strategii

ManagementInterculturalVolumul XV Numărul 2 (28) 2013

ManagementInterculturalEDITORIAL BOARD

Founding Editor and PresidentProfessor Dumitru Zaiț, Alexandru Ioan Cuza University of Iași, RomaniaBoard of EditorsProfessor Eduardo de Sousa Ferreira, Technical University of Lisbon, PortugalProfessor Claude Martin, Université Pierre Mendès France de Grenoble, FranceProfessor Ioan Petrișor, West University of Timișoara, RomaniaProfessor TawfiqRkibi, ISLA Campus Lisboa, PortugalProfessor Ludmila Sterbova, University of Economics, Prague, Czech RepublicProfessor Stanka Tonkova, University of National and World Economy, BulgariaProfessor Blandine Vanderlinden, ICHEC Brussels Management School, BelgiumProfessor Dumitru Zaiț, Alexandru Ioan Cuza University of Iași, RomaniaJournal ManagerPhD Dan SerghieLanguage AdvisoryDiana PrisecaruEditorial AssistantsCorina Anamaria IoanAlexandra StanciuMaria Stroe

Editorial OfficeEditorial Department of the Romanian Foundation for Business IntelligenceRomania, Iasi, 700506No. 3, Carol I Boulevard, 3rd FloorPhone: +4 0232 469 524Fax: +4 0318 179 488Web: http://mi.bxb.roE-mail: [email protected]

ManagementInterculturalCuprins(paginile 5-119)

1. Cristina-Elena ALBUFACTORI DE NATURĂ STEREOTIPICĂ ÎN TURISM(Pages 5-14)2. Georgiana AVRAM (căs. OLARU)METODOLOGII DE DEZVOLTARE A PROGRAMELOR INFORMATICE - STUDIUCOMPARATIV(Pages 15-20)3. Răzvan-Dorin BURZCONCEPTUL DE PERFORMANȚĂ(Pages 21-28)4. Elena CHIȚIMUȘPREȚURILE DE TRANSFER – O PROBLEMĂ DE ACTUALITATE(Pages 29-33)5. Mircea-Alexandru C. LUNGUSPECIFICUL PROIECTELOR DE CERCETARE CU FINANȚARENERAMBURSABILĂ DIN PUNCT DE VEDERE SEMANTIC(Pages 34-40)6. Ionel MĂNDESCUFISCALITATEA - FACTOR RELEVANT DE INFLUENŢARE A MEDIULUI DEAFACERI(Pages 41-46)7. Carmen NISTOR, Monica PUIUINFLUENȚA SOCIETĂȚILOR MULTINAȚIONALE ASUPRA CONTABILITĂȚII ÎNROMÂNIA(Pages 47-53)8. Claudiu PEPTINEEFECTUL DE CONTAGIUNE ECONOMICĂ - O PERSPECTIVĂ TEORETICĂ(Pages 54-62)

9. Silviu-Marius ŞEITANRISCURI GENERATE DE POSIBILE RETRAGERI ALE UNOR STATE MEMBREDIN ZONA EURO(Pages 63-69)10. Alina Giorgiana STAFIEDEZVOLTAREA DURABILĂ A SPAȚIULUI RURAL: SITUTATIA ROMÂNIEI ÎNCADRUL STRATEGIEI DE DEZVOLARE DURABILĂ LA NIVEL MONDIAL ȘI ÎNUNIUNEA EUROPEANĂ(Pages 70-77)11. Alexandra STĂNIŢ, Anca ŞERBANMANAGEMENTUL TALENTELOR - CHEIA UNEI AFACERI DE SUCCES(Pages 78-83)12. Florentin-Emil TANASĂNATURA ȘI IMPACTUL RISCULUI DE FRAUDĂ ASUPRA COMPANIILOR(Pages 84-97)13. Georgeta TÂMPESCU (LUCA)TAKE IONESCU ŞI CONSTITUIREA PARTIDULUI CONSERVATOR DEMOCRAT(Pages 98-107)14. Maria Mădălina VOINEACONTABILITATEA - O REPREZENTARE NORMATIVĂ A REALULUIECONOMIC?(Pages 108-114)15. Corina Anamaria IOANINTERVIU CU PAUL PĂDURARIU(Pages 115-119)

ISSN–L: 1454 – 9980 (Serial)ISSN Print: 1454 – 9980ISSN Online: 2285 – 9292ISSN Media: 2285 – 9284Management InterculturalJurnal bianual de cultură managerială coordonat de

FUNDAȚIA ROMÂNĂ PENTRU INTELIGENȚA AFACERII

http://www.bxb.ro/

http://mi.bxb.ro/

Management InterculturalVolumul XV, Nr. 2 (28), 2013

21

Răzvan-Dorin BURZUniversitatea de Vest din Timişoara

CONCEPTUL DE PERFORMANȚĂ

KeywordsPerformanță

EficiențăEficacitate

JEL classificationL25, L21, G30, D00

Abstract

În ciuda utilizării frecvente, noţiunea de performanţă este foarte rar definită în mod explicit,de cele mai multe ori, înţelesul acesteia fiind considerat a fi cunoscut în mod implicit.Studiind problematica concluzionăm că performanţa este fie: rezultatul excelent al uneiacţiuni, rezultatul unei acţiuni, indiferent că este excelent sau nu, sau capabilitatea maximă.Totodată aceasta este abordată adesea ca fiind o funcţie a două componente: eficacitate şieficienţă. Având în vedere cele două componente propunem două matrice de analiză cereflectă perspectiva statică și dinamică a performanței.

1. INTRODUCERE

În ciuda utilizării frecvente, noţiunea de performanţă este foarte rar definită în mod explicit,de cele mai multe ori, înţelesul acesteia fiind considerat a fi cunoscut în mod implicit.

Potrivit dicţionarului explicativ al limbii române performanţa este „un rezultat deosebit de bun,obţinut în sport, într-un domeniu de activitate practică, etc.; rezultatul cel mai bun dat de o maşină, deun aparat, etc.” (Breban V., 1980). Este „un rezultat prestigios obţinut de un sportiv sau de o echipă;prin extensie, realizare deosebită într-un domeniu de activitate practică. Rezultatul cel mai bun dat deun sistem tehnic, de o maşină, de un aparat, etc.” (Stănciulescu A., 2005). O primă observaţie care sedegajă este aceea că explicitările fac distincţie între performanţa sistemelor biologice şi performanţasistemelor mecanice. Pe de o parte, dacă avem în vedere sistemele biologice, performanţa este unrezultat deosebit de bun, sau un rezultat prestigios, o realizare deosebita, iar, pe de altă parte, dacăavem în vedere sistemele mecanice, performanţa arată capabilitatea, potenţialul, capacitatea, nivelulmaxim ce poate rezulta, ce poate fi realizat în cazul sistemelor productive sau oferit în cazulproduselor – este o stare şi nu un rezultat. Dacă în cazul sistemelor mecanice înţelesul este evident, încazul celor biologice se pune problema semnificaţiei noţiunilor de „deosebit de bun”, „prestigios” şi„deosebit”. „Deosebit de bun” are înţelesul de „cât se poate de bun, foarte bun”, „prestigios” are


22

înţelesul de „care se impune prin mărime,valoare, importanţă; care are prestigiu, adicăapreciere de care se bucură datorită calităţilor,cunoştinţelor, talentului, etc.” şi „deosebit” areînţelesul de „diferit de altul, altfel” sau „ieşitdin comun, neobişnuit; distins, remarcabil”(Breban V., 1980; Stănciulescu A., 2005).Dacă în cazul sistemelor mecaniceperformanţa reflectă un maxim, rezultatul celmai bun, în cazul sistemelor biologiceperformanţa nu înseamnă neapărat rezultatulcel mai bun, ci un rezultat foarte bun – în celemai multe cazuri nivelul rezultatului nu esteceva bine stabilit, ci unul încărcat cusubiectivismul celor care apreciază. Fiindvorba de subiectivitatea aprecierii se degajă şio a doua observaţie – oare nu se poate ca unrezultat considerat foarte bun să fie de faptunul prost? Ca soluţie la subiectivitateaaprecierii am putea lua în calcul verdictultimpului. În acest context, managementulîntreprinderii este performant, în măsura încare realizează o performanţă, adică obţine unrezultat foarte bun, confirmat a fi astfel detrecerea timpului. Însă, această afirmaţie ridicăo altă întrebare: Dacă managementulîntreprinderii nu obţine un rezultat foarte bunînseamnă că nu are performanţă? Deci, avemce evalua? În situaţia fericită în care nivelulrezultatului este bine stabilit acesta poate fiapreciat ca fiind deosebit dacă este superiorobiectivelor asumate, superior rezultatelorobţinute în trecut, sau rezultatelor obţinute dealţii.

O altă definiţie tradusă dintr-unul dintrecele mai folosite dicţionare explicative allimbii engleze explică termenul performanţă(„performance”) ca fiind, printre altele,„proporţia/măsura în care o investiţie esteprofitabilă” sau „capabilităţile unei maşini saual unui produs” (Pearsall J., 1999). Extinzând,am putea spune că managementulîntreprinderii este performant dacă este capabilsă aducă profit sau este avantajos, util, cumenţiunea că profitul nu se traduce neapăratprintr-un plus financiar, însemnând un câştig,un folos, un beneficiu, sau, după cum se ziceîn economie politică, forma transformată aplusvalorii – deci poate fi de natură diversă:financiară, socială, ecologică, etc. Aşadar,performanţa se traduce prin profitul realizat –rezultatul acţiunii, iar evaluarea performanţeiprin aprecierea plusului realizat.

Având în vedere definiţiile menţionate,dacă transpunem conceptul de performanţă din

sfera sistemelor mecanice am putea consideraperformanţa managementului întreprinderii cafiind rezultatul cel mai bun ce îl poate realiza,nivelul maxim ce îl poate oferi. Numai că, încazul sistemelor biologice, apare problemaidentificării nivelului maxim, lucru care estefoarte greu de realizat, dacă nu imposibil, celpuţin în stadiul actual de cunoaştere. Casoluţie s-ar putea lua în considerare un nivelideatic – cel mai probabil stabilit în modsubiectiv, având în vedere complexitateasistemelor biologice. În această situaţie, uneventual proces de evaluare a performanţei arfi fără sens dacă performanţa ar fi nivelulideatic, pentru că acesta este deja stabilit, însăar căpăta sens dacă procesul de evaluare arurmării raportarea nivelului atins demanagementul întreprinderii la nivelul ideatic.Practic, în sensul celor menţionate, am avea dea face mai degrabă cu o evaluare a non-performanţei şi nu a performanţei.

Aşadar, concluzionând, putem spune căperformanţa este fie:

rezultatul excelent al unei acţiuni; rezultatul unei acţiuni, indiferent că

este excelent sau nu; capabilitatea maximă.

2. PERFORMANŢA CA FUNCŢIEDE EFICACITATE ŞI EFICIENŢĂ

Adesea performanţa este văzută ca fiindo funcţie a două componente: eficacitate(„efectiveness”) şi eficienţă („effciency”)(Dănăiaţă I., 2004; Băileşteanu Gh., 2005;Verboncu I., 135; Niculescu M., 1999;Ionescu Gh., 2001).

( , )Performanţa f eficacitate eficienţă(1)

Sau, simplu spus:

Performanţa Eficacitate Eficienţă (2)

Spre exemplificare, redăm în cele ceurmează unele definiţii regăsite în literatură:

performanţa „este un rezultatdeosebit obţinut în domeniulmanagementului, economic, comercial,etc. ce imprimă caracteristici decompetitivitate, eficienţă şi eficacitateorganizaţiei şi componentelor sale


23

procesuale şi structurale” (Verboncu I.,2005);

performanţa „este o stare decompetitivitate a întreprinderii, atinsăprintr-un nivel de eficacitate şiproductivitate care-i asigură o prezenţădurabilă pe piaţă”(Niculescu M., 1999);

performanţa constă în„atingerea scopurilor care ţi s-au dat înconvergenţă cu orientările întreprinderii”(Noye D., 2002). Astfel, performanţa nueste o simplă constatare a unui rezultat cieste consecinţa unei comparaţii întrerezultat şi obiectiv;

performanţa înseamnă „gradulde succes în atingerea obiectivelordeclarate” (Devine P., 1979);

„a măsura performanţaînseamnă a aprecia valoarea, iar acunoaşte valoarea înseamnă ’a traduce’performanţa” (Albu C., 2004);

performanţa este „o măsură asuccesului întreprinderii perceput depublic” (Callot Ph., 1994);

performanţa este o stare decompetitivitate (a unui agent economic, aunui manager, etc.) atinsă printr-un nivelde eficacitate şi eficienţă care asigură oprezenţă durabilă în timp (BăileşteanuGh., 2005).

Observaţii privind eficacitatea: eficacitatea este măsura în

care o acţiune, activitate realizează unscop bine definit, prin scop înţelegându-se o anticipare spre care sunt îndreptateacţiunile, un ţel propus a fi atins, o stareposibilă spre care tinde un agent ;

aprecierea eficacităţii estestrâns legată de definirea scopului, caatare acesta ar trebui să fie o alegereraţională şi posibil realizabilă. Scopului ise poate ataşa caracteristica deraţionalitate numai atunci când a foststabilit în funcţie de potenţialităţileconcrete ale agentului (mijloacele,înţelese în sens larg, disponibile) ;

realizarea unor succeseparţiale nu garantează realizarea scopuluifinal. Parţial eficacitatea este o condiţienecesară dar nu şi suficientă;

eşecul total este generat deeşecuri parţiale;

o eroare parţială nuînseamnă neapărat şi un eşec total;

nerealizarea scopului final nuimplică nerealizarea unor scopuri parţiale;

pe intervale de timp scurtenonacţiunea (raportată la scop) este lafel de neproductivă ca şi ineficienţaparţială, pentru că deşi nu neîndepărtează de realizarea scopului nicinu ne apropie. A nu face nimic îndirecţia realizării scopului înseamnănefructificarea oportunităţilor care întermeni de eficienţă tot pierdereînseamnă (ineficienţă prin nonacţiune);

dacă scopul a fost atins latimpul prevăzut şi cu costurile alocateînseamnă că nu au existat acţiuniantieficiente care să întârzie sau săstânjenească atingerea scopului;

în raport cu scopul acţiuneaindiferentă nu este nici eroare practică(eşec) nici un succes, deoarece nici nusuprimă sau îndepărtează scopul şi nicinu apropie sau realizează scopul

Observaţii privind eficienţa: pentru un agent (manager,

întreprindere, etc.) nu este importantănumai măsura în care îşi realizeazăscopul, ci şi efortul depus în vedereaatingerii respectivului scop. Categoriaeconomică ce are în vedere ambeleaspecte este cea a eficienţei, care este celmai adesea considerată a fi raportul dintreansamblul efectelor utile (rezultatelor) şitotalul eforturilor (costurilor).

efectEficienţaefort

(3)Cu cât raportul este mai mare cu

atât eficienţa este mai mare. Ca atare, sepoate spune că un agent îşi creşte eficienţadacă: îşi minimizează eforturile –costurile; îşi maximizează efectelepozitive; optimizează raportul dintreefecte şi eforturi printr-o creşteresuperioară a efectelor comparativ cucreşterea eforturilor; optimizează raportuldintre efecte şi eforturi printr-o scădereinferioară a efectelor comparativ cuscăderea eforturilor. Din punct de vedereal raporturilor dintre eficienţă şi eficacitatese poate observa că dacă în primele treisituaţii îmbunătăţirea eficienţei esteînsoţită de o creştere a eficacităţii, în ceade-a patra situaţie îmbunătăţirea eficienţeieste însoţită de o scădere a eficacităţii.


24

realizarea succesului total nueste compatibilă cu insuccese parţiale.Orice acţiune ineficientă parţialcompromite total eficienţa;

creşterea eficienţei nu trebuiesă fie însoţită de o scădere a eficacităţii;

creşterea eficacităţii esteposibil să fie însoţită de o scădere aeficienţei;

un sistem este eficient atuncicând nu produce dezechilibre majore;

un sistem economic esteeficient atunci când nu agresează mediul

natural şi social (acestea fiind scopuriadiacente şi necesare celor economice);

2.1 ABORDĂRI CU PRIVIRE LAEFICACITATE ŞI EFICIENŢĂ

Analizând abordările cu privire laeficacitate şi eficienţă putem desprinde maimulte idei:

Tabel 1.Performanţă, eficacitate şi eficienţă

Criterii PERFORMANŢĂEFICACITATE + EFICIENŢĂ

Ca rezultatmăsura în care se produce efectulaşteptatmăsura în care se realizează scopul

raportul dintre ansamblul efectelor utile(rezultatelor) şi totalul eforturilor(cheltuielilor) – cu cât raportul este maimare cu atât eficienţa este mai mare

Ca acţiune să se facă ce trebuie –lucrurile care trebuie să se facă cum trebuie

Ca atribut atributul de a produce efectele dorite,aşteptate

atributul de a produce efecte cât maifavorabile

Observaţii: există şi abordări conform cărora, în opinia noastră, performanţa se confundă cueficacitatea sau cu eficienţa, în măsura în care nu este considerată doar a fi un rezultat deosebit:1.eficacitatea coincide cu eficienţa (Breban V., 1980; Stănciulescu A., 2005) – potrivit dicţionarului

explicativ al limbii române eficacitatea înseamnă eficienţă, iar eficienţa înseamnă eficacitate.Totodată, eficace înseamnă „care dă un rezultat pozitiv”:

Performanţa Eficacitatea Eficienţa (4)2.eficacitatea componentă a eficienţei (Băileşteanu Gh., 2005) – presupune că o activitate este cu

atât mai eficientă cu cât este mai eficace cu costuri cât mai mici (eficacitatea este privită ca efect,rezultat):

( , )Performanţa Eficienţa f eficacitate costrui (5)Privită ca raport, în această situaţie, performanţa pare a fi, mai degrabă, „eficienţa eficacităţii”, adică

este un indicator de eficienţă:

eficacitaţiieficacitatePerformanţa Eficienţa

costuri (6)

Concluzie: măsurarea performanţei coincide, este acelaşi lucru cu măsurarea eficienţei.3.eficienţa componentă a eficacităţii – putem avea o asemenea abordare dacă considerăm că

eficacitatea, realizarea scopului presupune în mod implicit, inseparabil un anumit nivel deeficienţă:

Performanţa Eficacitatea (7)Concluzie: măsurarea performanţei coincide, este acelaşi lucru cu măsurarea eficacităţii.


25

2.2 EFICACITATE, EFICIENŢĂŞI PERFORMANŢĂ PRIVITEDIN PUNCT DE VEDERESTATIC

În funcţie de starea variabileloreficacitate şi eficienţă există trei categorii deperformanţă, pe care convenim să le denumimperformanţă maximă, performanţă parţială şinon-performanţă.

Eficienţă subminimum acceptat(Ineficienţă)

↔ Eficienţă maximă

Eficacitatesub minimum

acceptat(Ineficacitate)

NON-PERFORMANŢĂ

NON-PERFORMANŢĂ

NON-PERFORMANŢĂ

↨ NON-PERFORMANŢĂ

PERFORMANŢAPARŢIALĂ

PERFORMANŢĂPARŢIALĂ

Eficacitatemaximă

NON-PERFORMANŢĂ


PERFORMANŢĂMAXIMĂ

Figura 1. Matricea categoriilor de performanţă

Avem performanţă maximă atunci când eficacitatea şi eficienţa sunt maxime:maximă maximă maximăPerformanţă Eficacitate Eficienţă (8)

Avem non-performanţă atunci când: scopul nu a fost îndeplinit şi aceasta era o condiţie obligatorie:

realizată minimăNonperformanţă Eficacitatea Eficacitatea (9) eficienţa nu a fost realizată la nivelul de condiţie minimă acceptabilă:

realizată minimăNonperformanţă Eficienţa Eficienţa (10) nici scopul nici eficienţa nu au fost realizate deşi erau cerinţe obligatorii (caz

particular dramatic, circumscris primelor două):&realizată minimă realizată minimăNonperformanţă Eficacitatea Eficacitatea Eficienţa Eficienţa (11)

Avem performanţă parţială atunci când: atingerea scopului şi a eficienţei sunt de dorit şi ambele se realizează numai parţial,

însă nu sub un anumit nivel considerat minim:parţială parţială parţialăPerformanţă Eficacitate Eficienţă (12)

cu condiţia:&parţială minimă parţială minimăEficacitatea Eficacitatea Eficienţa Eficienţa (13)

atingerea scopului este obligatorie şi aceasta se realizează, iar eficienţa este de dorit:parţială maximă parţialăPerformanţă Eficacitate Eficienţă (14)

cu condiţia:parţială minimăEficienţa Eficienţa (15)

eficienţa este obligatorie de realizat şi scopul este de dorit:parţială parţială maximăPerformanţă Eficacitate Eficienţă (16)

cu condiţia:parţială minimăEficacitatea Eficacitatea (17)


26

2.3 EFICACITATE, EFICIENŢĂŞI PERFORMANŢĂ PRIVITEDIN PUNCT DE VEDEREDINAMIC

Ca şi dinamică, creşterea performanţeise face fie prin creşterea eficacităţii sau aeficienţei fie prin creşterea amândurora.

Figura 2. Elasticitatea eficienţă/eficacitate

Dacă:

─ 1EficacităţiiEficienţei

creşterea

performanţei se face preponderentprin eficacitate. Rezultatele cresc maimult decât raportul rezultate-costuri.Corespunde situaţiei în care scopurilesunt îndeplinite la un nivel superior pefondul unei mai bune utilizări aresurselor – rezultatele cresc mairepede decât mijloacele necesarepentru a le obţine;


creşterea

performanţei se face preponderentprin eficienţă. Creşterea raportuluirezultate-costuri este superioarăcreşterii rezultatelor. Corespundesituaţiei în care costurile sunt

─diminuate pe fondulîndeplinirii scopurilor la un nivelasemănător sau uşor crescător;


creşterea

performanţei se face atât prin creşterea

eficacităţii cât şi printr-o creşterecorespunzătoare a eficienţei.

Din punct de vedere al dinamicii, dacăeficacitatea şi eficienţa evoluează în sensinvers apar situaţii discutabile ce pot fi văzutefie ca şi creştere fie ca scădere de performanţă.


27

Eficacitatea

scade creşte

scade

INON-PERFORMANŢĂ/


(scade performanţa)

IIIPERFORMANŢĂ

PARŢIALĂ(posibil creşte performanţa)

Eficienţa

creşte

IIPERFORMANŢĂ

PARŢIALĂ(scade performanţa)

IVPLUS PERFORMANŢĂ

(creşte performanţa)

Figura 3. Matricea posibilităţilor dinamicii eficacităţii şi eficienţei

cadranul I: o scădere aeficacităţii şi a eficienţei o traducemprintr-o scădere a performanţei. Înfuncţie de situaţie se trece la o stare denon-performanţă sau de performanţăparţială;

cadranul II: o scădere aeficacităţii însoţită de o creştere aeficienţei o traducem printr-o scăderea performanţei. Este situaţia în carecreşterea eficienţei se datorează uneiscăderi inferioare efectelor comparativcu scăderea eforturilor. Scopurile suntatinse la un nivel inferior, dar curesurse disproporţionat mai puţine;

cadranul III: o creştere aeficacităţii însoţită, însă, de o scăderea eficienţei o traducem printr-oposibilă creştere a performanţei, înmăsura în care scăderea eficienţei nuafectează iremediabil eficacitateaviitoare – în măsura în care creştereaeficacităţii nu este una durabilă;

cadranul IV: o creştere aeficacităţii şi a eficienţei o traducemprintr-o creştere a performanţei.

Abordarea noastră porneşte de la ideeacă atingerea scopului are întâietate în faţamodului în care este atins acesta. De aceea,scăderea eficacităţii însoţită de creştereaeficienţei, sau creşterea eficacităţii însoţită descăderea eficienţei le considerăm scădere deperformanţă, respectiv creştere deperformanţă. Însă ca aceste consideraţii să îşipăstreze valabilitatea trebuie avute în vedere şiconsecinţele viitoare – acţiunile prezente să nu

afecteze în sens contrar nivelul la care seatinge scopul pe viitor. O altă abordare,aparent mai mult teoretică decât practică, ar fipoziţionarea spre creştere sau descreştere deperformanţă în funcţie de ponderile în carecreşte eficacitatea şi scade eficienţa, respectivscade eficacitatea şi creşte eficienţa.

Referinţe

[1] Albu C., Albu N. (2004), Instrumente demanagement al performanţei, Ed. Economică,Bucureşti, pp 96.

[2] Alexandru Stănciulescu (coord.) (2005), Micdicţionar enciclopedic, Ed. Enciclopedică,Bucureşti, pp 346, 400, 1053, 1128.

[3] Băileşteanu Gheorghe (2005), Semioticăeconomică, Ed. Mirton, Timişoara, pp 427;

[4] Breban Vasile (1989), Dicţionar al limbiiromâne contemporane, Ed. Ştiinţifică şiEnciclopedică, Bucureşti, pp 182, 428, 465.

[5] Callot Ph. (1994), Cahier de recherche, Laperformance, Mars 1994.

[6] Dănăiaţă Ion, Bibu A. Nicolae, PredişcanMariana (2004), Management: bazeleteoretice, Ed. Mirton, Timişoara, pp 62.

[7] Devine P., Lee N., Jones R., Tyson W.(1979), An introduction to industrialeconomics, George Allen, London, 1979, pp300.

[8] Ionescu Gh., Cazan E., Negruşa A. L. (2001),Management organizaţional, Ed. TribunaEconomică, Bucureşti, 2001, pp 16.

[9] Judy Pearsall (1999), The Concise OxfordDictionary, Tenth Edition, Oxford UniversityPress, New York, pp 1060.


28

[10] Niculescu Maria, Lavalette Georges (1999),Strategii de creştere, Ed. Economică,Bucureşti, pp 256;

[11] Noye Didier (2002), Manager lesperformances, Insep Consulting Editions,Paris, 2002, pp 6.

[12] Verboncu Ion (2005), Ştim să conducem?, Ed.Economică, Bucureşti, pp 135;

[13] Verboncu Ion, Zalman Michael (2005),Management şi performanţe, Ed.Universitară, Bucureşti, pp 63.

BiografieBurz Răzvan-Dorin este asistent

universitar doctor la Catedra de Managementdin cadrul Facultăţii de Economie şi deAdministrare a Afacerilor – Universitatea deVest din Timişoara. A absolvit masteratul de„Analiză Diagnostic şi EvaluareaAfacerilor”şi este doctor în ştiinţe economice,domeniul management cu teza: „Evaluareaperformanţei managementului întreprinderii”.

strategii

Documents

Transcript of strategii