și suprafațã peste cele douã SCI-uri. Prin urmare în prezentul studiu de Evaluare Adecvatã vom analiza impactul proiectului

asupra sitului atât fata de SCI �ul actual, cât și de SPA-ul preconizat, care din punct de vedere al mediului și al legislației ariilor naturale protejate în vigoare, sunt diferite. Tipuri de habitate, prezentate in fisa sitului

Habitatele prezentate mai jos sunt in conformitate cu fisa sitului si cu manualul �Habitatele din Romania� coordonat de N. Donita (prezent in bibliografie.

Mentionam ca studiile de teren efectuate de noi, nu au evidentiat prezenta tuturor acestor habitate in situl Natura 2000 Gutai � Creasta Cocosului, in proximitatea caruia se gaseste domeniul schiabil. R3111 Tufãriºuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) Structura: Fitocenoza este edificatã de specii arcto-alpine, circumpolare ºi boreale,

oligoterme, oligotrofe, acidofile, cu exigenþe hidrice variabile. Fitocenoza este probabil secundarã, dar cu mare stabilitate cenoticã instalându-se în urma defriºãrii jnepeniºurilor sau a

molidiºurilor. Au întotdeauna acoperire mare (85�100%). Stratul subarbustiv este dominat de




[email protected]

23

Vaccinium myrtillus uneori fiind chiar monodominant, la limita inferioarã de altitudine a fitocenozei având un aspect monoton. În general, mai apar în numãr mai mare exemplare de

Vaccinium vitis-idaea, Rhododendron myrtifolium, Juniperus sibirica, Bruckenthalia spiculifolia. Înãlþimea stratului este de 25�30 cm. Stratul ierburilor cu înãlþime mijlocie este dominat de: Nardus stricta, Festuca supina, Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa. Stratul inferior, de 5�10 cm este alcãtuit din exemplare de Potentilla ternata, Geum montanum, specii de licheni ºi muºchi (Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii). Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Specii caracteristice: Campanula abietina, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Alte specii importante: Pinus mugo, Juniperus sibirica, Campanula serrata, Potentilla ternata, Bruckenthalia spiculifolia, Rhododendron myrtifolium, Vaccinium gaultherioides, Loiseleuria procumbens, Luzula luzuloides var. erythranthema, Cruciata glabra, Juniperus communis, Genista oligosperma, Thymus praecox, Empetrum nigrum, Picea abies. R3112 Tufãriºuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) cu iarbã neagrã (Calluna vulgaris) Structura: Fitocenoza este edificatã de specii oligo-mezoterme, xeromezofile, oligotrofe, acidofile. Specia edificatoare Calluna vulgaris este de regulã pionierã, realizeazã o acoperire

variabilã, de la 35�75% ºi ajunge la o înãlþime între 20�100 cm. Se asociazã cu afinul si merisorul Vaccinium myrtillus ºi Vaccinium vitis-idaea, precum si cu specii carpato-balcanice (Bruckenthalia spiculifolia, Campanula abietina, Campanula serrata, Scorzonera rosea ºi Viola declinata) ºi, ca urmare, formeazã o grupare vegetalã diferitã de cea central europeanã � subas. Bruckentalietosum Speciile dominante de ierburi sunt: Nardus stricta, Festuca rubra, Anthoxanthum odoratum, Agrostis capillaris, Luzula luzuloides. Se mai asociazã tufe rare de

Juniperus sibirica ºi câteva dicotiledonate ierbacee (Lotus corniculatus, Hieracium pilosella, Potentilla erecta, Hypericum maculatum, Veronica officinalis). Compoziþie floristicã: Pe langa speciile edificatoare sunt cele caracteristice si diferentiale diferitelor subasociatii: Bruckenthalia spiculifolia, Campanula abietina, Campanula serrata, Scorzonera rosea, Viola declinata. Alte specii importante: Gentiana kochiana, Leucorchis albida, Hypochaeris uniflora, Genistella (Genista) sagittalis, Cytisus nigricans, Lycopodium clavatum, Nardus stricta, Antennaria dioica, Carex ovalis, Euphrasia stricta, Hieracium pilosella, Potentilla erecta, Thymus pulegioides, Alchemilla glaucescens, Carex pallescens, Danthonia decumbens, Hypericum maculatum, Arnica montana, Luzula campestris, Alchemilla flabellata, Polygala vulgaris, Hieracium lactucella, Festuca tenuifolia, Festuca rubra, Anthoxanthum odoratum, Agrostis capillaris, Luzula luzuloides. Valoare conservativã: moderatã, arealele fiind relativ reduse, în condiþii de viaþã dificile de

supravieþuire. R3113 Tufãriºuri sud-est carpatice de soc roºu (Sambucus racemosa) Structura: Fitocenoza se instaleazã secundar, dupã tãierea pãdurilor de fag ºi fag în amestec, dar numai dupã stadiile incipiente de succesiune, în care are loc descompunerea materialului

lemnos rãmas pe sol. Stratul arbuºtilor este dominat de Sambucus racemosa, însoþit de Salix caprea dar sporadic apar Sambucus nigra, Salix silesiaca, Betula pendula, Sorbus aucuparia. Înãlþimea stratului este de 4�5 m. Acoperirea variazã, dupã stadiul de evoluþie, între 60�90%. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor pãstreazã în bunã mãsurã flora forestierã anterioarã, Senecio fuchsii devenind caracteristicã asociaþiei. Cu dominanþã mare sunt prezente speciile:




[email protected]

24

Calamagrostis arundinacea, Rubus hirtus, Rubus idaeus, Fragaria vesca, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere, Luzula luzuloides ºi numeroase ferigi. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Sambucus racemosa. Specii caracteristice: Senecio fuchsii, Salix caprea, Sambucus racemosa. Alte specii importante: Sorbus aucuparia, Calamagrostis arundinacea, Gnaphalium sylvaticum, Rumex acetosella, Galeopsis speciosa, Bromus ramosus, Hypericum hirsutum, Cirsium vulgare, Stachys sylvatica, Betula pendula, Chamaenerion angustifolium, Fragaria vesca, Rubus idaeus, Myosotis arvensis, Centaurium erythraea, Verbascum thapsus, Rubus hirtus, Salix silesiaca, Sambucus nigra, Urtica dioica, Impatiens noli-tangere, Luzula luzuloides. Valoare conservativã: redusã, stadii succesionale antropizate. R3108 Tufãriºuri sud-est carpatice de ienupãr pitic (Juniperus sibirica) Structura: Fitocenoza este edificatã mai ales de specii arcto-alpine ºi circumpolare, speciile

carpatice fiind bine reprezentate. Sunt specii oligoterme, mezo-xerofile, oligotrofe, acidifile. Edificatorul fitocenozei este Juniperus sibirica (J. nana), care realizeazã asociaþii primare în

etajul subalpin, dar se instaleazã ºi secundar, dupã defriºarea molidiºurilor, în etajul boreal.

Stratul arbustiv are o acoperire de 80�100%, cel al ierburilor ºi semiarbuºtilor 10�15% ºi se

diferenþiazã un strat muscinal de 5�15%. Stratul arbustiv este dominat de Juniperus sibirica însoþit sporadic de Pinus mugo, Alnus viridis, Betula pendula, Pinus cembra, Picea abies. Înãlþimea stratului este de 50�60 cm, deasupra cãruia se ridicã speciile de arbori. Stratul ierburilor ºi semiarbuºtilor este dominat de: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Deschampsia caespitosa, Luzula sylvatica, Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardus stricta; se diferenþiazã la micã înãlþime sub cel dominant. Stratul muscinal este alcãtuit din:

Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Juniperus sibirica (J. nana, J. Communis ssp. nana). Specii caracteristice: Campanula abietina. Alte specii importante: Potentilla ternata, Campanula serrata, Pinus mugo, Vaccinium gaultherioides, loiseleuria procumbens, Carex atrata, Picea abies, Luzula sylvatica, Calamagrostis villosa, Cicerbita alpina, Homogyne alpina, Soldanella hungarica ssp. major, Lonicera caerulea, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Alnus viridis, Betula pendula, Picea abies, Deschampsia caespitosa, Luzula luzuloides, Festuca supina, Nardus stricta, Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Polytrichum juniperinum, Pleurozium schreberii. Specii endemice: Melampyrum saxosum. Valoare conservativã: mare, habitatele sunt periclitate antropic ºi protejate prin Natura 2000. R3609 Pajiºti sud-est carpatice de þãpoºicã (Nardus stricta) ºi Viola declinata Structura: Habitat oligotrof, xerofil, acidofil. Stratul arbustiv � foarte redus; în pajiºti

pãtrund specii arbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos: specia caracteristicã carpatobalcanicã Viola declinata are o acoperire redusã, mai ales

în grupãrile unde Nardus stricta are o acoperire de pânã le 95%, este monodominantã ºi

numãrul de specii din compoziþia floristicã este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constanþã ridicatã, dar cu o acoperire de pânã la 5%. Au fost descrise subasociaþiile typicum, care este întâlnitã în etajul montan superior ºi festucetosum airoidis Coldea 1987, prezentã în

etajul subalpin, cu numeroase specii microterme ºi cu diferenþialele ecologice. Stratul

muºchilor este redus, iar numãrul de specii mic; menþionãm: Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Pleurozium schreberi, Hylocomium splendens.




[email protected]

25

Valoare conservativã: moderatã; habitat prioritar european. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Viola declinata, Nardus stricta. Specii caracteristice: Viola declinata, Nardus stricta, Scorzonera rosea, Poa media. Alte specii importante: Hieracium aurantiacum, Hypochoeris uniflora, Calluna vulgaris, Campanula serrata, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Potentilla ternata, Campanula abietina, Leucorchis albida, Genista sagittalis, Festuca nigrescens, Antennaria dioica, Luzula campestris, Carex ovalis, Polygala vulgaris, Euphrasia stricta, Hieracium pilosella, Hieracium lactucella, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Alchemilla glaucescens, Alchemilla flabellate, Carex pallescens, Danthonia decumbens, Hypericum maculatum, Arnica montana. R3617 Tufãriºuri pitice de arginþicã (Dryas octopetala) Structura: Asociaþii cu caracter saxicol, dominate de specii arcto-alpine ºi circumpolare,

oligoterme, neutrofile, chionofile, calcifile. Stratificarea este foarte redusã, întreaga fitocenozã

fiind adãpostitã la suprafaþa solului, 10�15 cm înãlþime. Ierburile se înalþã, de regulã, deasupra

tufãriºurilor de Dryas octopetala, ce se întind cât mai aproape de sol sau stâncãrii, cu abundenþã mai mare fiind Sesleria coerulans, Poa molinerii ssp. glacialis, Achillea schurii, Polygonum viviparum, Leontodon montanus ssp. pseudotaraxacii, Pedicularis verticillata, Ranunculus oreophilus, Primula minima, Saxifraga aizoides. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Dryas octopetala, Sesleria coerulans, Poa molinerii ssp. glacialis. Specii caracteristice: Dryas octopetala. Alte specii importante: Salix reticulata, Luzula alpinopilosa, Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Bartsia alpina, Anemone narcissiflora, Lloydia serotina, Achillea schurii, Saxifraga aizoides, Saxifraga oppositifolia, Saxifraga androsacea, Polygonum viviparum, Pedicularis verticillata, Ranunculus oreophilus, Primula minima. Specii endemice: Achillea schurii, Leontodon montanus ssp. pseudotaraxacii, Poa molinerii ssp. glacialis. R3707 Comunitãþi sud-est carpatice de buruieniºuri înalte cu Telekia speciosa ºi Petasites hybridus Valoare conservativã: redusã. Asociatii vegetale: Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmerita et Ratiu 1974 (Syn.: Petasitetum hybridi auct. rom.; Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom.; Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967; Petasitetum albae Dihoru 1975; Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967) Telekio �Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae � Aruncetum dioici Oroian 1998. Structura: Asociatia cuprinde buruienisuri caracterizate prin prezenta constanta si adesea abundentã a speciei Telekia speciosa, care formeaza palcuri constante. Stratul ierbos: dintre speciile codominante amintim: Filipendula ulmaria, Petasites albus, Chaerophyllum hirsutum. Au fost descrise subasociatiile typicum Coldea 1990 si petasitetosum albae (Beldie 1967) Coldea 1990. Valoare conservativa: redusa. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Telekia speciosa, Petasites hybridus. Specii caracteristice: Telekia speciosa, Petasites hybridus, Petasites albus, Filipendula ulmaria. Alte specii importante: Aruncus dioicus, Equisetum maximum, Cirsium oleraceum, Scrophularia alata, Chaerophyllum cicutaria, Impatiens noli-tangere, Pulmoraria rubra, Hypericum acutum, Orobanche fava, Anthriscus nitida, Symphytum officinale, Carduus personata, Rumex obtusifoius, Alliaria petiolata, Urica dioica, Aegopodium podagraria, Geranium robertianum, Galium aparine, Lamium maculatum, Mycelis muralis, Chelidonium majus,




[email protected]

26

Glechoma hederacea, Chaerophyllum aromaticum, Geum urbanum, Campanula rapunculoides, Carduus crispus, Anthriscus sylvestris, Rubus caesius, Silene dioica, Cruciata laevipes, Eupatorium cannabinum, Poa trivialis, Galeopsis tetrahit, Silene alba, Geranium phaeum, Achillea distans, Heracleum sphondylium, Myosotis scorpioides, Scirpus sylvaticus. R3710 Pajiºti dacice de Molinia caerulea Structura: în cadrul fitocenozelor participã, în numãr mare, plante de talie înaltã ce depãºesc

1 m înãlþime. Din aceastã categorie menþionãm: Molinia caerulea, Serratula tinctoria, Juncus conglomeratus, Angelica sylvestris, Cirsium rivulare.Etajul mijlociu al fitocenozelor este realizat de: Succisa pratensis, Trolius europaeus, Lychnis flos-cuculi, Dianthus superbus, Carex ovalis, Lathyrus pratensis, Parnassia palustris, Galium uliginosum, Juncus articulatus. Valoare conservativã: moderatã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Molinia caerulea, Juncus atratus, Serratula tinctoria. Specii caracteristice: Molinia caerulea, Peucedanum rochelianum, Juncus conglomeratus ºi Salix rosmarinifolia, diferenþialã localã. Alte specii importante: Angelica sylvetris, Cirsium rivulare, Succisia pratensis, Stachys officinalis, Gentiana pneumonanthe, Galium boreale, Carex ovalis, Parnassia palustris, Lathyrus pratensis, Gladiolus imbricatus, Stellaria graminea. R3711 Pajiºti dacice de Nardus stricta ºi Molinia caerulea Valoare conservativã: moderatã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Molinia caerulea, Nardus stricta, Danthonia decumbens, Juncus glaucus. Specii caracteristice: Molinia coerulea, Peucedanum rochelianum, Juncus inflexus. Alte specii importante: Luzula campestris, Stachys officinalis, Hypochoeris radicata, Ranunculus flammula, Juncus conglomeratus, Succisa pratensis, Serratula tinctoria, Lychnis flos-cuculi, Rhinanthus glaber, Solidago virgaurea, Campanula patula, Deschampsia caespitosa, Agrostis stolonifera, Lysimachia vulgaris. R3714 Comunitãþi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre ºi Chaerophyllum hirsutum Structura: Specia caracteristicã ºi dominantã, Filipendula ulmaria, este o plantã de talie

mare, care atinge 1,5�2 m. Aceasta realizeazã etajul superior, în amestec cu: Lythrum salicaria, Valeriana officinalis, Telekia speciosa, Chaerophyllum hirsutum, Epilobium parviflorum. Etajul inferior este realizat de plante mai scunde, cum sunt: Mentha longifolia, Crepis paludosa, Scirpus sylvaticus, Geranium palustre, Equisetum palustre, Caltha palustris, Myosotis scorpioides. Valoare conservativã: redusã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Filipendula ulmaria, Chaerophyllum hirsutum, Telekia speciosa. Specii caracteristice: Filipendula ulmaria, Geranium palustre, Chaerophylum hirsutum, Telekia speciosa. Alte specii importante: Cirsium canum, C.oleraceum, Scirpus sylvaticus, Deschampsia caespitosa, Impatiens noli-tangere, Agrostis stolonifera, Equisetum palustre, Lychnis flos-cuculi, Lysimachia vulgaris. R3803 Pajiºti sud-est carpatice de Agrostis capillaris ºi Festuca rubra Valoare conservativã: redusã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Cynosurus cristatus. Specii caracteristice: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Lotus corniculatus. Alte specii importante: Cynosurus cristatus, Dactylis glomerata, Daucus carota, Piminella




[email protected]

27

saxifraga, Anthoxanthum odoratum, Cerastium holosteoides, Holcus lanatus, Lotus corniculatus, Trifolium pratense, Briza media, Carex pallescens. R3804 Pajiºti daco-getice de Agrostis capillaris ºi Anthoxanthum odoratum Valoare conservativã: moderatã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Agrostis capillaris, Anthoxanthum odoratum, Cynosurus cristatus, Lolium perenne. Specii caracteristice: Agrostis capillaris, Anthoxanthim odoratum, Luzula campestris. Alte specii importante: Heracleum sphondylium, Knautia arvensis, Galium mollugo, Pastinaca sativa, Achillea millefolium, Festuca pratensis, Stellaria graminea, Filipendula vulgaris, Briza media, Linum catharticum, Trifolium pratense. R3801 Pajisti sud-est carpatice de Trisetum flavescens si Alchemilla vulgaris Structura: Fitocenozele de Trisetum flavescens au în compoziþie numeroase specii de talie mare (60�80 cm), cu o acoperire de 80�95%. Alaturi de specia dominanta se dezvoltã frecvent: Agrostis capillaris, Phleum montanum, Cynosurus cristatus, Festuca pratensis, Arrhenatherum elatius, Onobrychis viciifolia, Leucanthemum vulgaris, Knautia arvensis, Campanula glomerata. Toate acestea sunt prezente în etajul superior care este bine

structurat. Cel de al doilea etaj este alcãtuit din plante de 20�35 cm înãlþime, dintre care mai

reprezentative sunt: Trifolium pratense, Anthyllis vulneraria, Lotus corniculatus, Luzula campestris, Gymnadenia conopsea, Carum carvi, Trifolium campestre, T. montanum, Cerastium holosteoides. Valoare conservativã: redusã. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Trisetum flavescens, Cerastium holosteoides, Anthoxanthum odoratum, Briza media, Dactylis glomerata, Festuca pratensis. Specii caracteristice: Trisetum flavescens,Cerastium holosteoides. Alte specii importante: Agrostis capillaris, Poa pratensis, Trifolium pratensis, Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus, Rumex acetosa, Polygonum bistorta, Holcus lanatus, Leucanthemum vulgare, Daucus carota, Achillea millefolium, Silene vulgaris, Hypochaeris uniflora, Dianthus carthusianorum, Leontodon autumnalis. R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra Asociatii vegetale: Festuco rubrae � Agrostetum capillaris Horvat 1951. Structura: Speciile caracteristice sunt si dominante, realizând etajul superior de 30�40 cm inaltime, care este alcãtuit din: Agrostis capillaris, Festuca rubra, Anthoxanthum odoratum, Poa pratensis, Rumex acetosella, Campanula patula, Leucanthe-mum vulgare, Pimpinella saxifraga, Hypochoeris radicata, Knautia arvensis, Cynosurus cristatus. Speciile mai scunde realizeaza stratul inferior si dintre acestea mentionam: Carlina acaulis, Trifolium campestre, Luzula campestris, Carum carvi, Lotus corniculatus, Achillea millefolium, Carex ovalis, Trifolium repens, Medicago lupulina. Fitocenozele au acoperire de 90�95% si realizeaza cele mai întinse pajisti din zonele colinara si montana. Valoare conservativa: redusa. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Cynosurus cristatus. Specii caracteristice: Festuca rubra, Agrostis capillaris, Lotus corniculatus. Alte specii importante: Cynosurus cristatus, Dactylis glomerata, Daucus carota, Piminella saxifraga, Anthoxanthum odoratum, Cerastium holosteoides, Holcus lanatus, Lotus corniculatus, Trifolium pratense, Briza media, Carex pallescens. R4109




[email protected]

28

Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatumAsociatii vegetale: Symphyto � Fagetum Vida 1959 Tipuri de ecosisteme: 3316 Faget cu Oxalis-Dentaria-Asperula, 3327 Faget cu Rubus hirtus. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, mezoterme, mezofite, mezo-eutrofe. Stratul arborilor constituit exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), sau cu putin amestec de paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), rar brad (Abies alba) sau molid (Picea abies); are acoperire mare (80�100%) si înaltimi de 30�34 m la 100 de ani. Stratul arbustilor lipseste sau este slab dezvoltat din cauza umbrei; rare exemplare de Daphne mezereum, Sambucus nigra, S. racemosa, Corylus avellana, Lonicera xylosteum, Spiraea chamaedrifolia. Asociatii vegetale: Symphyto � Fagetum Vida 1959 Tipuri de ecosisteme: 3316 Faget cu Oxalis-Dentaria-Asperula, 3327 Faget cu Rubus hirtus. folia. Stratul ierburilor si subarbustilor: dezvoltat variabil, în

functie de umbrire, poate lipsi în cazul stratului de arbori foarte inchis (fagete nude); in

general însa bogat in specii ale �florei de mull� avand ca elemente caracteristice speciile

carpatice Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa, Pulmonaria rubra; pe versantii, umbriti cu microclima mai umeda, poate domina Rubus hirtus. Valoare conservativã: mare. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica. Specii caracteristice: Symphytum cordatum, Pulmonaria rubra, Dentaria glandulosa. Alte specii importante: Actaea spicata, Anemone nemorosa, Galium odoratum, Athyrium filix-femina, Dentaria bulbifera, Dryopteris filix-mas, Epilobium montanum, Euphorbia amygdaloides, Lamium galeobdolon, Geranium robertianum, Hepatica nobilis, Mercurialis perennis, Mycelis muralis, Oxalis acetosella, Sanicula europaea, Stellaria nemorum s.a. R4110 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia Asociatii vegetale: Festuco drymeiae �Fagetum Morariu et al. 1968 Tipuri de ecosisteme: 3336 Faget cu Festuca altissima, 4136 Faget cu Festuca drymeia Structura: Fitocenoze edificate de specii europene-balcanice, mezoterme, mezofite, mezotrofe. Stratul arborilor, constituit exclusiv din fag sau cu puþin amestec de paltin de

munte (Acer pseudoplatanus), brad (Abies alba) la altitudini mari, gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus glabra), cires (Cerasus avium) la altitudini mici; are acoperire ridicata (80�90%) si inaltimi de 23�28 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, relativ slab dezvoltat, cu exemplare de Sambucus racemosa, S. nigra, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaea, Daphne mezereum s.a. Stratul ierburilor si subarbustilor: dominat de Festuca drymeia ca strat acoperitor pe suprafete mari sau în palcuri de diferite dimensiuni; participa elemente din �flora de mull� si din flora

acidofila, mai rar Rubus hirtus. Valoare conservativa: redusa. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Fagus sylvatica. Specii caracteristice: Festuca drymeia. Alte specii importante: Galium odoratum, Calamagrostis arundinacea, Carex pilosa, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Luzula luzuloides, Poa nemoralis, Pulmonaria obscura, Scrophularia nodosa, Viola reichenbachiana s.a. R4205 R4205 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella




[email protected]

29

Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale ºi carpatice, oligoterme, mezofite, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid (Picea abies), sau cu rare exemplare de brad (Abies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), fag (Fagus sylvatica), are acoperire mare (80�100%) ºi înãlþimi de 25�40 m. Stratul arbuºtilor,

slab dezvoltat � exemplare rare de scoruº (Sorbus aucuparia), Sambucus racemosa, Ribes petraeum, Lonicera nigra, Daphne mezereum, Rubus idaeus, Spiraea chamaedrifolia etc. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, neuniform, dezvoltat în pete, cu Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, local cu Galium odoratum sau Calamagrostis arundinacea. Valoare conservativã: moderatã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Picea abies. Specii caracteristice: Hieracium rotundatum. Alte specii: Athyrium filix-femina, Campanula abietina, Dryopteris filix-mas, Fragaria vesca, Lamium galeobdolon, Gentiana asclepiadea, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Mercurialis perennis, Rubus hirtus, Soldanella hungarica. R4208 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) si brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica Asociatii vegetale: Hieracio rotundati � Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939 (Luzulo sylvaticae � Piceetum Wraber 1953) Tipuri de ecosisteme: 1237 Molidis cu Luzula sylvatica, 2237 Molideto-bradet cu Luzula silvatica. Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale, oligoterme, mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid (Picea abies), sau cu amestec de brad (Abies alba), scorus (Sorbus aucuparia), are acoperire relativ mare (70�80%) si inaltimi de 20�30 m la 100 de ani. Stratul arbustilor lipseste sau este slab dezvoltat cu exemplare rare de Sambucus racemosa, Rubus idaeus, Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor si subarbustilor, de regulã bine

dezvoltat, dominat de Luzula sylvatica. Stratul muschilor: variabil, în petece de mãrimi

diferite, nu acoperã complet solul, de tip Hylocomium. Valoare conservativã: mare. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Picea abies. Specii caracteristice: Luzula sylvatica (dominantã), Hieracium rotundatum. Alte specii: Athyrium distentifolium, A. filix-femina, Campanula abietina, Deschampsia flexuosa, Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Moneses uniflora, Oxalis acetosella, Rubus idaeus, Senecio nemorensis, Soldanella hungarica, Vaccinium myrtillus. Muschi: Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Pleurozium schreberi, Polytrichum juniperinum, P. commune, Rhitidiadelphus triquetrus. R4214 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) si fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum Asociatii vegetale: Hieracio rotundato-Fagetum (Soó 1962) Täuber 1987 Tipuri de ecosisteme: 3244 Molideto-faget cu Calamagrostis-Luzula. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene boreale si nemorale. Stratul arborilor, compus din molid (Picea abies) si fag (Fagus sylvatica) în proportii diferite, iar in amestec

brad (Abies alba), scorus (Sorbus aucuparia), are acoperire de 70�80% si înãlþimi de 18�25 m la molid si 16�22 la fag la 100 de ani. Stratul arbustilor lipseste. Stratul ierburilor si subarbustilor dominat de Calamagrostis, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtilus. Valoare conservativa: mare. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica. Specii caracteristice. Hieracium rotundatum. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, A. distentifolia,




[email protected]

30

Calamagrostis arundinacea, C. villosa, Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Epilobium montanum, Fragaria vesca, Gentiana asclepiadea, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Lamium galeobdolon, Melampyrum sylvaticum, Oxalis acetosella, Polygonatum verticillatum, Rubus hirtus, Senecio nemorensis, Stellaria nemorum, Veronica urticifolia. R5101 Turbãrii sud-est carpatice, mezooligotrofe, acide cu Eriophorum vaginatum ºi Sphagnum recurvum Structura: Sunt raportate acestui habitat mezo-oligotrof, fitocenozele acidofile realizate de Eriophorum vaginatum împreunã cu diverse specii de Sphagnum: Sphagnum fallax ºi Sphagnum magellanicum. Stratul arborescent, în care menþionãm prezenþa, în unele staþiuni, a

speciei Pinus mugo. Stratul ierbos: caracterul de mezo-oligotrofie al grupãrii este dat de

prezenþa în structura cenozelor a unor specii caracteristice ordinului Caricetalia nigrae. Fitocenozele etajului montan, mai bogate în specii oligotrofe au fost grupate în subasociaþia typicum Coldea 1989, iar cele din etajul subalpin ºi alpin, caracterizate prin prezenþa speciilor diferenþiale: Carex nigra ssp. dacica, Plantago gentianoides ºi Sphagnum subsecundum au fost raportate subasociaþiei Caricetum dacicae Coldea 1989. Aceastã subasociaþie face

legãtura între fitocenozele turbicole mezotrofe ale asociaþiei Carici dacicum � Plantaginetum gentianoidis Boºcaiu et al. 1972 ºi grupãrile alianþei Caricion nigrae. Stratul muºchilor este

foarte bine reprezentat, menþionãm: Polytrichum strictum, Sphagnum magellanicum, Sphagnum angustifolium, Aulacomnium palustre, Sphagnum capillifolium. Valoare conservativã: foarte mare, habitat prioritar. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Eriophorum vaginatum, Sphagnum fallax. Specii caracteristice: Sphagnum fallax, Sphagnum subsecundum, Sphagnum fuscum, Pinus mugo. Alte specii importante: Carex nigra ssp. dacica, Plantago gentianoides, Carex pauciflora, Andromeda polifolia, Drosera rotundifolia, Empetrum nigrum, Oxycoccus palustris, Sphagnum rubellum, Oxycoccus microcarpus, Carex echinata, Carex canescens, Carex rostrata, Luzula sudetica, Juncus filiformis. R5404 Mlaºtini sud-est carpatice, mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza ºi Swertia punctata Structura: Stratul ierbos este dezvoltat, înalt de 10�30 cm. Speciile edificatoare, Carex chordorrhiza ºi Swertia perennis ºi Allium schoenoprasum ssp. sibiricum, pot realiza o acoperire de pânã la 65%. Prezenþa speciilor carpatice: Valeriana simplicifolia, Carex nigra ssp. dacica, conferã caracterul regional al vegetaþiei. Stratul muºchilor este bine reprezentat de Cratoneuron comutatum. Valoare conservativã: foarte mare, habitat prioritar EMERALD, endemic în Carpaþii Sud-Estici. ssp. sibiricum, Carex limosa. Alte specii importante: Carex echinata, Menyanthes trifoliata, Eriophorum angustifolium, Comarum palustre, Carex dioica, Carex rostrata, Parnassia palustris, Luzula sudetica R5408 Mlastini sud-est carpatice, oligotrofe cu Carex limosa Asociatii vegetale: Caricetum limosae Br.-Bl. 1921 (Syn.: Carici limosae � Sphagnetum Resmerita 1973). Structura: Prezenta catorva specii oligotrofe, apartinând aliantei Sphagnion magellanici, care tradeaza evolutia sindinamica a acestor grupari catre asociatiile aliantei Sphagnion, paralel cu cenozele descrise din Europa Centrala. Stratul ierbos este slab dezvoltat, înalt de

12�30 cm. Specia caracteristicã si edificatoare Carex limosa are o acoperire medie de cca 40%. Speciile Scheuchzeria palustris, Lycopodiella inundata (= Lepidotis inundata),




[email protected]

31

Rhynchospora alba pot avea o acoperire de pânã la 5%. Stratul mushilor este dominant,

uneori cu acoperiri mari. Sphagnum cuspidatum este dominant, a carei acoperire variaza între

30�75 %. Este prezenta în proportie mare specia Sphagnum magellanicum. Valoare conservativã: foarte mare, habitat prioritar EMERALD. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Carex limosa. Specii caracteristice: Carex limosa, Rhynchospora alba. Alte specii importante: Sphagnum cuspidatum, Scheuchzeria palustris, Eriophorum vaginatum, Drosera rotundifolia, Carex pauciflora, Andromeda polifolia, Empetrum nigrum, Oxycoccus microcarpus, Oxycoccus palustris, Polytrichum strictum. R5410 Mlastini sud-est carpatice, mezotrofe cu Carex echinata si Sphagnum recurvum Asociatii vegetale: Carici echinatae �Sphagnetum Soó (1934) 1954 (Syn.: Caricetum stellulatae Csürös et al. 1956; Carici echinatae � Sphagnetum (Balázs 1942) Soó 1955). Structura: Habitat oligo-mezotrof prezent in palcuri mici sau pe suprafete mai mari din tinoavele si mlastinile de trecere din intreg lantul carpatic. Din cauza aciditatii ridicate a mediului, speciile sunt bine reprezentate de elementele oligotrofe tipice, caracteristice ordinului Sphagnetalia fusci, spre a caror grupari evolueaza. Se deosebesc urmatoarele subasociatii: typicum Soó

(1934) 1954 (Syn.: Caricetum echinatae sphagnosum Balázs 1942); pedicularietosum limnogenae Coldea 1973, avand ca specii diferentiale pe Pedicularis limogena, Luzula sudetica si Leontodon autumnalis; nardetosum strictae Lupsa 1971; carici stellulatae-sphagnetosum (recurvi) palustris Coldea 1981; sphagnetosum (magellanici) Coldea 1981. Mai sunt semnalate douã faciesuri: sphagnosum nemoreum Raþiu et Gergely 1976 si

festucosum rubrae Lungu 1971. Mentionam ca, in stratul ierbos, speciile edificatoare realizeaza acoperirea cea mai mare si in stratul muschilor, Sphagnum recurvum ajunge la o acoperire de pana la 60%. Valoare conservativã: foarte mare în habitatele unde este prezentã specia Ligularia sibirica (DH2). Compozitie floristica: Specii edificatoare: Carex echinata, Sphagnum recurvum. Specii caracteristice: Carex echinata, Carex rostrata, Carex nigra ssp. nigra, Eriophorum scheuchzeri. Alte specii importante: Drepanocladus exannulatus, Drepanocladus fluitans, Pedicularis limnogena, Valeriana simplicifolia, Carex canescens, Agrostis canina, Aulacomnium palustre, Sphagnum warnstorfii, Sphagnum subsecundum, Carex magellanica, Sphagnum teres, Menyanthes trifoliata, Eriophorum angustifolium, Calliergon stramineum, Ligularia sibirica, Pedicularis palustris, Dactylorhiza maculata, Pedicularis sceptrum-carolinum, Drepanocladus revolvens, Drepanocladus vernicosus, Juncus alpinus. R5418 Comunitati sud-est carpatice fontinale cu Philonotis seriata si Caltha laeta Asociatii vegetale: Philonotido � Calthetum laetae (Krajina 1933) Coldea 1991 (Syn.: Calthetum laetae Krajina 1933, Calthetum palustris Borza 1963 n.n.). Structura: Habitat fontinal.IÎn fitocenoze, speciile caracteristice Philonotis seriata si Caltha laeta realizeaza o acoperire de 50%. Stratul ierbos este înalt de 10�20 cm, in care prezenþa

câtorva specii turbicole precum: Carex nigra ssp. dacica, Carex echinata, Juncus filiformis si Valeriana simplicifolia, indica evolutia sindinamica a acestora catre gruparile vegetale ale ordinului Caricetalia nigrae pe masura accentuarii procesului de turbificare. Stratul muschilor prezinta uneori acoperiri mari, pana la 70%; mentionam in special pe Philonotis seriata. Valoare conservativa: redusa. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Caltha laeta, Philonotis seriata. Specii caracteristice: Philonotis seriata, Chrysosplenium alternifolium, Cardamine opizii. Alte specii




[email protected]

32

importante: Saxifraga stellaris, Cardamine amara, Glyceria nemoralis, Silene pusilla, Epilobium nutans, Epilobium alsinifolium, Scapania undulata, Stellaria uliginosa, Philonotis fontana, Deschampsia caespitosa, Crepis paludosa, Angelica sylvestris, Veronica beccabunga, Chaerophyllum hirsutum, Stellaria nemorum, Viola biflora, Veratrum album, Aconitum tauricum.

Speciile de flora si fauna din fisa sitului sunt prezentate pe larg, la un capitol ulteriro, impreuna cu statutul de conservare al acestora. In continuare sunt prezentate doar acele specii de flora si de fauna care au fost eivdentiate pe cuprinsul sitului Gutai � Creasta Cocosului prin cercetarile personale ale autorului studiului. Speciile de flora de interes comunitar citate in situl de referinta Pinus mugo - jneapan, sub Creasta Gutaiului doar sub forma de ramasite uscate in urma unui incendiu, niciodata regenerate; Trollius europaeus � bulbuci de munte; in zone de pajisti umede sub Creasta Gutaiului pe expozitia nordica a versantilor; Lilium martagon � crin de padure; pe Creasta Gutaiului; Gladiolus imbricatus - sabiute; pe Valea Cavnicului Angelica archangelica � angelica; in raristile de paduri de sub Creasta Gutaiului Scheuzeria palustris � in mlastina oligotrofa de la Hoteni Drosera rotundifolia � roua cerului; in mlastina oligotrofa de la Hoteni Andromeda polifolia � in mlastina oligotrofa de la Hoteni Oxycoccus palustris- rachitele; in mlastina oligotrofa de la Hoteni Melampyrum saxosum � pe toata Creasta Gutaiului Cardamine glanduligera � coltisor; in fagetele din zona Symphytum cordatum � brusture negru; in fagetele din zona Telekia speciosa � captalan � la marginea padurilor si drumurilor forestiere din zona; Dactylorhiza maculata � mana maicii domnului; pe pajistile umede din zona Listera cordata- prin padurile de amestec ale zonei Epipactis helleborine � prin fagete si fageto-molidisele zonei; Platanthera bifolia � prin padurile zonei Phyteuma tetramerum � prin pajistile de sub Creasca Gutaiului Campanula serrata � prin pajistile de sub Creasta Gutaiului Specii de amfibieni si reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltã cu burta galbenã); 2001 � Triturus montandoni (Triton carpatic) Dintre speciile de avifauna prezentate in fisa sitului enumeram: Ciconia ciconia barza alba Ciconia nigra Pernis apivorus (L): viesparul, rapitoare, oaspete de vara in zona. Se inmulteste in paduri. Se hraneste si cu viespi, dar si mici mamifere, reptile etc. Aquila pomarina (Brehm) acvila de munte � pasare rapitoare de spatii deschise sau de paduri luminoase Circaetus gallicus (Gmelin) oaspete de vara in regiune, este intalnit in spatii deschise, campuri cultivate sau zone stancoase cu desisuri de arbusti. Necesita arbori pentru cuiburi. Se hraneste cu serpi. Este in declin numeric.




[email protected]

33

Circus cyaneus (L) eretele vanat � nu cuibareste la noi, ci este doar in trecere; Crex crex (L). Cristelul de camp: - cuibareste in lanuri si campii bogate Bubo bubo (L) Buha; in munti si in padurile montane, areale stancoase Caprimulgus europaeus (L). � caprimulg � oaspete de vara, prefera stancile cu vegetatie ierboasa (ferigi) si padurile luminoase, deschise Picus canus (Gmel) ghionoaie � in padurile de foioase sau de amestec, Dryocopus martius (L) � ciocanitoare neagra � in padurile cu copaci batrani, mai ales in plopi si pini. Dendrocopos leucotos (Bechst) � ciocanitoare cu spatele alb (patatacu alb pe spate) -prefera padurile mature cu mult lemn mort; numarul lor descreste in tarile nordice Lulula arborea (L)- ciocarlie de padure � prefera locurile deschise cu cativa copaci; padurile luminoase; oaspete de vara in zona; Ficedulla albicollis (Temm) - muscarul gulerat; in paduri de foioase, parcuri si gradini, cu preferinta pentru arborii batrani cu scorburi in care isi face cuib; cuibareste si in cutii facute de om;

Ficedulla parva (Bechst) muscarul mic (muscarul mic). Specie destul de comunã, dar

localã, în pãdurile de foioase sau de amestec, cu vegetaþie luxuriantã, umbroase, adesea uºor

umede. Lungime 11 cm. Este o prezenþã discretã, se observã destul de greu. Îºi ridicã coada

(notã caracteristicã). Lanius collurio (L)sfrancioc cu cap rosu� oaspete de vara in zona; cuibareste in

locurile deschise, prin maracinisuri, tufarisuri de macies si paducel. Lanius minor (L) sfrancioc mic � cuibareste in locuri deschise cu copaci razleti si

tufarisuri. Specii de mamifere (prezente conform bibliografiei studiate): 1352* - Canis lupus (Lup); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1354* - Ursus arctos (Urs brun) 3. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA AFECTATA DE IMPLEMENTAREA

PP: 1. date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea PP etc.; 2. date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a PP, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar;

Perimetrul obiectivului de interes

3.1. ANALIZA ASOCIAÞIILOR VEGETALE, HABITATELOR, FLOREI SI FAUNEI

DIN PERIMETRUL INVESTITIEI Analiza florei si vegetatiei Metoda de lucru

In vederea analizei florei si vegetatiei s-au efectuat deplasãri în perimetrul de referintã

in perioada martie � septembrie 2010 si inventarieri floristice in habitatele zonei pentru a surprinde diversitatea floristica, evaluarea populatiilor de plante, identificarea asociatiilor vegetale pe baza analizei speciilor edificatoare, caracteristice si diferentiale. Studiul vegetaþiei s-a axat pe identificarea ºi analiza asociaþiilor vegetale ale cãror fitocenoze sunt prezente în




[email protected]

34

teritoriul cercetat. S-a utilizat metoda lui J. Braun �Blanquet adaptatã de cãtre Al. Borza ºi N.

Boºcaiu la particularitãþile covorului vegetal din þara noastrã. Tehnica ridicãrilor

fitocenologice ºi a notaþiilor a fost cea conformã ºcolii fitocenologice central-europene. Apartenenþa releveurilor din fitocenoze la diferite asociaþii vegetale a fost stabilitã cu

ajutorul speciilor de recunoaºtere, a speciilor diferenþiale ºi a speciilor edificatoare. A fost aplicata metoda releveului fitosociologic urmata de prelucrari statistice ale esantioanelor inregistrate. Rezultate: Pe terenul destinat exploatarii nu s-au identificat nici una dintre asociatiile vegetale care definesc habitate de importanta comunitara sau cu grad conservativ ridicat. Lista floristica a zonei:

Conspectul sistematic al plantelor vasculare Fam. Lycopodiaceae Lycopodium clavatum: pe coastele dealurilor, prin pãduri ºi pajiºti umede, pietroase. Ch, Cosm, U3T3R1; 2n=64P. Creasta Gutaiului. Fam Equisetaceae Equisetum palustre L: lunci, marginea apelor, livezi umede, prundiºuri, fâneþe umede. G, Cp,

U5 T2 R00, 2n =216D. Valea Cavnicului. Equisetum silvaticum L: locuri umede, mocirloase, tinoave, pãduri umede în regiunea

montanã. G, Cp, U3,5 T2 R0, 2n=216D. Cavnic. Equisetum telmateia Ehrh.: frecvent pe marginea apelor, coaste râpoase, umede, pãduri umede

G, Cp, U4 T2 R0, 2n=216D. Valea Cavnicului. Familia Pteridaceae Pteridium aquilinum (L) Kuhn: pe coastele dealurilor, pãduri, poieni pânã în reg.submontanã.

G, Cosm, U3 T3 R0, 2n=52, 104 P. Budesti. Familia Aspidiaceae Dryopteris carthusiana (Vill) H.D.Fuchs: rãspânditã în regiunea montanã ºi submontanã, prin

locuri umbroase, pe coastele dealurilor ºi munþilor. H, Cp, U4 T3 R0, 2n= 82, 164 P. Dryopteris disjuncta (Rupr) V.Morton: prin pãduri montane ºi subalpine, pe coastele munþilor,

în locuri umede ºi umbroase bogate în humus. G, Cp, U3 T2,5 R2, 2n=160P. Cavnic. Dryopteris filix-mas (L) Schott: comunã prin pãduri montane ºi subalpine, adesea ºi în

pãdurile dealurilor mai mici. H, Cosm, U4 T3 R0, 2n=164 P. Cavnic. Dryopteris phegopteris (L) Christeus: foarte rãspânditã în regiunea montanã ºi subalpinã, prin

pãduri de fag ºi molid. G, Cp, U3,5, T2 R2, 2n=90 P. Cavnic. Polystichum setiferum (Forsk) Woynar: pe coaste stâncoase, rupturile pâraielor, în zone cu

pãduri montane pânã în regiuni subalpine. H, Cosm, U3,5, T0 R4, 2n=82D. Cavnic, Budesti,

Breb. Polystichum aculeatum (L) Roth: pe coaste stâncoase, rupturile pâraielor, în zona pãdurilor

montane pânã în etajul subalpin. H, E (mont), U3,5 T3,5 R 3, 2n=164P. Cavnic, Breb. Fam. Athyriaceae Athyrium filix-femina (L) Roth Tent: comunã în pãduri umbroase, marginea pâraielor, printre

stânci umede, umbrite. H, Cosm, U4 T2,5 R0, 2n=80D. Cavnic, Breb, Mogosa. Cystopteris fragilis (L) Bernh.:pe stânci umbrite ºi umede în etajul montan. H, Cosm, U3,5

T0 R0, 2n=168D. Valea Mariutei. Matteucia struthiopteris (L) Todaro: pe lângã ape, în poieni, locuri umede din regiunea montanã ºi subalpinã. H, Cp, U4 T2 R0, 2n=80 D. Valea Mariutei, Cavnic. Fam. Aspleniaceae




[email protected]

35

Asplenium trichomanes L: pe stânci, pe coaste sau stânci abrupte, pe ziduri în etajul montan.

H, Cosm, U3 T0 R4, 2n= 36, 72 P. Cavnic. Fam. Polypodiaceae Polypodium vulgare L: pe coaste sau stânci umbrase, în pãduri, pe râpi argiloase din regiunea

montanã ºi submontanã. G, Cp, U3,5 T3 R4, 2n= 184 P. Cavnic, Mogosa. Fam. Pinaceae Picea abies L. : paduri pure si de amestec pe Creasta Gutaiului, Cavnic. Abies alba: diseminat prin molidise si molidiso-fagete. Pinus mugo: sub Creasta Cocosului se gaseste o ramasita de jnepenis uscat in urma unui incendiu.

Familia Cupressaceae Juniperus communis � ienupar: pe Creasta Cocosului, pe Creasta Gutaiului. Fam. Aristolochiaceae Asarum europaeum L: pãduri de foioase, de la câmpie pânã în etajul colinar. G, Eua, U3,5, T3

R4, 2n=26(24, 40) P. Md, Tx. Cavnic. Fam. Ranunculaceae Actea spicata L: prin pãduri umbroase, din etajul colinar pânã în cel subalpin. H, Eua, U3,5

T3 R3, 2n=16(32) P. Tx. Cavnic. Anemone nemorosa L: pãduri, livezi, tufiºuri, tãieturi de pãduri, grãdini, parcuri umbroase. G,

E, U3,5 T3 R0, 2n=16, 28, 32, 46 DP. Me2, Tx. Cavnic, Breb, Hoteni. Anemone ranunculoides L: prin pãduri, livezi, tufãriºuri. H, Eua, U2 T3,5 R4, 2n=32 P. Me2, Tx. Cavnic. Caltha palustris L: zone microdepresionare cu apã stagnantã, bãlþi, mlaºtini, locuri umede.H,

Cp, U5 T0 R3, 2n=32, 24, 72 DP. Tx. Cavnic, Creasta Cocosului. Clematis vitalba L: pãduri, tufãriºuri, zãvoaie, vii, garduri din regiunea de câmpie ºi colinarã.

Phn-l, Ec, U3 T3 R3, 2n=16D. Me2, Tx. Cavnic. Helleborus purpurascens W et K: în pãduri, tufãriºuri din etajul colinar pânã în cel montan. H,

DB, U2,5 T3 R4, 2n=32 P. Me2, Md, Tx. Cavnic, Surdesti. Hepatica nobilis Mill: prin pãduri de foioase, tãieturi de pãduri, tufãriºuri, locuri umbroase, de

la câmpie pânã la munte.G, E, U3 T3 R4, 2n= 14 D. De. Cavnic, Surdesti. Isopyrum thalictroides L: pãduri de foioase, tufãriºuri, locuri umbroase. G, Ec, U3 T3,5 R3,

2n=14D. Tx. Cavnic, Surdesti, Breb. Ranunculus cassubicus L: tufãriºuri, pãduri luminoase, zãvoaie umede, pe soluri bogate în

humus. H, Eua U3,5 T3 R0, 2n= 24, 32, 40, 44, 64 DP. Cavnic, Breb, Surdesti. Ranunculus ficaria L: în pãduri, tufãriºuri, livezi, parcuri, pe soluri umede. H, Eua, U3,5 T3 R3, 2n= 32 P. Al cu, Tx. Cavinic, Breb, Surdesti, Hoteni. Ranunculus repens L: pãduri, fâneþe, livezi, ºanþuri, locuri mlãºtinoase. H, Eua, U4 T0 R0,

2n= 16, 32, DP. Tx. Frecvent in zona. Trollius europaeus L. Prin pajistile umede de pe versantii nordici ai Gutaiului. Fam. Papaveraceae Chelidonium majus L: locuri umbroase, tufãriºuri, locuri ruderale. H, Eua, U3 T3 R4, 2n=

12D. Md, Me1, Tx. In localitatile zonei. Papaver rhoeas L: semãnãturi, pârloage, miriºti, soluri uscate, grase, argile, nisipuri, plantã calcifilã. Homorod. Th, Eua, U3 T3,5 R4, 2n= 14D. Me2, Md, Tc, Tx. In zonele cultivate. Fam. Fumariaceae Corydalis bulbosa (L) Pers.: pãduri luminoase, margini de pãduri, livezi. G, Ec, U3 T3 R0,

2n= 16 D. Me2. Cavnic, Surdesti.




[email protected]

36

Corydalis solida (L) Sw.:pãduri, tufãriºuri, dumbrãvi. G, Eua, U3 T3 R4, 2n=16, 24, 32 DP.

Me2. Breb. Fam. Ulmaceae Ulmus glabra Huds: frecvent prin pãduri de amestec, margini de pãduri, tufãriºuri, zãvoaie.

PhM, E, U4 T3 R3, 2n=28 P. Me2, Lm. Breb. Ulmus minor Mill: frecvent prin pãduri de amestec, margini de pãduri, tufãriºuri, zãvoaie.

Phm, E U3,5 T3 R4, 2n=28P. Me2, Lm. Cavnic, Breb. Fam. Cannabaceae Humulus lupulus L: zãvoaie, lunci, de-a lungul cursurilor de apã, tufãriºuri, crânguri,

marginea pãdurilor. H, Eua, U3,5 T3 R0, 2n= 20D. Alcu, Al ar, Md. Hoteni, Cavnic. Fam. Urticaceae Urtica dioica L: pe lângã garduri, drumuri, tãieturi de pãduri, margini de pãduri, margini de

pâraie, stânci. H, Cosm, U3 T3 R4, 2n= 48, 52 P. Md, Tx, tc, te. Frecventa in localitatile zonei. Urtica urens L: locuri ruderale, grãdini, vii. Th, Cosm, U3 T3 R4, 2n= 24, 26, 52 P. Md, Tx.

Cavnic. Fam. Fagaceae Fagus silvatica L: pãduri întinse, pure sau în amestec cu alte foioase sau rãºinoase, în

regiunea de deal pe toate vãile umbrite ºi pe culme. PhM, Ec, U3 T2 R0, 2n=24 D. Al ol, Me2,

In lm, ch, De. Frecventa la Cavnic, Surdesti, Budesti, Hoteni, Creasta Cocosului. Quercus petraea (Matt) Liebl.: formeazã pãduri pure sau în amestec. PhM, E, U2,5 T3 R0,

2n= 24D. Me2, Md, In lm, tc, De. Surdesti. Quercus robur L: formeazã pãduri de amestec cu alte foioase sau pãduri în amestec cu alte

specii de foioase la câmpie ºi pe coline joase. PhM, E, U3,5 T3 R0, 2n= 24D. Me2, Md, In lm,

tc, De. Surdesti. Fam. Betulaceae Alnus incana (L) Mnch Meth.: pe aluviunile pâraielor formeazã benzi relativ înguste în etajul

dealurilor înalte pânã în etajul montan mijlociu. PhM, Eua, U4 T2 R4, 2n= 28P. Me2, Md, In

lm, ca. Cavnic. Alnus glutinosa Gaertn.: reg. de câmpie, coline, în lungul vãilor pânã în etajul montan inferior, pe soluri mai mult sau mai puþin grele, umede, inundate, în lunci, depresiuni, pajiºti

înmlãºtinate, zãvoaie. PhM, E, U4 T3,5 R0, 2n= 28P. Me2, Md, In lm, ca, tc. Cavnic, Budesti. Betula pendula Roth: dealuri pânã în etajul montan ºi chiar subalpin, pe coaste însorite, rariºti

ºi tãieturi de pãduri, soluri scheletice, silicioase, adesea invadant. PhM, Eua, U3 T2 R2, 2n=

28, 42 P. Cavnic, Budesti, Hoteni, Valea Mariutei, Mogosa. Carpinus betulus L: pãduri de lacâmpie pânã în etajul montan inferior. PhM, Ec, U3 T2,5 R0, 2n= 64 P. In lm, De. Surdesti. Corylus avellana L: în zona forestierã de la câmpie pânã în etajul montan mijlociu. Phn, E,

U3 T3 R3, 2n= 22D. Alcu, Me2, In ca, De. Surdesti, Cavnic, Hoteni. Fam. Crassulaceae Sedum annuum L: locuri pietroase, stânci, în regiunile muntoase. Th, Eua, U3 T2 R0, 2n=

22D. Valea Mariutei. Sedum maximum (L) Hoffm.: prin pãduri de foioase, tufiºuri, grãdini. H, Eua, U2 T3 R4,

2n=24, 48 DP. Suior. Fam Saxifragaceae Chrysosplenium alternifolium L: locuri umede, umbroase, prin lunci inundabile, malurile pâraielor, pãduri. H, Eua, U4 T2 R4, 2n= 18, 48 DP. Suior, Cavnic, Hoteni.




[email protected]

37

Saxifraga paniculata Mill.: locuri stâncoase, pietroase în etajul subalpin ºi alpin, adesea ºi în

cel montan. Ch, Eua, U1,5 T1,5 R4, 2n=28D. Creasta Gutaiului, Cavnic. Fam. Droseraceae Drosera rotundifolia roua cerului. In tinoavele de la Hoteni si de sub Creasta Cocosului., Taul Morarenilor. Fam. Rosaceae Crataegus monogyna Jacq.: pãduri, poieni, tufãriºuri, însoþitor al stejãretelor, prin pãdurile de

ºleau. E, U2,5 T3 R3, 2n=34D. Alcu, Me2, Md. Cavnic, Budesti, Hoteni. Crataegus oxyacantha L: prin pãduri de foioase. Phm, Ec, U3 T3 R3, 2n= 34D. Md. Cavnic. Filipendula ulmaria (L) Maxim: zãvoaie, marginea râurilor, pajiºti cu vegetaþie înaltã, fâneþe

umede. ValeaLapusului. H, Eua, U4,5 T3 Ro, 2n= 14, 16, 24D. Me2, Md. Cavnic. Filipendula vulgaris Mnch.: locuri uscate, coaste însorite, stepe, pajiºti uscate, luminiºuri de

pãdure, poieni. H. Eua U2,5 T3 R0, 2n= 14, 16 D. Me1, Tx. Cavnic. Fragaria vesca L: foarte rãspânditã în pajiºti, fâneþe, pãduri. H, Cp, U3 T2,5 R0, 2n= 14D. Al

cu, Fr2, Me1, Md. Cavnic. Fragaria viridis Duch.: coline însorite, pante stâncoase, pietriºuri, fâneþe uscate, margini de

pãduri ºi tufãriºuri. H, Eua-c, U2 T4 R3, 2n=14D. Al cu, Me2. Cavnic. Geum urbanum L: locuri umede la marginea pãdurilor. H, eua, U3 T3 R4, 2n= 42P. Md.

Cavnic, Surdesti, Hoteni, Breb. Malus silvestris (L) Mill.: pãduri de foioase, rãrituri, coaste stâncoase, câmp. PhM, E, U3,5

T3 R4, 2n= 34D. Al cu, Me2, In lm. Cavnic. Potentilla anserina L: pe terenuri ºi aluviuni umede, nisipoase. H, Cosm, U4 T3 R4, 2n= 28,

42 P. Me1, Md, tc, Tx. Cavnic. Potentilla erecta (L) Räuschel: locuri turboase, umede, marginea pãdurilor, prin poieni. H,

Eua, U4 T1 R0, 2n= 28 P. Fr1, Md, In tc. Cresata Gutaiului, Creasta Cocosului, Hanul lui Pintea. Potentilla reptans L: fâneþe umede, tufãriºuri, pe lângã ape, margini de ogoare, drumuri,

grãdini. H, cosm, U3,5 To R4, 2n= 28 P. Me1, In tc. Surdesti. Pyrus pyraster (L) Burgsd.: coline, coaste însorite, câmpii, livezi, crânguri, tufiºuri, dumbrãvi.

Phm, E, U2 T3,5 R4, 2n= 34P. Alcu, Me2, lm. Surdesti. Prunus avium L: pãduri, tufãriºuri, grohotiºuri. Phm, Ec, U3 T3 R3, 2n= 16, 24, 32 DP. Al cu,

Me 2, Md, In lm. Surdesti, avnic. Prunus spinosa L: margini ºi rãrituri de pãduri, coaste însorite, dealuri pietroase. Phn, Eua,

U2 T3 R3, 2n= 16, 24, 32 DP. Al cu, Md, In tc. Surdesti, Cavnic. Rosa arvensis Huds.: margini ºi tãieturi de pãduri, crânguri, coline, dealuri. Phn, Ec, U3 T3 R3, 2n= 14 D. Al cu, Me2, Md. Cavnic. Rosa canina L: pãduri de foioase, margini ºi rãrituri de pãduri, poieni, pãºuni, fâneþe. Phn, E,

U2 T3 R3, 2n= 21, 28, 35 P. Al cu, Me2, Md. Surdesti, Cavnic, Breb, Budesti. Rosa gallica L: locuri cultivate, însorite, margini de pãduri, poieni, pãºuni, fâneþe. Ch, sM, U2

T4 R4, 2n= 21, 28 P. Budesti. Rubus caesius L: pe rãzoare, lângã garduri, prin arãturi, livezi, pãduri, zãvoaie,

marginea apelor, în special în regiunile de câmpie. H, Eua, U4 T3 R4, 2n= 28 P. Al cu, Me2. Cavnic. Rubus candicans Whe.: pãduri, tufãriºuri, coaste pietroase, pãºuni. PhN, M, U2 T2,5 R0, 2n=

21, 35 P. Al cu. Surdesti. Rubus hirtus W et K: pãduri de foioase ºi rãºinoase, în locuri umbroase din etajul montan ºi

subalpin.Phn, E, U3 T2,5 R2, 2n= 28 P. Al cu. Surdesti, Cavnic, Hoteni.




[email protected]

38

Rubus schleicherii Whe.: pe margini de pãduri montane, livezi, pe lângã garduri. Phn, Atl-Ec, U3 T3 R3, 2n= 28 P. Al cu. Hoteni. Rubus serpens Whe.: pãduri umbroase. Phn, Atl-Ec, U2,5 T2,5 R2, 2n= 28P. Al cu. Cavnic. Rubus sulcatus Vest in Tratt.: luminiºuri ºi la marginea pãdurilor, tufiºuri, coaste însorite ºi

moderat umede. Phn, Ec, U3,5 T3 R3, 2n= 28 P. Al cu. Cavnic. Sorbus aucuparia L: diseminat în pãduri de foioase, pe coline, stâncãrii. Phm, E, U2,5 T3 R4, 2n= 34 D. Al cu, Me2, In lm, tc, De. Cavnic, Hanul lui Pintea, Creasta Gutaiului.

Fam. Fabaceae Astragalus glycyphyllos L: pãduri, tufãriºuri, versanþi însoriþi. H, Eua U3 T3 R4, 2n= 16D.

Cavnic. Coronilla varia L: locuri ierboase, tufiºuri, livezi, rãzoare, margini de pãduri. H, Ec, U2 T3

R4, 2n= 24 P. Tx. Budesti. Cytisus nigricans L: locuri uscate, coaste însorite, stâncãrii, tufãriºuri, pânã la 1000 m

altitudine.Phn, E, U2,5 T3,5 R2, 2n= 48, 96 P. Tx, De. Baia Sprie, Budesti. Galega officinalis L: livezi, ºanþuri, malul apelor, trestiiºuri, pãºuni umede, dumbrãvi. H, Pont

Med, U 4,5 T3 R4, 2n= 16 D. Breb, Surdesti. Genista tinctoria L: fâneþe, coaste însorite, abrupte, margini ºi tãieturi de pãduri, poieni. Ch,

E, U2,5 T3 R2, 2n= 48 P: Tx, In tc. Baia Sprie, Budesti. Lathyrus hallersteinii Baumg.: prin pãduri, tufãriºuri. H, DB, U3 T3 R4, 2n=14 D. Breb. Lathyrus niger (L) Bernh.: prin pãduri de stejari, fãgete. H, E, U2,5 T3 R3, 2n= 14D. Surdesti,

Cavnic. Lathyrus sylvester L: prin pãduri, crânguri, tufãriºuri, pe marginea drumurilor. H, E, U2,5 T3

R4, 2n= 14 D.Tx. Cavnic. Lathyrus venetus (Mill) Wohlf.: prin pãdurile de ºleau, stejãrete, gorunete, fãgete. H, Pont-Med., U3 T4 R3, 2n= 14 D. Lathyrus vernus (L) Bernh.: prin pãduri, tufãriºuri.H, Eua, U3 T3 R3, 2n= 14D. Cavnic,

Surdesti. Lotus corniculatus L: locuri ierboase uscate sau umede, tufiºuri. H, Eua, U2,5 T0 R0, 2n= 24

P. Fr3, Me2, Tx. Budesti, Breb, Hoteni, Surdesti. Melilotus albus Medik. de-a lungul cursurilor de apã, prin pârloage, pe coaste ºi pe soluri

pietroase, pe marginile drumurilor; Th, Eua, U2,5 T3 R0, 2n=16D, Me3, Tx. Cavnic, Surdesti. Melilotus officinalis (L) Pall. Prin fâneþe, semãnãturi, vii, pe marginea drumurilor. Th, Eua,

U2,5 T3,5 R0, 2n=16 D, Al ar., Me 2, Md, Tx. Surdesti. Ononis arvensis L. prin fâneþe, pãºuni, lunci, depresiuni inundabile, adesea în pâlcuri. ch, Eua,

U3 T4 R0, 2n= 30, 32 D, Md, In tc. Surdesti. Trifolium alpestre L. Prin pajiºti, poieni, coaste ierboase. H, E, U2,5 T3 R4, 2n=16, 20 D, Fr 2, Tx. Surdesti. Trifolium aureum Pollich. Prin fâneþe, poieni. Th, Eua, U3 T3 R0, 2n=14 D. Surdesti. Trifolium campestre Schreb. Prin locuri înierbate. Th, Eua, U3 T3 R0, 2n=14 D, Fr1, Me2.

Cavnic, Surdesti. Trifolium medium L. Prin pãduri, la marginea lor, prin tufãriºuri. H, Eua, U3 T3 R0, 2n=48,

70-124 P; Fr3, Me2, Tx. Trifolium montanum L. Prin fâneþe, livezi, rãrituri de pãduri, crânguri însorite. H, Eua, U2,5

T2 R0, 2n=16D, Fr2, Me2. Cavnic, Budesti, Creasta Gutaiului. Trifolium pratense L. prin locuri ierboase, pãºuni, fâneþe, rariºti de pãduri. H, Eua, U3 T0 R0,

2n=14D, Fr4, Me2, Tx. Cavnic.




[email protected]

39

Trifolium repens L. prin pajiºti, fâneþe. H, Eua, U3,5 T0 R0, 2n=32P, Fr4, Me3, Tx. Cavnic,

Surdesti, Hoteni. Vicia cracca L. Lângã garduri, prin livezi, lunci, pãduri. H, Eua, U3 T0 R3, 2n=12, 14, 24, 28

DP, Fr1, Me1. Surdesti, Sisesti. Vicia silvatica L. Prin pãduri. H, Eua, U3,5 T2 R0, 2n=14D, Fr2. Cavnic.

Fam. Onagraceae

Circaea intermedia Ehrh. Sporadicã prin pãduri, în locuri umbroase ºi umede, pe lângã

izvoare, prin depresiuni, pe soluri bogate în humus ºi pe lemne putrede. G, Ec, U3,5 T3 R4,

2n=22. Cavnic, Creasta Cocosului, Hanul lui Pintea. Circaea lutetiana L. prin pãduri umbroase, pe soluri reavene, bogate în humus, prin tãieturi de

pãduri. G, Eua, U3,5 T3 R4, 2n=22 D. Cavnic, Hanul lui Pintea. Epilobium alpestre (Jacq.) Krock. Prin locuri umbroase, umede, buruieniºuri, prin vãile

montane, grohotiºuri umede. H, Alp-Carp, U3,5 T2 R4, 2n=36P. Valea Cavnicului. Epilobium angustifolium L. prin rariºti de pãduri, la marginea pãdurilor, a pâraielor, pe

aluviuni. H, Cp, U0 T0 R0, 2n=36 P, Al.cu, Me3. Creasta Gutaiului. Epilobium montanum L. prin locuri reavene, jilave, în pãduri de fag, de stejari, de amestec,

tufãriºuri, margini ºi tãieturi de pãduri. H, Eua, U3 T3 R3, 2n=36P. Cavnic. Epilobium palustre L. Pe lângã rovine, mlaºtini, bãlþi, locuri turboase, depresionare, fâneþe,

pãduri, tufãriºuri. H, Cp, U5 T0 R2, 2n=36P. Valea Cavnicului. Epilobium roseum (Schreb.) Pers. Prin locuri umede, depresiuni, vãi, pe lângã izvoare,

bãltoace. H, E, U4 T2 R0, 2n=36 P. Valea Cavnicului. Fam. Lythraceae Lythrum salicaria L. Comunã la marginea apelor stãtãtoare. H, Cosm. U4 T2,5 R0, 2n=50, 60

P, Me2, Md, Tx. Valea Cavnicului, Budesti, Breb. Lythrum virgatum L. Sporadicã prin locuri umede, mocirloase, inundabile, la marginea

lacurilor ºi bãlþilor. Hh, Eua, U4,5 T3,5 R4, 2n=30P, Me2. Hoteni. Fam. Aceraceae Acer campestre L. Prin pãduri de amestec de foioase, prin tufãriºuri, la margini de pãduri.

PhM, E, U2,5 T3 R3, 2n=26D, Me2, In lm, De. Cavnic. Acer platanoides . Prin pãduri de foioase. PhM, E, U3 T3 R3, 2n=26D, Me2, In lm, De.

Cavnic, Surdesti. Acer pseudoplatanus L. Frecvent îm pãdurile din etajul montan ºi subalpin, sporadic în

regiunile de dealuri, prin fãgete, molidiºe. PhM, Ec, U3,5 T3 R4, 2n=58P, Me2, In lm, De.

Cavnic, Breb. Fam. Staphylaeaceae Staphylea pinnata L. Sporadicã în zona forestierã, din regiunile de câmpie pânã în etajul

montan inferior, prin pãduri, la marginea acestora. Phm, sM, U2,5 T3,5 R4, 2n=26D. Cavnic. Fam. Oxalidaceae Oxalis acetosella L. prin pãduri umbroase de fag, prin molidiºe ºi fãgete cu rãºinoase. H, Cp,

U4 T3 R3, 2n=22D, Al cu, ar. Cavnic, Creasta Gutaiului, Creasta Cocosului. Fam. Geraniaceae Erodium cicutarium (L) L�Herit. Prin câmpii, margini de drumuri, izlazuri, ruine, nisipuri zburãtoare, locuri ruderale. Th, Cosm, U2,5 T0 R0, 2n= 20, 40 (36, 40, 48, 54) DP. Breb,

Surdesti, Sisesti.




[email protected]

40

Geranium palustre Torner. Prin fâneþem pãduri, tufãriºuri umede, în lungul izvoarelor,

pâraielor. H, Eua, U4 T3 R4, 2n=28, 56 DP. Sisesti, Surdesti. Geranium phaeum L. Prin pãduri rãrite cu sol bogat în resturi organice, luminiºuri, margini de

pãduri, locuri mai mult sau mai puþin umede. H, Ec, U4 T3 R3, 3n=14, 28 DP. Cavnic,

Creasta Gutaiului. Geranium pratense L. Prin fâneþe mai mult sau mai puþin umede, livezi, luminiºuri de pãdure,

marginea pãdurilor lângã garduri. H, Eua, U3,5 T3 R5, 2n=28 D, Me2. Surdesti, Budesti. Geranium robertianum L. Prin pãduri umede, umbroase, fãgete, molidiºe. Th, Cosm, U3,5 T3 R3, 2n=32, 64 DP, Tx. Cavnic, Surdesti, Valea Mariutei. Geranium silvaticum L. Prin poieni umede ºi umbroase, locuri pietroase, în regiunea pãdurilr

montane ºi subalpine. H, Eua, U3 T2 R0, 2n=28D. Mogosa. Fam Balsaminaceae Impatiens noli-tangere L. Prin locuri umede ºi umbroase din pãduri, mai ales în etajul montan.

Th, Eua, U4 T3 R4, 2n=20, 40 DP, De. Mogosa, Suior, Valea Mariutei. Fam. Cornaceae Cornus mas L. Prin pãduri, tufãriºuri pe soluri Cavnic, Surdesti. Cornus sanguinea L. Prin pãduri, tufãriºuri, lunci, zãvoai. Phm, sM, U2,5 T3 R4, 2n=22D, Al

ol, Me2, De. Cavnic. Fam. Polygalaceae Polygala vulgaris L. Prin fâneþe ºi tufãriºuri. H, E, U3 T3 R3, 2n=28, 32, 48, 56, 68, 70 DP.

Cresasta Cocosului. Fam. Araliaceae Hedera helix L. Prin pãduri umbroase, stânci, ziduri, soluri calcaroase. Phnl, Atl-Med, U3 T3 R3, 2n=48P, Me2, In tc, De. Cavnic. Fam Apiaceae Aegopodium podagraria L. Prin livezi, fâneþe, locuri umbrite, ãduri umede. H, Eua, U3,5 T3

R3, 2n=22, 42, 44 DP. Cavnic, Surdesti, Valea Mariutei, Hoteni. Angelica silvestris L. Prin pãduri, fâneþe, lunci umede. H, Eua, U4 T3 R3, 2n=22D, Me2.

Cavnic. Anthriscus cereifolium (L) Hoffm. Prin locuri ruderale, marginea drumurilor, pe lângã garduri,

prin pãduri rãrite. Th, Mp, U2,5 T4 R4, 2n=18D. Cavnic, Surdesti. Anthriscus silvestris (L) Hoffm. Prin pãduri umede, în lungul vãilor, prin poieni, livezi, fâneþe.

H, Eua, U3 T3 R4, 2n= 16, 18 D. Mogosa. Chaerophyllum aromaticum L. Prin tufãriºuri, buruieniºuri, poieni de-a lungul pâraielor. H,

Ec, U3,5 T3 R3, 2n=22D, Me1, Tx. Mogosa. Chaerophyllum bulbosum L. Frecventã prin tufãriºuri, pãduri rãrite, margini de ºanþuri,

marginea râurilor. TH, E, U4 T3,5 R4, 2n=22D, Al cu, Tx. Cavnic, Budesti. Chaerophyllum hirsutum L. Prin locuri umede ºi umbroase la margini de pâraie. H, Ec, U4,5

T2 R0, 2n=22D. Hoteni, Hanul lui Pintea. Conium maculatum L. Prin locuri ruderale, necultivate, marginea grãdinilor, semãnãturi. Th-TH M, U3, T3 R3, 2n=22D. Cavnic, Surdesti, Sisesti. Heracleum sphondylium L. Frecventã în fâneþe, tufãriºuri, pãduri rãrite, stâncãrii inierbate. H,

Eua, U3 T2,5 R5, 2n=22D, Me1, Tx. Cavnic, Mogosa. Laser trilobum (L) Borkh. Prin tufãriºuri, margini de pãduri de la câmpie pânã în etajul

montan inferior. H, M, U3 T4 R0, 2n=22D. Cavnic. Oenanthe silaifolia M.B. Prin fâneþe umede, apãtoase. H, M, U5 T3,5 R0, 2n=22D. Hoteni,

Suior.




[email protected]

41

Peucedanum palustre (L) Mnch. Meth. În fâneþe ºi tufãriºuri umede, locuri mlãºtinoase,

turbãrii. H, Eua, U5 T3 R0, 2n=22D. Hoteni. Pimpinella saxifraga L. Prin fâneþe umede, pãºuni, tufãriºuri, coaste stâncoase. H, Eua, U2,5

T0 R3, 2n=18D, Fr1, Me1, Md. Cavnic, Surdesti, Sisesti, Suior. Sanicula europaea L. Prin pãduri umbroase, pe soluri umede ºi bogate în humus. H, Atl-Med. U3,5 T3 R4, 2n=16D. Canic, Creasta Gutaiului, Hanul lui Pintea. Fam Celastraceae Evonymus europaeus L. Prin pãduri, crânguri, tufãriºuri. Phm, E, U3 T3 R3, 2n=64P, Me2,

Tx, In ch, tc, De. Surdesti, Sisesti. Evonymus verrucosus Scop. Prin pãduri ºi crânguri, tufãriºuri. Phn, E, U2,5 T3 R4, In ch, Tx.

Sisesti. Fam Rhamnaceae Frangula alnus Mill. Frecventã de la câmpie pânã în regiunile deluroase, în locuri umede,

pãduri, zãvoaie, tufãriºuri, lunci, marginea apelor. Phm, Eua, U4 T3 R3, 2n=20, 26 D, Me2,

Md, Tx, In tc. Sisesti. Fam Euphorbiaceae Euphorbia amygdaloides L. Prin pãduri ºi tufãriºuri. ch, E, U3 T3,5 R4, 2n=18, 20D. Cavnic,

Mogosa, Valea Mariutei. Euphorbia cyparissias L. Prin locuri ruderale, pietroase, uscate ºi însorite. G, Eua, U2 T3 R4,

2n=20, 40 DP, Tx. Sisesti. Mercurialis perennis L. Prin pãduri umbroase cu solul bogat în humus. H, E, U3,5 T3 R5,

2n=42, 46, 64(♀) 66 (♂), 80, 84 DP, Tx. Cavnic, Sisesti, Suior. Familia Thymelaeaceae Daphne mezereum L. Prin pãduri umbroase de foiase, prin rãrituri ºi luminiºuri. Phn, Eua,

U3,5 T3 R3, 2n=18D, Me2, Tx. Suior, Cavnic. Familia Hypericaceae Hypericum maculatum Cr. Prin locuri mai mult sau mai puþin umede, prin pãduri sau

tufãriºuri, fâneþe umede, pe soluri ºistoase, andezitice, gresii. H, Eua, U4 T3 R2, 2n=16, 32

DP, Tx. Creasta Cocosului. Hypericum montanum L. Pe coaste stâncoase, prin rãrituri de pãduri, fâneþe. H, E, U3 T3 R4,

2n=16 D. Hanul lui Pintea. Hypericum perforatum L. Prin locuri destul de uscate, pãduri ºi fâneþe. H, Eua, U2 T3 R0,

2n=32 P, Md, Tx.Cavnic, Sisesti, Surdesti. Hypericum tetrapterum Fr. Prin locuri mai mult sau mai puþin umede, prin fâneþe, pãduri,

tufãriºuri sau turbãrii. H, E, U4 T4 R4, 2n=16 D. Sisesti. Familia Violaceae Viola alba Bess. Prin pãduri, din regiunea colinarã pânã în etajul montan la cca 700 de m

altitudine. H, M., U3, T4,5, R4, 2n=20 D. Cavnic. Viola canina L. Prin locuri deschise, pãºuni, fâneþe, tufãriºuri, margini de pãduri, mai ales pe

soluri uscate ºi nisipoase.H, Eua, U2,5 T0, R2, 2n=40 P, Me2. Cavnic. Viola luteola (Schur) Gay. Prin fâneþe ºi pãºuni, mai ales în etajul montan ºi cel subalpin.

TH-Th, Eua, U2,5 T3 R0. Creasta Cocosului, Creasta Gutaiului. Viola odorata L. Prin zãvoaie, tufãriºuri, lunci, marginea pãdurilor. H, sM, U2,5 T3,5 R4,

2n=20D, Me2, Md, De. Surdesti. Viola reichenbachiana Jord. Prin pãduri din etajul colinar pânã în cel montan. H, E, U3 T2,5

R3, 2n=20D. Cavnic, Surdesti, Sisesti.




[email protected]

42

Viola riviniana Rchb. Prin pãduri umede, poieni, pe lângã cursul apelor din regiunile de deal

pânã în etajul montan. H, E, U3 T3 R3, 2n=40 P. Valea Cavnicului. Viola suavis M.B. Prin pãduri, tufãriºuri, locuri umbrite. H, Eua, U2,5 T4 R4, 2n=40 P.

Cavnic. Viola tricolor L. Prin pajiºti ºi locuri stâncoase, din regiunea de deal pânã în etajele montan ºi

subalpin. TH, Eua, U2,5 T3 R0, 2n=26 D, Md. Cavnic, Surdesti. Viola declinata: ednemit carpatic, frecvent intalnit in Muntii Gutaiului, mai ales prin nardete. Cavnic, Creasta Cocosului, Creasta Gutaiului. Familia Brassicaceae Alliaria officinalis Andrz. Prin locuri umbroase, pãduri de foioase, grãdini. Th, Eua, U3 T3

R4, 2n= 36, 42 P, Tx. Cavnic, Surdesti. Barbarea vulgaris R. Br. Prin arãturi, fâneþe, pe lângã râuri. TH, Eua, U3,5 T3 R3, 2n=16 D,

Al cu, Me2. Valea cavnicului. Capsella bursa pastoris (L) Medik. Prin livezi, locuri ruderale. Th, Cosm, U3 T0 R0, 2n=32 P, Md, Tx. Cavnic. Cardamina bulbifera L. Prin pãduri umbroase, dumbrãvi, fãgete. G, E, U3 T3 R4, 2n=96 P.

Cavnic, Hoteni, Breb. Cardamine flexuosa With. Prin pãduri, vãi umede, umbroase. Th, Cp, U4 T2 R2, 2n=32P.

Budesti, Valea Mariutei. Cardamine glanduligera O. Schmalh. Prin pãduri umbroase cu soluri bogate în humus. G,

Carp (end).U4 T2,5 R4, 2n=48 P. Creasta Gutaiului, Hanul lui Pintea. Cardamine impatiens L. Frecventã prin pãduri umbroase, locuri umede, zãvoaie, tufãriºuri.

Th, Eua, U4 T3 R3, 2n= 16 D. Cavnic. Cardamine pratensis L. Prin livezi umede, marginea râurilor, prin pãduri umede. H, Cp, U5

T3 R0, 2n=16, 56, 64, 72, 76, 80, 84, 96 DP, Al ar, Me1, Tx. Cavnic, Surdesti. Rorippa austriaca (Cr) Bess. Locuri apãtoase, gropi, livezi umede, lângã râuri. H, E, U4 T3,5 R4, 2n=16D. Cavnic. Rorippa islandica (Old.) Borb. Prin locuri umede, rovine. Th, Cosm, U6 T3 R4, 2n= 16, 32 DP. Cavnic. Familia Salicaceae Populus alba L. Prin zãvoaie, lunci. PhM, Eua, U3,5 T3 R3, 2n=38, 57 DP, Me2, In lm, De.

Surdesti, Cavnic, Budesti, Valea Mariutei. Populus tremula L. Prin pãduri, tufãriºuri, regiuni de dealuri. PhM, Eua, U3 T2R2, 2n= 38, 57

DP, Me2, In lm, ch, De. Cavnic. Salix alba L. Pe malul apelor, zãvoaie, locuri umede. PhM, Eua, U5 T3 R4, 2n=76 P, Fr2,

Me3, Md, In lm, ca, te.Cavnic, Budesti. Salix caprea L. În regiuni de coline, prin pãduri, rariºti. Phm, Eua, U3 T3 R4, 2n=38, 57, 76

DP, Me3, In lm. Cavnic, Creasta Gutaiului. Salix cinerea L. Prin locuri umede, mlãºtinoase, zãvoaie ºi margini de pãduri. Phm, Eua, U5 T3 R3, 2n=76 P, Me3, In ca. Cavnic. Salix fragilis L. Frecventã din regiunile de câmpie pânã în cele colinare pe malul apelor, în

lunci, zãvoaie. Phm, Eua, U5 T3 R4, 2n=76 P, Fr2, Me2, Md, In lm, ca. Valea Cavnicului. Salix purpurea L. De-a lungul râurilor, prin locuri umede ºi pietroase. Phm, Eua, U5 T3 R5,

2n=38, Me2, Md, In ca. Surdesti, Sisesti, Cavnic. Salix triandra L. Pe malul apelor, în lunci ºi zãvoaie. Phm, Eua, U5 T3 R0, 2n=38 D, Me2 In

lm, tc. Budesti, Cavnic. Salix viminalis L. Pe malul râurilor. Phm, Eua, U5 T2 R4, 2n=38, Me2. Budesti, Breb.




[email protected]

43

Familia Cucurbitaceae Echinocystis lobata (Michx) Torr et Gray. Prin zãvoaie, tufãriºuri. Th, Adv, U4 T0 R4, 2n=

32 P. Breb, Hoteni. Familia Tiliaceae

Tilia cordata Mill. Prin pãduri de amestec din regiunile deluroase. PhM, E, U3 T3 R3, 2n= 82 D, Me3, Md, In lm, te, De. Hoteni, Budesti, Surdesti. Tilia platyphyllos Scop. Sporadic prin pãduri. PhM, Ec, U�,5 T3 R4, 2n=82 D, Me3, Md, In lm, te, De. Surdesti, Sisesti.

Familia Malvaceae Malva silvestris L. Prin locuri ruderale. Th, Eua, U3 T3 R0, 2n=42. Al cu, Fr2, Me1, Md, tc. Cavnic, Surdesti. Familia Ericaceae Vaccinium vitis idaea. Prin tufarisuri, edifica formatiuni vegetale din etajul subalpin. Vaccinium myrtyllus Prin tufarisuri, edifica formatiuni vegetale din etajul subalpin. Vaccinium oxycoccos. Prin mlastini oligotrofe, taul Morarrenilor, Taurile de la Hoteni. Vaccinium gaultheroides Prin mlastini oligotrofe, taul Morarrenilor, Taurile de la Hoteni. Andromeda polifolia Prin mlastini oligotrofe, taul Morarrenilor, Taurile de la Hoteni.

Familia Primulaceae Anagallis arvensis L. Pe ogoare, semãnãturi, tãieturi de pãdure. Th, Cosm, U2 T3 R4, 2n=40

P, Tx. Surdesti. Lysimachia nummularia L. Prin poieni, tufãriºuri, pãduri, zãvoaie. ch, E, U4 T3 R3, 2n=28,

56, 84 DP. Cavnic, Hoteni. Lysimachia punctata L. Prin mlaºtini, pe lângã pâraie, pãduri.H, Pont-Med, U3,5 T3,5 R3, 2n=30 P. Hoteni. Lysimachia vulgaris L. Prin locuri umede, pe malul apelor. Hh, Eua, U5 T2 R0, 2n= 22, 36, 43, 45 DP, In tc. Valea Cavnicului. Primula acaulis (L) Grufb. Prin tufãriºuri, livezi, fâneþe. H, Atl-Med, U3 T3 R3, 2n= 22D. Cavnic, Budesti, Surdesti. Primula elatior (L). Hill. Prin pajiºti, tufãriºuri, luminiºuri ºi margini de pãduri. H, Eua, U3

T3 R4, 2n=22D. Surdesti. Familia Caryophyllaceae Cerastium glomeratum Thuill. Prin locuri umede. Th, Cosm, U2,5 T3 R0, 2n=72 P. Surdesti. Cerastium silvaticum W et K. Prin pãduri umbroase la marginea pâraielor. H, E, U3,5 T3 R0,

2n=36 P. Suior. Cerastium fontanum Baumg. În regiunile subalpine prin fâneþe ºi locuri ierboase. H, Cosm,

U3 T0 R0, 2n= 144P. Valea Mariutei. Cucubalus baccifer L. Prin locuri joase, umede. H, Eua, U3,5 T3 R4, 2n=24 D. Cavnic, Hoteni, Breb. Dianthus armeria (L). Prin livezi, margini de pãduri, câmpii, dealuri. Th, E, U2 T3 R3, 2n= 30 D. Cavnic, Surdesti, Sisesti. Lychnis flos cuculi L. Prin livezi, fâneþe umede. 3,5 T2,5 R0, 2n= 24 D. Surdesti, Sisesti. Lychnis viscaria L. Livezi, coaste ierboase. H, Eua, U3 T4 R0, 2n=24 D, Me1. Cavnic, Budesti. Moehringia trinervia (L). Clairv. Comunã prin locuri umede, umbrite. Th, Eua, U2,5 T3 R3,

2n=24 D. Cavnic, Breb. Silene alba (Mill.) E.H.L. Krause. Prin locuri fertile, pãrãsite, margini de drumuri. Th, Eua,

U3,5, T2 R3, 2n=24 D. Cavnic.




[email protected]

44

Silene viridiflora L. poieni, rãrituri de pãduri. H, M, U2 T3,5 R3, 2n=24 D. Breb. Silene vulgaris (Mnch) Garcke. Prin livezi, crânguri, fâneþe. H, Eua, u3 T3 R4, 2n=24 D, al cu,

Fr1, Me3. Breb. Stellaria alsine Grimm. Prin zãvoaie, pe lângã pâraie. H, Cp, U4,5 T2,5 R2, 2n=24-26 D. Hanul lui Pintea. Stellaria graminea L. La marginea pãdurilor, prin locuri înierbate, pe soluri silicioase. H, Eua,

U2,5 T2 R3, 2n=26, 28 D, Tx. Cavnic. Stellaria holostea L. Prin pãduri uscate, tufãriºuri. H, Eua, U3 T3 R0, 2n= 26 D. Cavnic,

Hanul lui Pintea. Stellaria nemorum L. Comunã prin pãduri ºi locuri umbroase, umede. H, E, U3,5 T3 R3,

2n=26 D. Creasta Cocosului. Stellaria palustris Ehrh. Beitr. Prin locuri umede lângã pâraie. H, eua, U4,5 T3 R3, 2n=130 P.

Valea Cavnicului, Sub Creasta Cocosului. Familia Chenopodiaceae Chenopodium album L. Foarte comunã prin locuri ruderale ºi segetale. Th, Cosm, U3 T3 R3,

2n= 18, 36, 54. DP, Fr1, Tx. Surdesti. Chenopodium murale L. Prin locuri ruderale. Th, Adv, U2,5 T4 R0, 2n=18, Tx. Sisesti, Baia Sprie. Familia Amaranthaceae Amaranthus albus L. Prin locuri joase, însorite, necultivate ºi în culturi. Th, Adv, U3 T3 R3,

2n= 32 P, Tx. Surdesti, Sisesti, Budesti. Amaranthus crispus (Lesp. Et Tven.) N. Terraciano. Pe marginea strãzilor, prin locuri

bãtãtorite, mai rar în culturi ºi în grãdini. Th, Adv, U3 T4 R3, 2n=34 D. Cavnic. Amaranthus retroflexus L. Prin grãdini, ogoare, culturi de prãºitoare. Th, Adv, U3 T3 R0, 2n=

32, 34 P, Tx. Cavnic, Budesti. Familia Polygonaceae Polygonum aviculare L. Plantã antropofilã, în locuri ruderale. etc. Th, Cosm, U2,5 T0 R3, 2n= 40, 60 P, Fr1, Me1, Md, tc. Surdesti, Baia Sprie, Sisesti. Polygonum bistorta L. Prin fâneþe, pãºuni umede, turbãrii. H, Eua, U4 T2,5 R3, 2n= 44, 46,

24 DP, Md. Cavnic, Breb. Polygonum hydropiper L. Prin locuri umede, mlãºtinoase, inundabile. Th, Eua, U5 T3 R4, 2n=20, 22 D, Me2, Md, Tx, In tc. Cavnic, Breb, Hoteni. Polygonum minus Huds. Locuri mlãºtinoase, pãduri. Th, Eua, U4,5 T3 R4, 2n=40 P. Cavnic. Polygonum mite Schrank. Prin ºanþuri cu apã de-a lungul drumurilor. Th, E, U5 T3 R4, 2n=4o, 44 P. Budesti. Polygonum persicaria L. Plantã ruderalã rãspânditã în locuri uscate ºi umede. Th, Eua, u4,5

T3 R0, 2n=40, 44 P, In tc. Breb, Surdesti. Rumex acetosa L. Prin fâneþe, vãi, poieni, pãduri, locuri umede. H, Cp, U3 T0 R0, 2n= 14♀, 15 ♂D, Al cu. Surdesti, Sisesti. Rumex acetosella L. Prin pãºuni, fâneþe, locuri cultivate. H, Cosm, U2 T3 R2, 2n=42, 28, 14

DP, Tx, In tc. Surdesti, Sisesti. Rumex crispus L. Prin locuri virane, ruderale, fâneþe. H, Eua, U4 T3 R0, 2n= 60 P, Al cu, Tx.

Surdesti, Sisesti. Rumex sanguineus L. prin pãduri. H, E, U4 T3 R4, 2n= 20 D. Baia Sprie. Rumex conglomeratus Murray. Prin fâneþe mlãºtinoase, locuri umede, ºanþuri. H, Eua, U4 T3

R0, 2n= 20 D, Al cu, Tx. Sisesti, Baia Sprie. Familia Gentianaceae




[email protected]

45

Gentiana asclepiadea lumanarica pamantului, prin padurile de la Cavnic, Hanul lui Pintea, Breb. Centaurium erythraea Rafn. Prin pãduri, poieni, pãjiºti umede. Th, Eua, U3 T3 R2, 2n= 42 P,

Md, Tx. Surdesti, Sisesti. Centaurium pulchellum (Sw.) Druce. Prin fâneþe, pãºuni, ºanþuri, tufãriºuri umede. Th, Eua,

U3 T3,5 R4, 2n= 34, 38, 42 DP, Tx. Surdesti. Familia Apocynaceae Vinca minor L. Prin pãduri ºi margini de pãduri, tufãriºuri. ch, sM, U3 T3 R3, 2n= 46 D, Me1,

Md, De. Cavnic. Familia Asclepiadaceae Cynanchum vincetoxicum (L) Pers. Prin pãduri ºi zãvoaie, prin locuri stâncoase. H, E, U2 T4

R4, 2n= 22, 44 DP, Me2, Md, Tx. Cavnic, Valea Mariutei. Familia Rubiaceae Asperula odorata L. Prin pãduri, pe soluri fertile, afânate, reavene, în fãgete. G, Eua, U3 T3

R0, 2n= 44P, Md, Tx, In tc. Cavnic, Creasta Cocosului, Creasta Gutaiului. Cruciata glabra (L). Ehrend. Prin locuri ierboase, pãduri. H, Eua, U3 T2 R2, 2n=22, 44 DP.

Creasta Cocosului. Galium mollugo L. Prin fâneþe, tufãriºuri, margini de pãduri. H, Eua, U3 T2,5 R3 , 2n= 22 D. Cavnic, Surdesti. Galium palustre L. Prin locuri umde, bãlþi, malul apelor. H, Cp, U6 T3 R0, 2n=24, 48, 96,

144 P. Valea Cavnicului. Galium schultesii Vest. Prin pãduri luminoase, în special de foioase. G, ec, U2,5 T3 R3, 2n= 4,

66 P. Cavnic, Surdesti. Galium verum L. Prin fâneþe, tufãriºuri, margini de drumuri, pãduri luminoase. H, Eua, U2,5

T2,5 R0, 2n= 22, 44 DP, Me1. Surdesti, Sisesti. Familia Caprifoliaceae Sambucus ebulus L. Prin locuri ruderale. H, sM, U3 T3 R3, 2n= 36 P, Md, In tc. Budesti. Sambucus nigra L. Prin pãduri, lunci, tufãriºuri, crânguri. Phm, E, U3 T3 R3, 2n= 36 P, Me2,

Md, In tc. Surdesti, Sisesti, Baia Sprie. Viburnum lantana L. Prin pãduri, tufãriºuri, crânguri. Phm, E, U2,5 T2,5 R4, 2n= 18 D, Me2,

In ca, De. Surdesti. Viburnum opulus L. Prin pãduri, tufãriºuri. Phm, Cp, U4 T3 R4, 2n=18 D, Me2, Md, tc, De. Familia Valerianaceae Valeriana officinalis L. Prin tufãriºuri, poieni, margini de pãduri. H, Eua, 2n= 14, 28 DP, Me2,

Md, Tx. Valea Mariutei. Valeriana simplicifolia L. Prin tufãriºuri, poieni, margini de pãduri. H, Eua, 2n= 14, 28 DP,

Me2, Md, Tx. Valea Mariutei. Familia Dipsacaceae Cephalaria pilosa (L). Greu. Et Godr. Prin tufãriºuri, malul râurilor. TH, Atl-Med., U4 T3,5 R4, 2n= 18 D. Sisesti Dipsacus laciniatus L. Comunã pe lângã drumuri, marginea apelor. U4 T3,5 R4, 2n= 16, 18 D,

Me2. Cavnic. Dipsacus silvester Huds. Prin pãduri, zãvoaie, malul bãlþilor ºi mlaºtinilor. TH, Med-Ec, U3,5 T3,5 R4, 2n= 17, 18 D. Sisesti, Baia Sprie. Knautia arvensis (L9 Coult. La margini de pãduri, prin locuri uscate. H, E, U2,5 T3 R0, 2n=

20, 40 DP. Sisesti.




[email protected]

46

Scabiosa lucida Vill. Prin pajiºti, în locuri stâncoase. H, Alp-Carp. U2,5 T2 R4, 2n= 16 D. Budesti. Familia Oleaceae Fraxinus excelsior L. Prin pãduri, lunci, zãvoaie. PhM, E, U3 T3 R4, 2n= 46 D, Me2, Md, In lm, te, De. Cavnic, Creasta Gutaiului. Ligustrum vulgare L. Prin pãduri ºi tufãriºuri. Phn, E, U2,5 T3 R3, 2n= 46 D, Me2, In tc, ca,

De Tx. Cavnic. Familia Convolvulaceae Calystegia sepium (L). R. Br. De-a lungul cursurilor de apã, prin lunci, pe lângã ºanþuri

umede. H, Cosm, U5 T3 R4, 2n= 22, 24 D, Me2. Cavnic, Surdesti, Budesti. Convolvulus arvensis L. Prin locuri necultivate, prin grãdini. H, Cosm. U0 T0 R0, 2n= 50 P,

Me2, Md, Tx. Budesti, Breb, Surdesti. Familia Boraginaceae Cynoglossum officinale L. Plantã ruderalã prezentã pe rãzoare, pârloage etc. Th, Eua, U3 T3

R3, 2n= 24 P, Me2, tc. Budesti. Echium vulgare L. Prin locuri virane, ruderale. TH, Eua, U2 T3 R4, 2n= 16, 32 DP, Me1, Tx, In tc. Surdesti. Myosotis scorpioides L. Prin locuri umede, mlãºtinoase, poieni, pãduri. H, Eua, U5 T3 R0,

2n= 22, 44, 64, 66 P, Me2, De. Hoteni, Cavnic. Myosotis sylvatica (Ehrh.) Hoffm. Prin pãduri umbroase, poieni, crânguri. E, U3,5 T3 R3,

2n= 18 (20) D, Me2, De. Cavnic. Pulmonaria mollis Wulfen ex Hornem. Prin tufãriºuri, mãrãciniºuri, crânguri. H, Eua, U2,5

T3 R4, 2n= 18, 28 P, Me2. Cavnic. Pulmonaria officinalis L. Prin pãduri de foioase, fâneþe. H, Ec, U3,5 T3 R3, 2n= 16 (14) D,

Me2, In tc. Cavnic. Symphytum cordatum W et K. Prin pãduri umbroase montane. G, DB, U3 T2 R3, 2n= 18 D. Cavnic, Creasta Cocosului, Creasta Gutaiului. Symphytum officinale L. Pe marginea pâraielor, prin fâneþe umede ºi locuri înmlãºtinate. H, E,

U4 T3 R0, 2n= 24, 26, 36, 40, 42, 48, 54 DP, Fr1, Me2, Md, Tx. Surdesti. Symphytum tuberosum L. Prin pãduri. H, E, U3 T3 R3, 2n= 18, 72, 96, 100 DP. Cavnic,

Hanul lui Pintea. Familia Solanaceae Atropa belladona L. Prin pãduri umbroase ºi prin poieni. H, Atl-Med-Ec, U3 T3 R3, 2n= 72 P, Md, Tx. Cavnic. Melampyrum bihariense sor cu frate � Budesti, Hoteni. Melampyrum saxosum � pe creasta Cocosului, Creasta Gutaiului. Solanum dulcamara L. Prin tufãriºuri umede ºi umbroase, la marginea apelor. Ch, Eua, U5 T3

R4, 2n= 24 D, Tx. Cavnic, Surdesti. Familia Scrophulariaceae Digitalis grandiflora L. Prin pãduri din zona montanã. H, Eua, U2,5 T3 R3, 2n= 54 P, Md, Tx,

De. Cavnic. Euphrasia stricta Host. Prin fâneþe, livezi, tufãriºurim poieni. Th, Ec, U2,5 T0 R0, 2n= 44 P.

Cavnic. Gratiola officinalis L. Prin locuri umede, mlãºtinoase, pe marginea ºanþurilor ºi apelor. H,

Eua, U4,5 T3 R4, 2n= 32 P. Valea Cavnicului, Valea Cosaului. Lathraea squamaria L. Prin pãduri umede, umbroase parazitând pe Alnus, Fagus, Corylus. G,

Eua, U3 T3 R3, 2n= 36, 42 P. Cavnic.




[email protected]

47

Linaria vulgaris Mill. Prin locuri cultivate. H, Eua, U2 T3 R3, 2n= 12 D, Me2. Budesti, Surdesti. Scrophularia nodosa L. Prin pãduri de foioase pe soluri umede, bogate în humus. H, Eua,

U3,5 T3 R0, 2n= 36 P, Me2, Tx. Cavnic. Scrophularia scopolii Hoppe. Prin pãduri, pajiºti în locuri umbroase. H, Pont-Med, U4 T3 R0, 2n= 26 D. Budesti, Surdesti. Verbascum nigrum L. La margini de pãduri, prin poieni, pe coaste de dealuri. Th, Eua, U2 T3

R4, 2n= 30 D. Surdesti. Veronica anagallis � aquatica L. Prin locuri umede, fâneþe, pãºuni. Hh, Cosm, U5 T4 R3, 2n= 18, 36 DP, Me1. Valea Cavnicului, Valea Mariutei. Veronica beccabunga L. Prin locuri inundabile. Hh, Eua, U5 T3 R4, 2n= 18, 36 DP, Me1. Valea Mariutei. Veronica chamaedrys L. Prin fâneþe, pãduri. Ch, Eua, U3 T0 R0, 2n= 16, 32 DP, Me1. Cavnic. Veronica longifolia L. Prin locuri umede, mlãºtinoase. H, Eua, U4 T3 R4, 2n= 34, 168 P.

Cavnic, Hoteni. Veronica montana Jusl. Prin locuri umbroase ºi umede, pãduri. ch, E, U3,5 T2,5 R3, 2n= 18

D. Hanul lui Pintea. Veronica officinalis L. Prin pãduri. Ch, E, U2 T2 R2, 2n= 18, 36 DP, Me2, Md. Cavnic. Veronica urticifolia Jacq. Prin pãduri, tufãriºuri, grohotiºuri, vãi umbroase. H, E, U3 T2,5 R4,

2n= 18 D, Me1. Cavnic. Familia Plantaginaceae Plantago major L. La margini de drumuri ºi alte locuri ruderale. H, Eua, U3 T0 R0, 2n= 12 D, Fr1, Md. Surdesti, Sisesti. Plantago media L. Prin locuri înierbate uscate. U2,5 T0 R4, 2n= 24 P, Fr1, Md. Surdesti,

Sisesti. Familia Verbenaceae Verbena officinalis L. La margini de drumuri. Th, Cosm. U3 T3 R4, 2n=14 D, Me2, Md. Surdesti. Familia Lamiaceae Ajuga genevensis L. Prin tufãriºuri ºi fâneþe. H, Eua, U2,5 T3 R4, 2n= 32 P. Surdesti, Cavnic. Ajuga reptans L. Prin tufãriºuri ºi la margini de pãduri. H, Ec, U3,5 T2,5 R0, 2n= 32 P.

Cavnic. Ballota nigra L. Prin locuri semiumbroase ruderale. H, sM, U2 T3,5 R4, 2n= 22 D, Me2. Cavnic, Budesti. Betonica officinalis L. Prin fâneþe, poieni, tufãriºuri ºi margini de pãduri. H, E, U3 T3 R0,

2n=16 D, Me2, Md. Budesti, Surdesti. Calamintha sylvatica Bromf. Prin pãduri ºi tufãriºuri. H, Ec, U2,5 T3,5 R5, 2n= 24P. Cavnic. Galeopsis speciosa Mill. Prin pãduri ºi tãieturi de pãduri. Th, Eua, U3 T2 R0, 2n= 16 D, Tx.

Cavnic. Glechoma hederacea L. Prin pãduri ºi tufãriºuri, livezi ºi locuri umbroase ºi umede. Ch, E,

U3 T3 R0, 2n= 18, 36 DP, Me2, Tx. Cavnic, Budesti, Breb. Lamium galeobdolon (L). Mathh. Prin pãduri, tufãriºuri umede, umbroase. H, Ec, U3,5 T3 R4,

2n= 18, 36 DP, De. Cavnic, Budesi, Breb, Hanul lui Pintea. Lycopus exaltatus L. Prin locuri mlãºtinoase. Hh, Eua c, U5 T3 R0, 2n= 22 D, Me2. Valea

Cavnicului. Lycopus europaeus L. Prin zãvoaie, la marginea apelor. Hh, Eua, U5 T3 R0, 2n= 22D, Me2,

In tc. Valea Cavnicului, Hoteni.




[email protected]

48

Mentha longifolia (L). Nathh. Prin locuri umede, mlãºtinoase. H, Eua, U4,5 T3 R4, 2n= 18,

24, 48 DP, Me2. Cavnic, Valea Mariutei, Hoteni. Origanum vulgare L. Prin tufãriºuri, mãrãciniºuri ºi margini de pãduri. H, Eua, U2 T3 R3,

2n= 30-32 D, Al ar, Me2, Md, In tc. Cavnic, Surdesti. Prunella vulgaris L. Prin fâneþe, pãºuni ºi poieni. H, Cp, U3 T3 R0, 2n= 28, 32 P, Me2. Salvia glutinosa L. Prin pãduri umbroase. H, E, U3,5 T3 R4. 2n= 16 D. Cavnic, Surdesti, Hoteni, Sisesti. Scutellaria galericulata L. Prin locuri umede, lunci, zãvoaie. H, Cp, U4 T3 R4, 2n= 32 P.

Valea Mariutei. Scutellaria hastifolia L. Prin locuri umede, mlãºtinoase. H. Ec, U5 T3 R3, 2n= 32 P. Valea Cavnicului. Stachys palustris L. Prin fâneþe umede ºi pe malul apelor. H, Cp, U5 T3 R5, 2n= 102 P Me2.

Hoteni. Stachys sylvatica L. Prin pãduri ºi alte locuri umbroase. H, Eua, U3 T2 R0, 2n= 60, 64, 2n=

66P, Me2. Cavnic. Thymus pulegioides L. pe coline, în locuri înierbate. Ch, Ec, U2 T3 R3, 2n= 28, 30 P. Creasta

Cocosului. Thymus serpyllum L. Prin locuri nisipoase, sãrace în calcar. ch, Eua, U1,5 T0 R3, 2n= 24 P.

Creasta Gutaiului. Fam. Menyanthaceae Menyanthes trifoliata trifoias de balta, mlastinile de la Hoteni. Familia Campanulaceae Campanula glomerata L. Prin fâneþe mezofila, locuri înierbate, tufãriºuri. H, Eua, U2,5 T3 R4,

2n= 30, 34, 68 DP. Surdesti, Cavnic. Campanula rapunculoides L. Prin locuri înierbate, pãduri. H, Eua, U3 T2 R0, 2n= 68, 102 P. Cavnic. Campanula rapunculus L. Prin livezi, poieni, fâneþe, lângã pãduri. TH, E, U2 T4 R3, 2n= 20

D, Al ar. Cavnic. Campanula rotundifolia L. Prin pajiºti, fâneþe de pe locuri aride, luminiºuri de pãduri. H, Cp,

U2 T0 R3, 2n= 34, 68, 102 P. Cavnic, Creasta Cocosului. Campanula patula L. Prin fâneþe, margini de pãduri. TH, E, U3 T2,5 R3, 2n= 20, 40 DP.

Surdesti. Campanula persicifolia L. Prin fâneþe mezofile ºi prin pãduri. H, E, U3 T3 R0, 2n= 16 D.

Cavnic, Creasta Cocosului. Campanula trachelium L. Prin pãduri, zãvoaie, tufâriºuri, H, Eua, U3 T3 R3, 2n= 34 D. Campanula serrata L. Prin pajisti, in special prin nardete. Creasta Gutaiului, Creasta Cocosului. Phyetuma tetramerum pusca dracului � pe pajistile de pe Creasta Cocosului si pe Creasta Gutaiului.

Familia Asteraceae (Composite)

Achillea millefolium L. Prin fâneþe, poieni, margini de pãduri. H, Eua, U3 T0 R0, 2n= 54 P,

Fr2, Md. Surdesti. Achillea nobilis L. Comunã în stepe, locuri înierbate. H, Eua, U2 T3,5 R4, 2n= 18, 45 DP.

Sisesti, Budesti. Antennaria dioica prin pajistile montane si tufarisuri; Creasta Cocosului, Cavic.




[email protected]

49

Aposeris foetida (L) Less. Prin pãduri umbroase, mai ales fãgete. H, Ec, U3 T2,5 R4, 2n= 16

D. Cavnic, Creasta Cocosului. Arctium lappa Prin locuri ruderale. TH, Eua, U3,5 T3 R4, 2n= 36 P, Me2, Md, Tx, In tc. Cavnic, Surdesti, Sisesti. Arctium minus (Hill) Bernh. Prin locuri ruderale. TH, E, U3 T3 R4, 2n= 36, 32 P. Sisesti. Bellis perennis L. Prin fâneþe ºi pãºuni. H, E, U3 T2 R0, 2n= 18 D, Al cu, Fr1, Me2, De.

Cavnic, Surdesti, Sisesti, Breb, Hoteni. Bidens cernua L. Prin locuri mlãºtinoase, bãlþi, pâraie. Th, Eua, U5 T0 R0, 2n= 24 D. Valea

Mariutei. Bidens tripartita L. Prin ºanþuri umede, pe malul apelor. Th, Eua, U4,5 T3R0, 2n= 48 P.

Valea Cavnicului. Carlina vulgaris L. Pe coline ºi câmpii însorite, prin poieni. TH, Eua, U2 T3 R4, 2n= 20 D.

Creasta Cocosului. Chrysanthemum corymbosum L. Prin pãduri de foioase ºi rãºinoase. H, Eua, U2,5 T2,5 R3,

2n=36 P. Cavnic, Surdesti. Chrysanthemum leucanthemum L. Prin fâneþe, pãºuni, pârloage, poieni. H, Eua, U3 T0 R0,

2n= 18, 36, 64 DP, De. Surdesti, Sisesti, Cavnic, Hoteni. Cirsium canum (L) Link. Prin pajiºti umede, lunci. G, Eua, U4,5 T3 R4, 2n= 34 D, Me2.

Hoteni. Crepis biennis L. Prin pajiºti, lunci. TH, E, U3 T3 R4, 2n= 32, 40, 42 P. Budesti, Sisesti. Crepis capillaris (L) Wallr. Prin fâneþe, tufãriºuri. Th, Ec, U2,5 T3,5 R0, 2n= 6, 12 DP.

Surdesti. Erigeron annuus (L) Pers. Prin locuri înierbate, lunci, poieni. Th, Adv, U4 T0 R4, 2n= 27, 36

P. Surdesti, Sisesti, Hoteni, Budesti. Erigeron acris L. Prin locuri ruderale, tãieturi de pãduri. Th, Cp, U2,5 T3 R0, 2n= 18, 27 D.

Sisesti. Erigeron canadensis L. Prin locuri necultivate, grãdini, pârloage. Th, Adv, U2,5 T0 R0, 2n=

18 D. Sisesti, Surdesti. Eupatorium cannabinum L. Lângã ape, zãvoaie. H, Eua, U4 T3 R0, 2n= 20, 40 DP, Me2.

Hoteni, Breb, Cavnic. Gnaphalium sylvaticum L. Prin pãduri ºi poieni. H, Cp, U3 T3 R3, 2n= 56 P. Cavnic. Hieracium aurantiacum L. Prin pajiºti, lunci ºi coaste înierbate. H, E, U3,5 T2 R4, 2n= 18, 27,

36, 45, 54, 63, 72 DP, De. Cavnic, Creasta Cocosului. Hieracium auricula Lam et D.C. Prin locuri înierbate, turbãrii, rãzoare. H, E, U3 T0 R3, 2n=

18, 27 DP. Hoteni. Hieracium bauhinii Besser. Prin pajiºti, rãzoare, livezi, vii. H, E, U1,5 T3 R3, 2n= 36 P.

Cavnic. Hieracium bifidum Kit. Prin pãduri ºi pajiºti. H, Ec, U2,5 T2 R4, 2n= 27, 36. P. Cavnic. Hieracium lachenalii Gmel. Prin regiuni deluroase ºi împãdurite. H, E, U2 T3 R2, 2n= 27 P.

Breb. Hieracium sylvaticum (L) Grufb. Prin tufâriºuri, pãduri. H, Eua, U3 T0 R3, 2n= 27, 36 P. Hoteni. Hieracium pilosella L. Prin locuri înierbate, însorite. Sâi. H, E, U2,5 T0 R0, 2n= 18, 36, 54,

63 DP, Md. Budesti, Creasta Cocosului. Hieracium racemosum W et K. Prin pãduri ºi tufãriºuri. H, sM, U2 T3 R3, 2n= 27 P. Creasta Gutaiului.




[email protected]

50

Hieracium sabaudum L. Prin pãduri ºi la marginea lor. H, Ec, U2 T3 R2, 2n= 18, 27 DP.

Creasta Gutaiului. Hieracium umbellatum L. Lângã drumuri, la marginea pãdurilor, pe coaste înierbate. H, Cp,

U2 T3 R3, 2n= 18, 27 DP. Cavnic. Hypochoeris radicata L. Prin pãºuni, fâneþe, poieni. H, E, U3 T3 R3, 2n= 8 D. Budesti. Lapsana communis L. Prin locuri umbroase, pãduri, zãvoaie. Th, Eua, U2,5 T3 R3, 2n= 14 D,

Al cu, Fr1. Cavnic, Suior, Mogosa, Valea Mariutei. Leontodon autumnalis L. Prin fâneþe, pãºuni, câmpuri. H, Eua, U3 T0 R0, 2n= 14, 24 DP, Fr1.

Suior, Mogosa. Leontodon hispidus L. Prin locuri înierbate, pãºuni, fâneþe. H, E, U2,5 T0 R0, 2n= 14 D, Fr3.

Mogosa. Mycelis muralis (L) Dum, Prin pãduri. H, E, U3 T3 R3, 2n= 18 D. Cavnic, Mogosa, Valea

Mariutei. Petasites albus (L) Gärtn. Prin pãduri, pe coaste umbroase ºi umede. G, Eua, U3,5 T0 R0,

2n= 60 P. Cavnic. Petasites hybridus (L) G. M. Sch. Foarte frecventã pe malul apelor, în vâlcele umbroase. G, H,

U5 t3 R3, 2n= 60 P. Cavnic, spre Creasta Cocosului. Scorzonera rosea prin pajistile de Nardus de pe Creasta Cocosului si de pe Creasta Gutaiului. Senecio sylvaticus L. La margini ºi tãieturi de pãduri. Th, E, U2,5 T3 R4, 2n= 40 P. Hanul lui

Pintea. Solidago virgaurea L. Prin tufãriºuri, poieni, fâneþe, pãduri. H, Cp, U2,5 U3 T3, 2n= 18 D,

Me2, Md. Valea Cavnicului. Taraxacum officinale Weber in Wigg. Prin locuri înierbate, ruderale. H, Eua, U3 T0 R0, 2n=

16, 24 DP, Al cu, Fr3, Me2, Md, In tc. Cavnic, Surdesti. Tussilago farfara L. Pe maluri ºi pe coaste râpoase, erodate, pe ºanþuri umede. G, Eua, U0, T3

R4, 2n= 60 P, Al cu, Me1, Md. Sisesti, Cavnic, Breb. Telekia speciosa (Schreb.) Baumg. Pe marginea pãdurilor ºi prin tufãriºuri. H, DB, U4 T2 R0,

2n= 20 D, Me2, De. Hanul lui Pintea, Cavnic, Surdesti, Budesti. Familia Alismataceae Alisma plantago- aquatica L. Pe malul apelor, iazurilor, lacurilor. Hh, Cosm, U6 T3 R0, 2n= 10, 12, 14, 16 D, Me2, Tx. Budesti, Hoteni, Valea Cavnicului. Familia Liliaceae Allium ursinum L. Prin pãduri umbroase de foioase pe soluri bogate în humus. G, Ec, U3,5

T3,5 R4, 2n= 14 D, Al cu, Me3. Surdesti. Colchicum autumnale L. Prin fâneþe, livezi, poieni. G, sM, U3,5 T3 R4, 2n= 38 D, Me2, Md,

Tx. Surdesti, Sisesti, Cavnic. Erythronium dens-canis L. Prin poieni ºi rãrituri de pãduri. G, Eua, U3,5 T3,5 R4, 2n= 24 D, Me2, De. Cavnic. Gagea lutea (L) Keri-Gawl. Prin pãduri, livezi, parcuri. G, Eua, U3 T3 R3, 2n= 72 P, Me2.

Cavnic, Hanul lui Pintea. Lilium martagon L. Prin pãduri de foioase, fâneþe, delauri stâncoase. G, Eua, U3 T0 R4, 2n= 24 D, Al cu, Me2, tc, De. Sub Creasta Cocosului. Majanthemum bifolium (L) F. W. Schm. Prin pãduri umbroase, tufãriºuri, stânci umbrite. G,

Eua, U3 T3 R0, 2n= 36, 28, 42 P. Cavnic. Paris quadrifolia L. Prin pãduri pe soluri umede, fertile. G, Eua, U3,5 T3 R4, 2n= 20 P, Tx. Surdesti, Hoteni, Breb.




[email protected]

51

Polygonatum multiflorum (L). All. Prin pãduri umbroase de foioase, tufãriºuri. G, E, U3 T3

R3, 2n= 18, 32 DP, Tx. Breb. Polygonatum verticillatum (L). All. Prin pãduri umbroase de foiase ºi rãºinoase. G, E, U3

T2,5 R2, 2n= 28, 42, 30, 60 P. Breb. Scilla bifolia L. Prin pãduri ºi tufãriºuri. G, E, U3,5 T3 R4, 2n= 18, 36, 54 DP, Me2 Tx, In tc,

De. Cavnic, Surdesti. Veratrum album L. Prin fâneþe, poieni, livezi. G, Eua, U4 T3 R4, 2n= 16, 32 DP, Md, Tx.

Valea Mariutei. Familia Amaryllidaceae Galanthus nivalis L. Prin pãduri, poieni. G, E, U3,5 T3 R4, 2n= 24 D, Me2, Md, Tx, De.

Surdesti. Leucojum vernum L. Prin pãduri umede ºi fâneþe umede, mlãºtinoase. G, Ec, U4 T3 R3, 2n=

20, 22. Surdesti, Cavnic. Familia Iridaceae Crocus heuffelianaus Herb. Prin poieni ºi fâneþe, prin rariºti de pãduri. G, DB, U3, T1 R2,

2n= 8, 10, 12, 16, 18, 19, 20, 22, 23 DP, Me2, Tx, De. Cavnic, Sisesti. Gladiolus imbricatus L. Prin lunci ºi pãduri mai rare. G, Eua, U3,5 T3 R3, 2n= 14 D, De.

Valea Cavnicului, Hoteni. Iris pseudacorus L. În regiuni mlãºtinoase. Hh, E, U6 T3 R0, 2n= 24, 30, 32, 34, 40 P, Me1,

Tx. Budesti. Familia Orchidaceae Cephalanthera damansonium (Mill.) Druce. Prin pãduri ºi rariºti de pãduri din zona de

câmpie pânã în etajul montan. G, Ec, U2,5 T3 R4, 2n= 32, 36 P. Cavnic. Cephalanthera longifolia (Huds) Fritsch. Prin fãgete. G, E, U2,5 T3 R4, 2n= 32 P. Cavnic. Cephalanthera rubra (L) L. C. Rich. Prin pãduri de foiase. G, E, U2 T3 R5, 2n= 48 P. Breb,

Mogosa. Epipactis helleborinae (L). Cr. Stirp. Prin pãduri umbroase de foioase. G, Eua, U3 T3 R3,

2n= 36, 38, 40, 44 P. Mogosa. Epipactis palustris (L). Cr. Stirp. Prin pajiºti mlãºtinoase. G, Eua, U5 T3 R5, 2n= 40, 44, 46,

48 P. Budesti, Hoteni. Gymnadenia conopsea (L). R. Br. Prin pajiºti, buruieniºuri. G, Eua, U3,5 T2 R3, 2n= 40, 80 P.

Creasta Cocosului. Listera ovata (L). R. Br. Prin pãduri ºi poieni. G, Eua, U4 T3 R3, 2n= 34-42 P. Surdesti. Orchis morio L. Prin pajiºti ºi margini de pãduri. G, E, U2,5 T3 R0, 2n= 36 P, Me2, Md.

Surdesti. Platanthera bifolia (L). L. C. Rich. Prin pãduri, poieni. G, Eua, U3,5 T0 R3, 2n= 42 P. Cavnic. Familia Juncaceae Juncus articulatus L. Prin locuri mlãºtinoase, pãºuni, fâneþe umede. H, Cp, U5 T2 R0, 2n= 80

P. Surdesti, Budesti. Juncus bufonius L. Prin locuri nisipoase, argiloase umede. Th, Cosm, U4,5 T0 R3, 2n= 30, 60, 80 P. Hoteni. Juncus conglomeratus L. Prin locuri nisipoase, umede, mlaºtini. H, Eua, U4,5 T3 R3, 2n= 40

P, In ca. Cavnic. Juncus effusus L. Prin locuri umede, mlaºtini, turbãrii. H, Cosm, U4,5 T3 R3, 2n= 40, 42 P, In ca. Breb, Cavnic.




[email protected]

52

Juncus tenuis Willd. Prin fâneþe, pãºuni umede. H, Adv. U3,5 T3 R4, 2n= 30, 32, 84 P.

Cavnic. Luzula campestris (L). Lam et D. C. prin locuri aride, pãºuni, poieni, tufãriºuri. H, E, U3 T0

R3, 2n= 12 D. Cavnic. Luzula luzuloides (Lam) dandy et Willmott. Prin pãduri ºi tãieturi de pãduri. H, E, U2,5 T2,5

R2, 2n= 12 D, Fr1, In tc. Cavnic, Hanul lui Pintea. Luzula multiflora (Ehrb.) Lej. Prin pãduri ºi locuri umbroase. H, Cp, U3 T2 R2, 2n= 24, 36,

48 P. Sub Creasta Cocosului. Luzula pilosa (L). Willd. Prin pãduri ºi poieni, locuri umbroase. H, Eua, U3,5 T2 R0, 2n= 66,

72 P. Sub Creasta Gutaiului. Luzula sylvatica (Huds) Gaud. Prin locuri umbroase, pe soluri bogate în humus. H, Ec, U3,5

T2,5 R2, 2n= 12 D. Creasta Gutaiului, Roata. Familia Cyperaceae Carex acutiformis Ehrh. Beitr. Prin locuri mlãºtinoase, la marginea bãlþilor. Hh, Eua, U5 T3

R4, 2n= 38, 78 P. Roata. Carex brizoides Jusl. Prin pãduri ºi poieni umede. H, Ec, U3,5 T3 R2, 2n= 58 P, In tc, te. Hoteni, Breb. Carex digitata L. Prin pãduri umbroase mai mult sau mai puþin umede de foioase. H, E, U3

T3 R3, 2n= 48, 50, 52, 54 P. Creasta Cocosului. Carex distans L. Prin pãºuni umede. H, E, U4 T3 R4, 2n= 72-74 P. Creasta Cocosului. Carex divulsa Stokes. Prin pãduri, tufãriºuri. H, Eua, U2,5 T3 R0, 2n= 56, 58 P. Creasta

Gutaiului. Carex hirta L. Prin locuri mlãºtinoase. G, E, U0 T3 R0, 2n= 112 P, Fr1. Creasta Gutaiului. Carex flava L. prin locuri mlãºtinoase. H, Cp, U4,5 T3 R0, 2n= 30, 33, 60, 64 DP. Creasta Cocosului. Carex lepidocarpa Tausch. Prin turbãrii ºi locuri mlãºtinoase. H, E, U4,5 T3 R0, 2n= 68 P.

Creasta Cocosului, Hoteni. Carex melanostachya Willd. Prin ºanþuri, mici depresiuni cu apã. Hh, Eua c, U4 T3 R0, 2n=

P. Hoteni. Carex nigra (L) Reichard. Prin locuri umede mai mult sau mai puþin mlãºtinoase. G, Cp, U4

T3 R2, 2n= 82-85 P. Hoteni. Carex pairaei F. Schultz. Prin pãduri ºi tufãriºuri. H, Eua, U3 T3 R0, 2n= 58 P. Breb. Carex pallescens L. Prin pajiºti umede. H, Cp, U3,5 T3 R3, 2n= 64 P. Budesti, Surdesti. Carex pendula Huds. Prin pãduri umbroase, la marginea pâraielor. H, Atl-Med, U4 T2 R3, 2n= 58, 60 P. Cavnic. Carex pilosa Scop. Prin pãduri de foioase, pe soluri bogate în humus, reavãn jilave. H, Eua, U

2,5 T 3 R3, 2n= 44 P. Cavnic, Mogosa. Carex pseudocyperus L. Prin bãlþi cu apã, locuri mlãºtinoase. Hh, Cp, U6 T3,5 R3, 2n= 66 P.

Valea Mariutei. Carex praecox Schreb. Prin pãduri, poieni. G, Eua, U2 T3 R3, 2n= 58 P. Suior. Carex remota Grufb. Prin pãduri umbroase, umede. H, E, U4,5 T3 R3, 2n= 62 P. Suior, Mogosa. Carex silvatica Huds. Prin pãduri ºi tufãriºuri umede ºi umbroase.H, E, U3,5 R3 R4, 2n= 58 P.

Cavnic. Carex vulpina L. Prin locuri umede ºi mlãºtinoase. H, Eua, U4 T3 R4, 2n= 68 P. Hoteni. Cyperus fuscus L. Prin locuri umede, mlãºtinoase. Th, Eua, U6 T3 R4, 2n= 72 P. Cavnic.




[email protected]

53

Eleocharis palustris (L). R. Br. Prin locuri umede, gropi cu apã. G, Cosm. U5 T0 R4, 2n= 16,

38 DP. Creasta Cocosului. Eriophorum latifolium Hoppe. Prin locuri mlãºtinoase, turboase. H, Eua, U5 T0 R4, 2n= 54, 72 P. Creasta Cocosului. Scirpus sylvaticus L. Prin locuri mlãºtinoase, bahne, vãi umede ºi umbroase. Hh, Cp, U 4,5 T

3 R0, 2n= 62, 64 P, Fr1. Creasta Gutaiului, Hoteni. Familia Poaceae Agrostis tenuis Sibth. Prin pajiºti mezofile, tãieturi de pãduri. H, Cp, U0 T0 R0, 2n= 28 P, Fr

3. Cavnic, Hoteni, Budesti, Surdesti. Agropyron repens (L). P. Beauv. Prin pajiºti, ogoare, locuri ruderale. G, Cp, U0 T0 R0, 2n=

42 P, Fr2. Sisesti. Agrostis stolonifera L. Prin pajiºti umede, la marginea ºanþurilor. H, Cp, U4 T0 R0, 2n= 28, 35, 42, 56 DP, Fr3. Cavnic, Surdesti, Hoteni. Alopecurus pratensis L. Prin fâneþe ºi livezi umede. H, Eua, U4 T3 R0, 2n= 28, 42 P, Fr4.

Hoteni. Anthoxanthum odoratum L. Prin pajiºti din regiunea de câmpie pânã în cea alpinã. H, Eua, U0 T0 R0, 2n= 10, 20 DP, Fr1, Tx. Cavnic, Surdsti, isesi, Hoteni, Budesti. Arrhenatherum elatius (L). J et C. Presl. Prin livezi, pãºuni, poieni. H, Eua, U3 T3 R4, 2n= 28,

42 P, Fr4. Budesti. Bromus commutatus Schrad. Prin pãºuni ºi fâneþe umede. Th, E, U0 T3 R0, 2n= 14, 28 DP. Hoteni. Calamagrostis epigeios (L). Roth. Tent. Prin rariºti ºi tãieturi de pãduri. H, Eua, U2 t3 R0,

2n= 28, 56, 42, 70 P. Cavnic. Cynosurus cristatus L. Prin pajiºti, fâneþe, pãºuni, poieni. H, E, U3 T3 R3, 2n= 14 D, Fr3.

Cavnic, Creasta Cocosului, Valea Mariutei. Dactylis glomerata L. Prin pajiºti, raruºti de pãduri. H, Eua, U3 T0 R4, 2n= 14, 28, 34, 42 DP,

Fr4. Cavnic, Surdesti, Hoteni, Breb. Deschampsia caespitosa (L). P. Beuav. Prin pajiºti umede, tãieturi de pãduri. H, Cosm. U4 T0 R0, 2n= 24, 26 D, Fr1. Cavnic, Budesti. Deschampsia flexuosa (L). Trin. Prin pãduri ºi poieni. H, Cp, U2 T0 R1, 2n= 28 P, Fr1.

Cavnic. Festuca altissima All. Prin pãduri, mai ales fãgete. H, E, U3,5 T3 R4, 2n= 14, 42 DP, Fr1.

Cavnic, Suior, Valea Mariutei. Festuca drymeia Mert. Prin pãduri de foioase, fãgete ºi fãgeto-molidiºe. G, sM, U4 T2 R3,

2n= 14 D. Suior, Mogosa. Festuca gigantea (L). Vill. Prin pãduri ºi zãvoaie, tufãriºuri. H, Eua, U4 T3 R3, 2n= 42 P.

Cavnic, Budesti. Festuca pratensis Huds. Prin pajiºti ºi pârloage. H, Eua, U3,5 T2 R0, 2n= 14, 28 DP, Fr4.

Budesti, Hoteni. Festuca rubra L. Prin pajiºti ºi poieni, tãieturi de pãduri. H, Cp, U3 T0 R0, 2n= 14, 28, 42, 56,

70 DP, Fr3. Cavnic, Surdesi, Hoteni, Budesti. Holcus lanatus L. Prin pajiºti, la margini ºi în tãieturi de pãduri. H, sM, U3,5 T3 R0, 2n= 14

D, 2n= 48 P. Budesti, Cavnic. Melica nutans L. Prin pãduri umbroase, mai ales fãgete. H, Eua, U3 T3 R3, 2n= 18 D, Tx.

Cavnic. Melica uniflora Retz. Prin pãduri de foioase. H, M, U2,5 T3 R4, 2n= 18 D, Tx. Cavnic, Breb, Hanul lui Pintea.




[email protected]

54

Melica picta K. Prin tufãriºuri. H, Pont.Med, U2,5 T3 R4, 2n= 18 D. Hoteni. Milium effusum L. Prin pãduri de foioase, pe soluri trofice. H, Cp, U3,5 T3 R3, 2n= 14, 28 DP,

Fr1, Tx. Hoteni. Molinia coerulea (L). Mnch. Prin pajiºti, rariºti de pãduri. H, E, U4 T3 R0, 2n= 18, 36 DP, Tx.

Sub Creasta Cocosului. Nardus stricta L. Prin pajiºti uscate sau umede, pe soluri sãrace. H, E, U0 T0 R1, 2n= 26 D,

Fr1. Sub Creasta Cocosului, Creasta Gutaiului, Cavnic. Phleum pratense L. Prin pajiºti.H, Eua, U3,5 T0 R0, 2n= 42 (21, 35, 36, 49, 56, 63, 70, 84) P,

Fr4. Budesti. Poa annua L. Prin locuri cultivate ºi ruderale. Th, Cosm. U3,5 T0 R0, 2n= 28 P, Fr2. Budesti,

Surdesti. Poa bulbosa L. Prin pajiºti ºi rariºti de pãduri. G, eua, U2 T3,5 R4, 2n= 14, 21, 28, 39, 42 DP, Fr2. Surdesti, Sisesti. Poa nemoralis L. Prin pãduri, la margine. H, Eua, u3 T3 R0, 2n= 28, 33, 42, 56 P, Fr3.

Cavnic. Familia Araceae Arum maculatum L. Prin pãduri cu soluri bogate în humus. G, Ec, U3,5 T3,5 R4, 2n= 28, 56 DP, Tx. Cavnic. Asociatiile vegetale din zona destinata proiectului:

Vegetatia perimetrului destinat proiectului consta in asociatii vegetale forestiere, in cea mai mare parte, dar si mici suprafete de pajiste. Studiul de teren efectuat in perimetrul de referinta a evidentiat prezenta urmatoarelor asociatii vegetale:

Asociatia Oxalido � Piceetum Krajina 1933 (Br�ezina et Hadac� in Hadac� et al.,

1969; Vaccinio myrtilli-Piceetum, Szafer et al., 1923; Sofron, 1981) este reprezentata in teritoriul de referinta printr-o padure bine structurata, edificata de molid, printre care exista exemplare razlete de brad si de fag. Padurea este relativ echiena, arborii avand dimeniuni similare si probabil varste apropiate. Stratul arbustiv este slab constituit dintr-un numar mic de arbusti de talie redusa, datorita inchiderii puternice a coronamentului arborilor. Stratul ierbos, de asemenea slab inchegat este constituit din specii ierboase acidofile si care suporta substratul scheletic.




[email protected]

55

Aspecte din molidis Tabelul nr. 4 Oxalido � Piceetum Krajina 1933 Numãrul releveului 1 2 3 4 5 Altitudinea m.s.m. 1100 950 950 1000 1050 Expoziþia V NV NV E NE Înclinaþia pantei (gr.) 20 25 25 20 20 Înãlþimea arborilor (m) 35 30 35 35 35 Diam. Trunchiurilor arb. (cm) 50 50 50 20 30 Coronamentul 0,9 0,9 0,8 0,9 0,8 Acop. Str. Ierbos (%) 1 5 5 5 1 Suprafata de proba 400mp Car. As. Picea abies 4 3 4 3 4 Abies alba 1 1 - + 1 Oxalis acetosella 1 1 1 2 2 I Fagus silvatica + - - - - Acer pseudoplatanus - - + + + Ulmus glabra + - - - - Sorbus aucuparia - - - - + II Sambucus racemosus - + - + - Lonicera xylosteum + + - - + Rubus hirtus - + + - + Lonicera nigra + - - - - Spiraea chamaedryfolia - + - - - III Athyrium filix femina - - + + + Dryopteris filix-mas + - + + + Huperzia selago - + + - - Lycopodium annotinum + - - - - Lycopodium clavatum - - - + - Hieracium rotundatum - - + - - Luzula sylvatica - - + + -




[email protected]

56

Calamagrostis vilosa + - - + + Calamagrostis arundinacea - - + + - Fragaria vesca + + - - - Campanula abietina - - + - + Gentiana asclepiadea - + + - + Monese uniflora - - + + - Homogyne alpina + - - + + Polygonatum verticillatum - - - + - Vaccinium myrtyllus + - - - + Deschampsia flexuosa - - + + - Stellaria nemorum + + - - - Carex sylvatica - + + - + Geranium robertianum - - + + - Lamium galebdolon + - - + + Mercurialis perennis - - - + - Oxalis acetosella + + + + + Salvia glutinosa - - + - - Stachys sylvatica + - - - + Polygonatum multiflorum - - - + - Sanicula europaea + - - - + Senecio nemorensis - - + + - Cardamine impatiens - - - + - Crocus heuffelianus - - - + - Carex pendula - - + + - Rumex crispus - - + - - Impatiens noli-tangere - - - + + Glechoma hedereacea + - - + - Campanula persicifolia - - + - - Viola reichenbachiana - - - + - Mycelis muralis + + - + + Cephalanthera rubra - + - - - Lapsana communis - - - - + Luzula luzuloides + - - - + Lathyrus vernus - - - + + Euphorbia amygdaloides - - + + + Asperula odorata + + - + + Veronica urticifolia - - + - + Stellaria holostea - + - - - Gnaphalium sylvaticum - - + - - Juncus effusus - - + + - Majanthemum bifolium + - - - +

Valoarea economica a acestor tipuri de paduri consta in primul rand in masa lemnoasa a edificatorului, dar si in cele cateva specii medicinale si aromatice din componenta stratelor arbustiv si ierbos.

Asociatia Pulmonario rubrae � Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987




[email protected]

57

Mozaicat, printre molidise exista suprafete ocupate de fitocenoze coedificate de molid

si fag in diferite proportii. Aceste fitocenoze sunt un stadiu succesional regenerator. Fitocenozele sunt relativ pluriene, cu arbori disjuncti ca varsta, unii batrani, de cca 60-80 de ani, dar foarte rari, si strate regeneratoare de juvenili, constituite din arbori scunzi, tineri, de cca 5-10 ani. Datorita coronamentului aerisit, stratul ierbos este bine constituit.

Aspecte generale din asociatia Pulmonario rubrae � Fagetum Tabelul nr. 5. Pulmonario rubrae � Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987

Numãrul releveului 1 2 3 4 5 Altitudinea m.s.m. 1000 950 1050 1000 1050 Expoziþia SV V V NV NV Înclinaþia pantei (gr.) 10 15 15 10 10 Înãlþimea arborilor (m) 20 10 15 15 15 Diam. trunchiurilor arb. (cm) 20 20 20 20 250 Coronamentul 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7 Acop. str. ierbos (%) 15 25 10 15 15 Suprafata de proba 400mp Car. as. Fagus silvatica 2 1 2 2 2 Picea abies 1 1 + 1 1 Pulmonaria rubra + + + + + I Abies alba + - - + + Acer pseudoplatanus - + + + + Ulmus glabra + - - - - Sorbus aucuparia - - - - + Prunus avium + - - - - II Sambucus racemosus 1 + + + 1 Lonicera xylosteum + - - - -




[email protected]

58

Daphne mezereum - - + - - Rosa pendulina - + - - - Rubus hirtus 1 + + 2 + III Nardus stricta + 1 1 + + Deschampsia caespitosa + - - + 1 Calamagrostis arundinacea 1 + + 1 + Symphytum cordatum - - + + + Cardamine glanduligera + + - - - Carex sylvatica - + + - + Geranium robertianum - - + + - Lamium galebdolon + - - + + Mercurialis perennis - - - + - Oxalis acetosella + + + + + Salvia glutinosa - - + - - Stachys sylvatica + + + - + Polygonatum multiflorum - - - + - Sanicula europaea + - - - + Senecio nemorensis - - + + - Cardamine impatiens - - - + - Crocus heuffelianus - - - + - Carex pendula - - + + - Erythronium dens canis - - + + - Circaea lutetiana + + - - + Rumex crispus - - + - - Impatiens noli-tangere - - - + + Glechoma hedereacea + - - + - Campanula persicifolia - - + - - Viola reichenbachiana - - - + - Mycelis muralis + + - + + Cephalanthera rubra - + - - - Lapsana communis - - - - + Luzula luzuloides + - - - + Lathyrus vernus - - - + + Euphorbia amygdaloides - - + + + Asperula odorata + + - + + Veronica urticifolia - - + - + Stellaria holostea - + - - - Hypericum perforatum - + - - - Trifolium medium - - + - - Gnaphalium sylvaticum - - + - - Juncus effusus - - + + -

Asociatia Vaccinietum myrtylli Asociatia este prezenta in teritoriul de referinta, pe portiuni inclinate, ocupand cea mai

mare parte a etajului subalpin al Gutailor. Este o vegetatie scunda, deasa, cu caracter acidofil.




[email protected]

59

Valoarea economica a afinisului consta in cele cateva specii ierbacee si fructele celor doua specii de Vaccinium, culese vara si spre toamna. In general animalele nu pasc in afinis, ci il folosesc doar ca loc de trecere.

Aspecte din asociatia Vaccinietum myrtylli Tabelul nr. 6. Vaccinietum myrtylli Numãrul releveului 1 2 3 4 5 Altitudinea m.s.m. 1100 1050 1050 1000 950 Expoziþia V NV NV E NE Înclinaþia pantei (gr.) 20 25 25 20 20 Acop. str. ierbos (%) 1 5 5 5 1 Suprafata de proba 400mp Car. as. Vaccinium myrtyllus 3 3 2 2 3 Vaccinium vitis idaea 1 2 2 1 1 Juniperus communis - - 1 + - Nardus stricta + + + - + Luzula luzuloides - - + - - Viola declinata - - - + + Scorzonera rosea + - - - +




[email protected]

60

Hieracium pilosella - + - - - Polygala vulgaris - - - + + Antennaria dioica + - - + + Cruciata glabra - + + - - Homogyne alpina + - - - + Melampyrum saxosum - + + + + Oxalis acetosella + + - - + Hypericum maculatum - + + - - Lycopodium clavatum - - + + - Vetratrum album - - + - - Deschampsia caespitosa - - - + + Potentilla aurea - + - + - Cruciata glabra - + - + + Potentilla erecta + - + + - Ronica urticifolia + - - - + Anthoxanthum odoratum + + - - + Calamagrostis arundinacea - + + - - Athyrium filix-femina - - + - - Dryopteris filix - mas - - - + - Soldanella hungarica major + - - - -

Asociatia Violo declinatae � Nardetum Simon 1966 Pajistile edificate de parul porcului se prezinta ca cenoze compacte, aproape

monodominante, dispuse insular pe versantul destinat proiectului. Este o fitocenoza densa, cu acoperire de 100%, edificata de Nardus stricta. Pe langa stratul ierburilor exista si un strat al arbustilor, slab constituit din tufe de afin si merisor. Stratificarea este putin evidenta, delimitata mai mult prin consistenta speciilor decat prin talia lor, relativ uniforma. Compozitia floristica este relevata de catre tabelul fitocenotic, predominand speciile hemicriptofite, acidofile. In general asociatia este putin frecventata de catre animale, datorita valorii nutritive scazute a ierburilor. In componenta sa se gasesc cateva specii endemice pentru Carpati, precum Viola declinata, cateva specii medicinale, Arnica montana, dar in general valoarea economica este scazuta iar cea conservativa, moderata.

Viola declinata Nardus stricta




[email protected]

61

Carlina acaulis Aspect general al nardetului toamna Tabelul nr. 7

Asociatia Violo declinatae � Nardetum Simon 1966 Numãrul releveului 1 2 3 4 5 Altitudinea m.s.m. 1100 1150 1000 1000 1000 Expoziþia V NV NV E NE Înclinaþia pantei (gr.) 20 25 25 20 20 Acop. str. ierbos (%) 70 85 90 90 90 Suprafata de proba 20mp Car. as. Nardus stricta 4 4 4 4 5 Viola declinata + + + + + Vaccinium myrtyllus 1 + + 1 1 Vaccinium vitis-idaea + - + - - Festuca nigrescens + - - + + Polytrichum commune - + + + - Dicranum scoparium - - - + + Scorzonera rosea + - - - + Hieracium aurantiacum + + - - - Campanula serrata - - + - - Antennaria dioica - - + + + Ligusticum mutellina + - - + + Potentilla ternata - - + + + Luzula campestris + - - + + Potentilla erecta - + + - - Danthonia decumbens + + - + - Hypericum maculatum - - - + + Arnica montana + - - + + Hieracium lactucella + - - + - Ranunculus repens - - - + - Athyrium filix femina - - + + + Dryopteris filix-mas + - + + + Lycopodium clavatum - - + + - Lotus corniculatus + - - + +




[email protected]

62

Polygala vulgaris - - + - + Gnaphalium sylvaticum - -- - + + Achillea distans + - - + - Euphrasia stricta + - - + + Dianthus tenuifolius - - - + + Thymus serpyllium + - - + + Carlina acaulis - + + - - Phyteuma orbiculare + - - + - Campanula abietina - - + - + Gentiana asclepiadea - + + - + Deschampsia flexuosa - - + + - Carlina acaulis - - - + -

Asociatia Caltaetum laethe Krajina 1933 Fizionomia ºi compoziþia floristicã. Fitocenozele se prezintã sub forma unor pâlcuri,

mai mult sau mai puþin compacte, populând marginile izvoarelor si santurile din zona. Sunt asociatii de ierburi perene in care hemicriptofitele deþin primatul si confera

fizionamoia caracteristica.

Tabelul 8 . Compozitia floristica a asociatiei Caltaetum laethe Krajina 1933

Compoziþia floristicã AD Calt. Pal. Caltha palustris ssp. laeta +-1 Cd Eriophorum latifolium + Equisetum palustre + Cardamine amara + M Deschampsia caespitosa + Myosotis scorpioides + Valeriana officinalis + Cirsium rivulare + M-Arr Lychnis flos cucli +




[email protected]

63

Lotus corniculatus + Trifolium repens + Chrysanthemum leucanthemum + Taraxacum officinale + N-Cln Carex leporina + Potentilla erecta + Phr Veronica anagallis aquatica + Galium palustre + Pl Ranunculus repens + Mentha longifolia +

Biotopul caracterizat printr-un exces de umiditate pe tot parcursul anului se reflectã în

predominarea în asociaþie a mezo-higrofitelor ºi a higrofitelor, urmate de mezofite. Faþã de temperaturã, majoritatea speciilor din fitocenozele edificate de calcea calului

sunt amfitolerante, urmate de speciile micro-mezoterme dat fiind climatul montan al regiunii. În funcþie de reacþia chimicã a solului, majoritatea speciilor din aceastã asociaþie aparþin

categoriei euriionicelor, iar pe loc secund situându-se la echivalenþã, slab acid-neutrofilele ºi acid-neutrofilele tradand aciditatea relativ pronuntata a substratului.

Importanþa economicã. Chiar dacã asociaþia cuprinde unele specii melifere, furajere,

medicinale, valoarea economicã este foarte redusã datoritã suprafeþele restrânse pe care le

ocupã. Asociatia Scirpetum sylvatici Schwick 1944 Fitocenozele acestei asociaþii sunt cantonate pe terenuri plane sau uºor depresionare, in

jurul baltilor si a izvoarelor permanente, a santurilor cu apa. Se instaleazã în locuri deschise,

în tãieturi de pãdure, în jurul izvoarelor unde apa stagneazã periodic la suprafaþa solului. Fizionomia ºi compoziþia floristicã. Fitocenozele se dezvoltã sub forma unei vegetaþii

ierboase inalte dominate de Scirpus sylvaticus. Alãturi de aceastã specie se remarcã mai ales

Juncus effusus. Tabelul 8. Compozitia floristica a asociatiei Scirpetum sylvatici Schwick 1944 Numãrul releveului 1 2 3 4 5 Altitudinea (m.s.m) 400 450 450 350 450 Expoziþia SV SV SV N N Înclinaþia pantei (grade) - - - - - Acop. generalã (%) 70 30 35 60 50 Suprafaþa de probã (mp) 200 Calt.-pal Scirpus sylvaticus 4 2 2 3 3 M Equisetum palustre + + - - - Juncus conglomeratus - + + - - Juncus effusus + 1 1 2 1 Gratiola officinalis + - - - - Scutellaria hastifolia - - - + -




[email protected]

64

M-Arr; Arr Agrostis stolonifera + + - - - Ranunculus acris + + - - - Daucus carota - - + - - Rumex acetosa + - - - - Leontodon autumnalis - - - + + F-Br. Hypericum perforatum - - - - + Galium mollugo - - - - + Ajuga genevensis + - - - - Sec. Gypsophila muralis - - + - - Galeopsis ladanum - + + - + Che; Si; On Polygonum persicaria - - - - + Carduus nutans + - - - - Erigeron annuus - - + - - Art; Cl. Cruciata laevipes + - - - - Cirsium vulgare - - - + + Eupatorium cannabinum - - - + + Tussilago farfara - - - + + Bi Polygonum hydropiper - - + + - Polygonum mite - - - - + Myosoton aquaticum - - - - + Bidens cernua - + + + - Pl; Agr; Ru Ranunculus repens + - - - - Potentilla reptans + - - - - Lysimachia nummularia + - + + - Prunella vulgaris + - + + - Mentha longifolia - + 1 - - Epi; Sb Salix caprea - - + + - Rubus caesius - - + + + Matteucia strutioptheris + + - + - Q-F Pteridium aquilinum - - + + - Genista tinctoria - - + - - Glechoma hederacea - + - - - I-Nj Mentha pulegium + - - - - Phr; Mc Lythrum salicaria + - + + - Solanum dulcamara - - - + + Myosotis scorpioides + - - - +




[email protected]

65

Lycopus europaeus + + + + + Lysimachia vulgaris + - + - - Carex vulpina - - + - - Alisma plantago-aquatica + - + - - Pt Ranunculus aquatilis - + - - -

Spectrul bioformelor evidenþiazã o dominanþã a hemicriptofitelor, urmate de terofite ºi de helohidatofite. Numãrul mare al hemicriptofitelor se datoreazã faptului cã în timpul verii

excesul de apã este mult diminuat, aceste mlaºtini putând seca, favorizând dezvoltarea mezo-higrofitelor ºi mezofitelor. De asemenea, sunt favorizate astfel ºi terofitele, în special cele

anuale care gãsesc condiþii prielnice sã-ºi încheie ciclu de vegetaþie în perioada de varã când

apa se gãseºte în cantitãþi moderate. Totuºi, luând în calcul AD, se constatã cã acoperirea

maximã o realizeazã helohidatofitele. Geoelementele preponderente în asociaþia analizatã sunt speciile eurasiatice, urmate de circumpolare, europene ºi cosmopolite.

Luând în considerare raportul dintre categoriile de plante grupate în funcþie de

principalii indici ecologici, se constatã cã fitocenozele analizate sunt deosebit de eterogene,

mai ales în privinþa preferinþelor plantelor faþã de gradul de umiditate al biotopului. Astfel, în

aceastã asociaþie alãturi de speciile mezohigrofile, mezofile ºi higrofile care sunt preponderente ºi caracteristice, supravieþuiesc un numãr mult mai redus de xero-mezofite ºi xerofite aflate în cadrul lor obiºnuit de viatã. Aceastã situaþie relevatã ºi de spectrul ecologic

se poate explicã prin oscilaþia gradului de umiditate al biotopului în funcþie de succesiunea

anotimpurilor. Astfel, primãvara biotopul se caracterizeazã printr-un exces de umiditate, apa bãltind la suprafaþa solului, iar vara printr-un deficit de umiditate, în urma secãrii parþiale a

apei. Faþã de temperaturã, predominã speciile micro-mezoterme, urmate de amfitolerante. Reacþia slab-acida a solului este pusã în evidenþã de numãrul mare al speciile eur

euriionice, urmate de speciile slab acid-neutrofile. Asociaþia analizatã este din punct de vedere ecologic mezo-higrofilã, micro-

mezotermã ºi slab acid-neutrofilã. Importanþa economicã. Valoarea economicã a acestor fitocenoze este redusã, în

primul rând din cauza suprafeþelor restrânse pe care le ocupã. De asemenea, speciile cu

valoare furajerã, alimentarã, medicinalã sau industrialã, în fitocenozele studiate, sunt puþine.

Asociatia Epilobio palustri � Juncetum effusi Oberd. 1957 Asociaþia a fost identificatã sub forma unor palcuri de mici dimensiuni, prin

microdepresiunile din jurul izvoarelor si conurilor de dejectie ale torentilor. Fitocenozele asociaþiei se contureazã sub forma unor mici pâlcuri dominate de Juncus

effusus ºi însoþit de Epilobium palustre. Asociatia este edificata predominant de catre hemicriptofite, iar referitor la originea

fitogeografica, de catre elementul eurasiatic, urmat de cel circumpolar ºi de cel cosmopolit.

Tabelul 10. Compozitia floristica a asociatiei Epilobio palustri � Juncetum effusi Oberd. 1957 Compoziþia floristicã A-D M; Calt.p. Juncus effusus 3-4 Epilobium palustre +




[email protected]

66

Caltha palustris ssp laeta + Deschampsia caespitosa + Myosotis scorpioides + Cirsium rivulare + M-Arr Holcus lanatus + Cynosurus cristatus + Briza media + Carum carvi + Trifolium pratense + Campanula patula + Chrysanthemum leucanthemum + C.d. Eriophorum latifolium + Equisetum palustre + N-Cln Carex leporina + Carex lepidocarpa + Potentilla erecta + Phr Eleocharis palustris + Scirpus sylvaticus + Lythrum salicaria + Lycopus europaeus + Pl Ranunculus repens + Mentha longifolia + Prunella vulgaris + Lysimachia vulgaris + Îns. Koeleria macrantha + Lychnis viscaria + Hypericum perforatum +

Asociaþia fiind strâns legatã de un grad ridicat de umiditate, cele mai multe specii componente sunt mezo-higrofile ºi higrofile. Comportamentul faþã de temperaturã,

evidenþiazã speciile micro-mezoterme, alãturi de numeroase euriterme. Faþã de reacþia chimicã a solului, net majoritare sunt în asociaþie speciile euriionice, in

timp ce speciile acid-neutrofile ºi cele slab acid-neutrofile sunt mai puþine în componenþa

asociaþiei. Din analiza principalilor indici ecologici rezultã cã asociaþia de referinþã are un

caracter mezo-higrofil, micro-mezoterm ºi euriionic spre acid-neutrofil. Importanþa economicã. Valoarea economicã a fitocenozelor este foarte redusã

datoritã, în principal suprafeþelor mici ocupate, dar ºi numãrului nesemnificativ de specii, în

general slab furajere ºi cu pondere meliferã, medicinalã ºi industrialã redusã. In asociatiile vegetale analizate nu au fost identificate specii de plante de interes

comunitar. Au fost inventariate doar specii caracteristice zonei, populatiile lor nefiind in pericol de extinctie.




[email protected]

67

HABITATELE Zona de interes are o suprafata relativ extinsa, defrisarea si amenajarea se va realiza pe

o suprafata de cca 39,5 de ha. Cu toate ca vegetatia este relativ uniforma constituita din paduri si mici suprafete de pajisti, datorita reliefului montan, a microreliefului constand in microdepresiuni, gasesc cateva habitate mozaicate. Metoda de lucru: Habitatele au fost studiate pe teren prin efectuarea unui traseu, efectuat pe baza unui material cartografic care a pus in evidenta diferentele de nivel, de expoyitie si de inclinare astfel incat s-a putut aprecia diversitatea factorilor stationali care genereaza diversitatea de habitate. Rezultate: R4205 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella Fitocenozele edificate de molid sunt majoritare in teritoriul supus analizei. Datorita climatului montan predomina speciile boreale ºi carpatice, oligoterme, mezofite, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid (Picea abies), sau cu rare exemplare de brad (Abies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), fag (Fagus sylvatica), are acoperire mare (80�100%) ºi înãlþimi de 25�40 m. Stratul arbuºtilor, slab

dezvoltat � exemplare rare de scoruº (Sorbus aucuparia), Sambucus racemosa, Ribes petraeum, Lonicera nigra, Daphne mezereum, Rubus idaeus, Spiraea chamaedrifolia etc. Stratul ierburilor ºi subarbuºtilor, neuniform, dezvoltat în pete, cu Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, local cu Galium odoratum sau Calamagrostis arundinacea. Valoare conservativã: moderatã. R4101 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) ºi brad

(Abies alba) cu Pulmonaria rubra Padurile de amestec de molid cu fag, in diferite proportii, ocupa versantii cu altitudini de 800 � 1000 m, cu inclinatii medii ºi expoziþii diferite, platouri, culmi. Pe langa edificatori, speciile care apar in covorul ierbos au preferinte oligo-mezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor realizeaza acoperiri mari de 90�100% ºi înãlþimi

de 30�35 m pentru molid ºi brad, 25�30, ceea ce impune un deficit al stratului arbustiv si al covorului ierbos. Valoare conservativã: moderatã. R3111 Tufãriºuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) Fitocenozele se gasesc in partea superioara a teritoriului si in « ochiurile » de padure lasate de

doboraturi de molizi. Are acoperire ridicata, cca 90% fiind coedificata de afin si de merisor, afinul, avand cea mai mare abundenta. Înãlþimea stratului este de 25�30 cm. Pe langa cele doua specii arbustive coedificatoare se mai intalnesc si specii ierboase precum: Nardus stricta, Luzula luzuloides, Deschampsia flexuosa, etc. Stratul inferior, de 5�10 cm este alcãtuit din

exemplare de Potentilla ternata, Geum montanum, specii de licheni ºi muºchi. Compozitia floristica a habitatului este prezentata in descrierea fitocenozei. R3609 Pajiºti sud-est carpatice de þãpoºicã (Nardus stricta) ºi Viola declinata Habitatul se intalneste insular in teritoriul de referinta, insa in urma amenajarii partiilor este foarte posibil ca suprafata sa se extinda. Caracterul oligotrof, xerofil, acidofil derivat din




[email protected]

68

conditiile stationale si din compzitia floristica este pus in evidenta de tabelul fitocenologic expus la descrierea asociatiei. Cu toate ca valoarea sa conservativã este moderatã, la nivel european este considerat habitat

prioritar. R3707 Comunitãþi sud-est carpatice de buruieniºuri înalte cu Telekia speciosa ºi Petasites hybridus. Structura: Asociaþia cuprinde buruieniºuri caracterizate prin prezenþa constantã ºi adesea

abundentã a speciei Telekia speciosa, care formeazã pâlcuri constante. Stratul ierbos: dintre

speciile codominante amintim: Filipendula ulmaria, Petasites albus, Chaerophyllum hirsutum. Valoare conservativã: redusã. Compoziþie floristicã: Specii edificatoare: Telekia speciosa, Petasites hybridus. Specii caracteristice: Telekia speciosa, Petasites hybridus, Petasites albus, Filipendula ulmaria. Alte specii importante: Aruncus dioicus, Equisetum maximum, Cirsium oleraceum, Scrophularia alata, Chaerophyllum cicutaria, Impatiens noli-tangere, Pulmoraria rubra, Anthriscus nitida, Symphytum officinale, Carduus personata, Rumex obtusifolius, Alliaria petiolata, Urtica dioica, Aegopodium podagraria, Geranium robertianum, Galium aparine, Lamium maculatum, Mycelis muralis, Chelidonium majus, Glechoma hederacea, Chaerophyllum aromaticum, Geum urbanum, Campanula rapunculoides, Carduus crispus, Anthriscus sylvestris, Rubus caesius, Silene dioica, Cruciata laevipes, Eupatorium cannabinum, Poa trivialis, Galeopsis tetrahit, Silene alba, Geranium phaeum, Achillea distans, Heracleum sphondyllium, Myosotis scorpioides, Scirpus sylvaticus.

Aspect general al unui habitat de buruienisuri cu Petassites hybridus R5418 Comunitati sud-est carpatice fontinale cu Caltha laeta Habitatul este de dimensiuni restranse la cativa mp, in jurul izvoarelor, torentilor cu mici depresiuni unde umiditatea este permanenta. Specia edificatoare, Caltha laeta realizeaza o acoperire de 50% fiind insotita de alte ierburi dupa cum rezulta din tabelul asociatie prezentat la descrierea vegetatiei. Valoare conservativaa asociatiei este redusa.




[email protected]

69

3.2. ANALIZA SPECIILOR DE ANIMALE DIN ARIA DE IMPACT ªI ZONA

ÎNCONJURÃTOARE NEVERTEBRATE

In ceea ce priveste nevertebratele din zona de interes precizam ca prin observatii directe si colectari de material biologic, au fost identificate specii apartinand ordinelor lepidoptera, dermaptera, diptera, odonata, ortoptera ºi coleoptera. Nu s-au identificat specii de interes comunitar care sa fie periclitate de lucrarile ce se vor efectua in zona. Pesti:

Amenajarea domeniului schiabil nu interfereaza cu nici un curs de apa sau lac, prin urmare nu are impact asupra populatiilor de ichtiofauna din regiune. Teritoriul este situat la distanta de Valea Cavnicului, principalul curs de apa permanent al zonei si amenajarea sa nu va influenta fauna acvatica a acestui rau. AMFIBIENI Metoda de studiu:

Întâlnirea ºi identificarea vizualã a amfibienilor ºi reptilelor (ARVES-amphibian and reptile visual encounter surveys) este metoda ceea mai standardã în studiul ºi inventarierea

herpetofaunei. Existã numeroase metode de întâlnire ºi identificare vizualã, dintre care ceea

mai adecvatã este metoda transectelor. Habitatele umede de padure, cele ale buruienisurilor inalte atasate de marginile de

paduri, vaile de torenti si micile balti atasate acestora permit dezvoltarea amfibienilor, dar fara a fi habitate caracteristice si bogate in specii de amfibieni.

Tabelul 11. Specii de amfibieni semnalate pe teritoriul de referinta al proiectului Specia observata Numar de exemplare Habitatul Hyla arborea 3 forestier Bombina variegata 3 Balti, mlastini Salamandra salamandra 2 forestier Triturus montandoni 5 Balta Bufo bufo 1 balta

Reptile Padurile din zona de referinta nu sunt habitatele cele mai favorabile herpetofaunei.

Dintre reptile au fost observate: Tabelul 12. Specii de reptile semnalate pe teritoriul de referinta al proiectului

Specia observata Numar de exemplare Habitatul Natrix natrix 2 Marginea padurii intr-o vale de




[email protected]

70

torent Vipera berus 1 Tufaris de afin Lacerta agilis 2 exemplare pajiste Lacerta viridis 1 pajiste Lacerta vicipara 1 pajiste Anguis fragilis 2 Tufarisurile umede de langa

izvoare In general speciile de reptile intalnite in zona populeaza habitatele praticole, habitate

care nu vor fi afectate de amenajarea domeniului schiabil, mai mult suprafata lor se va extinde. De asemenea, activitatile cele mai intense vor fi doar in timpul iernii cand reptilele sunt in hibernare esle nu vor fi afectate, decat cel mult pe perioada amenajarii.

Pasari Metoda de studiu:

Observarea si evaluarea populatiilor avifaunei s-a efectuat prin observatii directe si observatii asupra locurilor de cuibarit si de hranire. In perimetrul desemnat deschiderii carierei nu s-au semnalat cuiburi de pasari.

Tabelul 13. Specii de pasari semnalate pe teritoriul de referinta al proiectului Specia observata Numar de exemplare Habitatul caracteristic Falco subuteo 1 Deasupra pajistii Upupa epops 1 tufarisuri Motacilla alba 3 Marginea padurii Turdus merula 2 tufarisuri Circaetus gallicus (Gmelin) 1 tufarisuri Garullus glandarius 1 tufarisuri Picus canus 1 padure Ficedulla albicollis (Temm) 2 padure Lanius collurio (L) 3 tufarisuri

MAMIFERE In padurile din zona se stie ca traiesc specii de mamifere mari precum lupul, ursul, vulpea, jderul, rasul. Mamiferele mici (insectivore, rozãtoare), veverita (Sciurus vulgaris) sunt prezente dar fara a avea un grad de vulnerabilitate. Zona cu toate ca este frecventatã de

mamiferele mari mentionate, ca lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), specii pe care nu le putem include strict în fauna locului deoarece, fiind carnivore mari, de varf in piramida trofica, teritoriul pe care il controleaza un individ sau o familie, este mai mare decat teritoriul de referinta.

3.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora; Habitatele prezente pe teritoriul vizat de amenajarile domeniului schiabil nu sunt de interes comunitar, exceptand pajistile de Nardus stricta. Aceste pajisti ocupa cca 0,5 ha in teritoriul propus amenajarii. Compozitia lor floristica a fost prezentata mai sus. Fitocenoze similare acesteia se gasesc din abundenta in intregul sit Natura 2000 Gutai Creasta Cocosului, precum si in situl Natura 2000 Ignis, cuprinzand aceeasi compozitie floristica si avand structura si functii similare. Speciile de interes comunitar:




[email protected]

71

Melampyrum saxosum � pe toata Creasta Gutaiului si in teritoriul de referinta in

afinis. Nu este o specie rara in zona, nici in pericol de extinctie. Telekia speciosa � captalan �este o specie foarte frecventa in Muntii Gutai si in

teritoriul de referinta la marginea padurilor, a drumurilor, dar fara a fi in pericol de extinctie. Epipactis helleborine � prin fagete si fageto-molidisele zonei. Se gaseste in toate

padurile din Gutai, intalnita frecvent. A fost intalnita si in padurea din zona de interes. Fauna

Bombina variegata - Buhai de baltã cu burta galbenã. Este o specie frecventa in zona, atat in arealul de interes pentru obiectivul turistic, cat si in imprejurimi, in Muntii Gutai. In zona de referinta au fost observate 3 exemplare, dar cu siguranta numarul lor este mai mare. Au fost observate in prejma unor balti temporare, spre baza versantului. Este o specie putin pretentioasa, prolifica si valorifica reproductiv orice balta, fie chia si stagnare temporara de apa. Se deplaseaza cu usurinta si pe uscat, prin urmare poate coloniza sau recoloniza chiar suprafete cu interventii antropice accentuate, cum ar fi santierele.

Triturus montandoni - Triton carpatic. Este prezenta in teritoriul destinat proiectului, cat si in alte zone ale Muntilor Gutai. Traiesc in balti si ape curate si cu pH acid, cu toate ca sunt tolereaza si un grad mediu de poluare. Se reproduc in luna aprilie, in zonele mlastinoase. Adultii sunt terestri, preferand locurile ascunse umbrite de sub pietre, trunchiuri putrezite de arbori, etc. Hiberneaza in apa.

Salamandra salamandra � salamandra. Este o specie terestra intalnita atat pe suprafata destinata proiectului, cat si in alte zone ale sitului Gutai-Creasta Cocosului,mai frecventa in fagete. Este relativ frecvent intalnita in zona, cu toate ca este un animal retras. Constituie un element din biodiversitatea zonei. Ierneaza pe sub tufe, pietre, muschi. Este un animal agil se poate deplasa rapid daca este amenintata si fiind o specie terestra, poate traversa intinderi umede, dar lipsite de apa, fiind mai putin sensibila la fragmentarea arealului forestier, daca se pastreaza zone cu tufarisuri sau pajisti umede.

Falco subuteo � soimul randunelelor a fost observat deasupra habitatului de tufarisuri de pe versantul destinat proiectului. Este o specie intalnita in Muntii Gutai, preferand locurile deschise, tufarisurile, campurile cultivate, pajistile, fanetele. Se hraneste cu pasarele mici, lilieci de talie mica. Cuibareste adesea in cuiburile vechi ale altor specii de pasari. Restrangerea habitatului forestier nu va afecta drastic aceasta specie, care are ca habitat d ehranire mai ales pajistile und eisi repereaza hrana.

Upupa epops - pupaza. Este prezenta in tot arealul Muntilor Gutai, precum si in depresiunile despartite de acesti munti: Baia Mare si Depresiunea Maramuresului. A fost observat un exemplar si la marginea padurii de pe teritoriul prevazut amenajarii domeniului schiabil. Este una dintre putinele specii care se hranesc la sol cu insecte, mici amfibieni, reptile, sau chiar seminte si boabe (fructe). Hrana de baza include greieri, cosasi, lacuste, gandaci, cicade, leul furnicilor, furnic etc, relativ usor de gasit in pajistile, nardetele zonei, precum si in tufarisuri si paduri. Habitatul de hranire este reprezentat in special de locuri deschise, prin urmare deschiderea padurii nu va afecta semnificativ populatia.

Garullus glandarius � gaita. Specie intalnita in depresiunile Baia Mare si Marmuresului, si in arealul Gutaiului. Pefera padurile de conifere sau de amestec. Un exemplar a fost observat chiar in teritoriul vizat de proiect. Nu este o pasare rara. Regimul sau este omnivor, de la pui de pasare, oua, pana la seminte, fructe, insecte, larve. Isi aduna rezerve de seminte pe care le depoziteaza sub scoarta copacilor, contribuind adesea la raspandirea




[email protected]

72

plantelor. Arealul de hranire al unui exemplar fiind de cca 25 ha. Cuibareste in arbori. Pe teritoriul de referinta cuibaresc maximum doua exemplare de gaita.

Motacilla alba � codobatura alba. Este prezenta in tot arealul Muntilor Gutai, preferand locurile deschise si de regula in apropierea unei surse de apa. A fost observat un exemplar si pe suprafata de referinta a studiului. Cuibareste in crapaturi ale stancilor, dar si in locuri amenajate de om. Are potential antropofil destul de ridicat. Restrangerea arealului forestier nu are impact asupra cuibaritului sau hranirii acestei specii.

Picus canus � ciocanitoarea sura. Este prezenta in tot arealul Marmuresului. A fost observata in padurea de pe suprafata de interes. Se hraneste cu larve, insecte, ia iarna cu seminte. Ierneaza si in livezi si in gradini daca i se ofera hrana. Prin adoptarea de masuri compensatorii adecvate, populatia de ciocanitori poate fi absolvita d eun impact semnificativ.

Ficedulla albicollis (Temm) - muscarul gulerat. Intalnit in fagetele din Gutai chiar in gradinile si livezile din satele inconjuratoare. Prefera arborii batrani cu scorburi in care isi face cuib; cuibareste si in cutii facute de om. Se hraneste cu muste, cu alte insecte zburatoare. Cele cateva exemplare (cel mult 5) rezidente in padurea ce urmeaza a fi taiata se vor retrage in zonele invecinate.

Ficedulla parva (Bechst) muscarul mic (muscarul mic). Specie destul de comunã in

Gutai, intalnita în pãdurile de foioase sau de amestec, cu vegetaþie luxuriantã, umbroase,

adesea uºor umede. Este o prezenþã discretã, se observã destul de greu, cu toate acestea a fost observat un exemplar. Îºi ridicã coada (notã caracteristicã). Se vor retrage in zonele invecinate.

Lanius collurio (L)- sfrancioc cu cap rosu� oaspete de vara in zona. A fost observat in tufarisurile de la marginea padurii. Cuibareste in locurile deschise, prin maracinisuri, tufarisuri de macies si paducel.

Circaetus gallicus (Gmelin) oaspete de vara in regiune, este intalnit in spatii deschise, campuri cultivate sau zone stancoase cu desisuri de arbusti. A fost observat in Cavnic si in Breb. Necesita arbori pentru cuiburi. Se hraneste cu serpi. Este in declin numeric.

Speciile de flora si fauna de interes comunitar identificate in perimetru proiectului nu sunt in pericol de extinctie in situl de care apartine teritoriul. Speciile floristice desi endemite carpatice si de interes comunitar, nu sunt in pericol de extinctie, au in tot arealul Muntilor Gutai populatii viguroase cu numar mare de indivizi si prin urmare diversitate genetica ridicata. Speciile de amfibieni, reptile si pasari din zona sunt relativ raspandite in zona, sunt putin sensibile la interventiile antropice. Ursus arctos � ursul brun. Prezent in Muntii Gutai. Nu s-au semnalat urme in teritoriul de interes. Nu se exclude ca unul doi indivizi ar putea vizita zona ca areal de hranire. Canis lupus - lup. Prezent in Muntii Gutai. Nu s-au semnalat urme in teritoriul de interes. Sciurus vulgaris � veverita. Prezenta in teritoriul de referinta si in tot arealul Muntilor Gutai. Nu prezinta risc de extinctie, populatiile fiind numeroase. Vulpes vulpes � vulpea. Este prezenta in numar relativ ridicat in Muntii Gutai. Au fost observate 2 exemplare si in zona viitoarelor partii de la Cavnic. Martes martes - jderul. Este prezent in Muntii Gutai. Este un animal solitar. Nu a fost observat in teritoriul de referinta. In cazul in care este prezent, se va retrage in padurile invecinate. 3.4.Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar;




[email protected]

73

Conform fisei sitului ROSCI 0089 speciile citate ca fiind prezente in sit au urmatorul status de conservare atribuit prin Directivele Consiliului 92/43/CEE Tabelul 14. Extras din fisa sitului Gutai- Creasta Cocosului cu statutul de conservare al speciilor de interes conservativ




[email protected]

74




[email protected]

75

3.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia numerica a populatiei in cadrul ariei naturale, procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung); Tabelul 15. Dinamica estimata asupra populatiilor/habitatelor de interes conservativ de pe suprafata de referinta Specia afectata Evaluarea numerica

actuala Estimarea impactului Comentarii

Picea abies - molid Populatie numeroasa, intinsa pe cca 37 ha, cu o densitate de cca 3 -5 indivizi /100mp

Cca 100-120 de indivizi eliminati

Nu este o specie de interes comunitar, dar prin restrangerea ei se restrange habitatul padurii de molid; nu este habitat prioritar fiind specia edificatoare, dinamica sa va fi cea mai afectata

Nardet Cca 0,5 ha s-ar putea extinde suprafata in teritoriul defrisat cu pana la cca 20-30 ha

- este habitat prioritar la nivel european, dar cu valoare conservativa relativ redusa

Melampyrum saxosum

Populatie viguroasa in afinis, realizand acoperiri de cca 0,5-1% din suprafetele de proba

Nu va fi afectata de proiect

Creste in tufarisuri si pajisti; este o specie ierboasa, care in timpul iernii nu este afectata de sporturile de iarna si nici de amenajarile destinate acestora

Telekia speciosa Populatie viguroasa in Gutai

Pierderile vor fi de maximum 10 exemplare de plante

Creste la marginea padurilor si a drumurilor forestiere Nu va fi afectata de proiect

Epipactis helleborine Se estimeaza maximum 10-15 exemplare in padurea ce urmeaza defrisata

Pierderi de cca 10-15 exemplare

Numarul este nesemnificativ la nivel de populatie, cu atat mai mult cu cat raman paduri extinse care pot asigura rezerva de germoplasma a acestei specii




[email protected]

76

Bombina variegata Se estimeaza cca 20 de exemplare

Nu se vor pierde decat accidental 1-2 exemplare

Adultii se vor retrage in baltile din jurul zonei de interventie, deoarece exista zone umede suficiente si vor depune ponta, nefiind o specie pretentioasa Dupa finalizarea proiectului, pe timpul verii, nu vor fi deranjati existenta partiilor si a infrastructurilor de transport

Triturus montandoni 10-15 exemplare Nu se vor pierde decat accidental 1-2 exemplare


Salamandra salamandra

Cca 10 exemplare Nu se vor pierde decat accidental 1-2 exemplare


Falco subuteo 1-2 exemplare Nu se pierd exemplare

Baza trofica nu se restrange, chiar daca




[email protected]

77

habitatele forestiere vor fi inlocuite cu unele de pajisti

Upupa epops 1-2 exemplare Nu se pierd exemplare

Baza trofica nu se restrange, chiar daca habitatele forestiere vor fi inlocuite cu unele de pajisti

Garullus glandarius 1-2 exemplare Nu se pierd exemplare

Baza trofica nu se restrange, chiar daca habitatele forestiere vor fi inlocuite cu unele de pajisti Se pot amplasa casute pentru cuibarit care sa compenseze restrangerea copacilor in zona

Motacilla alba 10-20 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului

Nu este o specie dependenta de habitatul forestier si nu este deranjata profund de prezenta omului, atat timp cat raman habitate naturale si semi-naturale

Picus canus 6-10 exemplare Nu se pierd exemplare

Populatia se va restrange in padurile invecinate; Pot fi amplasate casute artificiale pentru a oferi adapost

Ficedulla albicollis Cca 5-6 exemplare Nu se pierd exemplare

Se vor retrage in padurile invecinate

Ficedulla parva Cca 5-6 exemplare Nu se pierd exemplare

Se vor retrage in padurile invecinate

Lanius collurio 8-10 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului

Nu este o specie dependenta de habitatul forestier si nu este deranjata profund de prezenta omului, atat timp cat raman habitate naturale si semi-naturale




[email protected]

78

Circaetus gallicus 4-8 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului

Oaspete de vara si prefera locurile deschise, nu este atasat de habitatul forestier

Ursus arctos Cel mult 1 exemplar Nu se pierd exemplare datorita proiectului

Se va retrage in zonele invecinate

Canis lupus Cel mult o familie Nu se pierd exemplare datorita proiectului

Se vor retrage in zonele invecinate

Vulpes vulpes 4-6 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului


Martes martes 2-4 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului


Sciurus vulgaris 10-12 exemplare Nu se pierd exemplare datorita proiectului


Evaluând aceste date considerãm ca habitatele invecinate constand in paduri de acelasi

tip, sunt suficient de extinse ºi de stabile pentru a asigura menþinerea tuturor speciilor prezente

pe termen lung, domeniul schiabil nepericlitând existenþa speciilor de flora sau de faunã. Cea mai mare suprafata destinata proiectului va fi ocupata in continuare d eformatiuni vegetale naturale, de origine secundara, adica pajisti care pot conserva in continuare specii floristice si faunistice de interes comunitar. Zona fiind valorificata in scop turistic, va genera o presiune scazuta asupra habitatelor naturale si semi-naturale. 3.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale de interes;

Zona de interes turistic se gãseºte la marginea ariei naturale protejate, a sitului Natura 2000 Gutai-Creasta Cocosului. Prin urmare, activitatea turistica, de altfel punctiformã la scara

sitului, nu este generatoare de fragmentare de habitate, nu distruge relaþiile structurale sau

funcþionale din cadrul sitului ºi nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul sitului este

generat de mozaicul de habitate determinat de o mare varietate staþionalã. O activitate la scarã

restrânsã, cum este cea prognozatã în cadrul domeniului schiabil, nu va afecta integritatea ºi stabilitatea sitului natural. Domeniul schiabil va fi exploatat iarna, cand speciile de plante si multe dintre speciile faunistice nu sunt active. Speciile de pasari si de mamifere prezente in zona si active pe timpul iernii pot fi sprijinite prin amplasarea de adaposturi suplimentare si resurse de hrana in zonele invecinate, in padurile ce raman de o parte si de alta a zonei, pentru a putea �absorbi� si concentra efectivele faunistice. 3.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale de interes, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management; Pentru situl Natura 2000 Gutai Creasta Cocosului, aflat in apropierea investitiei, nu exista in prezent un plan de management aprobat, cu obiective de conservare definite precis. Prin evaluãrile de teren asupra teritoriului de interes turistic pentru care se întocmeºte acest




[email protected]

79

studiu, considerãm ca activitatea implicata de proiect, ce se va desfãºura pe o suprafaþã restrânsã fata de totalul suprafetelor impadurite sau ocupate cu pajisti ºi nu poate sã

contravinã obiectivelor de conservare ale ariei naturale sau a viitoarelor planuri de management.

4. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITÃÞII ªI

ASUPRA HABITATELOR 4.1. IMPACTUL ACTUAL

Impactul actual consta in utilizarea drumului judetean si a celui forestier ca si cale de acces in padure, circulaþia camioanelor, vitelor, oilor, utilizarea partiilor de schi aflate vis-a vis de suprafata de interes pentru care s-a întocmit acest studiu. Nu s-au observat fenomene de mobilizare in timpul ploilor a solului de catre torenti si nici incarcarea apelor acestora cu aluviuni; nu s-au identificat fenomene de antropizare puternica, cu infiltrarea unos specii invazive. De asemenea nu s-au observat gunoaie prin padure sau la marginea drumului. Prin urmare impactul actual asupra zonei este unul relativ redus. 4.2. IMPACTUL PROGNOZAT Formele de impact prognozate a se produce în urma redeschiderii exploatarii sunt

urmãtoarele: - modificarea suprafeþelor biotopurilor de pe amplasament, respectiv o restrangere a suprafetei forestiere, dar nu ºi a suprafeþei habitatelor de pe marginea apelor; nu se restrang habitate de interes comunitar; - modificãri a populaþiilor de plante, dar fãrã afectarea unor specii de interes comunitar sau a

unor specii cu regenerare dificilã; 4.3. IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA INTEGRITÃÞII SITULUI

Suprafaþa afectatã de proiect ºi structurile asociate va fi de aproximativ 39,5 ha care reprezintã doar o pondere mica, de 5,6%, raportat la suprafaþa totalã a sitului Muntii Gutai � Creasta Cocosului (693 ha). Amenajarea domeniului schiabil si utilizarea lui pe timpul iernii nu va afecta integritatea sitului Natura 2000 Muntii Gutai-Creasta Cocosului, aflat in apropierea investitiei. 4.4. IMPACTUL ASUPRA HABITATELOR

Prin amenajarea domeniului schiabil, suprafata forestiera din zona de exploatare se va micsora cu 37,7 de ha, suprafatã care se modifica pe termen lung, ceea ce reprezintã un

impact direct, de lungã duratã, parþial ireversibil, dar de micã amploare. Pe respectiva

suprafata va fi inlaturata vegetatia forestiera si se vor amenaja preponderent partii de schi si bretele de legatura. Consideram ca suprafata forestiera afectata este restransa in raport cu intreaga suprafata a fitocenozelor similare din zona si totodata molidisul si molidiso-fagetele de referinta nu sunt de valoare conservativa ridicata, neadapostind specii de plante si animale de cu risc de extinctie, prin urmare exploatarea nu va afecta major resuresele de biodiversitate.

Restrangerea fondului forestier pe aceasta zona trebuie compensata cu plantatii/regenerari ale padurii in zonele invecinate, in zone cu versanti accidentati.

In plus, zona defrisata va fi substituita tot de catre vegetatie naturala, dar de origine secundara. In timp se va instala o pajiste, posibil de Nardus.

Având în vedere însã inexistenþa habitatelor cu valoare de conservare mare si a faptului cã nu va avea loc o fragmentare de habitate, apreciem cã impactul asupra ariei

protejate va fi redus.




[email protected]

80

4.5. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA POPULAÞIILOR DE PLANTE SI

ANIMALE � Modificarea/reducerea spaþiilor pentru adãposturi, de odihnã, hranã, creºtere, sunt

determinate în general prin modificarea habitatelor ºi se diferentiaza punctual la fiecare grup

de fauna. � Zona fiind relativ apropiata de localitatea Cavnic, odatã cu creºterea impactului asupra

habitatelor ºi speciilor prezente în zonã, o reacþie normalã a acestora a fost de retragere cãtre

zonele mai puþin afectate din apropiere, iar alte specii, antropofile, cum sunt multe dintre speciile de ornitofauna, s-au adaptat cu prezenþa omului ºi a activitãþilor industriale pe care

acesta le desfãºoarã, astfel ca in habitatele din zona se evidentiaza prezenta speciilor ruderale

(antropofile). � Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populatii de flora si

fauna supuse presiunii antropice si impactului. In faza de amenajare a domeniului schiabil, pe suprafata de cca 39,5 ha vor fi supuse impactului speciile de flora si de fauna ce ocupã în

prezent suprafata destinatã proiectului. Cu toate acestea impactul este restrans, deoarece zona destinatã proiectului activitatile turistice vor fi concentrate pe timpul iernii, cand majoritatea speciilor de flora si de fauna sunt fie latente fie in hibernare. De asemenea, in jurul zonei proiectului exista suprafete receptoare intinse, astfel incat nu se va manifesta efectul de margine sau de ecoton, iar habitatele receptoare sunt capabile sa primeasca noi exemplare de fauna. Practic prin realizarea proiectului, dar suprafetele ocupate de drumuri, parcare cele doua cladiri anexe si captarea de apa constituie zone pe care va disparea vegetatia si fauna. In portiunile cu partiile si bretelele d elegatura, majoritare ca suprafata, vegetatia va ramane una naturala, doar s eva schimba tipul de habitat, iar speciile de flora de interes comunitar isi vor gasi refugiul la fel de bine in noile habitate praticole, deoarece speciile floristice de interes comunitar sunt specii praticole si nu forestiere.

Având imaginea biodiversitãþii ºi habitatelor din prezent de pe amplasamentul

proiectului putem prognoza urmãtorul impact: în faza de amenajare si în faza de exploatare a domeniului schiabil. 4.6. IMPACTUL PROGNOZAT ÎN FAZA DE AMENAJARE A DOMENIULUI SCHIABIL 1. Amenajarea partiilor si a bretelelor de legatura:

Amenajarea partiilor presupune ca schimbare majora, inlocuirea tipului de habitat forestier cu unul secundar praticol. Aceasta va duce la schimbarea compozitiei floristice si a celei faunistice din perimetrul lucrarilor.

In locul padurii se va instala o pajiste avand la baza cateva specii ierboase din covorul ierbos al padurii, si specii de ierburi heliofile provenite din arealele invecinate. Substratul cristalin acid, umiditatea crescuta, temperaturile relativ scazute, constituie premise pentru instalarea unor pajisti secundare de posibil edificate fie de Festuca rubra, Agrostis capillaris, Nardus stricta, Anthoxanthum odoratum etc.

Din punct de vedere ecologic functiile acestor pajisti sunt mai restranse decat ale padurii initiale, de aceea e nevoie ca scoaterea din fondul forestier a acestei suprafete impadurite sa fie compensata de stimularea regenerarii/plantatii forestiere in zonele invecinate, ca in ansamblu, suprafata impadurita sa fie echivalenta.

Pe de alta parte, din perspectiva conservativa a speciilor de interes comunitar, pajistile montane au un rol conservativ apropiat ca valoare de cel al molidisurilor cu macrisul iepurelui.




[email protected]

81

Multe dintre speciile de interes conservativ, in special de avifauna prefera locurile deschise, deci nu vor fi deranjate de crearea acestor brese deschise in peisajul forestier.

Impactul mai puternic s-ar putea concretiza in lucrarile efective de exploatare a lemnului si scoaterea bustenilor si a radacinilor arborilor.

Nevertebrate � In faza de amenajare a partiilor se va inregistra un impact negativ redus asupra nervertebratelor, deoarece microhabitatele din sol, din frunzisul, din litiera, din lemnul mort vor fi compensate de restul pãdurii care va prelua microorganismele de tipul viermilor,

artropodelor, etc. Impactul local asupra nevertebratelor, în special asupra celor nezburãtoare sau a celor

cu mobilitate redusã va fi punctual, nu va afecta decât o micã fractiune a populatiilor, care de

altfel apartin unor specii comune, cu populaþii mari ºi nu sunt strict localizate în zona de

impact sau dependente de un habitatul ce se va fi restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fara sa determine pierderi iremediabile de biodiversitate. Se recomanda efectuarea acestor lucrari primavara devreme, inainte de intrarea in vegetatie a majoritatii speciilor vegetale si inainte de intrarea in activitate a nevertebratelor, inainte de aparitia larvelor.

O altã componentã a impactului, care ar putea afecta ºi populaþii ale speciilor de

nevertebrate aflate la o distanþã mai mare, este efectul iluminãrii excesive în timpul nopþii, in cazul in care lucrarile de defrisare sau extragere a masei lemnoase s-ar efectua pe timpul noptii. Acest fenomen poate atrage un numãr mare de insecte nocturne care se vor roti în jurul

becurilor pânã la epuizare, asemenea concentrarea acestora va atrage prãdãtorii acestora în

numãr mai mare. Se recomanda efectuarea decopertarilor doar la lumina zilei. � Impact pozitiv - Nu este cazul.

Vertebrate Pentru principalele principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza urmãtorul impact:

Amfibieni � Impactul negativ Speciile de amfibieni a cãror prezentã se presupune a fi în frunzis, în litierã si a celor

neobservate, dar prezente în zona de studiu sunt strâns legate de zonele umede: litiera padurii,

frunzisul din etajele inferioare ale padurii. Aceste specii se vor refugia odatã cu începerea

decopertãrii în zonele învecinate mai putin afectate de zgomot, de vibratii, prin urmare, eventualele pierderi s-ar evalua la un numar foarte restrans de exemplare si doar accidental. Ca si in cazul vegetatiei si al nevertebratelor se recomanda ca lucrarile de defrisare si extragere a lemnului sa se faca primavara devreme, inainte de iesirea din hibernare a amfibienilor si inainte de perioada lor de reproducere.

Tot în timpul fazei de amenajare a partiilor prin defrisare poate apãrea accidental

mortalitatea directã a amfibienilor din zona de impact cauzatã de omorârea animalelor de

cãtre lucrãtori, capturarea involuntara a diferite specii în gropi, sub grohotisuri etc, apariþia de

false locuri de reproducere (ex gropi, ºanþuri, canale temporar inundate care sunt secate, sau

umplute cu material solid în scurt timp, determinând moartea ouãlor, larvelor etc.) La fel ca la toate speciile, dar mai ales pentru cele acvatice, inclusiv pentru amfibieni,

o importantã componentã a impactului este constituit de poluarea datoratã: accidentelor,

managementul defectuos al hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadecvate, managementul defectuos al deºeurilor care pot fi eliminate si deversate in zona de activitate generand un impact mai puternic decat strict cel determinat de defrisare.




[email protected]

82

De aceea premergãtor organizãrii santierului se va proceda la instruirea amãnuntitã a

personalului lucrãtor asupra protejãrii si translocãrii tuturor exemplarelor observate de

amfibieni sau reptile, indiferent cã apartin unei specii de interes comunitar sau unei specii comune. Una dintre cele mai importante cauze a apariþiei ºi permanentizãrii impactului, care ar putea

afecta toate speciile ºi habitatele din zona de impact direct este constituit chiar de neaplicarea, sau aplicarea incorectã sau superficialã a mãsurilor de reducere a impactului. Vor fi necesare masuri de diminuare a impactului prin:

- Derularea activitatilor in perioada premergatoare intrarii in vegetatie si iesirii din hibernare a componentelor biodiversitatii;

- evitarea tararii bustenilor cu mobilizarea solului si accentuarea fenomenelor erozionale;

- evitarea deversarii de combustibili, uleiuri sau alte substante poluante pe sol;

� Impactul pozitiv � nu este cazul. Concluzionând putem spune cã impactul asupra acestor specii se exercitã doar la

nivel local, iar pentru contracararea acestora se vor aplica metode de reducere a impactului.

Reptile � Impactul negativ

Reptilele sunt slab reprezentate în zonele destinate defrisarii. Ele vor fi favorizate ulterior dupa amenajrea partiei si instalarea pajistii, preferand locurile deschise si insorite.

Reptilele pot fi afectate ºi de cãtre poluarea accidentalã ale cãrei cauze sunt descrise

mai sus. Speciile de reptile sunt vulnerabile ºi la impactul generat de mortalitatea directã ale

cãrei cauze sunt explicate în subcapitolul amfibieni. În special ºerpii sunt uciºi de cele mai

multe ori de cãtre angajaþi. ªi în cazul reptilelor impactul negativ poate fi datorat ºi de de

neaplicarea, aplicarea incorectã sau superficialã a mãsurilor de reducere a impactului.

Majoritatea sunt specii comune, dar necesitã acþiuni de relocare. Prin urmare identificarea de

exemplare de reptile in perimetrul exploatabil necesita capturarea lor si transportul intr-o zona invecinata nesupusa impactului. � Impactul pozitiv Isi vor extinde habitatul prin cresterea suprafetelor de pajiste. Vor fi necesare masuri de diminuare a impactului prin: - Exploatarea inainte de iesirea din hibernare a reptilelor;

Pãsãri � Impactul negativ

Pãsãrile, fiind specii cu o mobilitate ridicatã, si cuibarind in zona impadurita trebuiesc luate masuri de minimalizare a impactului generat de defrisare. Aceeasi masura de derulare a lucrarilor in perioada premergatoare sosirii pasarilor migratoare, micsoreaza impactul negativ. De asemenea evita perioada criticã de reproducere ºi creºtere a puilor, în care pasarile sunt strâns legate de locurile de cuibãrit.

Impactul negativ, în faza de defrisare este datorat în special deranjãrii cuiburilor prin disparitia arborilor.

Se vor aplica mãsuri de reducere a impactului care vor diminua impactul negativ

asupra acestor specii. Se vor pastra la marginea partiilor copaci si trunchiuri cazute, cel putin




[email protected]

83

pe perioada de derulare a lucrarilor. Astfel la marginea zonei de interventie, indepartarea arborilor sa se faca progresiv. Se vor construi si amplasa cuiburi (cel putin 20-30) in zonele invecinate interventiei pentru a adaposti o parte dintre pasarile care trebuie sa se refugieze din zona de interventie.

Datoritã faptului cã nu existã specii strict localizate exclusiv în habitate specifice zonei

proiectului, ºi cã habitatele din zona de impact sunt larg reprezentate în imediata apropiere,

speciile nu vor fi afectate la nivel regional ºi/sau naþional. Poluarea cu hidrocarburi descrisã la amfibieni este parte a impactului negativ ºi în

cazul pãsãrilor. În concluzie se poate prognoza cã speciile de pãsãri din zonele cu restrângerea de

habitate se vor orienta cãtre zonele din jur cu habitate care oferã condiþii mai bune de viaþã,

numite habitate �receptori�. ªi în cazul pãsãrilor impactul negativ poate fi datorat ºi de

neaplicarea, aplicarea incorectã sau superficialã a mãsurilor de reducere a impactului. � Impactul pozitiv Nu este cazul.

Mamifere � Impact negativ

Mamiferele de talie mare si medie, ex. urs, lup, vulpe, jder vor pãrãsi aceastã zonã

stabilindu-se în zonele din jurul amplasamentului care conþin acelaºi tip de habitate. O bunã

gospodãrire a habitatelor din aceste zone va atenua impactul. Zona nu cuprinde habitate pentru lilieci.

In cazul unor mamifere mici impactul negativ s-ar putea realiza prin apariþia de gropi (de la extragerea radacinilor), canale, ºanþuri neacoperite care sa functioneze ca si veritabile capcane, precum ºi prin atitudinea negativã a lucrãtorilor.

Gropile formate pe parcursul zilei vor fi acoperite inainte de parasirea santierului, pentru a nu constitui capcane pentru mamiferele mici. Exploatarea in anotimpul vernal timpuriu ar diminua acest impact.

Instruirea lucrãtorilor compenseazã aceste neajunsuri si anuleazã potentialul impact negativ.

Poluarea cu hidrocarburi descrisã la amfibieni poate constitui parte a impactului

negativ ºi în cazul mamiferelor. ªi în cazul mamiferelor impactul negativ poate fi datorat ºi de

neaplicarea, aplicarea incorectã sau superficialã a mãsurilor de reducere a impactului. � Impact pozitiv - Nu este cazul. 2. Amenajarea teleschiului si telegondolei

Cele doua trasee sunt in linie dreapta avand cate doua statii, pornirea si oprirea. Traversarea propriu-zisa se va gasi suspendata deasupra habitatelor de pajisti si de tufarisuri. Amenajarea statiilor, in timpul santierului genereaza acelasi tip de impact ca si orice santier. Presupune saparea fundatiilor, ridicarea si ancorarea statiilor si amplasarea echipamentelor. Nevertebrate � In faza de constructie a turnului se va inregistra un impact negativ minor asupra

nervertebratelor, deoarece microhabitatele din sol, din frunzis, din litiera, vor fi mobilizate doar pe cativa mp (cca 100) si vor fi compensate cu usurinta de restul pajistii care va prelua microorganismele de tipul viermilor, artropodelor, etc.

Impactul va fi doar punctual fara sa determine pierderi de biodiversitate. � Impact pozitiv - Nu este cazul.

Vertebrate Pentru principalele principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza urmãtorul




[email protected]

84

impact: Pesti

� Impactul negativ � nu exista Amfibieni & Reptile

� Impactul negativ � nu exista Speciile de amfibieni si reptile a cãror prezentã se presupune a fi în iarba se vor retrage

de pe suprafata destinata construirii fundatiei statiilor de teleschi si telegondola la simpla prezenta a omului. Suprafata este foarte mica, deci poate fi vorba de maximum 1-2 exemplare.

In orice caz se poate instrui personalul asupra protejãrii si translocãrii tuturor

exemplarelor observate de amfibieni sau reptile, indiferent cã apartin unei specii de interes comunitar sau unei specii comune.

Pentru diminuarea impactului generat de excavarea fundatiei se va respecta circulatia utilajelor doar pe drumul forestier amenajat, depozitarea materialelor de constructie intr-un perimetru delimitat si fix, evitarea mobilizarii materialului excavat datorita precipitatiilor. � Impactul pozitiv � nu este cazul.

Concluzionând, putem spune cã impactul asupra acestor specii este nesemnificativ si se exercitã doar la nivel local, iar pentru contracararea acestora se vor aplica metode de

reducere a impactului. Pãsãri � Impactul negativ

Pãsãrile, fiind specii cu o mobilitate ridicatã, si nesemnalandu-se cuiburi in zona de amplasare a statiilor de telegondola si teleschi, vor avea mai puþin de suferit de pe urma amplasarii si ancorarii acestora. De asemenea cablurile de transport sunt pe distante relativ scurte fata de arealul de hranire al zburatoarelor, deci amplasarea echipamentelor nu va avea un impact semnificativ.

Impactul negativ, în faza de construire a statiilor si intinderii cablurilor, este datorat în

special deranjãrii speciilor din cauza zgomotului, dar aceasta va avea intensitate foarte mica

pentru a fi un factor real de agresiune. Nivelul de zgmot va fi foarte scazut si pe termen scurt, doar prin transportul materialelor si saparea mecanizata a fundatiei, in rest constructia asamblandu-se din profile metalice, prin urmare apreciem un nivel de impact aproape nul.

Poluarea cu hidrocarburi descrisã la amfibieni este parte a impactului negativ ºi în

cazul pãsãrilor. Practic in cazul unei construiri corecte impactul negativ asupra pasarilor nu ar trebui

sa existe. � Impactul pozitiv Nu este cazul.

Mamifere � Impact negativ

Constructia nu va afecta populatiile de mamifere, deoarece se face pe o suprafata foarte restransa, pe care nu exista mamifere. � Impact negativ � nu este cazul. � Impact pozitiv - Nu este cazul. 3. Construirea cladirilor anexe si a statiei de pompare

Cladirile anexe, din zidarie, una in partea superioara a partiei, cealata in partea inferioara a partiei si statia de pompare, vor avea fiecare in jur de 100 mp pe orizontala. Impactul generat de constructia lor este unul similar cu construirea oricarei case.

Nevertebrate




[email protected]

85

Saparea fundatiilor si turnarea betonului va genera mobilizarea solului si implicit a unor nevertebrate: viermi, artropode . Speciile acestea nu sunt de interes comunitar, nu sunt pe cale de extinctie, sunt prolifice, cu posibilitati de inmultire si asexuata, deci cu capacitate de a contracara pierderea unui numar mic de indivizi.

Impact pozitiv � nu este cazul Vertebratele nu vor fi afectate de construirea cladirilor.

Impact pozitiv � nu este cazul Impactul generat de construirea cladirilor ve fi minim. 4. Amenajarea drumurilor si a parcarii Se vor amenaja 3073,75 mp drum si cca 400 mp de parcare, insotite de ziduri de

sprijin pe o lungime de 147,3 m cu o inaltime de 1,8 m de la sol. Nevertebratele Nevertebratele din orizontul superficial al solului vor fi afectate de lucrarile de

excavatie, nivelare, tasare si acoperire cu asfalt sau macadam. Nu sunt specii de interes comunitar sau cu populatii mici a caror efective sa fie destabilizate de aceste lucrari.

Impact pozitiv � nu este cazul Pesti Nu este cazul de impact. Amfibieni si reptile Amenajarea drumurilor si parcarilor nu se va face in habitate specifice pentru

amfibieni si reptile. Poate sa apara mortalitatea accidentala a unui numar redus de exemplare prin aparitia intamplatoare a unor indivizi in raza de actiune a santierului, in special daca lucrarile de vor derula pe timp ploios, iar santierul va genera gropi temporare cu apa.

Se recomanda evitarea perpetuarii acestor gropi, ele sa fie astupate la terminarea timpului de lucru pentru ca amfibienii sa nu depuna ponta care astfel ar fi compromisa.

Instruirea muncitorilor in ceea ce priveste relocarea exemplarelor aparute accidental in raza santierului este o masura eficienta de reducere a impactului.

Evitarea depozitarii de materiale solide sau lichide (material de umplutura, pietris, griblura, etc) in zonele cu vegetatie abundenta care se presupune ca sunt habitate pentru multi indivizi de nervetebrate si vertebrate. Amenajarea unor rampe de depozitare si adoptarea de masuri de precautie in manipularea uleiurilor si a combustibililor astfel incat sa se evite deversarea lor pe sol sau in baltile temporare pentru a impiedica posibilul impact chimic asupra speciilor din/de pe sol, ape.

Impact pozitiv � nu este cazul Pasari In zona de constructie a drumurilor nu sunt semnalate cuiburi de pasari. Parcarea va fi

efectuata in apropierea drumului judetean, o portiune deja antropizata, unde nu se concentreaza populatii de pasari, prin urmare impactul va fi minim.

Se recomanda utilizarea unor utilaje performante in ceea ce priveste emisiile de gaze de esapament si nivelul de zgomot pentru a nu crea un factor de stres pentru populatiile de avifauna.

Impact pozitiv � nu este cazul Mamifere




[email protected]

86

Amplasamentul drumului si al parcarii nu este habitat de mamifere, prin urmare, impactul generat ar putea fi doar accidental, prin capturarea involuntara in gropi ramase neacoperite sau neumplute, a unor mamifere mici.

Personalul trebuie instruit in protejarea, relocarea oricarui individ ajuns accidental in zona de santier. De asemenea sa nu lase resturi alimentare care sa atraga indivizi de mamifere in zona santierului.

Impact pozitiv � nu este cazul 5. Captarea de apa Se va realiza din apa pluviala din torent prin zagazuirea cu doua praguri de beton si

amplasarea de vane colectoare, cu dren. Lucrarea presupune dizlocarea pamantului, si largirea vaii torentului, urmata de turnarea betonului, amplasarea recipientelor, tuburilor si filtrelor.

Albia torentului nu este habitat pentru specii de interes comunitar si este o forma de relief erozionala care astfel va fi corectata si diminuata ca efect distructiv.

Nevertebratele nu vor suferi de un impact negativ deoarece prezenta lor in zona este accidentala, nefiind un habitat propice.

Impact pozitiv � nu este cazul Amfibienii Faptul ca albia torentului este aprovizionata cu ape pluviale are ca urmare prezenta

temporara a amfibienilor, cel putin in perioadele de reproducere. Pentru ca impactul captarii asupra populatiilor de amfibienbi sa fie minim se recomanda:

- in limita posibilitatilor, lucrarile sa fie efectuate in afara perioadei de reproducere a amfibienilor 9sa se evite efectuarea sapaturilor la captare in perioada de primavara;

- daca in zona sapaturilor exista balti temporare in care se observa ponta, juvenili sau adulti de amfibieni, sa fie relocati in prealabil; relocarea nu este dificla, presupune maximum cateva galeti cu apa in care ponta, juvenilii si adultii sa fie relocati intr-o alta balta.

- evitarea depoztarii pamantului excavat in microdepresiuni pline cu apa, suprimandu-se astfel indivizi sau habitatele lor.

Reptile Reptilele nu au ca habitat specific vaile de torent, prin urmare impactul asupra lor este

cel mult accidental si asupra unui numar mic (1-2) de indivizi. Datorita utilizarii utilajelor care produc vibratii ale solului reptilele se retrag din zona santierului.

Impact negativ � nu este cazul Impact pozitiv � nu este cazul

Pasarile Impactul negativ s-ar reduce la impactul zgomotului utilajelor asupra habitatelor

invecinate. Se recomanda utilizarea unor utilaje cu amortizoare de zgomot. Impact negativ � nu este cazul Impact pozitiv � nu este cazul

Mamiferele Este necesar sa nu ramana gropi deschise si neacoperite care sa functioneze ca niste

capcane pentru mamiferele mari si mici. Sa nu ramana resturi alimentare care sa atraga mamiferele.


6. Retelele de aductiune/distributie a apei, retelele de canalizare, retelele de

distributie a apei pentru zapada artificiala.




[email protected]

87

Toate aceste amenajari urmeaza acelasi principiu, al saparii de santuri pentru

amplasarea tubulaturii; protejarea tuburilor cu materiale izolante (nisip); amplasarea unui for reflectorizant pentru detectia facila a traseului conductei in caz de avarie.

Nevertebratele solului vor suferi de un impact negativ minim pe parcursul saparii santurilor, dar ele se pot retrage si vor reveni dupa amplasarea conducetelor si acoperirea santurilor.

Impact pozitiv � nu este cazul Amfibienii Din frunzis de deasupra traseului conductelor se retrag la inceperea sapaturilor si vor

reveni dupa astuparea santurilor. Este obligatoriu ca pamantul scos sa fie depozitat temporar pe marginile santurilor si

sa fie apoi utilizat la reumplerea santurilor. La reumplerea santurilor se va avea in vedere sa nu existe in santuri animale captive. In cazul in care exisa ele vor fi scoase si relocate.

Impact pozitiv � nu este cazul Reptile Reptilele nu au ca habitat caracteristic solul forestier, prin urmare impactul asupra lor

este cel mult accidental si asupra unui numar mic (1-2) de indivizi. Datorita utilizarii utilajelor care produc vibratii ale solului reptilele se retrag din zona santierului.



invecinate. Se recomanda utilizarea unor utilaje cu amortizoare de zgomot. Impact negativ � nu este cazul Impact pozitiv � nu este cazul

Mamiferele Este necesar sa nu ramana santuri deschise si neacoperite care sa functioneze ca si



7. Bazinul de acumulare Se va amenaja intr-un luminis cu tufarisuri de afini pe suprafata de 7500 mp. Habitatul

de tufarisuri care se va pierde nu este unul rar, de interes conservativ sau prioritar. Apa acumulata va proveni din cea pluviala, va fi lipsita de poluanti. Digurile

imprejmuitoare sunt prevazute din pamantul excavat, prin urmare sunt materiale naturale ce se vor incadra in peisaj si vor fi usor colonizate de flora nativa si de fauna. Doar canalele perimetrale sunt captusite cu beton, dar fara a crea o nota discordanta in eisaj sau fara a influneta negativ componentele de biodiversitate.

Nevertebratele solului vor suferi de un impact negativ minim pe parcursul excavarii bazinului, dar ele se vor retrage in tufarisurile invecinate.

Impact pozitiv � nu este cazul Amfibienii Pentru amfibieni se pot crea habitate noi de depunere a pontei in timpul primaverii.

In acest sens acumularea poate avea un efect pozitiv asupra speciilor/populatiilor de amfibieni,




[email protected]

88

cu conditia ca primavara, pe timpul depunerii pontei sa nu aiba loc actiuni de curatare a bazinului.

Este necesar ca tuburile de dren, santurile perimetrale sa aiba filtre la capete pentru a evita atrunderea in tuburi si capturarea involuntara a amfibienilor.

Este obligatoriu ca pamantul scos sa fie depozitat temporar pe marginile excavatiei si sa fie apoi utilizat la construirea digurilor. Se va avea in vedere sa nu existe in santuri sau pe amplasamentul digurilor animale captive. In cazul in care exisa ele vor fi scoase si relocate.

Reptile Reptilele nu au ca habitat caracteristic acumularile de apa, cu exceptia unor serpi si a

unor broaste testoase. Pentru aceste exceptii crearea acumularii de apa poate avea un impact pozitiv. Speciile de reptile terestre se vor retrage din zona de amenajare in regiunile invecinate, prin urmare impactul asupra lor este cel mult accidental si asupra unui numar mic (1-2) de indivizi. Datorita utilizarii utilajelor care produc vibratii ale solului reptilele se retrag din zona santierului.



invecinate. Se recomanda utilizarea unor utilaje cu amortizoare de zgomot. Impact negativ � nu este cazul Impact pozitiv � pentru speciile care se hranesc si cu mici amfibieni, insecte

acvatice, reptile din preajma apelor, lacul va produce concentrare de hrana si prin urmare poate avea un impact pozitiv.

Mamiferele Este necesar sa nu ramana santuri deschise si neacoperite care sa functioneze ca si



4.7. IMPACTUL PROGNOZAT ÎN FAZA DE EXPLOATARE

Exploatarea domeniului schiabil se va face in scop turistic. Astfel se urmareste, chiar in urma amenajarii, crearea unui peisaj cat mai apropiat de cel natural, cu valente estetice si recreative, ceea ce presupune conservarea atat a peisajului natural, cat si rezervelor de biodiversitate cat mai intacte. Exploatarea se va face preponderent in timpul iernii. Datorita acestui fapt impactul asupra mediului si asupra biodiversitatii este unul de mica amploare.

Iarna nevertebratele, amfibienii, reptilele si multe dintre mamifere sunt in perioada de hibernare, deci nu vor fi afectate de prezenta omului.

Pasarile, atat cele sedentare, cat si cele migratoare, oaspeti de vara sau de iarna nu sunt in perioada de reproducere in timpul iernii cand zona va fi exploatata la maximum, prin urmare si impactul asupra lor va fi unul de mica amploare.

In timpul verii activitatile turistice trebuie reglementate conform unui cod de conduita care sa genereze un impact negativ minim asupra zonei.

Trebuiesc prevazute trasee de vara precise, clar delimitate, amenajate cu poteci si indicatoare. Tursimul sa fie limitat strict la aceste trasee. In punctul initial al traseelor se vor




[email protected]

89

distribui materiale cu harti si un set de reguli de conduita ecologica in perimetrul zonei, astfel incat prezenta omului sa nu fie una invaziva, ci integrata in ritmul naturii.

Vor fi prevazute puncte stricte de colectare a deseurilor pentru a evita poluarea zonei. Acest regim strict va fi aplicat inclusiv deseurilor menajere, resturilor alimentare, biodegradabile, care abandonate in situl natural, chiar daca se descompun pot modifica chimismul zonei, a solului si a apei si sa determine astfel modificari ale florei si vegetatiei.

Se va interzice patrunderea in zona naturala cu vehicule, cu aparate generatoare de zgomot, camparea sau facutul focului. Se va interzice capturarea de animale sau culesul de plante, ciuperci din flora naturala.

Respectarea acestor conditii limiteaza impactul negativ al prezentei omului in situl natural. 4.8. MÃSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Datoritã complexitãþii si lucrarilor de amploare presupuse de amenajarea domeniului schiabil Gutaiul Doamnei, masurile de diminuare a impactului sunt la randul lor complexe si foarte importante.

a. In primul rand scoaterea unei suprafete importante din fondul forestier trebuie compensata cu o suprafata comparabila atat ca marime,m cat si ca si compozitie specifica. In acest sens comunitatea locala a orasului Cavnic trebuie sa constientizeze rolul important al suprafetelor impadurite si sa sprijine regenerarea padurii pe suprafete similare celor scoase sin fondul forestier. Plantarea de arbori, dar mai ales conservarea regenerarilor forestiere naturale trebuie sa fie un obiectiv major al comunitatii locale a orasului. Compensarea pierderii forestiere va avea beneficii inclusiv asupra economiei locale si asupra succesului amenajarii. Prin conservarea suprafetelor forestiere, acestea vor neutraliza efectul nociv al gazelor de esapament provenite de la traficul in crestere pe drumul judetean DJ 109, vor absorbi zgomotul produs de instalatii, echipamente, vor atenua posibilele modificari climatice si incalziri ale vremii ce s-ar putea solda cu reducerea timpului de stationare a zapezii; vor �absorbi� si recepta rezervele faunistice de pe suprafetele amenajate in scop turistic; vor crea

motive suplimentare pentru un aflux de turisti in zona, deci vor fi generatoare de venituri suplimentare si de eficentizarea amenajarilor turistice.

Scoaterea a 37,7 ha din fondul forestier trebuie compensata cu o suprafata impadurita similara!

b. Lucrarile de defrisare trebuiesc facute primavara devreme inainte de intrarea in vegetatie a plantelor, de iesirea din hibernare a animalelor, de reintoarcerea pasarilor migratoare, inainte de perioada de cuibarit, depunerea a pontei.

c. Se vor stabili si adopta masuri generale, care vizeaza gestionarea adecvata a transporturilor, inclusiv a carburantilor, depozitarea pamantului excavat, acoperirea gropilor la sfarsitul zilei de lucru. Utilizarea de utilaje adecvate lucrarilor, cu nivel scazut de poluare si de zgomot.

d. Relocarea oricaror indivizi animali, indiferent ca apartin unor specii de interes comunitar sau nu, ajunsi accidental in zona santierului.

e. Construirea aductiunii de apa, a santurilor destinate retelelor de apa, a acumularii se va face dupa perioada de depunere a pontei amfibienilor.

f. La marginea santierului, pe conturul zonei de interventie se vor pastra, cel putin temporar pana la sfarsitul santierului, cateva trunchiuri batrane, chiar doborate, culcate, ca loc de refugiu temporar pentru fauna de nevertebrate, amfibinei, reptile pasari sau mamifere mici,




[email protected]

90

incat impactul defrisarii pe o suprafata mare sa fie atenuat. Acestea vor treptat indepartate dupa finalizarea santierului.

g. construirea si amplasarea in zonele imediat invecinate celei de impact a cel putin 20 de cuiburi artificiale pentru pasarile obligate sa-si paraseasca cuibul. Multe dintre speciile de interes conservativ din zona destinata proiectului sunt receptive pentru colonizarea unor cuiburi artificiale.

h. Efectuarea lucrarilor doar pe timpul zilei, seara si noaptea ramanand perioada de ragaz pentru activitatea animalelor din zona.

i. Instruirea angajatilor atat in ceea ce priveste regimul deseurilor � pentru depozitarea lor pe rampe specializate si transportul lor integral la platforma de deseuri a orasului Cavnic; cat si in ceea ce priveste ocrotirea tuturor indivizilor de fauna.

j. Amenajarea de poteci, marcaje turistice si afisarea unor norme de conduita obligatorie in perimetrul turistic.

Masurile de diminuare a impactului vor fi tratate punctual pe tip major de impact cu specificarea grupelor de habitate, plante sau animale asupra cãruia au efect ºi vor fi de

asemenea împãrþite în diferitele faze ale proiectului.

4.10. DIMINUAREA IMPACTULUI PROVOCAT DE SCHIMBÃRI ALE

SUPRAFEÞELOR ÎMPÃDURITE, A SPECIILOR DE FLORÃ SI DE FAUNÃ, ALTE MÃSURI PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITÃÞII. Pentru impactul datorat diminuãrii de habitat în timpul amenajarii domeniului schiabil ºi de

exploatare se recomandã: - translocarea speciilor cu mobilitate redusã sau a celor cu cerinþe stricte de habitat (ex.

amfibieni, reptile, unele mamifere mici etc.) apãrute în zona de lucru în timpul

operatiunilor. Pentru cã numarul exemplarelor nu poate fi semnificativ se recomanda translocarea tuturor indivizilor de amfibieni, reptile, mamifere mici intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie.

- Se va lucra in perioada de primavara timpurie, dar nu in zilele cu ploi abundente pentru a evita mobilizarea solului si fenomenele erozionale, transportul de sol spre baza versantului. - menþinerea unde, ºi cât este posibil a ºirurilor de tufarisuri ca si culoare de trecere

între habitatele în curs de afectare ºi habitate naturale din afara zonei de impact. - mentinerea la marginea santierului de trunchiuri, busteni, lemn mort, cel putin pe durata limitata, ca refugiu temporar pentr fauna de nevertebrate, amfibieni, reptile, mamifere mici, unel specii de pasari, pentru evitarea impactului brutal generat de restrangerea padurii.

- restricþionarea suprafeþelor sãpate ºi a deponiilor la minimul necesar - pãstrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiaºi sistem de management al habitatelor.

Reducerea impactului cauzat de pierderea habitatelor pentru amfibieni ºi reptile. a. În cazul amfibienilor se recomandã translocarea lor înainte e începerea acþiunilor de

construcþii sau pe masura aparitiei lor in perimetrul de interes. Speciile (ouã, larve, adulþi) vor

fi colectate ºi translocate în zonele învecinate ale pãdurii neafectate de decopertare. Evitarea efectuarii sapaturilor pentru captari si aductiuni de apa in perioada de

primavara, cand in zonele prevazute aductiunilor pot fi balti cu ponta.




[email protected]

91

La exploatarea acumularii de apa se va evita curatirea sau tratarea apei primavara cand se amfibienii pot depune ponta. De altfel se va evita/interzice tratarea chimica a acumularii de apa. b. Reptilele vor fi colectate ºi relocate în habitate neinflunþate de excavatie. Reducerea impactului cauzat de pierderea habitatelor pentru pasari. - Utilizarea de utilaje dotate cu amortizoare, ca nivelul de zgomot sa fie minim. - Amplasarea de cuiburi artificiale in zonele invecinate - amplasarea de hrana pe parcursul iernii in zonele invecinate, pentru a le tine la distanta de zona turistica - evitarea producerii de zgomote in perioada cuibaritului - limitarea turismului la cel pedestru si la potecile marcate - amplasarea de panouri cuprinzand speciile de interes conservativ, cerintele lor si conduita conservativa a turistului Reducerea impactului cauzat de pierderea habitatelor pentru mamifere. -evitarea abandonarii unor gropi/santuri deschise in care s-ar putea captura accidental mamifere - evitarea abandonarii de resturi alimentare care sa tenteze mamiferele salbatice - construirea de platforme de gunoi strict delimitate si fara sa permita accesul animalelor salbatice - interzicerea turismului insotit de caini de vanatoare sau rase mari de caini cu potential distructiv asupra faunei de mamifere - limitarea turismului la cel pedestru si la potecile marcate - amplasarea de panouri cuprinzand speciile de interes conservativ, cerintele lor si conduita conservativa a turistului 4.10. DESCRIEREA METODELOR DE REDUCERE ALE ALTOR COMPONENTE ALE IMPACTULUI Pentru impactul datorat deranjãrii speciilor datoritã zgomotului ºi luminii, în perioada de amenajare a domeniului schiabil, se recomandã: - Folosirea de tehnologii ºi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate - mentinerea tuturor utilajelor si a instalatiilor in conditii de functionare normala si dotarea cu amortizoare eficiente de zgomot - aplicarea tehnologiilor moderne de turnare a betoanelor/asfaltului/construire a zidariei/asamblarea echipamentelor; - Evitarea exploatãrii în perioada de martie-aprilie cãnd speciile de ornitofauna cuibãresc - Evitarea muncii în timpul nopþii, iar în cazul în care se utilizeazã lumina noaptea se va evita

utilizarea ei în exces. - evitarea exploatãrilor nocturne pentru a se împiedica atragerea în masã a insectelor nocturne ºi implicit a liliecilor din zonele mai indepartate. Pentru impactul datorat mortalitãþii directe cauzate de omorârea animalelor de cãtre lucrãtori,

capturarea involuntare a diferite specii în gropi, ºanþuri, canale etc, apariþia de false locuri de reproducere (ex gropi, ºanþuri, canale temporar inundate care sunt secate în scurt timp, determinând mortalitatea ouãlor, larvelor etc.), în faza de amenajare a domeniului schiabil, se recomandã: - organizarea de ºedinþe de conºtientizare în care sã se explice faptul cã aceste animale sunt

strict protejate de lege. Vor fi instruiti toti lucratorii implicati in implementarea proiectului, respectiv: TOTAL PERSONAL




[email protected]

92

□ Pentru implementarea proiectului vor fi necesare 40 locuri de munca, dupa cum urmeaza: � 20 persoane lucrari de constructii; � 10 persoane lucrari de amenajare partii de schi; � 10 persoane lucrari de montaj teleferice;

□ Personalul operational dupa implementarea proiectului este compus din 18 persoane.

Rezulta un numar total de personal de 40 + 18 = 58 persoane. - Pentru impactul datorat creºterii nivelului suspensiilor ºi a noxelor se va proceda la umezirea în permanenþã a drumurilor industriale fapt ce va împiedica creºterea gradului de impurificare

a aerului cu pulberi. Pentru impactul datorat noxelor cea mai importantã mãsurã de reducere

este folosirea de utilaje ºi maºini conforme cu standardele euro. Impactul datorat stâlpilor de medie tensiune, ºi a conductorilor electrici aferenþi poate

fi diminuat prin utilizare de componente izolate ºi marcate corespunzãtor pentru evitarea

coliziunii. Pentru impactul datorat poluãrii datorate accidentelor, managementul defectuos al

hidrocarburilor, folosirii unei tehnologii neadegvate ºi managementului defectuos al

deºeurilor, impact ce poate apãrea în toate fazele proiectului cu efect asupra tuturor speciilor

ºi habitatelor se recomandã: - aplicarea unei discipline în circulaþie - realizarea unui management eficient al depozitãrii hidrocarburilor ºi a altor substante toxice în perimetrul santierului - folosirea de tehnologii noi, performante - realizarea unui management eficient al deºeurilor; asigurarea evacuãrii deseurilor prin efectuarea unui contract o firmã autorizatã de profil; Pentru diminuarea impactului provocat de mortalitatea directã a speciilor mobile de faunã,

cauzatã de accidentele auto pe drumurile industriale, se recomandã: - limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului. - Curãþarea regulatã a drumurilor industriale ºi a marginilor acesteia de cadavrele de animale

(ex. câini, pãsãri etc.) produse de cãtre accidente pentru a nu atrage eventuale specii necrofage

(corvidele, pãsãri rãpitoare, vulpi etc.) 4.11. RECONSTRUCÞIA RESURSELOR BIOLOGICE, A SPECIILOR INCLUSE ÎN

CARTEA ROªIE, A ADÃPOSTURILOR PENTRU ANIMALE, REPLANTAREA

ARBORILOR SAU A IERBII Canalele de drenaj, tufãriºurile ºi marginile de drum cu vegetaþie ruderalã vor constitui

totuºi, în cazul pãstrãrii lor în stare cât mai aproape de natural, coridoare ecologice care vor

permite deplasarea speciilor mobile. În faza de exploatare solul decopertat va fi tasat si acoperit astfel încât sã se evite

spulberarea lui de cãtre vânt sau eroziunea pluvialã. În faza de inchidere a exploatarii se vor

utiliza resursele de sol decopertate initial pentru a diminua eroziunea si a facilita reinstalarea speciilor autohtone si refacerea habitatelor. Se recomanda ca pierderea de habitat forestier sa fie compensat prin regenerarea padurii in zone invecinate teritoriului de referinta, zone mai putin propice sporturilor de iarna. Se recomanda construirea de cuiburi artificiale si amplasarea lor in zonele invecinate; construirea de hranitori pe timpul iernii si amplasarea in zonele invecinate pentru a tine la distanta animelele de zona turistica.




[email protected]

93

4.13. CONSTRUIREA ªI REFACEREA MICROHABITATELOR Pastrarea si depozitarea resturilor lemnoase, buºteni, cioate, rãdãcini, lemn subþire,

crengi la marginea zonei turistice va constitui microhabitate pentru adapostul si hranirea nevertebratelor, a amfibienilor, reptilelor si mamiferelor mici, fiind ºi o sursã excelentã pentru

ciupercile xilofage. O altã metodã de refacere a adãposturilor pentru unele nevertebrate, amfibieni ºi

reptile este amplasarea grãmezilor de pietre, la periferia zonei turistice ºi apoi în zonele

renaturate. De asemenea în ceea ce priveste potentialul impact rezidual apreciem ca acesta va fi

de foarte scurtã duratã, deoarece pe locul padurii se va instala un habitat praticol din specii apartinand florei spontane, la adãpostul acestora în foarte scurt timp se vor refugia speciile faunistice caracteristice biotopurilor deschise.

4.12. EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI IN CADRUL STUDIULUI SE

FACE PE BAZA URMATORILOR INDICATORI-CHEIE CUANTIFICABILI: 1. nu se pierde nici un procent din suprafata vreunui habitat prioritar sau de interes

comunitar; Prin defrisarea suprafeței destinate partiilor sub 1% din suprafata impadurita a zonei, dar este foarte posibil ca aceasta suprafata sa se transforme secundar in pajiste de Nardus, habitat de interes comunitar;

2. procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar; Suprafata forestiera transformata in pajiste va insemna mai putine locuri de cuibarit si de

adapost pentru pasari, respectiv pentru mamiferele mari. Dar, prin suprafetele impadurite extinse din zona, precum si prin regenerari forestiere preconizate deficienta va fi corectata. De asemenea, o parte dintre pasarile cuibaritoare in padure vor gasi locuri de cuibarit la marginea domeniului schiabil, si il vor folosi pe acesta ca areal de hranire, deoarece, majoritatea prefera locurile deschise, pajistile si tufarisurile, iar vara domeniul schiabil este o zona naturala fara impact antropic semnificativ. Suprafețele colaterale sunt suficiente ca

sã compenseze necesitãțile de hrãnire, odihnã și reproducere a speciilor de faunã. 3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente); - prin activitatea tursitica propusã nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes

comunitar; 4. durata sau persistenta fragmentarii; - nu este cazul; 5. durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar; - Amplasamentul este in proximitatea (la 230 m de limita acestuia) Sitului Natura 2000 Gutai � Creasta Cocosului si nu face parte din nici o arie protejatã de interes comunitar sau național. 6. schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata);

Pe suprafata defrisata se indeparteaza arborii, pierzandu-se intre 120-15o de arbori de molid, 3-4 scorusi, 4-5 fagi, cel mult 1-2 cireși, 1-2 paltini etc. Efective regenerabile pe suprafete invecinate, prevazute in masurile de contracarare ale impactului. Aceste populatii au potential ridicat de fructificații/înmulțiri vegetative pe cale naturalã observate în teren si omul trebuie doar sa protejeze zonele invecinate si astfel padurea se va extinde pe cale naturala. Exemplarele de faunã care se vor retrage de pe suprafața obiectivului sunt puține și nu vor

modifica semnificativ densitatea populaționalã în zonele adiacente.




[email protected]

94

7. scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP; Exemplarele de florã și fauna, precum și ecosistemul se vor reface pe cale naturalã în

maximum 5 ani in zonele invecinate, chiar și fãrã mãsuri de reducere a impactului, iar pe teritoriul de referinta, pajistea se va reface incepand cu primul an consecutiv lucrarilor de amenajare, ceea ce denotã, pe de o parte impactul nesemnificativ, iar pe de altã parte gradul

redus de vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv ecosistemelor din zonã.

5. CONCLUZIILE STUDIULUI � În prezentul studiu sunt prezentate condiþiile iniþiale, impactul ºi metodele de reducere a

acestuia pentru o zonã în care este propusã amenajarea unui domeniu schiabil si exploatarea acestuia. � Suprafaþa se aflã integral în afara oricãrui tip de arie naturalã protejatã de interes local,

judeþean sau naþional. � Suprafaþa se aflã in proximitatea (la 230 m) teritoriului sitului Natura 2000 Gutai � Creasta Cocosului, fiind o portiune infima fata de suprafața acestui sit. � Pe teritoriul de interes economic/turistic nu exista si nu vor fi afectate habitate cu valoare mare sau foarte mare de conservare. � Pe teritoriul de interes economic/turistic speciile de florã sau fauna de interes conservativ nu vor fi supuse unei presiuni puternice care sa duca la extinctia lor din zona. � Prin defrisarea unei suprafete forestiere, impactul asupra speciilor de nevertebrate terestre, amfibieni, reptile, pãsãri, mamifere, va fi foarte redus datorita posibilitatilor mari de receptie si compensare a zonelor impadurite invecinate. Suprafata exploatabila este inconjurata de suprafeþe mari de habitate forestiere de bunã calitate în imediata vecinãtate, prin urmare

impactul va fi restrâns și la finele exploatarii suprafața va fi ocupatã de același tip de vegetație

naturalã prin colonizare naturalã. � Habitatele prezente în imediata apropiere a zonei de impact, sunt de calitate superioarã,

astfel cã elementele mobile vor putea coloniza uºor aceste habitate receptor. De asemenea

elementele puþin mobile vor putea fi translocate cu uºurinþã. � Habitatul forestier va fi inlocuit tot cu un habitat natural cu valoare conservativa si de interes comunitar. � Investiþia nu are impact de nici un fel asupra rutelor de migraþie ale pasarilor ºi nu are

impact transfrontalier. � Nu se anticipeazã piedici majore în asigurarea pe termen lung a �statutului de

conservare favorabilã� a speciilor ºi habitatelor pentru care situl a fost desemnat în

cazul în care mãsurile de diminuare a impactului vor fi implementate. ÎNCHEIERE Prezentul Studiu de evaluare adecvatã a fost întocmit pentru utilizarea acestuia în

exclusivitate de cãtre S.C. TERMOGAZ COMPANY S.A. în aplicaþia specificã pentru acest

amplasament. Investigaþiile de mediu au fost desfãºurate în conformitate cu propunerea noastrã pentru S.C. TERMOGAZ COMPANY S.A. ºi cu practicile de evaluare general

acceptate. Nu existã alte justificãri exprimate sau implicate în afara modului în care a fost

redactat acest Studiu de evaluare adecvatã.




[email protected]

95

Bibliografie: Combroux, I, Thiry E., Toia T., 2007, Caiet de habitate si specii � fise pilot, Editura Balcanic, Timisoara. MUNTEANU, D., în N.BOTNARIUC, V. TATOLE, 2005 - Cartea Rosie a Vertebratelor din România, Academia Românã, Muzeul National de Istorie Naturalã �Grigore Antipa� Romanian Species Information Center, proiect on-line: http://mybiosis.org UNEP-WCMC Species Database, proiect on- line http://quin.unep-wcmc.org http://www.sovon.nl/ebcc/eoa http://www.iucnredlist.org Donita, N., Popescu, A., Pauca Comanescu, Mihaela, Mihailescu Simona, Biris, Iovu Adrian, 2005, Habitatele din Romania, vol. I si II, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti . Stugren B., 1982, Bazele ecologiei generale, Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti. Stugren B., Killyen H., 1975, Ecologie probleme generale si de tehnologie didactica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti. Barnea M., Papadopol, C., 1975, Poluarea si Protectia mediului, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti. Berca Mihai Ecologie Generala si Protectia Mediului, Ed. Ceres, Bucuresti, 2000 Bleahu, M. Ecologie-natura-om, Editura Metropol, Bucuresti, 1998 Cristea, V., Fitosociologie ºi Vegetaþia României, 1991, Univ. Cluj. Ivan, Doina, Fitocenologie ªi vegetaþia RS. România, 1979, EDP, Bucureºti. Cristea, V., Fitocenologie ºi vegetaþia României, Lucrãri practice, 1997, Univ. Cluj. Gergely, I., Raþiu, O., Asociaþiile ierboase din �Þara Oaºului� (jud.Satu Mare) ºi

importanþa lor economicã, Contribuþii Botanice, Cluj-Napoca, 1980, 89-142. Diaconeasa, B.,Soran, V., Boºcaiu, N., Semnalãri de noi tinoave ºi mlaºtini în regiunea

platoului Oºan-Maramureºan, Contribuþii Botanice, Cluj, 1958, 159-164. ***Flora R.P.R./R.S.R., I-XIII, Editura Academiei, Bucureºti, 1952-1976 Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International Valenciuc, N. 2002, Fauna României, vol XVI, fascicula 3 Chiroptera, Editura Academiei Române, Bucureºti. Coldea, G., (1991) Prodrome des associations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). Documents Phytosociologiques, Camerino, 13, p. 317�359 ; Doniþã, N., et al., (1990), Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ministerul Apelor,

Pãd. ºi Med. Înconj., Inst. De Cerc. ºi Amenajãri Silvice, Bucureºti, 390 p.; Doniþã, N., Chiriþã, C., Stãnescu, V., (coord.), 1990: Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Centrul de Material Didactic ºi Propagandã Agricolã, Bucureºti; Doniþã, N., et al., (2005), Habitatele din România, Ed. Tehnicã Silvicã, Bucureºti; Doniþã, N., Popescu, A., Paucã-Comãnescu, M., Mihãilescu, S., Biriº, I.A. (2006) Modificãri conform amendamentelor propuse de România ºi Bulgaria la Directiva Habitate

(92/43/EEC), Edit. Tehnicã Silvicã, Bucureºti, 95 p. Gafta, D., Mountford, O., 2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca; Raþiu, O., Moldovan I., (1974) Consideraþii cenologice asupra vegetaþiei Muntelui Igniº,

Contrib. Bot, Cluj-Napoca, p. 85-94.; Rob, M., ªtrempel, I., (2006): Condiþiile staþionale specifice fondului forestier al judeþului

Maramureº, Studia Universitas �Vasile Goldiº�, Universitatea de Vest �Vasile Goldiº�, Baia

Mare ;


http://mybiosis.org

http://quin.unep-wcmc.org

http://www.sovon.nl/ebcc/eoa

http://www.iucnredlist.org



[email protected]

96

Rob, M., (2006): Caracteristici structurale ºi calitative ale pãdurilor din judeþul Maramureº, Studia Universitas �Vasile Goldiº�, Universitatea de Vest �Vasile Goldiº�, Arad. ; Sanda V., Popescu A., Barabaº N., (1998) Cenotaxonomia ºi caracterizarea grupãrilor

vegetale din România. Ed. �I. Borcea� Bacãu; xxx, (2007): Interpretation Manual of European Union Habitats (Natura 2000) � EUR 27, July. Intocmit, Conf. dr. Monica Marian




[email protected]

97

Curriculum vitae

Informatii personale

Nume/Prenume MARIAN MONICA LILIANA

Adresa Satu Mare piata 25 Octombrie bloc 7 ap.4, Satu Mare, jud. Satu Mare, Romania

Telefon 0361 802 571 0722 192 059

Fax

E-mail [email protected]; [email protected]

Cetatenia romana

Data nasterii 17.02.1968

Sex feminin

Locul de munca vizat /

Aria ocupationala

Experienta profesionala

Perioda 1 2009 - actual

2 1998-2009 3 Septembrie,1994-martie 1998; 4 Martie 1994-octombrie 1994 5 Septembrie,1991- martie 1994.

Functia sau postul ocupat 1 Conferentiar universitar Facultatea de Stiinte 2 Sef lucrari-Facultatea de Stiinte 3 Asistent univ.-Facultatea de Stiinte 4 Preparator Falcultatea de Stiinte 5 Profesor-Colegiul National D-na Stanca Satu Mare

Principalele activitati si responsabilitati

1 Activitati de cercetare in domeniul mediului, domeniul biologie fundamentale, ecologie, fitosociologie si predare cursuri si lucrari practice pe discipline biologice la sectiile:biologie-ecologie, chimiebiologie,biologie, ingineria mediului.

2 Activitati de cercetare in domeniul mediului si a stiintelor biologice fundamentale si efectuarea de lucrari practice si seminarii la sectiile: biologie-ecologie, biologie-chimie, ingineria mediului

3 Activitati de cercetare in domeniul mediului, biologiei vegetale, efectuarea de lucrari practice si seminarii la sectiile: biologie-ecologie, biologie-chimie, ingineria mediului

4 Predarea disciplinelor de biologie: Botanica Sistematica, Ecologie si






[email protected]

98

Potectia medilui, Fitosociologie, etc la profilul biologie

Numele si adresa angajatorului 1-4Universitatea de Nord Baia Mare-str.Victoriei,nr.76,Baia Mare,Romania. 5 Colegiul National D-Na Stanca Satu Mare

Tipul activitatii sau sectorul de activitate

Invatamant

Educatie si formare

Perioada 1 1993-1999;

2 1994; 3 1986-1991;

Calificarea / diploma obtinuta 1 prelucrare statistica a datelor « Juice» in fitosociologie Doctor in Biologie;

2 Obtinerea gradului definitiv in invatamant; 3 Biolog.

Domenii principale studiate / competente dobindite

1 Prelucrarea statistica a dateor in fitosociologie si in determinarea si validarea asociatiilor vegetale

2 Fitosociologie; botanica Sistematica, Ecologie vegetala, Studiul habitatelor naturale si antropizate

3 Aprofundarea cunostintelor referitoare la predarea si insusirea de catre elevi a disciplinelor cu profil biologic;

4 Studii ale Facultatii de biologie: Discipline de biologie fundamentala si aplicata

Numele si tipul institutiei de invatamint / furnizorului de formare

1 �Universitatea Mazaryk� din Brno 2 Universitatea Babes-Bolyai Cluj Napoca; 3 Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca; 4 Facultatea Biologie Geografie Geologie sectia Biologie

Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca

Nivelul de clasificare a formei de invatamint / formare

Aptitudini si competente personale

Limba materna Romana

Limbi straine cunoscute




[email protected]

99

Autoevaluare Comprehensiune Vorbit Scris

Nivel european (*) Abilitati de ascultare

Abilitati de citire

Interactiune Exprimare

Limba B

3 engleza B

3 engleza B

3 engleza B

3 engleza B

3 engleza

Limba B1

franceza B1

franceza B1

franceza B1

franceza B1

franceza

(*) Cadrului european de referinþã pentru limbi Competente si abilitati sociale

Competente si aptitudini organizatorice Indrumator de an a studentilor de la chimie-biologie an III, activitati organizationale, coordonator de tabere studentesti, coordonator de cerc studentesc, preºedinte de comisie pentru concurs de ocupare a postului de

biolog în unitãþi sanitare (2006) Coordonator de consortii si de proiecte de mediu finantate din fonduri ale programelor nationale (PNCDI PN II, Administratia Fondului pentru Mediu) si internationale (PN II programe bilaterale, CEEPUS, etc) conform anexei

Competente si aptitudini tehnice Indrumarea lucrarilor de licenta si a celor de grad didactic I, Expert

consultant al ONG-uri cu profil de mediu WWF, Ecologic, director de proiect de cercetare

Competente si cunostinte de utilizare

a calculatorului Competente in utilizarea programelor Microsoft Word, Excel,

PowerPoint, CorelDraw

Competente si aptitudini artistice Alte competente si aptitudini Curs si diploma de manager de proiect

Permis de conducere Categoria B

Informatii suplimentare Membra a Asociatiilor Ecologic, Heidenroslein, Freres Roumanie




[email protected]

100

Anexa la CV Absolventa a Facultatii de Biologie, Geografie si Geologie a Universitatii Babes-Bolyai Cluj, specializarea Biologie din 1991

Experienta de minimum 5 ani

Gavril Ardelean. Colectiv de cercetare: Karol Karacsonyi, Doru Ioan Ardelean, Paul Atym, Gyula Lakatos, Monica Marian, Ioan Marian, Impreuna pentru reabilitarea Vaii Ierului, Studiu al florei, vegetatiei, faunei si ecologiei zonelor mlastinoase de pe Ier, Editura Daya, Satu Mare, 2008, ISBN 978-973-86755-8-2. p. 312.

membra

Marian, Monica, Payer Maria Magdalena, Conservarea biodiversitatii si reconstructie ecologica a bazinului inferior al râului Tur � heleșteul Adrian,

suport de curs, 2009, Editura Ceconi, Baia Mare.

Coordonator proiect

Colectivul de cercetare: Monica Marian � coordonator de consortiu, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Leonard Mihaly Cozmuta, Oros Vasile, Lucia Mihalescu, Oana Rosca Mare, Cristina Mihali, Maries Flavia, Goga Mihai, Coman Mirela, studente: Sanda Trif, Cristina Ilut, Melania Marianu. Numele proiectului: Monitorizarea actiunii microbiotei in vederea utilizarii ei in remedierea solurilor de pe iazurile de decantare Parteneri: Statiunea de Cercetare dezvoltare in agricultura Livada, Universitatea din Oradea

Coordonator proiect

Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer � membri. Anul: 2007-2008 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul: Ariile naturale- patrimoniu universal

Coordonator proiect

Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer � membri. Anul: 2008-2009 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul: �Vom putea restitui florile imprumutate de la

copiii nostri?� Protejarea in situ si ex situ a speciilor

Coordonator proiect




[email protected]

101

de plante periclitate din Muntii Tiblesului, Valea Lapusului, Valea Somesului si Culmea Codrului

Proiectul WWF for Nature International - Danube � Carpathian Programme: Priority forest, subalpine and alpine habitats in Romania, LIFE05NAT/RO/00176, Project number RO 00081.

expert

2. Proiectul WWF One Europe more nature programme in Romania, Baseline study- biodiversity monitoring on grassland in Maramures. Project number: 8W006.1.

expert

3. Proiectul de certificare a padurilor din Maramures derulat prin WWF International DCP �IKEA.

expert

Participare la un work-shop international cu temetica de fitosociologie, in cadrul caruia s-a desfasurat un curs privind utilizarea programului de prelucrare statistica a datelor « Juice» in fitosociologie la �Universitatea

Mazaryk� din Brno.

Diploma de compententa

LISTA LUCRÃRILOR ªTIINÞIFICE PULICATE ÎN ULTIMII 5 ANI (2004-2009)

A. TEZA DE DOCTORAT Vegetatia Muntilor Culmea Codrului Coordonator : prof. univ dr. Ioan Pop Universitatea Babeº Bolyai Cluj Napoca

B. CÃRÞI PUBLICATE ÎN EDITURI ACREDITATE CNCSIS 1. Marian, Monica, Morfologie ºi anatomie vegetalã, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003.ISBN 973-656-386-3. 2. Marian, Monica, Mihalescu, Lucia, Botanica sistematicã, note de curs, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2006, ISBN 973-751-203-0. 3. Marian, Monica, Flora si vegetatia Muntilor Culmea Codrului, Editura Universitatii de Nord Baia Mare, 2008, ISBN 978-973-1729-65-7. 4. Marian, Monica, Payer, Maria, Magdalena, Vom putea restitui florile imprumutate de la copiii nostri? Protejarea �in situ� si �ex situ� a speciilor de plante periclitate din

Muntii Tiblesului, Valea Lapusului, Valea Somesului si Culmea Codrului, 2009, Editura Universitatii de Nord Baia Mare, ISBN 978-606-536-001-3, 195 pagini. 5. Gavril Ardelean. Colectiv de cercetare: Karol Karacsonyi, Doru Ioan Ardelean, Paul Atym, Gyula Lakatos, Monica Marian, Ioan Marian, Impreuna pentru reabilitarea Vaii Ierului,




[email protected]

102

Studiu al florei, vegetatiei, faunei si ecologiei zonelor mlastinoase de pe Ier, Editura Daya, Satu Mare, 2008, ISBN 978-973-86755-8-2. p. 312. 6. Marian, Monica, Payer Maria Magdalena, Conservarea biodiversitatii si reconstructie ecologica a bazinului inferior al râului Tur � heleșteul Adrian, suport de curs, 2009, Editura Ceconi, Baia Mare.

C. ARTICOLE/STUDII

C.I. LUCRARI PUBLICATE IN REVISTE COTATE ISI/ IN REVISTE DE SPECIALITATE DE CIRCULAÞIE INTERNAÞIONALÃ INDEXATE ÎN BAZE DE

DATE DE PRESTIGIU RECUNOSCUTE

1.Leonard Mihaly Cozmuta, Camelia Varga, Monica Marian, Anca Mihaly Cozmuta, Tutu Hanglani, Applying artificial networks in the modelling of copper recovery process by ionic exchange in aquous solutions, 2008, Revista de Chimie, (59) nr. 7/2008, p. 766-772. revista indexata ISI. 2. Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Anca Mihaly-Cozmuta, The ecology of the phytocoeno-genesis process in the tailing ponds in Maramures county, 2008, Natura Montenegrina, nr. 7 ( 3), p. 41-55, ISSN 1451-5776, Podgorica. Revista indexata ISI fara factor de impact. 3. Claudia Marian, Monica Marian, The makeover of the school curriculum in ecology � overview of the last 20 years in Romania, 2008, Natura Montenegrina, nr. 7 ( 3), p. 137-148, ISSN 1451-5776, Podgorica. Revista indexata ISI fara factor de impact. 4. Camelia Varga, Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, The growth dynamics of selected trees in sites polluted with heavy metals neighboring Baia Mare (Romania), 2008, Natura Montenegrina, nr. 7 ( 3), p. 57-69, ISSN 1451-5776, Podgorica. Revista indexata ISI fara factor de impact. 5. Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Anca Mihaly-Cozmuta, Eugen Nour, Vegetation Dynamics Depending on Ecological Particularities of Bozanta Mare (Maramures County-Romania) Tailing Pound: Case Study, 2009, American Journal of Environmental Sciences 5(1):116-123. 6. Monica Marian, Lucia Mihalescu, Oana Rosca, Cristian Blidar, Vegetation Aspects in The Lapus Valley, 2007, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p.29-36, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. http://www.bioresearch.ro/revista.html, http://thomsonscientific.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&ISSN=1224-5119) . 7. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly Cozmuta, Lucia Mihalescu, Oana Rosca Mare, Cristian Blidar Variance analysis on different trees species depending on soil type � uncontaminated and heavy metals contaminated ones, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 041-046,revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 8. Lucia Mihalescu, Monica Marian, Oana Mare Rosca, Influence ef the microelement lead on the growth, development and respiration of Zea mays plantelets, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 47-51, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 9. Oana Mare Rosca, Monica Marian, Lucia Mihalescu, Distribution of communities ef ephemeroptera, plecoptera and trichoptera in the basin of Sasar River, 2008, Analele


http://www.bioresearch.ro/revista.html

http://thomsonscientific.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&ISSN=1224-5119



[email protected]

103

Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 36-40, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 10. Cristian-Felix BLIDAR, Gheorghe-Emil BANDICI, Ildikó SZABÓ,

Monica Marian, Adriana PETRUª-VANCEA, Liviu POP, The reactivity of Cymbidium hybridum l. protocorms vitrocultivated on liquid mediums, using pylons/hangers from filter paper, 2008, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 13-16, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 11. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly Cozmuta, Lucia Mihalescu, Oana Rosca, Anca Mihaly Cozmuta RESEARCH REGARDING THE ALIEN PLANT SPECIES IN THE SATU MARE COUNTY, 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p. 359-365. Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis 12. Oana Mare Rosca, Monica Marian, Lucia Mihalescu, Ascertaining the Water Quality of the Sasar Basin through the Normalized Global Biologic Index (NGBI) 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p. 281-284. Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis 13. Oana Mare Rosca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, The Response of the species of Ephemeroptera and Plecoptera of the Sasar river basin to the anthropogenic alterations, 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p. 285- 289. Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis 14. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, EVALUATION OF THE PHYTOREMEDIATION POTENTIAL OF THE QUERCUS PETRAEA IN TAILING PONDS, 2008, Studia Universitatis Vasile Goldis Arad, Seria Stiintele Vietii, Vol. 18/2008, ISSN 1453-1038, p.71-76, Revista este cotata CNCSIS B+ si indexata BDI in Zoological Records: http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis 15. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta EVALUATION OF THE PHYTOREMEDIATION POTENTIAL OF THE SALIX CAPREA IN TAILING PONDS, 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 141-149, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 16. Lucia Mihalescu, Oana-Elena Mare-Roșca, Monica Marian, Cristian-Felix-Blidar, Influence of cadmium on the respiration of Zea mays seedlings, 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 71-74, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 17. Lucia Mihalescu, Monica Marian, Oana-Elena Mare-Roșca, Cristian-Felix Blidar, 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 75-77, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records. 18. Oana-Elena Mare-Roșca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, Cristian Felix Blidar, Research on the water quality of Sãsar river (NW Romania) using the normalized global

biologic index (NGBI), 2009, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XIV. ISSN 1224 � 5119 � p. 108-112, revista citata in Thompson BDI in produsul Zoologica Records


http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-

http://scientific.thomsonreuters.com/cgi-bin/jrnlst/jlresults.cgi?PC=MASTER&Word=goldis





[email protected]

104

19. OROS V., COMAN M., MARIAN M., MIHALY G. L., MIHALY A.. Preliminary investigation aimed to ecological reclaiming by phytoremediation of a large flotation tailing dump in Baia Mare mining area. International Conference BRAMAT, 24-26 Feb. Brasov, 2009. Acceptat pentru publicare în Environmental Engineering and Management Journal, nr 4,

2009. 20. Monica Marian, Camelia Varga, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, Anca Peter, Delia Boltea, EVALUATION OF THE PHYTOREMEDIATION POTENTIAL OF THE POPULUS TREMULA IN TAILING PONDS, 2009, Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca. Agriculture, Cluj Napoca, acceptat spre publicare. 21. Vasile Oros, Mirela Coman, Monica Marian, Leonard Mihaly, Anca Mihaly, Preliminary investication aimed to ecological reclaiming by phytoremediation of a large flotation tailing dump in Baia Mare mining area, Environmental Engineering and Management Journal, July/August 2009, vol 8, no. 4, 915-922, Gheorghe Asachi TRechnical University of Iasi, Romania (ISI) 22. Camelia Varga, Monica Marian, Anca Peter, Delia Boltea, Leonard Mihaly, Eugen Nour, Strategies of heavy metal uptake by Phaseolus Vulgaris seeds growing in metalliferous and non metalliferousareas, Studia Universitatis, Babes Bolyai, Chemia, LIV, 3, 2009 (223-234) ISI 23. Marian, M., Nicula, C., Mihaly-Cozmuta, L., Peter, A., Mihaly-Cozmuta, A. 2010, - Participation Of The Indigenous vs. Alien Herbaceous Species To The Constitution Of Vegetal Layer On The Bozanta Mare Tailing Ponds, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 � 5119 � p. p134-141 24. Lucia MIHALESCU*, Oana-Elena MARE-ROªCA*, Monica MARIAN*, Cristian-Felix BLIDAR, 2010, RESEARCH ON THE GROWTH INTENSITY OF THE Zea mays L. PLANTLETS AERIAL PARTS UNDER CADMIUM TREATMENT, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 � 5119 � p. p147-151 25. Oana-Elena MARE ROªCA*, Lucia MIHALESCU*, Monica MARIAN*, Cristian-Felix BLIDAR, 2010, TAXONOMIC SPECTRUM OF MACROINVERTEBRATE COMMUNITIES IN SÃSAR RIVER (NW ROMANIA), Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 � 5119 � p. pp129-133 26. Nicula, C., Marian, M., Mihaly-Cozmuta, L., Peter, A., Mihaly-Cozmuta, A. 2010, - Adaptive Mechanisms Of Phaseolus vulgaris And Zea mays Seeds Grown In Agrocenoses Prone To Pollution With Heavy Metals, Analele Universitatii din Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, Tom XVII/1. ISSN 1224 � 5119 � p. p152-157.

C.II. LUCRARI PUBLICATE IN REVISTE DE TIP B 1. BLIDAR C.F., CACHIÞÃ-COSMA DORINA, PETRUª-VANCEA ADRIANA, SZABÓ

ILDIKÓ, MARIAN MONICA, IN VITRO REACTIVITY OF CYMBIDIUM HYBRIDUM L. PROTOCORMS, ON BISTRATIFIED CULTURE MEDIUMS, USING VARIOUS SUPERNATANT SUCROSES SOLUTION, Analele Stiintifice ale Universitatii �Al. I;

Cuza� din Iasi, (serie noua), Sectiunea II-a Biologie Vegetala , lucrare acceptata si in curs de publicare. 2. Marian, Monica, Saudan, Lucia, Some protected species of plants in the Maramures county (Romania), 2003, Contributii Botanice XXXVIII, (2) Gradina Botanica �Alexandru

Borza� Cluj Napoca, p183-186.




[email protected]

105

C.III. LUCRARI PUBLICATE IN REVISTE DE TIP C

1. Oana Rosca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, Impactul Exploatarilor miniere asupra comunitatilor de efemeroptere si plecoptere din raul Sasar, Environmental & Progress 9/2007, Cluj Napoca, p.459 � 465. 2.OROS V., SHKITSA L., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R., COMAN M.: Researches regarding the installment of wooden species on Bozinta tailing pond, in view of phytoremediation, International Symposium �Mineral Resources and Environment

Engineering�, 23-25 octombrie, 2008, Buletinul Stiintific al Universitatii de Nord din Baia Mare, seria D Exploatari Miniere, Prepararea Substan�elor Minerale Utile, Metalurgie Neferoasa, Geologie si Ingineria Mediului, vol. XXII, 2008 p. 6-10 3.OROS V., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R. Determinations regarding the microbial population in Bozanta tailing pond. International Symposium Mineral Ressources and Environment Engineering, 23-25 Oct. 2008 Baia Mare. Book of abstracts p. 8. ISBN 978-973-1729-74-9

D. STUDII PUBLICATE ÎN VOLUMELE UNOR MANIFESTÃRI ªTIINÞIFICE

INTERNATIONALE RECUNOSCUTE DIN ÞARÃ ªI STRÃINÃTATE (cu ISSN sau ISBN)

1. Marian, Monica, Aspecte din vegetaþia pajiºtilor din platoul Munþilor Oas- Gutâi, 2006, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV, ISSN: 1583-4476, p.192-206. 2. Oana Mare Rosca, Lucia Mihalescu, Monica Marian, Influenta metalelor grele asupra calitati apei si asupra macronevertebratelor bentice ale raului Sasar, 2006, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV, ISSN: 1583-4476, p.206-214. 3. Lucia Mihalescu, Oana Mare Rosca, Monica Marian, Complexul masurilor de protectie a marului cultivat in zona Baia Mare impotriva bolilor micotice, 2006, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV, ISSN: 1583-4476, p.251-256. 4. Blidar Cristian, Cachita-Cosma Dorina, Petrus Vancea Adriana, Pop Liviu, Marian Monica, The Cymbidium Protocorms Reaction, cultivated �in vitro� on a bistratified medium,

using a fructose solution as supernatant, International Conference �Agriculture and Food

Industries whitin the context of european integration�. Sibiu, 2007, p.37-48. ISSN 1843 - 0694 5. L. Mihaly Cozmuta, C. Varga, M. Marian, A. Mihaly Cozmuta, 2007 - Physical and chemical stability assessment of tailings ponds, CAPACITY BUILDING ON THE ECOMINING PRINCIPLE, International Seminar Ecomining �Europe in 21th Century � the 2nd edition, 24-26 Octombrie, Sovata &Praid, 2007, p. 153-163, ISSN 978-973-741-071-9, pag. 152-161 6.Marian Monica, Camelia Varga, Mihaly Cozmuta Leonard, Mihaly Cozmuta Anca, Tradition and modernity in the biochemistry of vegetal resources in Maramures, IX Congreso �Cutura Europea� 24-27 oct. 2007, in curs de tiparire. 7. Oana Danci, Monica Marian, Natural heritage in Maramures county, IX Congreso �Cutura

Europea� 24-27 oct. 2007, in curs de tiparire.




[email protected]

106

8. Mare, Rosca, Oana, Mihalescu, Lucia, Marian, Monica, Bologa, R., Saprobiologic research on the Sasar River, International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 223-227. ISBN 978-973-1729-39-8. 9. Marian, Monica, Varga, Camelia, Mihaly Cozmuta, Leonard, Mihaly Cozmuta, Anca, The Biochemistry of tinctorial vegetal resources and their utilization in the traditions from Maramures, , International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 347-352. ISBN 978-973-1729-39-8. 10. Mihalescu, Lucia, Marian, Monica, Rosca Mare, Oana, Nitrogen and phosphorus nutrition dynamics of corn plants in different illumination conditions, International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 355-359. ISBN 978-973-1729-39-8. 11. Marian, Monica, Mihalescu, Lucia, Managementul ºi utilizarea resurselor de sol,

protecþia mediului ºi dezvoltarea ruralã din centrul ºi nord vestul României (Maramures,

Satu Mare), Ghidul celei de-a XVIII-a Conferinþe Naþionale pentru ºtiinþele solului, Cluj

Napoca, vol I, p. 123, p.183, 2006. 12. Marian, Monica, Saudan (Mihalescu), Lucia, Aspecte ale vegetatiei de pe Valea Izei, Sesiunea de Comunicari Stiintifice a Universitatii Petrol-Gaze din Ploiesti, 11-13 mai, 2005. 13. Marian, Monica, Saudan, Lucia, Plant species preserved in the Maramures landscape, Phytosociology at lanscape ecology service, International Symposium, Cluj-Napoca, Arcalia 20-25 mai 2003. 14.Marian Monica, Coman, Mirela, Mihaly�Cozmuta, L., Varga, Camelia, Mihaly Cosmuta Anca, Research regarding the alien plants species in the surrounding of Satu Mare town (Satu Mare county) in North-West of Romania), 17th International Workshop "European Vegetation Survey"Using phytosociological data to address ecological questions Brno, Czech Republic, 1-4 May 2008. 15. Marian, Monica, Mihaly�Cozmuta, L., Varga, Camelia, Coman, Mirela, Mihaly Cozmuta Anca, The installation of primary vegetation on tailing ponds from non ferrous ores mining area in N-W Carpathians, 17th International Workshop "European Vegetation Survey"Using phytosociological data to address ecological questions Brno, Czech Republic, 1-4 May 2008. 16. Varga, Camelia, Marian, Monica, Mihaly�Cozmuta, L., Coman, Mirela, Mihaly Cozmuta Anca, Mare Rosca Oana, The mining activities impact on the vegetal associations in surrounding of Baia Mare town (Maramures county) 17th International Workshop "European Vegetation Survey"Using phytosociological data to address ecological questions Brno, Czech Republic, 1-4 May 2008 17. Mare Rosca Oana, Mihalescu Lucia, Marian, Monica, Bologa, R., Saprobiologic research on the Sasar river, International Conference Natural Sciences Food Industry, nov. 16-17, Baia Mare, p. 355-359. ISBN 978-973-1729-39-8. 18. Monica Marian, Camelia Varga, L. Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, Growth particularities of vegetal species in a heavy metal-bearing soil, 2008 IAG Regional Conference, Organized by Institute of Geography, Romanian Academy, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, University Transilvania of Braºov, In collaboration with:

Faculty of Geography, University of Bucharest, Faculty of Geography, Babeº-Bolyai University, Cluj-Napoca, Faculty of Chemistry-Biology-Geography, West University of Timiºoara, Faculty of History-Geography, University of Oradea, septembrie 2008, Brasov. 19. Camelia Varga, Monica Marian, L. Mihaly Cozmuta and Anca Mihaly cozmuta, Bio-accumulation of heavy metals in tailings dam vegetal species, , Organized by Institute of




[email protected]

107

Geography, Romanian Academy, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, University Transilvania of Braºov, In collaboration with: Faculty of Geography, University of Bucharest,

Faculty of Geography, Babeº-Bolyai University, Cluj-Napoca, Faculty of Chemistry-Biology-Geography, West University of Timiºoara, Faculty of History-Geography, University of Oradea, septembrie 2008, Brasov. 20. E. Nour, L. Mihaly Cozmuta, Camelia Varga and Monica Marian, Some considerations on protection against hazards. , Organized by Institute of Geography, Romanian Academy, Faculty of Silviculture and Forest Engineering, University Transilvania of Braºov, In collaboration with: Faculty of Geography, University of Bucharest, Faculty of Geography, Babeº-Bolyai University, Cluj-Napoca, Faculty of Chemistry-Biology-Geography, West University of Timiºoara, Faculty of History-Geography, University of Oradea, septembrie 2008, Brasov. 21. Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Anca Mihaly-Cozmuta, The ecology of the phytocoeno-genesis process in the tailing ponds in Maramures county, 333 rrrddd IIINNNTTTEEERRRNNNAAATTTIIIOOONNNAAALLL SSSYYYMMMPPPOOOSSSIIIUUUMMM OOOFFF EEECCCOOOLLLOOOGGGIIISSSTTTSSS OOOFFF MMMOOONNNTTTEEENNNEEEGGGRRROOO IIISSSEEEMMM333,,, 888---111555 oooccctttooommmbbbrrriiieee,,, 222000000888... 222222... Claudia Marian, Monica Marian, The makeover of the school curriculum in ecology � overview of the last 20 years in Romania, 333 rrrddd IIINNNTTTEEERRRNNNAAATTTIIIOOONNNAAALLL SSSYYYMMMPPPOOOSSSIIIUUUMMM OOOFFF EEECCCOOOLLLOOOGGGIIISSSTTTSSS OOOFFF MMMOOONNNTTTEEENNNEEEGGGRRROOO IIISSSEEEMMM333,,, 888---111555 oooccctttooommmbbbrrriiieee,,, 222000000888... 222333... Camelia Varga, Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, The growth dynamics of selected trees in sites polluted with heavy metals neighboring Baia Mare (Romania), 333 rrrddd IIINNNTTTEEERRRNNNAAATTTIIIOOONNNAAALLL SSSYYYMMMPPPOOOSSSIIIUUUMMM OOOFFF EEECCCOOOLLLOOOGGGIIISSSTTTSSS OOOFFF MMMOOONNNTTTEEENNNEEEGGGRRROOO IIISSSEEEMMM333,,, 888---111555 oooccctttooommmbbbrrriiieee,,, 222000000888... 222555... MMMooonnniiicccaaa MMMaaarrriiiaaannn,,, cccoooooorrrdddooonnnaaatttooorrr ssstttiiiiiinnntttiiifffiiiccc aaalll llluuucccrrraaarrriiilllooorrr::: Marian, Monica coordonator stiintific al volumului Arii protejate patrimoniu universal, 2008, Editura Eurotip, Baia Mare, ISBN 978-973-1852-15-7.179 DE PAGINI. � Padurea Bavna cod 2575�, 2008, Eurotip, ISBN 978-973-1852-22-5, �Taul lui Dumitru

cod 2572� , 2008, EdituraEurotip, ISBN 978-973-1852-26-3, �Cheile Tatarului cod 2578�,

2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-17-1�, �Padurea de larice de la Costui cod 2576�,

2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-120-1�, �Mlastina Poiana Brazilor cod 2570�,

2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-21-8�, �Padurea Ronisoara cod 2573�, 2008,

Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-25-6�, �Arcer - Tibles cod 2585�, 2008, Editura Eurotip,

ISBN 978-973-1852-16-4�, �Rezervatia fosilifera Chiuzbaia cod 2565�, 2008, Editura Eurotip,

ISBN 978-973-1852-18-8�, �Mlastina Taul Negru cod 2594�, 2008, Editura Eurotip, ISBN

978-973-1852-27-0�, � Padurea Craiasca cod 2574�, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-24-9�, �Padurea de pini Comja cod 2584�, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-23-2�, �Lacul albastru cod 25764, 2008, Editura Eurotip, ISBN 978-973-1852-19-5�. 26. Leonard Mihaly-Cozmuta*, Anca Peter, Anca Mihaly-Cozmuta, Camelia Varga, Monica Marian, Delia Boltea, ADSORPTION OF DIFFERENT METAL IONS BY A NATURAL ZEOLITIC TUFF, CECE�2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pécs, November 6-7, 2009, Research undertaken within the PNCDI, no. 32124 / 2008 project, included in the National Plan of Interdisciplinary Research and Development Program. (SIMP) 27. OROS V., COMAN M., MARIAN M., MIHALY G. L., MIHALY A. Preliminary investigation aimed to ecological reclaiming by phytoremediation of a large flotation tailing dump in Baia Mare mining area. International Conference BRAMAT, 24-26 Feb. Brasov, 2009.. (SIMP)




[email protected]

108

28. OROS V., SHKITSA L., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R., COMAN M.: Researches regarding the installment of wooden species on Bozinta tailing pond, in view of phytoremediation, International Symposium �Mineral Resources and Environment

Engineering�, 23-25 octombrie, 2008, Buletinul Stiintific al Universitatii de Nord din Baia Mare, seria D Exploatari Miniere, Prepararea Substanțelor Minerale Utile, Metalurgie

Neferoasa, Geologie si Ingineria Mediului, vol. XXII, 2008 p. 6-10 (SIMP)

29. OROS V., MARIAN M., VIEZER R., BOGDAN R. Determinations regarding the microbial population in Bozanta tailing pond. International Symposium Mineral Ressources and Environment Engineering, 23-25 Oct. 2008 Baia Mare. Book of abstracts p. 8. ISBN 978-973-1729-74-9 (SIMP) 30. Camelia Varga*, Anca Peter , Monica Marian, Leonard Mihaly-Cozmuta, Anca Mihaly-Cozmuta, ACTIVITY OF PROTEASE AND CELLULASE IN THE BOZANTA MARE TAILING POND FROM MARAMURES COUNTY (North � West Romania), CECE�2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pécs, November 6-7, 2009, Research undertaken within the PNCDI, no. 52144/ 2008 project, included in the National Plan of Interdisciplinary Research and Development Program. (SIMP 31. Anca Mihaly Cozmuta*, Laura Bretan, Delia Boltea, Leonard Mihaly Cozmuta, Monica Marian, Camelia Varga, Anca Peter, Traceability of heavy metals along of soil-plant-bee products chain, CECE�2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pécs, November 6-7, 2009 (SIMP) 32. Monica Marian*, Camelia Varga, Anca Peter, Leonard Mihaly Cozmuta, Silviu Birauas**, Anca Mihaly Cozmuta Pollution of mushrooms and plant species used in soil mycoremediation, CECE�2009 - 6th International Interdisciplinary Symposium on Bionalysis, Pécs, November 6-7, 2009. 33. Monica, Marian, Camelia Nicula, Mihaly-Cozmuta L., Anca Peter, Mihaly-Cozmuta Anca, The phytoremediation potential of native vs. non-native wood species in tailing ponds, 2010, 19th International Workshop of European Vegetation Survey, �Flora, vegetation, environment and land-use at large scale�, 29april � 2 may, University of Pecs, Hungary. 34. Mihaly-Cozmuta Anca, Bretan, L., Monica, Marian, Mihaly-Cozmuta L. Camelia Nicula, Anca Peter, Boltea D., Study regarding the heavy metalstraceability in soil � mellifer plant chain, The phytoremediation potential of native vs. non-native wood species in tailing ponds, 2010, 19th International Workshop of European Vegetation Survey, �Flora, vegetation, environment and land-use at large scale�, 29april � 2 may, University of Pecs, Hungary. 35. Mihaly-Cozmuta L., Monica, Marian, Mihaly-Cozmuta A., Camelia Nicula, Anca Peter, Study regarding the metal bioaccumulation in different vegetal species, 2010, 19th International Workshop of European Vegetation Survey, �Flora, vegetation, environment and land-use at large scale�, 29april � 2 may, University of Pecs, Hungary. 36. Mihaly-Cozmuta L., Anca Peter,Monica, Marian, Camelia Nicula, Mihaly-Cozmuta A., Growth dynamics and bioaccumulation potential of Quercus petraea on polluted land enhanced with ionic exchangers, 2010, 19th International Workshop of




[email protected]

109

European Vegetation Survey, �Flora, vegetation, environment and land-use at large scale�, 29april � 2 may, University of Pecs, Hungary. 37. Camelia Nicula, Monica, Marian, Anca Peter, Mihaly-Cozmuta L.,Mihaly-Cozmuta A., Adaptative mechanisms of plants grown in agrocenoses prone to pollution with heavy metals, 2010, 19th International Workshop of European Vegetation Survey, �Flora, vegetation, environment and land-use at large scale�, 29april � 2 may, University of Pecs, Hungary. 38. Peter, Anca, Mihaly-Cozmuta L., Camelia Nicula, Marian, Mo., Ladiu I., Mihaly-Cozmuta A., Role of bentonite&microbiota mix to restore vegetation on polluted sites, 2010, 19th International Workshop of European Vegetation Survey, �Flora,

vegetation, environment and land-use at large scale�, 29april � 2 may, University of Pecs, Hungary. 1). Citãri: în articolul: Maxim, A., ªandor, Mignon, Jidavu, M., Sima, Rodica, Lucian,

Cristina, Opincariu, Adriana, Maxim, O., Lucaci, A., Bolboaca, Veronica, Research on the Conservation of Genetic Diversity of Parsley (Petroselinum crispum MILL.), Bulletin UASVM, nr. 66 (1-2) / 2009 Print ISSN 1843�5246, Electronic ISSN 1843-5386 (revista B+ si indexata BDI); în aceastã lucrare sunt citate douã dintre articolele mele: Marian, M. și Mihalescu, L., (2006). Systematic botany. Edition Risoprint, Cluj Napoca; Marian, M., Mihalescu,L., Rosca, O., M., (2006). Study the structure, flora composition and grasslands biodiversity in the OAS-GUTÂI mountains, ACTA MVSEI MARAMOROSIENSIS IV

G. PROIECTE DE CERCETARE-DEZVOLTARE

CÂªTIGATE PE BAZÃ DE COMPETIÞIE

G.I. PROIECTE NAÞIONALE 1. Colectivul de cercetare: Monica Marian � coordonator de consortiu, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Leonard Mihaly Cozmuta, Oros Vasile, Lucia Mihalescu, Oana Rosca Mare, Cristina Mihali, Maries Flavia, Goga Mihai, Coman Mirela, studente: Sanda Trif, Cristina Ilut, Melania Marianu. Anul 2007-2010 Sursa de finantare: Ministerul Educatiei si Cercetarii prin programul PNII Numele proiectului: Monitorizarea actiunii microbiotei in vederea utilizarii ei in remedierea solurilor de pe iazurile de decantare Parteneri: Statiunea de Cercetare dezvoltare in agricultura Livada, Universitatea din Oradea




[email protected]

110

2. Colectivul de cercetare: Lucia Mihalescu coordonator de colectiv pentru Universitatea de Nord Baia Mare, Membra: Monica Marian Anul 2004-2006 Sursa de finantare: Ministerul Educatiei si Cercetarii prin programul PNII Titlul: Efectul anomaliilor magnetice terestre asupra biodiversitãþii ºi a prezervãrii formelor

extincte de viaþã�, proiect PNCDI derulat de Universitatea Babeº Bolyai în parteneriat cu

Universitatea de Nord Baia Mare 3. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer � membri. Anul: 2007-2008 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul: Ariile naturale- patrimoniu universal 4. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Oana Rosca Mare, Oana Danci, Camelia Varga, Anca Mihaly Cozmuta, Magdalena Payer � membri. Anul: 2008-2009 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul: �Vom putea restitui florile imprumutate de la copiii nostri?� Protejarea in situ si ex

situ a speciilor de plante periclitate din Muntii Tiblesului, Valea Lapusului, Valea Somesului si Culmea Codrului 5. Titlul proiectului: Reabilitarea iazurilor de decantare prin aplicare de amendamente si cultivarea unor specii vegetale cu adaptabilitate ridicata la continutul de metale grele - RIVAM Colectivul de cercetare: Leonard Mihaly Cozmuta � director de proiect, Mihaly Cozmuþa

Anca, Camelia Varga, Marian Monica, Anca Peter, Flavia Mãrieº, Nour Eugen, Rodica

Apan... Anul: 2008-20011 Buget: Total 1.900.000 RON Sursa de finantare: CNCSIS prin PNCDI 2 - parteneriate 6. Titlul proiectului: Bioacumularea metalelor grele in lantul sol-planta-om - BIOMEG Colectivul de cercetare: Camelia Varga � director de proiect, Leonard Mihaly Cozmuta, Mihaly Cozmuþa Anca, Marian Monica, Anca Peter, Flavia Mãrieº, Anca Dumut, Claudia

Marian... Anul: 2008-20011 Buget: Total 1.900.000 RON Sursa de finantare: CNCSIS prin PNCDI 2 � parteneriate 7. Colectivul de cercetare: Monica Marian coordonator de proiect, Magdalena Payer � membri. Anul: 2008-2009 Sursa de finantare: Administratia Fondului pentru Mediu Titlul:Conservarea biodiversitãþii ºi reconstrucþie ecologicã al bazinului inferior al râului Tur

� heleºteul Adrian (arie protejatã - 400ha) finantat de AFM�

G.II. PROIECTE INTERNAÞIONALE




[email protected]

111

1. Proiectul WWF for Nature International - Danube � Carpathian Programme: Priority forest, subalpine and alpine habitats in Romania, LIFE05NAT/RO/00176, Project number RO 00081. 2. Proiectul WWF One Europe more nature programme in Romania, Baseline study- biodiversity monitoring on grassland in Maramures. Project number: 8W006.1. 3. Proiectul de certificare a padurilor din Maramures derulat prin WWF International DCP �IKEA. 4.Colectiv de cercetare: Anca Mihaly Cozmuþa � director de proiect, Mihaly Cozmuþa

Leonard, Camelia Varga, Monica Marian Anul: 2007-2008 Sursa de finantare: Uniunea Europeanã în cadrul CEEPUS (Central European Exchange Program for Universities Study, CEEPUS II-PL � 0401-2007-2008 in the field of Analytical Chemistry Applied to Environment Monitoring and Protection) Buget: 5.000 euro pentru Universitatea de Nord Baia Mare Titlul proiectului: Education in separation and identification of organic xenobiotics in environmental samples and food product Parteneri: Universitatea de Nord Baia Mare -Romania, University Pardubice-Czech Republic, Slovak University Technology � Slovak Republic, Technical University of Graz- Austria, University of Pecs � Hungary, Agricultural University Wrodaw � Poland, Medical University of Gdansk � Poland, Comenius University of Bratislava � Slovakia, University of Ljubliana � Slovenia, University of Sofia � Bulgaria, University of Zagreb-Croatia, Nicolaus Copernicus University � Torun, Poland 5.Colectiv de cercetare: Anca Mihaly Cozmuþa � director de proiect, Mihaly Cozmuþa

Leonard, Camelia Varga, Monica Marian Anul: 2008-2009 Sursa de finantare: Uniunea Europeanã în cadrul CEEPUS (Central European Exchange Program for Universities Study, CEEPUS II-PL � 0401-2008-2009 in the field of Analytical Chemistry Applied to Environment Monitoring and Protection) Buget: 5.000 euro pentru Universitatea de Nord Baia Mare Titlul proiectului: Education in separation and identification of organic xenobiotics in environmental samples and food product Parteneri: Universitatea de Nord Baia Mare -Romania, University Pardubice-Czech Republic, Slovak University Technology � Slovak Republic, Technical University of Graz- Austria, University of Pecs � Hungary, Agricultural University Wrodaw � Poland, Medical University of Gdansk � Poland, Comenius University of Bratislava � Slovakia, University of Ljubliana � Slovenia, University of Sofia � Bulgaria, University of Zagreb-Croatia, Nicolaus Copernicus University � Torun, Poland

6. Titlul proiectului: Dezvoltarea unui sistem biofizic bazat pe zeoliti-microorganisme -specii vegetale pentru eco-remedierea iazurilor de decantare provenite din industria de preparare a minereurilor auro- argentifere

Colectiv de cercetare: Leonard Mihaly Cozmuþa � director de proiect, Mihaly Cozmuþa Anca, Camelia Varga, Monica Marian, Anca Peter, Cristian Blidar, Nour Eugen,

Spatar Cornel Anul: 2008-2011 Sursa de finantare: CNCSIS in cadrul PNCDI 2 � proiecte bilaterale




[email protected]

112

7. CII-HU-0010-03-0809 - Teaching and Learning Bioanalysis-CEEPUS Program, coordonator prof.dr. Anca Mihaly Cozmuta

8. ARGO training placement under the lifelong learning programme � Leonardo da Vinci Program, coordinator prof.dr. Anca Mihaly Cozmuta

9. Impreuna pentru reabilitarea Vaii Ierului: Director de proiect prof univ dr. Gavril Ardelean. Colectiv de cercetare: Karol Karacsonyi, Doru Ioan Ardelean, Paul Atym, Gyula Lakatos, Monica Marian, Ioan Marian.

Anul: 2005-2008 Sursa de finantare: Phare Ro 2005/017-536.01.01.0124

F. ALTE ACTIVITATI

F.1. BURSE DIDACTICE SI DE CERCETARE

1. Sursa de finanþare: Uniunea Europeanã prin programul CEEPUS C II-PL-0004-01-2007- 2008-M-418 Perioada: 15.03.-15.04.2008 Locul: Universitatea Tehnica din Graz, Austria; Activitatea: Profesor invitat si activitate de cercetare

F.2. ACTIVITÃÞI DE EVALUARE

Coordonare lucrãri gradul I: 17 Coordonare lucrãri de licenþã: 30

Membra în comisiile de ocupare a posturilor: membra in Comisia de ocupare a postului de biolog biochimist la Spitalul judetean Maramures 2006.

Membra in Consiliul Consultativ al Parcului Natural Muntii Maramuresului

F.3. ACTIVITÃÞI DE EDITARE

Editor al volumului de lucrãri al Revistei Muzeului Satmarean

F.4. ALTE ACTIVITATI Presedinte Comisie Bacalaureat � sesiunea iulie 2003 � Cluj Napoca Participant la scoala de vara: Optoelectronic Techniques for Environmental Monitoring and Risk Assessment, 31 Julie- 09. August 2006, Baia Mare Participare la work-shop-ul : Optoelectronic Techniques for Environmental Monitoring and Risk Assessment, 21 Mai - 24. Mai 2008, Bucuresti

Participare la un work-shop international cu temetica de fitosociologie, in cadrul caruia s-a desfasurat un curs privind utilizarea programului de prelucrare statistica a datelor « Juice» in

fitosociologie la �Universitatea Mazaryk� din Brno.




[email protected]

113


STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PRIVIND realizarea...

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PRIVIND realizarea...