1

STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ A MUNICIPIULUI ODORHEIU SECUIESC

PE PERIOADA 2015-2020

2

Elaboratori: S.C. Regional Consulting & Management S.A.

Ilyés Szabolcs Ambrus László Boér Boglár Csíki Barna Derzsi László Illyés Gergely Szabó József Várday Kinga Várday Zsolt

Coordonatori: Bunta Levente-Primar Benedek Árpád-Csaba -Viceprimar

Direcţia de Dezvoltare şi Investiţii

Thamó Enikő -Inspector de specialitate

3

Cuprins

1 Introducere metodologică ................................................................................................... 6

1.1 Rolul strategiei integrate de dezvoltare durabilă ........................................................... 6

1.2 Relaţii de parteneriat ...................................................................................................... 7

1.3 Workshopurile tematice organizate ............................................................................... 7

1.4 Sondajul de opinie publică şi munca de teren ............................................................... 9

2 Identificarea zonei de acţiune ........................................................................................... 10

2.1 Caracteristicile generale ale Municipiului Odorheiu Secuiesc. Istoria succintă a localităţii. .............................................................................................................................. 10

2.2 Caracteristicile generale ale microregiunii Odorhei .................................................... 12

2.3 Determinarea zonelor de dezvoltare ............................................................................ 14

2.3.1 Centrul istoric........................................................................................................ 15

2.3.2 Teritoriul administrativ al municipiului Odorheiu Secuiesc ................................. 15

2.3.3 Odorheiu Secuiesc, centru microregional ............................................................. 17

3 Analiza situaţiei actuale .................................................................................................... 21

3.1 Caracteristicile demografice şi sociale ........................................................................ 21

3.1.1 Caracteristicile generale ale populaţiei – indicatori demografici ......................... 21

3.1.2 Modificările în populaţie: modificări naturale şi migraţia .................................... 26

3.1.3 Piaţa de muncă, ocuparea forţei de muncă............................................................ 27

3.2 Infrastructură ............................................................................................................... 29

3.2.1 Infrastructura de transport ..................................................................................... 29

3.2.2 Infrastructura locativă ........................................................................................... 32

3.2.3 Utilităţile publice .................................................................................................. 35

3.2.4 Infrastructura reţelei de telecomunicaţii ............................................................... 36

3.2.5 Administraţia publică ............................................................................................ 36

3.3 Sănătate ........................................................................................................................ 37

3.3.1 Starea de sănătate a populaţiei .............................................................................. 37

3.3.2 Infrastructura sanitară. Rolul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc. ........................................................................................................................... 39

3.4 Educaţie ....................................................................................................................... 43

3.4.1 Odorheiu Secuiesc, oraşul şcolilor. ....................................................................... 43

3.4.2 Situaţia infrastructurii educaţionale. ..................................................................... 48

3.5 Infrastructura socială. Incluziunea socială. Persoane cu dizabilităţi şi grupuri de persoane în situaţii defavorizate. .......................................................................................... 54

4

3.5.1 Instituţii sociale şi protecţia socială ...................................................................... 54

3.5.2 Grupuri de persoane defavorizate. Combaterea sărăciei – modalităţi de dezvoltare integrată durabilă. ............................................................................................................. 57

3.6 Infrastructura culturală ................................................................................................ 59

3.6.1 Viaţa culturală a municipiului Odorheiu Secuiesc. Rolul de centru microregional. 59

3.6.2 Infrastructura culturală. ......................................................................................... 63

3.7 Tineret, viaţa sportivă .................................................................................................. 66

3.7.1 Tineret – caracteristici generale ............................................................................ 66

3.7.2 Sport de performanţă............................................................................................. 67

3.7.3 Sport de masă ........................................................................................................ 68

3.7.4 Infrastructura sportivă ........................................................................................... 70

3.8 Cadru de mediu ............................................................................................................ 71

3.8.1 Patrimoniul construit ............................................................................................. 71

3.8.2 Cadru natural ......................................................................................................... 73

3.8.3 Protecţia mediului ................................................................................................. 75

3.8.4 Gestionarea deşeurilor şi a energiei ...................................................................... 82

3.9 Viaţa economică .......................................................................................................... 88

3.9.1 Caracteristicile economiei locale. Indicatori economici. ...................................... 90

3.9.2 Structura economiei pe ramuri .............................................................................. 93

3.9.3 Industria ................................................................................................................ 95

3.9.4 Agricultura ............................................................................................................ 97

3.9.5 Turismul .............................................................................................................. 100

3.9.6 Dezvoltarea economică. Activităţi antreprenoriale. Investiţii. Cercetare şi inovare. 108

3.9.7 Piaţa de muncă, ocuparea forţei de muncă, problemele legate de formarea profesională din perspectiva potenţialelor de dezvoltare economică. ............................ 109

4 Evaluarea situaţiei actuale, nevoile şi oportunităţile de dezvoltare ................................ 114

4.1 Lipsuri de dezvoltare şi oportunităţi. Arborele problemelor. .................................... 114

4.1 Direcţii strategice de dezvoltare şi măsuri. Arborele obiectivelor. ..................... 117

Analiza SWOT .................................................................................................................. 119

5 Planul integrat de dezvoltare sustenabilă al municipiului .............................................. 128

5.1 Caracteristicile generale ale perioadei de planificare 2014-2020, prezentarea diferitelor planuri de dezvoltare ale municipiului .............................................................. 129

5.2 Odorheiu Secuiesc în anul 2030. Obiectiv general. ................................................... 141

5.3 Obiective pe termen lung (2030) ............................................................................... 142

5

5.4 Strategia de dezvoltare a municipiului Odorheiu Secuiesc (2020) ............................ 150

5.5 Obiective tematice şi direcţii de dezvoltare 2020 ...................................................... 156

5.6 Sinteza de probleme, obiective, măsuri. .................................................................... 161

5.7 Portofoliu de proiecte ................................................................................................ 190

5.8 Proiecte prioritare ...................................................................................................... 209

5.8.1 Proiecte în curs de derulare ................................................................................. 209

5.8.2 Proiecte prioritare ( prognozate pentru perioada 2016- 2018) ............................ 216

5.9 Resurse financiare ...................................................................................................... 236

5.10 Managementul realizării planului integrat de dezvoltare. Plan de acţiune. ............. 241

5.11 Monitorizarea şi evaluarea realizării ....................................................................... 245

5.12 Informarea publicului pe parcursul elaborării planului integrat de dezvoltare........ 252

6 Anexe .............................................................................................................................. 254

6.1 Bibliografie ................................................................................................................ 254

6.2 Monumentele istorice ale Municipiului Odorheiu Secuiesc ...................................... 255

6.3 Sondaj de opinie publică – evaluarea chestionarelor ................................................. 258

6

1 Introducere metodologică

1.1 Rolul strategiei integrate de dezvoltare durabilă

Planul de dezvoltare urbană integrată este un document care vizează dezvoltările prevăzute

pentru perioada 2015-2020, iar pe de altă parte formulează obiective generale şi tematice pentru

anul 2030. Scopul şi rolul documentului constă în întărirea concepţiei planificării integrate,

determinarea obiectivelor generale şi tematice de dezvoltare urbană pe termen lung, respectiv

elaborarea posibilităţilor de implementare pe termen mediu. Existenţa unui astfel de plan este

inevitabilă şi necesară în vederea strângerii unor fonduri comunitare destinate dezvoltării

urbane.

Planul de dezvoltare nu constituie o prevedere locală cu forţă obligatorie, ci este pe de o parte

un document indispensabil în vederea accesării fondurilor europene, iar pe de altă parte trebuie

să constituie întotdeauna o busolă constantă a administraţiei locale. Strategia integrată de

dezvoltare urbană durabilă este un document aprobat de consiliul local.

Cererea pretinsă/revendicată faţă de planul integrat de dezvoltare este prevederea unor măsuri

coerente şi în concordanţă cu obiectivele generale definite, locul şi rolul ocupat de localitate în

regiune. Aceste aspecte constituie premisele pentru realizarea dezvoltărilor integrate adevărate.

Elaborarea strategiei de dezvoltare are loc cu participarea reprezentanţilor administraţiei locale,

respectiv cu contribu ţia activă a partenerilor economici locali. Scopul elaborării strategiei

integrate de dezvoltare este crearea cadrului necesar pentru accesarea de către municipiul

Odorheiu Secuiesc a finanţărilor nerambursabile oferite de Uniunea Europeană, respectiv de

guvernul României, cu scopul dezvoltării municipiului. Prin urmare, putem afirma că strategia

integrată de dezvoltare constituie în viitorul apropiat un instrument semnificativ şi

indispensabil în vederea identificării fondurilor de dezvoltare, iar în acelaşi timp în realizarea

dezvoltării durabile din punct de vedere economic, social şi de mediu.

Pe termen mediu, prezenta strategie integrată de dezvoltare trebuie să fie un instrument

determinant din perspectiva dezvoltării urbane. Însă, acest fapt este posibil doar dacă în scopul

implementării prevederilor strategiei se va realiza şi se va consolida un parteneriat stabil şi

constant între administraţia locală, aparatul administrativ al primăriei, sfera civilă şi

participanţii locali economici-financiari şi sociali.

7

1.2 Relaţii de parteneriat

În anul 2014 – în primul an al perioadei de finanţare – administraţia locală a municipiului

Odorheiu Secuiesc a recunoscut că în scopul atragerii cu succes a fondurilor structurale este

inevitabilă reevaluarea strategiei existente pe perioada 2008-2015 sau chiar elaborarea unei noi

strategii integrate de dezvoltare. Ca urmare, în luna august 2014 Primăria Municipiului

Odorheiu Secuiesc au comandat firmei de consultanţă în finanţare şi investiţii S.C. Regional

Consulting & Management S.A. coordonarea şi elaborarea unei strategii integrate de dezvoltare

urbană durabilă care poate servi drept busolă şi care va ghida autorităţile locale actuale.

În septembrie 2014 a avut loc un sondaj de opinie publică privind problemele şi nevoile

locuitorilor, propunerile de dezvoltare urbană ale locuitorilor, solicitările şi nevoile legate de

spaţiul înconjurător şi traficul municipiului. Acest sondaj de opinie publică constituie prima

etapă a conceperii, pregătirii şi elaborării strategiei. Paralel cu efectuarea sondajului a avut loc

o culegere de date şi elaborarea unei baze de date în privinţa stării demografice, economice,

financiare şi sociale. De fapt, această etapă constituie etapa preliminară de documentare şi

informare a elaborării planului de dezvoltare.

În următoarea etapă au avut loc mai multe workshop-uri tematice cu colaborarea şi intervenţia

activă a persoanelor reprezentative ale temelor respective, conducătorii instituţiilor şi

serviciilor publice, oameni de afaceri, organizatori de evenimente. Astfel, au fost organizate

şedinţe şi workshop-uri având tema infrastructurii urbane – patrimoniul cultural, respectiv pe

tema economică, de protecţia mediului, culturală şi socială. Scopul propus în fiecare domeniu

era acelaşi: strategia integrată de dezvoltare urbană în curs de elaborare să nu fie unul întocmit

în incinta birourilor, steril şi ştiinţific, ci să reprezinte nevoile reale şi ideile de dezvoltare

reprezentative ale mai multor persoane privind viitorul locului comun de trai, municipiului

Odorheiu Secuiesc.

1.3 Workshopurile tematice organizate

În perioada cuprinsă între noiembrie 2014 – ianuarie 2015 au avut loc cinci workshopuri

tematice organizate în cadrul cărora au avut loc dezbateri cu participarea reprezentanţilor

principali ai domeniului respectiv şi reprezentanţii administraţiei locale (aprox. 15-20 persoane

8

în fiecare workshop) în privinţa situaţiei actuale, iar pe de altă parte în vederea elaborării şi

conceperii unor posibilităţi de dezvoltare.

În cadrul workshopului organizat cu tematica Infrastructură şi patrimoniul construit,pe lângă

arhitectul şef al Primăriei Odorheiu Secuiesc şi pe lângă reprezentanţii societăţilor care

administrează utilităţile publice, au mai participat arhitecţi, proiectanţi şi reprezentanţii vieţii

civile. Participanţii au evaluat posibilităţile de îmbunătăţire a condiţiilor de trai, respectiv au

accentuat necesitatea conservării şi promovării patrimoniului construit local, în primul rând al

Cetăţii Székelytámadt.

Participanţii workshopului Economic au sosit din sfera economică şi antreprenorială: în primul

rând au atras atenţia asupra faptului că educaţia profesională, adică unităţile locale de educaţie

profesională, trebuie să aibă în vedere, întotdeauna,necesităţile angajatorilor şi întreprinderilor

locale. Un dialog constant şi eficient între personajele implicate în aceste procese ar exercita

un efect pozitiv chiar şi pe termen mediu:

- Sfera antreprenorială locală ar avea la dispoziţie forţă de muncă calificată, ceea ce ar

putea întări competitivitatea economiei locale.

- Rolul de centru microregional al municipiul s-ar putea consolida, deoarece tinerii ar

putea fi angajaţi în zonă în urma calificării profesionale. Prin urmare, această măsură

ar putea constitui o eventuală posibilitate de reducere a emigraţiei.

Participanţii workshopului Mediu au sosit din sfera civilă, iar concluzia finală a dezbaterii a

constat în necesitatea conştientizării locuitorilor municipiului cu privire la problemele de mediu

şi protecţia mediului. Atingerea acestui obiectiv este posibilă prin proiecte elaborate şi lansate

de administraţia locală, sau prin eficientizarea sistemului pentru alocaţiile de mediu.

Participanţii workshopului Cultură, reprezentanţii instituţiilor culturale locale, au accentuat

diversitatea vieţii culturale al municipiului.

În cadrul workshopului tematic Situaţie socială reprezentanţii organizaţiilor civile care acordă

sprijin pe plan social, respectiv reprezentanţii bisericilor au dezvăluit şi au prezentat problemele

grupurilor de persoane defavorizate sau provenite din mediu defavorizat; Au accentuat

necesitatea înfiinţării unui forum cu participarea persoanelor implicate în problemele locale

sociale, care, de altfel, a funcţionat cu succes în a doua jumătate a anilor 2000. Totodată,

reprezentanţii sferei civile au prezentat propuneri în privinţa dezvoltării şi modernizării

infrastructurii sociale.

9

1.4 Sondajul de opinie publică şi munca de teren

Prima etapă a elaborării strategiei integrate de dezvoltare durabilă urbană este constituită de un

sondaj de opinie publică care a avut loc în septembrie 2014 privind problemele şi nevoile

locuitorilor, propunerile de dezvoltare urbană ale locuitorilor, solicitările şi nevoile legate de

spaţiul înconjurător şi traficul municipiului. Efectuarea sondajului de opinie publică a avut loc

în unităţile comerciale ale municipiului Odorheiu Secuiesc cu participarea exclusivă a celor

500 de persoane având domiciliul în oraş. Acest sondaj de opinie publică constituie prima etapă

a conceperii, pregătirii şi elaborării strategiei. Majoritatea întrebărilor erau puse sub forma

întrebărilor deschise, ceea ce implică posibilitatea relatării, detalierii şi prezentării opiniei

personale referitoare la temă de către persoanele întrebate. Răspunsurile nefiind prestabilite şi

limitate la anumite aspecte, evaluarea rezultatului sondajului era îngreunată semnificativ, însă

metoda este considerabil mai eficientă şi adecvată.

Evaluarea sondajului de opinie publică poate fi studiată în anexele planului integrat de

dezvoltare.

10

2 Identificarea zonei de acţiune

2.1 Caracteristicile generale ale Municipiului Odorheiu Secuiesc. Istoria succintă a localităţii.

Municipiul Odorheiu Secuiesc (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Odorhellen) se

situează în judeţul Harghita, România. Localitatea străbătută de râul Târnava Mare este

poziţionată la o altitudine medie de 481 m şi face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru.

Populaţia totală stabilă a localităţii, în urma recensământului din anul 2011, este de 34.257 de

persoane, astfel este a doua localitate după Miercurea-Ciuc. În jur de 31.665 de persoane

(92,4%) se consideră de etnie maghiară, iar persoanele de etnie română reprezintă 2,51% din

totalul populaţiei localităţii, respectiv persoanele de etnie romă reprezintă 1,48 %. Populaţia

municipiului are o identitate puternică secuiască, localitatea, dar şi întreaga zonă, este

caracterizată de existenţa unei puternice identităţi locale, unui ataşament puternic pentru

instituţii culturale – unui patriotism local sănătos. Totodată, în viaţa acestei comunităţi este

prezentă în mod accentuat cunoaşterea, promovarea, ocrotirea şi păstrarea tradiţiilor valorilor

culturii populare, conservarea şi protejarea patrimoniului cultural construit, ceea ce se reflectă

şi în evenimentele comunităţii.

Fiind centrul zonei Odorhei, municipiul este învecinat cu 4 localităţi: satele componente

comunelor Dealu, Brădeşti, Mărtiniş şi Feliceni. În ceea ce priveşte caracteristicile naturale,

anturajul localităţii se mândreşte cu numeroase valori naturale şi culturale. Zona este

împrejurată de dealuri cu o înălţime medie, acoperite de păduri de foioase, ceea ce determină

aspectul vizual al localităţii.

Descoperirile arheologice dovedesc că zona municipiului era locuită încă din vremuri

preistorice. Sub ruinele cetăţii medievale Székely Támadt erau descoperite urmele cetăţii

construite în epoca romană, precum şi ruinele unei băi romane. Pentru prima dată municipiul

era menţionat în hrisoavele din anul 1224, locuitorii fiind denumiţi „telegdy székely”, adică

secui din Telegd. În registrul papal din anul 1333 apare denumirea Uduorhel – chiar şi

denumirea indică că executorul secuilor îşi avea aici sediul.

Localitatea era ridicată la rang de oraş de către Regele Sigismund, iar în hrisovul din anul 1485

al judecătorului suprem al Regatului Ungariei Báthori István localitatea este atestată în calitate

de târg. Acest rang a determinat semnificativ viaţa populaţiei: i-a conferit dreptul organizării

târgurilor din zonă, condiţii fiscale favorabile şi, nu în ultimul rând, rangul de oraş i-a asigurat

11

autonomia. În 1557 regina Izabella i-a acordat Odorheiului statutul de oraş liber, cu drept de

folosire a sigiliului şi stemei, scutit de orice alte obligaţii. Rolul semnificativ al localităţii este

accentuat şi de faptul că în această localitate a avut loc Dieta de patru ori în timpul domniei

principiilor Transilvaniei: în anii 1556, 1581, 1606 şi 1635. Participarea generală la obligaţiile

faţă de domnitor era introdusă de către principele Transilvaniei Báthory István în anul 1571. În

această perioadă erau extinse limitele teritoriale ale oraşului, localităţile învecinate fiind

anexate acestuia: Gyárosfalva în anul 1571 şi Szentimrefalva în anul 1577. La iniţiativa

principelui Bethlen Gábor, denumirea localităţii a dobândit atributul „székely” (secui), iar prin

ordonanţă i-a consolidat privilegiile. Sub domnia lui Bethlen Gábor Cibrefalva era anexat la

localitatea Odorhei în anul 1620.

După câţiva ani glorioşi şi paşnici a urmat o perioadă mai greoaie. În luptele curuţilor împotriva

lobonţilor, populaţia oraşului a ţinut cu curuţii, astfel, oraşul era pedepsit şi timp de zece ani

obligat la încazarmarea soldaţilor. Sub domnia împărătesei Maria Tereza s-au înfiinţat

regimente grănicereşti, iar masacrul de la Siculeni, precum şi ciuma sosită din Moldova în anii

1710-1711 au influenţat în sens negativ reformele militare. Potrivit documentelor scrise în

această perioadă, siguranţa averii şi vieţii locuitorilor era în pericol, securitatea publică s-a

diminuat remarcabil. În urma dificultăţilor secolului, economia oraşului a cunoscut o nouă

expansiune –dovedită de clădirile construite în stil baroc în secolul 18 şi care determină

aspectul şi patrimoniul construit al oraşului. Tot în această perioada au înflorit breslele în oraşul

Odorheiu Secuiesc. Localitatea a jucat un rol-cheie semnificativ şi în luptele paşoptiste: în anul

1848 aici era stabilit locul de recrutare pentru unul din cele patru batalioane de apărare. Odată

cu sistarea luptelor şi în urma perioadei Bach, viaţa economică şi culturală a oraşului şi-a luat

un nou avânt. În anul 1868 în localitatea Odorheiu Secuiesc a îşi desfăşura activitatea curtea

regală feudală, iar în anul 1879 a devenit reşedinţa comitatului Odorhei. Limitele oraşului s-au

extins din nou prin anexarea localităţii Sâmbăteşti în anul 1895. În această perioada a demarat

procedura de dezvoltare a meşteşugarilor, respectiv caracterul de oraş de şcoli era de asemenea

în curs de formare. În anul 1868, marele istoric, etnograf, om politic, scriitor Orbán Balázs

vorbeşte cu mândrie despre Odorheiu Secuiesc în capodopera sa intitulată „Descrierea

Ţinutului Secuiesc”: locul desfăşurării studiilor şi activităţii lui.

Pe lângă Orbán Balázs multe personaje istorice şi literare remarcabile şi-au făcut studiile în

Odorheiu Secuiesc. Liceul catolic (azi Liceul Teoretic Tamási Áron) şi Colegiul Reformat (azi

Liceul Teologic Reformat Baczkamadarasi Kiss Gergely) s-au bucurat de o reputaţie bună în

această perioadă. Pe lângă liceele enumerate tinerii erau atraşi şi de posibilităţile de formare de

meşteşugari din oraş. Din toate aceste motive, este evident că la începutul secolului 20 oraşul

12

a fost considerat ca fiind centrul cultural şi administrativ al judeţului. În perioada socialistă, în

urma celui de al doilea război mondial poziţia localităţii a slăbit semnificativ. În urma divizării

teritoriului statului în judeţe din anul 1968 Odorheiu Secuiesc a fost privat de rolul său

administrativ, nu şi-a mai redobândit statutul de reşedinţă de judeţ. Creşterea explozivă a

industriei, precum şi urbanizarea forţată au determinat remarcabil şi au generat daune

semnificative şi ireversibile aspectului oraşului. Bethlenfalva şi Cădişeni au fost anexate

oraşului în anul 1952, iar numărul populaţiei s-a multiplicat de patru ori. Paralel cu aceste

modificări concepute şi intervenite pe plan administrativ, a crescut numărul fabricilor şi

societăţilor comerciale şi au apărut noile cartiere ale oraşului în urma exploziei demografice şi

procesului de urbanizare. După căderea regimului comunist din anul 1989 s-au diminuat

remarcabil – chiar au dispărut – fondurile de stat alocate pentru dezvoltarea oraşului, iar în

urma privatizărilor, societăţile comerciale au fost obligate să se adapteze principiilor economiei

de piaţă recent apărute şi răspândite.

Pe parcursul istoriei erau extinse în mai multe rânduri limitele teritoriale ale municipiului, şapte

localităţi învecinate fiind anexate acestuia: Gyárosfalva, Szent Imre falva, Dancsfalva şi

Cibrefalva, urmate de Sâmbăteşti, Bethlenfalva şi Cădişeni. Toate aceste demersuri, precum şi

industrializarea şi urbanizarea forţată a sistemului comunist definesc aspectul actual al

localităţii. Fostul târguşor a pierdut din poziţia de centru administrativ de odinioară în urma

divizării teritoriale pe judeţe din anul 1968, iar începând cu anul 1990 poziţia centrală a

municipiului se consolidează din ce în ce mai semnificativ.

2.2 Caracteristicile generale ale microregiunii Odorhei

Microregiunea Odorhei, împreună cu filiala Cristur este situată în partea de sud-vest a judeţului

Harghita. Studiile şi analizele de specialitate arată că unitatea administrativ-teritorială a luat

fiinţă odată cu stabilirea secuilor pe teritoriul actual, iar datele exacte ale acestor evenimente

constituie tema dezbaterilor permanente în rândul istoricilor. Hrisoavele secolelor 15-16 atestă

că Scaunul Odorhei era scaunul cel mai important al secuilor din punct de vedere administrativ

şi jurisdicţional.

13

Ajungând în regiune din direcţia localităţii Sângiorgiu de Pădure, adică dinspre est la vest1,

prima microregiune întâmpinată este valea pârâului Küsmöd, iar locuitorii satelor acestei

microregiuni trăiesc din creşterea animalelor şi gospodărie. La sud se află regiunea Cristur,

respectiv valea pârâului Goagiu, unde găsim gospodării ţărăneşti izolate. Aici se află oraşul

Cristuru-Secuiesc, al doilea oraş cel mai considerabil al regiunii Odorhei. Importanţa acestui

1 Sursa hărții Scaunului Odorhei: http://archiv.szekelygyumolcs.ro/udvarhely.php?l=hu.

14

oraş este întărită de faptul că localitatea constituie punctul de întâlnire a celor trei drumuri

regionale principale (unul prin valea pârâului Goagiu, altul prin valea pârâului Nyikó, iar al

treilea prin râul Târnava-Mare). Dezvoltarea şi starea contemporană a localităţii Cristuru

Secuiesc se datorează în mare parte industrializării forţate a regimului comunist, însă în urma

decăderii regimului nu a avut loc o privatizare completă: unităţile de producţie existente s-au

desfiinţat parţial sau total.

La vest, dinspre Cristuru Secuiesc, reţeaua apelor curgătoare definesc structura localităţilor:

pârâul Nyikó şi râul Târnava Mare. Aici se află aşezări mai mici, unde principala sursă de venit

este constituită de creşterea animalelor şi de industriile tradiţionale locale.

Regiunea sării se află în partea nordică a regiunii Odorhei şi este alcătuită din comunele Corund

şi Praid, respectiv de localităţile care intră în componenţa lor.

La est se află localităţile montane: comunele Vârşag, Dealu, Zetea, Brădeşti, Satu Mare,

Căpâlniţa şi satele aparţinătoare comunelor. Principala sursă de venit în aceste localităţi este

păşunatul liber, respectiv exploatarea forestieră şi prelucrarea lemnului. Zona colinară a

regiunii Odorhei este constituită de comunele Ulieş şi Dârjiu, precum şi satele care intră în

componenţa lor. De asemenea, această zonă este caracterizată de umbră din punctul de vedere

al geografiei transporturilor, ceea ce determină în mare parte posibilităţile localităţilor din zonă.

Singurul oraş în valea pârâului Homorod este Vlăhiţa. Oraşul a fost centru metalurgic înainte

şi în timpul perioadei comuniste, însă odată cu decăderea regimului comunist această ramură

de industrie s-a desfiinţat, iar populaţia oraşului şi-a regăsit sursele de venit tradiţionale ale

zonei: exploatarea forestieră şi creşterea animalelor. În valea Homodului Mic şi Mare – cu

excepţia câtorva localităţi, ca de exemplu Lueta, Mărtiniş, Ocland – este caracteristică existenţa

localităţilor mai mici, cu un număr mediu de populaţie între 100-150 de persoane.

2.3 Determinarea zonelor de dezvoltare

În prezenta strategie integrată de dezvoltare urbană durabilă am stabilit obiectivele generale şi

tematice din perspectiva celor trei zone geografice definite:

1. centrul istoric al oraşului,

2. întregul teritoriu administrativ al municipiului,

3. Scaunul Odorhei.

15

2.3.1 Centrul istoric

Centrul administrativ, istoric, educaţional, cultural al municipiului Odorheiu Secuiesc este

alcătuit din teritoriul înconjurat de strada Târgului, malul râului Târnava-Mare, străzile Tamási

Áron, Hunyadi János, Kuvar, Baróti Szabó Dávid, Şcolii, Sântimbru, Bethlen Gábor2. Acest

teritoriu reprezintă nucleul istoric baroc al localităţii cuprinzând mai multe monumente istorice

şi zone protejate din punct de vedere istoric, unităţi sportive, spaţii publice, respectiv trei

cartiere (Sziget, Kuvar şi Tomcsa Sándor). Piaţa de legume şi fructe orăşenească aflată pe

strada Târgului are o semnificaţie importantă atât pentru fermierii zonei cât şi pentru locuitorii

municipiului.

În această zonă se găsesc majoritatea unităţilor bancare. Totodată, cafenelele culturale şi

terasele centrale asigură locul desfăşurării vieţii civice şi publice.

Punctul de întâlnire al drumurilor dinspre Sighişoara, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş defineşte

şi determină semnificativ aspectul zonei atât din punct de vedere urbanistic, arhitectural, dar,

pe de altă parte, astfel rezultă traficul intens şi congestionarea acestuia. Punctul de întâlnire al

celor trei drumuri are loc la Piaţa Primăriei, cea mai extinsă, cea mai mare piaţă a municipiului.

2.3.2 Teritoriul administrativ al municipiului Odorheiu Secuiesc

Teritoriul administrativ al municipiului Odorheiu Secuiesc este învecinat cu comunele Dealu,

Brădeşti, Mărtiniş şi Feliceni, cuprinzând în total 4.779 ha3

2 A se vedea anexele strategiei. 3 A se vedea următoarea hartă. Sursă: Vofkori László: Székelyudvarhely. Városkalauz, Miercurea Ciuc, 2005, Pro Print, pag. 65.

16

Pe lângă centrul istoric al oraşului se pot delimita următoarele zone ale municipiului Odorheiu

Secuiesc: Sâmbăteşti, partea sudică, zona Beclean, Cădişeni, cartierele Beclean şi Taberei,

Csalóka – Tabăra Saşilor, Cserehát.4

Zona Sâmbătesti a fost anexată oraşului în anul 1895. Actual este considerată ca fiind un cartier

străbătut de drumul 13A în direcţia oraşului Sovata; iar acest drum este considerat ca fiind

drum de tranzit pentru transport de marfă. Tocmai din această cauză populaţia acestei zone se

confruntă cu probleme legate de curăţenie publică, trafic aglomerat, starea drumurilor.

Totodată, chiar din perspectiva ameliorării curăţeniei publice, este inevitabilă reabilitarea,

dezvoltarea şi modernizarea reţelei de apă pluvială. În partea estică a zonei Sâmbăteşti există

o zonă industrială: aici, în anii 1950, s-au stabilit întreprinderi naţionale, iar în urma decăderii

regimului comunist şi a procedurilor de privatizare s-au înfiinţat şi s-au instalat noi unităţi de

producţie.

Zona sudică – purtând denumirea de Rókaváros în limbaj curent – dispune în acelaşi timp de

funcţie economică, dar este semnificativă şi din punctul de vedere al aspectului locuinţelor:

partea mai apropiată de centru (mijlocul străzii II. Rákóczi Ferenc, prima parte a străzii Budvar,

străzile Băilor Sărate şi Borsairét) are aspectul unei zone rezidenţiale (cu excepţia clădirilor

fabriciide confecţii Ikos Conf care se află în vecinătatea cartierului Kuvar), iar punctele de

4 Cu excepția câtorva excepții (de exemplu Cădișeni sau Beclean), zonele municipiului nu constituie unități urbanistice, ci determinarea lor există numai în planul mental al locuitorilor. Prin urmare, chiar din această cauză nu se poate defini cu exactitate apartenența unei străzi la cartiere învecinate, sau câte zone funcționale alcătuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc. Elaboratorii prezentei strategii de dezvoltare urbană durabilă consideră că această enumerare și prezentare sumară și succintă prezintă cu desăvârșire caracteristicile unităților urbanistice ale municipiului Odorheiu Secuiesc.

17

lucru industriale, unităţile de producţie de comerţ instalate la marginea oraşului, reprezintă mai

degrabă caracterul industrial al zonei. Trebuie menţionat că în această zonă, în strada Budvar,

se află comunitatea cea mai segregată a romilor din municipiul Odorheiu Secuiesc, în cartierul

situat în vecinătatea zonei industriale.

Zona Beclean se află la marginea nord-estică a municipiului, la marginea drumului naţional

DN13A. A fost anexată municipiului în anul 1952 în consecinţa unirii naturale geografice. Cu

excepţia unităţilor de producţie şi de comerţ instalate la marginea municipiului, unitatea

urbanistică poartă caracteristicile generale ale cartierelor, însă exercită funcţia zonelor

industriale. Terenurile se află la marginile drumului principal, perpendicular pe drum şi în linie

regulată.5 În această zonă se găseşte o altă comunitate romă în teritoriul aflat între strada

Recoltei şi marginea oraşului.

Cădişeni a fost anexată la municipiu tot în anul 1952. Zona se află la marginea drumului

judeţean 134A spre Dealu, iar aspectul rural al zonei variază cu casele moderne recent

construite, iar la marginea zonei urbanistice, în anii 1990, s-au stabilit întreprinderi tipografice

astfel crescând traficul străzilor care erau de altfel deja înguste.

Cartierul Beclean şi cartierul Taberei constituie zonele cele mai aglomerate ale oraşului. Cele

două cartiere alcătuite din blocurile de locuinţe cu mai multe etaje au fost înfiinţate şi edificate

în anii 1960-1980.

Cartierul Csalóka – Tabăra Saşilor s-a înfiinţat la marginea cartierelor Beclean şi Taberei

începând din anii 1990 în urma construcţiilor private de mare însemnătate. Unitatea urbanistică

reprezintă o imagine contrastantă deoarece amenajarea pieţelor, locurilor publice, acoperirea şi

asfaltarea străzilor aflate în vecinătatea caselor moderne s-a finalizat doar parţial.

Cartierul Cserehát s-a înfiinţat la marginea estică a municipiului începând din anii 2000, iar

dezvoltarea cartierului s-a demarat prin construirea blocurilor de locuit în cadrul programului

de construcţii locuinţe pentru tineret. Pe lângă blocurile de locuit s-au ridicat şi alte case

particulare formându-se astfel un cartier cu aspect modern.

2.3.3 Odorheiu Secuiesc, centru microregional

În secolele 15-16 adunările naţionale ale secuilor au avut loc la Odorheiu Secuiesc, sau într-o

altă localitate înconjurătoare pe teritoriul Scaunului Odorhei. Pe plan jurisdicţional adunarea

5Vofkori László: Székelyudvarhely. Városkalauz, Csíkszereda, 2005, Pro Print, 244. o.

18

generală din Odorhei constituia instanţa de recurs a hotărârilor pronunţate de adunările altor

scaune, iar instanţa imediat următoare era constituită chiar de persoana jupânului secuilor.

Recursul în faţa regelui a avut loc numai în urma parcurgerii acestor paşi şi prevederi

obligatorii. Scaunul Odorhei sub forma unităţii administrative s-a desfiinţat în epoca Imperiului

Austro-Ungar.

În urma formării judeţelor din 1876, Scaunul Odorhei a devenit comitat, cu reşedinţa Odorheiu

Secuiesc. În perioada interbelică Odorheiul a menţinut statutul de judeţ,

iar în urma celui de al doilea război mondial şi în prima etapă a regimului comunist constituia

Raionul Odorhei în castrul Regiunii Mureş-Autonomă Maghiară (sau Regiunea Autonomă

Maghiară). În urma divizării teritoriului statului în judeţe din anul 1968 Odorheiu Secuiesc era

privat de rolul său administrativ făcând parte din teritoriul judeţului Harghita.

Numărul total al populaţiei judeţului Harghita, în baza rezultatelor finale ale recensământului

din anul 2011, este de 310.867 de persoane, iar populaţia microregiunii Odorhei reprezintă

37,84% din totalul populaţiei judeţului. Majoritatea (57,4%) populaţiei stabilite domiciliază în

mediul rural, iar 42,6% domiciliază în mediul urban.

Constatăm o scădere uşoară a populaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc – precum şi în

microregiunea Odorhei – în perioada 2002-2011, iar această scădere este mai mică decât cea

stabilită în perioada anterioară 1992-2002. Emigrarea în Ungaria – fiind cea mai preferată

dintre principalele destinaţii de emigrare – nu mai este atât de caracteristică, tipică faţă de

perioada imediat următoare revoluţiei din anul 1989; iar în urma aderării României la Uniunea

Europeană şi limitarea accesului pe piaţa de muncă în Ungaria, s-a schimbat ţara de destinaţie

pentru emigrare. Putem afirma că Ţinutul Secuiesc nu s-a implicat în procesul de migraţie spre

Europa de Vest (în special Spania, Italia, Marea Britanie, Franţa) special primului deceniu al

secolului 21.6

Modificarea populaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc şi comunelor înconjurătoare (perioada 1995-2011)

Localităţi 1995 2002 2011 Oraşe

Odorheiu Secuiesc 38.985 36.948 34.257 Cristuru Secuiesc 11.468 10.370 9.650

Vlăhiţa 7.652 7.042 6.898 Total oraşe: 58.105 54.360 50.805

6A se vedea: Kiss Tamás: Népszámlálás 2011: folyamatok és (köz)politikai irányok (Recensământ 2011: proceduri și direcții politici publice) IN: Magyar Kisebbség (Minoritatea Maghiară), 2010. 3-4.

19

Comune Atid 2.962 2.837 2.705

Avrămeşti 2.526 2.517 2.465 Brădeşti 3.558 3.561 1.915

Satu Mare7 1.995

Căpâlniţa 2.068 1.983 2.026 Corund 6.364 6.180 6.135 Dealu 3.826 3.906 3.907 Dârjiu 1.348 1.177 1.036 Feliceni 2.990 3.026 3.297 Lueta 3.889 3.525 3.439

Lupeni 4.532 4.434 4.473 Mărtiniş 3.090 3.011 2.838 Mereşti 1.582 1.415 1.339 Mugeni 5.866 5.869 3.491

Porumbeni 1.805

Ocland 1.321 1.403 1.293 Praid 7.032 6.346 6.502 Săcel 1.362 1.320 1.253

Secuieni 2.500 2.660 2.644 Simoneşti 3.846 3.738 3.776

Ulieş 1.336 1.273 1.193 Vârşag 1.552 1.515 1.580 Zetea 6.037 5.753 5.643

Total comune: 69.587 67.449 66.750

Atragem atenţia asupra faptului că,în timp ce populaţia municipiului Odorheiu Secuiesc a

scăzut destul de remarcabil (cu un procent de 7,28%), populaţia comunelor înconjurătoare

(Feliceni, Lupeni, Dealu, Brădeşti, Satu Mare) ori este stabilă ori este în creştere, ceea ce

reprezintă rezultatul unui proces tipic de migrare dinspre urban spre rural8. Cu toate acestea,

7 Satu Mare şi Porumbeni Mari au devenit comune separate în anul 2004. Până acest an Satu Mare aparţinea la

teritoriul administrativ a comunei Brădeşti, iar satul Porumbenila Mugeni.

8Nu înseamnă că în acest caz nu au avut loc cazuri de emigrare în ultimul deceniu.

20

este firesc să nu putem nega existenţa migrării din municipiul Odorheiu Secuiesc în ultimul

deceniu.

Rolul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc din perspectiva Scaunului

Odorhei se evidenţiază în primul rând pe plan educaţional, cultural, servicii culturale, respectiv

servicii sanitare. Deşi este localitatea cea mai reprezentativă pe plan economic a regiunii (şi a

judeţului Harghita, aşa cum vom vedea), din punctul de vedere al ocupării forţei de muncă rolul

său de centru microregional se evidenţiază numai într-o zonă de 20-30 km. Cu toate acestea,

luarea în considerare a municipiului Odorheiu Secuiesc este necesară şi inevitabilă cu ocazia

elaborării şi dezvoltării politicilor publice şi proiectelor vizând dezvoltarea economică a

Scaunului Odorhei, deoarece este vorba despre o comunitate care numără 120 de mii de

persoane.

21

3 Analiza situaţiei actuale

3.1 Caracteristicile demografice şi sociale

Analizele demografice şi sociologice prezintă o imagine socială exactă şi detaliată a localităţii

Odorheiu Secuiesc, iar aceste analize definesc posibilităţile şi minusurile existente pe planul

resurselor umane, forţei de muncă. În cadrul administraţiei locale, urmărirea statisticilor

demografice constituie o sarcină inevitabilă şi necesară: aceste procese şi modificări

demografice exercită un impact asupra tuturor segmentelor şi factorilor sociali, influenţează

echilibrul economic, social, cultural şi politic al regiunii la nivel local şi microregional. În

continuare vom prezenta caracteristicile demografice ale localităţii Odorheiu Secuiesc şi

microregiunii Odorhei bazându-ne pe datele furnizate de către Institutului Naţional de

Statistică.

3.1.1 Caracteristicile generale ale populaţiei – indicatori demografici

Populaţia judeţului Harghita reprezintă 13,1% din totalul populaţiei Regiunii de Dezvoltare

Centru. Populaţia judeţului stabilită în urma recensământului din anul 2011 este de aproximativ

310.867, din care 12,96 % este de etnie română şi 85,21% se consideră de etnie maghiară.

Majoritatea (57,4%) populaţiei stabile domiciliază în mediul rural, iar 42,6% domiciliază în

mediul urban. Din punctul de vedere al populaţiei, Odorheiu Secuiesc este cel de al doilea

municipiu din judeţul Harghita; reşedinţa de judeţ, Miercurea Ciuc îl depăşeşte cu doar 4.709

de locuitori.

Populaţia stabilă a localităţii în urma recensământului din anul 2011 este de 34.257 de

persoane, din care 16.411 bărbaţi şi 17.846 femei.

Distribuţia populaţiei pe vârste – pe lângă ceilalţi indicatori demografici – trebuie luată în

considerare cu prilejul conceperii, elaborării şi realizării, implementării planurilor de

dezvoltare indiferent de domeniu: infrastructural, economic, social, educaţional sau chiar în

domeniul sănătăţii. Putem afirma că indicatorii demografici sunt în strânsă interdependenţă cu

toate celelalte aspecte şi segmente sociale, economice, culturale. Următorul grafic reprezintă

structura pe vârste a populaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc în baza căruia putem afirma că

majoritatea populaţiei (70,67%) se află în generaţia activă, între 15 şi 64 de ani, cu toate că

tinerii intră pe piaţa muncii doar la 18-20 de ani, iar la aproximativ 60 de ani multe persoane

22

se pensionează. În rândul copiilor sunt 5.366 persoane, iar în rândul vârstnicilor 4.679

persoane.

Următorul grafic compară datele recensământului din anul 2002 cu cele din anul 2011 din

unghiul divizării populaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc pe grupe de vârstă. Prelucrând

datele şi evaluând rezultatele constatăm că în procentul populaţiei active nu a intervenit nicio

modificare semnificativă. Dimpotrivă, procentul populaţiei îmbătrânite a crescut cu 6,6%, iar

cel al copiilor s-a diminuat cu 5,9%. Cu toate că „indicele de îmbătrânire demografică” al

municipiului este moderat, ne avertizează că fenomenul existent în întreaga Europa nu va evita

nici oraşul nostru în lipsa luării unor măsuri de prevenire adecvate. Implementarea unor

programe care oferă şi asigură sprijin considerabil familiilor, dar şi favorizează creşterea

copiilor, este datoria administraţiei locale. Paralel cu conceperea şi implementarea acestor

programe, este necesară dezvoltarea serviciilor sanitare; iar sistemul de asistenţă socială trebuie

să fie conceput, organizat şi dezvoltat luând in considerare nevoile şi necesităţile generaţiei

îmbătrânite.

Procentul ridicat al populaţiei active este favorabil din punctul de vedere al economiei şi pieţei

forţei de muncă al municipiului. Însă, aceste procese vor fi cu adevărat eficientedoar dacă

gradul şi modalităţile de formare al forţei de muncă corespund nevoii pieţei muncii.

Comparaţia populaţiei pe structuri de vârstă în perioada 2002 şi 2011 (%)

3,680

1,686 1,6012,019

5,548 5,712

4,4194,913

2,901

1,778

0

1,000

2,000

3,000

4,000

5,000

6,000

sub 9 ani între 10-14ani

între 15-19ani

între 20-24de ani

între 25-34de ani

între 35-44de ani

între 45-54de ani

între 55-64de ani

între 65-74de ani

peste 75de ani

Componența populației orașului Odorheiu Secuiesc pe grupe de vârste în urma recensământului din 2011

Total 34,257

23

între 0-19 ani între 20-39 de ani între 40-59 de ani peste 60 de

ani 2002 26,2 32,2 28,1 13,2 2011 20,3 30,5 29,1 19,8

Rolul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc s-a consolidat pe parcursul

ultimilor ani. Din perspectiva acestor aspecte sunt inevitabile şi necesare evaluarea şi analiza

pe termen lung a datelor demografice inclusiv ale localităţilor înconjurătoare: municipiul

trebuie să conceapă şi să-şi organizeze serviciile oferite luând în considerare nevoile şi

caracteristicile demografice ale populaţiei localităţilor înconjurătoare.

Tabelul din capitolul 2.3.3. completează datele prezentate în Strategia de dezvoltare durabilă

pentru perioada 2008-2015 cu datele finale ale recensământului din anul 2011, respectiv

prezintă modificarea şi evoluarea populaţiei municipiului şi comunelor înconjurătoare în

perioada 1995-2011. Totodată, prezentăm datele statistice ale celor trei localităţi la rang de oraş

din microregiunea Odorhei. Constatăm că, în perioada studiată, populaţia sub 16 ani a scăzut

cu 7.300 persoane ceea ce reprezintă o scădere de 12,57%. În cazul comunelor scăderea

populaţiei stabile nu este atât de semnificativă: numărul populaţiei a scăzut cu 2.837 persoane,

adică cu 4,08%. Această modificare demografică favorabilă poate fi atribuită tendinţei de

schimbare a domiciliului şi mutarea din cartierele municipiului în comunele înconjurătoare, în

cadru rural mai liniştit, paşnic. Acest proces a demarat odată cu dezvoltarea infrastructurii şi se

preconizează că va continua în următorii ani.

Populaţia stabilă după etnie şi după limba maternă

În urma recensământului din anul 2011, harta etnică a municipiului Odorheiu Secuiesc se

compune din populaţie de etnie maghiară, română şi romă. Numărul populaţiei de etnie

maghiară este de 31.665 persoane reprezentând un procent de 92,43% din totalul populaţiei

localităţii, iar populaţia de etnie română reprezintă 2,51% din totalul populaţiei şi 1,48 % se

consideră de etnie romă.Din procentul de 3,58, cinci persoane sunt de naţionalitate ucraineană,

nouă persoane de naţionalitate germană, 6 persoane de alte naţionalităţi, iar 1194 persoane

(3,48%) nu a răspuns la întrebarea referitoare la naţionalitatea. Cu ocazia recensământului din

anul 2011 numărul populaţiei de etnie română era de 861 persoane, iar 509 persoane s-au

considerat de etnie romă.

24

Referitor la componenţa populaţiei după limbă maternă, constatăm că 93,98% din totalul

populaţiei defineşte limba maghiară ca fiind limba maternă, astfel, procentul populaţiei cu

limba maternă maghiară depăşeşte procentul populaţiei de etnie maghiară. Majoritatea

populaţiei de etnie romă consideră limba maghiară ca fiind limba maternă, doar 19 persoane se

consideră persoane cu limba maternă romă. Dimpotrivă, mai multe persoane de etnie română

au arătat că limba lor maternă este limba maghiară.

Populaţie după etnie

Anul Persoane de etnie

maghiară Persoane de

etnie română Persoane de

etnie romă Alte etnii

2011 31.665 (92,4%) 861 (2,51%) 509 (1,48%) 1.222 (3,57%)

Populaţie după limba maternă

Anul Limba maghiară Limba română Limba romă Alte limbi

2011 32.198 (93,98%) 832 (2,42%) 19 (0,05%) 1.208 (3,53%)

Populaţia stabilă după religie

În urma recensământului din anul 2011 constatăm că 49,29% din totalul populaţiei

municipiului Odorheiu Secuiesc se consideră de religie romano-catolică. Numărul populaţiei

de religie reformată şi unitariană este de asemenea ridicat: 28,25%, respectiv 14,12%. În baza

datelor din anul 2002 procentul populaţiei de religie romano-catolică a depăşit procentul de

50%, iar procentul populaţiei de religie reformată a depăşit 30%. cu prilejul recensământului

4,43% s-au declarat că sunt de alte religii, un segment de mică semnificaţie din populaţie

(3,81%) a refuzat răspunsul privind religia sau se consideră fără religie.

Populaţie după religie

Număr de persoane Procent

Romano-catolică 16.888 49,29 Reformată 9.678 28,25 Unitariană 4.838 14,12 Ortodoxă 804 2,34

Martorii lui Iehova 364 1,06

25

Baptistă 78 0,22 Greco-catolică 65 0,18

Creştină după Evanghelie 57 0,16 Evanghelică lutherană 48 0,14

Penticostală 29 0,08 Adventistă de ziua a şaptea 18 0,05

Evanghelică 11 0,032 Evanghelică de confesiune

augustană 9 0,02

Altă religie 53 0,15 Fără religie 72 0,21

Atei 13 0,037 Informaţie nedisponibilă 1.226 3,57

Educaţia

Conform rezultatelor finale ale recensământului din 2011, numărul persoanelor cu studii

superioare este de 4.919 persoane, ceea ce constituie 16,09% din populaţia municipiului de 10

ani şi peste. Această rată depăşeşte nivelul naţional (14,38%), însă rămâne sub nivelul

populaţiei urbane la nivel naţional (22,45%). Numărul şi ca atare procentul persoanelor cu

studii secundare (51,41%) depăşeşte atât rata nivelului naţional, cât şi rata populaţiei urbane la

26

nivel naţional. Pe de altă parte, procentul persoanelor cu studii gimnaziale este sub nivelul

naţional. Cu ocazia recensământului din 2011 s-au înregistrat 531 persoane fără şcoală

absolvită, din care numărul persoanelor analfabete este de 211 (0,69%, ceea ce constituie

aproximativ jumătatea nivelului stabilit la nivel naţional de 1,36%).

3.1.2 Modificările în populaţie: modificări naturale şi migraţia

Modificările în populaţia municipiului Odorheiu Secuiesc în perioada 1992-2011

An 1992 2002 2011 Populaţia 39.959 36.948 34.257

Scădere a populaţiei pe 20 de ani

5.702 (14,26%)

Populaţia municipiului Odorheiu Secuiesc prezintă o reducere permanentă pe parcursul

ultimilor douăzeci de ani: în comparaţie cu datele recensământului din anul 1992 constatăm că

scăderea populaţiei reprezintă procentul de 14,26%.

Următorul tabel reprezintă numărul naşterilor şi deceselor în perioada 2009 – 20149. În ultimii

cinci ani, numărul naşterilor a depăşit numărul deceselor, astfel putem afirma că reducerea

populaţiei din ultima perioadă se datorează, pe de o parte, schimbărilor de domiciliu în zone

rurale, de fapt mutarea numeroaselor familii în comunele şi satele înconjurătoare, iar pe de altă

parte se datorează emigrării. Emigrarea cea mai semnificativă se constată la începutul secolului

21: în această perioada a crescut semnificativ numărul lucrătorilor înregistraţi în străinătate.

Tendinţa actuală este asemănătoare; iar cu toate acestea constatăm o scădere mai uşoară relativ

cu datele înregistrate la începutul secolului.

9Sursă:Compartiment de Evidență a Populaţiei, Primăria Odorheiu Secuiesc.

27

3.1.3 Piaţa de muncă, ocuparea forţei de muncă

În perioada crizei economico-financiară din anul 2008, rata şomajului a reprezentat o creştere

relativ de semnificativă pe întreg teritoriul României, iar aceşti indicatori reprezintă valori mai

scăzute pentru anul 2013. Studiind următorul tabel observăm că rata lunară a şomajul în judeţul

Harghita pentru anul 2010 a fost de aproximativ 9-12%, iar în oraşele – mediul urban –

judeţului Harghita această valoare arată 5-7%. Până în anul 2013 aceste valori au scăzut la 5-

7%, respectiv 3-4%.

Rata şomajului înregistrat pentru municipiul Odorheiu Secuiesc arată în mod constant o valoare

sub nivelul mediu judeţean cu 0,5-1%. 10

10Sursă: Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, județul Harghita.

050

100150200250300350400450500

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Natalitate și mortalitate în Odorheiu Secuiesc

Numărul nașterilor Numărul deceselor

28

Analiza vizând ocuparea forţei de muncă şi piaţa de muncă va fi prezentată în capitolul 3.9

Situaţia economică.

0

2

4

6

8

10

12

Rata șomajului în 2010, %

Odorheiu Secuiesc Județul Harghita Mediul urban din județul Harghita

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Rata șomajului în 2013, %

Odorheiu Secuiesc Județul Harghita Mediul urban din județul Harghita

29

3.2 Infrastructură

Sistemul urbanistic şi stabilirea indiciilor urbanistici ai municipiului Odorheiu Secuiesc sunt

prevăzuţi şi prezentaţi în conformitate cu prevederile legale în vigoare ale Planului Urbanistic

General (PUG). Planul Urbanistic actual a fost probat cu Hotărârea nr. 85/1999 a Consiliului

Local Odorheiu Secuiesc. Având în vedere că – în conformitate cu prevederile legale –

valabilitatea unui plan urbanistic general este de zece ani, iar în urma obţinerii unor resurse

financiare destinate acestuia, în anul 2011, a fost întocmit noul PUG care nu este aprobat

deocamdată. Noul plan urbanistic general prevede printre altele mărirea intravilanului cu

65,7% după cum reiese din datele următorului tabel:11

Folosinţa Suprafaţa în PUG-ul din

1999 (ha) Suprafaţa propusă de PUG-

ul din 2015 (ha) Cartiere 236,17 970,21 Instituţii şi servicii publice 115,08 176,19 Unităţi productive şi de

depozitare 97,85 137,35

Unităţi agricole 2,15 4,56 Zona spaţii verzi, sport şi

agrement 33,33 84,36

Altele 600,3 425,02 Total 1084,88 1797,69

Din datele prezentate reiese că administraţia locală planifică o creşterea suprafeţei cartierelor

de 310%. Trebuie menţionat că noul plan urbanistic general prevede creşterea suprafeţei

unităţilor productive şi agricole cu 41,91%, respectiv creşterea zonei spaţiilor verzi cu 153%.

3.2.1 Infrastructura de transport

3.2.1.1 Caracteristicile infrastructurii de transport

Teritoriul administrativ al municipiului Odorheiu Secuiesc este străbătut de traseele :

- DN13A în direcţia Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş.

11 Datele prezentate sunt prevăzute de noul plan urbanistic general care nu este aprobat deocamdată. Astfel aceste prevederi pot suferi modificări în urma propunerilor instituțiilor și agențiilor specializate.

30

- DJ137 în direcţia Sighişoara (Cristuru Secuiesc)

- DJ134A în direcţia Dealu

- DC32 în direcţia Forţeni (face parte din teritoriul administrativ al comunei

Feliceni)

- DC27 în direcţia Călugăreni (face parte din teritoriul administrativ al comunei

Mărtiniş, drum deteriorat).

Municipiul Odorheiu Secuiesc este situat în afara magistralelor de transport rutier prevăzute

prin documentaţiile de amenajarea teritoriului la nivel superior, sau chiar de reţeaua de

importanţă la nivelul Uniunii Europene TEN-T. Cele mai apropiate puncte de conexiune sunt

la Vânători, în apropierea municipiului Sighişoara (aproximativ 37 km de Odorheiu Secuiesc

pe DJ137) şi la Bălăuşeri, spre Târgu Mureş (aproximativ 80 km pe DN13A). În ambele direcţii

municipiul Odorheiu Secuiesc este legat de drumul european E60.

Prin urmare, proiectele destinate dezvoltării reţelei de transport TEN-T finanţate din bugetul

Uniunii Europene în perioada 2014-2020 nu vor influenţa favorabil în mod semnificativ

accesibilitatea unităţii administrative a municipiului Odorheiu Secuiesc.

Legătura cu sistemul naţional de căi ferate era realizată în anul 1888: data predării circulaţiei

traseului Vânători – Odorheiu Secuiesc, linia locală ce derivă din magistrala 300 Bucureşti –

Braşov – Cluj – Oradea. Deşi de-a lungul anilor s-a ridicat problema şi propunerea realizării

unei conexiuni feroviare între Odorheiu Secuiesc şi Miercurea Ciuc sau între Odorheiu

Secuiesc şi Gheorgheni, aceste investiţii nu s-au realizat şi staţia din Odorheiu Secuiesc este şi

în prezent terminala liniei; iar la Sighişoara se conectează la reţeaua naţională. Transportul de

persoane pe cale ferată între Odorheiu Secuiesc şi Sighişoara se realizează fără întreruperi

majore începând din anul 1888 în afară de perioada 1940-1944 când, din cauza modificării

hotarelor, trenul circula numai până la Cristuru Secuiesc.

Aeroportul cel mai apropiat de municipiul Odorheiu Secuiesc se află la Târgu Mureş

(aproximativ 120 km), la Cluj Napoca (aproximativ 210 km); dar este accesibil şi cel de la

Otopeni (aproximativ 260 km). Privind accesibilitatea internaţională, transportul se poate baza

în primul rând pe ultimele două aeroporturi, fiindcă aeroportul din Târgu Mureş nu are legătură

aeriană decât cu nouă oraşe europene (cel mai mult câte două zboruri săptămânal, cu excepţia

destinaţiei Londra unde sunt înregistrate câte patru zboruri pe săptămână). Pe lângă acestea, la

aeroportul din Târgu Mureş doar două companii aeriene sunt prezente: compania aeriană

română Tarom şi Wizzair, compania operatoare de zboruri low-cost. În schimb, aeroporturile

din Cluj-Napoca şi cel din Otopeni au o circulaţie aeriană cu un tranzit anual de persoane de

peste un milion de pasageri în toate direcţiile lumii.

31

3.2.1.2 Dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii de transport

Municipiul momentan nu este racordat la reţele de autostrăzi şi coridoarele paneuropene de

transport. În prezent este în curs de construire autostrada Nădlac-Sibiu pe traseul coridorului

IV paneuropean, unele loturi ale autostrăzii au fost deja deschise circulaţiei. Pe autostrada

Transilvania Braşov-Borş a fost deschisă circulaţiei doar secţiunea Câmpia Turzii-Gilău cu o

distanţă de 52 km. Spre deosebire de planurile iniţiale, Guvernul României a aprobat în data de

25 februarie 2015 Master Planul de Transport care prevede construcţia autostrăzii până la Târgu

Mureş, respectiv adoptă realizarea tronsonului12 Târgu Mureş-Iaşi.

Cunoscând planurile actuale, putem afirma că autostrada cea mai apropiată va fi cea Târgu

Mureş-Iaşi, iar cel mai apropiat punct de racordare la autostradă va fi la Praid/Sovata la o

distanţă de 30-40 km de Odorheiu Secuiesc.

Aşa cum am observat, în zona apropiată a municipiului nu sunt aşteptate în următorii cinci ani

investiţii majore de dezvoltare a drumurilor naţionale în afară de proiectele, mai puţin

semnificative, regionale pe acest plan. Planul de Dezvoltare al Regiunii „Centru” pentru

perioada 2014-2020 prevede în calitate de proiecte prioritare repararea şi dezvoltarea celor

patru drumuri judeţene dintre care două vor eficientiza accesibilitatea municipiului Odorheiu

Secuiesc: DJ 133 din direcţia judeţului Mureş, DJ 137A din direcţia judeţului Braşov, respectiv

DJ 131 din direcţia judeţului Covasna.13 Pe de altă parte, modernizarea drumurilor judeţene

menţionate împreună cu dezvoltarea drumului DJ 137 vor contribui la înfiinţarea unei legături

economice, turistice, financiare între localităţile înconjurătoare şi municipiul Odorheiu

Secuiesc, astfel se va consolida rolul microregional al localităţii.

Fluidizarea traficului de tranzit al municipiului Odorheiu Secuiesc este realizată în direcţia

Târgu Mureş – Sighişoara având în vedere că reabilitarea DN13C (între Bisericani şi Cristuru

Secuiesc) a avut loc recent. Nu este însă soluţionată centura de ocolire a traficului de tranzit pe

axele Târgu Mureş – Miercurea Ciuc, şi Sighişoara – Miercurea Ciuc. Fiind o soluţie actuală,

municipiul este străbătut de centura de ocolire destinată transportului de marfă la o distanţă de

400-500 m de centrul municipiului (str. Hunyadi János – str. Wesselényi Miklós, str. Nicolae

Bălcescu). Având în vedere că traseul străbate cartierul Sâmbăteşti, nu se potriveşte cu

desăvârşire acestui scop.

12Masterplanul prevede că realizarea acestor tronsoane se va face în două etape: în prima etapă se va realiza un drum expres care va capăta forma și calitatea de autostradă în a doua etapă. 13Vezi: Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020, pagina 369.

32

În perioada 2010-2011 s-au amenajat mai multe piste pentru biciclete prin realizarea marcajelor

de delimitare exterioare a benzii, iar singurul drum de biciclete este construit în partea de nord-

vest a municipiului şi face legătura cu Băile Szejke.

Deşi noul Plan Uranistic General prevede construirea aeroportului internaţional pe platoul

Ţechend, prezenta lucrare nu abordează problematica respectivă din cauza lipsei studiilor

economice-financiare-tehnice privind viabilitatea şi funcţionalitatea aeroportului într-un oraş

cu o populaţie de 34.000 de persoane sau chiar într-o microregiune cu o populaţie de 120.000

de locuitori. În cazul în care administraţia locală solicită abordarea problematicii respective,

este inevitabilă întocmirea unor studii de fezabilitate în scopul analizei integrate economice-

financiare-tehnice. 3.2.1.3 Infrastructura de transport şi dezvoltarea economică

Din perspectiva României, municipiul Odorheiu Secuiesc – ca şi Ţinutul Secuiesc în general –

se află într-o poziţie de umbră din punctul de vedere al geografiei transporturilor: nu se află

nici aeroport internaţional în zonă, respectiv se află la distanţă mare de reţelele semnificative

de cale ferată şi de drumuri europene, şi nici nu este conectat la principalele autostrăzi. Toate

aceste informaţii şi aspecte determină dezvoltarea economică a regiunii, determină

accesibilitatea oraşului şi a regiunii, gradul de atractivitate turistică al regiunii şi al oraşului,

interesul investitorilor, dar şi costurile de transport de persoane şi de marfă.

Chiar din această cauză, conducerea oraşului şi a regiunii are datoria prezentării problemelor

şi a situaţiei la nivel naţional, iar demararea proiectelor în serviciul dezvoltărilor infrastructurii

de transport este inevitabilă.

3.2.2 Infrastructura locativă

În Odorheiu Secuiesc ritmul construcțiilor locuințelor s-a accentuat în perioada anilor 1960-

1980 după cum se poate urmări și din tabelul următor:

Numărul construcțiilor cu funcție de locuință recepționate14

Perioada de construcție

1900-1914

1915-1929

1930-1944

1945-1959

1960-1970

1971-1980

1981-1991

14 Sursă: Direcția Județeană de Statistică

33

Numărul construcțiilor recepționate 259 158 302 366 741 631 375

În municipiul Odorheiu Secuiesc după schimbarea regimului comunist numărul locuințelor a

crescut în ritm moderat, în anii 1990 a avut loc practic o întrerupere în construcția locuințelor

finanțate din bani publici (în timpul regimul comunist ultimii blocuri de locuit construiți din

finanțare publică erau cele din cartierul Kuvar, respectiv cele aflate la str. II. Rákóczi Ferenc,

ale căror construcție a demarat încă în anii 1980, apoi au fost finalizate și predate către locuitori

spre folosință în anii 1990). După mileniu, au debutat din nou proiectele finanțate de Guvern:

în 2002-2003 au fost edificate primele blocuri din cartierul Cserehát. Acestea au constituit

prima fază a realizării proiectului de construcții din cartierul Cserehát. În 2004 au fost închiriate

156 de apartamente mai ales familiilor tinere.

În a doua jumătate ale anilor 2000 – grație creșterii economice constante – au capătat elan atât

construcțiile din sfera publică, cât și cele din sfrea privată. Însă după anul 2010 aceste

construcții s-au oprit datorită crizei economice. Această dinamică poate fi observată în

următorul tabel:

Numărul locuințelor finalizate și utilizate15 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Locuințe finanțate din bani publici 14 28 70 22 0 42 Locuințe construite din surse private, în scop privat 64 71 43 47 45 46 Locuințe construite în scop de investiție imobiliară 0 31 0 0 0 0 Total 78 130 113 69 45 88

15Sursă: Evidența Primăriei Odorheiu Secuiesc.

34

Grație creșterii continue al numărului locuințelor din Odorheiu Secuiesc, în anul 2013 numărul

locuințelor a fost 13.994, în timp ce numărul persoanelor pe o locuință a scăzut la o medie de

2,45, așa cum dovedește graficul anexat.16 Având în vedere că în anul 1996 o medie de 3,05

persoane au locuit într-o locuință, iar în anul 2006 2,67 persoane17. Astfel putem constata că

locuibilitatea orașului s-a îmbunătățit în continuu, și are loc o dezvoltare și evoluție continuă.

16Datele graficului sunt luate din evidența Primăriei Odorheiu Secuiesc. 17Vezi: Strategia de dezvoltare al Municipiului Odorheiu Secuiesc pe anii 2008-2015, pagina 42.

13717

1389313923

13963 1395713994

1355013600136501370013750138001385013900139501400014050

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Modificarea numărului locuințelor în Odorheiu Secuiesc

2.50

2.472.46

2.45 2.452.45

2.42

2.43

2.44

2.45

2.46

2.47

2.48

2.49

2.50

2.51

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Numărul medie de locuitori pe locuințe

35

3.2.3 Utilităţile publice

Societatea comercială Aqua Nova Hargita S.R.L., având sediul în municipiul Odorheiu

Secuiesc, este operatorul serviciului hidro-edilitar, serviciului public de alimentare cu apă şi

canalizare începând din data de 1 ianuarie 2007. Zona locuită este dotată cu reţea de alimentare

cu apă şi canalizare într-o proporţie de 96%, iar aproximativ 70% din reţea trebuie înlocuită

din cauza infiltraţiilor care generează supraîncărcarea reţelei. Scopul este reducerea

infiltraţiilor care duc inevitabil la poluarea freaticului şi la pătrunderea apei în subsol. Cu toate

acestea, sistemul de apă şi canalizare operează cu o pierdere de 35-45% faţă de cea optimă de

20%.

Reţeaua de canalizare pluvială a municipiului este insuficientă şi ineficace: pe de o parte nu

acoperă întreaga suprafaţă a zonei locuite, iar pe de altă parte, în unele locuri, este conectată la

reţeaua de canalizare, ceea ce generează supraîncărcarea sistemului de canalizare.

Băile Szejke nu este conectată la reţeaua de apă şi canalizare, drept urmare serviciile locale

funcţionează în măsuri limitate. De asemenea, din cauza lipsei serviciului de apă potabilă şi

canalizare este împiedicată funcţionarea centrului de tratament reabilitat din fonduri de

finanţare PHARE în perioada de finanţare 2008-2011.

Reţeaua iluminatului public, precum şi funcţionarea sistemului de iluminat public ţine în

întregime de competenţa şi responsabilitatea administraţiei locale. Sistemul de iluminat public

acoperă cea mai mare parte din zona locuită, numai la periferii, în străzile construite în ultimele

5-10 ani, sunt lipsuri.

Lungimea conductei de gaz în localitatea Odorheiu Secuiesc este de 80,8 km, iar reţeaua de

gaz se află în serviciul populaţiei, instituţiilor şi societăţilor comerciale. Următorul tabel

reprezintă faptul că investiţii mai semnificative în reţeaua de gaz au avut loc în anii 2010-

2011.18

18Forrás: Országos Statisztikai Hivatal.

36

3.2.4 Infrastructura reţelei de telecomunicaţii

În urma revoluţiei din anul 1989, dar şi mai accentuat începând din anii 2000, a avut loc

dezvoltarea reţelei de telecomunicaţii în întreaga ţară, astfel şi în municipiul Odorheiu

Secuiesc. Acum sunt accesibile reţelele celor trei companii de telefonie mobilă prezente în ţară:

Orange, Vodafone, Telekom; iar acestea oferă şi asigură utilizatorilor conexiune 3G la internet.

În municipiu sunt accesibile serviciile mai multor societăţi de telecomunicaţie naţionale oferind

servicii de telefonie, pachete de internet şi de televiziune. Astfel, sunt prezenţi: UPC, RDS-

RCS, Telekom, Nextgen.

La începutul anilor 1990 s-au înfiinţat două posturi de radio: Príma Rádió şi Sztár Rádió, care

funcţionează şi se adresează ascultătorilor zilnic şi acum. De asemenea, funcţionează şi

difuzează programe proprii de televiziune postul Digital3, înfiinţat în urma fuziunii posturilor

de televiziune Ati Beta şi UTV.

3.2.5 Administraţia publică

Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesceste instituţia care, prin organele sale competente,

răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale, coordonează şi controlează

activitatea organelor competente din subordinea sa. În vederea îndeplinirii unor servicii

publice, anumite instituţii publice descentralizate sunt prezenteprin agenţii în municipiul

Odorheiu Secuiesc: Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, Direcţia

Sanitar Veterinară, Agenţia Naţională de Adminsitrare Fiscală, Direcţia Generală de Asistenţă

Socială şi Protecţia Copilului, Direcţia de Sănătate Publică.

61.6 61.8

75.380.2 80.3 80.8

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția lungimii rețelei de distribuție a gazului natural în Odorheiu Secuiesc (km)

37

Plata on-line a impozitelor şi taxelor locale funcţionează începând din data de 17 martie 2014.

Contribuabilii în acest scop au nevoie de un cod de identificare şi de o parolă care vor fi

solicitate la Direcţia Impozite şi Taxe Locale Odorheiu Secuiesc. Cu ajutorul acestor date

contribuabilii vor consulta şi achita on-line taxele şi impozitele locale prin pagina web

www.ghiseu.ro.

3.3 Sănătate

3.3.1 Starea de sănătate a populaţiei

În municipiul Odorheiu Secuiesc – ca şi în întregul judeţ Harghita – în anii 2000 a crescut

durata preconizată de viaţă la naştere.19 Această valoare, în anul 2011, a fost în general de

74,04 ani: în cazul femeilor 78,01 ani, iar în cazul bărbaţilor 70,34. Mortalitatea infantilă în

perioada 2009-2012 a reprezentat valori variabile şi instabile, aşa cum le reprezintă următorul

tabel:

2009 2010 2011 2012

Mortalitatea infantilă 9,9‰ 10,7‰ 13,72‰ 6,01‰

În municipiul Odorheiu Secuiesc, în anul 2012 rata natalităţii a fost de 10,13‰ (în Miercurea

Ciuc 9,006‰, în Gheorgheni 8,709‰), iar rata mortalităţii a fost 8,524‰ (în Miercurea Ciuc

6,472‰, în Gheorgheni10,248‰).

Următorul tabel reprezintă cauzele de mortalitate. Asemănător cu alte regiuni ale Uniunii

Europene printre cauze pe primul loc se află bolile aparatului circulator.

19 Sursele privind starea de sănătate a populației: Starea de sănătate a populației din județul Harghita în anul 2011/2012. Publică: Prefectura Județului Harghita.

38

Situaţia morbidităţii prin bolile infecţioase în perioada 2012-2013 în judeţul Harghita se poate

observa în următorul tabel20, iar datele tabelului reprezintă că a crescut semnificativ numărul

cazurilor de hepatită virală şi de varicelă:

Boală infecţioasă Incidenţa în 2012

Incidenţa în 2013

Hepatita virală 21 137

Meningită 10 8

Scarlatină 54 71

Boala Lyme 18 2

Varicelă 1463 1746

Rubeolă 22 -

Rujeolă 11 -

Lambliază 1147 1209

20Sursă: Raportul Direcției de Sănătate Publică a Județului Harghita din anul 2013.

63%17%

6%

6%3% 5%

Cauzele medicale de moarte în județul Harghita, 2012

Bolile aparatului circulator Tumori maligne Accidente

Bolile aparatului respirator Bolile aparatului digestiv Altele

39

3.3.2 Infrastructura sanitară. Rolul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc.

Spitalul Municipal constituie unitatea sanitară cea mai reprezentativă a municipiului şi a

regiunii, care este menit să asigure îngrijirea medicală nu numai locuitorilor municipiului şi ai

regiunii, dar şi unui mare număr de pacienţi din alte localităţi ale judeţului sau din alte judeţe

(de obicei din judeţul Covasna), pacienţi care fac apel la serviciile unităţii sanitare. Iniţial,

spitalul a funcţionat în clădirea construită în anul 1887 (astăzi în această clădire se găsesc

secţiile ORL, de recuperare şi medicină fizică şi de oftalmologie); apoi, în urma edificării unor

clădiri mai mici (de exemplu, clădirea secţiei de boli infecţioase), în perioada 1980-1985 s-a

ridicat clădirea complexă compusă din mai multe corpuri. Următorul grafic reprezintă evoluţia

numărului de paturi aprobate pentru spital pe parcursul anilor, precum şi împărţirea pe secţii:

Secţii şi compartimente Numărul de paturi de

spital21

21Sursă: Spitalul Municipiului Odorheiu Secuiesc, date referitoare la anul 2014.

542 542

496

504 504 504

470

480

490

500

510

520

530

540

550

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Spitalul Municipal din Odorheiu Secuiesc

40

Secţia de boli interne (cu compartimentul de

diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, şi

gastroenterologie)

57

Cardiologie (cu terapie intensivă coronarieni) 25

Neurologie 30

Boli infecţioase (cu terapia intensivă) 28

Dermato-venerologie 10

Obstetrică şi ginecologie 70

Neonatologie (cu compartimentul de

prematuri şi terapie intensivă) 35

Pediatrie 35

Anestezie şi terapie intensivă 15

Chirurgie generală (cu compartimentul de

urologie) 60

Ortopedie şi traumatologie 18

O.R.L. 25

Oftalmologie 15

Recuperare şi medicină fizică 33

Chirurgie B.M.F. 9

Psihiatrie 17

Pneumologie 12

Oncologie medicală 5

Nefrologie 5

Total în Odorheiu Secuiesc 504

Pentru spitalizările cu o durată de o zi 25

Secţia exterioară cronici Praid 15

Centru Cristuru Secuiesc 20

În continuare vom analiza evoluţia situaţiei referitoare la numărul de paturi a municipiului în

comparaţie cu datele din judeţul Harghita, cu ajutorul datelor prezentate în următorul diagram.

41

Evoluţia numărului de paturi de spital în perioada 2008-2013 în judeţul Harghita şi în Odorheiu

Secuiesc

Reducerea constantă în numărul de paturi de spitale în Spitalul municipal Odorheiu Secuiesc

este în deplină concordanţă atât cu indicatorii naţionali cât şi cu cei judeţeni arătând proporţia

identică. Această tendinţă este cauzată de concepţiile noi potrivit cărora se scurtează durata

tratamentelor spitaliceşti, cele mai multe boli fiind tratate în cadrul cabinetelor medicale

ambulatorii.

În structura spitalului municipiului Odorheiu Secuiesc intră şi un ambulatoriu de specialitate

cu următoarele specialităţi: medicină internă, cardiologie, chirurgie generală, ginecologie,

dermato-venerologie, neurologie, oftalmologie, O.R.L., pediatrie, psihiatrie, ortopedie,

medicina muncii, recuperare şi medicina fizică. Sub coordonarea spitalului municipal

funcţionează centrul medical de la Cristuru Secuiesc având secţia de medicină internă şi

pediatrie.

În ultimii şapte ani au avut loc numeroase investiţii în cadrul Spitalului Municipal: cel mai

recent s-a instalat un lift în clădirea ambulatoriului de specialitate, dar am putea continua

enumerarea, fără să se vrea exhaustivă, prin menţionarea dotării secţiilor cu instrumente şi

echipamente medicale, renovării şi dezvoltării infrastructurii, dotării camerelor cu obiecte

igienico-sanitare. Toate aceste lucrări constituie investiţii permanente.

Având în vedere faptul că România în ultimul deceniu se confruntă cu fenomenul de lipsă de

medici continuă, este necesară şi indicată efectuarea analizei evoluţiei numărului medicilor,

0

500

1000

1500

2000

2500

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția numărului de paturi de spital în perioada 2008-2013 în județul Harghita și în Odorheiu

Secuiesc

Județul Harghita Spitalul Municipal din Odorheiu Secuiesc

42

farmaciştilor şi cadrelor sanitare din municipiul Odorheiu Secuiesc. Conform datelor

graficului,22 indicatorii municipiului nu corespund indicatorilor naţionali, ci dimpotrivă, în

această privinţă reprezintă tendinţe exact opuse. România se confruntă cu lipsă de medici,

emigrarea medicilor de specialitate este permanentă, însă în municipiul Odorheiu Secuiesc

numărul medicilor în perioada 2008-2013 de la 79 a crescut la 117, numărul cabinetelor de

stomatologie privată a crescut de la 26 la 33, pe când numărul farmaciştilor reprezintă o

stagnare în jur de 40.

În plus, numărul personalului cu pregătire medie în asistenţă medicală reprezintă o creştere cu

11%, adică, într-un interval de cinci ani, de la 448 a crescut la 498.

Numărul elevat al unităţilor sanitare private care funcţionează în afara structurii Spitalului

Municipal demonstrează din nou faptul că municipiul Odorheiu Secuiesc dispune de un

potenţial economic remarcabil fiind capabil de susţinerea unui număr mare de cabinete de

stomatologie şi de specialitate private.

Unităţi sanitare în afara structurii Spitalului Municipal23 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Cabinete medicină de familie 17 17 17 17 17 18 Cabinete de stmatologie 26 29 30 31 33 33

22Sursă: Institutul Național de Statistică 23Sursă: Institutul Național de Statistică.

43

Laboratoare dentare 14 15 15 15 15 15 Cabinete medicale de specialitate 52 57 58 58 59 60 Farmacii 16 15 15 16 15 15

3.4 Educaţie

3.4.1 Odorheiu Secuiesc, oraşul şcolilor.

Rolul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc se accentuează cel mai

semnificativ din perspectiva instituţiilor de învăţământ. Următorul tabel arată că 70% din

totalul elevilor din ciclul liceal studiază în unităţile de învăţământ din Odorheiu Secuiesc, iar

30% în oraşele aflate în zonă, Cristuru-Secuiesc şi Vlăhiţa, respectiv în centrele de comune

Corund şi Zetea.

În municipiu funcţionează nouă grădiniţe24, patru şcoli primare şi gimnaziale, opt unităţi de

învăţământ liceal şi profesional, şi câte două instituţii postliceale şi de studii superioare.

În perioada 2008–2012 numărul copiilor înscrişi la grădiniţă a crescut, iar începând din anul

2012 statistica reprezintă o scădere remarcabilă. Această scădere se datorează legii nr. 1/2011

care prevede introducerea claselor pregătitoare în cadrul şcolilor primare începând din anul

24Din numărul total al grădiniţelor şapte sunt grădiniţe de stat, în afara acestora în municipiul funcţionează Grădiniţa de copii de pe lângă Unitatea Militară, iar Grădiniţa Nardini era înfiinţată şi coordonată de Surorile Franciscane din Mallersdorf în 1992.

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

Odorheiu Secuiesc Cristuru Secuiesc Vlăhița Corund Zetea

Numărul elevilor înscriși în licee în microregiunea Odorhei

2011-2012 2012-2013 2013-2014

44

şcolar 2012-2013. În clasele pregătitoare de regulă se înscriu copii care împlinesc vârsta de 6

ani până în luna septembrie. Astfel se observă o creştere semnificativă a numărului copiilor

înscrişi în şcoli primare. În mod contrar, numărul elevilor înscrişi în liceele şi şcolile

profesionale în perioada 2008–2013 reprezintă o uşoară scădere.

Aşa cum rezultă din datele graficului, interesul faţă de educaţia profesională şi faţă de

programele oferite de instituţii profesionale postliceale reprezintă o tendinţă de creştere, faţă

de nevoia de educaţie teoretică şi studii superioare.

45

În pofida scăderii generale a numărului elevilor înscrişi la nivel liceal, putem observa că există

câteva unităţi de învăţământ care atrag cu succes elevii entuziaşti şi dornici să înveţe la un nivel

corespunzător. Ar fi interesantă elaborarea unor studii în vederea definirii, stabilirii şi

clarificării elementelor şi aspectelor care generează creşterea semnificativă în Colegiul

Teologic Reformat Backamadarasi Kis Gergely – unitatea de învăţământ care reprezintă

creşterea cea mai reprezentativă, asemănător şi Liceul de Arte Palló Imre şi în Grupul Şcolar

Eötvös József.

0

200

400

600

800

1000

1200

Numărul elevilor din învățământul secundar

Anul școlar 2012-2013 Anul școlar 2013-2014

46

Aşa cum am menţionat deja, creşterea numărului elevilor înscrişi în ciclul primar şi scăderea

numărului copiilor în grădiniţe se datorează legii nr. 1/2011 care prevede introducerea claselor

pregătitoare în cadrul şcolilor primare începând din anul şcolar 2012-2013.

Însă, cu ocazia unor studii aprofundate şi amănunţite, putem observa că scăderea numărului

copiilor înscrişi la grădiniţă este considerabil mai mare decât creşterea înregistrată la nivel

gimnazial. Acesta este rezultatul tendinţelor demografice şi pe termen mediu va influenţa chiar

şi numărul elevilor în unităţile de învăţământ la nivel liceal.

0

100

200

300

400

500

600

Școala Gimnazială Bethlen Gábor

Școala Gimnazială Móra Ferenc

Școala Gimnazială Orbán Balázs

Școala Gimnazială Tompa László

Numărul elevilor în învățământ primar

Anul școlar 2012-2013 Anul școlar 2013-2014

47

Datele prezentate în următorul tabel întăresc din nou statutul de centru microregional al

municipiului Odorheiu Secuiesc pe planul educaţiei liceale. Din totalul elevilor înscrişi în ciclul

liceal, numai 56% îşi are domiciliul stabil la Odorheiu Secuiesc25 iar restul este originar din

localităţile învecinate: ei fac navetă zilnic până la municipiul Odorheiu Secuiesc, sau stau în

cămine de elevi.

25 Graficul reprezintă datele următoarelor unități de învățământ: Liceul Teoretic Tamási Áron, Lieceul Pedagogic Benedek Elek, Grup Școlar Kós Károly, Liceul de Arte Palló Imre, Colegiul Tehnic Bányai János, Grup Școlar Eötvös József.

0

50

100

150

200

250

300

Grădinița Napsugár

(împreună cu Grădinița Csicsergő)

Grădinița Villanytelepi

Grădinița Ficánka

Grădinița Zsibongó

Grădinița Csillagvár

Grădinița Eszterlánc

Grădinița Kipi-Kopi

Numărul copiilor înscriși în învățământul preșcolar

Anul școlar 2012-2013 Anul școlar 2013-2014

55.59% 55.65% 56.15%

44.41% 44.35% 43.85%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

Anul școlar 2012-2013 Anul școlar 2013-2014 Anul școlar 2014-2015

Elevi înscriși în învătământul secundar din Odorheiu Secuiesc

Ponderea elevilor din Odorheiu Secuiesc Ponderea elevilor din alte localitati

48

Fiind o dată remarcabilă, trebuie menţionat că în Grupul Şcolar Kós Károly procentul este

invers: în această unitate de învăţământ aproape douătreimi din totalul elevilor provin din alte

localităţi.

3.4.2 Situaţia infrastructurii educaţionale.

Instituţii de învăţământ postliceale şi superioare

Deşi municipiul Odorheiu Secuiesc nu deţine un centru universitar, în urma schimbării

regimului comunist mai multe instituţii de învăţământ superior sunt prezente în municipiu prin

extensii sau filiale.

Centrul Educaţional MÜTF a fost înfiinţat în anul 1998 la iniţiativa Primăriei Odorheiu

Secuiesc în colaborare cu Colegiul de Studii Moderne Economice din Tatabánya şi Fundaţia

Civitas. Instituţia, în perioada respectivă, era prima instituţie de învăţământ de zi cu profil

economic în limba maghiară din Transilvania. Apoi, funcţionarea instituţiei a fost asigurată de

Fundaţia Pro Odorheiu Secuiesc. În momentul de față instituţia oferă studii la nivel de licenţă

la specializările comerţ şi marketing, e-comerţ. Pe lângă acestea, în cadrul Colegiului

Economic din Budapesta se studiază la specializarea turism-industrie hotelieră şi de alimentaţie

publică, Facultatea Georgikon a Universităţii Pannon din Keszthely oferă studii de silvicultură

şi Universitatea Óbuda organizează cursuri de formare în inginerie - industrie uşoară.

34.13% 32.11% 35.04%

65.87% 67.89% 64.96%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

Anul școlar 2012-2013 Anul școlar 2013-2014 Anul școlar 2014-2015

Liceul Kós Károly

Ponderea elevilor din Odorheiu Secuiesc Ponderea elevilor din alte localitati

49

Începând din anul 2010 în unitatea de învăţământ are loc şi formare la nivel de masterat: în

parteneriat cu Universitatea Széchenyi István din Győr este organizat un program de masterat

în domeniul organizării şi coordonării întreprinderilor, iar în parteneriat cu Colegiul de Studii

Moderne Economice din Tatabánya au loc studii la nivel de masterat de marketing şi

management. Diploma obţinută este acreditată în Ungaria atât la nivel de licenţă, cât şi la nivel

de masterat.

Extensia Universitară a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii

Babeş–Bolyai asigură formare de educatoare şi învăţătoare începând din anul 2000; este

prezentă în municipiu şi Universitatea Lucian Blaga asigurând formare la distanţă în

specializările organizate de instituţia de învăţământ.

Şcoala de Asistenţi Medicali Páli Szent Vince (cu funcţionare în cadrul Liceului Teoretic

Tamási Áron) asigură formare postliceală de studii generale de asistent medical, iar tot în acest

domeniu FEG Education cu sediu la Iaşi oferă formare cu durată de trei ani şi diplomă

acreditată de asistent medical.

Instituţiile ale învăţământul secundar

Licee teoretice

Colegiul Teologic Reformat Backamadarasi Kis Gergely

Colegiul Reformat a fost înfiinţat în anul 1670 din moştenirea lui Bethlen János (succesiune în

valoare de 1000 de bani din aur), cancelarul principelui Transilvaniei I. Apafi Mihály. Colegiul

era de fapt rezultatul dezvoltării unei şcoli primare existente în privinţa căreia istoria nu dispune

de foarte multe date certe. Iniţiativele acestei şcoli datează cu mare probabilitate încă din

perioada Reformei Protestante din Transilvania. Colegiul Reformat s-a desfiinţat în anul 1948,

în municipiu instituţia de învăţământ fiind desfiinţată de către regimul comunist.

După schimbarea regimului comunist, în cadrul Şcolii Normale Benedek Elek s-a demarat

educaţia cu profil teologic (începând din anul şcolar 1993-1994), iar în anul şcolar 1997-1998

instituţia de învăţământ a devenit independentă şi Gimnaziul Reformat a luat fiinţă din nou. În

urma retrocedării clădirilor iniţiale bisericeşti, unitatea de învăţământ şi-a modificat

denumirea: începând din anul 2002 poartă numele marelui preot constructor de şcoală şi

biserică, Backamadarasi Kiss Gergely.

50

Liceul Pedagogic Benedek Elek

Formarea cadrelor didactice la Odorheiu Secuiesc datează din anul 1927: prin decizia Adunării

Reformate, profilul de formare era transpus la Odorheiu Secuiesc din Colegiul din Aiud,

deoarece instituţia de învăţământ din Aiud nu a dispus de infrastructura şi dotările

corespunzătoare. Mai târziu, la începutul anilor 2000, a pornit formarea cu profil pedagog în

cadrul Extensiei Universitare a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe Pedagogice a Universităţii

Babeş-Bolyai din Cluj Napoca. Liceul pedagogic este unitatea de învăţământ care asigură

formarea educatoarelor şi învăţătorilor – împreună cu unitatea de învăţământ la nivel superior

– pentru întreaga Transilvanie şi Ţinutul Secuiesc. Succesul şi elanul formării locale de cadre

didactice sunt marcate şi dovedite de peste 5000 de pedagogi care şi-au absolvit studiile în

municipiul Odorheiu Secuiesc începând din 1927 până în zilele noastre.

Liceul Teoretic Marin Preda

Este singura unitate de învăţământ din municipiu cu predare în limba română care asigură

educaţie în toate ciclurile de studii cu câte două clase în fiecare promoţie. Unitatea de

învăţământ a fost înfiinţată în anul 1990, în primul rând în vederea asigurării educaţiei

corespunzătoare elevilor de etnie română din zonă. Totodată, scopul manifestat al şcolii constă

în promovarea valorilor culturale şi spirituale româneşti. În anul 1998, unitatea de învăţământ

s-a mutat în clădirea actuală. Din totalul elevilor şcolii, aproximativ 40% este din municipiul

Odorheiu Secuiesc, iar restul provine din localităţi învecinate. Elevii sunt copiii angajaţilor

autorităţilor, unităţilor şi instituţiilor deconcentrate care s-au stabilit temporar la Odorheiu

Secuiesc datorită locului de muncă.

Liceul Teoretic Tamási Áron

Unitatea de învăţământ cu cel mai mare renume din municipiu a fost înfiinţată în anul 1593 de

către iezuiţii din oraş. Iniţial, educaţia a avut loc în clădirile parohiei romano-catolice, iar la

sfârşitul secolului al 16-lea iezuiţii erau alungaţi din oraş din cauza schimbărilor intervenite pe

plan politic, istoric, social şi religios. Astfel, educaţia s-a stins pentru o perioadă. Anul 1651 –

anul reorganizării ordinului iezuiţilor – marchează totodată reluarea educaţiei sub forma

anterioară. Iezuiţii au coordonat şi organizat funcţionarea şcolii până în anul 1777, iar în urma

suprimării ordinului – până la naţionalizările din anul 1948 – sarcina conducerii unităţii de

învăţământ i-a revenit Statusului Romano-Catolic din Alba Iulia. În anul 1948, conform

prevederilor Ministeriului de Educaţie, a luat fiinţă Liceul Teoretic cu Limba de Predare

51

Maghiară, iar începând din 1958 funcţionează sub denumirea de Liceu Industrial Dr. Petru

Groza. Din anul 1990 poartă numele fostului său elev Tamási Áron. În anul 2000 a intervenit

o nouă reorganizare în structura unităţii de învăţământ prin încorporarea Grupului Şcolar

Catolic Baróti Szabó Dávid. Astfel, în fiecare promoţie funcţionează câte o clasă cu profil de

religie. În cadrul unităţii de învăţământ au început în paralel primele clase din ciclul primar si

gimnazial.

În anii 1990, în cadrul şcolii s-a înfiinţat trupa de dans popular Gereben şi grupul de teatru

Vitéz Lelkek, iar începând din anul 2012 unitatea de învăţământ se mândreşte cu un cor de

elevi. Liceul este reprezentat de numeroşi elevi talentaţi la diferite concursuri, olimpiade şi

competiţii sportive organizate la nivel municipal, judeţean sau chiar naţional. În anul 1990 era

înfiinţată Organizaţia Elevilor TADISZ având obiectivul de a reprezenta elevii Liceului

Teoretic.

Colegiul Tehnic Bányai János

Este cel mai remarcabil colegiu tehnic, şcoală profesională din judeţul Harghita, unde se

desfăşoară formare profesională la nivel liceal şi cu profil tehnic în următoarele specializări:

industria textilă şi pielărie, electronică şi automatizări, mecanică, fabricarea produselor din

lemn, construcţii şi sport. Formarea are loc în patru clădiri, pe o suprafaţă totală de 11.000 m2.

Instituţia de învăţământ este dotată totodată cu o sală de sport modern, cu un cămin de elevi

modern şi cantină.

Grup Şcolar Eötvös József

Predecesorul Grupului Şcolar Eötvös József a fost înfiinţat în anul 1948 purtând denumirea

Colegiu Tehnic şi de Horticultură.

În clădirea construită după planurile proiectantului Meiner Károly (din Budapesta) în incinta

cetăţii medievale Székelytámadt a funcţionat unitatea de învăţământ cu profil real începând din

anul 1891, transformată în Şcoală Profesională de Piatră şi Argilă în anul 1918. În anul 1938

unitatea de învăţământ a fost supusă din nou modificărilor structurale şi de profil.

În epoca comunistă şcoala a funcţionat sub denumirea de Colegiu Tehnic şi de Horticultură,

apoi începând din anul 1998 grupul şcolar poartă numele baronului Eötvös József. Liceul are

profil tehnologic formarea are loc atât la nivel liceal, cât şi la nivel profesional. Liceul este

considerat tradiţional, ca fiind şcoală cu profil agronomic. La nivelul claselor profesionale

profilul claselor se schimbă, dar axele principale rămân cele de agronomie, industrie alimentară

şi de automecanic. Profilul claselor se modifică în funcţie de cerinţele venite din partea elevilor.

52

La nivel liceal se desfăşoară formarea tehnicianilor veterinari. În prezent în liceu, la nivel

profesional elevii sunt şcolarizaţi în clase cu profil automecanic şi brutar, patiser, preparator

produse făinoase. Începând cu anul şcolar 2016/2017 liceul va lărgi oferta cu clase la nivel

profesional cu profil agricultor şi horticultor.

Grup Şcolar Kós Károly

Instituţia de învăţământ a fost înfiinţată în anul 1976, iniţial a purtat denumirea Şcoala

Profesională nr. 2. Motivul înfiinţării unităţii de învăţământ stă în insuficienţa formării

profesionale adecvate ritmului şi gradului de industrializare şi urbanizare forţată. Conform

profilului industriei de prelucrare locală, în primul rând a avut loc formare profesională în

specializările: metalurgie, mecanică. În urma schimbării regimului comunist, unitatea de

învăţământ a iniţiat formare profesională în alte domenii: astfel, anul 1991 marchează debutul

formării de tehnician de programări la nivel postliceal (unitatea de învăţământ era dotată cu un

laborator modern de informatică corespunzătoare tehnicii respective), apoi, în anul 1994, au

început primele clase de contabilitate-economie. Din anul 2003, şcoala organizează formare în

turism şi industria hotelieră.

Liceul de Arte Palló Imre

Unitatea de învăţământ s-a înfiinţat în anul 1970 sub formă de şcoală profesională, iar începând

din anul 1992 funcţionează sub formă de liceu profesional. Educaţia muzicală şi în domeniul

artelor plastice şi vizuale a avut loc iniţial în clădirea fostei Şcoli Gimnaziale Tomcsa Sándor,

apoi unitatea de învăţământ s-a extins cu ciclu liceal. Formarea cu profil artistic are loc în trei

clădiri: clădirea A se află pe strada Kossuth Lajos, iar clădirile B şi C se găsesc pe strada Petőfi

Sándor. Instituţia de învăţământ are în componenţa două secţii: muzică şi arte plastice şi

vizuale. La specializarea muzică, elevii cântă la mai multe instrumente muzicale: pian, vioară,

violoncel, contrabas, chitară, flaut, clarinet, oboi, trompetă, tubă, sau pot alege canto, pe când

la secţia de arte vizuale elevii au trei materii de bază: desen, pictură, sculptură, iar opţional mai

studiază grafică, sculptură, ceramică, textil. În plus, elevii dobândesc o formare de bază în

arhitectură.

Unităţile de învăţământ dotate cu cămin de elevi şi cantină sunt următoarele: Colegiul Reformat

Backamadarasi Kiss Gergely, Colegiul Tehnic Bányai János, Grupul Şcolar Eötvös József,

Grupul Şcolar Kós Károly şi Liceul Teoretic Tamási Áron.

53

Şcoli primare şi gimnaziale

În urma schimbării regimului comunist, în cadrul liceelor au început primele clase primare şi

gimnaziale. Învăţământul gimnazial funcţionează şi astăzi în toate unităţile de învăţământ, mai

puţin în cadrul Grupului Şcolar Kós Károly unde clasele gimnaziale au fost desfiinţate începând

din anul şcolar 2005-2006.

Unităţile de învăţământ primar şi gimnazial sunt următoarele:

- Şcoala Gimnazială Bethlen Gábor;

- Şcoala Gimnazială Móra Ferenc;

- Şcoala Gimnazială Orbán Balázs;

- Şcoala Gimnazială Tompa László.

Grădiniţe

În municipiu funcţionează nouă grădiniţe, iar majoritatea acestora au grupe cu program

prelungit:

- Grădiniţa Zsibongó;

- Grădiniţa Villanytelepi;

- Grădiniţa Eszterlánc;

- Grădiniţa Napsugár;

- Grădiniţa Nardini;

- Grădiniţa Csillagvár;

- Grădiniţa Ficánka;

- Grădiniţa Kipi-Kopi;

- Grădiniţa de copii de pe lângă Unitatea Militară.

Pe lângă instituţiile de învăţământ, Inspectoratul Şcolar Judeţean finanţează funcţionarea

unităţii de învăţământ cu program extracurricular Clubul Copiilor Cimbora. Predecesorul

unităţii de învăţământ era înfiinţat în anul 1953. Instituţia bine-cunoscută sub denumirea de

Casa Cimbora organizează activităţi extraşcolare la nivel gimnazial în cadrul unităţilor de

învăţământ, dar şi în alte instituţii publice cu ocazia organizării unor evenimente speciale. Casa

Cimbora are sediu propriu, iar infrastructura îi este asigurată în scopul desfăşurării activităţilor.

Obiectivul principal al activităţilor organizate de Casa Cimbora constă în dezvoltarea fanteziei

creatoare, dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor individuale, dezvoltarea creativităţii,

predarea şi experimentarea cunoştinţelor ştiinţifice şi, în cele din urmă, conduitei şi

comportamentului corect. Casa Cimbora organizează zece activităţi la nivel gimnazial: arta

54

textilă, modelare de aeronave şi rachete, informatică şi electrotehnică, desen şi design, dans

popular, fotografie, film şi protecţia mediului, dans modern, baschet, jocuri logice, sculptură

de lemn, electronică şi radio, modelare de nave, gokart.

Este de observat că majoritatea unităţilor de învăţământ se mândresc cu una sau mai multe

fundaţii sau organizaţii civile (de exemplu, Fundaţia Hébe şi Fundaţia Véndiák la Liceul

Teoretic Tamási Áron, Fundaţia Benedek Elek la Liceul Pedagogic Benedek Elek). Scopul şi

obiectivele acestor fundaţii constă în sprijinirea şi susţinerea financiară a unităţii de învăţământ,

asigurarea unui venit accesoriu utilizat pentru dezvoltarea, modernizarea instituţiei de

învăţământ, pentru proiecte de formare şi cercetare. Fundaţiile şi organizaţiile civile ce

funcţionează pe lângă şi în favoarea liceelor, acordă în general burse de studii sau sociale

elevilor talentaţi şi/sau proveniţi din medii defavorizate.

3.5 Infrastructura socială. Incluziunea socială. Persoane cu dizabilităţi şi grupuri de persoane în situaţii defavorizate.

3.5.1 Instituţii sociale şi protecţia socială

Municipiul Odorheiu Secuiesc se mândreşte cu cooperarea organizaţiilor civile şi a diferitelor

fundaţii pe plan social unic la nivel judeţean, considerată drept una dintre poveştile de succes

în domeniu. Primul rezultat al acestui proces este înfiinţarea Centrului Social Budvar, urmată

de elaborarea strategiei de dezvoltare socială intitulată Harta socială a municipiului Odorheiu

Secuiesc editată de Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă în anul 2004. Paralel cu aceste

iniţiative a luat fiinţă Consorţiul Social, menit să asigure cooperarea şi colaborarea

organizaţiilor civile sociale şi dialogul cu Primăria Odorheiu Secuiesc.

Compartimentul Public de Asistenţă Socială „Budvár” în cadrul Primăriei Odorheiu

Secuiesc

Compartimentul Public de Asistenţă Socială „Budvár” – una dintre compartimentele Primăriei

Odorheiu Secuiesc – asigură asistenţă socială şi de protecţia copilului pe teritoriul municipiului

în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv răspunde de activitatea Centrului

Social Budvar şi a Serviciului de Asistenţă Familială.

Centrului Social Budvar este un centru multifuncţional: fără să se vrea exhaustiv, organizează

educaţia (primară şi gimnazială) copiilor romi din cartierul Budvár şi strada Éltetőkút. Educaţia

55

instituţională se desfăşoară în cadrul Şcolii Gimnaziale Tompa László, iar pentru copiii romi

din strada Recoltei s-a înfiinţat o clasă primară integrată în cadrul Şcolii Gimnaziale Bethlen

Gábor. După terminarea claselor I-IV, în locul educaţiei segregate, copiii romi îşi continuă

studiile în mod integrat cu copii de naţionalitate maghiară sau română. În cadrul Şcolii

Gimnaziale Tompa László, în anul şcolar 2013-2014 erau şcolarizaţi în total 67 de copii romi

în clasele pregătitoare I, II şi IV, în formă integrată a funcţionat cu 14 de elevi (clasele I-IV).

În anul şcolar 2013-2014 în cadrul Centrului Social a funcţionat o grupă de grădiniţă cu 24 de

copii.

În incinta Centrului Social Budvar funcţionează un azil, un refugiu de noapte cu 11 paturi

pentru persoanele fără domiciliu. Azilul funcţionează sub coordonarea Primăriei Odorheiu

Secuiesc în colaborare cu Fundaţia Albert Schweitzer. Azilul este menit să asigure următoarele

servicii: igienă generală, soluţionarea problemelor administrative personale, consiliere (de

exemplu, obţinerea actelor oficiale de identitate, elaborarea documentaţiei necesare pentru

stabilirea pensiei de limită de vârstă sau de boală etc.), servicii sanitare de bază, consiliere

psihologică. În cursul anului 2013, 26 de persoane au făcut apel la serviciile oferite şi asigurate

de azilul persoanelor fără domiciliu.

Serviciul de Asistenţă Familială asigură consiliere gratuită persoanelor şi familiilor în

soluţionarea diferitelor probleme individuale sau familiale. În anul 2013, 45 de persoane au

făcut apel la serviciile instituţiei, iar câteva persoane au recurs la serviciu social cu diferite

probleme. Printre problemele cele mai des întâlnite în cadrul Serviciului de Asistenţă Familială

le menţionăm pe următoarele, fără să se vrea exhaustive: probleme de relaţie şi de convieţuire,

depresie, doliu, diferite fobii, dependenţa de alcool, tulburări de panică, respectiv divorţ.

În conformitate cu prevederile legale naţionale, în perioada 2013-2015 Compartimentul Public

de Asistenţă Socială a împărţit următoarele categorii de beneficii de asistenţă socială26:

Tipul Numărul beneficiarilor

Ajutor social pentru venit minim garantat 332 persoane Ajutor suplimentar pentru venitul familial 214 familii Ajutor de încălzire în sezonul 2013-2014 2.450 familii Ajutor de încălzire în sezonul 2013-2014 1473 familii Ajutoare alimentare de la Uniunea Europeană în

sezonul de asistenţă socială 2013-2014 2.004 familii

26Sursă: Compartimentul Public de Asistență Socială

56

Ajutoare alimentare de la Uniunea Europeană în

sezonul de asistenţă socială 2014-2015 4130 persoane

Pe lângă activităţile proprii concepute şi desfăşurate la iniţiativa Primăriei Odorheiu Secuiesc

(sau în parteneriat cu alte instituţii sau organizaţii civile), administraţia locală, prin organele şi

compartimentele sale competente, acordă sprijin pe plan social organizaţiilor civile cele mai

semnificative (Caritas Alba Iulia, Fundaţia Pro Autist, Fundaţia Orbán, Fundaţia Civitas,

Fundaţia Albert Schweitzer) asigurând consolidarea dialogului social în municipiul Odorheiu

Secuiesc.

Creşă

Prima creşă în municipiul Odorheiu Secuiesc era înfiinţată în anul 1971. Iniţial erau patru creşe

în municipiu, iar din anul 2000 mai funcţionează doar o singură creşă. În anul 2012, instituţia

s-a mutat în imobilul de pe Bulevardul Independenţei; iar capacitatea instituţiei s-a redus

semnificativ: 60 de paturi în locul celor 100 de paturi iniţiale. Creşa are un personal de 17 de

persoane şi funcţionează de la orele 05:30 până la orele 18:00.

Capacitatea actuală nu este utilizată cu desăvârşire, în anii 2013 şi 2014 nu sunt înregistrate

cazuri de respingere a cererilor de înscriere datorită insuficienţei infrastructurii. Interesul redus

faţă de creşă este şi mai intensificat deoarece în multe grădiniţe s-au înfiinţat grupe special

destinate copiilor cu vârsta sub 2 ani.

Se constată că în prezent capacitatea actuală a creşei poate să deservească nevoile locuitorilor.

0

20

40

60

80

100

120

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Numărul paturilor de creșă

57

3.5.2 Grupuri de persoane defavorizate. Combaterea sărăciei – modalităţi de dezvoltare integrată durabilă.

Îngrijirea vârstnicilor

În municipiul Odorheiu Secuiesc îngrijirea vârstnicilor este asigurată de colaborarea mai

multor instituţii: Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Odorheiu Secuiesc, Fundaţia

Senectas, Departamentul de Îngrijire la Domiciliu din cadrul Caritas Alba Iulia. Pe lângă aceste

servicii, sub coordonarea bisericii reforme din Sâmbăteşti funcţionează un cămin de bătrâni,

iar în anul 2014 era predată centrului social al Fundaţiei Kolping care găzduieşte Centrul

Paliativ şi de Dezvoltare Sf. Luca. Căminul de bătrâni Păstorul bun (Jó Pásztor) este finanţat

din resursele proprii ale bisericii romano-catolice.

Îngrijirea persoanelor cu handicap

Conform bazelor de date furnizate de Primăria Odorheiu Secuiesc, în municipiul Odorheiu

Secuiesc sunt înregistrate 157 persoane cu handicap de gradul I, 195 persoane cu handicap de

gradul II şi 94 persoane cu handicap de gradul III. Nu ne stau la dispoziţie date exacte în

privinţa divizării pe boli specifice. În municipiul Odorheiu Secuiesc funcţionează numeroase

organizaţii civile înfiinţate în scopul îngrijirii şi/sau educării persoanelor cu handicap, pe care

le vom prezenta în continuare:

Fundaţia Orbán coordonează – începând din anul 1998 – un centru de educaţie dedicată

copiilor cu handicap şi a înfiinţat un cămin pentru copiii abandonaţi şi/sau copiii rămaşi fără

adăpost în urma desfiinţării orfelinatelor. Pe lângă acestea, fundaţia este menită să coordoneze

şi să controleze activitatea unui centru de dezvoltare a copiilor cu handicap mintal care trăiesc

în condiţii bune împreună cu familia lor. În anul 2014, 39 copii au făcut apel la serviciile

Fundaţiei Orbán, dintre care 26 sunt cu grad de handicap grav, 10 copii cu grad de handicap

mediu, iar trei copii cu handicap de grad scăzut. Dintre cei 39 de copii 13 locuiesc permanent

în incinta fundaţiei.

Cu dezvoltarea şi îngrijirea copiilor cu probleme de autism se ocupă Fundaţia Pro Autist, şi

Asociaţia Szent Ferenc.

58

Formarea, integrarea şi dezvoltarea capacităţilor copiilor cu sindromul Down, precum şi

acordarea sprijinului familiilor copiilor cu sindromul Down este asigurată de Fundaţia Pro

Down. Fundaţia organizează şi coordonează programe şi activităţi de dezvoltare destinate

copiilor şi tinerilor cu sindromul Down în cadrul Atelierului Creativ Gyöngyház.

Asociaţia Handicapaţilor Fizici şi judeţul Harghita îşi desfăşoară activitatea deocamdată în

reşedinţa de judeţ, în Miercurea Ciuc, însă printre planurile sale se numără şi demararea

programelor în Odorheiu Secuiesc.

Situaţia romilor

Rezultatele finale ale recensământului din anul 2011 arată că în municipiul Odorheiu Secuiesc

509 persoane se consideră de naţionalitate romă. Aceste date însă nu sunt în concordanţă cu

rezultatele obţinute în anul 200827 cu prilejul elaborării unor studii în cadrul populaţiei rome.

Studiul elaborat se baza pe sondajul „bulgăre de zăpadă”; şi a identificat 1183 persoane de

naţionalitate romă, respectiv 291 familii rome pe teritoriul municipiului. O treime din această

populaţie deţine acte oficiale de identitate (certificat de naştere sub 14 ani, carte de identitate

peste 14 ani). Printre familiile identificate cu prilejul sondajului din 2008, 113 familii trăiesc

în blocurile de locuinţe ale cartierului Budvár, alte 81 familii trăiesc în centrul municipiului,

54 la Sâmbăteşti, 22 familii în strada Recoltei, iar 21 familii în strada Éltetőkút. O parte

însemnată a comunităţii romi, aproximativ 270 de persoane trăiesc în Zona Centrului istoric a

municipiului în condiţii de locuit foarte precare,în case vechi nereabilitate, neavând acces la

infrastructură de apă şi canalizare. Majoritatea acestor persoane trăiesc în gospodării cu 3-5

membri, dar erau înregistrate gospodării cu câte 18, 20, şi 22 de membri. Aceste date nu

reprezintă în mod necesar un număr mare de copii, ci mai degrabă faptul că în cadrul aceleiaşi

gospodării convieţuiesc mai multe generaţii sau persoane cu diferite grade de rudenie.

Aproximativ 20% din populaţia adultă nu a frecventat deloc şcoala, 12% şi-au finalizat studiile

primare, un sfert dintre romi au făcut clasele gimnaziale, 9,92% au terminat clasa a 11-a, pe

când doar 2,85% au obţinut diploma de bacalaureat. Aproximativ 34% dintre copiii care au

depăşit vârsta şcolară nu au fost înscrişi niciodată într-o unitate de învăţământ, iar 80,72%

dintre copiii care au depăşit vârsta mersului la grădiniţă nu au fost înscrişi la grădiniţă. În

consecinţă zonele locuite de comunitatea romă din municipiu sunt zone urbane marginalizate,

27Kutatási tanulmány Székelyudvarhely roma lakosságáról, (Studiu de cercetare privind populația romă din Odorheiu Secuiesc) 13. august 2008. – 12. septembrie 2008., Elaborat de Client Consulting Ro S.R.L. la comanda Primăriei Odorheiu Secuiesc.

59

dezavantajate pe dimensiunea de locuire, pe ocuparea forţei de muncă şi pe dimensiunea

capitalului uman.

Studiul menţionat categorizează populaţia romă din Odorheiu Secuiesc din punct de vedere

tipologic. Populaţia romă poate fi împărţită în două mari categorii: romii „cu fuste” (gaborii) a

căror limbă maternă este limba romă şi „romii maghiari”. Această categorie s-a asimilat din

punct de vedere lingvistic, astfel îi lipseşte identitatea etnică reală. Gradul de educaţie este

foarte redus în cazul ambelor categorii; iar integrarea şi ocuparea unor locuri de muncă de către

membrii populaţiei rome este foarte îngreunată fiindcă modelul este urmat de către următoarele

generaţii. Populaţia romă din Odorheiu Secuiesc se confruntă cu probleme grave de locuinţe:

numărul persoanelor care trăiesc în aceeaşi încăpere este ridicat, în plus, locuinţele nu sunt

dotate cu infrastructura necesară asigurând igiena elementară, de obicei nu sunt racordate la

reţelele cu alimentare cu apă potabilă şi la reţeaua de canalizare. Populaţia romilor s-a stabilit

în cele patru zone ale municipiului în mod segregat: blocurile din cartierul Budvár, în strada

Recoltei, în strada Éltetőkút, şi în strada Corbu la Sâmbăteşti.

3.6 Infrastructura culturală

3.6.1 Viaţa culturală a municipiului Odorheiu Secuiesc. Rolul de centru microregional.

Cu ocazia workshop-urilor organizate în etapa preliminară a conceperii şi pregătirii planului

de dezvoltare s-a constatat cu unanimitate faptul că viaţa culturală a municipiului Odorheiu

Secuiesc este multilaterală, caracterizată de diversitate: evenimentele şi activităţile culturale

sunt prezente nu numai „în incinta instituţiilor”, ci şi în afara lor. Directorii şi coordonatorii

instituţiilor publice culturale au înfiinţat o grupare de coordonare formală menită să asigure

dialogul şi colaborarea instituţiilor publice culturale, precum şi dialogul acestor instituţii cu

administraţia publică locală.

Acest aspect este întărit de creşterea semnificativă a vizitatorilor muzeului faţă de anul 2010

sau anii precedenţi28. Începând din anul 2011, muzeul Haáz Rezső organizează anual expoziţii

proprii semnificative elaborate şi organizate conform parametrilor muzeologici contemporani,

respectiv s-au intensificat activităţile de pedagogie muzeală menite – pe de o parte – să

promoveze expoziţiile muzeului şi activităţile muzeului.

28Sursă: Muzeul Haáz Rezső.

60

Următorul tabel reprezintă intensitatea serviciilor oferite de Biblioteca Municipală din

Odorheiu Secuiesc.29 Aşa cum se poate observa, în perioada 2010-2012 numărul cititorilor

activi a reprezentat o uşoară scădere, însă începând din anul 2013 numărul cititorilor activi este

în creştere continuă şi în anul 2014 instituţia chiar a marcat o creştere şi mai semnificativă de

13,64%.

În privinţa noilor înscrieri se poate remarca că – în afară de valoarea semnificativă din anul

2013 – numărul este în scădere, dar în anul 2014 numărul persoanelor înscrise a crescut cu 800

de unităţi. Nu avem date în privinţa cititorilor şi publicului din provincie, dar având în vedere

numărul ridicat al elevilor înscrişi în unităţile de învăţământ, se poate presupune că numărul

cititorilor din provincie este de asemenea ridicat.

29Sursă: Biblioteca Municipală Odorheiu Secuiesc.

8971

15261

1215713492 13371

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

2010 2011 2012 2013 2014

Numărul vizitatorilor muzeului

61

Teatrul Tomcsa Sándor este una dintre cele mai reprezentative şi semnificative instuţii culturale

ale oraşului. Nevoia de cultură a locuitorilor municipiului Odorheiu Secuiesc şi a regiunii este

marcată de faptul că aproximativ 10% din totalul locuitorilor achiziţionează anual abonament

valabil pentru întregul stagiu.

Numărul abonamentelor achiziţionate la Teatrul Tomcsa Sándor, valabile

pentru o întreagăstagiune

Stagiul

2010/2011

Stagiul

2011/2012

Stagiul

2012/2013

Stagiul

2013/2014

Stagiul

2014/2015

42284010 3958

4103

4690

3400

3600

3800

4000

4200

4400

4600

4800

2010 2011 2012 2013 2014

Numărul cititorilor activi

952 919823

1099

807

0

200

400

600

800

1000

1200

2010 2011 2012 2013 2014

Numărul persoanelor nou înscrise

62

Abonamente

adulţi, din care

special

destinate

publicului din

provincie

660

168

911

265

1075

291

1130

323

1050

228

Abonamente

pentru elevi

515 605 613 872 955

Abonamente

pentru copii,

din care

destinate

publicului din

provincie

2430

2450 2930 2978

1425

3024

1634

Total 3605 3966 4618 4980 5029

Aşa cum se poate observa, numărul abonamentelor achiziţionate creşte în fiecare an, cu 10-

15% în perioada dintre anii 2010 şi 2013.

Următoarele două tabele reprezintă numărul premierelor, respectiv spectacolelor prezentate de

către Teatrul Tomcsa Sándor:

2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015

Numărul

premierelor

8 10 9 8 5 7

2011 2012 2013 2014

Numărul total al

spectacolelor

168 179 137 162

63

În afară de instituţiile culturale, numeroase organizaţii civile cu profil cultural îşi desfăşoară

activitatea în municipiul Odorheiu Secuiesc. Printre acestea trebuie menţionată Asociaţia G.

care organizează lunar concerte şi seri literare, iar din 2012 organizează anual Festivalul G.

3.6.2 Infrastructura culturală.

Muzeul Haáz Rezső

Muzeul s-a format în secolul al 18-lea din colecţia de numismatică, arte, ştiinţele ale naturii,

istorie locală şi etnografie ale Colegiului Reformat: primul inventar al muzeului datează din

anul 1797. Fondatorul şi primul director al muzeului a fost Haáz Rezső. Colecţia, care număra

la început aproximativ 4000 de obiecte muzeale, a fost deschisă publicului începând din anul

1913, iar în anul 1950 a devenit muzeu de stat. În anul 1968 colecţia s-a mutat în imobilul de

pe strada Kossuth Lajos, iar în anul 1978 instituţia s-a extins prin înfiinţarea Galeriei de Arte

(vizavi de muzeu). În perioada respectivă existau deja Casa Memorială Tompa László şi

Expoziţia Memorială Tomcsa Sándor. În urma decăderii regimului comunist, odată învinse

barierele ideologice, muzeul a intrat din nou în competenţa administrativă a municipiului şi

funcţionează în calitate de instituţie culturală autonomă şi competentă.

În anul 2012, autorităţile locale şi conducerea muzeului s-au confruntat cu problema sediului

muzeului: instituţia este obligată să părăsească clădirea muzeului care a fost prin lege restituită

proprietarului. În anii precedenţi, mai multe idei au luat fiinţă în scopul asigurării sediului

muzeului. Însă este sigur: din perspectiva dezvoltării urbane nu există oportunitatea mutării şi

amenajării expoziţiilor în afara centrului. Multe şcoli şi licee se află în centrul municipiului,

astfel numărul vizitatorilor activi s-ar diminua semnificativ, instituţia ar pierde din calitatea sa.

Elevii şcolilor şi liceelor din municipiul Odorheiu Secuiesc reprezintă 80% din totalul

vizitatorilor.

În structura muzeului intră Galeria de Arte, Muzeul Apei Minerale localizat la Băile Szejke şi

Biblioteca Ştiinţifică, Casa Memorială Tamási Áron, Casa ţărănească al microregiunii Nyiko

din Bisericani, Villa Nyirő din Odorheiu Secuiesc.. Inventarul Bibliotecii Ştiinţifice cuprinde

78.000 de volume, din care 2600 volume au fost tipărite în străinătate înainte de anul 1700, iar

aproximativ 4500 volume au fost tipărite în secolul al 18-lea. Numărul volumelor editate în

Transilvania ajunge la 950 de volume. Biblioteca s-a format în anul 1670 din biblioteca

Colegiului Reformat: o menţiune pe coperta unei cărţi editate în Oxford în anul 1698 este prima

dovadă scrisă a existenţei bibliotecii demonstrând că biblioteca avea în proprietate 23 de

volume.

64

Instituţia organizează anual o expoziţie proprie având o tematică semnificativă, iar celelalte

expoziţii şi programe se adaptează cerinţelor variate şi misiunii instituţiei. Astfel, printre

expoziţiile proprii semnificative elaborate şi organizate conform parametrilor muzeologici

contemporani trebuie menţionate următoarele: invenţia genială a lui Leonardo Da Vinci (în

anul 2012), Galaxia Gutenberg (în 2013) şi expoziţia Biserici sub pământ (în anul 2014).

În perioada 2008-2014, instituţia a stabilit relaţii de parteneriat cu toate muzeele de importanţă

naţională din Ungaria; respectiv a înfiinţat tabăra de creaţie PULZUS fiind platforma de

colaborarea dintre artiştii din Transilvania şi cei din Ungaria.

Casa de Cultură Municipală

După al doilea război mondial, în anii ’50 s-a consolidat proporţional viaţa culturală a

municipiului Odorheiu Secuiesc. Infrastructura existentă s-a dovedit insuficientă, astfel

administraţia locală a iniţiat construirea unei noi case de cultură. Casa de Cultură Municipală

a fost inaugurată oficial la data de 2 mai 1959. În clădire există o sală mare de teatru cu cinci

sute de locuri, o sală mică de concerte, birouri pentru administraţie, săli de probă şi depozite.

Casa de Cultură Municipală, pe lângă destinaţia sa primordială de a găzdui şi asigura

infrastructură Teatrului Tomcsa Sándor, Atelierului de Dans Popular şi a altor instituţii

culturale, funcţionează în calitate de instituţie independentă; ca atare, organizează evenimente

culturale permanente, destinate copiilor, în colaborare cu Asociaţia Kuckó şi cu Asociaţia Pro

Culturae Udvarhely. În cadrul Casei de Cultură Municipală funcţionează corurile Székely

Dalegylet, corul mixt Balázs Ferenc Vegyeskar, precum şi corul mixt Alla Breve.

Teatrul Tomcsa Sándor

Teatrul Tomcsa Sándor a fost înfiinţat prin Hotărârea nr. 72/1997 a Consiliului Local Odorheiu

Secuiesc, iar spectacolul de inaugurare a avut loc în anul 1998 şi primul an teatral s fost cel din

anul 1999/2000. La debutul activităţii teatrale trupa a avut 12 actori, iar în stagiunea actuală

trupa îşi pregăteşte spectacolele cu 17 actori. Repertoriul fiecărei stagiuni cuprinde 5-6

premiere, spectacolele altor trupe de teatru, seri de recital şi spectacole destinate copiilor.

Teatrul Tomcsa Sándor organizează anual Festivalul de teatru contemporan – dráMA

recunoscut la nivel internaţional.

În acelaşi timp, printre spectacolele din repertoriul teatrului se numără anual spectacole special

destinate copiilor: teatru de păpuşi sau spectacole pentru copii, prelucrări basme.

Munca profesională este recompensată anual cu premii internaţionale de către diferite

organizaţii profesionale. Astfel, actorul Barabás Árpád a fost distins cu premiul Kovács György

65

de către Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania în anul 2014. Tot actorul Barabás

Árpád a fost distins cu premiul special al Eparhiei Reformate de pe lângă Piatra Craiului în

anul 2012la IFESZT, respectiv cu premiul publicului în anul 2011 la al XXIII-lea festival de

Teatru Maghiar organizat la Kisvárda, în Ungaria.

Biblioteca Municipală

Biblioteca Municipală s-a format în anul 1951 pe tradiţia intelectuală şi colecţia de volume a

cenaclelor literare din perioada dualistă şi interbelică. În anul 2001 instituţia s-a mutat în

clădirea actuală. Secţia împrumut oferă cititorilor pentru împrumut la domiciliu aproximativ

70% din fondul total de 130.000 de volume. Biblioteca mai dispune de o sală de lectură cu

acces liber la rafturi unde lexicoane, enciclopedii, dicţionare, diferite cărţi valoroase, cărţi de

specialitate, periodice pot fi consultate. La secţia de audiovizuale pot fi consultate şi

împrumutate la domiciliu publicaţii electronice, materiale video, filme, filme documentare,

muzică pe suport video, CD-uri multimedia sau alte tipuri de documente digitale.

Atelierul de Dans Popular

Atelierul de Dans Popular a fost înfiinţat în anul 1998 la iniţiativa şi prin hotărârea Consiliului

Local al Municipiului Odorheiu Secuiesc. Iniţial, a funcţionat în cadrul Casei de Cultură, iar

începând din anul 2005 are calitatea de instituţie culturală autonomă şi independentă şi ca atare

are personalitate juridică independentă. Începând din anul 2005 au loc colaborări cu regizori şi

coregrafi invitaţi, iar trupa de dans a participat cu succes la diferite festivaluri internaţionale

organizate în străinătate (de exemplu, la Budapesta cu spectacolul intitulat Bartók Béla: Román

táncok). Începând din anul 2007, atelierul organizează anual festivalul de dans Tánc tavasza,

iar din anul 2009 festivalul Össztánc Ősszel.

Filarmonica din Ţinutul Secuiesc

Deşi Filarmonica din Ţinutul Secuiesc funcţionează în calitate de instituţie culturală – în cadrul

Casei de Cultură – din anul 2008, iniţiativele unei orchestre filarmonice datează din anul 1999-

2000 când profesorii şi foştii elevi ai Liceului de Arte Palló Imre au înfiinţat Orchestra

Simfonică a Liceului de Artă Palló Imre. Apoi orchestra a funcţionat sub denumirea de

Orchestra de Cameră Palló Imre. Cadrul s-a lărgit treptat, iar din anul 2002 orchestra apare sub

denumirea de Orchestra Simfonică din Ţinutul Secuiesc. Având în vedere succesul şi recepţia

iniţiativei din partea publicului, preşedinţii consiliilor judeţene Harghita şi Covasna au încercat

să definească statutul orchestrei cu scopul de a înfiinţa o filarmonică cu caracter regional

66

finanţată de ambele consilii judeţene din Ţinutul Secuiesc. Potrivit ideii originale această

filarmonică servea viaţa muzicală a Ţinutului Secuiesc. Cum negocierile politice nu au adus

rezultatul dorit, Consiliul Local al Municipiului Odorheiu Secuiesc a adoptat hotărârea prin

care Filarmonica din Ţinutul Secuiesc a luat fiinţă şi obiectivul principal este deservirea şi

atragerea publicului iubitor de muzică clasică, promovarea muzicii clasice în rândul tinerilor

în municipiul Odorheiu Secuiesc şi în microregiune. În fiecare stagiune, filarmonica oferă în

repertoarul său numeroase concerte de muzică clasică, concerte camerale, simfonice, vocal-

simfonice. În afară de repertoarul stabil, instituţia găzduieşte festivalul de chitară Terra

Siculorum Festival Internaţional de Chitară Clasică, din 2011 organizează festivalul

ClassJazzFest şi Festivalul Toamna Muzicală. Printre colaboratorii instituţiei se numără

Asociaţia HarmoniaCordis, Corul Alla Breve, Filarmonica de Stat Târgu Mureş, Opera

Maghiară din Cluj-Napoca, Centrul de Cultură Arcuş. Pe parcursul anilor, numeroşi artişti,

solişti şi dirijori din diferite ţări – Ungaria, Japonia, Elveţia, Germania, Statele Unite ale

Americii, Austria – au fost invitaţi şi au contribuit la succesul concertelor simfonice ale

Filarmonicii din Ţinutul Secuiesc.

Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Harghita

Instituţia publică de cultură cu personalitate juridică a fost înfiinţată de Consiliul Judeţean

Harghita. Obiectivul principal al instituţiei este organizarea şi coordonarea studiilor referitoare

la Ţinutul Secuiesc şi Transilvania, publicarea studiilor elaborate, finanţarea publicaţiilor. Pe

lângă acestea, Centrul organizează evenimente culturale, editează publicaţii de etnografie,

istorie locală şi tradiţie populară şi pregăteşte materiale vizuale aferente corespunzătoare.

3.7 Tineret, viaţa sportivă

3.7.1 Tineret – caracteristici generale

În municipiul Odorheiu Secuiesc Forumul Tinerilor Odorhei (UFF) joacă un rol semnificativ

în organizarea evenimentelor destinate tinerilor şi elevilor liceelor şi şcolilor profesionale.

Forumul a luat fiinţă în 1990 şi de atunci acordă sprijin tinerilor, îşi desfăşoară activitatea în

interesul lor. UFF organizează permanent activităţi şi evenimente sportive, culturale,

distractive, de protecţia mediului, de orientare profesională. Forumul Tinerilor administrează

Casa de Tineret Siculus, editează o revistă tipărită destinată tinerilor, iar din anul 2007

67

coordonează activitatea centrului de informare Europe Direct. Activitatea biroului Europe

Direct este finanţată de către Comisia Uniunii Europene până în anul 2017.

Fundaţia SZINFO – Biroul de Informare şi Consiliere pentru Tineret era înfiinţată în anul

1993 la iniţiativa tinerilor din municipiul Odorheiu Secuiesc. Fundaţia dispunea de un buget

separat şi a funcţionat în calitate de instituţie publică locală independentă. În România,

Fundaţia SZINFO a fost prima iniţiativă implementată cu scopul de a acorda sprijin, informare

şi consultanţă tinerilor în domeniul orientării profesionale, dar a oferit soluţii şi consultanţă în

diferite probleme cotidiene.

Fundaţia SZINFO şi-a desfăşurat activitatea în spiritul Cărţii Europene de Informare pentru

Tineret efectuând diferite servicii publice. Anul 2003 a fost decisiv în activitatea fundaţiei: în

urma numeroaselor negocieri fără consens, SZINFO a fuzionat cu biroul informativ turistic

TourInfo (în anul 2005). În această perioadă, activitatea şi obiectivele iniţiale ale fundaţiei

SZINFO erau în declin datorită insuficienţei fondurilor financiare alocate în scopul funcţionării

şi din cauza unor deficienţe profesionale.

Asociaţia de tineret din Zona Odorhei (UIET) reuneşte 28 de asociaţii şi organizaţii culturale

şi de tineret din regiune. Prin activitatea sa, are în vedere ocrotirea, promovarea intereselor şi

drepturilor tinerilor, susţinerea şi reprezentarea intereselor tinerilor; funcţionează şi este

structurată ca organizaţie tip umbrelă înfiinţată în scopul acordării de sprijin atât persoanelor

fizice, cât şi instituţiilor, persoanelor juridice. Organizează diferite evenimente, cursuri de

formare, discuţii, expoziţii şi excursii tematice îndeplinind astfel nevoile tinerilor zonei în

diferite domenii: distracţie, agrement, dezvoltarea cunoştinţelor.

3.7.2 Sport de performanţă.

Practicarea unor sporturi la nivel profesionist este tradiţională în municipiul Odorheiu

Secuiesc: astfel, printre aceste sporturi menţionăm handbalul, luptele libere, tenisul de masă.

Finanţarea acordată de consiliul local din bugetul local creşte anual; în anul 2013 valoarea

dedicată sprijinirii şi susţinerii sporturilor la nivel profesionist era de 900.000 lei. Începând cu

anul 2014 suma finanţării acordate pentru activităţile de sport profesionist este de 1.000.000

lei pe an.

68

În municipiul Odorheiu Secuiesc momentan 17 asociaţii şi cluburi sportive îşi desfăşoară

activitatea, dintre care echipele Handbal Club Odorheiu Secuiesc şi Futsal Klub Odorheiu

Secuiesc sunt recunoscute la nivel naţional, ambele fiind considerate echipe de performanţă.

În anul 2015, echipa Handbal Club Odorheiu Secuiesc a cucerit Cupa Challenge la handbal

masculin, iar echipa Futsal Klub Odorheiu Secuiesc a fost învingătorul în repetate rânduri al

campionatului de futsal naţional.

În municipiul Odorheiu Secuiesc îşi desfăşoară activitatea Clubul Sportiv Şcolar care – în

conformitate cu legile aplicabile în vigoare – funcţionează în calitate de instituţie educaţională

independentă. Clubul destinat elevilor a luat fiinţă în anul 1969 şi în general 400-500 de elevi

sunt înscrişi la antrenamentele şi activităţile organizate de instituţie. Elevii din cadrul Clubului

Sportiv Şcolar practică diferite sporturi: atletism, baschet, fotbal, tenis, tenis de masă, lupte

libere, wrestling, hochei pe iarbă, şah; iar în cadrul antrenamentelor se pregătesc pentru

concursuri şi campionate organizate la nivel local, regional şi naţional.

3.7.3 Sport de masă

Municipiul Odorheiu Secuiesc – având în vedere dimensiunile localităţii şi numărul locuitorilor

– dispune de o viaţă sportivă multilaterală şi activă: echipele profesioniste reprezintă oraşul la

numeroase concursuri naţionale şi internaţionale în mai multe ramuri sportive. Însă, pe lângă

dezvoltarea sportului de performanţă, putem remarca o dezvoltare semnificativă în privinţa

sportului de masă şi de amatori, astfel, din ce în ce mai multe persoane practică în mod activ

un sport în formă individuală sau într-o echipă.

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția sprijinului financiară acordat de Consiliul Local activităților de sporturi profesionale (lei)

69

Cel mai mare şi cel mai popular eveniment sportiv de masă al municipiului Odorheiu Secuiesc

este Alergarea în Masă IPSE organizată anual începând din anul 2009. La evenimentul sportiv

la care activează anual din ce în ce mai mulţi sportivi amatori, în anul 2015 s-au prezentat la

linia de start o mie opt sute de persoane: majoritatea fiind din municipiu, iar restul provenind

din localităţile învecinate.

Evenimentul sportiv Fuss Neki! (Alergă pentru un scop bun!) organizat de Fundaţia

Comunitară din Odorheiu Secuiesc asigură posibilitatea mişcării şi totodată a evenimentului

social şi public. Evenimentul de alergare pentru un scop bun a fost organizat pentru prima oară

în anul 2012, iar de atunci a devenit deja tradiţional în viaţa sportivă a localităţii. Este un

program de strângere de fonduri în cadrul căruia voluntarii aleargă în conformitate cu

reglementarea evenimentului pentru un scop bun contribuind la funcţionarea sau susţinerea

proiectelor ONG-urilor.

Iubitorii alergării din municipiu s-au grupat în asociaţii şi organizează curse de alergare în oraş

şi în zonă.

Un alt eveniment care activează şi atrage sute de persoane este Sărbătorirea Zilei de 1 Mai

organizat la Băile Szejke cu ocazia evenimentului Primăvara Odorheiului Secuiesc. Cu această

ocazie, iubitorii sporturilor sosesc pe bicicletă la locul evenimentului. Numărul celor care aleg

bicicleta creşte anual, mulţumită creşterii numărul evenimentelor destinate bicicliştilor,

respectiv, în ultimii ani, a lungimii pistelor de bicicletă din municipiul Odorheiu Secuiesc.

Iubitorii mersului pe două roţi a crescut semnificativ în oraş în ultimii ani, iar aceştia s-au

grupat în asociaţii şi organizaţii de amatori, astfel, organizează evenimente, curse în scopul

promovării acestei forme de mişcare. Dintre aceste organizaţii trebuie menţionate Szekler

Teker şi Asociaţia Sportivă Feel Good.

Fotbalul, floorball, baschetul și tenisul de masă sunt sporturile practicate de multe persoane

chiar şi la nivelul amatorilor, respectiv se organizează competiții și campionate locale.

Mulţumită dotării şi echipării de calitate şi de performanţă a sălilor de antrenamente, sunt

frecvente antrenamentele organizate în grup. Însă în numeroase cazuri este recomandată

înscrierea la anumite antrenamente, rezervarea anticipată de locuri în săli în scopul participării

la anumite forme de mişcare sau ramură sportivă la modă. În sălile de antrenament forma de

mişcare cea mai răspândită este spinning-ul, însă sălile aparținând Fit Feel Sport & Wellness

Club și Cross Fittness sunt foarte aglomerate.

70

Fanii ritmurilor, adică iubitorii dansurilor, au de asemenea posibilitatea de recrere şi în acelaşi

timp de a se mişca, în grupuri, la cursurile de dans popular sau modern, la nivel de începător,

mediu sau avansat organizate de Asociaţia Fortuna Dance, Happy Dance Studio, sau de

Atelierul de Dans Popular.

Înotul este de asemenea o ramură de sport preferată în municipiul Odorheiu Secuiesc. În oraş

există două piscine interioare care stau la dispoziţia amatorilor şi iubitorilor apei: una în Centrul

Sportiv Septimia, iar alta în Pensiunea Pávakert. Acestea sunt utilizate de către sportivi amatori

mai ales la orele dimineţii,, înainte de a pleca spre locul de muncă. În lunile de vară, bineînţeles,

posibilităţile se înmulţesc prin deschiderea şposibilită: în bazinele exterioare ale ştrandului

oraşului şi ale Centrului Sportiv Septimia se pot antrena sportivii amatori şi iubitorii apei şi ai

acestei forme de mişcare.

În privinţa luptelor şi artelor marţiale, amatorii şi entuziaştii au la dispoziţie numeroase

posibilităţi în municipiul Odorheiu Secuiesc în scopul antrenării şi dezvoltării cunoştinţelor şi

capacităţilor în acest domeniu la nivel amator. Astfel, în municipiu se găsesc antrenamente în

trei ramuri de sport şi arte marţiale din Extremul Orient – aikido, karate şi taekwondo. Numărul

fanilor şi entuziaştilor artelor marţiale este în creştere continuă mulţumită activităţii de

promovare a asociaţilor şi echipelor Hwarang-Taekwondo, Club Chushinkan Aikido şi Club

Tokukai Karate.

3.7.4 Infrastructura sportivă

Municipiul Odorheiu Secuiesc dispune de o infrastructură sportivă dezvoltată şi modernă pusă

la dispoziţia sportivilor amatori şi profesionişti, astfel fiind îndeplinite condiţiile practicării

sporturilor: atât sportului profesionist, cât şi cel destinat amatorilor. Infrastructura menţionată

este construită pe de o parte din investiţii publice (încă din epoca comunistă), pe de altă parte

au avut loc investiţii private semnificative în acest sens după schimbarea regimului comunist.

Trei săli de sport stau la dispozţia publicului în municipiul Odorheiu Secuiesc: Sala Sporturilor

municipal cu 1.250 de locuri, sala de sport Rákóczi Center, construită din fonduri private, care

găzduieşte peste 600 de persoane. Colegiul Tehnic Bányai János dispune de asemenea de o sală

de sport destul de semnificativă cu 300 de locuri, unde sunt organizate evenimente sportive

şestinate elevilor. Stadionul municipal asigură teren pentru fotbal şi loc de antrenament pentru

amatorii de atletism. În jurul stadionului municipal se găsesc mai multe terenuri de fotbal mai

71

mici, terenuri de tenis ş începând cu 2015 funcţionează o sală polivalentă care găzduieşte

antrenamente de lupte libere, de fotbal şi atletică.

În proximitatea Ştrandului oraşului este terenul de fotbal cu gazon artificial. Unitatea sportivă

a fost finalizată în anul 2015 în urma parteneriatului Academiei de Fotbal Puskás Ferenc cu

Academia de Fotbal din Ţinutul Secuiesc, respectiv în colaborare cu Primăria Municipiului

Odorheiu Secuiesc şi FC Odorheiu Secuiesc. În jurul terenului de fotbal cu gazon artificial sunt

asigurate 350 de locuri pentru suporteri.

În anii 2000, a apărut de repetate ori necesitatea înfiinţării unei piscine municipale, fără să se

realizeze sub forma investiţiilor publice. Însă, în anul 2008-2009, din resurse private a luat

fiinţă Septimia Wellness Center, care dispune de două piscine (una interioară şi una exterioară)

cu o lungime de 25 m menite să asigure practicarea sporturilor de nataţie locuitorilor

municipiului şi turiştilor, profesioniştilor şi amatorilor.

Primăria Odorheiu Secuiesc în colaborare cu Asociaţia Sportivă Fit Feel a înfiinţat Parcul

Extrem. Parcul asigură distracţia iubitorilor sporturilor extreme populare şi răspândite în zilele

noastre. Astfel, parcul este vizitat de patinatori pe rotile, skateboarderi, şi de grupurile bmx-

iştilor.

Asociaţia Sportivă Fit Feel stă la dispoziţia locuitorilor prin săli de fitness dotate cu

echipamente moderne, echipamente de tenis de masă şi săli de futsal. De asemenea, s-a înfiinţat

din capital privat sala de sport Cross Fitnes care pe lângă echipamente tradiţionale este dotat

cu TRX şi saci de box.

3.8 Cadru de mediu

3.8.1 Patrimoniul construit

În zona nucleu a centrului, ţesutul istoric iese în evidenţă din ansamblul sistemului urban

înconjurător organizându-se în jurul pieţei Primăriei, pieţei Márton Áron, respectiv cetăţii

Székely Támadt, constituind un punct focar de interes public.

Registrul monumentelor istorice în anul 2010 înregistrează 29 monumente istorice şi 5

ansambluri urbane în municipiul Odorheiu Secuiesc30. Majoritatea acestora se află în interiorul

centrului istoric şi exercită un rol decisiv în determinarea arhitecturii centrului. De asemenea,

are o importanţa deosebită ocrotirea şi păstrarea clădirilor, imobilelor neprotejate, dar care se

30A se vedea prima anexă.

72

adaptează perfect ansamblului global al centrului. În lipsa acestora, monumentele istorice

ocrotite ar fi izolate, desprinse din contextul lor istoric şi spaţial. Aspectul unitar arhitectural şi

atmosfera pieţelor, spaţiilor publice ale centrului – aşa-numita coerenţă a zonei – sunt în relaţie

interdependentă cu starea acestor imobile neprotejate, a căror renovare şi reabilitare nu are loc

– din nefericire – cu respectarea prevederilor speciale legale.

În anii 1900, Ungaria era recunoscută în întreaga Europa în domeniul fabricării ferestrelor şi

uşilor. Aceste produse caracteristice pot fi găsite pe faţada imobilelor contemporane protejate

şi/sau neprotejate din punct de vedere arhitectural. Este evident că uşile şi ferestrele imobilelor

edificate între 1850 şi 1920 constituie o valoare nemaipomenită a artei meşteşugăreşti: în afara

funcţionalităţii lor, poartă şi o valoare estetică semnificativă. Din nefericire, aceste uşi şi

ferestre sunt schimbate cu produse nesemnificative, fără caracteristici particulare, de proastă

calitate, şi afectează negativ aspectul unitar şi arhitectural al imobilului, deşi renovarea lor nu

ar implica cheltuieli considerabile. Dispariţia uşilor şi ferestrelor contemporane constituie una

dintre pierderile cele mai regretabile, chiar ireversibile din unghiul aspectului arhitectural al

oraşului. Datarea imobilelor este posibilă graţie acestor elemente de construcţie.

Cu câteva excepţii, valoarea şi aspectul imobilelor în ultima sută de ani au fost afectate în

funcţia utilităţii. De obicei partea inferioară a faţadei stradale a suferit modificări datorită

extinderii activităţilor comerciale ceea ce a determinat apariţia vitrinelor semnificative. Acest

proces a rezultat în mod inevitabil cu pierderea aspectului original al multor faţade, însă în

ultimii 8-10 ani am văzut câteva exemple bune: în baza fotografiilor contemporane are loc

renovarea, restabilirea autentică a aspectului şi a imaginii vizuale contemporane a faţadelor

inferioare. Totodată, există şi intervenţii arhitecturale neautentice, imitând stilul istoric

contemporan şi dorind să se adapteze contextului istoric. Acestea sunt acceptabile în măsura în

care respectă principiul reversibilităţii. Este şi mai îngrijorător faptul că în imediata vecinătate

a cetăţii medievale Székely Támadt se află imobile recent edificate, dar fără să se adapteze

ţesutului istoric şi astfel afectează aspectul vizual.

Starea, modalitatea de renovare şi reamenajare a spaţiilor şi clădirilor din domeniul public

servesc întotdeauna ca model proprietarilor de imobile din domeniul privat. Astfel, este indicat

ca renovarea imobilelor din domeniul public să fie una exemplară.

Despre starea actuală a patrimoniului construit şi despre valoarea reprezentată de aceasta,

dispunem doar de informaţii parţiale. Elaborarea unei baze de date în această privinţă constituie

73

sarcină prioritară, deoarece ar fi baza tuturor activităţilor, programelor care vizează renovarea,

revitalizarea patrimoniului construit al municipiului.

De asemenea, piaţetele de 100-200 m2 (ca şi cele reamenajate în a doua etapă a reabilitării

centrului Sibiului) au o valoare deosebită din punct de vedere arhitectural şi infrastructural al

centrului. Aceste piaţete momentan sunt folosite pentru locuri de parcare, astfel existenţa lor

nici nu poate fi percepută şi apreciată din perspectiva traficului pietonal. Prin excluderea

traficului auto şi eliminarea parcărilor pot fi revitalizate aceste spaţii publice. Însă, reabilitarea

şi reamenajarea spaţiilor publice nu poate fi concepută decât în cadrul unui plan de reorganizare

integrată.

3.8.2 Cadru natural

Dispoziţiile Hotărârii Consiliului Judeţean Harghita nr. 162/2005 privind protecţia valorilor

naturale de pe teritoriul judeţului Harghita defineşte şi enumeră următoarele valori naturale –

arii protejate, izvoare de apă minerală, elemente din flora şi fauna zonei – localizate în

municipiul Odorheiu Secuiesc, respectiv în vecinătatea imediată a localităţii:

Arii protejate din punct de vedere hidrogeologic şi izvoare de apă minerală:

Localizare Denumire Custode/Administrator

Odorheiu Secuiesc Izvorul Sóspataki Primăria Odorheiu Secuiesc

Băile Szejke Izvoarele Főforrás, Attila Primăria Odorheiu Secuiesc

Arbori seculari

Denumirea valorii naturale Localizare Custode/Administrator

Stejarul din Cimitirul eroilor

(Quercus sp.)

Odorheiu Secuiesc Primăria Odorheiu Secuiesc

Arii naturale protejate

Denumirea valorii

naturale

Suprafaţa/

ha

Localizare Custode/Administrator

74

Cimitirul romano-catolic

(4 ha) şi cimitirul

reformat (3,4 ha)

7,4 Odorheiu Secuiesc Primăria Odorheiu

Secuiesc

Municipiul Odorheiu Secuiesc este vizat de o singură arie de conservare specială avifaunistică,

şi anume situl Natura 2000 ROSCI0383 – Râul Târnava între Odorheiu Secuiesc şi Vânători,

care a fost destinată în vederea protejării următoarelor specii:

- vidra (Lutra lutra)

- liliacul comun mic (Myotis myotis)

- liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteinii)

- liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)

- tritonul cu creastă (Triturus cristatus)

- tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ampelensis)

- isvoraşul cu burtă galbenă (Bombina variegata)

- dunăriţa (Sabanejewia aurata)

- mreană vînată(Barbus meridionalis)

- boarţă (Rhodeus sericeus amarus)

- scoică mică de râu (Unio crassus)

75

3.8.3 Protecţia mediului

Datele privind situaţia protecţiei mediului în municipiul Odorheiu Secuiesc au fost furnizate

de către Agenţia pentru protecţia Mediului Harghita. Aceste date se referă în primul rând la

poluarea aerului, nivelul de pulbere aflat în suspensie şi cantitatea de pulberi sedimentabili,

respectiv la poluarea acustică. Monitorizarea calităţii aerului şi, prin urmare, determinarea

cantităţii de pulberi sedimentari are loc prin automatul de monitorizare fixat la punctul de

monitorizare în municipiul Odorheiu Secuiesc, pe strada Bethlen Gábor nr. 94 şi se emite un

raport periodic la fiecare 30 de zile în baza probelor verificate şi analizate.

Pulberile sedimentabile sunt elemente poluante ale aerului cu diametre mai mari de 10 µm,

care, după ce sunt emise în atmosferă, ca urmare a gravitaţiei, se depun pe sol, vegetaţie, ape

şi construcţii. Pulberile sedimentabile rezultă în primul rând din surse naturale, de exemplu

eroziunea solului, incendii forestiere şi incendii de păşune; pe de altă parte rezultă din activităţi

umane: arderea cărbunelui, uleiului, copacilor, deşeurilor, traficul rutier sau tehnologii

industriale.

Întrucât se infiltrează, datorită protecţiei căilor respiratorii superioare, nu ajunge în căile

respiratorii inferioare; astfel efectul nociv asupra sănătăţii fiind mai puţin semnificativ decât

cel al pulberii aflate în suspensie.

Din comparaţia valorilor măsurate obţinute în ultimii cinci ani în urma monitorizării, rezultă

că valorile cele mai ridicate sau eventualele depăşiri ale nivelului limită au loc în lunile de

76

primăvară, între lunile martie şi mai. Principalul motiv al acestor fenomene poate fi acumularea

materialelor antiderapante la marginea drumurilor publice.

4.90 6.00

18.20

22.2024.50

11.20

20.30

5.90 6.80 6.70

3.80

0.00

3.00

6.00

9.00

12.00

15.00

18.00

21.00

24.00

27.00

Cant

itate

g/m

2*lu

nă

Perioade de colectare a probelor

Pulbere sedimentabilă (2010)

3.54

12.89

22.83

25.51

20.63

13.47

9.67 8.95 8.86

5.60 5.854.04

0.00

3.00

6.00

9.00

12.00

15.00

18.00

21.00

24.00

27.00

Cant

itate

g/m

2*lu

nă

Perioade de colectare a probelor

Pulbere sedimentabilă (2011)

77

2.84

7.87

24.50

12.53

7.96

12.55 12.9011.18

4.863.06

5.523.34

0.00

3.00

6.00

9.00

12.00

15.00

18.00

21.00

24.00

27.00Ca

ntita

teg/

m2*

lună

Perioade de colectare a probelor

Pulbere sedimentabilă (2012)

4.18

6.18

16.1415.04

0.51

9.81 9.62

3.975.34

4.36 4.14

1.570.00

3.00

6.00

9.00

12.00

15.00

18.00

Cant

itate

g/m

2*lu

nă

Perioade de colectare a probelor

Pulbere sedimentabilă (2013)

78

Comparând graficele de mai sus, şi analizând datele prezentate, putem observa că valoarea

pulberii sedimentabile în anul 2013 arată un nivel scăzut faţă de nivelurile monitorizate în anii

2010-2012. Însă în urma anului 2013 valorile reprezintă o tendinţă de creştere.

3.60

9.70

18.20

8.60 7.909.20

7.506.00

8.80 9.20

3.50

0.00

3.00

6.00

9.00

12.00

15.00

18.00

21.00Ca

ntita

te g

/m2*

lună

Perioade de colectare a probelor

Pulbere sedimentabilă (2014)

5.907.20

19.10

13.60

0.00

3.00

6.00

9.00

12.00

15.00

18.00

21.00

05.01.-02.02. 02.02.-03.02. 02.03.-10.04. 10.04.-30.04.

Cant

itate

g/m

2*lu

na

Perioade de colectare a probelor

Pulbere sedimentabilă (2015)

79

De asemenea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita monitorizează cu regularitate lunară

calitatea precipitaţiilor. Pentru urmărirea calităţii precipitaţiilor se analizează probele colectate

la staţia meteorologică din Odorheiu Secuiesc. Conform literaturii de specialitate ploaia acidă

(sau precipitaţiile acide) sunt precipitaţii care au un Hp mai mic decât 5,60, având deci un

caracter acid pronunţat. În ultimii cinci ani nu s-au înregistrat valori asemănătoare.

Monitorizarea poluării acustice are loc prin efectuarea unor măsurători sonometrice instalate şi

verificate lunar de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita în trei locuri din

municipiul Odorheiu Secuiesc: la intersecţia străzilor Hunyadi János şi II. Rákóczi Ferenc, pe

strada Bethlen Gábor şi în piaţa Márton Áron. Rezultatele obţinute cu ocazia monitorizării în

perioada 2010 şi aprilie 2015 arată că valorile cele mai ridicate sunt stabilite în strada Bethlen

Gábor: nivelul de zgomot depăşeşte aproape de fiecare dată nivelul de limită admis. În celelalte

două locuri de măsurare, valorile sunt în jurul nivelului admis sau chiar sub nivelul admis, se

observă doar depăşiri temporare.

Nivelul de zgomot ridicat în strada Bethlen Gábor se datorează cu cea mai mare siguranţă zonei

industriale şi traficului intens.

55

57

59

61

63

65

67

69

71

Január Február Március Június Július Szeptember Október November

Niv

el d

b (A

)

Măsurarea nivelului de zgomot (2010)

Hunyadi János - II. Rákóczi F. Bethlen G. u. Márton Áron tér Zajhatáérték

80

55.00

60.00

65.00

70.00

75.00

80.00N

ivel

db

(A)

Măsurarea nivelului de zgomot (2011)

Hunyadi János - II. Rákóczi F. Bethlen G. u. Márton Áron tér Zajhatáérték

55

60

65

70

75

80

Niv

el d

b (A

)

Măsurarea nivelului de zgomot (2012)

Hunyadi János - II. Rákóczi F. Bethlen G. u. Márton Áron tér Zajhatáérték

81

55

60

65

70

75

Măsurarea nivelului de zgomot (2013)

Hunyadi János - II. Rákóczi F. Bethlen G. u. Márton Áron tér Zajhatáérték

55.00

60.00

65.00

70.00

75.00

80.00

Niv

el d

e zg

omot

db

(A)

Măsurarea nivelului de zgomot (2014)

Hunyadi János - II. Rákóczi F. Bethlen G. u. Márton Áron tér Zajhatáérték

82

Pe când nivelul de zgomot înregistrat în perioada 2010-2011-2012 arată o creştere uşoară

anuală, valorile anului 2013 sunt mai scăzute. Deşi valorile măsurate par stabilizate, începând

din anul 2013, nivelul măsurat depăşeşte de mai multe ori nivelul admis.

3.8.4 Gestionarea deşeurilor şi a energiei

Sistemului de termoficare a fost amenajat încă în anii comunismului. Astfel societatea

Urbana S.A a moştenit un sistem învechit. Ca să înţelegem situaţia actuală este nevoie de

prezentarea unui scurt istoric despre acest sistem.

Consumatorii sistemului centralizat de energie termică o reprezintă populaţia din

blocurile de locuinţe.

Încălzirea centralizată şi apa caldă menajeră pentru cele 8320 spaţii de locuit şi instituţii publice

din cartierele de blocuri din municipiul Odorheiu Secuiesc au fost furnizate de 7 centrale

termice de cartier şi reţelele de distribuţie aferente construite în perioada 1968-1990.

Centralele termice au fost proiectate şi au funcţionat iniţial cu combustibil lichid uşor, respectiv

una cu combustibil solid, ulterior acestea au fost modificate şi s-a trecut în toate centralele la

combustibil gazos.

55

60

65

70

75

80

Január Február Március Áprlis Május

Niv

el d

b (A

)

Măsurarea nivelului de zgomot (2015)

Hunyadi János - II. Rákóczi F. Bethlen G. u. Márton Áron tér Zajhatáérték

83

Începând cu anii 2000 a început un val al deconectărilor consumatorilor de pe sistemul

centralizat de termoficare datorită creşterii preţului serviciului în urma uzurii fizice a cazanelor

şi reţelelor şi a pierderilor rezultate. Creşterea numărului de deconectări a accentuat pierderile

furnizorului, iar scăderea consumului la apă caldă, în lipsa recirculării, a dus la noi nemulţumiri

datorită volumului mare de apă caldă neutilizată şi răcită în conducte, care se plătea la preţ de

apă caldă. Numărul deconectărilor a culminat, aşa cum se poate observa şi în graficul de mai

jos, în anii 2006-2007 datorită sistării serviciului din cauza datoriilor la furnizorul de gaz şi

electricitate şi astfel a pierderii încrederii populaţiei în acest serviciu.

În vederea remedierii situaţiei furnizorul a realizat în perioada 2003-2004 schimbarea reţelei

de distribuţie în cartierul Insulei şi parţial în cartierul Republicii, dar deconectările au sporit şi

datorită condiţiilor economice prielnice. În anii 2006-2007 a fost realizată prima mare

modernizare prin retehnologizarea centralei termice din cartierul Taberei şi schimbarea reţelei

termice cu conducte preizolate folosind module termice de scară. Acesta a fost primul sistem

de termoficare de cartier modernizat integral de la producerea energiei termice până la

branşamentul consumatorului. Ulterior a fost adoptat acelaşi sistem şi pentru sistemele din

cartierul Beclean. În perioada 2009-2012 a fost repusă în funcţiune recircularea apei calde, care

a dus la ameliorarea calităţii serviciului.

În 2010 a fost pus în funcţiune la sediul furnizorului un cazan de apă caldă de 1,5 Mw cu

combustibil biomasă lemnoasă care reprezintă o alternativă mai ieftină şi viabilă la

combustibilul gazos, care în urma liberalizării preţului devine din ce în ce mai scump. Acesta

a fost conectat şi deserveşte centrala Beclean II.

Datorită uzurii fizice avansate şi a numărului mic de consumatori din cartierul Kuvar, precum

şi a distanţei mici de centrala Insulei, furnizorul a renunţat la folosirea centralei Kuvar,

racordând reţeaua din cartierul Kuvar de centrala Insulei. Însă la sfârşitul anului 2015 la

centrala cartierului Kuvar au fost instalate două cazane pe bază de biomasă.

Un alt aspect în evoluţia serviciului public de alimentare cu energie termică a fost introducerea

contorizării, la începutul anilor 2000. După introducerea contorizării cantitatea de energie

termică facturată a scăzut semnificativ. Anul 2006 prezintă a scădere datorită întreruperilor

serviciului pe o durată de peste 2 luni în anul respectiv. Începând cu anul 2009 se observă o

nouă scădere datorită modificării modului de calcul a consumului de energie termică pentru

încălzire la consumatorii necontorizaţi, iar din anul 2012 încă o scădere prin schimbarea

84

modului de calcul a energiei termice furnizate cu apa caldă menajeră, datorită investiţiilor

realizate care au permis acest lucru.

Această evoluţie a consumului pe apartamente a fost benefică pentru consumatori,

costurile cu energia termică încadrându-se în valori suportabile acestora în majoritatea

cazurilor şi astfel s-a diminuat numărul deconectărilor. Totuşi pentru furnizor această scădere

de consum a însemnat o exploatare a reţelelor de distribuţie mult sub parametri funcţionării

normale a acestora, ducând la pierderi semnificative raportat la volumul de agent termic

vehiculat.

Starea actuală a centralelor termice:

Puterea instalată totală a cazanelor existente în prezent este de 32,34 Mw pe bază de gaz metan

şi de 8,3 Mw pe bază de biomasă.

Centralele termice Beclean I. şi Beclean II. dispun de cazane de gaz metan noi, instalate în anii

2008-2009, având un randament de 90-94%. Puterea instalată a acestora acoperă necesarul de

energie termică chiar şi în situaţia defectării unuia dintre cazane. În vederea trecerii la

combustibil biomasă mai ieftin şi din surse regenerabile se instalează în prezent la sediul

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

CartierulBethlen

CartierulTábor

CartierulKorház

Cartierele Insulei și

Kuvar

Cartierele Tamási Áron și Tomcsa Sándor

TotalOdorheiuSecuiesc

27.28% 30.13%

50.73%56.25%

23.64%

33.95%

Ponderea locuințelor conectată la rețeaua de energie termică din totalul locuințelor

85

Urbana două cazane a câte 2 Mw fiecare. Acestea împreună cu cazanul existent de 1,5 Mw pot

acoperi necesarul de energie termică pentru consumatorii racordaţi la centralele Beclean I. şi

Beclean II. prin conductele de interconectare realizate în 2010 respectiv în 2014.

Centrala termică Insulei deserveşte cartierele Insulei şi Kuvar dispunînd de 4 cazane pe gaz,

uzate, cu randament sub 60%. La sfârşitul anului 2015 au fost instalate două cazane pe biomasă

în centrala termică Kuvar, una de 2 Mw şi cealaltă de 0,8 Mw. Acestea prin conducta de

interconectare cu centrala Insulei asigură necesarul de energie termică pentru cele 2 cartiere.

Cazanele vechi uzate sunt păstrate pentru a fi folosite doar în cazul unor eventuale avarii la

cazanele pe biomasă. Astfel energia termică şi pentru aceste cartiere este obţinută din surse

regenerabile de energie.

Centrala termică Taberei a fost modernizată în 2007 având în dotare 4 cazane pe gaz de 1,75

Mw fiecare, care pot acoperi necesarul de energie termică a întregului cartier chiar şi în cazul

reconectării integrale a consumatorilor deconectaţi. Pe acoperişul centralei Taberei există

instalate un număr de 114 panouri cu colectoare solare, având o suprafaţă activă de 321 m².

Energia termică produsă de acestea reprezintă aprox. 2% din totalul produs în centrală şi 0,4%

din cel produs în total.

La centralele termice Republicii şi Tamasi Aron cazanele vechi uzate în 2015 au fost înlocuite

cu cazane pe gaz în condensaţie, preluate de la Piatra Neamţ. Astfel la centrala termică

Republicii au fost montate 2 cazane de 0,8 Mw şi una de 1 Mw, pe lângă care s-au păstrat ca

rezervă 2 cazane vechi. La centrala Tamasi Aron a fost montat un cazan de 1 Mw şi s-au păstrat

două cazane vechi ca rezervă. După efectuarea noilor investiţii producţia de energie termică şi

în aceste cartiere este realizată cu randament de peste 90%.

Concluzionând, prin punerea în funcţiune a noilor capacităţi de producţie energia termică

pentru sistemul de termoficare din Odorheiu Secuiesc este produsă în cazane moderne cu

randament ridicat, din care mai mult de jumătate din surse regenerabile de energie (biomasă),

adică se încadrează la categoria sistemelor centralizate de termoficare eficiente, aşa cum este

definită în Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică.

Starea actuală a reţelelor de distribuţie:

Reţelele de distribuţie a încălzirii pe tronsoanele neschimbate sunt clasice, de tip conducte de

oţel montate în canale termice nevizitabile şi care au pierderi de căldură foarte mari, datorită

86

infiltraţiilor de apă în canale termice. Conductele sunt izolate cu vată de sticlă, dar în urma

umezirii izolaţiei acestea devin conducători activi de căldură şi nu izolanţi care ar fi destinaţia

lor. Datorită climatului din termocanale conductele sunt corodate.

Reţelele de distribuţie a energiei termice modernizate sunt executate din conducte de oţel

preizolate cu spumă dură de poliuretan, conductivitate termică de 0,027 W/mxK., montate

îngropat. Durata lor de viaţă este de minim 30 de ani, temperatura de lucru maximă fiind de

149ºC, iar presiunea maximă de lucru 25 bar. În tabelul de mai jos este prezentată situaţia

reţelelor termice pentru încălzire şi apă caldă menajeră.

Astfel din totalul de 14.456 ml lungime reţele de distribuţie a agentului termic pentru încălzire

au mai rămas de înlocuit o lungime totală de aproximativ 1450 ml compus din: tronsonul 3 din

centrala termică Insulei (946 ml către cartierul Kuvar), tronsonul 2 din centrala termică Tamási

Áron (203 ml către strada Garofiţei) şi terminarea tronsonului 2 din centrala termică Republicii

(aprox. 300 ml către cartierul Spital), adică 10% din total.

După cum se poate vedea în tabelul de mai sus, singurele tronsoane de apă caldă menajeră

înlocuite cu conducte preizolate sunt în cartierul Insulei, realizate în 2003-2004, deci ar mai fi

de înlocuit aprox. 2500 ml de reţea.

După aprobarea strategiei de alimentare cu energie termică în 2004, care prevede folosirea

punctelor termice de scară s-a renunţat la schimbarea conductelor pentru apă caldă de consum

deoarece, prin această modalitate apa caldă este preparată din apa rece în modulele termice

amplasate în fiecară scară de bloc. Deci nu mai este nevoie de conducte separate pentru apa

caldă menajeră, agentul termic din conducta de încălzire va ceda, printr-un schimbător de

căldură energia termică pentru prepararea apei calde în modulele termice. Această soluţie este

în funcţiune în cartierul Taberei şi Beclean cu rezultate foarte bune privind temperatura apei

calde la consumatori.

Contorizarea la nivel de centrală termică:

Cantitatea de combustibil - gaz natural - folosită este contorizată la fiecare centrală termică şi

înregistrată zilnic în baza de date electronică a furnizorului de gaz, care este accesibilă

operatorului. Deasemenea este contorizată cantitatea de energie termică produsă din biomasă.

La centralele termice care prepară apă caldă menajeră este contorizată cantitatea de apă rece

folosită pentru preparare, iar la toate centralele termice cantitatea de apă de adaos necesară

87

acoperirii pierderilor din reţelele de distribuţie a agentului termic. În acest scop în centralele

modernizate se prepară apă dedurizată.

Ieşirile din centralele termice sunt deasemenea contorizate separat. Astfel există câte un contor

de energie termică pentru fiecare tronson de încălzire, precum şi un contor pentru apa caldă

menajeră în fiecare centrală termică unde se prepară apa caldă menajeră.

Astfel se urmăresc zilnic intrările şi ieşirile din fiecare centrală termică, calculându-se

randamentul. Orice defecţiune poate fi depistată rapid, reducându-se astfel pierderile.

Contorizarea la nivel de branşament:

În prezent sunt deservite un număr de 286 branşamente contorizate integral. Dintre acestea 220

branşamente sunt dotate cu module termice de scară care permit programarea parametrilor

serviciului.

Contorizarea individuală:

Folosirea repartitoarelor pentru defalcarea costurilor de energie termică pentru încălzire nu a

fost bine primit de populaţie, au existat doar 3 blocuri unde au fost instalate. În schimb

contorizarea individuală prin realizarea distribuţiei orizontale a avut parte de o receptare

pozitivă. Consumatorii au constatat că prin acest sistem de distribuţie beneficiază de aceleaşi

avantaje ca şi la încălzirea individuală, adică pot consuma după necesităţi şi plătesc doar ceea

ce au consumat. Monitorizând consumurile acestor apartamente s-a constatat că acesta s-a

diminuat în medie cu 30% - 35% faţă de cel din anii precedenţi. În prezent există 54 scări de

blocuri cu aprox. 339 apartamente racordate care sunt contorizate individual.

Situaţia actuală a consumului de energie termică vândută şi a pierderilor pe distribuţie

Consumatorii sistemului centralizat de energie termică o reprezintă populaţia din blocurile de

locuinţe, precum şi instituţiile şi agenţii economici de la parterul acestor imobile. În prezent

sunt racordate la reţeaua de termoficare 290 de scări de blocuri de locuinţe (286 branşamente),

faţă de numărul iniţial de 388 scări. Numărul apartamentelor racordate în cele 290 scări în

sezonul 2014-2015 a fost de 2200, adică în medie sub 7 apartamente pe scară.

88

Consumul anual de energie termică variază în funcţie de regimul termic din perioada iernii

între 11-12 mii Gcal, din care aprox. 1600 Gcal energia termică pentru preparare apa caldă

menajeră (aprox. 38 mii mc anual).

Pierderile reale de energie termică pe reţeaua de distribuţie au scăzut de la 12.000 Gcal/an în

2008 la 6.000 Gcal/an în prezent. Această valoare va scădea la aprox. 4.500 Gcal/an după

terminarea schimbării tuturor conductelor. Astfel randamentul reţelelor în condiţiile

consumului actual va fi de aprox. 73%. Rentabilitatea sistemului poate fi îmbunătăţită şi

asigurată doar prin creşterea cantităţii de energie termică vândută prin creşterea numărului de

consumatori (populaţie, instituţii publice, societăţi comerciale etc.) Pentru scăderea pierderilor

de pe reţea sub valoarea de 15% este nevoie de cel puţin dublarea consumului anual actual.

Alimentarea cu energie termică a municipiului se realizează pe baza unei planificări strategice.

În 2005 prin HCL nr. 47/2005, Consiliul Local a aprobat strategia locală privind

„REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE a municipiului Odorheiu Secuiesc”,

elaborată de furnizorul de utilităţi S.C. URBANA S.A. în baza prevederilor O.U.G. nr. 48/2004

aprobată prin Legea nr. 430/2004 cu modificările ulterioare aprobată prin Legea nr. 228/2006

cu privire la adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice către populaţie, pentru

încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde de consum, prin sisteme centralizate de

alimentare cu energie termică. Soluţia tehnică adoptată a fost: „Remodernizarea centralelor

termice, schimbarea reţelei termice, prin folosirea punctelor termice de scară”.

Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Odorheiu Secuiesc în sistem

centralizat a fost reactualizată în anul 2008 şi 2012, fiind aprobată prin HCL nr. 23/2008 şi

HCL nr. 3/2013, acesta fiind recent reactualizată şi urmează să fie aprobată de Consiliul Local.

3.9 Viaţa economică

Municipiul Odorheiu Secuiesc, pe parcursul istoriei, a fost considerat ca fiind centrul

artizanatului, apoi al meşteşugarilor. În raport cu celelalte oraşe ale Ţinutului Secuiesc breslele

s-au format relativ devreme: breasla olarilor a apărut în anul 1572, apoi breasla cizmarilor în

anul 1577, breasla blănarilor a luat fiinţă în anul 1579, apoi, pe parcursul secolelor 17-18,

fiecare meserie şi-a format propria breaslă.31 În perioada Imperiului Austro-Ungar sistemul de

31Zepeczáner Jenő: Székelyföldi céhpecsétek (Ștampilele breslelor din Ținutul Secuiesc). ActaSiculica, 2011. 409.

89

organizare în bresle s-a desfiinţat şi au luat fiinţă asociaţiile meseriaşilor sau industriale.

Tabelul de mai jos dovedeşte că Odorheiu Secuiesc – pe lângă Târgu Secuiesc – era al doilea

oraş semnificativ după Târgu Mureş din punctul de vedere al numărului asociaţiilor industriale:

Asociaţiile industriale în anul 1877

Oraşele

Meşteşugari şi

comercianţi în populaţie

(%)

Numărul

asociaţiilor

industriale

Numărul

membrilor

Miercurea-Ciuc 8,91% 2 86

Târgu Secuiesc 28,15% 13 313

Târgu Mureş 25,04% 20 572

Cristuru Secuiesc Fără date 2 80

Odorheiu Secuiesc 23,42% 13 578

Sfântu Gheorghe 14,01% 5 230

Total 55 1.859

În perioada interbelică nu au intervenit modificări remarcabile în structura economiei locale,

dimpotrivă; în perioada comunismului industrializarea forţată era prezentă şi la Odorheiu

Secuiesc (similar cu toate celelalte oraşe din România). Bazându-se pe tradiţiile meşteşugăreşti,

în anul 1960 au luat fiinţă primele fabrici: S.C. Famos S.A. (fabrică de mobilă), S.C. Matriţa

S.A. şi S.C. Tehnoutilaj S.R.L. (prelucrarea metalelor), fabrică de aţă, confecţie etc. Având în

vedere că aceste unităţi de producţie au fost întreprinderi mijlocii şi în oraş nu s-au înfiinţat

mari societăţi de industrie grea sau chimică (de exemplu, combinatul siderurgic din Hunedoara,

fabrici de metalurgie sau chimice la Copşa Mică), decăderea regimului comunist nu a generat

mari consecinţe economice structurale în localitate. În baza studiului European Training

Foundation din anul 2000, municipiul Odorheiu Secuiesc, şi judeţul Harghita în general au fost

considerate ca fiind unităţi administrativ-teritoriale cu probleme economice structurale

reduse.32

32Horváth Gyula (red.): Székelyföld (Ținutul Secuiesc), MTA Regionális Kutatások Központja (Centrul Studiilor Regionale al Academiei Științifice Maghiare) – Editura Dialog Campus, 2003.

90

3.9.1 Caracteristicile economiei locale. Indicatori economici.

În perioada decăderii regimului comunist din anul 1989, precum şi în deceniul următor,

industria municipiului Odorheiu Secuiesc a luat un avânt şi o dezvoltare semnificativă în toate

domeniile, ceea ce s-a concretizat cu privatizarea societăţilor de stat. Aceste societăţi sau

succesorii acestora sunt profitabile şi în zilele noastre spre deosebire de platformele industriale

desfiinţate în numeroase puncte ale ţării. Pe lângă toate acestea, municipiul Odorheiu Secuiesc

a fost pionier în judeţ în înfiinţarea noilor societăţi comerciale, unităţi de prelucrare şi

comercializare.

Impactul şi efectele crizei economice din anul 2008 s-au prezentat şi s-au evidenţiat şi în viaţa

economică a municipiului Odorheiu Secuiesc: multe societăţi erau obligate la optimizarea

nivelului cheltuielilor, dar pe de altă parte nu au avut loc falimente, reorganizări şi concedieri

colective (care vizează cel puţin 100 de persoane) spectaculoase.

Municipiul Odorheiu Secuiesc este în prezent oraşul cel mai semnificativ al judeţului Harghita

din punct de vedere economic ceea ce reiese evident din analiza cifrei de afaceri a celor 10 cele

mai mari societăţi ale judeţului:

Denumirea societăţii Cifra de afacere (2013,

lei) 33

Sediul

Romaqua Group S.A. 587.819.122 Borsec

Global NRG Rom S.R.L. 522.801.018 Odorheiu Secuiesc

Amigo & Intercost S.R.L. 247.378.124 Odorheiu Secuiesc

Waberer`s Romania S.A. 227.938.222 Miercurea Ciuc

Elan Trio S.R.L. 209.493.662 Odorheiu Secuiesc

M. Tabac S.R.L. 203.478.361 Miercurea Ciuc

Infopress Group S.A. 143.194.519 Odorheiu Secuiesc

Coats Odorhei S.R.L. 137.687.942 Odorheiu Secuiesc

Melinda Impex Steel S.A. 115.311.256 Odorheiu Secuiesc

Melinda Impex Instal S.A. 108.514.985 Odorheiu Secuiesc

33Sursă: Oficiul Național al Registrului Comerțului

91

Conform legislaţiei din România, înfiinţarea, dezvoltarea şi funcţionarea întreprinderilor mici

şi mijlocii (în continuare IMM) este reglementată de Legea nr. 346/2004 prin reluarea

prevederilor normelor şi reglementărilor corespunzătoare la nivelul Uniunii Europene. În acest

sens, IMM-urile sunt definite ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ

următoarele condiţii: au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250, respectiv realizează

o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane de euro, echivalent în lei, sau deţin active

totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii

financiare.

La nivelul judeţului Harghita, municipiul Odorheiu Secuiesc ocupă primul loc în privinţa celor

zece IMM-uri cele mai remarcabile producând o cifră de afacere realizată în anul 2013 de peste

2,1 miliarde lei reprezentând 40% din totalul veniturilor realizate în sectorul IMM ale celor

şase oraşe principale ale judeţului.34

Deşi este imposibilă şi inutilă definirea PIB-ului la nivel de localitate, modificarea veniturilor

produse de sectorul IMM-urilor constituie un indicator adecvat în vederea evaluării dezvoltării

economice a unei regiuni. Aceste valori în cazul celor cinci oraşe din judeţul Harghita sunt

reprezentate în următorul tabel.35

34Sursa datelor cumulate ale sectorurului IMM: Studiu – Evoluția sectorului IMM și sectoarelor economice din județul Harghita. Periada 2011-2013. Realizat de: Asociația pentru Județul Harghita și Consiliul Județiean Harghita, 2014. Decembrie. 35 Având în vedere că în baza datelor publicate de Oficiul Național de Registrul Comerțului principalul obiect de activitate al societății Global NRG Rom S.R.L. este comercializarea combustibililor gazoși, prin conducte, considerăm că datele referitoare la veniturile societății denaturează semnificativ indicatorii financiari globali ai zonei. În plus, în baza totalului activelor deținute de societate, apartenența societății la categoria IMM-urilor este discutabilă.

-

500,000,000.00

1,000,000,000.00

1,500,000,000.00

2,000,000,000.00

2,500,000,000.00

MiercureaCiuc

OdorheiuSecuiesc

Toplița Vlăhița Gheorgheni CristuruSecuiesc

Cifra de afaceri realizat de sectorul IMM în orașele semnificative ale

județului Harghita, anul 2013, în lei

92

Între anii 2011-2013 în afară de Miercurea Ciuc şi Gheorgheni – unde s-a remarcat scădere de

venit – în principalele oraşe ale judeţului Harghita venitul IMM-urilor a crescut doar cu 2-3%.

Deşi la Odorheiu Secuiesc s-a înregistrat cea mai moderată creşterea de venit faţă de 2011,

influenţa economică a municipiului s-a consolidat în regiune. Pe când în 2011 IMM-urile din

Odorheiu Secuiesc au constituit 39,6% din totalul veniturilor produse de IMM-uri în judeţul

Harghita, această valoare în anul 2013 a crescut la 41,7%.

În municipiul Odorheiu Secuiesc multe bănci au filiale şi agenţii, putem afirma că numărul lor

depăşeşte cel indicat de dimensiunile teritoriale, demografice ale municipiului. Următoarele

bănci sunt prezente în municipiu:

- Banca Comercială Română – BCR

- Banca Română de Dezvoltare – BRD-GSG

- Bancpost

- Raiffeisen Bank

- Banca Comercială Carpatica

- OTP Bank

- Banca Transilvania

- Alpha Bank

- CEC Bank

1,575,160,341.00

1,454,807,784.00 1,403,106,139.00

598,590,697.00 563,186,493.00 550,018,667.00

159,446,451.00 160,256,334.00 164,796,020.00 208,661,408.00 198,532,213.00 213,765,738.00

1,663,712,676.00 1,557,514,338.00

1,667,582,965.00

-

200,000,000.00

400,000,000.00

600,000,000.00

800,000,000.00

1,000,000,000.00

1,200,000,000.00

1,400,000,000.00

1,600,000,000.00

1,800,000,000.00

2011 2012 2013

Cifra de afaceri a sectorului IMM din principalele localități urbane din județul Harghita

Miercurea Ciuc Gheorgheni Toplița Cristuru Secuiesc Odorheiu Secuiesc

93

În plus, Banca Comercială Română este prezentă în municipiu cu o sucursală şi o agenţie, iar

Banca Română de Dezvoltare are trei agenţii în municipiu. Printre unităţile bancare ale oraşului

se numără şi ING Self-Bank.

Având în vedere că municipiul Odorheiu Secuiesc nu este reşedinţă de judeţ, şi este considerat

un oraş mic din punct de vedere economic, numărul mare al sucursalelor şi agenţiilor bancare

dovedeşte potenţialul economic şi prosperitatea relativă a regiunii.

În municipiul Odorheiu Secuiesc funcţionează două organizaţii de promovare şi apărare a

drepturilor şi intereselor întreprinderilor locale: Asociaţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din

Zona Odorhei (UKKSZ) şi Asociaţia Microîntreprinderilor din Odorheiu Secuiesc.

3.9.2 Structura economiei pe ramuri

După schimbarea de regim din 1989 la Odorheiu Secuiesc a luat un avânt vertiginos

dezvoltarea industriei şi a comerţului36, creând astfel structura sectorială prezentă a economiei

din oraş.

În tabelele de mai jos se poate observa că economia oraşului Odorheiu Secuiesc se

concentrează în jurul activităţilor industriale şi comerciale37 deoarece aceste două sectoare

asigură 88% din veniturile generate de întreprinderile înregistrate în oraş, precum şi 78% din

numărul locurilor de muncă.

În privinţa comerţului trebuie luat în considerare faptul că în ultimii 7 ani şi la Odorheiu

Secuiesc au apărut societăţile multinaţionale (Kaufland, PLUS apoi LIDL, Penny Market),

indicatorii acestor supermarketuri nu figurează în statistica de mai jos, deoarece sediul central

al întreprinderilor se află în Bucureşti. Pe lângă întreprinderile multinaţionale a mai fost

înfiinţată, cu sediul central în Odorheiu Secuiesc, o reţea de comerţ cu amănuntul: Reţeaua de

Magazine Merkúr care din punct de vedere geografic acoperă întregul Ţinut Secuiesc. În

schimb, veniturile tuturor unităţilor Merkúr apare în statistica cumulativă.

Un fapt interesant de notat este că deşi în anii trecuţi în cercurile profesionale, în mass-media

respectiv în opinia publică a fost formulată ca o prioritate necesitatea dezvoltării turismului din

Secuime respectiv din Odorheiu Secuiesc, totuşi, întreprinderile de industrie hotelieră

36 Vezi: Horváth Gyula (red.): Székelyföld.Budapesta–Pécs, 2003, Editura MTA RKK – Dialog Campus, pp.

223, 226, 228. 37Având în vedere că potrivit clasificării statistice internaţionale respectiv româneşti a domeniilor de activitate

prelucrarea produselor agricole precum şi industria alimentară intră în categoria industriei prelucrătoare, în prezenta strategie le-am inclus pe acestea în categoria industriei. În categoria agricultură am menţinut doar cultura plantelor şi creşterea animalelor.

94

contribuie cu mai puţin de 1% la veniturile totale din oraş şi cu doar 3,6% la numărul locurilor

de muncă: Acest fapt se explică şi prin gradul scăzut de exploatare al locurilor de cazare (Vezi

capitolul Turism de mai jos).

Este interesant de observat că deşi în comerţ lucrează doar jumătatea angajaţilor faţă de

industrie, totuşi veniturile realizate de cele două sectoare sunt aproape identice. Analizând în

continuare graficele, prezentând veniturile şi numărul locurilor de muncă, putem trage

concluzia că momentan rentabilitatea industriei hoteliere este cea mai scăzută, veniturile

generate fiind prea mici fată de numărul forţei de muncă angajate. Îmbunătăţirea acestui

indicator poate fi realizată în primul rând prin dezvoltarea turismului.

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

Agricultură și silvicultură

Industrie Comerț Turism Servicii

0.47%

45.21% 43.77%

0.72%

9.83%

Ponderea diferitelor ramuri economice din totalul cifrei de afaceri

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

Agricultură și silvicultură

Industrie Comerț Turism Servicii

0.54%

52.91%

26.96%

3.16%

16.43%

Ponderea diferitelor ramuri economice din totalul numărului mediu de angajați

95

3.9.3 Industria

În diagramele de mai jos pot fi urmăriţi principalii indicatori ai diferitelor sectoare industriale.38

Situaţia actuală rezultă în mod evident din dezvoltarea din anii 1990 când pe lângă privatizarea

întreprinderilor de stat au apărut noi unităţi de producţie, în primul rând în industria textilă,

poligrafică şi a hârtiei.39 Atât în privinţa veniturilor cât şi a numărului locurilor de muncă în

frunte se află industria textilă cu o participare de 32,92% la primul indicator şi cu 42,99% la

cel de al doilea. Aceştia au o importanţă deosebită şi pentru conducerea în funcţie a oraşului,

deoarece dacă vreuna din cele mai mari întreprinderi textile părăseşte oraşul, acest lucru poate

genera probleme economice şi sociale.

În repartiţia pe sectoare a veniturilor realizate de întreprinderile înregistrate în oraş se remarcă

industria textilă deja menţionată, industria tipografică şi a hârtiei, precum şi industria grea şi

cea a construcţiilor. În privinţa locurilor de muncă în frunte se află industria textilă care asigură

jumătate din locurile de muncă create de întreprinderile locale, respectiv aproape un sfert din

totalul locurilor de muncă.

38În această prezentare de situaţie am considerat un singur sector, am unit în categoria industriei grea domeniile

de prelucrarea pietrelor, fabricarea sticlei, siderurgia, industria constructoare de maşini şi fabricarea materialelor de construcţie.

39 Vezi: Horváth Gyula (red.): Székelyföld. Budapesta–Pécs, 2003, Editura MTA RKK – Dialog Campus, pp. 223, 226, 228.

96

Este interesant de remarcat că, deşi în privinţa locurilor de muncă industria tipografică şi a

hârtiei se află pe locul 5, aceasta asigură al doilea cel mai mare venit din oraş. La acest lucru

contribuie probabil atât automatizarea accentuată cât şi posibilitatea unui profit mare în sector.

Deşi reprezintă o parte mai mică a economiei locale, acelaşi lucru poate fi observat şi în

industria energetică şi de prelucrare a maselor plastice.

În schimb, cele mai eficiente în privinţa locurilor de muncă sunt industria textilă şi industria

grea.

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

2.26%

32.92%

4.63%

20.57%

6.32%

12.36%

5.12%

11.75%

3.08%0.97%

Ponderea cifrei de afacere a companiilor industriale pe sectoare, 2013

97

3.9.4 Agricultura

Din cele prezentate reiese în mod evident că punctul forte al municipiului Odorheiu Secuiesc

este industria prelucrătoare, dar nu trebuie neglijată şi accentuată importanţa agriculturii zonei.

În anul 2014, 3.314 hectare de teren agricol se află în interiorul hotarelor administrative ale

municipiului, din care 752 de hectare constituie teren forestier. Independent de criza economică

din anul 2008, a demarat în mod accentuat procedura de includere în intravilan a terenurilor cu

scopuri imobiliare, dar, cu toate acestea, proporţia terenurilor agricole şi forestiere nu s-a

modificat remarcabil. Micşorarea terenurilor a influenţat în primul rând terenurile arabile şi

fâneţele: în perioada 2007-2014 totalul terenurilor agricole de păşune s-a micşorat cu doar 4

hectare (de la 774 hectare la 770 hectare).

0.00%5.00%

10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%

2.18%

42.99%

5.35%8.30%

2.42%

16.47%

8.97% 11.05%

1.01% 1.25%

Ponderea numărului mediu de angajați a companiilor industriale pe sectoare, 2013

98

Din graficul de mai sus reiese, de asemenea, că terenurile au fost incluse în două mari etape.

Pe când în ceilalţi ani suprafaţa terenurilor agricole s-a micşorat doar cu 1-3 hectare, iar

întinderea suprafeţelor împădurite a prezentat valori neschimbate, în anul 2011 şi în anul 2014,

5, respectiv 24 hectare de păduri şi 9, respectiv 23 hectare de păduri au fost încluse într-o altă

categorie.

Reiese şi din graficul de mai sus că peste douătreimi din totalul terenurilor agricole stau la

dispoziţia activităţilor creşterii animalelor şi nu este neglijabilă nici întinderea livezilor care

intră în categoria fâneţelor. Registrul Agricol al Municipiului Odorheiu Secuiesc prezintă

împărţirea terenurilor agricole după destinaţii: în anul 2014 totalul terenurilor agricole este de

3353 3352 3351 3348 3339 3338 3337 3314

781 781 781 781 776 776 776 752

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția dimensiunii terenurilor agricole în municipiul Odorheiu Secuiesc (ha)

Teren agricol Teren forestier

Terenurile agricole după categoriile de folosință agricolă , 2014

Arabil Fâneață Pășune

99

3.314 hectare din care 1.007 hectare teren agricol arabil, 1.537 hectare fâneaţă, iar 770 hectare

- păşune.

Analiza culturilor semnificative şi răspândite în microregiune dovedeşte prioritatea activităţii

de creşterea animalelor. Din tabelul de mai jos reiese că pe suprafeţele agricole se cultivă cu

preponderenţă cereale, cartofi şi legume. Începând din anul 2010 se evidenţiază dezvoltarea

sectorului horticol: pe o suprafaţă de 3 hectare se cultivă plante ornamentale de exterior.

Culturile în perioada 2007-2014 în municipiul Odorheiu Secuiesc (ha)40

An Cereale

Plante

industriale Cartofi Legume Plante furajere

Plante

ornamentale

2007 160 0 50 50 764 0

2008 195 5 50 45 727 1

2009 195 0 55 44 727 1

2010 195 0 55 44 725 3

2011 126 0 55 50 784 3

2012 130 2 55 44 704 3

2013 100 2 50 50 706 3

2014 100 2 50 50 706 3

Graficul de mai jos prezintă efectivele de animale, iar din rezultatele prezentate reiese că

şeptelul de animale al municipiului – în afară de ovine şi albine – este în continuă scădere în

toate aspectele. Luând în considerare faptul că dimensiunile terenurilor agricole nu s-au

diminuat proporţional, ar fi indicată şi oportună conceperea şi realizarea unei strategii prin care

va fi posibilă exploatarea şi utilizarea la un nivel adecvat al potenţialului terenurilor agricole,

în primul rând al fâneţelor şi păşunilor.

Efectivele de animale ale municipiului Odorheiu Secuiesc (cap)41

An Bovine Din care vaci Porcine Ovine Caprine Cabaline Păsări Albine

2007 760 462 1050 1500 170 209 10000 550

40Sursă: Compartimentul de Agricultură, Primăria Odorheiu Secuiesc. 41Sursă: Compartimentul de Agricultură, Primăria Odorheiu Secuiesc

100

2008 481 390 1134 2500 117 210 5544 1000

2009 735 394 550 1725 140 180 5105 990

2010 521 297 500 2179 87 195 4695 800

2011 521 438 441 2425 78 181 4062 800

2012 478 329 157 2148 122 175 2396 800

2013 612 469 323 2408 118 172 3517 800

2014 640 499 432 2789 124 155 3605 800

3.9.5 Turismul

Microregiunea Odorheiu Secuiesc este una dintre ţintele turistice cele mai preferate,,

importanţa turistică a municipiului şi a regiunii s-a evidenţiat mai accentuat în urma căderii

regimului comunist. Primele grupe de turişti au sosit din Ungaria tocmai după revoluţia din

1989, iar cei din Ungaria constituie în mod permanent grupul ţintă principal al turismului local.

În primul rând atmosfera zonei, bogăţiile şi varietatea resurselor naturale, experienţa vieţii

tradiţionale secuieşti, precum şi evenimentele religioase sunt elementele de atracţie ale zonei.

În acelaşi timp, în ultimii ani – datorită extinderii şi ameliorării calităţii serviciilor – a crescut

semnificativ numărul turiştilor români în Ţinutul Secuiesc: ei sunt mai ales de atraşi de

oportunităţile locale ale turismului terapeutic. Pe lângă oportunităţile turismului terapeutic din

Sovata şi Praid, turismul rural constituie principalul element de atracţie al regiunii. Una dintre

cele mai populare destinaţii este localitatea Satu Mare: porţile populare au făcut localitatea

celebră. Printre cele mai populare destinaţii se numără localitatea Inlăceni: bogată în tradiţii

culturale şi vestită prin patrimoniul său cultural, localitatea Dârji: cunoscută pentru biserica

unitariană fortificată, Zetea, localitatea pionieră în dezvoltarea şi promovarea turismului rural,

sau Crişeni, găzduitorul Muzeului Pălăriilor de Paie. În aceste localităţi numeroase activităţi

au devenit atracţii turistice care influenţează şi determină viaţa cotidiană, obiceiurile culinare

sau evenimentele distractive tradiţionale ale acestor comunităţi. Bazele turismului rural în

microregiunea Odorhei sunt obiectivele, evenimentele turistice, patrimoniul cultural construit,

respectiv implementarea acestor elemente în viaţa cotidiană a comunităţii. În această atmosferă

turistică se află localitatea Odorheiu Secuiesc al cărui element principal de atracţie este

ambianţa sa naturală şi construită, numeroasele monumente istorice şi culturale, patrimoniul

construit şi cultural al municipiului. Principalele obiective turistice sunt: Capela lui Isus,

cetatea medievală Székely Támadt, clădirea primăriei, biserica reformată, biserica romano-

catolică, biserica şi mănăstirea franciscană, statuia şi mormântul lui Orbán Balázs aflate la

101

Băile Szejke, Muzeul Haáz Rezső. În ultimii ani, în localitatea Odorheiu Secuiesc a apărut

fenomenul turismului de tranzit. Turiştii petrec una-două zile în localitate, vizitează obiectivele

turistice cele mai remarcabile, apoi părăsesc localitatea alegând alte trasee şi destinaţii turistice

din Ţinutul Secuiesc.

Putem afirma că dezvoltarea turismului local poate fi concepută şi promovată în primul rând

prin ameliorarea serviciilor oferite, precum şi prin organizarea evenimentelor care atrag turiştii

şi mulţumită cărora turiştii vor petrece perioade mai îndelungate în municipiu şi în regiune.

După modelele şi tendinţele răspândite, în zona localităţilor Sovata şi Praid dezvoltarea

turismului balnear reprezintă un domeniu economic şi turistic cu potenţial de dezvoltare

remarcabilă.

Biroul turistic

Biroul Tourinfo din Odorheiu-Secuiesc îşi desfăşoară activitatea încă din februarie 2000

mulţumită unui proiect PHARE câştigat de Primăria Odorheiu Secuiesc. Scopul şi datoria

biroului constau în promovarea obiectivelor turistice ale localităţii Odorheiu Secuiesc şi ale

regiunii, contribuind cu diferite elemente de marketing la dezvoltarea şi aprecierea imaginii

localităţii şi turismului din zonă. Obiectivul principal este crearea unei reprezentări cât mai

cuprinzătoare a oraşului, despre specificul şi caracteristile lui, despre trecutul cultural şi istoric,

şi, nu în ultimul rând, despre posibilităţile turistice ale acestuia.

Biroul turistic editează două publicaţii turistice. Pe de o parte biroul publică, începând din anul

2007, periodicul intitulat Calendarul de Evenimente în aproximativ 5 mii de exemplare. Prin

intermediul acestuia, scopul este promovarea evenimentelor organizate în localitate şi în satele

înconjurătoare în rândul turiştilor şi localnicilor şi atragerea atenţiei turiştilor asupra

oportunităţilor regiunii. Pe de altă parte, biroul editează Ghidul Turistic al municipiului în

aproximativ 10 mii de exemplare şi promovează obiectivele turistice, posibilităţile de masă şi

cazare ale regiunii; oferă alte informaţii utile turiştilor. Ghidul apare la fiecare patru ani în patru

limbi: maghiară, română, engleză şi germană. Ambele publicaţii sunt distribuite în primul rând

la târguri şi expoziţii turistice locale şi internaţionale, dar sunt accesibile şi la sediul biroului şi

în diferitele unităţi turistice ale municipiului.

Rezultatele statistice ale biroului arată că unitatea turistică este căutată de către turişti mai ales

în perioada mai – august. Tocmai din această cauză, colaboratorii biroului stau în această

perioadă la dispoziţia turiştilor cu diferite informaţii utile şi cu un alt stand turistic temporar în

intervalul 1 mai – 1 octombrie lângă Parcul Memorial.

Activitatea biroului:

102

- Promovarea municipiului Odorheiu Secuiesc şi a microregiunii;

- Furnizarea de informaţii complete despre atracţiile turistice locale, posibilităţile de cazare

şi masă. Actualizarea permanentă a bazelor de date existente;

- Întreţinerea relaţiilor cu sfera antreprenorială în domeniul turistic din zonă;

- Susţinerea şi promovarea activităţii societăţilor comerciale turistice din zonă;

- Listarea evenimentelor turistice organizate în zonă;

- Actualizarea zilnică a site-ului www.tourinfo.ro;

- Organizarea evenimentelor (forumuri şi schimburi de experienţă) cu participarea

societăţilor comerciale turistice şi a sferei civile;

- Participarea la târguri şi expoziţii turistice locale şi internaţionale;

- Oferirea posibilităţii de practică profesională studenţilor în domeniul turistic din localitate

şi din zonă.

Evoluţia înnoptărilor turistice în ultimii ani

Cea mai mare provocare pentru turismul local este în continuare creşterea numărului

înnoptărilor. Pentru a face faţă acestei provocări, mijlocul cel mai eficient este ameliorarea

serviciilor oferite, respectiv organizarea diverselor evenimente turistice. Cu toate acestea,

rezultatul dorit şi necesar nu este deocamdată obţinut în baza rezultatelor statistice. Tabelul de

mai jos prezintă datele statistice ale perioadei 1995-2013, din care rezultă că există o uşoară

scădere atât în numărul turiştilor, înnoptărilor, cât şi a locurilor de cazare faţă de perioada

imediat următoare căderii regimului comunist. După revoluţia din anul 1989 turiştii din

Ungaria au sosit în număr remarcabil: Transilvania şi Ţinutul Secuiesc a devenit destinaţia

turistică cea mai populară. Cu toate acestea, populaţia din Ungaria interesată de tradiţiile

secuieşi, patrimoniul cultural şi construit secuiesc, a descoperit deja atracţiile locale, bogăţiile

naturale şi culturale din regiune, deci putem afirma că numărul turiştilor sosiţi din Ungaria nu

mai poate creşte semnificativ, Dar, turiştii care vizitează anual sau în mod regulat zona

constituie un potenţial turistic semnificativ. Din această cauză pretenţiile lor chiar trebuie luate

în considerare cu ocazia planificărilor turistice. Este evidentă însă modificarea accentuată şi

remarcabilă a obiceiurilor turistice: turiştii care sosesc în Ţinutul Secuiesc nu mai sunt

mulţumiţi doar de cunoaşterea culturii, tradiţiei, obiceiurilor, modului de viaţă secuiesc, în

calitatea de spectator, ci, mai ales, doresc să fie participanţii obiceiurilor, să contribuie la

formarea acestor evenimente. A crescut numărul posibilităţilor distracţiei active în regiune,

turiştii – simultan cu percepţia vieţii tradiţionale – caută posibilităţi de recreere şi de aventură

la modă (de exemplu, parcuri de aventură). Utilizarea soluţiilor ecologice, naturale este în curs

103

de răspândire fiind considerat ca pilonul fiecărui obiectiv turistic, datorită faptului că turiştii

au devenit din ce în ce mai sensibili la realităţile problemelor de mediu, la protecţia mediului

înconjurător şi la reciclarea deşeurilor. Pe de altă parte, turiştii sunt din ce în ce mai

experimentaţi şi exigenţi, pretind calitatea serviciilor şi profesionalism. Astfel, este inevitabil

ca regiunea să ofere posibilităţi de distracţie, activităţi de recreere pentru mai multe zile în

legătura cu vizitarea obiectivelor tradiţionale turistice.

Din datele tabelului de mai jos reiese că deşi a crescut numărul turiştilor sosiţi în judeţul

Harghita, numărul înnoptărilor nu prezintă modificări semnificative, iar exploatarea locurilor

de cazare reprezintă procentul cel mai scăzut în ultimii 23 de ani. Se pare însă că, după

indicatorii crizei economice, şi indicatorii turistici au o imagine mai pozitivă: numărul turiştilor

şi locurilor de cazare sunt în creştere, iar numărul înnoptărilor turistice reprezintă o scădere

evidentă. Aceste date îşi găsesc explicaţia în modificarea obiceiurilor turistice, şi se datorează

faptului că – printre altele – prin dezvoltarea infrastructurală a microregiunii vizitarea

obiectivelor turistice semnificative necesită timp mai scurt.

Numărul înnoptărilor turistice în judeţul Harghita în perioada 1995-2013

Anul Numărul

locurilor de

cazare

Numărul de

sosiri (mii)

Numărul

înnoptărilor (mii)

Uilizarea

locurilor de

cazare (%)

1995 9399 142,2 514,5 38,8

2000 7256 87,5 359,1 23,8

2001 6552 85,7 356,9 21,6

2002 6393 73,0 289,9 21,8

2003 6185 93,9 319,5 23,3

2004 5964 100,6 343,6 23,3

2005 7644 85,2 311,2 27,5

2006 7486 87,2 290,3 27,7

2007 7063 85,3 273,9 28,0

2008 7263 77,0 242,3 26,4

2009 6428 69,4 206,9 24,0

2010 6909 76,9 207,6 21,8

2011 6759 100,3 251,2 22,7

104

2012 8542 103,4 304,9 19,9

2013 8015 114,7 319,9 16,3

Referitor la structurile de cazare turistică din judeţul Harghita, putem afirma că numărul

pensiunilor şi al pensiunilor agroturistice este cel mai ridicat. Datele următorului tabel arată că

în ultimii 9 ani aproape 20,1% din totalul unităţilor de cazare „a dispărut”, în ciuda faptului că

statistica de mai sus prezintă creşterea numărului locurilor de cazare. Deci, este evident că în

ultima perioadă numărul pensiunilor agroturistice (maxim 8 camere) a scăzut, în timp ce

numărul pensiunilor a crescut (maxim 20 de camere). Două explicaţii sunt posibile: mulţi şi-

au extins activitatea pensiunii agroturistice prin construirea de noi camere, astfel au obţinut

categoria de clasificare a pensiunii. Pe de altă parte un număr remarcabil de pensiuni

agroturistice au încetat activitatea.

Modificare în numărul structurilor de primire turistice în judeţul Harghita în perioada 2006-2014 conform categoriilor de clasificare utilizate în România

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Hoteluri şi

moteluri

29 27 27 26 29 30 28 27 29

Staţiuni

turistice

8 8 10 7 9 10 12 10 12

Campinguri 5 5 5 4 5 6 10 13 15

Vile turistice şi

bungalouri

18 17 18 16 14 8 12 11 14

Tabere de

vacanţă

1 1 1 1 1 2 2 2 2

Pensiuni 52 53 59 59 61 59 93 92 87

Pensiuni

agroturistice

283 281 290 198 156 107 179 161 156

Popasuri

turistice

2 2 2 2 2 3 3 1 1

Total 402 397 415 316 281 229 344 322 321

105

Evenimente

În afară de monumentele istorice, culturale, varietăţile şi bogăţiile naturale ale municipiului,

multe posibilităţi de recreere, distracţie, evenimente organizate – cu caracter folcloric, cultural,

artistic sau chiar economic – stau la dispoziţia turiştilor. Pe parcursul ultimilor ani s-a extins

gama de varietate a programelor şi evenimentelor municipiului şi a regiunii, ceea ce poate

rezulta cu reducerea turismului de tranzit. În localitatea Odorheiu Secuiesc găsim evenimente

locale cu durată de o zi sau două zile, dar se organizează evenimente, serie de manifestări cu o

durată de o săptămână chiar în perioada preferată de către turişti. Printre evenimentele

organizate în municipiul Odorheiu Secuiesc se numără evenimente folclorice, legate de tradiţia,

obiceiurile specifice secuieşti, dar şi evenimente religioase, istorice. În ultima perioadă este

remarcabilă existenţa evenimentelor de interes economic.

Printre evenimentele cele mai importante ale municipiului le amintim pe următoarele:

Denumirea evenimentului Descrierea evenimentului Ziua Culturii Maghiare Este o serie de manifestări cu o durată de o săptămână

organizată la sfârşitul lunii ianuarie de Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc, Consiliul Judeţean Harghita în colaborare cu instituţiile culturale.

Comemorare Orbán Balázs Comemorare organizată anual la începutul lunii februarie de către Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc cu ocazia aniversării celor mai mari secui.

Carnaval pe gheaţă Mici şi mari sunt invitaţi să experimenteze atmosfera carnavalului pe gheţă, iar pe lângă acesta, scopul evenimentului este promovarea patinajului în rândul copiilor. Evenimentul este organizat anual de Forumul Tinerilor Odorhei (UFF) în parteneriat cu Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc.

Comemorare 15 Martie Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc organizează anual comemorarea eroilor revoluţiei de la 1848-1849. Evenimentul are loc la Piaţa Márton Áron.

Târgul Produselor Locale şi Tradiţionale

Târg organizat lunar (ultima zi de sâmbătă a fiecărei luni) de către Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc, locul târgului este Piaţa Márton Áron.

Primăvara Oraşului Serie de manifestări cu o durată de o lună concepută şi organizată pentru prima oară în anul 2013 de către Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc. Zilele

106

oraşului s-au încadrat în această serie de manifestări care oferă o gamă largă de evenimente şi programe: concerte, spectacole de teatru, expoziţii, conferinţe, filme, prezentări de carte, programe destinate copiilor şi mămicilor, tinerilor, programe artizanale şi de sport.

Strada meşteşugarilor Eveniment organizat în luna mai de către asociaţia meşteşugarilor şi artizanilor pupulari din Ţinutul Secuiesc-Artisan în colaborare cu Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc. Scopul evenimentului cu o durată de mai multe zile este promovarea meseriilor, breslelor şi produselor artizanale tradiţionale.

Întâlnirea Unitarienilor Eveniment organizat începând din anul 1999 de către Parohia Centrală Unitariană din Odorheiu Secuiesc. La evenimentul organizat anual la Băile Szejke sunt invitaţi nu numai unitarienii din toată lumea, ci şi adepţii celorlalte religii.

Zilele Sfântul Ştefan Eveniment organizat de Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc începând din anul 2009 cu ocazia zilei naţionale a Ungariei în memoria întemeietorului Regatului Ungariei.

Festivalul Fructelor Evenimentul este organizat în luna septembrie începând din anul 2009 de către Fundaţia Civitas. Obiectivul este conştientizarea faptului că valorile şi tradiţiile populare ocupă un rol semnificativ în viitorul zonei. Evenimentul este conceput pentru promovarea cultivării şi prelucrării tradiţionale a fructelor.

Săptămâna Europeană a

Mobilităţii

Eveniment organizat de Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc începând din 2006 în colaborare cu Asociaţia Udvarhely Info Egyesülettel cu ocazia Zilei mondiale fără maşini destinată promovării activităţilor fizice şi a activităţilor pentru un mod de viaţă sănătos.

Târgul de animale tradiţional

de Ziua Sfântului Mihail

Seria de manifestări care oferă posibilitatea de a cumpăra animale de companie, dar prin programe destinate copiilor, unde cei mici vor cunoaşte diferite animalele de casă şi de companie. Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc începând din anul 2009.

Târgul de Toamnă Este unul din evenimentele cele mai vechi din oraş, organizat de S.C. Prima Press S.R.L. începând din

107

1993. Scopul primordial este contribuţia la economia regiunii. În anul 2014 aproape o sută de societăţi comerciale şi-au expus produsele.

Festivalul de Dans Popular Eveniment organizat de Atelierul de dans popular începând din anul 2009, obiectivul organizatorilor este promovarea dansului şi muzicii populare.

Târgul de Crăciun Eveniment inaugurat de către Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc în anul 2010. Este o festivitate de Advent unde cei interesaţi vor cunoaşte obiceiurile şi tradiţiile legate de advent şi de crăciun, şi vor cumpăra produse şi alimente tradiţionale sărbătorilor de iarnă.

Accesarea fondurilor europene în scopul dezvoltărilor turistice

Din fondurile alocate programului PHARE – instrumentul principal de pre-aderare finanţat de

către Uniunea Europeană – a beneficiat şi municipiul Odorheiu Secuiesc în anul 2006 în cadrul

programului „Drumul apelor minerale”. Beneficiarii programului erau Consiliul Judeţean

Harghita, Consiliul Judeţean Covasna, respectiv 8 consilii locale din judeţul Covasna şi 6

consilii locale din judeţul Harghita. Datorită finanţării europene, împreună cu cofinanţarea din

partea administraţiei locale, s-a reamenajat sursa de apă minerală şi cadrul sursei de la Băile

Szejke, aleile, spaţiile verzi. Totodată era realizată dotarea cu bănci şi coşuri de gunoi, pista

pentru biciclete, şi era renovată clădirea fostei mofete. Aceasta din urmă încă nu este deschisă

publicului, nu există deocamdată o decizie definitivă în privinţa destinaţiei, iar din perspectiva

turismului terapeutic şi de sănătate implementată deja în regiune este oportună şi recomandată

exploatarea potenţialului turistic şi economic al imobilului.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, i-au devenit accesibile acele fonduri

structurale care contribuie în mod semnificativ la finanţarea şi dezvoltarea turismului, respectiv

la modernizarea unor regiuni. Axa prioritară 5 a Programului Operaţional Regional pe perioada

2007-2013 a fost dedicată dezvoltării durabile şi promovării turismului, ceea ce reprezinta 15%

din totalul bugetului programului. Municipiul Odorheiu Secuiesc, în ultimul ciclu de şapte ani,

a câştigat un proiect european în anul 2011 în valoare de 232.230,32 de euro (1.040.693,74 de

lei) pentru promovarea obiectivelor, atracţiilor şi evenimentelor turistice ale municipiului în

scopul creşterii numărului de sosiri şi înnoptări turistice, în special prin promovarea

patrimoniului construit al centrului municipiului. În acest sens, Primăria Municipiului

Odorheiu Secuiesc a participat – prin unităţile sale competente specializate – la târguri şi

expoziţii turistice locale şi internaţionale, a publicat ghiduri şi alte documente informative, iar

108

printre metodele de promovare se numără şi informatizarea online şi aplicarea marcajelor

turistice.

3.9.6 Dezvoltarea economică. Activităţi antreprenoriale. Investiţii. Cercetare şi inovare.

Statisticile sectorului IMM local reprezintă activităţile antreprenoriale locale. Cifra de afacere

a sectorului IMM din municipiul Odorheiu Secuiesc –contrar celorlalte oraşe ale judeţului – a

crescut semnificativ în perioada 2011-2013. Conform studiului global elaborat de Consiliul

Judeţului Harghita cifra de afacere realizată a sectorului IMM a crescut de la valoarea de 1,5

miliarde lei (valoarea din anul 2012) la 2,1 miliarde lei (anul 2013).

Spiritul antreprenorial şi potenţialul economic sunt susceptibile de a fi apreciate şi evaluate în

funcţie de numărul autorizaţiilor de construire emise de către organele competente ale

administraţiei locale. Anul 2012 marchează date semnificative din aceste privinţe; însă numărul

autorizaţiilor de construire în ultimii 6 ani prezintă o scădere evidentă. Conform analizelor şi

studiilor de specialitate elaborate – referitoare la microregiune sau la alte unităţi administrativ-

109

teritoriale având caracteristici şi premise asemănătoare – situaţia este cauzată cu mare

probabilitate de efectele crizei economice.

În stimularea investiţiilor un rol deosebit este jucat de inovaţia şi aplicarea soluţiilor inovative

în dezvoltarea întreprinderilor. Din acest punct de vedere Odorheiu Secuiesc se află în

dezavantaj nefiind un centru universitar: în acest segment singurul atelier relevant este Centrul

de Învăţământ MÜTF. Independent de aceasta, experienţa empirică arată că mai multe

întreprinderi odorheiene aplică procedee de fabricare inovative şi îşi lărgeşte baza tehnică cu

cele mai noi tehnologii.

3.9.7 Piaţa de muncă, ocuparea forţei de muncă, problemele legate de formarea profesională din perspectiva potenţialelor de dezvoltare economică.

Deoarece în privinţa ratei de ocupare a forţei de muncă nu dispunem de date oficiale pe

sectoare, vom lua în considerare graficele referitoare la judeţul Harghita.

110

Din acestea reiese că, în privinţa locurilor de muncă, industria şi agricultura, cele mai mari

sectoare de angajare ale judeţului, înregistrează o tendinţă de scădere. În creştere se află

comerţul şi sectorul serviciilor care este al treilea cel mai mare sector economic ce asigură

ocuparea forţei de muncă. Tot o creştere uşoară arată şi industria hotelieră.

Următorul tabel prezintă lista celor 10 societăţi comerciale cu cel mai mare număr de angajaţi

din anul 2013, numărul mediu de angajaţi în anul 2013, precum şi numărul total al angajaţilor

din municipiul Odorheiu Secuiesc:

111

Denumirea societăţii Număr mediu de angajaţi

(2013)42

IcosConf S.A. 1.185

Norada S.A. 904

ElanTrio S.R.L. 598

Amigo&Intercost S.R.L. 587

Famos S.A. 510

CoatsOdorhei S.R.L. 419

Infopress Group S.A. 348

Matrita S.A. 285

Melinda ImpexInstal S.A. 251

Udvarhelyi Hirado S.R.L. 245

Total angajaţi 5.08743

Spre deosebire de situaţia generală din judeţul Harghita, industria joacă în rol determinant

pregnant pe piaţa locală a forţei de muncă. Dintre cele 10 întreprinderi cu cei mai mulţi angajaţi,

7 activează în diferite sectoare industriale asigurând loc de muncă pentru 28% din populaţia

activă. Una din cauze este că deşi agricultura este un sector important şi în mediul urban, nu

este o activitate economică primordială. În acelaşi timp, în domeniul comerţului şi serviciilor

există multe întreprinderi mici, pe când în general industria poate fi profitabilă cu adevărat sub

forma marilor întreprinderi.

42Sursă: Oficiul Național al Registrului Comerțului 43Deși lista cuprinde cei mai mari angajatori ai municipiului Odorheiu Secuiesc, nu am luat în considerare numărul mediu al angajaților societății comerciale Udvarhelyi Hirado S.R.L.. Întreprinderea de presă are șapte puncte de lucru în întreaga țară unde are loc editarea și/sau tipărirea ziarelor locale, astfel majoritatea angajaților nu se numără printre populația municipiului Odorheiu Secuiesc.

112

Luând în considerare numărul mediu de salariaţi al municipiului44, precum şi indicatorii

corespunzători celor nouă societăţi comerciale cu cel mai mare număr de angajaţi, reiese în

mod evident şi fără elocvenţă că peste o treime din numărul mediu de angajaţi (în anul 2013:

5.087 < 14.666) îşi desfăşoară activitatea la cele nouă societăţi comerciale menţionate. Acest

fapt trebuie avut în vedere, deoarece falimentul sau retragerea din municipiu a uneia dintre

aceste societăţi (mai ales primele cinci societăţi) pot duce la probleme sociale remarcabile în

regiune.

Totodată, este de observat că în urma crizei economice din anul 2008, a avut loc o reducere

semnificativă – cu aproximaţie 10% – a numărului mediu total de angajaţi din municipiu, cu

toate că în municipiul Odorheiu Secuiesc nu au avut loc concedieri colective sau reorganizări

spectaculoase. Totuşi, rata şomajului judeţean nu prezintă o creştere semnificativă (cu excepţia

anului 2009)45. Din perspectiva datelor putem afirma că probabilitatea este că în urma anului

2008 mulţi locuitori din municipiu şi din regiune şi-au găsit loc de muncă în regiune ori în

străinătate, şi nu la societăţile comerciale municipale.46

44Sursă: Institutul Național de Statistică. 45Nu avem date individuale în privința ratei șomajului înregistrate la nivelul municipiului Odorheiu Secuiesc, dar fiind asemănător cu celelalte municipii ale județului în privința structurii, este probabil că rata șomajului din municipiul Odorheiu Secuiesc să fie identică sau asemănătoare cu cea înregistrată la nivel județean,; cu siguranță are aceeași dinamică. 46În imediata apropiere a municipiului Odorheiu Secuiesc se găsesc mai multe societăți comerciale care își asigură forța de muncă din regiunea Odorhei: de exemplu,fabrica de produse lactate Gordon Prod în localitatea Bisericani a avut în anul 2013 un număr mediu de angajați de 178 de persoane, sau fabrica de accesorii airbag ALT Technologies Transylvania în localitatea Lupeni a avut în 2013 un număr mediu de angajați de 144 de persoane.

113

Comparând rata şomajului naţional şi a judeţului Harghita47 observăm că rata şomajului

judeţean prezintă o creştere semnificativă în perioada 2009-2010 – cu mare probabilitate din

cauza crizei economice – iar începând cu anul 2010 această rată s-a stabilizat în jurul ratei

naţionale, la 6,5-7,0%.

Tocmai această tendinţă poate fi observată din analiza ratei şomajului înregistrată în municipiul

Odorheiu Secuiesc48, iar în această privinţă nu avem date decât după anul 2010: pe când în

2010 rata şomajului reprezintă un număr extrem de mare (1133), în perioada 2011-2013 rata s-

a stabilizat la aproximativ 700-800 de persoane.

În afară de problema şomajului, nivelul scăzut al salariului net reprezintă o altă problemă

semnificativă în regiune. Acest aspect poate genera consecinţe sociale remarcabile: condiţii de

trai necorespunzătoare, însărăcirea populaţiei, emigrare. Din păcate, acest fenomen este general

răspândit în întreaga ţară, ceea ce duce inevitabil la emigrarea forţei de muncă calificată şi

necalificată în egală măsură.

În ceea ce priveşte salariul mediu net,49 nivelul acestuia este în permanenţă sub nivelul naţional,

dar nu reprezintă şi nu urmăreşte întotdeauna tendinţele şi modificările salariului mediu net la

nivel naţional. Contrar tendinţelor naţionale, în municipiul Odorheiu Secuiesc criza economică

din 2008 şi-a făcut efectele în această privinţă: valoarea relativ remarcabilă de 1.099 lei din

anul 2009 este urmată de un val, iar pragul de 1.100 era trecut abia în anul 2013. Pe lângă toate

acestea, este de observat şi important de remarcat că diferenţa stabilită între salariul mediu net

47Sursă: Institutul Național de Statistică 48Sursă: Institutul Național de Statistică 49Sursă: Institutul Național de Statistică

0.0%

2.0%

4.0%

6.0%

8.0%

10.0%

12.0%

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Rata șomajului

Rata șomajului în România Rata șomajului în județul Harghita

114

naţional şi cel judeţean este în continuă creştere: pe când în 2010 această diferenţă era de doar

366 lei, diferenţa stabilită în anul 2013 a atins valoarea de 449 lei.

4 Evaluarea situaţiei actuale, nevoile şi oportunităţile de dezvoltare

4.1 Lipsuri de dezvoltare şi oportunităţi. Arborele problemelor.

Problemele persistente la nivel general în municipiul Odorheiu Secuiesc pot fi grupate în două

grupuri:

1. Spaţiu vital inconfortabil.

2. Creştere economică lentă.

Deşi aceste două aspecte sunt tratate separat, sunt în strânsă interdependenţă: nivelul de trai al

locuitorilor determină spiritul antreprenorial şi, prin urmare, ritmul dezvoltării economice.

Însă, pe de altă parte, nivelul de dezvoltare al economiei determină parţial gradul de satisfacţie

al locuitorilor.

1. Viaţa cotidiană a locuitorilor este afectată negativ în primul rând de lipsa sau

ineficacitatea curăţeniei publice şi traficul intens. La aceste aspecte mai contribuie şi

nivelul de zgomot peste valoarea admisă pe unele străzi. Printre elementele care

generează traficul intens le menţionăm pe următoarele: traficul tranzit şi traficul de

1309 1361 1391 1444 1507 1579

9981099 1025 1054 1072 1130

0200400600800

10001200140016001800

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția salariului mediu în România și în județul Harghita

Salariul mediu în România Salariul mediu în județul Harghita

115

mărfuri traversează oraşul, insuficienţa numărului de parcări, insuficienţa şi

ineficacitatea traficului public, insuficienţa reţelei pistelor de biciclete.

Nivelul scăzut al veniturilor populaţiei faţă de nivelul naţional constituie de asemenea

un aspect al cărui ameliorare şi îmbunătăţire pot fi atinse prin implementarea

dezvoltărilor economice.

Lipsa şi dezordinea pieţelor publice determină de asemenea nivelul de trai al populaţiei,

respectiv determină în sens negativ indicatorii turistici.

2. Unul dintre motivele semnificative ale economiei stagnante este declinul veniturilor

din turism. În domeniul turistic, turismul tranzit a devenit caracteristicul zonei în ultima

perioadă, iar numărul înnoptărilor este în uşoară scădere. Printre motivele care au dus

la apariţia acestor fenomene menţionăm valorificarea şi promovarea insuficientă a

patrimoniului construit, lipsa diversităţii şi gradul de dezvoltare a serviciilor turistice.

Se observă de asemenea declinul sectorului agricol; reducerea şeptelului pune în

discuţie gradul de utilizare a păşunilor înconjurătoare.

Pe de altă parte, decalajul existent între formarea profesională şi cerinţele pieţei de

muncă exercită un impact negativ asupra economiei locale.

116

Spațiu vital inconfortabil

Traficul intens

Creștere economică lentă

Insuficiența valorificării Băii

Szejke

Declinul spiritului

antreprenorial

Declinul turismului

Poluare fonică

Nivelul salariului net sub nivNivel scăzut al

salariilor mediu net elul

Lipsa centurii de ocolire

Lipsa utilităților publice

Lipsa parcărilor

Insuficiența rețelei pistelor de biciclete

Ineficacitatea transportului public

Ineficacitatea ofertelor turistice

Nevalorificarea capacității de cazare

Insuficiența rețelei de transport

regional

Cooperare problematică între

reprezentanții instituțiilor culturale

Administrație supraîncărcată

Formarea profesională și

cerințele pieții de muncă nu sunt în

concordanță

Declinul sectorului

agricol

Lipsa străzilor pietonale

Curățenie publică nesatisfăcătoare

Infrasatructură socială necorespunzătoare

Instalațiile de utilități publice

învechite

Traficul tranzit și de mărfuri trece prin

oraș

Insuficiența valorificării

monumentului istoric Cetatea Székelytámadt

Declinul caracterului istoric al centrului

Reabiltarea necorespunzătoare a

monumentelor istorice f l l f l j

Segregarea romilor din punct de vedere social și economic

Siguranța publică

Infrasatructură de sănătate parțial degradată

Lipsa comportamentului de responsabilitate de mediu

Deficit de comunicare la nivelul

administrației publice

Utilizare scăzută a energiei verzi

Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor și energiei

Lipsa de profesioniști în diferite domenii

117

4.1 Direcţii strategice de dezvoltare şi măsuri. Arborele obiectivelor.

În vederea soluţionării grupurilor de probleme sus-menţionate, am definit două obiective

centrale:

1. Spaţiu vital confortabil, atractiv.

2. Dezvoltarea economiei.

În baza acestor obiective generale/principale am definit obiectivele tematice/secundare care

urmează să fie implementate luând în considerare interdependenţa între ele.

1. Condiţia primordială în vederea obţinerii unui spaţiu vital cât mai confortabil este

elaborarea şi implementarea metodelor şi soluţiilor pentru decongestionarea traficului.

Aceasta se va realiza prin realizarea unor studii privind traficul în oraş, elaborarea

Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului; folosind concluziile acestui

document realizarea investiţiilor infrastructurale: construirea variantelor de ocolire,

pistelor pentru biciclete, înfiinţarea locurilor de parcare, respectiv dezvoltarea

transportului în comun, precum şi a altor măsuri pentru îmbunătăţirea traficului în oraş.

Obţinerea unui spaţiu vital confortabil este posibilă prin înfiinţarea unor mici parcuri

publice, străzilor pietonale, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şi serviciilor de

utilităţi publice. Ameliorarea comunicaţiei la nivel local între reprezentanţii instituţiilor

semnificative locale, implicarea populaţiei în luarea deciziilor locale poate determina

în sens pozitiv atmosfera localităţii.

2. Printre activităţile de afaceri ale sectorului economic, dezvoltarea turismul local este

cel mai important şi indicat în perioada actuală. Pentru aceasta este indispensabilă

luarea următoarelor măsuri: reabilitarea centrului oraşului, valorificarea monumentelor

istorice, atribuirea/acordarea de noi funcţii cădirilor monumente istorice. Totodată,

implicarea Băii Szejke în turismul local are de asemenea o importanţă deosebită, însă

în vederea atingerii acestui obiectiv este primordială construirea reţelei de alimentare

cu apă şi de canalizare.

În sectorul agricol, creşterea şeptelului şi cultivarea şi valorificarea fructelor reprezintă

oportunităţile cele mai semnificative.

În scopul încurajării investiţiilor interne este indispensabilă obţinerea unei concordanţe

între formarea profesională şi nevoile pieţei de muncă, însă sunt de asemenea

importante dezvoltarea reţelei de transport local şi ameliorarea comunicării organelor

administraţiei locale.

118

Dezvoltarea economiei

Conservarea caracterului istoric al centrului,

reabilitarea centrului Implicarea Băii Szejke

în turismul local

Creșterea spiritului antreprenorial

Consolidarea sectorului agricol

Consolidarea turismului

Reducerea poluării fonice

Creșterea nivelului salarCreşterea nivelul

salariilori net

Excluderea traficului tranzit și de mărfuri din oraș

Construirea centurii de ocolire

Instalarea de utilități publice la Băile

Szejke

Renovarea clăririlor monumente istorice în formă

autentică

Înființarea locurilor de

parcare

Modernizarea infrastructurii

de utilități publice

Înființarea străzilor pietonale

Construirea pistelor de biciclete la nivel

european

Modernizarea transportului public

local/regional

Formare profesională în concordanță cu

nevoile pieței

Integrarea socială a romilor

Diversificarea și dezvoltarea ofertelor

turistice

Valorificarea și dezvoltarea capacității de

cazare turistică

Dezvoltarea rețelei de transport regional Dezvoltarea

infrastructurii sociale

Reabilitarea Cetății Székelytámadt și a anturajului, amenajarea aleelor și

piețetelor în zona cetății. Atribuirea de noi funcții clădirilor aflate în cetate

Consolidarea comunicării la nivel local, participarea

populației în luarea deciziilor

Implementarea administrației ideale pentru

client, raționalizarea

Ameliorarea comunicării

administrației locale

Spațiu public agreabil

Creșterea nivelului de salarizare

Ameliorarea curățeniei publice

Ameliorarea siguranței publice

Spațiu vital confortabil, atractiv

Decongestionarea traficului

Îmbunătățirea gestionării energiei și

deșeurilor

119

Analiza SWOT

Analiza SWOT a municipiului Odorheiu Secuiesc este elaborată în baza evaluării elementelor şi

factorilor primordiali şi cei mai semnificativi ale stării de fapt şi ale caracteristicilor zonei de

acţiune urbană. Astfel, prezentăm într-un tabel sintetic punctele tari şi punctele slabe ale

municipiului, oportunităţile şi riscurile fiind elemente ce depind de cumulul factorilor exteriori.

Având în vedere faptul că portofoliul de proiecte şi obiectivele generale vor fi elaborate şi definite

pe marginea celor patru axe prioritare (infrastructură, economie, societate, administraţie publică),

însăşi elaborarea analizei SWOT este recomandată şi oportună în sistem asemănător. Ocrotirea

mediului este considerată un element de bază al dezvoltării durabile a municipiului, astfel nu vom

trata ca fiind o axă separată, ci o vom integra în cele patru axe: infrastructură, economie, societate

şi administraţie publică.

Infrastructură

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Utilităţi publice, trafic

- Existenţa staţiilor de epurare, reţelei de

apă potabilă, a apelor uzate şi de

canalizare recent reabilitate ce asigură

alimentarea cu apă potabilă şi

canalizarea municipiului pe termen lung

şi asigură epurarea apelor uzate.

- Desfiinţarea depozitului de deşeuri

menajere din partea de sud a

municipiului în viitorul apropiat.

- Implementarea unor investiţii

semnificative în scopul raţionalizării,

eficientizării, reabilitării sistemului

Utilităţi publice, trafic

- Lipsa sau insuficienţa reţelei de apă

potabilă şi/sau de canalizare în

anumite zone ale municipiului.

- Existenţa traficului supraaglomerat în

municipiu, numărului insuficient al

locurilor de parcare atât în centru, cât

şi în cartierele periferice.

- Gradul redus de colectare selectivă a

deşeurilor, respectiv gradul redus de

reciclare.

- Lipsa străzilor pietonale (inexistenţa

cel puţin a străzilor parţial pietonale).

120

centralizat de termoficare, precum şi

implementarea proiectelor de energie

regenerabilă/verde.

Spaţii publice, patrimoniul construit

- Întinderea spaţiilor verzi este relativ

mare.

- Existenţa spaţiilor publice, pieţelor

spaţioase cu potenţial exploatabil şi care

pot fi puse în folosinţă, utilizate în

scopuri publice.

- Existenţa patrimoniului construit şi

natural remarcabil.

- Existenţa surselor de apă minerală şi

termică.

- Lipsa şi insuficienţa traseelor şi

mijloacelor de transport alternative.

- Transport în comun nedezvoltat,

insuficient.

- Municipiul este localizat la o distanţă

mare de reţeaua de drumuri naţionale

(la 50 km de reţeaua TEN-T), de

aeroporturile internaţionale (100 km

de aeroportul din Târgu Mureş şi la

200 km de aeroportul din Cluj

Napoca).

-

Spaţii publice, patrimoniul construit

- Absenţa aspectului unitar al centrului

municipiului.

- Starea degradată a Cetăţii Székely

Támadt şi utilizarea ineficientă din

punct de vedere turistic.

- Starea degradată a spaţiilor publice

atât în centru, cât şi în cartierele

periferice.

- Monumente istorice în stare

degradată.

- Zone cu funcţii de utilizare multiple

(de exemplu, în zona industrială se

găsesc blocuri de locuinţe).

OPORTUNITĂŢI RISCURI

Utilităţi publice, trafic

- Înfiinţarea noilor locuri de parcare.

Utilităţi publice, trafic

- Creşterea continuă a numărului

autovehiculelor.

121

- Construirea şi amenajarea traseelor

alternative.

- Implementarea măsurilor în scopul

facilitării modalităţilor de transport

ale persoanelor cu dizabilităţi.

Spaţii publice, patrimoniu construit

- Popularea spaţiilor şi pieţelor publice:

înfiinţarea străzilor pietonale, a noilor

terenuri de joacă, reabilitarea şi

amenajarea terenurilor de joacă,

dotarea cu noi jucării.

- Reabilitatea albiei râului Târnava,

respectiv exploatarea albiei în scopuri

comunitare.

- Reabilitarea termică a clădirilor din

domeniul public, a instituţiilor

publice şi a blocurilor de locuinţe în

scopul reducerii consumului de

energie; totodată aceste măsuri vor

oferi prilejul de a conştientiza

importanţa valorificării oportune şi

eficace a energiei.

- Creşterea preţului energiei electrice la

nivel naţional, ceea ce implică

creşterea costului global de

termoficare al apartamentelor. Din

aceste motive are loc debranşarea şi

instalarea centralelor termice de

apartament – ceea ce constituie un

nou impact negativ supra rentabilităţii

sistemului central de termoficare.

- Consolidarea continuă a culturii şi

aprecierii circulaţiei cu autovehicule

şi motociclete în defavoarea

circulaţiei pietonale şi cu bicicleta.

Spaţii publice, patrimoniu construit

- Deteriorarea calităţii aerului.

- Creşterea continuă a poluării fonice.

- Degradarea patrimoniului construit şi

natural.

Economie

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

122

- Existenţa în municipiu a unui număr

destul de mare de societăţi

comerciale.

- Existenţa spiritului antreprenorial

evident.

- Existenţa tradiţiilor semnificative în

domeniul industriei de producţie şi în

domeniul comerţului.

- Statut de centru microregional.

- Existenţa economiei diversificate.

- Lipsa de profesionişti în diferite

domenii.

- Numărul insuficient al serviciilor

turistice, neutilizarea capacităţilor de

cazare turistice.

- Sistem de transport regional

subdezvoltat.

- Reţea rutieră insuficient dezvoltată

- Magistralele feroviare şi punctele de

conectare la autostradă sunt la o

distanţă destul de mare.

- Număr redus de investiţii externe.

- Deficitul de finanţare în sectorul

IMM-urilor.

- Lipsa activităţii de cercetare-

dezvoltare.

OPORTUNITĂŢI RISCURI

- Atragerea specialiştilor recent

migraţi din zonă.

- Branding de oraş ‒ ca forţa

stimulatoare a investiţiilor.

- Investiţii în PPP (public-private

partnership) în diferite domenii.

- Exploatarea potenţialului turismului

terapeutic, înfiinţarea unei noi ramuri

(dar existentă în trecut) turistice.

- Construirea unui drum de biciclete

microregional de-a lungul râului

Târnava Mare ceea ce va constitui

- Creşterea migraţiei forţei de muncă

devine mai intensă.

- Reducerea majoră a numărului

investiţiilor şi de investitori – atât

externi, cât şi interni –, şi reducerea

spiritului antreprenorial.

- Apariţia, extinderea şi dezvoltarea

firmelor multinaţionale în

detrimentul întreprinderilor locale.

- Lipsa investiţiilor naţionale şi

regionale care vizează îmbunătăţirea

accesibilităţii şi competitivităţii

123

atracţie turistică, dar va fi şi un factor

de exploatare a potenţialului turistic.

- Exploatarea potenţialului agricol

(pomicultură) ceea ce va oferi prilejul

de a consolida rolul de centru

microregional.

- Realizarea unei strategii de

dezvoltare a antreprenoriatului local

inclusiv analiza oportunităţii creării

unui parc industrial

municipiului (de exemplu, autostradă

sau drum feroviar).

- Lipsa acută a forţei de muncă

calificată.

Societate

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Cultură, educaţie

- Existenţa sferei civile considerabile,

existenţa unui număr destul de mare de

organizaţii civile.

- Existenţa unei puternice identităţi

locale, unui ataşament puternic pentru

instituţii culturale – unui patriotism local

sănătos.

- Centru microregional educaţional şi

sanitar.

- Nivelul ridicat de educaţie la nivel

liceal.

- Existenţa vieţii culturale diversificate.

Cultură, educaţie

- Persistenţa problemelor imobiliare

nerezolvate ale unor instituţii

educaţionale şi culturale (de exemplu,

Muzeul Haáz Rezső, Grup Şcolar

Eötvös József).

- Persistenţa problemelor de finanţare

ale instituţiilor culturale.

- Nivel scăzut de salarizare al

angajaţilor în sfera culturală.

Societate, sferă socială, sport

- Existenţa tendinţelor negative

demografice.

124

- Reputaţia internaţională a unor instituţii

sau evenimente (de exemplu,

Filarmonica din Ţinutul Secuiesc).

- Existenţa unui număr destul de

remarcabil al spaţiilor şi locaţiilor

sociale şi culturale destinate organizării

şi efectuării diverselor evenimente.

Societate, sferă socială, sport

- Îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de

locuit.

- Rata relativ redusă a şomajului.

- Sensibilitatea socială a elitei economice.

- Societate civilă puternică şi

considerabilă care organizează şi

coordonează cu eficienţă unităţi

destinate dezvoltării şi integrării

persoanelor cu dizabilităţi şi provenite

din medii defavorizate.

- Existenţa vieţii sportive puternice şi

diversificate.

- Existenţa infrastructurii sportive relativ

dezvoltate.

- Lipsa unui sistem eficient de

cooperare regională.

- Nivelul redus al salariilor, precum şi

nivelul salariilor rămâne inferior

nivelului naţional.

- Insuficienţa infrastructurii sociale.

- Nivel scăzut de salarizare a

angajaţilor în sfera socială.

- Existenţa mediilor defavorizate, şi a

unor zone segregate (de exemplu,

Cartierul Budvár).

- Nivelul scăzut al cooperării

interregionale şi transregionale.

- Cooperare slabă între diferite

instituţii culturale şi sociale.

- Existenţa comunităţilor

marginalizate, aflate în risc de sărăcie

şi excluziune socială, şi a unor zone

segregate (Zona Budvar, Vaii,

Recoltei)

OPORTUNITĂŢI RISCURI

Cultură, educaţie

- Dezvoltarea educaţiei adulţilor,

organizarea programelor de formare

profesională în conformitate cu cerinţele

pieţei muncii locale.

Cultură, educaţie

- Migraţia continuă şi intensă a

tinerilor şi a intelectualilor.

- Reducerea finanţării programelor şi

instituţiilor culturale.

125

- Promovarea iniţiativelor culturale civile

şi particulare.

- Consolidarea statutului de centru

microregional, şi a relaţiilor

microregionale prin organizarea

programelor şi implementarea acţiunilor

care vizează întreaga regiune.

- Analiza oportunităţii dezvoltării

învăţământului superior în muncipiu

Societate, sferă socială, sport

- Dezvoltarea infrastructurii sociale.

- Elaborarea şi susţinerea unor programe

locale care vizează sprijinirea familiilor

cu copii mici, familiilor monoparentale,

respectiv familiilor mari.

- Dezvoltare locală plasată sub

responsabilitatea comunităţii pentru

comunităţile marginalizate aflate în risc

de sărăcie şi excluziune socială şi

înfiinţarea locurilor de muncă sociale.

- Consolidarea identităţii locale începând

cu vârsta de şcolarizare (elaborarea

programelor educaţionale specializate

extracurriculare în colaborare cu

instituţiile culturale ale municipiului).

- Consolidarea statutului de centru

microregional, şi a relaţiilor

Societate, sferă socială, sport

- Reducerea numărului locurilor de

muncă ceea ce generează fenomenul

de sărăcire relativă.

- Eşecul în procesul de integrare a

comunităţilor marginalizate.

- Degradarea siguranţei publice,

sporirea şi intensificarea activităţii

grupărilor sociale de tip „mafiot”.

- Degradarea identităţii locale sau

interpretarea eronată, deformată a

identităţii locale, consolidarea

introversiunii.

- Reducerea nevoii de cooperare

regională.

126

microregionale în domeniul cultural,

educaţional, sportiv.

- Dezvoltarea activităţilor şi tradiţiilor

sportive în scopul consolidării şi

promovării identităţii locale şi

microregionale.

Administraţie publică

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Existenţa unei stabilităţi instituţionale.

- Eficienţa sistemului colectării

impozitelor.

- Numeroase terenuri şi imobile se află în

proprietatea consiliului local al

municipiului Odorheiu Secuiesc de care

acesta poate dispune în scopul

implementării diferitelor dezvoltări,

programe şi acţiuni, sau care pot fi

schimbate cu alte imobile cu poziţionare

centrală, mai favorabilă.

- Existenţa birocraţiei agresive şi

supraîncărcate.

- Lipsa instituţiilor şi administrării

descentralizate, în primul rând

datorită faptului că municipiul nu este

reşedinţă de judeţ (de exemplu,

administraţie legată de emiterea

paşapoartelor, permiselor de

conducere).

- Ineficacitatea şi insuficienţa utilizării

limbii maghiare în administraţie.

- Lipsa surselor financiare municipale.

- Lipsa parţială a comunicaţiei

administraţiei publice locale către

sfera economică, intelectuală,

educaţională, culturală.

OPORTUNITĂŢI RISCURI

127

- Creşterea bugetului municipiului prin

utilizarea eficientă a fondurilor

europene

- Transfer de know-how prin relaţii

transnaţionale

- Implementarea unui sistem de e-

guvernare, astfel raţionalizarea şi

eficientizarea administraţiei publice

locale

- Întărirea comunicaţiei locale, implicarea

oamenilor în procesul de luare a

deciziilor

- Instabilitatea cadrului legislativ din

România

- Emigrarea experţilor şi specialiştilor,

existenţa permanentă a problemei şi a

lipsei salarizării optime a angajaţilor

calificaţi

- Unele servicii publice nu pot fi

întârite având în vedere că municipiul

nu este reşedinţă de judeţ

- Instabilitatea legislativă din ţară

poate să degradeze eficienţa

administraţiei publice locale

128

5 Planul integrat de dezvoltare sustenabilă al municipiului

Elaborarea proiectului de dezvoltare sustenabilă a oraşului este un proces care reuneşte eforturile

de dezvoltare sectorială şi necesităţile de dezvoltare teritorială în aşa fel încât obiectivele şi

măsurile formulate sunt adaptate la sistemul de obiective formulate în documentele de proiectare

UE, naţionale şi în cadrul acestora cele cu caracter regional.

Scopul proiectului de dezvoltare integrată este elaborarea unei linii strategice care permite o

dezvoltare sustenabilă pe termen lung, bazată pe resursele locale disponibile, în vederea

soluţionării problemelor şi cerenţelor formulate.

Documentul de faţă are în vedere în acelaşi timp necesităţile de dezvoltare locală şi obiectivele de

dezvoltare generale pe termen lung formulate la nivelul UE, precum şi obiectivele naţionale

referitoare la perioada de 2014–2020 asumate de România în Convenţia de Parteneriat.

Caracterul integrat şi dezvoltarea sustenabilă, ce sunt criterii la elaborarea obiectivelor strategice,

pot fi definite ca şi caracteristici fundamentale ale proiectului de dezvoltare urbanistică sustenabilă.

În argumentarea deciziilor, proiectul integrat de dezvoltare are în vedere, simultan, factorii

economici, sociali, de mediu şi culturali în vederea utilizării optime a teritoriilor şi resurselor

disponibile, ţinând cont în mod permanent de considerentele dezvoltării sustenabile.

Elaborarea strategiei de dezvoltare urbană rezultă nu numai din necesitatea de adaptare la cerinţele

unui sistem instituţional, dar urmăreşte concepţia internaţională privind rolul oraşelor şi care, în

zilele noastre, câştigă tot mai mult teren, potrivit căreia forţa motrică a dezvoltării economice sunt

oraşele.

În concepţia noastră despre dezvoltarea economică modernă, dezvoltarea sustenabilă a vieţii

economice poate fi concepută numai prin organizarea ei în jurul unui oraş.

Şi din acest punct de vedere este justificat ca documentul prezent în delimitarea zonei, obiectivele

şi măsurile sale să nu se limiteze numai la teritoriul administrativ al oraşului Odorheiu Secuiesc,

dar acesta să se autodefinească ca şi centru al microregiunii care i se ataşează în mod organic.

129

O altă consecinţă a concepţiei economice nou formate şi generalmente acceptate privind rolul

oraşelor este şi faptul că documentul strategic al dezvoltării integrate şi sustenabile a oraşului

trebuie interpretat nu numai din punctul de vedere al sistematizării teritoriale şi urbanistice, ci este

mai degrabă ca un document cadru cu caracter general, în care oraşul este definit ca un sistem de

funcţii economice, sociale, infrastructurale, educaţionale, culturale etc. diferite.

În cele ce urmează vor fi prezentate sumar acele documente de nivel UE, naţional şi regional care

servesc drept cadru al Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă a Municipiului Odorheiu

Secuiesc . În aceste documente prezentate se regăsesc sistemele de obiective pe care le-am luat în

considerare la elaborarea Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă a Municipiului

Odorheiu Secuiesc.

5.1 Caracteristicile generale ale perioadei de planificare 2014-2020, prezentarea diferitelor planuri de dezvoltare ale municipiului

Pe parcursul elaborării planului de dezvoltare integrată urbană pentru perioada 2014-2020 de

finanţare a Uniunii Europene am luat în considerare următoarele planuri de dezvoltare, strategii

elaborate la nivel regional, naţional, respectiv pregătite la nivelul Uniunii Europene:50:

- Europa 2020 – Strategia pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă

- Acord de Parteneriat 2014-2020

- Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru 2014-2020

- Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru 2014-2020

- Strategia de Dezvoltare a Turismului a Judeţului Harghita

- Strategia de Sport a Judeţului Harghita 2010-2020

- Strategia Socială a Judeţului Harghita 2014-2018

- Strategia de Dezvoltare Agrară a Judeţului Harghita 2010-2020

50Versiunea actualizată și cea mai recentă a Strategiei de Dezvoltare a Județului Harghita nu ne-a stat la dispoziție. Documentul accesibil fiind strategia de dezvoltare pentru perioada 2007-2013, am luat în considerare prevederile acesteia pe parcursul elaborării studiului.

130

În anul 2010 Uniunea Europeană a lansat proiectul Europa 2020 care reprezintă strategia Uniunii

Europene de creştere economică pentru următorii zece ani. Strategia a lansat o nouă viziune pentru

economia Europei, bazată pe o coordonare extinsă a politicilor economice şi fiscal-bugetare, având

ca principal scop crearea unor condiţii prielnice creşterii economice inteligente, durabile şi

favorabile incluziunii.

Uniunea Europeană prin strategie fixează cinci obiective esenţiale pe care intenţionează să le

atingă până la sfârşitul anului 2020 în următoarele domenii: ocuparea forţei de muncă, cercetare şi

inovare, energia şi schimbările climatice, educaţia, incluziunea socială şi reducerea sărăciei.

Pe baza acestor cinci obiective majore stabilite la nivel european, fiecare stat membru îşi stabileşte

scopurile specifice naţionale ţinând cont de condiţiile specifice locale. Acestea sunt transpuse în

obiectivele naţionale pentru a reflecta circumstanţele fiecărui stat membru în parte.

Până în anul 2020 întreaga Uniune Europeană este obligată la atingerea următoarelor obiective:

1. Ocuparea forţei de muncă

o O rată de ocupare a forţei de muncă de 75% în rândul populaţiei cu vârste cuprinse

între 20 şi 64 de ani.

2. Cercetare şi dezvoltare

o Alocarea a 3% din PIB-ul Uniunii Europene pentru cercetare şi dezvoltare.

3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei

o Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii

favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990.

o Creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%.

o Creşterea cu 20% a eficienţei energetice.

4. Educaţie

o Reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii.

o Creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul

populaţiei în vârstă de 30-34 de ani.

5. Lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale

Reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de

pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.

131

Aceste priorităţi, pentru o creştere economică pe termen lung, au fost incluse în propunerile

Comisiei privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene (2014-2020).

În prezent, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de

coeziune reprezintă peste o treime din bugetul total al Uniunii Europene.

Prin aceste instrumente se garantează că banii sunt investiţi în mod eficient pentru a sprijini

dezvoltarea inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Finanţarea Uniunii Europene sprijină:

• crearea de locuri de muncă mai numeroase şi de mai bună calitate

• dezvoltarea de noi tehnologii

• cercetarea de vârf

• accesul la internet de mare viteză

• infrastructura inteligentă de transport şi energie

• eficienţa energetică şi energiile regenerabile

• dezvoltarea întreprinderilor

• ameliorarea competenţelor şi formarea profesională.

România a semnat un Acord de Parteneriat cu Uniunea Europeană în privinţa planului de

dezvoltare pentru perioada 2014-2020. Acest document determină direcţiile majore de dezvoltare,

iar în baza acestora România va avea acces la fonduri europene. Potrivit acestui acord, toate cele

11 obiective tematice stabilite de programul Europa 2020, respectiv fondurile alocate

corespunzător vor fi accesibile pentru România.

1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării.

2. Îmbunătăţirea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi

îmbunătăţirea utilizării şi a calităţii acestora.

3. Sporirea compatibilităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, sectorului agricol şi a sectorului

pescuitului şi acvaculturii.

4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele.

5. promovarea adaptării la schimbările climatice, precum şi a prevenirii şi gestionării

riscurilor.

6. Conservarea şi protejarea mediului şi promovarea eficienţei resurselor.

132

7. Promovarea unui transport durabil şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor

reţelelor majore.

8. Promovarea sustenabilităţii şi a calităţii locurilor de muncă şi sprijinirea mobilităţii

lucrătorilor.

9. Promovarea incluziunii sociale, precum şi combaterea sărăciei şi a oricărei forme de

discriminare.

10. Investiţii în educaţie, instruire şi învăţământ vocaţional pentru competenţe şi învăţare pe

tot parcursul vieţii.

11. Consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesante şi o

administraţie publică eficientă.

Aceste 11 obiective tematice trebuie să se adapteze/îndeplinească cele 5 solicitări de bază ca

România să facă faţă dezvoltării economice prevăzută de Acordul de Parteneriat:

a. Competitivitate şi dezvoltare locală

b. Populaţie şi probleme sociale

c. Infrastructură

d. Resurse

e. Administraţie

Aceste obiective pot fi îndeplinite prin accesarea fondurilor prevăzute şi alocate în cadrul

Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020 în conformitate cu următoarele axe prioritare

de dezvoltare:

- Axa prioritară 1 – Promovarea transferului tehnologic

- Axa prioritară 2 – Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

- Axa prioritară 3 – Sprijinirea tranzacţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon

- Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile

- Axa prioritară 5 – Conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

- Axa prioritară 6 – Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională şi locală

- Axa prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului

- Axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale

133

- Axa prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate

din mediul urban

- Axa prioritară 10 – Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale

- Axa prioritară 11 – Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în

cadastru şi cartea funciară

- Axa prioritară 12 – Asistenţă tehnică

În vederea realizării obiectivelor tematice prevăzute pe termen mediu în vederea dezvoltării

durabile a municipiului Odorheiu Secuiesc pot fi folosite/utilizate fondurile alocate în cadrul

axelor prioritare 3, 5, 6, 8 şi 10.

În cadrul Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020 s-au identificat

priorităţile de dezvoltare prevăzute de cele şase axe prioritare:

1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale regionale.

Creşterea coeziunii teritoriale a Regiunii Centru prin sprijinirea dezvoltării urbane

prin dezvoltarea infrastructurii tehnice (transport, comunicaţii, utilităţi, energie) şi

a infrastructurii sociale (educaţie, cercetare, sănătate, socială) la nivelul Regiunii

Centru.

2. Creşterea competitivităţii economice, stimularea inovării.

Creşterea competitivităţii economice a Regiunii Centru prin valorificarea mai bună

a potenţialului regional, prin stimularea inovării şi a economiei orientate spre

cunoaştere, prin dezvoltarea unor instrumente specifice (infrastructura de afaceri,

de transfer tehnologic, clustere, reţele de afaceri etc.) şi prin crearea unui mediu

atractiv pentru investiţii.

3. Protecţia mediului înconjurător, creşterea eficienţei energetice, stimularea utilizării

surselor alternative de energie.

Protecţia mediului înconjurător, conservarea biodiversităţii, diminuarea efectelor

schimbărilor climatice şi prevenirea riscurilor naturale, extinderea utilizării

resurselor alternative de energie, îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul

economic şi în cel casnic.

134

4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii şi silviculturii.

Valorificarea superioară, într-o manieră durabilă, a potenţialului agricol şi silvic al

regiunii, creşterea atractivităţii economice şi sociale a localităţilor rurale din

Regiunea Centru, reducerea decalajelor economice şi sociale faţă de localităţile din

mediul urban.

5. Dezvoltarea turismului.Dezvoltarea turismului la nivel regional prin punerea în

valoare a patrimoniului turistic natural şi antropic, prin extinderea şi modernizarea

infrastructurii turistice, prin îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor oferite

precum şi prin dezvoltarea infrastructurii cultural-recreative şi sprijinirea

industriilor creative din Regiunea Centru.

6. Dezvoltarea resurselor umane, creşterea incluziunii sociale.

Creşterea coeziunii sociale la nivelul Regiunii Centru prin dezvoltarea resurselor

umane prin facilitarea reintegrării sociale a persoanelor dezavantajate social şi prin

contracararea efectelor declinului demografic.

Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru 2014-2020 prevede 5 direcţii strategice,

care la rândul lor sunt alcătuite din mai multe priorităţi şi indicatori.

1. Construirea unei culturi economice a inovării.

1.1. Sprijinirea activităţilor de inovare şi modernizare ale întreprinderilor

1.2. Sprijinirea întreprinderilor inovative în vederea utilizării instrumentelor de

finanţare europeană

1.3. Sprijinirea entităţilor economice bazate pe cercetare

1.4. Susţinerea activităţilor clusterelor inovative şi a altor structuri de cooperare

economic

1.5. Susţinerea oraşelor ,,inteligente” (transport urban, energie etc.)

2. Cercetarea în sprijinul afacerilor regionale.

2.1. Crearea şi modernizarea infrastructurii de cercetare din cadrul entităţilor

publice şi private

2.2. Valorificarea potenţialului de cercetare prin sprijinirea activităţii cercetătorilor

135

2.3. Crearea de parteneriate viabile între cercetare, mediul de afaceri şi autorităţi

publice

2.4. Dezvoltarea reţelelor de transfer tehnologic

3. Domenii de excelenţă pentru o dezvoltare inteligentă

3.1. Crearea şi dezvoltarea polilor de excelenţă şi a reţelelor de centre de excelenţă în

sectoarele economice prioritare

3.2. Sprijinirea companiilor inovative care activează în domeniile de excelenţă

3.3. Susţinerea Cercetării ‐ Dezvoltării Inovării în domeniile de excelenţă

3.4. Dezvoltarea brandurilor regionale

4. Competenţe profesionale pentru o economie bazată pe cunoaştere

4.1. Modernizarea Infrastructurii de educaţie şi formare profesională în domeniile de

excelenţă

4.2. Îmbunătăţirea pregătirii profesionale în domeniile de excelenţă

4.3. Creşterea competenţelor antreprenoriale în domeniile regionale de excelenţă

4.4. Îmbunătăţirea abilităţilor de utilizare a tehnologiilor IT în domeniile de excelenţă

5. Cooperare interregională la nivel european

5.1. Sprijinirea participării întreprinderilor inovative la diverse reţele internaţionale de

cooperare economică

5.2. Extinderea participării active a instituţiilor de cercetare din Regiunea Centru în

reţelele internaţionale de cercetare

Strategia de Dezvoltare a Turismului din Judeţul Harghita se încadrează în Strategia de Dezvoltare

a Regiunii Centru. Cele 5 axe de dezvoltare definite sunt următoarele:

1. Amenajarea şi valorificarea resurselor turistice naturale şi antropice

2. Stimularea dezvoltării structurilor de primire turistică şi al altor infratructuri conexe

3. Dezvoltarea sistemului organizatoric al turismului din judeţul Harghita

4. Îmbunătăţirea condiţiilor formării capitalului uman angajat în turism

5. Marketingul destinaţiei Ţinutului Secuiesc

Obiectivele generale stabilite de Strategia de Dezvoltare a Turismului din Judeţul Harghita sunt

următoarele:

136

• Creşterea circulaţiei turistice şi în special a înnoptărilor în toate destinaţiile din judeţ.

• Creşterea efectelor de multiplicare ale turismului, economice şi sociale, printr-o

integrare locală.

• Formarea unei imagini turistice diferenţiate şi atractive.

• Dezvoltarea ecoturismului şi a turismului activ în toate dimensiunile sale de

intervenţie: locaţii, programe, ghizi, atracţii naturale şi antropice.

• Dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice şi montane: infrastructură, organizaţii,

investiţii de specialitate.

• Diversificarea agroturismului: stimularea programelor de folclor, divertisment, a

gastronomiei locale, şi îmbunătăţirea accesibilităţii satelor.

Strategia de Sport a Judeţului Harghita pe perioada 2010-2020 stabileşte următoarele obiective

generale:

• Îmbunătăţirea stării generale de sănătate şi creşterea nivelului de trai a populaţiei din

judeţ

• Ocrotirea tradiţiilor sportive prin intensificarea identităţii şi dezvoltarea vieţii sportive

din judeţ

• Valorificarea economică şi turistică a potenţialului sportiv din judeţ

• Promovarea renumelui judeţului prin sprijinirea sportului de performanţă şi prin

participarea la competiţii naţionale şi internaţionale

Aceste scopuri generale vor fi atinse prin cele 15 programe de dezvoltare:

I. Programul „devotament şi cunoştinţe în sport” vizează/stimulează asigurarea

cunoştinţelor de specialitate care sunt indispensabile din punctul de vedere al obţinerii

unor rezultate performante în sport

II. Programul „Investeşte în sport” vizează dezvoltarea şi replanificarea sistemului

judeţean de finanţare a sportului. În privinţa obţinerii unor rezultate performante pe

lângă priceperea şi devotamentul resurselor umane este necesară şi atragerea unor

investiţii în viaţa sportivă

III. Program de dezvoltare a bazei şi infrastructurii sportive vizează dezvoltarea bazei

sportive din judeţ şi modernizarea actualei infrastructuri sportive. Dezvoltarea,

137

modernizarea şi dotarea corespunzătoare a edificiilor sportive, a terenurilor de sport

are o importanţă deosebită atât din punctul de vedere al sportului de performanţă cât

şi din cel al sportului de agrement.

IV. Programul dezvoltarea ramurilor sportive evidenţiate vizează dezvoltarea câtorva

ramuri sportive cu o mare tradiţie, rezultatele importante, de o mare popularitate,

necesită o atenţie sporită.

V. Programul „Harghita în mişcare” va contribui în mod direct la unul din obiectivele

principale al prezentei strategii, acela de creştere a nivelului de trai a populaţiei.

Programul stimulează schimbarea actualei culturi sportive a locuitorilor, educarea spre

un mod de viaţă sănătos şi prevenirea bolilor de civilizaţie.

VI. Programul „tinere-speranţe” vizează înfiinţarea academiilor sportive, dezvoltarea

şcolilor sportive, cluburi sportive de tineret, acordarea de burse, inventarierea

talentelor copiilor şi tinerilor sportivi

VII. Program de dezvoltare organizatorică şi colaborare instituţională pentru sport.

Dezvoltarea sportului din judeţ nu se poate realiza fără dezvoltarea şi modernizarea

organizatorică şi instituţională. În afară de acestea trebuie acordată atenţie colaborării

dintre instituţiile, organizaţiile, civilii care desfăşoară activităţi sportive, şi

maximalizarea posibilităţilor oferite de relaţiile de parteneriat.

VIII. Programul „fizic sănătos-sportiv performant” vizează cele mai mari lacune în viaţa

sportivă a judeţului care constau în lipsuri semnificative în domeniul medicinii

sportive

IX. Prin implementarea programului „înainte Harghita!” se pot realiza mai multe

obiective. Este un obiectiv sprijinirea adoptării unui mod de viaţă sănătos de către

tineri, în al doilea rând intensificarea identităţii locale şi în al treilea rând afişarea unor

modele pentru tineret.

X. Programul „Info-sport” prevede realizarea sistemului de informaţii sportive,

divulgarea informaţiei către public prin mai multe canale de comunicare (ziare,

televiziune, radio, internet), organizarea culegerii datelor statistice la nivel judeţean şi

realizarea unor sinteze în domeniul sport şi agrement.

138

XI. Obiectivul programului „pasează” este realizarea unei infrastructuri sportive împărţite

eficient din punct de vedere teritorial care să ofere fiecăruia o minimă posibilitate de

acces la sport

XII. Programul „relaţii internaţionale în sport” vizează obiectivul necesităţii stimulării

participării echipelor locale la competiţii organizate în străinătate, deoarece această

activitate, pe de o parte conduce la creşterea gradului de popularizare al judeţului, iar

pe de altă parte oferă posibilitatea schimbului de experienţe şi adoptarea bunelor

practici de la ţări care sunt mai dezvoltate din punctul de vedere al organizării vieţii

sportive.

XIII. Programul „Olimpiada elevilor” vizează concepţia organizării competiţiilor care

cuprind nivelul local, micro-regional, judeţean, regional şi naţional ce se poate realiza

cu uşurinţă în unele ramuri sportive (fotbal, handbal, baschet). Sistemul judeţean de

competiţii s-ar putea construi din competiţiile microregiunilor

XIV. Programul „Harghita la Olimpiadă” vizează susţinerea acelor sportivi care sunt

potenţiali participanţi la olimpiade, iar prin rezultatele obţinute şi prin talentul lor vor

putea promova numele judeţului la nivel mondial.

XV. Programul „Dezvoltarea medicinei sportive judeţene” prevede că dezvoltarea

sistemului judeţean medico-sportiv trebuie dezvoltat, atât în domeniul sporturilor de

agreement, cât şi în domeniul sportului de performanţă.

Strategia de Dezvoltare Rurală a Judeţului Harghita pe perioada 2010-2020, axată pe dezvoltarea

sectorului agrar defineşte următoarele obiective strategice:

• Creşterea eficienţei sectoarelor agricol şi forestier şi dezvoltarea durabilă a producţiei

• Creşterea competitivităţii produselor obţinute din sectoarele agricol şi forestier,

îmbunătăţirea exportului şi dezvoltarea pieţei interne

• Creşterea nivelului de trai a populaţiei din judeţ prin asigurarea veniturilor rezonabile şi

a alimentelor sănătoase

• Producţie agricolă în armonie cu mediul natural şi social, menţinerea tradiţiilor şi a

biodiversităţii

139

• Intensificarea funcţiilor agricole care nu se rezumă numai la producţia de alimente:

producţia de energie, agroturism, şi alte activităţi alternative

• Gestionarea eficientă, în mod nepoluant a ariilor naturale protejate

Realizarea obiectivelor definite are loc prin implementarea următoarelor programe de

dezvoltare:

1. Programul utilizarea raţională a suprafeţelor agricole

2. Programul creşterea şi alocarea eficientă a fondurilor financiare din sectorul agrar

3. Programul dezvoltarea abilităţii profesionale a resurselor umane din sectorul agrar

4. Programul creşterea nivelului de tehnologizare şi stimularea inovaţiei în domeniul

agrar

5. Programul realizarea structurii de producţie conforme potenţialului agrar

6. Programul sprijinirea agriculturii ecologice şi bioagriculturii

7. Programul dezvoltarea cadrului instituţional a sectorului agrar

8. Programul prelucrarea produselor agricole

9. Programul stimularea valorificării în mod organizat şi realizarea activităţii eficiente

de agromarketing

10. Programul dezvoltarea funcţiilor alternative ale sectorului agrar

Strategia Judeţeană de Asistenţă Socială a Judeţului Harghita 2014-2018 defineşte obiectivele

specifice în trei domenii semnificative:

1. Obiective în domeniul protecţiei drepturilor copilului: Continuarea activităţilor de

prevenire a abandonului copilului în unităţile sanitare şi a instituţionalizării, reducerea

abandonului şcolar şi a marginalizării/excluziunii sociale a copiilor proveniţi din rândul

etniei rome, realizarea activităţilor de promovare a adopţiei naţionale, dezvoltarea

activităţilor de sprijinire a copiilor talentaţi, facilitarea accesului la activităţi sportive,

culturale, etc., a copiilor proveniţi din sistemul de protecţie a copilului şi cei din grupurile

sociale defavorizate, înfiinţarea unor cluburi de socializare pentru copiii/tinerii din sistemul

de protecţie al copilului din Harghita, dezvoltarea activităţilor de prevenţie, care au la bază

prevenirea consumului de alcool, de droguri, a avortului în rândul tinerilor, asigurarea

dreptului la educaţie a copiilor cu handicap grav, prin înlesnirea creerii/ înfiinţării de grupe

140

şcolare speciale pentru copii cu handicap sever, în zonele unde au fost identificate aceste

nevoi, întărirea, diversificarea colaborării interinstituţionale, cu toţi factorii implicaţi în

protecţia şi promovarea drepturilor copiilor, mediatizarea, informarea şi sensibilizarea

opiniei publice cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

2. Obiective operaţionale în domeniul protecţiei adultului: înfiinţarea şi funcţionarea de

cantine sociale, creşterea numărului de locuinţe sociale pentru familiile/persoanele aflate

în impas, în situaţii deosebite, înfiinţarea, dezvoltarea şi furnizarea serviciilor de consiliere

şi informare, asigurarea serviciilor sociale persoanelor din comunităţi izolate, care se

confruntă cu greutăţi şi obstacole naturale sau administrative din viaţa de zi cu zi,

sprijinirea şi încurajarea îngrijirii socio-medicale la domiciliu, asigurarea venitului minim

garantat şi a măsurilor de protecţie pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de

excluziune socială, dezvoltarea colaborării dintre furnizorii de servicii sociale publici şi

privaţi, precum şi cu alte instituţii, în vederea realizării activităţilor de sprijinire a tinerilor

care părăsesc sistemul de protecţie al copilului, în vederea integrării socio-profesionale a

acestora, construirea unei locaţii pentru tinerii cu handicap sever, care părăsesc sistemul de

protecţie a copilului şi care nu au putut fi reintegraţi în familie sau în societate, furnizarea

de servicii sociale la domiciliu pentru persoanele cu handicap, furnizarea de servicii

specializate pentru persoanele cu autism şi pentru familiile acestora, sprijinirea activităţilor

structurile asociative ale persoanelor cu handicap din judeţul Harghita, care vizează

integrarea/reintegrarea socială şi activităţi de socializare a persoanelor cu handicap,

realizarea unor acţiuni care vizează sensibilizarea opiniei publice, în vederea unei mai bune

integrări a persoanelor cu handicap, se vor efectua demersuri către autorităţile centrale în

vederea creerii unui sistem naţional de finanţare, a serviciilor de îngijire de tip rezidenţial

pentru persoanele vârstnice, identificarea unor soluţii optime privind dezvoltarea unui

sistem, coerent şi funcţional, rezidenţial public şi/sau privat (cămine, locuinţe protejate,

etc.), pentru persoanele vârstnice, înfiinţarea şi funcţionarea unui centru pentru victimele

violenţei domestice, încheierea de parteneriate în vederea furnizării serviciilor în cadrul

centrelor pentru victimele violenţei domestice.

3. Obiective referitoare la sistemul de asistenţă socială: acreditarea tuturor furnizorilor de

servicii sociale, respectiv licenţierea serviciilor sociale din judeţul Harghita, conform

141

noilor prevederi legale în vigoare, vor fi realizate demersuri către autorităţile centrale în

vederea armonizării standardelor de calitate cu standardele de cost, privind serviciile

sociale pentru copii/persoane cu handicap/persoane vârstnice, etc.,

extinderea/diversificarea colaborării/comunicării între furnizorii de servicii sociale din

judeţ (pubic-public, public-privat, privat-privat), organizarea şi realizarea activităţilor

specifice contractării serviciilor sociale acordate de furnizorii publici şi privaţi, realizarea

activităţilor de informare, formare, îndrumare metodologică a personalului care

administrează şi acordă servicii sociale, furnizorilor publici şi privaţi de servicii sociale de

pe raza judeţului Harghita, asigurarea condiţiilor privind dezvoltarea activităţilor de

voluntariat în cadrul serviciilor sociale din judeţ, atragerea de fonduri guvernamentale şi

fonduri externe de finanţare nerambursabilă, prin proiecte, în vederea modernizării,

dezvoltării, înfiinţării de servicii sociale în judeţ.

În scopul asigurării dezvoltării inteligente, sustenabile şi incluzive, este de o importanţă

semnificativa ca strategia să fie implementată cu eficacitate. De asemenea, este indispensabil ca

fiecare membru, participant să contribuie activ la procedura implementării măsurilor şi

programelor.

Implementarea cu succes a prezentei strategii necesită implicarea activă a fiecărui segment al

societăţii din municipiul Odorheiu Secuiesc. Realizarea obiectivelor generale şi cele tematice nu

reprezintă în exclusivitate responsabilitatea autorităţilor locale, ci depinde de mulţi factori interni

şi externi. Putem spune că realizarea obiectivelor cade în sarcina tuturor oamenilor, persoanelor şi

entităţilor care se simt responsabili pentru dezvoltarea municipiului şi regiunii Odorheiu Secuiesc,

cum ar fi antreprenorii, organizaţiile civile, instituţiile culturale şi educaţionale, persoanele private.

5.2 Odorheiu Secuiesc în anul 2030. Obiectiv general.

Municipiul Odorheiu Secuiesc, cel mai reprezentativ oraş secuiesc, până în anul 2030 trebuie să

îndeplinească un rol determinant, neechivoc în viaţa culturală, economică şi socială a Ţinutului

Secuiesc, dar şi a Transilvaniei. Această participare şi apariţie pe plan regional presupune chiar şi

manipularea şi soluţionarea problemelor infrastructurale de totdeauna (bineînţeles, problemele

142

infrastructurale al anului 2030 sunt greu de definit din perspectiva anului 2015). În mod inechivoc,

Municipiul Odorheiu Secuiesc are toate capacităţile şi calităţile să devină forţa motrică a regiunii

din punctul de vedere al dezvoltărilor până în anul 2030, un adevărat centru microregional, având

un loc şi rol evident în întreaga Transilvania, dar chiar şi în Bazinul Carpatic. Însă, acest obiectiv

se va realiza cu premisa soluţionării şi rezolvării tuturor problemelor de bază, infrastructurale,

sociale şi economice în următorii ani.

Municipiul Odorheiu Secuiesc în anul 2030 va fi un centru microregional recunoscut cu viaţă

economică dezvoltată, cu infrastructură de trafic modernă, cu gestionarea eficientă a energiei, cu

servicii sociale şi publice de înaltă calitate, cu mediu urban natural, plăcut şi atrăgător, cu identitate

locală puternică.

În 10-15 ani, Odorheiu Secuiesc va fi un loc atractiv nu numai mulţumită tradiţiilor şi obiceiurilor

populare locale, specifice secuieşti, ci va constitui o comunitate atractivă dinamică, competitivă.

5.3 Obiective pe termen lung (2030)

În vederea realizării obiectivelor generale prevăzute pe anul 2030, am identificat următoarele

obiective pe termen lung în planul dezvoltării municipiului Odorheiu Secuiesc:

1 . Păstrarea, ocrotirea, restaurarea patrimoniului construit, valorificarea corespunzătoare în

scopuri culturale şi turistice.

2. Valorificarea eficientă a valorilor naturale şi de mediu ale regiunii şi ale municipiului

Odorheiu Secuiesc. Dezvoltarea turismului terapeutic la Băile Szejke şi în alte localităţi ale

regiunii.

3. Încurajarea măsurilor de dezvoltare antreprenorială şi de atragere a investiţiilor.

Încurajarea activităţii de cercetare şi inovare. Crearea locurilor de muncă. Reducerea

continuă a ratei de şomaj.

4. Asigurarea eficientizării energetice prin utilizarea energiei verzi: de către utilităţi publice,

infrastructura de transport şi consumatori economici. Valorificarea eficientă a deşeurilor.

143

5. Dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii de trafic la nivel regional şi orăşenesc.

6. Dezvoltarea permanentă a infrastructurii educaţionale. Adaptarea formării profesionale la

nevoile pieţei de muncă. Educaţie de înaltă calitatepentru adulţi. Analiza oportunităţii

dezvoltării învăţământului superior în muncipiu.

7. Dezvoltarea conştientă şi permanentă a serviciilor culturale. Ocrotirea, păstrarea şi

conştientizarea necesităţii valorilor tradiţionale.

8. Dezvoltarea continuă a infrastructurii sanitare şi a serviciilor sanitare.

9. Reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile prin furnizarea de

servicii sociale, medicale, socio-profesionale sau de formare socio-profesionale adecvate

nevoilor specifice în vederea integrării socio-profesionale.

10. Creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială prin introducerea de noi instrumente,

proceduri, prin dezvoltare infrastructurală şi prin îmbunătăţirea nivelului de competenţe al

profesioniştilor din sistem.

11. . Reducerea numărului de comunităţi marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune

socială, prin implementarea de măsuri integrate.

12. Îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice, ameliorarea gradului de participare a

locuitorilor la viaţa publică a comunităţii.

Infrastructură 2030

În urma analizei celor mai semnificative probleme legate de infrastructură, s-au formulat

următoarele obiectivele generale de dezvoltare a municipiului Odorheiu Secuiesc în perspectiva

anului 2030:

- Asigurarea de servicii de utilităţi publice complete

o Asigurarea funcţionării serviciilor de utilităţi publice independent de situaţia

naţională sau regională

o Securitatea energetică a consumatorilor casnici (prin utilizarea majoritară a energiei

din surse regenerabile, verzi)

144

o Securitatea energetică a marilor consumatori şi industriali (prin utilizarea

majoritară a energiei din surse regenerabile, verzi)

o Eficientizarea administraţiei publice, raţionalizarea administraţiei publice locale,

implementarea administraţiei ideale pentru client

- Modernizarea completă a infrastructurii rutiere:

o Îmbunătăţirea transportului rutier prin facilitarea mijloacelor de transport „verzi”

(prin utilizarea maşinilor, autobuzelor electrice, chiar şi prin instalarea şi

funcţionarea mijloacelor de transport cu rută fixă)

o Utilizarea municipală sau regională a căii ferate (sau a altui mijloc de transport cu

rută fixă) (bineînţeles, tot prin modalităţi de economisire a energiei)

o Racordarea municipiului Odorheiu Secuiesc la punctele de întâlnire de transport

regional (de cale ferată, rutieră şi acces la aeroporturi regionale)

- Asigurarea infrastructurii sociale – în sferă cât mai largă

- Menţinerea durabilă a ratei şomajului la nivel local şi regional sub 5%

- Asigurarea siguranţei publice locale şi regionale în vederea soluţionării problemelor

actuale, monitorizate prin intermediul presei

În afară de cele prezentate, un aspect important este asigurarea credibilităţii persoanelor vieţii

publice, politice. Este de o importanţă deosebită ca politicienii, reprezentanţii vieţii publice se

aibă o rată de acceptare cât mai mare, scopul ideal – însă nu nerealizabil – este acela de a fi

respectaţi de către întreaga comunitate locală.

În cazul îndeplinirii obiectivelor infrastructurale-sociale-economice, se va realiza o siguranţă şi

credibilitate politică, municipiul Odorheiu Secuiesc va deveni în termen de 15 ani un hub regional

care constituie un centru semnificativ economic, cultural, social populaţiei regiunii de peste

100.000 de locuitori. Prin urmare, se evidenţiază clar obiectivul definit potrivit căruia instituţiile

culturale, educaţionale, asociaţiile şi echipele sportive vor reprezenta întregul Scaun Odorhei (şi

nu numai localitatea Odorheiu Secuiesc) îndeplinind un rol regional. Operatorii economici trebuie

să îndeplinească cerinţele unei pieţe de 100.000 de locuitori, însă au de asemenea la dispoziţie

piaţa muncii tot în aceeaşi măsură. Totodată, municipiul Odorheiu Secuiesc trebuie să fie centrul

regional din punctul de vedere al serviciilor sanitare şi al asistenţei sociale, respectiv îndeplineşte

145

un rol coordonator furnizând soluţii integrate exemplare în întreaga regiune în privinţa integrării

grupurilor de persoane defavorizate (în primul rând în integrarea comunităţilor romilor).

Educaţie 2030

• Din punctul de vedere al educaţiei are o semnificaţie deosebită ca municipiul Odorheiu

Secuiesc să-şi menţină poziţia de centru educaţional microregional şi rolul de coordonator

la nivelul programelor educaţionale, în primul rând prin calitatea educaţiei la nivel liceal şi

profesional, prin dezvoltarea infrastructurii educaţionale.

• Din perspectiva educaţiei superioare, formării profesionale şi educaţiei adulţilor,

municipiul Odorheiu Secuiesc are un dublu rol:

o Îndeplinirea necesităţilor locale/ A face faţă nevoilor în domeniul/ pe planul

educaţiei profesionale la nivel mediu, în strânsă colaborare cu reprezentanţii

operatorilor economici locali.

Este esenţial să se creeze condiţiile educaţiei profesionale atât la nivelul

învăţământului liceal, dar şi la nivelul educaţiei adulţilor. De asemenea, în

ambele cazuri este indicată evaluarea situaţiei, analiza nevoilor economice

şi obiective tematice strategice la fiecare doi ani.

Educaţia la nivel superior are roluri multiple: este indicată formarea

conducătorilor/liderilor la nivel mediu regional în anumite domenii

speciale, iar pe de altă parte este necesară asigurarea accesului la învăţământ

superior (în anumite domenii) a acelor persoane care – datorită anumitor

cauze – nu pot (eventual nu vor) să părăsească zona √ în marele centre

universitare. Aici trebuie menţionat, că opţiunile şi ofertele unităţilor de

învăţământ superior au o semnificaţie deosebită, în sensul să se valorifice

efectele sinergiei, iar în niciun caz accentuarea competitivităţii şi crearea

unor situaţii de concurenţă inutilă.

o Totodată, este oportună crearea şi menţinerea unei colaborări active cu centrele

educaţionale superioare regionale transilvănene (Cluj-Napoca, Târgu-Mureş,

Braşov). Aceste centre vor asigura municipiului Odorheiu Secuiesc specialiştii cu

studii superioare, iar studenţii – originari din regiunea Scaunului Odorhei – îşi vor

găsi loc de muncă în zonă în urma finalizării studiilor. Este evident că nu este

146

oportună crearea unei situaţii de concurenţă cu centrele universitare din Cluj-

Napoca, Târgu Mureş sau cu alte centre universitare, ci mai degrabă este indicată

colaborarea în scopul obţinerii unor rezultate remarcabile în domeniul educaţiei

superioare.

În domeniul educaţiei, unul dintre aspectele cele mai semnificative este obţinerea unei stări de

echilibru: Pe când învăţământul la nivel gimnazial şi liceal trebuie să fie unul calitativ, deosebit,

formarea profesională şi învăţământul superior îndeplinesc cerinţele actuale ale pieţei de muncă

locale, respectiv trebuie să-şi organizeze funcţionarea în conformitate şi în armonie cu obiectivele

generale şi tematice ale planului integrat de dezvoltare urbană şi în multe cazuri prin asigurarea

unor efecte de sinergie cu unităţile de învăţământ superior.

Cultură şi sport 2030

Toate instituţiile culturale semnificative ale municipiului Odorheiu Secuiesc trebuie să

îndeplinească nevoile definite pe plan local în domeniul culturii. Cultura nu trebuie percepută ca

un scop în sine şi nici nu poate lua în considerare în mod exclusiv nevoile populaţiei municipiului,

ci fiind centrul unei regiuni cu peste 100.000 de locuitori, instituţiile culturale precum muzeul,

teatrul, dar şi pub-urile care găzduiesc evenimente culturale, vor determina viaţa culturală a

regiunii Scaunului Odorhei. Odată cu eliminarea obstacolelor pe plan infrastructural, mai multe

piese de teatru vor fi prezentate în localităţile regiunii, iar pe de altă parte populaţia localităţilor

înconjurătoare va avea acces la programele oferite de instituţiile culturale ale municipiului. Scopul

este ca cel puţin 20% din populaţia Scaunului Odorhei să participe la programele culturale

organizate în municipiu, iar pe de altă parte 10% din populaţia oraşului să achiziţioneze abonament

la spectacolele teatrului local. Caracterul bidirecţional al accesului la serviciile culturale şi al

nevoii de cultură poate fi un element decisiv al planului integrat de dezvoltare pe termen mediu:

periferiile trebuie să aibă acces la programele culturale oferite de municipiu – de centrul regiunii

–, iar, de asemenea, reprezentanţii vieţii culturale din centrul regiunii trebuie să ia în considerare

nevoile populaţiei regiunii în cursul elaborării programelor culturale.

Viaţa sportivă a municipiului reprezintă un alt aspect important lângă cultură, care vizează nu

numai populaţia oraşului ci şi a micro regiunii.Constituie o prioritate sportul de performanţă, care

la nivelul municipiului a adus rezultate semnificative mai ales în handbal şi futsal.În afară de

147

rezultatele semnificative obţinute de echipele de handbal, futsal şi altele, un alt aspect important

al vieţii sportive este educaţia generaţiei junior. Pe lângă extensia locală a Academiei Puskás, sunt

indispensabile şi alte investiţii infrastructurale în scopul calificării echipelor municipiului

Odorheiu Secuiesc la nivel european în diferite ramuri sportive. Rezultatele remarcabile obţinute

în anul 2015 (echipa Handbal Club Odorheiu Secuiesc a cucerit Cupa Challenge la handbal

masculin, rezultatele echipei de handbal feminin, echipa Futsal Klub Odorheiu Secuiesc a fost

învingătorul în repetate rânduri al campionatului de futsal naţional) dovedesc capacităţile şi

performanţa echipelor locale care se califică nu numai la nivel naţional, dar şi la nivel european

corespunzând standardelor europene. Deşi este grea definirea unor obiective pe acest plan, nu este

departe de realitate să presupunem calificarea a 2-3 echipe locale la competiţii naţionale sau

internaţionale până în anul 2030. Referitor la viaţa sportivă a tineretului, se pot defini obiective şi

mai categorice. Totodată, în scopul definirii reputaţiei municipiului Odorheiu Secuiesc, este

oportună calificarea echipelor la competiţii şi concursuri sportive naţionale şi internaţionale, prin

cucerirea a cel puţin 1-2 titluri sau calificări semnificatice. Astfel Odorheiu Secuiesc va figura pe

harta sportivă europeană.

Pe lângă investiţiile şi obiectivele definite în domeniul sportului de performanţă, este

indispensabilă menţionarea unui alt obiectiv definit – tot atât de important ca şi sportul de

performanţă: în anul 2030 cel puţin 70% din populaţia municipiului va practica o anumită formă

de mişcare, o anumită ramură de sport cu frecvenţă săptămânală, iar acest procent va atinge 50%

în privinţa populaţiei regiunii. În această formă, municipiul Odorheiu Secuiec – respectiv regiunea

Scaunul Odorhei – va merita calificativele de „sănătos” şi conştient.

Sănătate, asistenţă socială, integrarea grupurilor de persoane defavorizate (în special

populaţia romă)

Din punct de vedere social şi sanitar Odorheiu Secuiesc ocupă şi în prezent un loc de frunte între

oraşele din Secuime. Simultan cu ridicarea nivelului infrastructural al asistenţei medicale trebuie

să se ridice obligatoriu şi nivelul calităţii serviciilor. În acest sens pot fi planificate dezvoltări în

două direcţii:

- Nivelul serviciilor instituţiilor publice necesită o îmbunătăţire semnificativă: acest lucru

este posibil numai prin programe de infrastructură, de învăţământ şi de conştientizare. Un

148

sistem social şi sanitar de nivel înalt şi care respectă omul, nu cunoaşte noţiunea

incontrolabilă de „mică atenţie” (şpagă) şi diferitele forme de discriminare. Toate acestea

pot fi realizate numai printr-un program serios de conştientizare. În acelaşi timp, cheia

asigurării unui nivel înalt al instituţiilor publice este atragerea specialiştilor calificaţi prin

programe credibile (de exemplu poate fi menţionat programul din Covasna pentru

rechemarea medicilor emigraţi în străinătate).

- O importanţă deosebită o are efectuarea de investiţii private în centrele de sănătate şi

sociale, deoarece într-o regiune cu potenţial economic ridicat aceasta are un viitor pe piaţă.

Această concluzie este sugerată de faptul că deja în 2015 sunt planificate numeroase

investiţii de tipul clinicilor şi cabinetelor medicale particulare, în acelaşi timp, în rândurile

investitorilor privaţi şi ale organizaţiilor civile şi dezvoltarea centrelor sociale se află

neîntrerupt pe ordinea de zi.

Integrarea rromilor reprezintă nu doar o rezolvare de problemă, dar are şi o importanţă strategică

naţională în Secuime. Din acest punct de vederea antrenarea rromilor în învăţământ şi integrarea

lor pe scară largă înseamnă nu numai rezolvarea unei probleme sociale dar mult mai mult: are o

importanţă specială şi în privinţa ordinii publice la fel ca şi în privinţa unui program general de

integrare în Ţinutul Secuiesc. Elaborarea unei strategii de integrare a rromilor în următorii 2–3 ani

este o sarcină prioritară şi pe baza acesteia în perioada de 2017–2019 (prin accesarea fondurilor

europene) poate fi demarată realizarea strategiei rrome în întregul Ţinut Secuiesc.

În 2015 se poate afirma deja că, într-o comparaţie regională, Odorheiu Secuiesc este o localitate

cu un index de fiabilitate ridicat din punctul de vedere al asistenţei medicale şi sociale. Obiectivul

este ca în 2030 un bolnav trebuie să părăsească oraşul numai într-o situaţie temeinic motivată;

indicele de încredere poate atinge un grad cât mai ridicat numai prin ridicarea nivelului serviciilor

medicale.

Economie 2030

Pentru factorii economici şi dezvoltarea economiei din oraş trebuie formulate obiectivele cele mai

clare:

- Asigurarea specialiştilor calificaţi, a forţei de muncă corespunzătoare în concordanţă cu

strategia de învăţământ din Odorheiu Secuiesc.

149

- Consolidarea sectorului IMM-urilor: în UE IMM-urile reprezintă forţa motrică a

dezvoltării economice, acest lucru nici la Odorheiu Secuiesc nu mai este o simplă frază.

- Trebuie să apară cel puţin 5–6 întreprinderi mari cu capital autohton, trebuie să se

întărească investitorii şi capitaliştii interni.

- Modelarea capacităţii de proiectare conştientă a actorilor economici (în primul rând IMM-

urile): fiecare din ei să dispună de planuri şi strategii de afaceri cel puţin anuale. Toate

acestea pot fi realizate numai prin conducerea oraşului, în colaborare cu instituţiile de

învăţământ care să poată asigura programe continue de învăţământ şi formare profesională.

- Întărirea spiritului de angajare publică al întreprinderilor autohtone şi multinaţionale,

conştientizarea lor în acest sens: entitaţile economice locale (împreună cu autorităţile de

conducere) să fie capabile de a finanţa evenimentele culturale, sportive, civile şi de

învăţământ ale oraşului.

- Până în 2030 să apară cel puţin 2–3 investiţii de anvergură (depăşind 20 M EUR şi

asigurând loc de muncă pentru cel puţin 1000 de persoane), simultan cu continuarea

investiţiilor actuale.

- În spiritul proiectului Horizon 2020 cercetarea-dezvoltarea trebuie să dobândească un rol

tot mai accentuat în domeniile puternice ale industriei uşoare. În acelaşi timp un obiectiv

real în zona Odorhei poate fi şi apariţia investiţiilor inovative în domeniul agriculturii, cu

o puternică piaţă de destinaţie în Odorheiu Secuiesc.

Consolidarea spiritului întreprinzător şi a culturii antreprenoriale este garanţia că până în anul 2030

zona Odorhei poate deveni o microregiune viabilă care asigură un nivel de trai în proporţie de cel

puţin 75–80% în comparaţie cu nivelul general din UE.

Încredere, conştiinţă

Pentru factorii modelatori ai opiniei publice, conducerea politică şi elita economico-culturală în

funcţie trebuie să fie un obiectiv foarte clar ca populaţia din zona Odorhei să consume cu precădere

produse locale, în alegerea şcolii, posibilităţilor de agrement să fie ghidată de sistemul local de

valori (culturale, religioase), iar toate acestea să se afle la baza obişnuinţelor consumatorice. Luând

drept exemplu modelul elveţian, pentru omul din zona Odorhei, trebuie să fie un criteriu de bază:

dacă are de căutat orice produs sau serviciu, să-l caute în primul rând în localitatea sa, iar dacă

150

nu-l găseşte, atunci în zona Odorhei, în Secuime şi apoi în Ardeal. Dacă nu-l găseşte nici în

Ardeal, nici în Bazinul Carpatic, merită să stea pe gânduri: oare are nevoie de acesta cu

adevărat…? În 2030 acest fapt poate reprezenta baza obişnuinţelor de consumator al omului din

zona Odorhei, bineînţeles lăsând uşi deschise pentru orice idee progresivă din lume.

Cea mai importantă condiţie de dezvoltare a regiunii Odorhei, este legată de indicatorii

demografici. Oprirea scăderii populaţiei, creşterea natalităţii şi diminuarea emigrării tinerilor sunt

scopuri primordiale, realizabile doar prin eforturile conducerilor administraţiilor locale şi ale

agenţilor economici din zonă. Programele de creare de locuri de muncă şi măsurile de sprijin pentru

familiile tinere au o importanţă deosebită în convingerea tinerilor de a rămâne acasă.

Peste 10–15 ani Odorheiu Secuiesc şi zona Odorhei trebuie să fie o microregiune (respectiv centru

de microregiune) atractive, nu doar pentru tradiţiile lor, şi exotice, dar un nod comunitar dinamic,

competitiv, conservându-şi valorile şi în plină dezvoltare în acelaşi timp.

5.4 Strategia de dezvoltare a municipiului Odorheiu Secuiesc (2020) Obiectivul strategiei unitare de dezvoltare a oraşului este elaborarea unei optici cuprinzătoare care

pe de o parte se reflectă într-o viziune unitară direcţiile de dezvoltare ale diferitelor domenii,

intervenţiile în zonele cheie, pe de altă parte întăreşte responsabilitatea reprezentanţilor urbani,

contribuie la stabilirea unor relaţii de parteneriat, respectiv antrenează grupurile ţintă în procesele

de proiectare şi implementare.

Unul din capitolele cel mai importante din strategia de dezvoltare sustenabilă a oraşului Odorheiu

Secuiesc este tocmai această secţiune care formulează şi însumează obiectivele strategice.

Plecând de la analiza SWOT şi cele mai importante probleme identificate care rezumă concluziile

secţiunii de diagnostică, în urma discuţiilor cu echipele de lucru, s-a stabilit că Odorheiu Secuiesc

are nevoie de un document care pune pe prim plan dezvoltarea sustenabilă. Acesta transformă

posibilităţile de dezvoltare formulate în analiza SWOT în obiective de dezvoltare în aşa fel încât

se bazează pe punctele tari în vederea eliminării punctelor slabe şi a pericolelor eventuale.

Prezentul document este un document strategic cu optică de dezvoltare care se bazează ca punct

de plecare pe de o parte pe diagnosticul enunţat în prima parte a documentului şi pe datele rezumate

151

ale acesteia: analiza SWOT, arborele-probleme, arborele-obiective, iar pe de altă parte pe

rezultatele obţinute în perioada 2008–2015.

Într-o retrospectivă scurtă, fără pretenţia de a fi exhaustivi, rezumăm bilanţul obiectivelor

formulate în documentul strategic al perioadei precedente şi al rezultatelor obţinute, iar în

continuare conturăm directivele perioadei 2015–2020.

Obiectivul general al Planului de dezvoltare urbană al municipiului Odorheiu Secuiesc pentru

perioada 2008-2015 era înfiinţarea unui orăşel atractiv, cu o atmosferă plăcută, integrat,

armonizat cu mediul său, care astfel va fi considerat, pe bună dreptate, polul de dezvoltare şi

centrul regiunii, unde:

- Economia modernă va asigura regenerarea permanentă a municipiului şi a microregiunii,

respectiv competitivitatea sustenabilă ale acestora pe termen lung,

- serviciile complexe oferite populaţiei locale şi din raza de acţiune a oraşului, vor asigura

un nivel de trai ridicat,

- iar prin exploatarea durabilă a potenţialului mediului natural şi construit va transmite valori

culturale şi colective esenţiale atât localnicilor cât şi vizitatorilor.

Printre obiectivele specifice ale strategiei se prevăd următoarele:

1. Economie competitivă, adică municipiul Odorheiu Secuiesc să atragă mai mulţi investitori, să

fie mai atractiv pentru înteprinzători şi forţele de muncă, dar şi mai plăcut pentru vizitatori,

decât alte localităţi din judeţ sau din regiune. Consolidarea coeziunii sociale, adică să fie

preferabilă efectuarea studiilor şi studiilor suplimentare în Odorheiu Secuiesc faţă de alte oraşe

mici din regiune, să fie mai important a fi „odorheian” şi de a aparţine comunităţii.

2. Oraş provincial locuibil, agreabil, adică să fie mai agreabil şi sănătos traiul, dezvoltarea

culturii şi divertismentul în Odorheiu Secuiesc, să fie mai atractivă ideea mutării în oraş.

3. Oraşul integrat în mediul înconjurător, adică mediul înconjurător să fie mai important

locuitorilor oraşului Odorheiu Secuiesc decăt celorlalte oraşe mici din judeţ şi din regiune, iar

să se înceapă o colaborare cu celelalte oraşe.

152

Luând în considerare obiectivele principale definite, s-au stabilit priorităţile de dezvoltare printre

care multe s-au şi realizat datorită implicării active şi colaborării tuturor segmentelor societăţii,

astfel:

- Realizarea şi reglementarea sistemului de parcare;

- Transportul în comun;

- Dezvoltarea spaţiilor verzi, de exemplu, parcul municipiului;

- Reabilitarea unor terenuri de joacă;

- Reabilitarea infrastructurii educaţionale;

- Dezvoltarea centrelor şi locurilor destinate activităţilor de recreere şi de timp liber, în

primul rând prin capital privat – de exemplu, skate park, wellness center;

- Creşterea ofertelor evenimentelor sportive şi culturale;

- Extinderea programelor culturale – de exemplu, festivalul Tánc tavasza, Festivalul G.,

programele Filarmonicii din Ţinutul Secuiesc.

Lipsurile cele mai semnificative se prezintă şi se concretizează – în mod neschimbat – pe plan

infrastructural. Acestea includ următoarele:

- Traficul – traficul este în continuare supraaglomerat, congestionarea traficului este un

fenomen zilnic, de asemenea, dificultăţile de parcare îngreunează traficul (deşi unele

probleme legate de parcare sunt deja soluţionate), condiţiile minime ale circulaţiei cu

biciclete nu sunt îndeplinite, iar fluidizarea traficului pietonal nu este asigurată

deocamdată;

- Infrastructura utilităţilor publice – modernizarea reţelei de alimentare cu apă potabilă şi a

reţelei de canalizare, extinderea şi eficientizarea din punct de vedere energetic a reţelei de

iluminat public;

- Patrimoniu construit – renovarea clădirilor istorice şi a monumentelor istorice, amenajarea

străzilor pietonale şi spaţiilor publice;

- Economie – îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale, crearea unui mediu instituţional,

regulatoriu şi administrativ favorabil dezvoltării, elaborarea strategiei de branding a

municipiului, dezvoltarea infrastructurii şi diversificarea ofertelor turistice;

- Educaţie – renovarea instituţiilor educaţionale cu renume;

153

- Sănătate – îmbunătăţirea condiţiilor serviciilor medicale de urgenţă (de exemplu,

construirea unei piste de aterizare elicopter smurd) şi de ambulatoriu;

- Cultură – soluţionarea problemelor imobiliare ale muzeului, etc.

Cu toate acestea, ne mai confruntăm şi cu alte probleme independente de lipsa unor dezvoltări

infrastructurale. Printre acestea, fără să se vrea exhaustivă, le menţionăm pe următoarele: sfera

antreprenorială a municipiului Odorheiu Secuiesc se confruntă cu probleme serioase legate de

resurse umane, lipsa forţei de muncă specializate; în ultimele perioade dinamica municipiului şi-a

pierdut mult din elanul de altădată, nu se mai evidenţiază existenţa şi funcţionarea unui mediu

economic mai favorabil în comparaţie cu alte zone ale Ţinutului Secuiesc; s-a ivit problema lipsei

comunicării şi transferului de informaţii între organele administraţiei locale şi entităţile culturale

ale municipiului (şi a microregiunii); nu se mai poate vorbi de un spirit dinamic antreprenorial;

etc.

De reţinut că evaluarea de situaţie formulată în prima parte a documentului cuprinde univoc şi

perioada sus menţionată, cu rezultatele şi cerinţele sale în egală măsură.

După scurtul rezumat de mai sus revenim la procesul metodologic de elaborare a prezentului

document de proiectare.

În elaborarea strategiei primul pas l-a constituit modelarea arborelui-probleme care însumează

problemele cardinale identificate în cursul procesului de diagnostizare, acoperind totalitatea

domeniilor de interes local, în vederea unei viziuni integrate (vezi capitolul 4.1.).

Plecând de la constatările arborelui-probleme am avansat în direcţia proiectării prin elaborarea

arborelui-obiective care se bazează pe transformarea factorilor negativi în factori pozitivi, pe

transformarea stărilor problematice nedorite în stări-ţintă care pot fi atinse prin măsurile cuprinse

în prezentul document şi intrinsec prin proiecte de dezvoltare concrete.

După alegerea tipului de strategie am jalonat un obiectiv general, principalele linii directoare ale

dezvoltării oraşului, punctele de vedere prioritare, am stabilit măsurile cuvenite şi proiectele de

dezvoltare urbanistică corespunzătoare, pe baza arborelui-probleme şi a arborelui-obiective.

În privinţa diferitelor sectoare şi a stabilirii obiectivelor pe zonele de dezvoltare determinate ale

oraşului am luat în considerare şi obiectivele strategice formulate în documentele de proiectare de

154

nivel european, naţional, regional şi judeţean, asigurând astfel integrarea obiectivelor de dezvoltare

la nivel de oraş într-un model de dezvoltare coerent.

Pe parcursul elaborării planului de dezvoltare urbană s-a concretizat următorul obiectiv:

În scopul argumentării acestei afirmaţii, considerăm că este indicată prezentarea obiectivelor

generale care s-au concretizat pe parcursul planificărilor pe termen mediu. Obiectivul general

vizează toate cele trei grupuri ţintă (lucuitorii oraşului, investitorii, turiştii) de importanţă

semnificativă din perspectiva dezvoltării municipiului. Scopul nostru este elaborarea unei strategii

integrate de dezvoltare urbană a minicipiului cu prevederile şi obiectivele căruia toate grupurile

ţintă se pot identifica. Astfel, strategia elaborată îşi stabileşte şi prevede următoarele obiective de

îndeplinit până anul 2020:

- Municipiul şi microregiunea se va transforma într-o localitate cu un spaţiu vital cât mai

confortabil, atractiv, cu un nivel de trai ridicat; va trasmite din ce în ce mai multe „mesaje

pozitive” la adresa odorheienilor migraţi din zonă şi, de asemenea, vizitatorilor; se va

consolida o ambianţă favorabilă vieţii cotidiene, copiilor şi familiilor.

- Mediul investiţional se va ameliora – în primul rând – prin simplificarea administraţiei,

formarea locală a forţei de muncă, eficientizarea şi raţionalizarea administraţiei,

dezvoltarea resurselor umane, precum prin emiterea unor mesaje pozitive la adresa

investitorilor.

- Se vor consolida în municipiu industria uşoară tradiţională şi sectorul terţiar; iar în acelaşi

timp se va crea şi ameliora climatul investiţional favorabil societăţilor mari. Totodată se

consolidează şi trece la un nivel de calitate tradiţia păstrată din epoca modernă: sectorul

Până în anul 2020, orașul Odorheiu Secuiesc va deveni un centru microregional

dinamic, care are întotdeauna în vedere tradițiile și obiceiurile sale, va deveni un oraș

atrăgător atât pentru investitori, cât și pentru turiști, precum un oraș cu nivel de trai

ridicat atât al locuitorilor orașului, cât și ai zonei.

155

IMM-urilor se dezvoltă conştient, municipiul Odorheiu Secuiesc rămâne localitatea cu cel

mai remarcabil spirit antreprenorial al regiunii.

- Traficul în centrul municipiului se va caracteriza accentuat prin trafic pietonal şi de

biciclete; vor apărea noi pieţe, spaţii publice care vor fi populate datorită teraselor care

contribuie la consolidarea caracterului urban al municipiului Odorheiu Secuiesc.

- Municipiul ocroteşte şi reabilitează patrimoniul său construit şi natural în scopul exploatării

potenţialului regional.

- Municipiul va deveni un centru cultural microregional; cooperarea între instituţiile

culturale ale municipiului şi cele ale regiunii se va consolida, va deveni mai activ şi cu o

pondere semnificativă.

- Promovarea mentalităţii vizând protecţia şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi

promovarea soluţiilor favorabile pentru economisirea energiei.

- Se vor desfiinţa punctele de întâlnire infrastructurale aglomerate, traficul municipiului se

va simplifica, diferitele puncte ale municipiului vor fi accesibile mai uşor (de exemplu,

Băile Szejke, noile cartiere situate la marginea municipiului); spaţiul va fi mai locuibil ceea

ce asigură condiţii mai favorabile de trai cotidian.

- Sistemul educaţional şi formarea profesională se vor desfăşura în conformitate şi în

concordanţă cu cerinţele pieţei de muncă, formarea profesională ia în considerare

tendinţele şi cerinţele actuale astfel încât absolvenţii să se poate angaja cât mai curând şi

cât mai uşor posibil. Sistemul educaţional şi formarea profesională sunt considerate ca fiind

cele două ramuri cu o existenţă interdependentă.

- Numărul înnoptărilor turiştilor în structurile de primire turistice va creşte cu cel puţin 2-3

zile datorită gamei lărgite de servicii turistice, respectiv serviciilor şi obiectelor turistice

nou înfiinţate în municipiu şi în zonă. În locul turismului de tranzit obişnuit în zonă,

municipiul şi microregiunea va capăta calitatea de destinaţie turistică unde vizitatorii vor

petrece mai multe zile.

- Integrarea zonelor urbane marginalizate (zona Budvar, Văii, Recoltei, Centrului istoric),

prin mecanismul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii, prin care se

vor reduce numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din

comunităţile marginalizate.

156

Concomitent cu planurile de intervenţie prezentate în planul de dezvoltare inainte – dar în strictă

legătură cu ele – este inevitabilă iniţierea unui dialog microregional în scopul consolidării

statutului de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc. Obiectivul final şi cel mai

semnificativ al unui dialog microregional este elaborarea unei strategii de dezvoltare

microregională a Zonei Odorhei. Pe parcursul elaborării acesteia trebuie avute în vedere

caracteristicile, potenţialul şi oportunităţile zonei, planurile de dezvoltare ale localităţilor

învecinate, iniţiativele şi măsurile microregionale deja existente (în primul rând activităţile

Leader).

Pe parcursul elaborării planului de dezvoltare, în cadrul fiecărei etape de lucru s-a formulat cu

fermitate necesitatea unei comunicaţii interne eficace între administraţia locală şi reprezentanţii

diferitelor domenii de activitate, diferitelor sectoare şi segmente ale societăţii. Obiectivul general

menţionat nu se va realiza şi înfiinţa prin execuţia pur şi simplu tehnică a proiectelor prezentate în

portofoliul de proiecte prioritare, ci are semnificaţie implicarea activă şi cu pondere a

reprezentanţilor societăţii locale, sferei economice şi civile chiar începând din faza proiectării şi

planificării. Prin urmare, este recomandată înfiinţarea celor două platforme – una economică şi

una socială – în cadrul cărora reprezentanţii vieţii economice şi strategice se întrunesc o dată la

şase luni sub coordonarea administraţiei locale în vederea schimbărilor de idei privind starea

actuală, realizările parţiale şi implementarea proiectelor prioritare. Aceste platforme vor constitui

un organ de consultanţă informală activităţii consiliului local, respectiv contribuie la luarea unor

decizii referitoare la viaţa cotidiană locală cu participarea activă a Primăriei Odorheiu Secuiesc.

Pe parcursul elaborării strategiei de dezvoltare, vom identifica şi prezenta obiectivele generale şi

cele tematice în baza celor patru domenii semnificative din aspectul dezvoltării mediului urban,

precum infrastructură, economie, societate şi administraţie publică.

5.5 Obiective tematice şi direcţii de dezvoltare 2020

157

Am definit obiectivele tematice în baza aspectelor folosite cu prilejul analizei situaţiei actuale, şi

anume infrastructură, economie, societate şi administraţie publică;

Axa 1: Dezvoltarea infrastructurii:

Obiectiv strategic: Realizarea unui mediu urban plăcut, prin dezvoltarea

infrastructurii de trafic şi de utilităţi publice.

Obiective specifice/tematice:

I.1 Centrul municipiului se va transforma într-un spaţiu public comunitar, care avantajează

traficul pietonal şi cu bicicleta în detrimentul traficului auto şi are în vedere asigurarea condiţiilor

favorabile deplasării copiilor, respectiv persoanelor însoţitoare ale copiilor.

I.2 Fluidizarea traficului . Diminuarea traficului de automobile , reconfigurarea traficului

rutier, astfel încât traficul cu caracter de tranzit să fie exclus din zona centrului istoric. Se vor

implementa soluţii destinate reducerii emisiilor de CO2, bazate pe Planul de mobilitate urbană

durabilă.

I.3 Reabilitarea şi reaşezarea la rangul meritat a Cetăţii Szekely Tamadt, datorită valorii sale

istorice.

I.4 Reducerea emisiilor de CO2 prin creșterea eficienței energetice a clădirilor publice

respectiv a clădirilor rezidențiale, prin izolarea termică a blocurilor construite înaintea anului 1990

în conformitate cu Planul de Acţiune de Energie Durabilă.

I.5 Integrarea Băilor Szejke în viaţa urbană şi turismul municipiului Odorheiu Secuiesc.

I.6 Asigurarea protecţiei mediului urban, minimizarea poluării solului şi a aerului.

I.7 Revitalizarea, reabilitarea şi reamenajarea spaţiilor publice, crearea unor noi funcţii

spaţiilor şi pieţelor publice.

I.8 Asigurarea consumului eficient de energie.

Axa 2: Dezvoltarea economică

Obiectiv strategic: Realizarea unui mediu favorabil antreprenorilor şi investitorilor.

Dezvoltarea continuă a industriei, comerţului, serviciilor turistice.

Obiective specifice/tematice:

158

E.1. Corelarea sistemului educaţional şi de formare profesională cu nevoile schimbătoare de pe

piaţa muncii regionale. Actorii sferei economice şi educaţionale trebuie să consolideze cooperarea

în scopul determinării şi atingerii obiectivelor.

E.2. Încurajarea investiţiilor IMM-urilor locale, precum şi investiţiile externe. Îmbunătăţirea

calităţii serviciilor.

E.3. Dezvoltarea serviciilor şi ofertelor turistice.

E.4. Exploatarea eficientă a potenţialului agricol.

E.5. Promovarea investiţiilor viabile care favorizează reducerea consumului de energie şi

utilizarea mai eficientă a energiei.

E.6. Promovarea proiectelor de economisire a energiei prin utilizarea şi promovarea energiei verzi.

E. 7. Implicarea surselor financiare locale faţă de cele externe constituie o prioritate.

Axa 3: Dezvoltare socială

Obiectiv strategic: Educaţie de calitate care satisface nevoile pieţei de muncă, servicii

culturale de înaltă calitate, servicii moderne de sănătate şi sociale, asigurarea

infrastucturii de sport

Obiective specifice/tematice:

S.1. Fiind un municipiu de centru educaţional, precum şi în calitate de centru microregional, se

va asigura o infrastructură educaţională dotată cu tehnologie de ultima generaţie, de asemenea,

nu se va neglija spiritul octotirii şi păstrării patrimoniului intelectual şi cultural pe parcursul

implementării proiectelor educaţionale şi culturale.

S.2. Trebuie consolidată în continuare viaţa culturală, iar integrarea locuitorilor regiunii în viaţa

culturală municipală este tot atât de importantă.

S.3. Asigurarea dezvoltării sporturilor profesioniste în scopul participării cu succes a sportivilor la

concursuri şi competiţii naţionale şi internaţionale. Totodată trebuie asigurată posibilitatea

practicării sporturilor pentru amatori şi pentru iubitorii sporturilor din municipiu şi din regiune.

S.4. Asigurarea calităţii serviciilor sanitare, infrastructurii şi tehnologiei necesare în scopul întăririi

rolului de centru microregional, îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii la serviciile de sănătate şi

de asistenţă medicală.

159

S.5. Creşterea angajamentului locuitorilor faţă de patrimoniul construit şi natural al municipiului.

Amenajarea pieţelor într-un aspect familiar.

S.6. Popularizarea importanţei utilizării eficientă a energiei şi utilizarea în mod conştient a

diferitelor surse de energie regenerabilă.

S.7. Reducerea numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin

implementarea de măsuri integrate, cu accent pe comunităţile marginalizate.

S.8 Creşterea numărului de persoane apartinând grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia de

vulnerabilitate.

S9. Dezvoltarea economiei sociale şi promovarea antreprenoriatului social.

S10. Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la servicii sociale.

S11.Asigurarea tranziţiei de la sistemul de îngrijire de tip instituţionalizat către servicii oferite la

nivelul comunităţii.

Axa 4: Dezvoltarea administraţiei publice

Obiectiv strategic: Administraţie publică eficientă. Asigurarea administraţiei publice

on-line.

Obiective specifice/tematice:

A.1. Administraţia locală va asigura cadrul necesar comunicaţiei active desfăşurate între diferiţii

actori economici, sociali şi culturali ai municipiului. Administraţia locală îi este partener în

procedura de soluţionare a problemelor vizând aceste segmente.

A.2. Administraţia să fie adecvată clienţilor, să îndeplinească condiţiile implementării sistemului

e-guvernare, respectiv să fie promovat ghişeul unic.

A.3. Administraţia să fie mai rapidă, eficientă şi raţională.

A.4. Adminsitraţia locală trebuie să creeze posibilitatea exploatării resurselor de finanţare agricole,

să oferă proiecte-model celor interesaţi, să favorizeze şi încurejeze utilizarea eficientă resurselor

financiare.

160

A. 5. Investiţiile privind mediul natural vor fi implementate în exclusivitate în urma consultării

publicului larg prin efectuarea sondajului de opinie publică, de asemenea, este inevitabilă

implicarea locuitorilor municipiului în procesul de luare a deciziilor importante care ating aspectul

urban sau natural al municipiului.

A. 6. Asigurarea consumului eficient de energie şi consţientizarea locuitorilor cu privire la

importanţa consumului economic al energiei şi folosirii energiei regenerabile.

5.6 Sinteza de probleme, obiective, măsuri.

Probleme Obiective Măsuri/Proiecte

INFRASTRUCTURĂ

În 2020 municipiul Odorheiu Secuiesc va dispune de o ambianţă plăcută, de o infrastructură durabilă şi de trafic fluidizat

Spaţiu vital inconfortabil

Spaţiu vital confortabil, atractiv

• Aspect neuniform al centrului

municipiului

• Starea degradată a spaţiilor publice

atât în centru, cât şi în cartierele

periferice.

• Monumente istorice în stare

degradate

I.1. Centrul municipiului se va transforma într-

un spaţiu public comunitar, care avantajează

traficul pietonal şi cu biciclete în detrimentul

traficului auto, şi are în vedere asigurarea

condiţiilor favorabile deplasării copiilor,

respectiv persoanelor însoţitoare ale copiilor.

I.3. Reabilitarea şi reaşezarea la rangul meritat

al Cetăţii Székely Támadt, datorită valorii sale

istorice în cadrul municipiului.

- Regenerarea şi revitalizarea urbană

a Centrului istoric

- Reamenajarea şi reconectarea piaţa

public din zona străzii II. Rákóczi

Ferenc la centrul istoric al oraşului

-Reamenajarea spaţiului public şi

amplasarea statuii “LA CHAR” al

sculptorului Román Viktor

-Consolidarea-restaurarea la

obiectivul ruinele Cetăţii Székely

Támadt

162

• Neexploatarea corespunzătoare a

Băilor Szejke în scopuri recreative,

turistice şi medico-turistice

I.4. Integrarea Băilor Szejke în viaţa urbană şi

turismul municipiului Odorheiu Secuiesc.

I.5. Asigurarea protecţiei mediului urban,

minimizarea poluării apelor, solului şi a

aerului.

I. 6. Revitalizarea, reabilitarea şi reamenajarea

spaţiilor publice, crearea unor noi funcţii

spaţiilor şi pieţelor publice.

I.7 Asigurarea consumului eficient de

energie.

-Conectarea Băilor Szejke la reţeaua

de apă potabilă şi canalizare

-Reabilitarea şi dezvoltarea integrată

a Băilor Szejke

• Traficul intens, lipsa locurilor de

parcare

• Grad ridicat de emisii de CO2

• Lipsa promenadelor, aleelor pentru

pietoni

• Insuficienţa reţelei pistelor de

biciclete

• Traficul tranzit şi de mărfuri trece

prin oraş

I.1. Centrul municipiului se va transforma într-

un spaţiu public comunitar, care avantajează

traficul pietonal şi cu biciclete în detrimentul

traficului auto, şi are în vedere asigurarea

condiţiilor favorabile deplasării copiilor,

respectiv persoanelor însoţitoare ale copiilor.

I.2. Fluidizarea traficului.Diminuarea traficului

de automobile, reconfigurarea traficului rutier,

astfel încât traficul cu caracter de tranzit să fie

- Elaborarea Planului de Mobilitate

Urbană Durabilă al Municipiului

Odorheiu Secuiesc pentru perioada

2015-2020, pe baza căruia va fi

reconfigurată traficul oraşului

- Construirea variantei de ocolire cu

statut de stradă urbană nord-vest a

municipiului Odorheiu Secuiesc

163

• Ineficacitatea transportului public

urban

exclus din zona centrului istoric. Se vor

implementa soluţii destinate reducerii emisiilor

de CO2, bazate pe Planul de mobilitate urbană

durabilă.

I.5. Asigurarea protecţiei mediului urban,

minimizarea poluării apelor, solului şi a

aerului.

- Amenajarea intersecţiei str.

Beclean, str. Lemnarilor în

municipiul Odorheiu Secuiesc

- Rezvolvarea problemei parcărilor

în conformitate cu prevederile

Planului de Mobilitate Urbană

- Construirea pistelor pentru biciclete

pe întregul teritoriu al municipiului

- Amenajarea pistelor pentru

biciclete de-a lungul Târnavei între

localitatea Feliceni şi Barajul Zetea

- Construirea unei rețele de piste de

biciclete la nivelul microregiunii care

asigură conectivitatea municipiului

cu localitățile limitrofe

- Deschidere noilor drumuri și poduri

pentru asigurarea unei circulații

îmbunătățite.

- Izolarea termică a blocurilor

164

• Instalaţii de utilităţi publice

• învechite

• Nivelul scăzut de eficienţă

energetică

• Nivel scăzut de utilizare a energiei

regenerabile

• Lipsuri în gestionarea deşeurilor

I.7. Asigurarea consumului eficient de energie. - Elaborarea Planului de Acţiune de

Energie Durabilă 2015-2020 pentru

Municipiul Odorheiu Secuiesc

-Construirea infrastructurii de bază

în cartierele aflate la periferia

oraşului

-Schimbarea conductelor de

aducţiune de apă brută în Municipiul

Odorheiu Secuiesc

-Modernizarea şi dezvoltarea reţelei

de canalizare pluvial la zona

Sâmbăteşti

- Construirea reţelei de canalizare

pluvială în strada Éltetőkút şi

conectarea în râul Târnava Mare

- Reabilitarea termică a blocurilor de

locuinţe din municipiul Odorheiu

Secuiesc

-Extinderea a reţelei de iluminat

public în străzile noi, respectiv

165

asigurarea iluminatului decorativ a

clădirilor semnificative

-Completarea sistemului clasic de

încălzire cu sistem care utilizează

energia solară la centrala termică din

cartierul Beclean II

Oraşele nu sunt doar motoare economice pentru dezvoltarea regională, ci în aceeaşi măsură ele furnizează servicii de bază pentru

populaţie în scopul asigurării unei calităţi adecvate a vieţii, inclusiv în ceea ce priveşte calitatea mediului. Oraşele din România se

confruntă cu o serie de aspect de mediu, cum ar fi calitatea aerului, eficienţă energetică etc.

Oraşele se caracterizează printr-o calitate precară a fondului de locuit: vechimea clădirilor, ceea ce implică necesitatea unor lucrări de

consolidare, eficienţă energetică scăzută, cu consumuri energetice nesustenabile. Totodată, iluminatul public este insuficient dezvoltat

şi nesustenabil în privinţa consumului energetic.

De asemenea, reducerea emisiilor GES provenite din transportul rutier reprezintă o provocare majoră pentru toate arealele urbane din

România, confruntate cu o creştere a numărului de autovehicule, în special autoturisme private, şi cu o scădere semnificativă a

pasagerilor transportaţi în sistemul de transport public urban.

Performanţa energetică a clădirilor este foarte scăzută astfel încât nivelurile de energie consumată în clădiri plasează sectorul printre

cele mai mari sectoare consumatoare de energie. Conform Strategiei pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri

rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional, consumul de energie în sectorul clădirilor reprezintă

45% din consumul total de energie.

Se estimează că consumul de energie în clădiri se prezintă astfel, 16% reprezintă consumul de energie în clădiri nerezidenţiale, 84%

reprezintă consumul de energie în clădiri rezidenţiale.

166

România are un patrimoniu important de cădiri construite preponderent în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică.

Principalul rezultat preconizat ca urmare a promovării investiţiilor cu scopul de a îmbunătăţii eficienţa energetică în clpădirile

rezidenţiale, clădirile publice şi sistemele de iluminat public îl constituie reducerea consumului de energie în infrastructurile publice,

respectiv sectorul locuinţelor.

O problemă majoră pe nivel de ţară constituie consumurile energetice nesustenabile şi potenţialul de economisire ridicat în

infrastructurile publice, precum şi la nivelul clădirilor rezidenţiale.

Datele existente confirmă faptul că o mare parte din poluarea de la nivelul oraşelor şi conţinutul crescut de CO2 se datorează traficului

motorizat în interiorul acestora, atât al autoturismelor individuale şi autovehiculelor de marfă, cât şi mijloacelor de transport în comun

învechite. Congestionarea traficului reprezintă o problemă generală în toate marile municipii ale României. Numărul utilizatorilor în

transportul public urban este în continuă scădere la nivelul oraşelor, concomitent cu creşterea intensivă a numărului de autovehicule

personale cu efecte asupra poluării, creşterii congestiei traficului şi consumuri energetice mari.

Gradul de poluare în oraşe a crescut şi din cauza utilizării masive a transportului auto comercial, traficul de tranzit prin zona centrală a

oraşelor fiind o problemă în arealele urbane care nu dispun de centuri ocolitoare. Majoritatea oraşelor din România au un număr

insuficient de spaţii pietonale şi spaţii verzi, iar utilizarea bicicletei ca mijloc de locomoţie (şi nu recreaţional) este încă percepută ca

fiind în stadii incipiente.

Problemele cu care ne confruntăm la nivelul Municipiului Odorheiu Secuiesc în mare parte sunt identice cu problemele celorlalte

municipii şi oraşe din România. Folosind de recomandările Strategiilor Europene şi de experienţa altora în realizarea dezvoltării

infrastructurale a municipiului se pune accent pe promovarea unei abordări integrate, care trebuie să ţină cont de nevoile şi specificităţile

apărute la nivelul municipiului, va facilita creşterea impactului şi obţinerea unor efecte sinergice între diferitele tipuri de intervenţii,

asigurând integrarea diferitelor intervenţii şi măsuri la nivelul teritorial adecvat.

167

Dezvoltarea urbană durabilă constituie un aspect foarte important în acest sens.

În conformitate cu AP 2014-2020, programul va promova o abordare integrată pentru dezvoltarea urbană durabilă care va asigura, pe

de o parte, rezolvarea unor provocări şi probleme specifice dezvoltării urbane, iar pe de altă parte, va contribui la consolidarea rolului

municipiului Odorheiu Secuiesc, de motor a creşterii economice şi competitivităţii în regiune şi/sau în teritoriul imediat adiacent. Este

important ca municipiul să-şi fundamenteze investiţiile pe baza unor strategii integrate de dezvoltare urbană durabilă care să se refere

la provocările economice, sociale, de mediu, climatice şi demografice. După caz, aceste strategii ar trebui să acopere zone funcţionale

urbane, dincolo de graniţele administrative, asigurând astfel promovarea parteneriatului urban-rural.

Un accent deosebit se pune pe anumite domenii-cheie ca: scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi îmbunătăţirea calităţii aerului

prin Plan de mobilitate urbană durabilă, regenerarea spaţiilor publice şi reconversia terenurilor, regenerarea comunităţilor

defavorizate şi investiţii pentru o mai bună calitate a infrastructurii educaţionale în sprijinul pieţei forţei de muncă.

Realizarea planului de mobilitate urbană durabilă constituie un obiectiv prioritar, instituind o strategie coerentă pentru gestionarea şi

punerea la dispoziţie de drumuri şi infrastructuri conforme cu politica de mobilitate durabilă şi cererea de deplasare, în corelare cu

strategiile de dezvoltare urbană, siguranţă rutieră şi planurile de amenajarea teritoriului şi urbanism.

Planul de mobilitate urbană durabilă va genera proiecte implementate prin POR 2014-2020.

Realizarea proiectelor de investiţii care vizează îmbunătăţirea mobilităţii contribuie la realizarea următoarelor obiective majore:

• Creşterea în cât mai mare măsură a numărului populaţiei deservită de reţeaua de transport public, adresându-se unui grup de

ţintă cât mai mare

• Reducerea emisiilor de CO2/GES.

• Gradul de degradare, respectiv necesitatea modernizării infrastructurii care deserveşte transportul în comun

• Operaţiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen şi nediscriminarea.

Planul de mobilitate urbană durabilă prevede măsuri relevante pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon:

168

• Dezvoltarea parcului de mijloace de transport cu vehicule noi, nepoluante (EEV) unei infrastructuri moderne, cu facilităţi pentru

persoanele cu mobilitate redusă şi sisteme de supraveghere video (pentru creşterea siguranţei pasagerilor)

• Transportul urban electric-ca variantă nepoluantă

• Îmbunătăţirea infrastructurii. Realizarea de trasee exclusive pentru transport în comun.

• Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere prietenoase cu utilizatorii de biciclete, reprezintă un obiectiv ambiţios, ţinând cont de

condiţionalităţile impuse de situaţia existentă în municipii şi oraşe;

• Principala provocare este schimbarea mentalităţilor pentru promovarea utilizării bicicletelor ca mijloace de transport zilnic

• Accesibilitatea urbană va pune accent pe mijloacele de transport favorabile mediului, cu evidenţierea priorităţii transportului

public şi oferirea de facilităţi de opţiune pentru mijloacele alternative de transport (mersul pe jos, bicicleta etc.)

• O reţea integrată de alei pietonale ar trebui să acopere întegul oraş, acordându-se o atenţie deosebită traseelor de la /către: şcoli,

parcuri, locuri de interes turistic şi cultural, centre de birouri, centre comerciale, instituţii publice etc.

• Realizarea sistemelor de e-ticketing pentru grupuri ţintă.

Optimizarea mobilităţii urbane prin investiţii în infrastructura de transport, bazată pe acţiunile prioritare reieşite din Planul de Mobilitate

Urbană Durabilă al municipiului va contribui la reducerea emisiilor de CO2, prin reducerea timpilor de deplasare pentru vehicule.

Dezvoltarea infrastructurii de transport va contribui la optimizarea şi fluidizarea traficului, drumul de ocolire reducând nivelul poluării,

mai ales în interiorul oraşului.

În acelaşi spirit , promovarea unor alternative de transport la autoturismele individuale şi prin modernizarea parcului de vehicule destinat

transportului public va conduce la reducerea emisiilor de carbon în aglomeraţiile urbane.

Un alt document strategic, care va fi elaborat în curând este Planul de acţiune pentru energie durabilă 2015-2020, care ne va sprijini

în abordarea integrată a problemelor ivite pe plan energetic la nivelul localităţii.

169

Un element important al dezvoltării durabile îl reprezintă asigurarea eficienţei energetice şi utilizarea durabilă a energiei. Promovarea

investiţiilor în acest domeniu cu scopul de a îmbunătăţii eficienţa energetică în clădirile rezidenţiale şi sistemele de iluminat public va

avea ca rezultat reducerea consumului de energie primară la nivelul clădirilor rezidenţiale şi a sistemelor de iluminat public, concomitent

cu reducerea gazelor cu efect de seră.

Planul de acţiune de energie durabilă 2015-2020 (PAED), va contribui la realizarea obiectivelor tematice nr. 4, 5 şi 6, formulate în

Acordul de Parteneriat, care prevăd următoarele: OT 4 „Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate

sectoarele”, OT 5 „Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum şi a prevenirii şi gestionării riscurilor”, OT 6 „ Conservarea

şi protejarea mediului şi promovarea eficienţei resurselor”, la nivel local.

La formularea obiectivelor specifice, respectiv la programarea măsurilor relevante, cum ar fi una dintre ele elaborarea Planul de

acţiune de energie durabilă 2015-2020 (PAED) pentru Municipiul Odorheiu Secuiesc, am avut în vedere obiectivele strategice

din documentele la nivelul Uniunii Europene privind liniile şi direcţiile de dezvoltare comunitare, asumate şi de ţara noastră. Potrivit

Europa 2020, Strategia Uniunii Europene de creştere economică pentru următorii zece ani, unul dintre cele cinci obiective esenţiale

constituie , obiectivul nr. 3 privind Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei, care prevede:

• Reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile

înregistrate în 1990.

• Creşterea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20%

• Creşterea cu 20% a eficienţei energetice.

Sectorul clădirilor, inclusiv iluminatul public este un mare consumator de energie şi contribuie major la emisiile de gaze cu efect de

seră, pe fondul performanţei energetice foarte scăzută a clădirilor şi sistemelor de iluminat public.

Clădirile şi blocurile de locuinţe au fost construite la standarde scăzute în timpul regimului comunist, iar renovarea fondului existent a

fost neglijată. Ţinta naţională pentru implementarea Startegiei Europa 2020 este creşterea eficienţei energetice cu 19% până în anul

170

2020 (circa 10Mtep). Documentele strategice naţionale (ex. Strategia energetică a României, Planul Naţional de Acţiune în Domeniul

Eficienţei Energetice etc.) recunosc potenţialul mare de economisire a energiei în domeniul infrastructurilor publice şi clădirilor

rezidenţiale.

Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile

publice, inclusive în clădirile publice, în sectorul locuinţelor, constituie o prioritate de investiţie majoră.

Pe de o parte, clădirile deţinute de autorităţile publice central sau locale ocupă un loc important în totalul fondului de clădiri existent în

România în ceea ce priveşte consumul de energie. În acelaşi timp, clădirile publice sunt importante din mai multe puncte de vedere:

sunt clădiri în care populaţia îşi petrece o mare parte din timp (ex. şcoli, spitale etc.), având influenţa asupra calităţii vieţii acesteia; sunt

clădiri care servesc drept exemple de arhitectură pentru populaţie, pot avea un rol de exemplificare şi conştientizare a populaţiei cu

privire la necesitatea şi beneficiile consumului de energie în clădiri. Pe de altă parte clădirile rezidenţiale sunt cele mai mari consumatori

de energie, din care rezultă că reabilitarea clădirilor nerezidenţiale şi rezidenţiale este un punct important în realizarea

eficienţeienergetic. În acest sens se prevăd următoarele măsuri:

-îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei clădirii, şarpantelor şi învelitoarelor, inclusive măsuri de consolidare a clădirii;

-reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor pentru prepararea şi transportul agentului termic, apei calde menajere şi a sistemelor de

ventilare şi climatizare, inclusive sisteme de răcire pasivă, precum şi achiziţionarea şi instalarea echipamentelor aferente şi racordarea

la sistemele de încălzire centralizată după caz;

- utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde de

consum;

171

- implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătăţirea eficienţei energetic şi monitorizarea consumurilor

de energie;

- înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpurilor de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare

de viaţă;

- realizare de strategii pentru eficienţă energetică, care au proiecte implementate prin POR 2014-2020.

Totodată trebuie menţionat că municipiul Odorheiu Secuiesc în prezent dispune de o strategie în domeniul energetic, una specializate

la sistemul de termoficare din municipiu.

Pe baza acestui document au fost realizate investiţii importante în sistemul de alimentare cu energie termică. Una dintre realizările

cele mai importante din ultima perioadă se consideră aceste investiţii, efectuate în modernizarea sistemului de alimentare cu energie

termică la nivelul municipiului, care contribuie la realizarea obiectivelor asumate pe plan energetic. În continuare vom prezenta pe

scurt acest document, recent actualizat.

Consiliul Local al municipiului Odorheiu Secuiesc prin HCL nr. 47/2005 a aprobat strategia locală privind „REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE a municipiului Odorheiu Secuiesc”, elaborată de furnizorul de utilităţi S.C. URBANA S.A. în

baza prevederilor O.U.G. nr. 48/2004 aprobată prin Legea nr. 430/2004 cu modificările ulterioare aprobată prin Legea nr. 228/2006 cu

privire la adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice către populaţie, pentru încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde

de consum, prin sisteme centralizate de alimentare cu energie termică. Soluţia tehnică adoptată a fost: „Remodernizarea centralelor

termice, schimbarea reţelei termice, prin folosirea punctelor termice de scară”.

Strategia de alimentare cu energie termică a municipiului Odorheiu Secuiesc în sistem centralizat a fost reactualizată în anul 2008 şi

2012, fiind aprobată prin HCL nr. 23/2008 şi HCL nr. 3/2013 şi fiind reactualizată recent, urmează să fie adoptată de Consiliul Local.

Strategia a fost elaborată având la bază Ordinul nr. 124 din 15 iunie 2012 al Ministrului Administraţiei şi Internelor prin care a fost

172

aprobat Regulamentul pentru implementarea programului „Termoficare 2006–2015 – căldură şi confort”, care ulterior prin Hotărârea

Guvernului nr. 602/2015 a fost reînnoită, durata programului „Termoficare 2006 – 2015 – căldură şi confort” a fost prelungit cu

5 ani schimbându-se denumirea în „Termoficare 2006 – 2020 – căldură şi confort” şi a fost înfiinţată Unitatea de management a

proiectului, ceea ce oferă o oportunitate privind continuarea modernizării sistemului centralizat şi cu fonduri de la bugetul de stat.

Un factor important a strategiei energetice locale pe perioada 2014-2020 este sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute

de carbon.

Beneficiarii sistemului centralizat de energie termică o reprezintă populaţia din blocurile de locuinţe, care sunt racordate la

reţeaua de termoficare. Situaţia actuală este prezentată la cap. 3 Analiza situaţiei actuale, pct. 3.2.2 Utilităţile publice a prezentei Stategii

de dezvoltare urbană durabilă al municipiului Odorheiu Secuiesc 2015-2020.

Obiectivele strategiei „REABILITAREA SISTEMULUI DE TERMOFICARE al municipiului Odorheiu Secuiesc” 2014-2020,

sunt concepute pe baza directivelor UE şi a legislaţiei naţionale din domeniu cu scopul de a oferi servicii de energie termică de bună

calitate, la preţuri accesibile care să răspundă nevoilor şi aşteptărilor consumatorilor, folosind resursele regenerabile de energie din zonă

şi promovând protecţia şi conservarea mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei. Strategia locală de alimentare cu energie termică

a localităţii stabileşte că producerea energiei termice se va realiza prioritar din biomasă.

Strategia locală de alimentare cu energie termică a localităţii a fost întocmită pornind de la starea actuală a sistemului de

alimentare cu energie termică, cu scopul realizării obiectivelor strategice propuse.

Având la bază experienţa acumulată în ultimii 5 ani de operatorul serviciului public local cu exploatarea cazanului pe biomasă

de la sediul acesteia, precum şi rezultatele altor operatori care produc energia termică se poate afirma că în zona noastră cea mai ieftină

energie termică se poate obţine din biomasă. Acest fapt se datorează preţului biomasei (tocătură din lemn) care este cu aprox. 30% mai

scăzut faţă de preţul gazului metan pentru producerea aceleiaşi cantităţi de energie termică, randamentul total fiind mai mare, costul

energiei termice obţinute este mai mic.

173

De asemenea, acţiunile prevăzute a fi implementate pentru conservarea, protecţia, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi

cultural se vor concentra asupra conservării resurselor turistice naţionale, al unui mediu curat, răspunzând astfel principiilor dezvoltării

durabile. În acest sens, dezvoltarea durabilă a turismului trebuie să se realizeze în concordanţă cu planurile de amenajare a teritoriului,

care precizează nivelul de protecţie în care se înscrie obiectivul care trebuie reabilitat.

Obiectivele privind regenerarea spaţiilor urbane, monumentelor istorice, patrimoniului natural şi cultural al municipiului vor fi

realizate prin măsuri concrete în acest spirit.

Probleme Obiective Măsuri/Proiecte

ECONOMIE

Economie stagnantă

• Lipsa de profesionişti în diferite

domenii

• Formarea profesională şi cerinţele

pieţei muncii nu sunt în concordanţă

• Declinul spiritului antreprenorial

Dezvoltarea economiei

E.1. Se va elabora un sistem educaţional şi de

formare profesională care corespunde nevoilor

schimbătoare de pe piaţa muncii regionale.

Actorii sferei economice şi educaţionale trebuie

- Strategie de dezvoltare educaţională pe

termen mediu

- Brandul municipiului Odorheiu

Secuiesc

- Conectarea Băilor Szejke la reţeaua de

apă potabilă şi canalizare

174

• Nivelul salariului net sub nivelul

naţional

• Declinul sectorului agricol

• Insuficienţa utilizării energiei verzi

• Lipsuri în valorificarea energiei şi în

gestionarea deşeurilor

• Declinul turismului:

• Ineficacitatea ofertelor turistice

• Insuficienţa valorificării

monumentului istoric Cetatea

Székely Támadt

• Insuficienţa valorificării Băii Szejke

• Declinul caracterului istoric al

centrului

• Reabilitarea necorespunzătoare a

monumentelor istorice

• Nevalorificarea capacităţii de cazare

• Insuficienţa serviciilor turistice

să consolideze cooperarea în scopul

determinării şi atingerii obiectivelor.

E.2. Încurajarea investiţiilor IMM-urilor locale,

precum şi investiţiile externe.

E.3. Dezvoltarea serviciilor şi ofertelor turistice.

E.4. Exploatarea eficientă a potenţialului

agricol.

E.5. Promovarea investiţiilor viabile care

favorizează reducerea consumului de energie şi

utilizarea mai eficientă a energiei.

E.6. Promovarea proiectelor de economisire a

energiei prin utilizarea şi promovarea energiei

verzi.

E. 7. Implicarea resurselor financiare locale faţă

de cele externe constituie o prioritate.

- Reabilitarea şi dezvoltarea integrată a

Băilor Szejke

- Reabilitarea integrată a centrului

- Reabilitarea Cetăţii Székely Támadt

- Dezvoltarea drumeţiilor, aplicarea

marcajelor turistice în zonă

- Amenajasrea unui parc de aventuri la

Pădurea Rotundă

- Construirea unui complex

agroalimentar

- Realizarea controlului integrat al

poluării cu nutrienţi

- Utilizarea eficientă a terenurilor

agricole, având în vedere că

dimensiunea acestor se reduce din

cauza extinderii zonelor locuibile

Elaborarea unui sistem educaţional şi de formare profesională care corespunde nevoilor schimbătoare de pe piaţa muncii regionale. Elaborarea

unei strategii educaţionale locale pe termen mediu este una dintre sarcinile primordiale ale consiliului local în perioada 2015-2016. Scopul

175

unei asemenea strategii este coroborarea posibilităţilor de formare profesională asigurate de instituţiile educaţionale locale cu nevoile de

resurse umane, de forţă de muncă ale angajatorilor. Prin efectuarea acestor demersuri se va asigura ca absolvenţii originari din municipiu ‒ în

posesia unor cunoştinţe profesionale corespunzătoare ‒ să se angajeze cât mai repede posibil în regiune sau în municipiu în urma finalizării

studiilor. Strategia educaţională locală trebuie să analizeze situaţia actuală, potenţialele şi oportunităţile educaţiei superioare locale, şi

eventualele posibilităţi de dezvoltare şi extindere. Prin evaluarea acestor aspecte, strategia educaţională este menită să contribuie profesional

la luarea deciziilor administraţiei publice şi consiliului local. Totodată trebuie abordată cu prioritate relaţia cu centrele universitare

transilvănene şi din Bucureşti, deoarece numeroşi studenţi îşi continuă studiile în diferite centre universitare din întreaga ţară. Atragerea şi

angajarea lor în oraş sau în zonă constituie una dintre potenţialele eventuale ale regiunii. Însă, în acest scop trebuie asigurate condiţiile

necesare ale angajărilor, condiţii de locuinţe, de trai, condiţii sociale şi culturale. De fapt, obiectivul primordial nu este asigurarea formării

profesionale în toate sau cel puţin cât mai multe domenii, ci ar fi mult mai indicat formarea profesională în conformitate şi în concordanţă cu

nevoile pieţei muncii locale şi regionale. Astfel, se asigură formarea profesională în unele domenii de activităţi în care s-au înregistrat lipsuri

în ultimele perioade. O asemenea dezvoltare este mult mai semnificativă decât dezvoltarea învăţământului superior la nivel mediu.

Determinarea şi analiza acestor probleme se va derula în parteneriat cu sfera antreprenorială locală şi regională, instituţiile de învăţământ

locale şi centrele educaţionale superioare.

Încurajarea investiţiilor IMM-urilor locale, precum şi investiţiilor externe. Impulsul, elanul economiei locale determină semnificativ viaţa

municipiului Odorheiu Secuiesc. Municipiul este caracterizat de un spirit antreprenorial puternic, ceea ce în urma revoluţiei din anul 1989 a

consolidat industria prelucrătoare şi comerţul tradiţional al municipiului. În scopul stimulării şi încurajării investiţiilor este indispensabilă

simplificarea, eficientizarea şi raţionalizarea administraţiei şi procedurilor de autorizare, precum prin stabilirea unei comunicări regulate între

sfera civilă, sfera antreprenorială şi administraţia locală.

176

Elaborarea şi promovarea brand-ului municipiului Odorheiu Secuiesc la iniţiativa administraţiei locale cu participarea specialiştilor în

marketing constituie un pas determinant în procedura de dezvoltare a turismului local. Cu ocazia workshop-urilor tematice organizate în faza

preliminară a realizării planului de dezvoltare, respectiv în cadrul evaluării situaţiei actuale s-a formulat cu fermitate în mod repetat că în

pofida faptului că în municipiu funcţionează numeroase structuri de primire turistice de bună calitate, lipsa şi nivelul scăzut al serviciilor

turistice blochează evident dezvoltarea turismului microregional. În consecinţă, trebuie stimulate şi încurajate înfiinţarea şi promovarea noilor

servicii bazate pe patrimoniul cultural şi natural (în primul rând băile şi apa minerală la Băile Szejke) al municipiului.

Pe lângă turism, în elaborarea acţiunilor de marketing efectuate pentru încurajarea şi stimularea investitorilor străini sau locali, pilonul decisiv

este constituit de brand-ul oraşului. Consolidarea sectorului terţiar, adică al serviciilor, respectiv încurajarea tinerilor întreprinzători este

concepută prin activităţile de sprijinire a afacerilor derulate în incubatorul de afaceri înfiinţat din structurile perioadei de finanţare 2007-2013.

Colaborarea şi cooperarea administraţiei locale şi a asociaţiilor întreprinzătorilor poate constitui o platformă ideală în scopul sprijinirii şi

dezvoltării afacerilor.

Dezvoltarea şi formarea resurselor umane trebuie să constituie o prioritate în scopul realizării unor investiţii cu valoare adăugată semnificativă.

Dezvoltarea IMM-urilor şi start-up-urilor nu poate fi concepută decât în cazurile în care programele de formare profesională corespunzătoare

şi modelele antreprenoriale stau la dispoziţia sferei antreprenoriale locale. Soluţionarea acestei problematici constituie o prioritate, lipsuri

persistente de mai mulţi ani nu pot fi recuperate eficient decât prin această modalitate.

Dezvoltarea serviciilor turistice poate constitui o posibilitate unică în dezvoltarea economică a regiunii. Măsuri şi proiecte care vizează

dezvoltarea serviciilor şi ofertelor turistice au fost deja identificate în cadrul dezvoltărilor infrastructurale (Conectarea Băilor Szejke la reţeaua

de apă potabilă şi canalizare, Reabilitarea şi dezvoltarea integrată a Băilor Szejke, Reabilitarea integrată a centrului, Reabilitarea Cetăţii

Székely Támadt, Dezvoltarea drumeţiilor, aplicarea marcajelor turistice în zonă, Amenajarea unui parc de aventuri la Pădurea Rotundă),

însă valorificarea corespunzătoare a dezvoltărilor infrastructurale se va realiza prin dezvoltarea ofertelor şi serviciilor turistice. Serviciile şi

177

ofertele turistice locale sunt în general unilaterale prin care nu se exploatează potenţialul turistic, cultural şi natural al municipiului. Odorheiu

Secuiesc şi regiunea înconjurătoare are potenţialul de a asigura mai mult decât turismul de tranzit de 1-2 înnoptări: dezvoltarea serviciilor

turistice, exploatarea posibilităţilor şi condiţiilor speciale locale, dezvoltarea ofertelor turismului natural şi cultural vor contribui la exploatarea

oportunităţilor şi potenţialului local şi regional. Numărul relativ mare de unităţi, astfel locurile de cazare turistice nu constituie o condiţie

suficientă dezvoltării turismului: este mult mai indicată concentrarea asupra dezvoltării serviciilor turistice. Astfel, se poate concentra la

ofertele destinate elevilor, studenţilor prin organizarea de programe şi activităţi destinate grupurilor de studenţi şi elevi. Însă este indispensabilă

asigurarea condiţiilor necesare unor asemenea programe de exploatare a posibilităţilor turismului natural (de exemplu, vânat, ture de schi etc.),

turismului cultural ceea ce implică numeroase posibilităţi fără investiţii remarcabile. Totodată, pe planul investiţiilor (în primul rând PPT) este

posibilă extinderea şi dezvoltarea ofertelor şi a serviciilor turistice legate de viaţa tradiţională şi obiceiurile secuieşti. Exploatarea potenţialului

turistic, evaluarea şi analiza posibilităţilor anticipă evident necesitatea elaborării unei strategii turistice microregionale. În momentul de faţă,

turismul local se întemeiază pe profitarea din conjunctura circumstanţelor ceea ce însă nu este suficient pe termen lung pentru atingerea şi

îndeplinirea obiectivului tematic determinant: industria turismului să devină şi să rămână un domeniu determinant în municipiul Odorheiu

Secuiesc şi zonei înconjurătoare.

Exploatarea eficientă a potenţialului agricol. Spre deosebire de anii precedenţi, revitalizarea agriculturii trebuie să reprezinte prioritate. În

acest domeniu, printre obiective se numără următoarele:

- Având în vedere că în interiorul limitelor administrative ale municipiului Odorheiu Secuiesc se găseşte o suprafaţă agricolă

considerabilă şi ideală pe de o parte pentru cultivarea fructelor, pe de altă parte pentru susţinerea creşterii de animale, fermierii mici

trebuie încurajaţi la cultivarea produselor agricole care asigură obţinerea unei calităţi ridicate (în primul rând fructe), şi la creşterea

animalelor sustenabilă din punct de vedere economic la nivel local. Pe de altă parte trebuie stimulată cooperarea între micii fermieri,

agricultori. Este indispensabilă înfiinţarea unor platforme şi organizaţii oficiale de consiliere şi de protecţia drepturilor. În caz contrar,

178

solul terenului agricol riscă să se degradeze în viitorul apropiat, ceea ce ar fi mare păcat fiind vorba despre peste două mii de hectare

de teren agricol.

- Bazat pe simbioza între mediul rural şi urban specific zonei, trebuie asigurat statutul municipiului Odorheiu Secuiesc de piaţă

primordială şi cea mai importantă a produselor agricole ale zonei. Pe de o parte constituie o sursă de venit sigur micilor fermieri din

zonă, pe de altă parte asigură alimentaţie permanentă, naturală şi sănătoasă locuitorilor municipiului. Nu în ultimul rând consolidează

statutul de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc.

Pe lângă toate acestea trebuie conştientizat că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 oferă oportunităţi semnificative de

finanţare nu numai locuitorilor mediului rural, dar şi municipiului Odorheiu Secuiesc având peste 2000 ha de terenuri agricole. Astfel,

administraţia locală eficientă poate acorda sprijin celor interesaţi în accesarea cu succes a fondurilor Uniunii Europene. Sprijinul acordat poate

consta printre altele prin furnizarea proiectelor model. Astfel, se va realiza dezvoltarea agricolă prin luarea în considerare a nevoilor

locuitorilor municipiului şi ai regiunii. Pregătirea proiectelor model este o sarcină de mare însemnătate ceea ce contribuie în mare măsură la

dezvoltarea segmentului agricol al municipiului, iar pe de altă parte creează coerenţă între producătorii şi comercianţii produselor de

alimentaţie.

SOCIETATE

Până în anul 2020 municipiul Odorheiu Secuiesc va dispune de un sistem de învăţământ care asigură forţa de muncă necesară oraşului

şi zonei, va dispune de o viaţă culturală de calitate, de servicii de sănătate publică şi socială suficientă, precum posibilităţi de distracţie

şi agrement accesibil tuturor generaţiilor.

• Lipsa de profesionişti în diferite

domenii

S.1. Fiind un municipiu de centru educaţional,

precum şi în calitate de centru microregional,

se va asigura o infrastructură educaţională

dotată cu tehnologie de ultima generaţie, de

- Înfiinţarea unui centru de zi pentru

vârstnici şi persoane cu dizabilităţi prin

179

• Formarea profesională şi cerinţele

pieţei de muncă nu sunt în

concordanţă

• Infrastructură socială

necorespunzătoare

• Starea deteriorată a infrastructurii

sanitare

• Cooperare problematică între

reprezentanţii instituţiilor culturale

şi publice

• Segregarea romilor din punct de

vedere social şi economic

• Insuficienţa reţelei de transport

regional

• Lipsa conştientizării problemelor

ecologice

asemenea, nu se va neglija spiritul octotirii şi

păstrării patrimoniului intelectual şi cultural pe

parcursul implementării proiectelor

educaţionale şi culturale.

S.2. Trebuie consolidată în continuare viaţa

culturală, iar integrarea locuitorilor regiunii în

viaţa culturală municipală este tot atât de

importantă.

S.3. Asigurarea dezvoltării sporturilor

profesioniste în scopul participării cu succes a

sportivilor la concursuri şi competiţii naţionale

şi internaţionale. Totodată trebuie asigurată

posibilitatea practicării sporturilor pentru

amatori şi pentru iubitorii sporturilor din

municipiu şi din regiune.

S.4. Asigurarea calităţii serviciilor sanitare,

infrastructurii şi tehnologiei necesare în scopul

întăririi rolului de centru microregional,

îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii la

serviciile de sănătate şi de asistenţă medicală.

reamenajarea şi reabilitarea clădirii

existente

- Construire sală de sport la Şcoala

Gimnazială Orbán Balázs

- Reabilitarea, modernizarea şi

echiparea Liceului Tamasi Aron

- Reabilitarea, modernizarea şi

echiparea Liceului Baczkamadarasi

Kiss Gergely

- Construirea Grădiniţei Kipi-Kopi

- Completarea sistemului clasic de

încălzire cu sistem care utilizează

energia solară la Casa de cultură

- Construire Teren de sport în cartierul

Cserehat

- Reabilitarea bazei de sport existente a

municipiului

- Reabilitarea terenului de atletism

- Reabilitarea şi modernizarea clădirilor

corp D-Policlinica şi corp E-

180

S.5. Creşterea angajamentului locuitorilor faţă

de patrimoniul construit şi natural al

municipiului. Amenajarea pieţelor într-un

aspect familiar.

S.6. Popularizarea importanţei utilizării

eficientă a energiei şi utilizarea în mod conştient

a diferitelor surse de energie regenerabilă.

S.7. Reducerea numărului persoanelor aflate în

risc de sărăcie şi excluziune socială, prin

implementarea de măsuri integrate, cu accent pe

comunităţile marginalizate.

S.8 Creşterea numărului de persoane apartinând

grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia de

vulnerabilitate.

S9. Dezvoltarea economiei sociale şi

promovarea antreprenoriatului social.

S10. Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la

servicii sociale.

Policlinica din incinta Spitalului

Municipal Odorheiu Secuiesc

- Producerea apei calde din energie

solară la Spitalul Municipal

- Integrarea zonelor urbane

marginalizate şi reducerea numărului

de comunităţi marginalizate aflate în

risc de sărăcie şi excluziune socială

prin mecanismul Dezvoltării Locale

plasate sub Responsabilitatea

Comunităţii

- Construirea locuinţelor sociale în

cartierul rezidenţial Cserehát

- Amenajarea unui centru modern de

adăpost a persoanele fără locuință și

asigurarea funcționării acestuia.

- Asigurarea locuințelor de serviciu

pentru cadre didactice și medicale.

181

S11.Asigurarea tranziţiei de la sistemul de

îngrijire de tip instituţionalizat către servicii

oferite la nivelul comunităţii.

Rolul de centru microregional se evidenţiază din aspectul vieţii economice, însă se concretizează în primul rând din perspectiva sistemului

educaţional, cultural şi al asistenţei sociale.

Fiind un oraş de centru educaţional, precum şi în calitate de centru microregional, trebuie asigurată o infrastructură educaţională dotată cu

tehnologia de ultima generaţie, iar implementarea planurilor şi acţiunilor va avea loc în spiritul ocrotirii şi păstrării patrimoniului intelectual

şi cultural.

Renovarea, reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, respectiv dezvoltarea dotărilor şi echipamentelor în conformitate cu noile

tehnologii recent apărute şi răspândite sunt continue.

Dezvoltarea şi modernizarea şi echiparea clădirilor şi a infrastructurii instituţiilor educaţionale, îmbunătăţirea dotării cu echipamente conform

tehnologiei moderne constituie o sarcină permanentă. Se va acorda o prioritate specială instituţiilor de învăţământ care nu au beneficiat de

investiţii majore în ultimii 10 ani.

Dezvoltarea serviciilor sociale se va realiza prin dezvoltarea infrastructurii actuale, respectiv prin înfiinţarea unui centru de zi care va soluţiona

multe probleme legate de grupurile de persoane vulnerabile sau provenite din medii defavorizate. Funcţionarea centrului de zi va avea loc în

parteneriat cu organizaţii civile locale. Totodată se va realiza integrarea zonelor urbane marginalizate şi reducerea numărului de comunităţile

marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială prin mecanismul Dezvoltării Locale plasate sub Responsabilitatea Comunităţii.

Sensibilizarea societăţii faţă de problemele tinerilor va constitui o prioritate a administraţiei locale şi a consiliului local. Astfel, în parteneriat

cu o organizaţie de tineret în următorii 1-2 ani se va relua activitatea biroului de consiliere şi informare pentru tineret în calitate de instituţie

182

de serviciu public autonomă în subordinea administraţiei locale. Biroul de consultare şi de informare pentru tineret – datorită statului său

special – va percepe unele probleme ale tineretului, civile, sociale pe care le va transmite în mod eficient şi profesional în cadru instituţional

administraţiei locale. În cunoştinţa cadrului social şi datorită profesionalismului, va influenţa în mod favorabil munca consiliului local pe

parcursul elaborării deciziilor şi hotărârilor locale, se va implica activ în procedura luării unor decizii semnificative aferente. Domeniile

principale în care biroul va oferi consultanţă şi informare: educaţie, locuri de muncă, administraţie, probleme zilnice, cultură, probleme de

timp liber.

În scopul eficacităţii acestui proiect, consiliului local trebuie să fie foarte circumspect în alegerea organizaţiei de tineret. În acest sens este

indicat ca decizia să fie pregătită şi luată cu precauţie în primul rând în baza aspectelor profesionale în locul luării unei decizii care este

susceptibilă să genereze divergenţă de opinii, chiar discrepanţă socială.

Trebuie consolidată în continuare viaţa culturală, iar integrarea locuitorilor regiunii în viaţa culturală municipală este tot atât de importantă.

Se va consolida statutul de centru cultural microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc: din această perspectivă se va înlărgi sfera

oportunităţilor prin care locuitorii municipiului şi ai zonei vor avea acces în egală măsură la proprietatea culturală a municipiului (de exemplu,

trebuie simplificată înscrierea în Biblioteca Municipală Odorheiu Secuiesc a persoanelor cu reşedinţă sau domiciliu în afara municipiului).

Accesul la viaţa şi activitatea culturală desfăşurată în municipiu poate constitui prioritatea cea mai semnificativă a strategiei culturale a

municipiului Odorheiu Secuiesc. Este indicată în acest sens, constituirea unui dialog activ între persoane active şi instituţii culturale municipale

şi cele aflate în zonă, iar stakeholderii acestor instituţii culturale se vor reuni periodic (cel puţin o dată la trei luni) în scopul abordării în esenţă

şi în scopul corelării cerinţelor şi a ofertelor.

În plus, trebuie înlesnită nevoia culturii în rândul locuitorilor regiunii, „trebuie scoasă cultura în afara limitelor municipiului”, şi în acelaşi

timp „cei din regiune trebuie atraşi în centrele şi instituţiile culturale orăşeneşti”. Municipiul Odorheiu Secuiesc, prin furnizarea serviciilor

culturale, poate funcţiona ca un adevărat HUB în următorii ani. Pe de altă parte, valoarea de marketing a culturii va creşte de asemenea prin

183

efectul dublării grupului de ţintă accesibil. Municipiul Odorheiu Secuiesc va oferi programe culturale nu numai unei comunităţi de 30 – 40.000

de persoane, ci pentru întreaga regiune. Astfel, instituţiile culturale ale municipiului în această formă vor multiplica posibilităţile, oportunităţile

sociale, economice ale municipiului: este recomandată şi utilă pregătirea cel puţin a unei piese de teatru anual care poate fi prezentată în

localităţile regiunii, adică cea care este adaptabilă condiţiilor scenelor caselor culturale din zonă. În acelaşi timp este tot atât de important ca

publicul din regiune, interesat de viaţa culturală să aibă acces la programele şi instituţiile culturale ale municipiului (de exemplu, spectacole

de teatru, concertele Filarmonicii Ţinutului Secuiesc). Organizarea acestor programe culturale, precum şi colaborarea instituţiilor culturale va

contribui la consolidarea coeziunii culturale ale regiunii, şi nu în ultimul rând locuitorii zonei vor avea acces la produse culturale valoroase şi

de calitate.

Asigurarea dezvoltării în sporturi profesioniste în scopul participării cu succes a sportivilor la concursuri şi competiţii naţionale şi

internaţionale. Totodată trebuie asigurată posibilitatea practicării sporturilor amatorilor, iubitorilor sporturilor din oraş şi din regiune

Extinderea, modernizarea, perfecţionarea şi dezvoltarea infrastructurii sportive necesare atât activităţilor de recreere şi de timp liber, cât şi

practicarea sporturilor la nivel profesionist trebuie să constituie o prioritate a administraţiei locale de totdeauna. Soluţionarea acestor probleme

poate fi concepută în cadrul unui proiect integrat care poate fi rezultatul combinării şi grupării diferitelor planuri localizate pe terenurile

administraţiei publice în zona aflată între Ştrand şi Sala Sporturilor.

Dezvoltarea şi perfecţionarea infrastructurii necesare pentru sporturi profesioniste trebuie să constituie o prioritate a administraţiei locale în

cadrul unui proiect integrat.

Cum activitatea sportivă constituie una dintre elementele cele mai semnificative ale educaţiei copiilor şi tinerilor, este indicată investirea în

dezvoltarea educaţiei sportive şcolare, organizarea competiţiilor sportive locale şi regionale, precum şi amplificarea şi dezvoltarea

competiţiilor existente. Totodată are o semnificaţie deosebită tratarea de către administraţia locală cu mare precauţie şi importanţă a sporturilor

de masă (inclusiv educaţia sportivă şcolară) în parteneriat cu instituţiile educaţionale.

184

Asigurarea calităţii serviciilor sanitare, precum şi infrastructurii şi tehnologiei necesare în scopul întăririi rolului de centru microregional.

Având în vedere dezvoltarea intensă a tehnologiei, modernizarea continuă a infrastructurii şi dotarea cu echipamentele sanitare, respectiv

îmbunătăţirea condiţiilor asistenţei sanitare constituie un factor de o importanţă deosebită al planului de dezvoltare al fiecărui oraş. Nicio

administraţie locală nu poate neglija această sferă independent de starea actuală, gradul de necesitate al reabilitării şi modernizării

infrastructurii sanitare. Spitalul Municipal din Odorheiu Secuiesc şi celelalte instituţii sanitare sunt relativ modernizate atât din punct de vedere

imobiliar, cât şi din punctul de vedere al echipamentelor. Cu toate acestea, este indispensabilă dotarea şi echiparea continuă a unităţilor sanitare

cu echipamentele moderne, recent dezvoltate conform ultimelor realizări tehnologice, iar pe de altă parte este absolut necesară asigurarea

perfecţionării profesionale continue a cadrelor sanitare precum medicii, asistentele medicale şi infirmierii.

În sfera sanitară se ivesc numeroase probleme care necesită soluţionare: Trebuie evidenţiate şi înregistrate lipsurile infrastructurale, şi listarea

posibilităţilor de accesare a fondurilor europene în scopul soluţionării acestora. Totodată este indicată şi implicarea eventualelor investiţii

private. Având în vedere modelul din Sfântu Gheorghe, dar totodată luând în considerare caracteristicile locale, este recomandată evaluarea

posibilităţilor de a crea premisele şi condiţiile stabilirii în municipiu al medicilor rezidenţi la Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc. Astfel,

trebuie concepute modalităţi pentru asigurarea condiţiilor de locuit, sau acordării unor burse şi beneficii.

Are de asemenea importanţă inventarierea lipsurilor infrastructurale, respectiv ale oportunităţilor de elaborare de proiecte europene, structurale

în vederea soluţionării acestor probleme. Identificarea unor investiţii private poate duce, de asemenea, la soluţionarea unor probleme

primordiale din acest sector. Investiţii prioritare planificate la nivelul municipiului sunt "Producerea apei calde din energia solară la Spitalul

Municipal" şi "Reabilitarea şi modernizarea clădirilor din incinta Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc"(Policlinica), cu scopul de a

îmbunătăţii şi de a dezvolta serviciile medicale de tip ambulatoriu.

Ne revine responsabilitatea faţă de patrimoniul nostru construit şi natural care trebuie transferat generaţiilor viitoare în forma intactă. Urmaşii

noştri numai în aceste condiţii vor avea posibilitatea de a cunoaşte locurile evenimentelor trecute, locul de desăvârşire a istoriei noastre.

185

Datorită unor campanii de promovare se vor conştientiza locuitorii şi vizitatorii în privinţa valorii culturale şi naturale ale regiunii. Implicarea

de către administraţia locală şi consiliul local a ONG-urilor şi a sferei private constituie o importanţă deosebită, iar datorită efectelor

multiplicatoare se vor atinge rezultate semnificative chiar şi pe termen mediu.

Ocrotirea şi păstrarea patrimoniului construit şi natural constituie prioritate din mai multe perspective în următorii ani:

Trebuie exploatate toate posibilităţile de dezvoltare infrastructurale în scopul reabilitării şi utilizării patrimoniului construit (în primul rând

fondurile europene accesibile, dar cu implicarea sferei economice locale în investiţii; totodată Fondul Norvegian şi cel Japonez oferă

posibilităţi de finanţare în acest sens);

Ocrotirea şi păstrarea patrimoniului (în primul rând cel cultural) este închipuită şi în spaţiu virtual şi literar. Cu toate acestea are o importanţă

deosebită sprijinirea şi susţinerea proiectului Legendárium, şi cele asemănătoare, precum şi cele referitoare la dezvoltarea programelor IT de

realitatea virtuală;

Ocrotirea patrimoniului cultural se bazează în primul rând pe gradul de conştientizare a importanţei existenţei şi păstrării patrimoniului

cultural: astfel încă din copilărie trebuie conştientizată importanţa spirituală a zonei, precum şi importanţa ocrotirii acesteia. Locurile de

desăvârşire a istoriei noastre, ale legendelor şi poveştilor noştri trebuie să facă parte din viaţa cotidiană a copilului. Totodată ocrotirea şi

conservarea patrimoniului natural constituie element determinant culturii noastre, astfel conştientizarea acesteia constituie de asemenea o

prioritate a administraţiei locale de totdeauna şi a instituţiilor culturale şi educaţionale.

Odorheiu Secuiesc în 2020 va fi un oraş model în regiune datorită formelor de dezvoltare care asigură totodată păstrarea şi ocrotirea

patrimoniului cultural şi natural în acelaşi timp.

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

În anul 2020 administraţia publică a municipiului Odorheiu Secuiesc asigură locuitorilor, companiilor şi organizaţiilor o birocraţie

eficientă, cu proceduri online, focusată pe nevoile cetăţenilor.

186

• Administraţie supraîncărcată

• Deficit de comunicare la nivelul

administraţiei publice

A.1. Administraţia locală va asigura cadrul

necesar comunicării active desfăşurate între

diferiţii actori economici, sociali şi culturali ai

municipiului. Administraţia locală îi este

partener în procedura de soluţionare a

problemelor vizând aceste segmente.

A.2. Administraţia să fie ideală clienţilor, să

îndeplinească condiţiile implementării

sistemului e-government, respectiv să se

promoveze ghişeul unic.

A.3. Administraţia să fie mai rapidă, eficientă

şi raţională.

A.4. Administraţia locală trebuie să creeze

posibilitatea exploatării resurselor de finanţare

agricole, să ofere proiecte-model celor

interesaţi, să favorizeze şi încurajeze utilizarea

eficientă a resurselor financiare.

A. 5. Investiţiile privind mediul natural vor fi

implementate în exclusivitate în urma

consultării publicului larg prin efectuarea

sondajului de opinie publică, de asemenea, este

- Implementarea şi dezvoltarea

sistemului de E-government în

Primăria Odorheiu Secuiesc

- Eficientizarea proceselor interne ale

Primăriei Odorheiu Secuiesc

- Elaborarea strategiilor sectoriale

- Elaborarea Strategiei de Dezvoltare

Microrgională a Regiunii Odorhei

187

inevitabilă implicarea locuitorilor municipiului

în procesul de luare a deciziilor remarcabile

care ating aspectul urban sau natural al

municipiului.

A. 6. Asigurarea consumului eficient de energie,

şi conştientizarea locuitorilor cu privire la

importanţa consumului economic al energiei şi

folosirii energiei regenerabile.

Administraţia locală să asigure cadrul necesar comunicării active desfăşurate între diferiţii actori economici, sociali şi culturali ai municipiului.

Administraţia locală îi este partener în procedura de soluţionare a problemelor vizând aceste segmente. Având în vedere, că dezvoltarea

dinamică a municipiului nu poate fi închipuită decât prin cooperarea sferei publice şi private, este indispensabilă ca administraţia locală şi

organele de conducere ale municipiului să asigure un cadru necesar comunicării active între diferiţii actori economici, sociali, culturali şi

celor făcând parte din sfera publică.

În viaţa tuturor localităţilor, patriotismul local sănătos în concepţia lui Gandhi trebuie să constituie un aspect determinant, bineînţeles în

limitele prevederilor legale în vigoare. O regiune poate fi consolidată prin luarea în considerare a valorilor economice ale regiunii, prin

sprijinirea şi susţinerea producătorilor locali, care se bucură de beneficii economice ,vieţii şi activităţii economice locale. În acest sens rolul

economic al municipiului Odorheiu Secuiesc concurează cu? limitele municipiului. Cum produsele agricole şi alimentare sunt produse şi

fabricate în microregiune, respectiv locuitorii municipiului constituie consumatorii primordiali, este inevitabilă crearea concepţiilor şi

dezvoltarea strategiilor şi a planurilor la nivel microregional. De asemenea, modelul este valabil şi în privinţa meşteşugarilor şi sectorului

188

terţiar local. Însă societăţile multinaţionale stabilite în zonă trebuie primite, cum şi este chiar recomandată exploatarea potenţialului oferit de

existenţa lor; este oportună profitarea din avantajele datorită funcţionării lor în zonă (de exemplu, crearea unui număr mare de locuri de muncă

ceea ce nu este deloc neglijabil pe plan social). Societăţile multinaţionale care funcţionează în microregiuni, de obicei sunt sensibile la

argumente emoţionale: un oraş şi un mediu locuibil poate determina semnificativ conducerea unei mari societăţi în sensul atragerii de noi

investitori şi parteneri în zonă, sau să nu desfiinţeze activitatea în funcţia mediului macroeconomic.

Simbioza microîntreprinderilor locale şi a marilor societăţi multinaţionale este absolut indicată, ceea ce poate fi susţinută şi consolidată de

administraţia locală de totdeauna. Înfiinţarea relaţiei profesionale şi de interes între cele două sfere antreprenoriale va încuraja crearea unor

relaţii personale care vor fi în final capabile să determine transformarea relaţiei personale într-o legătură economică inseparabilă, unitară şi

care se va baza pe sprijin reciproc. În acest sens, se recomandă organizarea unor forumuri, platforme economice comune în cadrul cărora

întreprinzătorii locali, instituţiile educaţionale şi societăţile multinaţionale îşi prezintă domeniul lor de activitate şi posibilităţile oferite de

fiecare domeniu.

Din perspectiva promovării producerii şi valorificării produselor locale, trebuie să recunoaştem administraţiei locale că conceperea brand-ului

oraşului nu poate fi realizată decât prin cooperarea eficientă şi activă a sferei economice şi civile. Astfel, printre scopurile primordiale

menţionăm cooperarea producătorilor şi comercianţilor locali, minimizarea caracterului absolut accidental al relaţiilor profesionale. Atingerea

acestor scopuri poate fi concepută prin organizarea şi funcţionarea unor forumuri şi platforme profesionale. Constituirea brandului

municipiului Odorheiu Secuiesc necesită pe termen mediu o concepţie complexă în care municipiului Odorheiu Secuiesc îi revine un rol

decisiv datorită – printre altele, şi nu în ultimul rând – proiectelor existente, remarcabile şi de succes (de exemplu, produsele Góbé,

Legendárium, rezultatele sportive).

Administraţia să fie ideală clienţilor, să îndeplinească condiţiile implementării sistemului e-government, şi să se promoveze ghişeul unic. Până

în anul 2020 Primăria Odorheiu Secuiesc va aplica şi îndeplini cerinţele standardul de Certificat de calitate ISO 9001 în serviciile Primăriei,

189

şi va promova ghişeul unic. Dar, implementarea măsurilor menţionate nu poate fi concepută decât împreună cu un sistem e-government de

ultima generaţie ceea ce asigură mai multă transparenţă în funcţionarea instituţiei, eficientizează accesul locuitorilor, întreprinzătorilor şi

ONG-urilor la administraţia publică. În plus, prin funcţiile back-office se vor facilita fluxurile dintre diferitele departamente ale Primăriei

Odorheiu Secuiersc, respectiv managementul acestora. Un sistem eficace de e-governement este menit să furnizeze cel puţin următoarele

servicii locuitorilor municipiului şi persoanelor juridice: eliberarea on-line a certificatelor de urbanism şi autorizaţii de construire, programarea

electronică a audienţelor, eliberarea on-line a certificatului fiscal, asigurarea consultării şi opinierii on-line ale proiectelor de hotărâri pregătite

de Consiliului Local Odorheiu Secuiesc, informarea interactivă a cetăţenilor, depunerea şi înregistrarea pe cale electronică a adreselor, cererilor

şi diferitelor documente.

Administraţia rapidă şi eficientă este favorabilă nu numai din punctul de vedere al dezvoltării municipiului, dar în acelaşi timp exercită un

efect pozitiv în rândul populaţiei. Iar eficientizarea şi raţionalizarea administraţiei nu poate fi realizată decât în urma aprecierii angajaţilor din

sectorul public. Având în vedere faptul că stabilirea salarizării angajaţilor din sectorul public nu aparţine de competenţa administraţiei publice

locale, rămâne examinarea unor eventuale posibilităţi care vizează starea de motivaţie a acestor angajaţi.

Conştientizarea importanţei şi necesităţii eficientizării energetice. Administraţia locală de totdeauna are – printre altele – sarcini educaţionale:

nu poate participa eficient la implementarea planurilor de dezvoltare decât prin conştientizarea importanţei obiectivelor în cadrul societăţii.

Prin urmare, utilizarea eficientă a energiei depinde de faptul dacă comunitatea locală este conştientă sau nu de importanţa eficientizării energiei

şi acţionează în acest sens. Totodată, această problematică este strâns legată de gestionarea şi valorificarea ecologică a deşeurilor, de

implementarea şi eficientizarea proiectelor şi investiţiilor de mediu.

190

5.7 Portofoliu de proiecte

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

1 Regenerarea şi revitalizarea urbană a Centrului istoric a Municipiului Odorheiu Secuiesc

-reabilitarea integrată a centrului oraşului

-crearea aspectului unitar al oraşului în concordanţă cu stilul centrului istoric

Centrul Municipiului Odorheiu Secuiesc,

teritoriul dintre str. Kossuth Lajos şi sensul giratoriu din faţa Spitalului Municipal

Locuitorii oraşului

Turiştii

Antreprenorii

-un spaţiu locuibil, atrăgător, comunitar

-îmbunătăţirea nivelului de trai

-îmbunătăţirea aspectului oraşului

2016-2020 8.721.000 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.2.

2 Consolidarea –restaurarea la obiectivul ruinele Cetăţii Székely Támadt

Dezvoltarea turismului la nivel local şi microregional

Protecţia patrimoniului cultural şi istoric

Odorheiu Secuiesc, str. Tompa László, nr.12.

Locuitorii oraşului

Turiştii

Instituţii culturale

-conservarea patrimoniului construit, transformarea Cetăţii în obiectiv turistic

2016-2020 7.182.020 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5.1.

3 Creşterea calităţii arhitecturale-ambientale,

-renovarea clădirii şi creşterea eficienţei

Odorheiu Secuiesc, Piaţa Primăriei, nr.5.

Locuitorii oraşului

Turiştii

-conservarea patrimoniului construit

2016-2020 29.540.270 Programul Operaţional Regional 2014-

191

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

inclusiv reabilitarea termică “Reabilitarea şi modernizarea sediului Primăriei Odorheiu Secuiesc

energetice a clădirii

Primăriei Odorheiu Secuiesc

Valorificarea sălii Szt. István

Accesibilizare

Funcţionarii publici

- creşterea nivelului de atractivitate turistică a clădirii

-eficienţa energetică crescută a clădirii

-accesibilizarea clădirii

2020 Axa prioritară 3.1.

4 Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din municipiul Odorheiu Secuiesc

-creşterea eficienţei energetice al blocurilor de locuit

Blocuri de locuit în cartierele rezidenţiale (Beclean, Taberei, Spitalului, Insulei, Kuvar)

Locuitorii oraşului

Asociaţiile de locatari

-creşterea eficienţei energetice a clădirilor

-reducerea costurilor de întreţinere ale locuinţelor

-îmbunătăţirea nivelului de trai

2016-2020 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.1.

192

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

5 Extinderea iluminatului public în noile străzi ale municipiului

-extinderea iluminatului public

- utilizarea soluțiilor de ultimă generație tehnologică

- noile străzi ale orașului respectiv centrul istoric al municipiului

Locuitorii oraşului -îmbunătăţirea eficienţei energetice

-reducerea cheltuielilor de susţinere al sistemului de iluminat public

-creşterea gradului de sustenabilitate

-ordinea şi siguranţa publică

2016-2020 1.400.000 Buget local

6 Completarea sistemului clasic de încălzire cu sistem care utilizează energia solară la centrala termică din cartierul Beclean II

-reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

-dezvoltarea sistemului de energie termică centralizată prin utilizarea resurselor de

Sistemul de energie termică centralizată aflată în administrarea societăţii SC URBANA S.A.

Locuitorii oraşului -reducrea emisiilor de gaze cu efect de seră

-reducerea cheltuielilor de întreţinere

2016-2020 2.600.000 Program Guvernamental Termoficare Căldură şi Confort 2006-2020

193

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

energie regenerabiă

7 Construire varianta drum ocolire cu statut de stradă urbană nord-vest a municipiului Odorheiu Secuiesc

-construirea drumului ocolitor în direcţia nord-vest la partea nordică a municipiului

-Scăderea traficului de tranzit în oraş

-Facilitarea accesului către cartierele periferice ale oraşului

-Fluidizarea şi decongestionarea traficului

Pe traseul stabilit prin Planul Urbanistic General

Locuitorii oraşului

Traficul de tranzit

Navetiştii

-reducerea emisiilor de CO2

-decongestionarea traficului în centrul oraşului

2016-2020

Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.2.

8 Amenajarea intersecţiei str. Beclean, str. Lemnarilor în municipiul

Asigurarea unui trafic fluidizat, fără blocaje

Intersecţia drumurilor Beclean şi Lemnarilor

Locuitorii oraşului

Traficul de tranzit

Transportatorii

Fluidizarea traficului pe un anumit tronson

2016-2020 1.475.000 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.2.

194

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

Odorheiu Secuiesc

Construirea unui sens giratoriu la intersecţia vizată

9 Construirea unei piste de ciclism în municipiul Odorheiu Secuiesc

Extinderea condiţiilor de circulaţie pietonală şi pentru biciclete

Încurajarea circulaţiei cu biciclete faţă de autovehicule

Promovarea elaborării unei circulaţii energo-economice, lowcost şi ecologice

Teritoriul administrativ al municipiului

Locuitorii oraşului

Turiştii

Reducerea emisiilor de CO2

Dezvoltarea circulaţiei cicliste

Reducerea traficului auto

Promovarea unui mod de viaţă mai sănătos

2016-2020 5.000.000 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.2.

10 Construirea pistelor pentru biciclete de-a lungul râului Târnava Mare,

Încurajarea circulaţiei cu biciclete faţă de autovehicule

Malul râului Târnava Mare între localităţile

Locuitorii oraşului

Locuitorii din zona vizată

Reducerea emisiilor de CO2

2016-2020 10.000.000 Buget local

Fond de Mediu

195

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

între localităţile Feliceni şi Barajul Zetea

Promovarea elaborării unei circulaţii energo-economice, lowcost şi ecologice

Crearea unor noi alternative turistice

Feliceni şi Barajul Zetea

Turiştii Dezvoltarea circulaţiei cicliste

Reducerea traficului auto

Promovarea unui mod de viaţă mai sănătos

Dezvoltarea turismului ciclist

11 Crearea unui parc auto modern pentru transportul public comun

Dezvoltarea durabilă a transportului public comun în municipiu

Teritoriul administrativ al municipiului

Locuitorii orașului

Turiștii

Transport public comun eficient și ecoenergetic

2016-2020 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.2.

Buget local 12 Elaborarea

Planului de mobilitate urbană durabilă pentru Municipiul Odorheiu

Raţionalizarea traficului oraşului

Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi îmbunătăţirea calităţii aerului

Teritoriul administrativ al municipiului

Locuitorii oraşului

Navetiştii

Turiştii

Planul de mobilitate urbană durabilă pentru Municipiul Odorheiu Secuiesc

2015-2016 109.864 Buget local

196

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

Secuiesc (PMUD)

13 Elaborarea Planului de Acţiune privind Energia Durabilă pentru Municipiul Odorheiu Secuiesc (PAED)

Dezvoltarea energetică durabilă al mun. Odorheiu Secuiesc

Inventarierea emisiilor CO2

Teritoriul administrativ al municipiului

Locuitorii oraşului Planul de Acţiune privind Energie Durabilă pentru Municipiul Odorheiu Secuiesc (PAED)

2015-2016 100.000 Buget local

14 Reamenajarea şi reconectarea pieţii publice din zona străzii II. Rákóczi Ferenc la centrul istoric al oraşului

Amenajarea unei spaţii viabile

Odorheiu Secuiesc, str. II. Rákóczi Ferenc, nr.5.

Locuitorii oraşului

Turiştii

Un spaţiu public care armonizează cu stilul centrului istoric reabilitat, care este oportun pentru găzduirea evenimentelor culturale

2016-2020 2.172.000 Buget local

15 Reamenajarea spaţiului public şi amplasarea statuii “LA CHAR” al sculptorului Román Viktor

Amenajarea unei spaţii viabile

Intersecţia străzilor II. Rákóczi Ferenc şi 1 Decembrie 1918

Locuitorii oraşului Anturaj urban viabil

Îmbunătăţirea aspectului municipiului

2016-2020 Buget local

197

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

16 Conectarea Băilor Szejke la reţeaua de apă potabilă şi canalizare

Integrarea Băilor Szejke în circuitul turistic

-valorificarea durabilă al resurselor naturale

Partea municipiului numită Băile Szejke, la distanţa de 4 km de centrul oraşului pe DN13

Locuitorii oraşului

Turiştii

Unităţile de cazare

Băile termale, ştrand

Construirea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare

Reducerea poluării apelor

2016-2020 1.595.000 Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 5.2.

17 Reabilitarea şi dezvoltarea integrată a Băilor Szejke

Integrarea Băilor Szejke în viaţa turistică a municipiului

Partea municipiului numită Băile Szejke, la distanţa de 4 km de centrul oraşului pe DN13

Locuitorii oraşului

Turiştii

Unităţile de cazare

Băile termale, ştrand

Calificare ca staţiune turistică a Băilor Szejke

Dezvoltarea oportunităţilor de petrecerea timpului liber

Dezvoltarea serviciilor de turism balneo-climateric

2016-2020 Buget local/Parteneriate PPP/ Investitori

18 Construirea infrastructurii de bază în cartierele aflate la periferia municipiului

Construirea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, asfaltarea drumurilor

Cartierele rezidenţiale construite în ultimii 10 ani:

Locuitorii oraşului

Îmbunătăţirea nivelului de trai

2016-2020 3.000.000 Buget local

198

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

Csalóka-Szászok tábora,

Széldomb 19 Schimbarea

conductelor de aducţiune de apă brută în mun. Odorheiu Secuiesc

Îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă potabilă

Locuitorii oraşului

Sistem de alimentare cu apă potabilă îmbunătăţit

2016-2020 2.500.000 Buget local

20 Modernizarea şi dezvoltarea reţelei de canalizare pluvială la Sâmbăteşti

Modernizarea şi dezvoltarea reţelei de canalizare pluvială

Protecţia împotriva inundaţiilor

Zona Sâmbăteşti Locuitorii oraşului Reţele de canalizare pluvială modernizată

2016-2020 11.398.000 Buget local

21 Construirea reţelei de canalizare pluvială în str. Éltetőkút şi conectarea la râul Târnava Mare

Construirea reţelei de canalizare pluvială

Asfaltare drum

Strada Éltetőkút Locuitorii oraşului

Instituţiile din zonă

Locuitorii din str. Éltetőkút şi cartierul Cserehát

Îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei din zonă

2016-2020 3.580.000 Buget local

199

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

22 Dezvoltarea drumeţiilor, aplicarea marcajelor turistice în zona municipiului

Reabilitarea traseelor turistice existente

Aplicarea noilor marcaje

Dealurile înconjurătoare: Budvár, Csicser, Rez, Szarkakő

Locuitorii oraşului

Şcolarii

Turiştii

Asigurarea condiţiilor pentru drumeţii

2016-2020 Buget local/Fond de Mediu

23 Amenajarea parcului de aventură la Kerekerdő

Amenajarea unui parc de aventură

Dezvoltarea serviciilor turistice

Zona Pădurea Rotundă

Locuitorii oraşului

Şcolarii

Turiştii

Parc de aventură 2016-2020 Buget local

24 Reabilitarea Casei Memoriale Nyírő József

Reabilitarea şi valorificarea cu scopuri culturale şi turistice a Casei Memoriale Nyírő József

Str. Nyírő József, Nr.5.

Locuitorii oraşului

Şcolarii

Turiştii

Clădirea renovată poate găzdui activităţi culturale şi de turism

2016-2020 Fonduri europene nerambursabile/

Buget local

25 Reabilitarea observatorului

Oprirea degradării clădirii, valorificarea clădirii, găsirea unor noi funcţii

Observatorul

Str. Lalelelor, nr. 52

Locuitorii oraşului Clădirea renovată poate găzdui activităţi pentru tineret

2016-2020 Buget local

26 Amenajarea malului râului Târnava Mare în scopuri

Amenajarea aleilor

Malul râului Târnava Mare de pe raza municipiului

Locuitorii oraşului Noi posibilităţi pentru activităţile

2016-2020 Program Operaţional Regional 2014-

200

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

recreative şi turistice

Dotarea cu mobilier pentru exterior, corespunzător şi cu echipamente corespunzătoare activităţilor de agrement

Odorheiu Secuiesc

recreative, de sport şi agrement

Alei amenajate

Piste pentru biciclete

2020 Axa prioritară 5.2.

Buget local

27 Campanie de promovare a monumentelor istorice

-cunoaşterea monumentelor istorice şi conştientizarea valorii acestora

Zona centrului istoric, clădiri monumente istorice

Locuitorii oraşului

Elevii

Turiştii

Viziune conştientă, păstrarea valorilor şi patrimoniului cultural şi istoric

2016-2020 Buget local

AXA 2: ECONOMIE 28 Construirea

complexului agroalimentar

-sprijinirea activităţilor de valorificare a produselor agricole realizate de producătorii agricoli din zona Odorheiu Secuiesc

Piaţa agroalimentară a municipiului, str. Târgului

Locuitorii oraşului

Producătorii agricoli din regiune

Complex agroalimentar conform normelor UE

2016-2020 Buget local

29 Elaborarea strategiei de dezvoltare

-adaptarea planurilor de şcolarizare la

Locuitorii oraşului Strategia de dezvoltare educaţională

2016-2020 Buget local

201

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

educaţională pe termen mediu

nevoile pieţei de muncă

Locuitorii din regiune, în special elevii

30 Controlul integrat al poluării cu nutrienţi

-depozitarea integrată a gunoiului de grajd

-reducerea gradului de poluarea a apelor cu nutrienţi

Platoul Techend Fermierii, producătorii agricoli

Locuitorii oraşului

Platforma de colectare a gunoiului de grajd

2009-2017 1.604.769 Banca Mondială

Ministerul de Mediu

31 Promovarea brandului municipiului Odorheiu Secuiesc

Realizarea marketingului localităţii

Consolidarea identităţii locale

Promovarea valorilor municipiului Odorheiu Secuiesc

Municipiul Odorheiu Secuiesc

Zona Odorhei

Locuitorii oraşului

Turiştii

Brandul municipiului Odorheiu Secuiesc

2016-2020 Buget local

AXA 3: SOCIETATEA 32 Reabilitarea şi

modernizarea clădirilor corp D

Reabilitarea clădirilor

Clădirea unităţilor sanitare

Pacienţii din zona Odorhei

Ambulatorii renovate

2016-2020 14.434.340 Program Operaţional Regional 2014-

202

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

–Policlinica şi corp E –Policlinica din incinta Spitalului municipal Odorheiu Secuiesc

Dotarea clădirilor cu echipamente moderne

ambulatorii, str. Bethlen Gábor, nr. 72.

Angajaţii unităţilor sanitare

Îmbunătăţirea calităţii îngrijirii medicale

2020 Axa prioritară 8.1.

33 Producerea apei calde din energia solară a Spitalului Municipal

-promovarea eficienţei energetice al spitalului municipal

-construirea sistemului de panouri solare în vederea asigurării modernizării alimentării cu apă caldă al spitalului municipal

Clădirea Spitalului municipal, str. Bethlen Gábor, nr. 72.

Pacienţii din zona Odorhei

Angajaţii unităţilor sanitare

-eficienţă energetică

-reducerea de emisii CO2

-reducerea cheltuielilor de întreţinere

2016-2020 1.449.000 Program Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.1.

34 Înfiinţarea unui centru de zi pentru vârstnici şi persoane cu dizabilităţi prin reamenajarea şi

Reabilitarea clădirii

Servicii sociale performante

Clădirea din Piaţa Márton Áron, nr.6

Persoane în vârstă

Copiii/persoane adulte cu dizabilităţi

Servicii sociale îmbunătăţite

Îmbunătăţirea calităţii vieţii a

2016-2020 7.383.000 Program Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 8.3.

203

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

reabilitarea clădirii existente

Îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor în vârstă şi a celor cu dizabilităţi

Părinţii şi însoţitorii copiilor/persoanelor adulte cu dizabilităţi

Locuitorii

persoanelor vizate

35 Construirea sală de sport la Şcoala Gimnazială “Orbán Balázs”

Construirea unei săli de sport modern

Şcoala Gimnazială Orban Balazs, Bld. Independenţei, nr. 35

Elevii

Angajaţii unităţii educaţionale

Locuitorii din cartierele rezidenţile din zonă

Sală de sport modern

2016-2020 3.000.000 Program Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 10.1.

36 Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Liceului Teoretic „Tamási Áron”, Odorheiu Secuiesc

Reabilitarea, restaurarea clădirii monument istoric categoria B

Liceului Teoretic „Tamási Áron”, Odorheiu Secuiesc, Str. Baróti Szabó Dávid, nr. 32.

Elevii

Angajaţii unităţii educaţionale

Locuitorii oraşului

Turiştii

Clădire monument istoric reabilitată, restaurată

2016-2020 17.969.000 Program Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 3.1.

37 Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Liceului

Reabilitarea, restaurarea clădirii monument istoric categoria B

Liceului Teologic Reformat „Baczkamadaras

Elevii Clădire monument istoric reabilitată, restaurată

2016-2020 Program Operaţional Regional 2014-

204

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

Teologic Reformat „Baczkamadarasi Kis Gergely” Odorheiu Secuiesc

i Kis Gergely” Odorheiu Secuiesc, Piaţa Márton Áron, nr. 2

Angajaţii unităţii educaţionale

Locuitorii oraşului

Turiştii

2020 Axa prioritară 3.1.

38 Construirea Grădiniţei Kipi-Kopi

Construirea şi echiparea grădiniţei cu program prelungit

Grădiniţa cu program prelungit “Kipi-Kopi”, str. Recoltei, nr.1.

Copiii preşcolari

Părinţii

Angajaţii unităţilor educaţionale

Clădire modernă şi amenajată cu echipamente corespunzătoare necesar educaţiei de calitate

2016-2020 6.484.000 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

39 Amenajare teren de sport în cartierul Cserehat

Amenajarea unui teren de sport corespunzător pentru activităţi de sport pentru copiii şi familii din zonă

Îmbunătăţirea modului de viaţă

Cartierul rezidenţial Cserehát

Locuitorii cartierului Cserehát

Teren de sport modern şi multifuncţional

2016-2020 260.000 Buget local

40 Reabilitarea bazei de sport existente al municipiului

Amenajarea teritoriului

Construirea lojilor

Zona între Sala de Sport al municipiului Odorheiu Secuiesc şi

Elevii din Clubul sportiv şcolar

Locuitorii oraşului

Condiţii corespunzătoare pentru practicarea sporturilor de performanţă

2016-2020 2.000.000 Buget local

Buget de stat

205

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

Modernizarea infrastructurii de atletică

ştrandul oraşului.

41 Construirea unui Patinoar Olimpic

-construirea unui patinoar olimpic modern pentru sportivii profesionişti şi pentru iubitorii sporturilor pe gheaţă

-educarea echipelor de hochei profesionişti

-organizarea competiţiilor regionale, naţionale şi internaţionale

Zona lângă Sala de sport a municipiului şi terenurile de sport existente

Elevii din Odorheiu Secuiesc şi din Zona Odorhei

Locuitorii oraşului

Un patinoar olimpic cu 1500-2000 de locuri

Condiţii corespunzătoare pentru practicarea sporturilor de performanţă

Echipe de hochei profesionişti

Competiţii de hochei regionale, naţionale internaţionale

Ameliorarea stării de sănătate a populaţiei

2016-2020 50.000.000 Program Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 10.1./Parteneriat PPP/Investitori

42 Elaborarea strategiei de sport

Evaluarea situaţiei actuale

Municipiul Odorheiu

Elevii din Clubul sportiv şcolar

Condiţii corespunzătoare pentru practicarea

2016-2020 100.000 Buget local

206

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

Identificarea problemelor şi eventualelor soluţii

Secuiesc şi zona Odorhei

Locuitorii oraşului sporturilor de performanţă

Educarea sportivilor de înaltă performanţă din Odorheiu Secuiesc şi din regiune

Îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor şi locuitorilor din oraş şi din zonă

43 Integrarea zonelor urbane marginalizate şi reducerea numărului de comunităţi aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială prin metoda Dezvoltare

Promovarea integrării în viaţa socială a grupurilor de persoane din comunităţile marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială

Zona Budvar

Zona str. Éltetőkút

Zona str. Recoltei

Persoanele din comunităţile marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială în care există populaţie aparţinând minorităţii roma

Personalul din cadrul serviciilor

Condiţii locative îmbunătăţite

Creşterea numărului persoanelor angajate

Ridicarea nivelului de şcolarizare în

2016-2020 12.000.000 Program Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 9.

Program Operaţional Capital Uman

207

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (CLLD)

Zona – Centrul istoric al oraşului

(imobile retrocedate)

create de la nivelul comunităţii

Locuitorii oraşului

rândul persoanelor marginalizate

Diminuarea nivelului de abandon şcolar

2014-2020 Axa prioritară 5.

44 Construirea locuinţelor sociale în cartierul Cserehat

Asigurarea condiţiilor de locuit persoanelor defavorizate locuitorilor clădirilor retrocedate foştilor proprietari

Cartierul rezidenţial Cserehát

Grupurile sociale defavorizate

Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire

2016-2020 4.875.000 Buget de stat/Program Naţional

AXA 4: ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ 45 Eficientizarea

proceselor interne ale Primăriei Odorheiu Secuiesc

Introducerea certificatului de calitate ISO 9001

Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc

Angajaţii unităţii administrativ teritoriale locale

Locuitorii oraşului

Eficientizarea administraţiei publice locale

Reducerea birocraţiei

2016-2020 Buget local,

Program Operaţional Creşterea Capacităţii Administrative

46 Elaborarea strategiilor sectoriale

-dezvoltarea oraşului în baza experienţelor empirice,

Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc

- angajaţii administraţiei publice locale

- dezvoltare integrată şi sustenabilă

2016-2020 Buget local,

Program Operaţional

208

Proiecte Obiective generale/specifice

Locul de implementare

Beneficiar/Grupul ţintă

Rezultate Perioada de implementare

Valoare estimată

(lei)

Surse de finanţare

evaluarea şi analiza situaţiei actuale şi identificarea direcţiilor strategice de dezvoltare reale

- locuitorii oraşului

Creşterea Capacităţii Administrative

47 Elaborarea Stategiei de dezvoltare microregională a regiunii Odorhei

-consolidarea rolului de centru microregional al municipiului Odorheiu Secuiesc

-promovarea parteneriatului

Odorheiu Secuiesc şi localităţile înconjurătoare

- angajaţii administraţiei publice locale

- locuitorii oraşului

- locuitorii localităţilor înconjurătoare

- cooperarea economică, socială şi parteneriat între localităţile şi instituţiile din zonă

2016-2020 Buget local

209

5.8 Proiecte prioritare

Prezentul capitol cuprinde prioritizarea proiectelor descrise în portofoliul de proiecte, considerate

cele mai importante din perspectiva dezvoltării municipiului Odorheiu Secuiesc. Stabilirea ordinii

proiectelor de dezvoltare se realizează cu luarea în considerare a tuturor criteriilor de mai jos:

- dimensiunea sferei de incidenţă teritorială a intervenţiei

o măsura şi natura necesităţilor populaţiei, ce pot fi satisfăcute

o sfera de incidenţă a efectelor economice şi sociale ale dezvoltărilor

- stadiul de pregătire al dezvoltărilor/maturitatea proiectelor

- acceptarea dezvoltării de către populaţie51

- nevoia de resurse a dezvoltărilor şi disponibilitatea/accesibilitatea resurselor necesare.

Un obiectiv primordial la proiectele de dezvoltare constituie proiectarea strategică, deoarece

existenţa documentelor strategice actualizate este crucială pentru fundamentarea dezvoltărilor din

domeniu, privind asigurarea dezvoltării urbane durabile.

În prezentul capitol vom prezenta principalele proiecte, care sunt în derulare deja sau reprezintă

cel mai mare grad de maturitate, fiind aprobate de Consiliul Local sau sunt elaborate documentele

de proiectare pentru acţiunile respective.

5.8.1 Proiecte în curs de derulare

• Axa 1: INFRASTRUCTURA

1. Consolidarea –restaurarea la obiectivul ruinele Cetăţii Székely Támadt

Descrierea proiectului:

51 Acceptarea dezvoltărilor s-a determinat pe baza evaluării formularelor completate de populaţie, precum şi pe baza ordinii de prioritate stabilită de Grupul de acţiune pentru Dezvoltarea Durabilă – format din membrii administraţiei publice locale şi din reprezentanţii diferitelor domenii de specialitate; analizele detaliate fac parte din anexa strategiei

210

Cetatea „Székely Támadt” din municipiul Odorheiu Secuiesc este monument aflat pe lista de

monumente istorice 2004 la poziţia 529 cod LMI HR – II-m-A-2918.

De-alungul secolelor cetatea a suferit multe transformări, degradări şi refaceri succesive, mai ales

la sfârşitul sec. XIX, când odată cu construirea edificiului din interior s-au nivelat zidurile şi terenul

din jurul clădirii. În interiorul cetăţii clădirea construită la sfârşitul secolului XIX, este folosită

actualmente de Liceul Tehnologic Eötvös József.

Din cetate s-a păstrat zidurile de apărare şi laturile exterioare a bastioanelor. Bastionul estic se

află în stare de ruină, dar fără să fi suferit transformări de la sfârşitul sec. XVI. Celelalte trei

bastioane şi zidurile de apărare se ridică la înălţimi cuprinse între 5- 9 metri faţă de nivelul de

călcare actual extramuros şi sunt în stare avansată de degradare, cu toate că au fost executate

reparaţii la sfârşitul sec. XIX. În anumite locuri prezintă fisuri şi surpări de ziduri periculoase.

Până în prezent au fost întocmite 2 studii:

I. “Consolidare – restaurare ruinele cetăţii Szekelytámadt”, etapa I - Lucrări de

consolidare şi conservare de prima urgenţă cuprinzând zidurile de fortificaţie N-V şi N-E, a cărui

indicatori tehnico-economici au fost aprobaţi cu HCL nr. 34 din 2014. Aceste lucrări de prima

urgenţă sunt în curs de execuţie

II. “Consolidare – restaurare ruinele cetăţii Székelytámadt”, a cărui indicatori

tehnico-economici au fost aprobaţi cu HCL nr. 35 din 2014, în care lucrările propuse sunt:

a.) Consolidare- restaurare zidurile Sud- estic si Sud- vestic cu bastionul / turnul sudic si

bastionul vestic aferent.

b.) Turnul estic- consolidare, restaurare si amenajare Centru pentru resurse regionale

c.) Amenajările exterioare:

În vederea diminuării umidităţii zidurilor şi dirijării apelor se propune sistematizarea terenului şi

realizarea unui sistem de colectare si evacuare a apelor pluviale. În prezent terenul din jurul cetăţii

nu este amenajat corespunzător, astfel scurgea apelor la suprafaţă, îndepărtarea lor de la baza

zidurilor nu este rezolvată, în imediata apropiere a zidurilor apele infiltrându-se în solul aflat în

contact direct cu zidăria fundaţiilor urcă prin capilaritate în suprastructura zidăriei.

211

Aceste două studii nu tratează în ansamblu cetatea şi zona cetăţii. În continuare,

municipiul doreşte să obţină finanţări în cadrul programelor guvernamentale şi în cadrul diverselor

programe de finanţare din fonduri comunitare, pentru Reabilitarea zona Cetăţii în municipiul

Odorheiu Secuiesc.

Finanţare: Buget local

Alte posibilităţi de finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară

5.Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului

cultural, Prioritatea de investiţii 5.1. Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea

patrimoniului natural şi cultural, Obiectiv Specific: ” Impulsionarea dezvoltării locale prin

conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii culturale”.

• Axa 2: ECONOMIA

2. Realizarea controlului integrat al poluării cu nutrienți

Descrierea proiectului: Primăria Odorheiu Secuiesc împreună cu Consiliul Judeţean

Harghita propune realizarea controlului integrat al poluării cu nutrienţi prin amplasarea

Platformei de colectare a gunoiului de grajd pe platoul Ţechend.

Scopul investiţiei este reducerea poluării apelor cu nutrienţi şi depozitarea gunoiului de

grajd conform normelor europene.

Finanţare: Ministerul de Mediu

Banca Naţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

• Axa 3: SOCIETATE

3. Construirea Grădiniţei Kipi-Kopi

Descrierea proiectului:” Construire Grădiniţă cu program prelungit pentru 160 copii prin

extinderea, mansardarea şi reamenajarea clădirii existent din Odorheiu Secuiesc” finanţat

în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locale.

212

Imobilul este situat în zona rezidenţială Beclean (sat), în centrul de greutate a zonei, cu

acces direct din strada Beclean. Lucrările au fost începute în 2008.

Obiectivul se compune din două corpuri de clădire legate funcţional: prima a fost realizată

prin reamenajarea şi mansardarea clădirii existente pentru amenajarea părţii administrative,

a blocului alimentar cu sala de mese şi a unei săli multifuncţionale; a doua este un corp nou

de clădire (parter, etaj şi mansardă) în care vor funcţiona încăperile pentru activităţi şi

odihnă.

Se vor realiza în continuare şi amenajările exterioare necesare pentru curtea interioară din

faţa corpurilor A şi B şi a terenului din spatele clădirilor acolo unde se va putea face

intrarea principală în clădire şi va fi amenajata terenul de sport şi joacă şi dotările necesare

pentru bucătărie, pentru pregătire şi servire mâncare, spălătorie, lift interior la bucătărie,

teren de joacă, teren de sport, mobilier interior, cabinet medical şi cabinet de metodică.

Finanţare: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

• Axa 4: ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

4. Elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană Durabilă a Municipiului

Odorheiu Secuiesc pentru perioada 2014-2020 (SIDU)

Descrierea proiectului: La o dezvoltare socială locală se poate ajunge dacă există voinţa de

diagnosticare a comunităţii şi voinţă de a exprima şi accepta exact ceea ce s-a diagnosticat, dacă

există capacitatea de identificare a nevoilor şi a problemelor reale, de organizare a forţelor locale.

Pentru a atinge o formă de creştere economică prin care este asigurată un nivel

corespunzător de bunăstare, nu numai pe termen scurt sau mediu, ci şi pe termen lung ,

administraţia publică trebuie să promoveze o viziune integrată în ceea ce priveşte dezvoltarea

durabilă, care răspunde necesităţilor curente ale societăţii, fără a pune în pericol perspectivele

pentru generaţiile viitoare.

213

Dezvoltarea durabilă a devenit în prezent un obiectiv la scară globală. În baza

angajamentului luat la Rio (1992), apoi la Johannesburg (2002), şi consolidat din nou la Rio (2012)

Uniunea Europeană a adoptat în ultimii ani o strategie integrată pentru a-şi asuma un rol activ în

eforturile de adoptare a principiului durabilităţii în politicile economice – strategia de la Lisabona

faza I (2000), faza II (2005), faza III (2008). Uniunea îşi propune ca, astfel, să permită o evoluţie

spre o „societate mai prosperă şi mai justă, garantând un mediu mai sigur, mai curat şi oferind o

calitate superioară a vieţii.”

Conform art. 36 (2) lit.b.) cu alin. (4) lit.e) din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale

republicată, Consiliul Local aprobă strategia de dezvoltare economică, socială şi de mediu

ale unităţii administativ-teritoriale;

Cadrul conceptual şi legal pentru elaborarea acestui document este determinat de

documentele care alcătuiesc Cadrul financiar multianual 2014-2020: Acordul de Parteneriat 2014-

2020, Programele Operaţionale pentru perioada 2014-2020 (Program Operaţional Capital Uman,

Program Operaţional Competitivitate, Program Operaţional Asistenţă Tehnică, Program

Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, Program Operaţional Infrastructură Mare ),

respectiv Programul Operaţional Regional pentru perioada 2014-2020, ale căror prevederi fac

necesare o analiză profundă a stării socio-economică al municipiului, pe baza căruia se poate

construi un plan de dezvoltare integrat, care să corespundă nevoilor comunităţii şi obiectivelor

propuse spre realizare.

Dezvoltarea integrată si durabilă a oraşelor înseamnă asigurarea unui mediu sănătos si atractiv

printr-o structură urbană policentrică în cadrul căreia se asigură colaborarea dintre polii de

dezvoltare si oraşele din reţea. Proiectarea integrată a mediului, revitalizarea spaţiilor

nefuncţionale, reabilitarea spaţiilor aflate in declin, protejarea si extinderea (in limita

posibilităţilor) a zonelor verzi, precum si consolidarea colaborării dintre oraşe şi aşezările din jur,

sunt mijloacele principale ale îmbunătăţirii nivelului de trai într-un oraş. Prezentul document,

Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă a Municipiului Odorheiu Secuiesc pentru

perioada 2014-2020, constituie fundamentul pentru fiecare proiect care urmează să fie elaborat şi

implementat în perioada menţionată, şi pentru atragerea de fonduri nerambursabile în vederea

realizării proiectelor.

Finanţare: Buget local

214

5. Elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Odorheiu

Secuiesc (PMUD)

Descrierea proiectului: Planul de mobilitate trebuie să aibă la bază o viziune pe termen lung

pentru dezvoltarea transportului şi a mobilităţii în municipiul Odorheiu Secuiesc şi va cuprinde

toate tipurile şi formele de transport: public şi privat, pasageri şi marfă, motorizat şi nemotorizat,

în mişcare sau oprit.

Planul va propune o viziune strategică care să ofere o descriere calitativă a viitorului urban

dorit şi să definească obiective concrete, măsurabile, ţinte bine gândite, toate înglobate într-o

strategie generală de dezvoltare durabilă.

Planul de mobilitate va cuprinde, de asemenea, o evaluare a costurilor şi beneficiilor

transportului, incluzându-le şi pe cele ce nu pot fi cu uşurinţă măsurate sau evaluate cum sunt cele

referitoare la emisiile de noxe sau impactul asupra calităţii aerului, soluţiile propuse urmărind

obţinerea unui impact maxim al resurselor utilizate.

Planul de mobilitate va fi finalizată cu producerea unui plan de acţiune pe termen scurt

(până în 2017) şi mediu (până în 2020). Pentru fiecare acţiune se vor preciza:

- o scurtă descriere a acţiunii; estimarea de cost pentru fiecare perioadă de implementare şi

globală; principalele surse de finanţare (provizorii); părţile interesate.

Planul de acţiune va face o distincţie între proiecte majore (peste 50 de milioane EUR) şi

proiecte cu bugete sub această sumă.

Elaborarea si implementarea planului de mobilitate urbană trebuie să asigure satisfacerea

unor cerinţe şi nevoi de utilitate publică ale comunităţii locale în domeniul mobilităţii şi

transportului urban, deplasarea fără a fi expuşi la riscuri personale majore, îmbunătăţirea continuă

a mobilităţii şi calităţii vieţii cetăţenilor.

Abordând obiective sociale, de mediu şi economice, precum şi obiective în domeniul

integrării şi al siguranţei, se va pune un accent sporit pe transportul durabil.

215

În acest scop, planul ce va fi elaborat trebuie să ofere soluţii care să vizeze următoarele

obiective:

• Management eficient al transportului şi al mobilităţii

• O bună distribuţie a bunurilor şi servicii de logistică performante

• Restricţionarea accesului auto în anumite zone ale oraşului

• Promovarea transportului în comun

• Promovarea unor mijloace de transport alternative

• Înlocuirea maşinii personale în favoarea transportului în comun, mersului pe jos,

mersului cu bicicleta, cu motocicleta sau cu scuterul

• Asigurarea unor spaţii de parcare suficiente şi a unor piste de rolleri şi biciclişti

• Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon în zonele

urbane, în centrul istoric al oraşului, respectiv în intervilanul municipiului prin

posibilitatea ca traficul greu să nu aglomereze circulaţia din oraş, tranzitul să fie

mai simplu prin ocolirea oraşului pentru traficul greu.

Finanţare: Buget local

6. Elaborarea Planului de Acţiune privind Energia Durabilă pentru Municipiul

Odorheiu Secuiesc (PAED)

Descrierea proiectului: Planul de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) este un

document cheie, care arată modul în care comunitatea locală doreşte să se alinieze

obiectivelor şi angajamentelor Uniunii Europene până în anul 2020, respectiv: reducerea

cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile);

creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%; creşterea cu 20% a

eficienţei energetice. În perioada 2016-2020 municipiul doreşte să obţină finanţări pentru

proiecte de eficienţă energetică în cadrul programelor finanţate din fonduri externe

comunitare, respectiv POR 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea tranziţiei către o

economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de

216

investiţii 3.1. Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a

utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, şi în sectorul

locuinţelor, Obiectiv specific “Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale,

clădirile publice şi sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează

consumuri energetice mari”. În conformitate cu Ghidul solicitantului

Planul de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) este un element cheie pentru obţinerea

fondurilor nerambursabile, respectiv realizarea proiectelor pentru atingerea obiectivelor

propuse în domeniul energetic. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) este

documentul cel mai agreat de Uniunea Europeană prin organismul Convenţia Primarilor,

având 5994 de semnatari în toată Europa.

Finanţare: Buget local

5.8.2 Proiecte prioritare ( prognozate pentru perioada 2016- 2018)

Documentele strategice de dezvoltarea pe baza cărora proiectele vor fi elaborate sunt

Planul Urbanistic General modificat şi a Regulamentului de Construcţii Locale, prezenta

strategie, adică Strategia integrată de dezvoltare urbană a Municipiului Odorheiu Secuiesc

pentru perioada 2014-2020, strategiile sectoriale specifice: Planul de Mobilitate Urbană

Durabilă, Planul de Acţiuni de Energie Durabilă, Strategia de dezvoltare locală privind

integrarea grupurilor de persoane defavorizate, Strategia locală privind „REABILITAREA

SISTEMULUI DE TERMOFICARE a municipiului Odorheiu Secuiesc”.

În continuare prezentăm proiectele considerate cele mai importante în baza criteriilor

enumerate mai sus, cu cel mai mare accent pe criteriul maturităţii proiectelor :

1. Construire variantă drum ocolire cu statut de stradă urbană nord-vest a municipiului

Odorheiu Secuiesc

217

Descrierea proiectului: Cel mai important drum de legătură din zona municipiului

Odorheiu Secuiesc, drumul naţional DN 13A, care face legătura între drumurile europene

E60 şi E578, în prezent traversează oraşul prin centrul istoric.

Circulaţia rutieră se realizează pe reţeaua stradală urbană, în interiorul zonelor locuite, prin

străzi cu lăţime mică şi cu o singură bandă pe sensul de circulaţie. Peste traficul curent se

suprapune traficul de tranzit, din care un procentaj important este un trafic de mare tonaj,

din cauza lipsei de variante de ocolire sau a unui drum de centură. Astfel arterele de

penetraţie în municipiu sunt foarte aglomerate, sunt dese blocajele traficului, apar

numeroase evenimente rutiere, poluarea datorată autovehiculelor este la un nivel ridicat şi

construcţiile se deteriorează de vibraţiile generate de traficul intens.

Varianta de ocolire va realiza legătura între intrarea dinspre Miercurea Ciuc (str. Beclean,

la poziţia km 83+782) cu intrarea dinspre Sovata (str. Orbán Balázs, la km 76+075) prin

dealurile situate la Nord de localitate, cu ramificaţii spre străzile: Digului, Cădişeni şi

Livezilor.

Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea

tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii

3.2.Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile

de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de

mobilitate urbană şi a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor, Obiectiv Specific

“Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană

durabilă”.

2. Amenajare intersecţie str. Beclean, str. Lemnarilor în municipiul Odorheiu Secuiesc

Descrierea proiectului: În intersecţia dintre străzile Beclean şi Lemnarilor - în prezent

semaforizat - se desfăşoară un trafic auto semnificativ, inclusiv de mare tonaj, fiind punctul

rutier de întâlnire a variantei de trafic greu cu tronsonul municipal al drumului naţional nr.

13A (Bălăuşeri - Miercurea Ciuc). Din această intersecţie prin str. Lăcătuşilor se mai face

legătura cu cartierul de blocuri Beclean şi zona rezidenţială „Keresztvápa”. Pentru

eliminarea punctelor de conflict între străzile ce converg în această intersecţie importantă

şi pentru fluidizarea traficului ar fi binevenită aici amenajarea unui sens giratoriu.

218

Sensul giratoriu urmază a fi amenajată în intersecţia existentă prin:

• Desfacerea sistemelor rutiere existente şi a trotuarelor pe ambele părţi pe str. Beclean şi

str. Lemnarilor pentru a fi încadrat în sistemul rutier proiectat.

• Achiziţionare teren şi demolare construcţii existente pe teren.

• Dezafectarea ultimei porţiuni situată dinspre intersecţia existentă a străzii Lăcătuşilor şi

prelungirea străzii Lăcătuşilor situat pe malul drept al părăului Árpád până la intersecţie,

care va deveni un sens giratoriu cu patru cale simetrice.

• Modificare linie electrică de alimentare cu înaltă tensiune.

• Amenajarea căii inelare cu lăţimea de 6 m, a inelului de siguranţă, a insulei centrale

necarosabile, a insulelor separatoare şi a trotuarelor.

Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea

tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de

investiţii 3.2. Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de

carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv

promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană şi a unor măsuri relevante pentru

atenuarea adaptării, Obiectiv Specific: ”Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane

bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă”.

3. Reabilitarea si modernizarea clădirilor corp D – Policlinica şi corp E Policlinica din

incinta Spitalului municipal Odorheiu Secuiesc

Descrierea proiectului: Reabilitare şi modernizarea clădirilor corp D- Policlinică

(S+P+2E) şi corp E - Policlinică (S+P+2E) din incinta Spitalului mun. Odorheiu Secuiesc

are în vedere reabilitarea, modernizarea şi echiparea clădirii, în scopul îmbunătăţirii

serviciilor medicale de tip ambulatoriu şi creşterea accesibilităţii a serviciilor medicale.

Ambulatorul din municipiul Odorheiu Secuiesc deserveşte microregiunea Odorhei, nu

numai pe locuitorii municipiului.

Prin proiect se va realiza pentru fiecare secţie de specializare în sistem ambulator

modificări/modernizări al: cabinetelor de consultaţii de diferite specialităţi, camerelor

219

pentru tratamente curente, spaţiilor de aşteptare aferente cabinetelor, biroului de

programare şi evidenţa a pacienţilor, punctului farmaceutic pentru medicamente specifice,

anexelor pentru personalul medical, grupurilor sanitare şi boxe pentru curăţenie.

Deasemenea pe baza datelor furnizate de personalul Policlinicii, se vor realiza dotările

necesare, astfel: dotări sanitare, dotări medicale, dotări instalaţii, dotări mobilier.

In cele doua corpuri de clădiri D si E al Policlinicii se vor realiza şi lucrări de reabilitare al

clădiriilor propriu-zise.

Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 8. Dezvoltarea

infrastructurii de sănătate şi sociale, Prioritatea de investiţii 8.1. Investiţiile în infrastructurile

sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând

inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea socială prin

îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale şi de recreere, precum şi trecerea de la

serviciile instituţionale la serviciile prestate de colectivităţile locale, Obiectiv specific: „Creşterea

accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare şi a celor de nivel secundar, în special pentru

zonele sărace şi izolate”.

4. Construire Sală de sport - Şcoala Gimnazială Orbán Balázs

Descrierea proiectului: Pentru desfăşurarea în bună condiţii a procesului instructiv –

educativ în Şcoala Gimnazială Orbán Balázs, este necesar construirea unei săli de sport.

Şcoala construită în anii 1980, nu dispune de sală de sport, astfel infrastructura pentru

asigurarea educaţiei de sport şi pentru o viaţă sănătoasă nu este asigurată.

Asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru practicarea sportului şi a activităţilor

recreaţionale, şi implicit încurajarea şi susţinerea practicării sportului în rândul copiilor şi

tineretului reprezintă un obiectiv important pentru Consiliul Local al Municipiului Odorheiu

Secuiesc. Astfel, investiţia în infrastructură sportivă va permite sporirea capacităţilor

activităţilor sportive şcolare şi extraşcolare, aceasta ar fi platforma ideală pentru

conştientizarea importanţei sportului şi al modului de viaţă sănătos.

Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 10.

220

Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, Axa prioritară 10.1.Investiţiile

în educaţie şi formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea

de competenţe şi învăţarea pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea

infrastructurilor de educaţie şi formare, Obiectiv Specific: ”Creşterea

gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului

obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a

sistemului”.

5. Integrarea zonelor urbane marginalizate şi reducerea numărului de comunităţi aflate

în risc de sărăcie şi excluziune socială prin metoda de Dezvoltare Locală plasată sub

Responsabilitatea Comunităţii

Descrierea proiectului: CLLD este un instrument pentru promovarea dezvoltării

integrate şi implicării comunităţilor în dezvoltarea locală prin formarea unui parteneriat

local. Acesta din urmă are rolul de a elabora şi pune în aplicare o strategie de dezvoltare

integrată, parteneriatul beneficiind de finanţare pe termen lung, deţinând puterea de decizie

cu privire la modul în care sunt cheltuite fondurile.

Se adreasează oraşelor cu peste 20 000 de locuitori şi se axează pe zone subregionale, fiind

plasată sub responsabilitatea grupurilor de acţiune locală, obiectivele fiind realizate prin

strategii de dezvoltare locală pe zone integrate şi multisectoriale. Este un instrument prin

care se poate implementa măsuri pentru diminuarea sărăciei şi excluziunii sociale.

Proiectul răspunde la următoarele nevoi: accesul redus la condiţii decente de locuire,

accesul redus la infrastructura şi resurse educaţionale, accesul redus la ocupare şi

oportunităţile de ocupare, accesul redus la servicii medicale de calitate, risc mare de

sărăcie şi excluziune socială pentru grupurile defavorizate identificate în cadrul

zonelor vulnerabile din zonele urbane marginalizate.

Obiectivul CLLD este integrarea socială şi dezvoltarea comunităţilor marginalizate

din oraşele României, prin stimularea asocierii “de jos în sus”.

221

La baza DLRC stau cinci principii. Astfel, abordarea promovează eforturile de dezvoltare

locală care:

1. vizează zonele subregionale

2. sunt gestionate de către comunitate prin grupurile de acţiune locală (GAL);

3. sunt implementate prin strategii de dezvoltare locală (SDL) integrate şi

multisectoriale în funcţie de zonă, concepute ţinând cont de potenţialul de

dezvoltare şi de nevoile locale;

4. includ elemente inovatoare;

5. pun accent pe colaborare în reţea;

Zonele subregionale vizate de un parteneriat local (grup de acţiune locală –GAL) trebuie

să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

o să facă parte dintr-un oraş cu o populaţie cuprinsă între 20.000 şi 150.000 de

locuitori

o să fie coerente (unitare) din punct de vedere economic, social şi fizic.

Teritoriul poate varia, ca formă şi delimitare, de la o singură zonă dintr-un oraş (de

exemplu – zonă de tip ghetou cu blocuri) la mai multe zone de acest tip. Decizia

referitoare la delimitarea exactă a zonelor aparţine grupurilor de acţiune locală.

• Investiţiile cuprinse în cadrul proiectelor finanţate prin intermediul DLRC trebuie să aibă

caracter integrat, să fie complementare şi sinergice, axându-se atât pe infrastructura de

locuire (locuinţe sociale), infrastructură educaţională şi cea socială (sănătate, servicii

sociale), cât şi pe măsuri destinate încurajării ocupării.

Resursele financiare pentru intervenţiile de tip DLRC sunt reprezentate de alocări asigurate

atât de Programul Operational Regional 2014-2020 – Axa prioritara 9 „Sprijinirea

regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban”, cât şi prin

Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 – Axa prioritară 5 „Dezvoltare locală

plasată sub responsabilitatea comunităţii”.

222

• POR, Axa prioritară 9- Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor

defavorizate din mediul urban, 9.1. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea

comunităţii.

Obiectiv specific: Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi

excluziune socială, prin măsuri integrate.

Tipuri de proiecte/ acţiuni integrate prin:

1. Investiţiile în infrastructura de locuire/reabilitare/modernizare a locuinţelor

sociale;

2. Investiţii în infrastructura de sănătate, servicii sociale –

reabilitarea/modernizarea centrelor comunitare integrate medico-sociale;

3. Investiţii în infrastructura de educaţie – construire/reabilitare/modernizare de

unităţi de învăţământ preuniversitar

4. Investiţii în amenajări ale spaţiului urban degradat al comunităţii defavorizate,

respectiv construcţia/reabilitarea/modernizarea clădirilor pentru a găzdui

diferite activităţi sociale, comunitare, culturale, agrement şi sport etc;

5. Crearea/reabilitarea/modernizarea spaţiilor publice urbane (străzi

nemodernizate, inclusiv reabilitarea/modernizarea utilităţilor publice, zone verzi

neamenajate, terenuri abandonate, zone pietonale şi comerciale, etc.);

6. Construirea/dotarea cu echipamente a infrastructurii întreprinderilor de

economie socială de inserţie.

Categorii de beneficiari: GAL (Grupurile de acţiune locală), constituite din

reprezentanţi ai autorităţii publice locale, ai instituţiilor, ai mediului de afaceri

local , ai societăţii civile, ai zonei marginalizate pentru intervenţie

• POCU, Axa prioritară 5- Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea

comunităţii

Obiectivul specific 5.1 “Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi

excluziune socială din comunităţile marginalizate (roma şi non-roma) din oraşe cu

peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populaţie aparţinând minorităţii roma, prin

implementarea de măsuri/operaţiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC” .

Grup ţintă vizat:

223

- Persoanele din comunităţile marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune

socială în care există populaţie aparţinând minorităţii roma

- Persoanele din comunităţile marginalizate aflate în risc de sărăcie şi excluziune

socială (comunităţi non-roma)

- Personalul din cadrul serviciilor create de la nivelul comunităţii

- Persoane aparţinând minorităţii roma

Etapele implementării DLRC:

• Etapa I - Apelul pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SLD) şi pentru

constituire GAL, care face obiectul primului apel de cerere de propunere de proiecte,

în urma căruia vor fi selectate zonele urbane marginalizate, cu condiţia demonstrării

existenţei unui acord partenerial DLRC între următorii actori relevanţi:

-autorităţi publice locale

-un ONG (grup de ONG-uri)

-un operator economic

Pentru această etapă, POCU va pune la dispoziţie sumele necesare constituirii GAL-

urilor si activităţilor premergătoare realizării strategiei de Dezvoltare Locală, inclusiv

elaborarea.

• Etapa II – Apel pentru selectarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (SLD). Etapa

in interiorul căreia va fi stabilit un comitet de selectie comun format din reprezentanţi

cu experienţă relavanţi în integrarea comunităţilor defavorizate din cadrul MMFPSPV,

MS, MEN, AMPOCU, AMPOR, AMPOC,CNCD, Punctul National de Contact

pentru Romi, Organul Unic pentru FSE si alte entităţi considerate relevante.

În procesul de selecţie a strategiilor DLRC se va urmări asigurarea coerenţei dintre

obiectivele strategiei, măsurile şi planul de acţiune sau lista de proiect, a relevanţei

actorilor parteneriatului local pentru implementarea strategiei.

Fiecare stategie va fi insoţită de o listă a proiectelor prin care GAL consideră că vor fi

atinse obiectivele strategiei.

• Etapa III- Selectarea pachetului de operaţiuni integrate aferent strategiilor CLLD

aprobate.

După selectarea şi aprobarea strategiei, GAL va trebui să aprobe în termen de 6 luni

pachetul de operaţiuni integrate şi să îl înainteze comitetului comun de selecţie format

224

din reprezentanţi ai autorităţilor de management (POCU, POR). Aprobarea finală intră

în responsabilitatea comitetului de selecţie comun (POCU,POR).

6. Creşterea calităţii arhitecturale - ambientale, inclusiv reabilitarea termică,

"Reabilitare şi modernizare sediului Primăriei Odorheiu Secuiesc"

Descrierea proiectului: Proiectul propus are ca scop reabilitarea energetică profundă,

inclusiv izolarea termică, reabilitarea sistemelor de înclălzire şi a reţelelor şi instalaţiilor de

iluminat şi sistemul de management al clădirii (măsuri de eficienţă energetică tipice). În

cadrul acestui proiect se propune renovarea sălii festive, inclusiv tavanul casetat cu fresee.

Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea

tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1.

Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei

din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul

locuinţelor, Obiectiv specific: “Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale,

clădirile publice şi sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează

consumuri mari”;

7. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe în municipiul Odorheiu Secuiesc

Descrierea proiectului: Realizarea lucrărilor de reabilitare termica are ca scop creşterea

performanţei energetice a blocurilor de locuinţe construite înainte de anul 1990, astfel încât

scăderea consumului specific de energie pentru încălzire să fie de minim 40% din consumul

evidenţiat în certificatul de performanţă energetică corespunzător stării iniţiale a blocului,

dar nu mai mare de 100kWh/mp/an.

Blocurile de locuinţe construite înainte de anul 1990 sunt printre cele mai ineficiente clădiri

din punctul de vedere al consumului energetic. Consumurile energetice sunt mari ca o

consecinţă a izolării termice slabe, instalaţii de încălzire ineficiente, învechite şi

neîntreţinute.

225

Interventiile propuse care urmează să fie cuprinse în cadrul investiţiei sunt:

• îmbunătăţirea izolaţiei termice şi hidroizolare anvelopei clădirii (pereţi exteriori, ferestre,

tâmplărie, planşeu superior, planşeu peste subsol), şarpantelor şi învelitoarelor inclusiv

măsuri de consolidare;

• înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent din spaţiile comune cu corpuri

de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de viaţă;

• implementarea sistemelor de management al funcţionării consumurilor energetice:

achiziţionarea şi instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea şi gestionarea energiei

electrice;

• orice alte activităţi care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea

lifturilor şi a circuitelor electrice în părţile comune - scări, subsol, lucrări de demontare a

instalaţiilor şi echipamentelor montate, lucrari de reparaţii la faţade etc.)

Finanţare: 60% Fonduri Europene:

Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea tranziţiei către o

economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1. Sprijinirea eficienţei

energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile

în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor, Obiectiv

specific: “Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale, clădirile publice şi

sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri mari”;

40% bugetul local si contributia Asociaţiilor de Proprietari;

8. Producerea apei calde din energia solară la Spitalul Municipal

Descrierea proiectului: Indicatorii tehnico-economici pentru proiectul Producerea apei

calde din energia solară la Spitalul Municipal au fost aprobaţi prin HCL nr.5/2011.

Municipiul Odorheiu Secuiesc doreşte să obţină finanţări în cadrul programelor

guvernamentale şi în cadrul diverselor programe de finanţare din fonduri comunitare, sau

din alte fonduri pentru realizarea acestui investiţii. Urmează reactualizarea SF şi elaborarea

DALI pentru investiţia propusă.

226

Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea

tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1.

Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei

din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul

locuinţelor, Obiectiv specific: “Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale,

clădirile publice şi sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează

consumuri mari”;

9. Amenajarea Terenului de sport în cartierul Cserehát

Descrierea proiectului: În urma preocupării Municipiului Odorheiu Secuiesc de

îmbunătăţirea calităţii vieţii în zona de locuit Cserehát şi crearea zonei de agrement,

municipalitatea doreşte construirea unui teren de sport multifuncţional, care va deservi

cartierul nou Cserehát cu 318 unităţi locative construite şi 70 locuinţe în perspectivă.

Finanţare: Buget local

10. Reabilitarea infrastructurii de agrement: extinderea sistemului de alimentare cu apă

şi canalizarea apelor uzate în zona Băile Szejke

Descrierea proiectului: Studiul de fezabilitate a fost elaborat şi aprobat cu HCL nr.

82/2012. În urma aprobării indicatorilor tehnico-economici, precum a cheltuielilor eligibile

legate de proiect prin HCL nr. 83/2012, proiectul a fost înaintat la ADR Centru în vederea

obţinerii finanţării în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară

nr. 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului” – domeniul de intervenţie 5.2 intitulat

„Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor

naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice”.

Proiectul a fost înaintat la ADR Centru cu nr. unic de înregistrare a cererii de

finanţare în Registrul special al cererilor de finanţare C/62/5/5.2/1025/25.10.2012 în cadrul

Programului Operaţional Regional 2007-2013. Proiectul nu a fost inclus în POR.

227

Pentru a fi posibilă punerea în funcţiune a mofetei Szejke, obiectiv la care o parte

a reabilitării a fost realizată în cadrul programului PHARE CES 2004-2006 „Proiecte mari

de infrastructură regională” (linia de finanţare RO 2006/018-147.04.01) „Drumul apelor

minerale” este absolut necesar asigurarea utilităţilor. Alimentarea cu energie electrică şi

instalaţia interioară este realizată. Este necesară realizarea alimentării cu apă potabilă, în

ideea ca apele menajere să fie colectate într-un epurator biologic. În anii precedenţi s-au

făcut investigaţii pentru găsirea unei surse de apă potabilă în zonă, însă fără succes. Singura

posibilitate ar fi asigurarea apei potabile din reţeaua municipiului, de la ieşirea din

localitate.

Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5.

Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a

patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.2. Realizarea de acţiuni destinate

îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi decontaminării

terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării

aerului şi promovării măsurilor de reducere a zgomotului, Obiectiv specific: „Reconversia

şi refuncţionalizarea terenurilor şi suprafeţelor degradate, vacante sau neutilizate din

oraşele mici, mijlocii şi municipiul Bucureşti”.

11. Reabilitare şi modernizare Ştrand Băile Szejke

Descrierea proiectului: Proiectul face parte integrată din proiectul propus în lista

Portofoliu de proiecte la poziţia 17. „Reabilitarea şi dezvoltarea integrată a Băilor Szejke”

Pentru realizarea viziunii Municipiului Odorheiu Secuiesc – în dezvoltarea infrastructurii

turistice si păstrarea patrimoniului, reabilitarea Băilor Szejke, a fost inclusă, ca fiind un proiect

prioritar in Strategia de Dezvoltare Durabilă a municipiului Odorheiu Secuiesc pentru perioada

2008-2015, în cadrul dezvoltarea infrastructurii de recreaţie, dezvoltarea turismului.

Lucrările propuse în proiectul de reabilitare şi modemizare la Băile Szejke au ca finalitate

asigurarea unor facilităţi moderne de recreere pentru turişti şi cetăţeni şi conduc la îndeplinirea

obiectivelor strategice ale municipiul Odorheiu Secuiesc. A fost înaintat consiliului local spre

aprobare proiectul de hotărâre referitor la concesionarea terenului şi construcţiile aferente, dar

proiectul de hotărâre nu a fost aprobat.

228

In prezent ştrandul cu construcţiile aferente, denumit în continuare Baia Szejke au fost date

în chirie de către administrator, până la sfârşitul anului 2015. Baia Szejke este amplasată pe o

suprafaţă totală de 8.637mp (3975+4662). Construcţiile date în chirie (cu suprafaţa construită

la sol) sunt:

C1- Casa pompe -23 mp

C2- Platforma betonata -96 mp

C3- Clădire cu puţul de captare apă minerală – 133 mp

C4- Clădire baia Szejke cu sala de tratament -170 mp

C5- Vestiar (magazie în prezent) – 36 mp

C6- Bazin de înot cu 2 compartimente (ptr. Adulţi şi copii) -1343 mp

Lucrările propuse pentru reabilitare şi modemizare la Băile Szejke sunt următoarele:

• Renovarea şi modernizarea clădirii C4- Clădire baia Szejke cu sala de tratament -

170 mp, inclusiv centrala termică (reconstruirea dacă va fi cazul – după expertiză

)

• Îmbunătăţirea Bazinului de înot cu 2 compartimente (ptr. Adulţi şi copii) – min

25m x10 m, pentru a împiedica scăpările de apă din bazin;

• Acoperirea Bazinului de înot cu 2 compartimente (ptr. Adulţi şi copii) - min

25mx10 m, încălzirea apei cu sistem de filtrare şi recirculare, prelungind

funcţionalitatea acestuia astfel încât sezonul ştrandului să fie min.6 luni,

eventual pe tot parcursul anului inclusiv iarna;

• reamenajare zonă de garderobă cu vestiare, toalete;

• realizarea unui bazin încălzit între 20-78mp, funcţionând cu apă minerală;

• amenajare terasa;

• realizarea sistematizării terenului, a acceselor necesare precum şi a racordurilor si

instalaţiilor de utilităţi aferente pe întreaga suprafaţă;

• amenajarea unui teren de minifotbal cu funcţionalităţi de handbal, volei, baschet;

• amenajare zonă de campare;

• construcţii care vor deservi zona de agrement amenajat.

229

Finanţare: Buget local/Parteneriate PPP/Investitori/ Programul Operaţional Regional

2014-2020, Axa prioritară 5.Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi

valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.2. Realizarea de

acţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi

decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie),

reducerii poluării aerului şi promovării măsurilor de reducere a zgomotului, Obiectiv

specific: „Reconversia şi refuncţionalizarea terenurilor şi suprafeţelor degradate, vacante

sau neutilizate din oraşele mici, mijlocii şi municipiul Bucureşti”.

12. Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Liceului Teoretic „Tamási Áron”, Odorheiu

Secuiesc

Descrierea proiectului: Clădirea liceului TAMÁSI ÁRON este cuprinsă în Lista de

monumente istorice al judeţului Harghita având codul HR-II-m-B-12897. Terenul şi

construcţiile sunt în proprietatea Arhiepiscopiei Romano Catolice din Alba Iulia.

Clădirea Liceului Tamási Áron este compusă din trei corpuri de clădire: corpul principal cu

4 niveluri şi cele două corpuri de clădiri mai mici în cele două extremităţi ale corpului

principal. Cele două corpuri de clădiri mai mici sunt legate de corpul principal prin două

corpuri de legătură la nivelul parterului. În prezent liceul Tamási Áron funcţionează în

toate cele trei corpuri. Corpul de clădire A şi B de la extremităţile corpului principal au

forme aproape dreptunghiulare cu unele ataşări - ieşinduri spre faţada posterioară. Au

structură asemănătoare ca şi corpul principal.

În urma examinării au fost constatate degradări la elementele structurale ale clădirii.

În timp s-au efectuat o serie de intervenţii asupra construcţiilor, datorită defectelor

şi degradărilor observate. Aceste intervenţii au conservat clădirea, dar nu au contribuit în

mod real la reabilitarea ansamblului de clădiri. Cele mai însemnate lucrări au fost efectuate

în cursul anului 2013, fiind reparat şarpanta şi înlocuit în întregime învelitoarea din ţigle

în valoare de 587.545,55 lei (conform informării primită de la Fundaţia Statusul Romano-

catolic din Transilvania înregistrată sub nr. 641/13.01.2014).

Intervenţiile propuse în cadrul acestui proiect include lucrările tehnice de restaurare,

eliminarea cauzelor degradărilor şi punerea în valoare a ansamblului clădirii liceului

230

Tamási Áron. Lucrările tehnice de restaurare se extind la toate elementele structurale

(pereţi, planşee, acoperişuri, scări interioare) şi nestructurale (pardoseli, tencuieli şi

zugrăveli exterioare şi interioare, tâmplării, ornamentaţia exterioară şi interioară din

stucatură, ornamentaţia din teracotă smălţuită şi colorată, balustradele metalice şi cele din

piatră artificială, etc.) ale clădirii liceului. Prin acest proiect se impune eliminarea cauzelor

degradărilor provocate în mare măsură de apele pluviale colectate şi dirijate în mod

necorespunzător, precum şi folosirea de materiale necorespunzătoare la lucrările de

reparaţii şi tehnici de executare greşite la lucrările de construcţii.

În prezent activitatea liceului impune mai multe săli de clase decât au la dispoziţie, de

aceea se propune realizarea unor spaţii utile la nivelul podului corpului A. Pentru buna

funcţionare a activităţii liceului se propune realizare de grupuri sanitare noi, respectiv

modernizarea celor existente.

Lucrările exterioare vor viza atât punerea în valoare a clădirii liceului (nivelarea

corespunzătoare a terenului din jurul clădirii şi readucerea la cota iniţială, realizarea de

trotuare de protecţie cu pavaje adecvate, realizarea zonelor verzi şi nu în ultimul rând

iluminarea exterioară a clădirii) cât şi asigurarea colectări şi dirijării apelor pluviale din

zona clădirii prin refacerea rigolelor deschise şi asigurarea pantelor corespunzătoare

Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5.

Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a

patrimoniului cultural, Prioritatea de investiţii 5.1. Conservarea, protejarea, promovarea şi

dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, Obiectiv Specific: „Impulsionarea dezvoltării

local eprin conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii

culturale”./ Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 10.

Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, Axa prioritară 10.1.Investiţiile în educaţie şi

formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competenţe şi învăţarea pe

tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare, Obiectiv

Specific: „Creşterea gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului

obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului”.

231

13. Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Liceului Teologic Reformat

“Baczkamadarasi Kis Gergely”

Descrierea proiectului:

Având în vedere că în perioada 2010-2014 nu au fost accesate fonduri europene

pentru acest obiect de investiţie şi au fost executate lucrări numai de prima urgenţă, pentru

a putea fi depusă cerere de finanţare în cadrul POR 2014-2020 axa prioritara 10.

„Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale”, ori la axa prioritara 5 „Îmbunătăţirea mediului

urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Primăria

are în vedere încheierea unui contract de servicii pentru actualizarea DALI.

Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5.

Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a

patrimoniului cultural, , Prioritatea de investiţii 5.1. Conservarea, protejarea, promovarea

şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural,

Obiectiv Specific: „Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea şi

valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii culturale”./

Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 10.

Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, Axa prioritară 10.1. Investiţiile în educaţie şi

formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competenţe şi învăţarea pe

tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare, Obiectiv

Specific: „Creşterea gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului

obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului”.

14. Construire piste ciclism în municipiul Odorheiu Secuiesc

Descrierea proiectului: Pentru realizarea acestui proiect este necesară realizarea studiului

de fezabilitate SF Construire piste ciclism în municipiul Odorheiu Secuiesc

232

Preocuparea Municipiului Odorheiu Secuiesc de îmbunătăţirea calităţii mediului prin

înlesnirea transportului mai puţin poluant şi în condiţii de siguranţă ar fi susţinută de

construirea unor piste dedicate pentru circulaţia cu biciclete. La alegerea traseelor pistelor

trebuie avut în vedere asigurarea legăturilor între zonele de interes: cartiere, zone

rezidenţiale, centru administrativ, unităţi culturale, de învăţământ şi zone de agrement. Se

propune o rută descrisă în Planul de Mobilitate Urbană.

Finanţare: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3. Sprijinirea

tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.2.

Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de

teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de

mobilitate urbană şi a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptării, Obiectiv Specific:

“Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană

durabilă”.

15. Regenerarea şi revitalizarea urbană a Centrului istoric a Municipiului Odorheiu Secuiesc

Proiectul poate fi structurat în 3 subproiecte:

Subproiect 1 – Revitalizarea, reabilitarea, reamenajarea zonelor nucleu ale centrului istoric:

Piaţa Libertăţii, str. Kossuth şi zona Cetăţii: primul element major / principal de regenerare

urbană

Zona studiată se extinde asupra următoarelor spaţii publice: str. Kossuth Lajos, p-ţa Városháza, p-

ţa Márton Áron, p-ţa Kőkereszt, str. Bethlen Gábor, curtea Mihail, curtea Cojocarilor, curtea

Cizmarilor, str. Eötvös József, str. Tompa László, str. Lacului, str. Attila, str. Kornis Ferenc, str.

Cetăţii, str. Petőfi Sándor – vizează cu aproximaţie 4,84 ha.

Pentru a se putea solicita ajutor nerambursabil cu scopul realizării acestor investiţii, trebuie

întocmită, şi apoi aprobată documentaţia tehnico-economică conform hotărârii Guvernului

28/2008.

233

Orientări generale pentru zona studiată, conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbană şi

Strategia de dezvoltare durabilă:

- Centrul istoric este considerat ca fiind ţinta principală a turismului orientat către patrimoniul

construit, obiectul turistic cu valoare atractivă cea mai considerabilă.

- Zonă concentrează clădiri destinate instituţiilor publice (Primăria Odorheiu Secuiesc, Judecătoria

Odorheiu Secuiesc, instituţii educaţionale etc.) astfel reprezentând un focar de reabilitare urbană

cu impact major asupra întregului oraş.

- Cu ajutorul studiilor realizate şi recomandărilor formulate de Planul de Mobilitate Urbană

Durabilă a Municipiului Odorheiu Secuiesc se va studia reconfigurarea traficului rutier astfel încât

traficul cu caracter tranzit să fie exclus din aria centrului istoric. Se recomandă străzi cu sens unic

organizate astfel încât traseul tranzit nord-sud să fie întrerupt., iar traversarea est-vest să nu

parcurgă zona cetăţii. În dreptul nodurilor perimetrale de circulaţie se recomandă ieşiri din ţesutul

istoric pentru descurajarea accesării zonei cu autoturisme.

- Se va studia posibilitatea amplasării spaţiilor pentru parcarea autovehiculelor în zona perimetrală

centrului istoric.

- Se vor integra pistele pentru biciclişti, tema minimă privind traseele este cea definită prin PUG

2014. Se recomandă integrarea traseelor destinate circulaţiei bicicliştilor în zona periferică a ariilor

pietonale, se va evita amplasarea pistelor pentru biciclişti pe segmente de stradă cu profil redus,

care susţine şi trafic rutier.

- Se va implementa un sistem de închiriere pentru bicilete urbane, ce oferă alternativă pentru

populaţia rezidentă în comunele din jurul municipiului sau la extremităţile municipiului.

- Piaţetele reabilitate şi circulaţia reorganizată vor favoriza circulaţia pietonală, în special p-ţa

Városháza, str., Kossuth, precum şi îmrejurimile cetăţii Székely Támadt – realizarea unei reţele

bine legat de spaţii pietonale reprezintă o prioritate absolută.

- În perimetrul de studiu se va rezolva integrarea infrastructurii aferente transportului în comun.

- Se vor studia posibilităţile de etapizare a intervenţiilor propuse prin proiectul de reabilitare a

centrului istoric.

Subproiect 2 - Deschiderea şi amenajarea unor noi trasee de legătură pietonală: element

secundar de regenerare urbană

234

Este necesară reabilitarea blocurilor morfologie (cvartalelor) prin exploatarea spaţiilor neutilizate

şi prin realizarea pasajelor exclusiv pietonale în interiorul cvartalelor. Prin deschiderea şi

amenjarea unor noi trasee de legătură pietonală, se penetrează în cvartalele „opace” cu legături

pietonale prin curţi comerciale, cu reînvierea tradiţiilor „scurtăturilor” (conectând puncte de

interes) în vederea fluidizării circulţaiei pietonilor şi totodată pentru exploatarea unui potenţial

infrastructural şi turistic ascuns.

a. Prin deschiderea curţilor nr. 20 şi 22 din str. Kossuth către aleea Teilor (legătură existentă

în trecut) se va crea un nou traseu pietonal ce poate fi prelungit până la malul stâng al Târnavei în

dreptul barajului. În acest punct, utilizând structura de rezistenţă a barajului se poate realiza un

pasaj pietonal cu structură uşoară ce leagă cele două maluri, producând astfel o conexiune

pietonală între parcul central şi zona mediană a străzii Kossuth. Traseul este amplasat tangenţial

la mica piaţă agroalimentară din str. Insulei, un punct focar de interes public amplasat de-alungul

promenadei (vizează cca. 3948 mp).

b. Deschiderea unui traseu pietonal în zona mediană a blocului morfologic cuprins între str.

Kossuth şi str. Baróti Szabó Dávid cu o ramură ce debuşează în p-ţa Márton Áron oferind o legătură

ce traversează transversal întregul centru istoric în direcţia transversală străzii Kossuth (vizează

cca. 1806 mp).

c. Pe segmentul cuprins între str. Bethlen Gábor şi str. Cetăţii prâul Varga (afluent stâng al

râului Târnava) îşi are albia încarcerată înte funduri de lot, inaccesibil publicului. Clădirea

primăriei se orientează către pârâu cu faţada istorică a sălii festive Sf. Ştefan, element urban

semnificativ din punct de vedere arhitectural, iar în mod nemeritat ascuns privirii în momentul

actual. Albia pârului Varga se va reabilita pe acest segment, realizând o promenadă pietonală de-

alungul pârâului, conectat la reţeaua stradală atât la cele două capete, cât şi prin noul traseu ce va

traversa cvartelul primăriei: În vecinătatea vestică a clădirii primăriei se va realiza o curte

comercială deschisă publicului ce se racordează la str. Tompa László în dreptul străzii Eötvös

József prin deschiderea publicului a curţii respective. În zona de întâlnire a noilor trasee pietonale

cruciforme din interiorul cvartalului, în spaţiul neconstruit se va forma o mică piaţetă oferind spaţiu

corespunzător pentru percepţia faţadei nordice a clădirii Primăriei Odorheiu Secuiesc (vizează cca.

2370 mp).

d. Curţile publice Mihail şi Cojocarilor ce se deschid din str. Bethlen Gábor au un potenţial

comercial şi turistic semnificativ, iar prin intervenţii minore ele pot fi integrate în circuitul pietonal

235

al zonei, creând scurtături pietonale foarte eficiente a cartierului Taberei către zona centrală. De

asemenea strada József Attila, prin intermediul deblocării străzii Pintenelor şi a curţii Cizmarilor

se va racorda la acest circuit pietonal la scara oraşelor medievale, foarte căutate atât de turişti cât

şi de localnici. Conectarea curţii Cizmarilor la curtea Mihail produce un inel pietonal ce va

contribui semnificativ la fluidizarea circulaţliei pietonale (vizează cca. 1970 mp).

e. Cetatea Székely Támadt nu este exploatabil ca obiectiv turistic în momentul de faţă, însă

are un potenţial imens în acest sens. Se propune realizarea unui traseu pietonal inelar în jurul

cetăţii, la poalele zidurilor cu cât mai multe puncte de racord la străzile limitrofe cetăţii (străzile

Tompa László, Kornis Ferenc, Attila, Lacului). Este de preferat ca în dreptul fiecărui bastion de

colţ şi în dreptul accesului vechi şi nou să existe un mic largo, conectat la suprafeţe pietonale ale

străzilor adiacente (vizează cca. 4814 mp).

Subproiect 3 - Modernizarea străzilor şi zonelor perimetrale centrului istoric: element

secundar de regenerare urbană (D.A.L.I.)

Zona studiată se extinde asupra următoarelor spaţii publice: str. Tompa László inferior, str. Uzinei,

str. Tomcsa Sándor, str. Insulei, aleea Teilor, str 1.decembrie, str. Morii, strada II. Rákóczi Ferenc,

str. Stejarului, str. Baróti Szabó Dávid (vizează cca. 4,32 ha).

Străzi limitrofe - zona de deal către est: str.Şcolii, str. Sântimbru inferior, str Fântânii, str. József

Attila, str. Pintenelor. (vizează cca. 1,15 ha).

Menţionăm, că toate proiectele conceptului de intervenţie se vor corela cu prevedeile PUG 2014.

Descrierea şi prezentarea temelor şi obiectivelor reabilitării integrată prin revitalizarea centrului

municipiului este însoţită de o documentaţie vizuală. În urma consultării desenelor, proiectelor şi

hărţilor obţinem o viziune de ansamblu, globală privind concepţia revitalizării, reabilitării,

reamenajării centrului municipiului.

236

5.9 Resurse financiare

Strategia de Dezvoltare Sustenabilă a municipiului Odorheiu Secuiesc, a cărui secţiune de conţinut

a fost rezumată în portofoliul de proiecte, iar cea de metodologie referitoare la derulare este

prezentată în planul de acţiune, ar putea fi realizată prin accesarea următoarelor resurse:

• bugetul local: venituri proprii, donaţii, sprijine, venituri destinate investiţiilor

• programe naţionale: sumele de bani intermediate prin Ministerul Dezvoltării (Programul

Naţional pentru Dezvoltări Locale, Programe de Construire de Locuinţe, programe pentru

ameliorarea eficienţei energetice a clădirilor, programe în domeniile sociale, culturale şi

sportive); programe iniţiate de Agenţia de Administrare a Fondurilor pentru Protecţia

Mediului (Programul Casă Verde, Programul de Energie Regenerabilă, Spaţii Verzi,

Împăduriri, Educaţie de Protecţia Mediului, Gospodărirea cu Deşeuri, Circulaţia pe

Biciclete).

• Resursele financiare ale Politicii de Coeziune a UE:

Programe Operaţionale finanţate prin Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune

Marele Program Operaţional de Infrastructură

Programul Operaţional Regional

Programul Operaţional Capital Uman

Programul Operaţional de Competitivitate

Programul Operaţional de Capacitate Administrativă

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Programul Operaţional de Pescuit

Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate

• Programe de Cooperare Teritoriale Europene (programul Transnaţional „Dunărea”

Programul Interregional „Interreg Europe”)

• Programe implementate direct de către UE (ex. Citizens)

• Programe de finanţare bilaterale (ex. Fondul Norvegian)

• Mijloace financiare de tip JEREMIE şi JESSICA

• Fonduri de investiţii

• Parteneriate de tip PPP

237

Avantajele şi dezavantajele diferitelor resurse financiare

AVANTAJE DEZAVANTAJE

FONDURI NERAMBURSABILE DE LA UE

Sprijine cu accesibilitate sigură în perioada de programare

Proiectele pot fi realizate în relaţii de parteneriat

Concurenţă prea mare între participanţi

Birocraţie mare

Necesitatea cofinanţării

Multe criterii de eligibilitate

FONDURI GUVERNAMENTALE

Timp relativ scurt de evaluare

Pot fi solicitate sprijine şi pentru domenii care nu se bucură de sprijin unional

Mai puţine restricţii de eligibilitate atât pentru proiect cât şi pentru solicitant

Documentaţie mai sumară decât în cazul resurselor financiare unionale

Depinde de Proiectul Bugetului de stat

PARTENERIAT ÎNTRE SFERA PUBLICĂ ŞI CEA PRIVATĂ (PPP)

Resurse financiare atrase din sfera privată

Risc împărtăşit între parteneri

Transparenţa pregătirii şi derulării proiectului

Carenţe în prevederile legale

Lipsă de experienţă în stabilirea relaţiilor de parteneriat

Pentru actorii economici din sfera privată un număr relativ mic de proiecte pot fi atractive, de ex, numai acelea care pe termen lung pot fi profitabile

BUGET PROPRIU

Accesibilitate mai uşoară

Timp de evaluare scurt

Mai puţine documente pregătitoare

Cuantumul resurselor este foarte limitat

238

239

240

241

5.10 Managementul realizării planului integrat de dezvoltare. Plan de acţiune.

Conform experienţei noastre, punctul slab al oricărei strategii de dezvoltare reprezintă realizarea

sa, astfel această strategie de dezvoltare urbană va fi valoroasă inclusiv numai în măsura în care se

va realiza, utilitatea sa fiind stabilită prin indicatorul planurilor realizate. Tocmai din acest motiv,

este deosebit de important să identificăm mijloacele realizării, precum şi cele ale monitorizării,

verificării încă în faza de planificare.

Primul şi cel mai important pas: prezentarea strategiei persoanelor implicate, urmată de paşii care

susţin dispoziţia de colaborare. Este important ca în faza de prezentare fiecăruia dintre participanţi

să se clarifice sarcinile, responsabilităţile, resursele disponibile pentru realizare, respectiv

termenele, în care sarcinile definite, specificate sau asumate trebuie să fie îndeplinite.

Activităţi Instituţii responsabile

Rezultate Termen

Finalizarea proiectelor în curs de derulare

Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc

Numărul proiectelor finalizate

2019/2020

Sprijinirea iniţiativelor private în domeniile afectate de proiecte

Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc

Numărul iniţiativelor private sprijinite

2019/2020

Analiza de încheiere a Strategiei 2015–2020

Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc

Grup independent de analişti şi specialişti

Analiză şi propuneri – raport

2020

Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă a municipiului Odorheiu Secuiesc pentru următoarea perioadă de proiectare (2021–2027)

Primăria Municipiului Odorheiu Secuiesc

Echipa de lucru pentru Coordonare

Echipa de lucru pentru Proiectare

Strategia de Dezvoltare Sustenabilă Actualizată

2021–2027

2021

242

Echipe de lucru pe tematici

Planul de acţiune schiţat în tabelul de mai sus se referă la portofoliul de proiecte prezentate în

capitolul 5.7. care conţine proiectele de prioritate şi a fost conceput luând în considerare rezultatele

secţiunii de diagnostizare, lucrul pe ateliere, respectiv directivele strategice. Portofoliul de proiecte

schiţează obiectivele proiectelor, stabileşte domeniile de intervenţie, grupurile de ţintă, dar

încearcă să identifice şi resursele de finanţare şi cheltuielile aferente proiectelor individuale, unde

pe baza datelor disponibile acest lucru a fost posibil. De notat că bugetul proiectelor va fi reevaluat

după elaborarea documentaţiilor specifice (proiect de fezabilitate, plan tehnic etc.).

Implementarea proiectelor demarează cu activităţile pregătitoare: redactare de materiale de

concurs, studiu de fezabilitate, plan de execuţie, documentaţie economico-tehnică, solicitare de

finanţare. Realizarea proiectelor se bazează pe aceste lucrări pregătitoare şi cuprinde activităţi ca:

organizarea execuţiei proiectului, organizarea desfăşurării lucrărilor, lucrările de execuţie,

În acelaşi timp trebuie avut în vedere şi soluţionarea unor probleme de legalitate, de ex. pregătirea

documentaţiei referitoare la titlu de proprietate etc.

În cele ce urmează, rezumăm sistemul complex al mijloacelor de realizare a strategiei, în special

prezentarea investiţiilor teritoriale, precum şi activităţilor de dezvoltare – altele decât cele

investiţionale, care servesc atingerea scopurilor.

INVESTIŢII TERITORIALE CA INSTRUMENT DE DEZVOLTARE

În următorii 6 ani vor fi oferite numeroase oportunităţi de finanţare datorită fondurilor Uniunii

Europene (însă nelimitat la acestea).

Portofoliile proiectelor prioritare sunt prezentate în forma tabelelor. În următoarele etape ale

implementării planului de dezvoltare se recomandă conceperea şi elaborarea studiilor de

fezabilitate proiectelor celor mai semnificative, respectiv se recomandă extinderea şi completarea

portofoliilor cu următoarele informaţii:

- Titlul proiectului;

- Managerul sau responsabilul proiectului;

243

- Prezentarea, descrierea scurtă a dezvoltării şi necesităţii acesteia;

- Stadiul actual al proiectului;

- Partenerii implicaţi în pregătire şi realizare;

- Plan de buget (toate costurile, hartă de resurse prin indicarea autorităţii de finanţare,

planificarea utilizării resurselor fiind realizată prin defalcarea pe trimestre / semestre);

- Planificarea realizării (defalcarea pe trimestre / semestre).

MIJLOACE ADMINISTRATIVE – ALTELE DECÂT CELE INVESTIŢIONALE

Atingerea scopurilor de dezvoltare este influenţată în esenţă prin conştiinţa asupra dezvoltării şi

practica de reglementare în susţinerea dezvoltării. Dezvoltările mai semnificative pot fi

împiedicate, zădărnicite prin lipsa atitudinii adecvate şi susţinătoare atât în privinţa solicitării de

resurse de la bugetul de stat şi din partea Uniunii Europene cât şi (mai cu seamă) în privinţa

investiţiilor de capital privat.

În cele de mai jos am cuprins oportunităţile de care poate beneficia autoritatea locală în vederea

evitării blocării proiectelor de dezvoltare.

1. Mediu de reglementare stabil

Pentru realizarea cu succes a strategiei este indispensabilă asigurarea şi susţinerea din partea

autorităţii locale a unui mediu administrativ şi de reglementare transparent şi susţinător, care poate

reduce gradul de nesiguranţă economică şi riscul investiţional.

Scopurile politicii economice pe plan local trebuie formulate clar, paşii de reglementare necesare

pentru realizarea scopurilor trebuie definiţi şi executaţi în mod conştient.

2. Stimularea investiţiilor

Cele mai importante sarcini din punct de vedere al stimulării investiţiilor:

- Trebuie organizat sistemul de gestionare printr-un singur punct central.

- Trebuie înfiinţate imobile adecvate pentru amenajarea unor clădiri de birou mai mici , care

pun bazele ocupării forţei de muncă într-un volum semnificativ.

- Trebuie construite imobile adecvate pentru amenajarea unor incubatoare.

- Pe lângă modernizarea infrastructurii este importantă dezvoltarea pregătirii lingvistice şi

profesionale.

244

- Pentru stimularea investiţiei este indisponibilă crearea structurii organizaţionale orientate

spre sarcini, care dispune de competenţa şi pregătirea profesională adecvată.

- Este esenţial ca investitorii să aibă la dispoziţie terenuri libere, care pot fi potrivite pentru

investiţii verzi sau industriale.

- Trebuie transmise mesaje formulate clar, făcând apel către întreprinzători – pregătirea unei

„prezentaţii permanente“ care conţine o oportunitate investiţională.

3. Activitate de marketing urban eficient şi consecvent

Scopurile de dezvoltare urbană pot fi susţinute în mare măsură printr-o comunicare conştientă,

consecventă şi eficientă prin diverse canale, care este capabilă „să vândă“ către publicul ţintă fie

municipiul în sine ca localitate cu potenţial turistic şi economic, fie anumite proiecte de dezvoltare

ale acesteia.

Imaginea formată despre municipiu, respectiv factorii emoţionali legaţi de municipiu influenţează

oamenii de afaceri care iau decizii investiţionale, turiştii care vizitează municipiul, însă şi locuitorii

municipiului. Din acest motiv, activitatea de marketing urban conştient, preconizat şi diferenţiat

poate contribui în mare măsură la realizarea scopurilor strategiei de dezvoltare integrată, între

altele prin favorizarea execuţiei anumitor proiecte, însă chiar şi prin mărirea recunoaşterii întregii

strategii în rândul locuitorilor municipiului.

Promovarea municipiului, activităţilor în cadrul acestuia, valorilor ambientale şi sociale, precum

şi a proceselor economice pe o scară largă poate asigura municipiului Odorheiu Secuiesc

recunoaştere, respectiv popularitate. Prin urmare, aceste informaţii trebuie comunicate unui cerc

social şi profesional cât mai larg.

În privinţa municipiului, conceptele de partener „de încredere” şi „viitor planificabil“ trebuie

întărite în opinia publică, respectiv în conştiinţa investitorilor potenţiali. În vederea conştientizării

şi acceptării acestui plan trebuie realizate însă scopurile propuse, trebuie executate anumite decizii

elaborate pe cele patru axe menţionate mai sus prin strategia de dezvoltare integrată.

Marketingul de succes contribuie nu numai la realizarea anumitor investiţii, însă poate întări

activitatea, popularitatea societăţilor comerciale care îşi desfăşoară activitatea în municipiu,

precum şi încrederea în ele în rândul partenerilor lor de afaceri actuali şi potenţiali, astfel

contribuind în mod direct şi la dezvoltare economică pe plan local, care la rândul său influenţează,

245

de asemenea, evoluţia altor factori numeroşi (situaţie socială, societate, învăţământ, cultură,

turism).

Rolul marketingului este fundamental şi în domeniul turismului având în vedere premisele

naturale, respectiv posibilităţile şi tradiţiile culturale. Municipiul „trebuie vândut” în jurul

vizitatorilor potenţiali prin crearea elementelor de atmosferă, fiind necesară creşterea şi întărirea

vizitelor, respectiv a duratelor de şedere în oraş. Atracţia turistică este intensificată prin

evenimente, iar succesul acestora poate întări în continuare imaginea pozitivă a municipiului. În

vederea dezvoltării economiei locale este importantă creşterea numărului de turişti, care reprezintă

un folos material semnificativ atât întreprinzătorilor locali cât şi întregii localităţi pe durata şederii

lor în zonă, prin beneficierea de cazare şi masă şi alte servicii.

Identificarea, culegerea posibilităţilor cu valoare de comunicare ale municipiului, respectiv

comunicarea preconizată şi regulată întăreşte în acest fel identitatea locuitorilor municipiului,

contribuie la dezvoltarea mândriei locale – existând posibilitatea implicării lor în menţinerea,

dezvoltarea zonei, valorilor municipiului.

5.11 Monitorizarea şi evaluarea realizării

Bazându-se pe analizarea detaliată a situaţiei şi legată de scopurile pe termen lung a localităţii,

strategia de dezvoltare defineşte pe următorii 6 ani programul de dezvoltare a municipiului,

precum şi grupările mai mari de sarcini necesare pentru realizarea scopurilor. Ca orice altă

strategie, aceasta va fi funcţionabilă şi executabilă numai în cazul în care factorii desemnaţi,

competenţi şi/sau cei care îşi asumă aceste sarcini acordă atenţia şi energia necesară pentru

realizarea, respectiv urmărirea ei.

În prima fază, este deosebit de importantă înfiinţarea biroului responsabil pentru execuţia

strategiei. Sarcinile sunt multiple, nu este totuşi neapărat necesar o echipă mare, fiind suficientă

desemnarea persoanelor responsabile pentru anumite dezvoltări din rândul angajaţilor care

lucrează în domeniile aferente. În acelaşi timp, se recomandă implicarea specialiştilor exteriori,

adică crearea unei structuri flexibile, formată din specialişti, orientată spre sarcini. Nu este necesar

ca, pe lângă „funcţiile de bază“ fiecare angajat responsabil pentru activităţi parţiale să fie membrul

permanent al biroului.

Sarcinile principale ale biroului sunt următoarele:

246

- coordonarea realizării proiectelor, procesului de execuţie a strategiei de dezvoltare urbană,

în strânsă colaborare cu organizaţiile, instituţiile, partenerii implicaţi, respectiv actualizarea

continuă a strategiei, respectiv iniţierea completării conform necesităţilor;

- crearea şi administrarea sistemului de informare, cercetare, cu suport decizional ajutând

realizarea strategiei;

- efectuarea cercetărilor, analizelor şi studiilor necesare;

- crearea şi administrarea sistemului de supraveghere permanentă, definirea criteriilor de

supraveghere;

- generarea altor proiecte;

- crearea grupurilor profesionale necesare pentru realizarea proiectelor/programelor şi

coordonarea activităţii acestora;

- elaborarea studiilor de fezabilitate de către grupuri de specialişti;

- întocmirea documentaţiilor necesare pentru participarea la concursuri, programe

organizate la nivel regional, naţional şi internaţional de către Uniunea Europeană;

- pregătirea coordonată a deciziilor administraţiei locale referitoare la realizarea proiectelor,

programelor;

- coordonarea şi urmărirea realizării proiectelor;

- identificarea posibilităţilor de colaborare a proiectelor;

- crearea de parteneriate;

- organizarea, coordonarea sarcinilor operative de comunicare, marketing urban legate de

strategia de dezvoltare urbană;

- informarea, raportarea regulată către conducerea municipiului, autoritatea locală şi opinia

publică la nivelul municipiului.

Sarcinile deosebit de importante ale biroului de dezvoltare reprezintă monitorizarea execuţiei

anumitor capitole ale strategiei, întocmirea de evaluări periodice referitor la activităţile realizate,

respectiv elaborarea planului de perspectivă anual pe baza şi în funcţia evaluărilor de realizare

aferent anilor precedenţi. O altă sarcină constituie participarea la pregătirea elementelor de proiect

aferente zonelor de acţiune selectate, respectiv participarea la execuţia şi monitorizarea

dezvoltărilor care urmează a fi realizate din finanţare.

247

Monitorizarea strategiei este realizată prin îndeplinirea sarcinilor de mai sus. O problemă cheie

pentru biroul responsabil pentru monitorizare este cuprinderea tuturor fazelor ale realizării şi

stabilirea anuală a planului de acţiune referitor la realizarea strategiei pe baza acesteia şi a

planurilor administraţiei publice locale.

Având în vedere că pe lângă performanţa anilor precedenţi raportarea conţine planurile aferente

anilor următori, cu această ocazie cei implicaţi au posibilitatea formală de a evalua strategia în

sine, precum şi execuţia acesteia. Având în vedere schimbările împrejurărilor exterioare, în acest

moment trebuie luată decizia referitor la necesitatea modificării strategiei punând accent pe scopuri

şi planuri de dezvoltare, programarea în timp a realizării sau chiar pe conţinutul anumitor

dezvoltări.

Drept consecinţă a desfăşurării activităţii de monitorizare, execuţia strategiei este supusă verificării

la mai multe nivele, care conţine toate criteriile esenţiale de evaluare. De asemenea, evaluarea

realizării strategiei poate fi legată prin această procedură de monitorizare continuă a conţinutului

strategiei, astfel procesul de monitorizare constituie nu numai cadrul evaluării ulterioare, însă şi

instrumentul potenţial al modificării flexibile în privinţa urmăririi scopului.

Pentru monitorizarea şi evaluarea derulării proiectelor considerăm pertinentă utilizarea unor

indicatori. Prin indicatorii menţionaţi mai jos devin evaluabile proiectele derulate, rezultatele

intervenţiilor. La stabilirea indicatorilor am ţinut cont de prevederile documentelor UE privind

eliberarea sistemelor de monitorizare şi de evaluare a programelor şi proiectelor.

Indicatorii incluşi în tabel au fost formulaţi fără pretenţia de a fi exhaustive, utilizarea lor în

procesul de monitorizare-evaluare nu are un statut obligatoriu, dar după cerinţele ivite pot fi

introduşi şi indicatori suplimentari.

Scopul elaborării indicatorilor este posibilitatea de măsurare a eficienţei diferitelor proiecte şi după

finalizarea acestora, pe baza unor criterii bine determinate. Indicatorii trebuie să conţină informaţii

care sunt adecvate pentru evaluarea eficienţei, utilităţii şi sustenabilităţii chiar în cursul execuţiei

şi după finalizarea Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă a municipiului Odorheiu Secuiesc.

Pe parcursul elaborării indicatorilor am avut în vedere asigurarea relaţiilor între necesităţile

constituind punctul de plecare şi rezultatele obţinute, între obiective şi efecte.

248

Pentru monitorizarea şi evaluare gradului de realizare a Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă a

municipiului Odorheiu Secuiesc utilizăm indicatorii de următoarele tipuri:

• Indicatori de rezultate – reflectă proporţia de realizare a activităţilor şi măsurilor

principale, care pot fi evaluate după finalizarea unui proiect individual. Aceste pot fi

aplicabile pe întreaga perioadă de proiectare, în cursul activităţii de monitorizare şi evaluare

continuă, şi chiar la întocmirea analizei de încheiere la finele ciclului de proiectare..

• Indicatori de obiective – acest grup de indicatori măsoară nivelul de realizarea al

proiectelor prioritare definite pe cele patru axe fundamentale ale strategiei. Aceşti

indicatori pot fi utilizaţi după realizarea strategiei, pe parcursul evaluării care încheie

perioada de proiectare, valorile exprimate prin ei arătând măsura realizării proiectului de

dezvoltare sustenabilă

• Indicatori de eficienţă – măsoară consecinţele pe termen lung ale intervenţiei. Sunt

adecvate pentru monitorizarea modificărilor formulate în documentul de strategie,

respectiv, că măsurile luate în cadrul proiectelor derulate ca componentele strategiei în ce

măsură au reuşit să rezolve problemele diagnostizate în prezenta strategie, eventual ce alte

probleme s-au ivit ca urmare a intervenţiilor efectuate. Aceşti indicatori devin măsurabili

la câţiva ani după finalizarea proiectelor (evaluare ex-post).

Ca elemente constitutive ale analizei ex-post considerăm necesară utilizarea a altor câţiva

indicatori de calitate. Aceşti vor fi calculaţi prin intervievarea grupului de ţintă afectat.

Indicatori de rezultate

Numărul clădirilor renovate

Lungimea străzilor modernizate (km)

Lungimea trotuarelor reabilitate/nou create (km)

Numărul corpurilor de iluminat nou instalate

Numărul mobilierul amenajat în spaţiu public

Lungimea pistelor pt. biciclişti reabilitate/nou create (km)

Numărul locurilor de parcare amenajate

Sistemul de managementul circulaţiei

249

Numărul parcurilor şi bazelor de agrement reabilitate/nou create

Numărul monumentelor restaurate

Modernizarea/crearea infrastructurii de sport

Numărul traseelor turistice create

Obiective turistice noi intrate în circuitul turistic

Numărul evenimentelor culturale organizate

Numărul materialelor promoţionale

Numărul participărilor la târguri şi expoziţii

Website pentru promovarea turismului

Numărul instituţiilor de învăţământ reabilitate

Numărul elevilor care studiază în condiţii mai bune

Numărul instituţiilor de sănătate reabilitate

Numărul persoanelor beneficiind de o asistenţă medicală mai bună

Lungimea reţelei de apă potabilă şi reziduală nou create

Lungimea reţelei electrice nou create

Reabilitarea/crearea sistemelor de asistenţă socială

Numărul persoanelor beneficiind de asistenţă socială

Numărul locuinţelor sociale

Numărul persoanelor care trăiesc în locuinţe sociale

Numărul locuinţelor nou construite pentru tineri

Numărul proiectelor care vizează reabilitarea zonelor urbane dezavantajate

Numărul persoanelor implicate în proiectele de reabilitare

Numărul persoanelor care utilizează hala comercială a pieţei

Numărul persoanelor locurilor de muncă nou create

Numărul persoanelor întreprinderilor social

Numărul persoanelor firmelor care aplică tehnologii noi/dezvoltă produse noi

Numărul persoanelor contractelor de parteneriat

Numărul cursurilor de formare organizate pentru lucrătorii în administraţia locală

Numărul persoanelor participante la cursurile de formare organizate pentru lucrătorii în

administraţia locală

Numărul clădirilor rezidenţiale termoizolate

250

Numărul clădirilor publice termoizolate

Numărul sistemelor care utilizează energia solară

Numărul clădirilor cu sisteme de iluminare ecologică

Numărul acţiunilor de promovare a colectării selective de deşeuri

Cantitatea de deşeuri colectate în mod selectiv

Lungimea drumurilor construite cu scop turistic

Reabilitarea/construirea de trasee de transport public

Numărul mijloacelor de circulaţie ecologică

Numărul asociaţiilor înfiinţate

Numărul convenţiilor de parteneriat

Numărul partenerilor activi participanţi în relaţiile de parteneriat

Numărul de persoane şi ONG-uri participante la activităţile de atelier şi dezbateri publice

Numărul activităţilor de atelier şi al dezbaterilor publice

Indicatori de obiective

Creşterea numărului de turişti

Numărul locurilor de muncă noi create în turism

Noi obiective turistice

Creşterea numărului evenimentelor culturale

Creşterea numărului persoanelor calificate care lucrează în turism

Creşterea numărului cursurilor de formare adaptate la cerinţele pieţei muncii

Scăderea numărului îmbolnăvirilor

Scăderea numărului emigranţilor

Creşterea capacităţii sistemelor de asistenţă socială

Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi

Creşterea numărului spaţiilor publice reabilitate

Creşterea numărului întreprinderilor

Creşterea cuantumului investiţiilor de capital

Creşterea numărului firmelor producătoare de produse locale

Numărul persoanelor calificate care satisfac cererile pieţei muncii

Creşterea numărului clădirilor termoizolate

Creşterea producţiei de energie regenerabilă

251

Creşterea cantităţii de deşeuri colectate selectiv

Creşterea ponderii străzilor modernizate raportată la lungime totală a străzilor

Creşterea numărului persoanelor care folosesc mijloace de transport ecologice

Indicatori de eficienţă

Creşterea aportului cifrei de afaceri din turism la totalitatea cifrei de afaceri a oraşului

Măsura creşterii atractivităţii centrului de oraş (sondaj în rândurile populaţiei şi turiştilor)

Scăderea ratei abandonului şcolar

Scăderea ratei sărăciei

Nivelul de satisfacţie al populaţiei în privinţa calităţii spaţiilor şi serviciilor publice

(sondaj de opinie publică)

Creşterea nivelului de angajare a forţei de muncă

Ridicarea nivelului de salarizare

Rata consumului de energie verde

Nivelul utilizării energiei primare

Nivelul emisiei de gaze cu efect de seră

Scăderea timpului necesar pentru accesul în zonele de ţintă / mobilitate

Scăderea poluării sonore şi aerului din cauza circulaţiei

Consolidarea cooperării cu partenerii care activează în domenii sociale

Organizarea procesului de monitorizare cade în sarcina Primăriei şi Consiliului Local al

municipiului Odorheiu Secuiesc, pe lângă aceasta un rol evidenţiat în derularea activităţilor va

avea Comisia de Monitorizare, dar pot fi antrenate şi partenerii participanţi la proiecte, în primul

rând în colectarea datelor.

Monitorizarea etapelor de implementare a proiectelor incluse în portofoliul de proiecte în

perioada 2014–2020 are loc pe etape: în anii 2015, 2017, 2019, în relaţie strânsă cu procesele de

monitorizare şi evaluare de nivel naţional iniţiate de Comisia Europeană.

Comisia de Monitorizare răspunde pentru întocmirea rapoartelor şi prezentarea acestora în

faţa partenerilor şi coordonatorului (Primarul).

252

Evaluarea va fi efectuată de un grup independent de specialişti externi, ceea ce va sigura

obiectivitatea rezultatelor. Scopul analizei este de a releva gradul de realizare al obiectivelor

strategice, relevanţa scopurilor stabilite, utilitatea, eficienţa, efectul şi sustenabilitatea

dezvoltărilor realizate prin proiecte. Şi procesul de evaluare poate avea loc în perioade diferite, în

faza elaborării strategiei (ex-ante), în cursul implementării (midterm, interim), la sfârşitul

perioadei de implementare şi la câţiva ani după executarea documentului strategic, în forma unei

analize ex-post sau a unui studiu de impact. Scopul analizei este întocmirea de rapoarte de evaluare

şi tragerea concluziilor corespunzătoare care pot fi puse în aplicare în perioada următoare.

5.12 Informarea publicului pe parcursul elaborării planului integrat de dezvoltare

Anul 2014 marchează debutul unei noi perioade de finanţare a Uniunii Europene cuprinzând

perioada 2014-2020. În această perioadă România – pe lângă celelalte state membre – va face

demersuri pentru atragerea fondurilor structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională,

Fondul Social European), sau din Fondul de Coeziune, respectiv din Fondul European pentru

Agricultură şi Dezvoltare Rurală. În perioada de preaderare s-a formulat deja necesitarea şi nevoia

întocmirii unui studii care defineşte şi prevede direcţiile majore de dezvoltare urbană ale

municipiului Odorheiu Secuiesc, stabileşte puncte de reper, respectiv elaborează portofoliul

proiectelor care contribuie la realizarea celor definite. Drept răspuns la această nevoie, şi-a luat

fiinţă în anul 2004 strategia de dezvoltare socială intitulată Harta socială a municipiului Odorheiu

Secuiesc editată de Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, iar în anul 2008 Strategia de

Dezvoltare Durabilă a Municipiului Odorheiu Secuiesc elaborată de S.C. TeTT Consult Romania

S.R.L.

În anul 2014 – în primul an al perioadei de finanţare – administraţia locală a municipiului Odorheiu

Secuiesc a recunoscut că în scopul atragerii cu succes a fondurilor structurale este inevitabilă

revizuirea strategiei existente sau chiar elaborarea unei noi strategii de dezvoltare. Ca urmare, în

luna august 2014 organele competente ale administraţiei locale a municipiului Odorheiu Secuiesc

au comandat firmei de consultanţă în finanţare şi investiţii S.C. Regional Consulting &

Management S.A. coordonarea şi elaborarea unui plan de dezvoltare integrală care poate servi

drept busolă şi care va ghida autorităţile locale actuale.

În septembrie 2014 a avut loc un sondaj de opinie publică privind problemele şi nevoile

locuitorilor, propunerile de dezvoltare urbană ale locuitorilor, solicitările şi nevoile legate de

253

spaţiul înconjurător şi traficul municipiului. Acest sondaj de opinie publică constituie prima etapă

a conceperii, pregătirii şi elaborării strategiei. Paralel cu efectuarea sondajului a avut loc o culegere

de date şi elaborarea unei baze de date în privinţa stării demografice, economice, financiare şi

sociale. De fapt această etapă constituie etapa preliminară de documentare şi informare a elaborării

planului de dezvoltare.

În următoarea etapă au avut loc mai multe workshop-uri tematice cu colaborarea şi intervenţia

activă a persoanelor reprezentative ale temelor respective, conducătorii instituţiilor şi serviciilor

publice, oameni de afacere, organizatori de evenimente. Astfel, au fost organizate şedinţe şi

workshop-uri având tema infrastructurii urbane – patrimoniul cultural, respectiv pe tema

economică, de protecţia mediului, culturală şi socială. Scopul propus în fiecare domeniu era

acelaşi: planul de dezvoltare integral în curs de elaborare să nu fie unul întocmit în incinta

birourilor, steril şi ştiinţific, ci să reprezinte nevoile reale şi ideile de dezvoltare reprezentative ale

mai multor persoane privind viitorul locului comun de trai, municipiului Odorheiu Secuiesc.

Documentul astfel elaborat va fi un material de lucru cu caracter şi viziune globală care stă

întotdeauna la dispoziţia administraţiei locale, a cetăţenilor implicându-se activ în dezvoltarea

urbană, infrastructurală, culturală, economică şi socială. Propunerile, temele concepute de planul

de dezvoltare pot fi extinse, dezvoltate, respectiv pot constitui tema discuţiilor.

Având în vedere că expresiile limbajului specializat juridic şi administrativ maghiar nu corespund

în toate cazurile expresiilor şi denumirilor folosite în România, în anumite cazuri în paranteză vom

preciza traducerea sau abrevierea folosită expresiei în limba română.

254

6 Anexe

6.1 Bibliografie

Egedy Tamás – Kovács Zoltán: A városrehabilitáció néhány elméleti kérdése. (Întrebările teoretice

a reabilitării urbane) IN: Egedy Tamás (red.): Városrehabilitáció és társadalom (Societate

şi reabilitare urbană), Budapesta, 2005, MTA Földrajztudományi Kutatóintézet (Institutul

de Cercetări Geografice al Academiei Ştiinţifice Maghiare)

Hermann Gusztáv: Istoria culturală a Odorheiului Secuiesc, Bucureşti, 1993, Editura Kriterion.

Horváth Gyula (red.): Székelyföld (Ţinutul Secuiesc), MTA Regionális Kutatások Központja

(Centrul Studiilor Regionale al Academiei Ştiinţifice Maghiare) – Editura Dialog Campus,

2003.

Kiss Tamás: Népszámlálás 2011: folyamatok és (köz)politikai irányok (Recensământ 2011:

proceduri şi direcţii politici publice) IN: Magyar Kisebbség (Minoritatea Maghiară), 2010.

3-4.

Planul de Dezvoltare a RegiuniiCentru 2014-2020 (Közép Régió 2014-2020-as Fejlesztési Terve):

http://www.adrcentru.ro/Lista.aspx?t=ADElaborare%20PDR%202014-2020 (data

descărcării: 5 ianuarie 2015)

Zepeczáner Jenő: Székelyföldi céhpecsétek (Ştampilele breslelor din Ţinutul Secuiesc).

ActaSiculica, 2011. 409-424.

Cursul de masterat organizat în ciclul 3. de studiu, semestrul 3. la Facultatea de Proiectare,

specializarea proiectare de instituţii publice din cadrul Universităţii Tehnice din Budapesta a

contribuit în măsură semnificativă la procesul de concepere şi elaborare a planului de reabilitare

integrată în calitate de proiect prioritar. În cadrul cursului de masterat, profesorii şi studenţii –

absolvenţi arhitecţi – au detaliat problemele arhitecturale şi infrastructurale ale municipiului

Odorheiu Secuiesc, respectiv au conceput propuneri referitor la viziunea arhitecturală a

255

municipiului. Expoziţia intitulată „SZÉKELYUDVARHELY 2022” („ODORHEIU SECUIESC

2022”) prezintă lucrările rezultate în urma finalizării cursului de masterat. Profesorii arhitecţi ai

cursului de masterat: Balázs Mihály DLA, Golda János, Karácsony Tamás DLA, U. Nagy Gábor,

Zsuffa Zsolt, iar studenţii: Déri-Papp Éva, Gazdag András, Holló Mátyás, Horváth Roberta,

Kardos Gábor, Nagy Zsuzsa, Németh Krisztina, Markó András, Szabó Péter, Szendrei Zsolt, Varga

Éva.

6.2 Monumentele istorice ale Municipiului Odorheiu Secuiesc

Nr.crt. Denumire Cod LMI 2010 Adresă

Situri arheologice 1 Situl arheologic de la Odorheiu

Secuiesc HR-I-s-B-12692 Între fostul târg de animale

şi Cetatea medievală 2 Aşezare HR-I-s-B-12692.01 Pe locul fostului târg de

animale în intravilan pe

locul cetăţii medievale 3 Termele castrului HR-I-s-B-12692.02 Între străzile Târgului şi

Uzinei 4 Cetetea Budvar HR-I-s-A-12693

Budvar

5 Cetate – fortificaţii din sec. 12-13. HR-I-s-A-12693.01 6 Cetate – epoca fierului, Latène HR-I-s-A-12693.02 7 Aşezare – epoca fierului, Hallstatt HR-I-s-A-12693.03 8 Aşezare – epoca bronzului, cultura

Wietenberg HR-I-s-A-12693.04

9 Aşezare – neolitic – cultura

Coţofeni HR-I-s-A-12693.05

10 Aşezare – eneolitic – cultura Aiuşd-

Cucuteni HR-I-s-A-12693.06

Patrimoniu construit 11 Cetatea Budvar – sec. 10-11. HR-II-m-B-12887 Dealul Budvar

256

12 Ansamblul urban str. Bethlen

Gábor HR-II-a-B-12888 Str. Bethlen Gábor de la nr.

1-16. 13 Ansamblul urban str. Cetăţii – case

de breslaş cu atelier şi prăvălie la

parter

HR-II-a-B-12889 Str. Cetăţii 1-6

14 Ansamblul urban str. Kossuth Lajos HR-II-a-B-12890 Str. Kossuth Lajos 15 Ansamblul urban Piaţa HR-II-a-B-12891 Pţa. Városháza, Pţa.

Márton Áron, Pţa.

Libertăţii 16 Ansamblul urban str. Tompa László HR-II-a-B-12892 Str. Tompa László 17 Ansamblul capelei romano-catolice

Inima lui Isus HR-II-a-A-12893 Str. Bazinului nr. 2.

18 Capela romano-catolică Inima lui

Isus HR-II-m-A-12893.01 Str. Bazinului nr. 2.

19 Zid de incintă HR-II-m-A-12893.02 Str. Bazinului nr. 2. 20 Casă (construită în 1837) HR-II-m-B-12894 Str. Bethlen Gábor nr. 16. 21 Biserica unitariană (construită în

1904) HR-II-m-B-12895 Str. Bethlen Gábor nr. 50.

22 Spital orăşenesc (construită în

1886) HR-II-m-B-12896 Str. Bethlen Gábor nr. 72.

23 Liceul Teoretic Tamási Áron

(construit în1912) HR-II-m-B-12897 Str. Baróti Szabó Dávid nr.

32. 24 Ansamblul bisericii romano-

catolice Sf. Nicolae HR-II-a-A-12898

Str. Baróti Szabó Dávid nr.

34 -36. 25 Biserica romano-catolică HR-II-m-A-12898.01 26 Casa parohială HR-II-m-A-12898.02 27 Clădirea primei tipografii, azi

unitate comercială HR-II-m-B-12899 Str. Kossuth Lajos nr. 11.

28 Fostul restaurant Bucureşti, azi

unitate comercială HR-II-m-B-12900 Str. Kossuth Lajos nr. 20.

29 Atelierul fotografic Kovács, cu

vitrine originale HR-II-m-B-12901 Str. Kossuth Lajos nr. 24.

257

30 Liceul Teologic Reformat

Baczkamadarasi Kiss Gergely HR-II-m-B-12902 Pţa. Márton Áron nr. 1.

31 Biserica reformată HR-II-m-B-12903 Pţa. Márton Áron nr. 11. 30 Liceul Teologic Reformat

Baczkamadarasi Kiss Gergely HR-II-m-B-12904 Pţa. Márton Áron nr. 2.

32 Şcoala Normală Benedek Elek,

fosta grădiniţă Mária Valéria HR-II-m-B-12905 Pţa. Márton Áron nr. 3.

33 Internatul Liceului Tamási Áron HR-II-m-B-12906 Pţa. Márton Áron nr. 4. 34 Vila Nyirő HR-II-m-B-12907 Str. Nyirő József nr. 5. 35 Casă HR-II-m-B-12908 Str. Orbán Balázs nr. 132. 36 Conacul Ugron HR-II-m-B-12909 Str. Orbán Balázs nr. 154. 37 Primăria Odorheiu Secuiesc HR-II-m-B-12910 Pţa. Városháza nr. 5. 38 Casă HR-II-m-B-12911 Pţa. Városháza nr. 12. 39 Casă de meşteşugar cu prăvălie şi

atelier HR-II-m-B-12912 Str. Szentimre nr. 25.

40 Casă de meşteşugar cu prăvălie la

parter HR-II-m-B-12913 Str. Szentimre nr. 33.

41 Casă cu prăvălie şi atelier HR-II-m-B-12914 Str. Szentimre nr. 39. 42 Casă de meşteşugar cu prăvălie la

parter HR-II-m-B-12915 Str. Szentimre nr. 41.

43 Biserica şi mănăstirea franciscană HR-II-a-B-12916 Str. Tamási Áron nr. 2. 44 Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel HR-II-m-B-12916.01

45 Claustru HR-II-m-B-12916.02 46 Grup Şcolar Agricol Eötvös József HR-II-m-A-12917 Str. Tompa László nr. 12. 47 Ruinele cetăţii Székelyt Támadt HR-II-m-A-12918 Str. Tompa László nr. 12. 48 Staţie de electrificare, azi birouri HR-II-m-B-12919 Str. Uzinei nr. 9.

Monumente memoriale, funerare 49 Monumentul funerar al istoricului

Orbán Balázs HR-IV-m-B-13024 Băile Szejke

50 Casa memorială Tompa László HR-IV-m-B-13025 Str. Tompa László nr. 14.

258

6.3 Sondaj de opinie publică – evaluarea chestionarelor Efectuarea sondajul de opinie publică a avut loc în unităţile comerciale ale municipiului Odorheiu

Secuiesc cu participarea exclusivă a persoanelor având domiciliul în oraş. Majoritatea întrebărilor

erau puse sub forma întrebărilor deschise, ceea ce implică posibilitatea relatării, detalierii şi

prezentării opiniei personale referitoare la temă de către persoanele întrebate. Răspunsurile nefiind

prestabilite şi limitate la anumite aspecte, evaluarea rezultatului sondajului era îngreunată

semnificativ, însă metoda este considerabil mai eficientă şi adecvată.

După părerea Dumneavoastră, care este problema cea mai considerabilă, semnificativă a

municipiului Odorheiu Secuiesc a cărei soluţionare ocupă loc primordial, care constituie o

sarcină imediată administraţiei locale? Vă rog să le enumeraţi trei probleme în ordinea

importanţei pe care i-o acordaţi!

17.95

15.91

12.4412.24

11.22

6.73

3.26

20.2

Probleme 1

Circulație, parcare

Starea străzilor și trotuarelor

Romii

Iluminat public, curățenia publică

Locuri de muncă, nivelulsalariilor

Securitate publică, corupție

Lipsuri de locuințe

Altele

259

Constatăm că majoritatea persoanelor întrebate se plâng de problemele referitoare la circulaţie,

trafic, locuri de parcare, respectiv de starea străzilor şi trotuarelor, într-un cuvânt de infrastructură

rutieră. Însă trebuie remarcat că categoria problemelor referitoare la securitatea publică este tratată

separat de cea referitoare persoane de etnie romă, în ciuda faptului că hotarul între cele două

categorii este foarte plaustibilă. Astfel, categoria problemelor cauzate de persoane de etinie romă

conţine cu exclusivitate acele răspunsuri care conţin în mod expres, adică expressis verbis cuvântul

romi. Toate celelalte probleme menţionate vor intra în categoria problemelor de securitate publică.

Ceea ce se referă la a doua problemă de mare însemnătate: problemele legate de circulaţie şi de

parcare sunt urmate de nemulţumirile referitoare la iluminatul public, respectiv de curăţenia

publică generală a oraşului. În această privinţă creşte procentul problemei securităţii publice şi a

corupţiei, procentul este chiar dublul valorii prezentate în privinţa primei probleme primordiale.

17.95

15.91

12.4412.24

11.22

6.73

3.26

20.2

Probleme 2

Circulație, parcare

Starea străzilor și trotuarelor

Romii

Iluminat public, curățenia publică

Locuri de muncă, nivelul salariilor

Securitate publică, corupție

Lipsuri de locuințe

Altele

260

A treia problemă majoră prezintă aceeaşi tendinţă: categoria problemelor infrastructurale este

urmată de categoria problemelor legate de securitate publică, iar aceasta este urmată de

nemulţumirile legate de curăţenie publică, romii, precum şi cele referitoare la locuri de muncă.

17.04

9.65

13.06

13.6311.36

14.2

21.02

Probleme 3

Circulație, parcare

Starea străzilor și trotuarelor

Romii

Iluminat public, curățenia publică

Locuri de muncă, nivelulsalariilor

Securitate publică, corupție

Altele

18.73

12.58

11.1413.92

10.85

10.18

17.96

Probleme - total

Circulație, parcare

Starea străzilor și trotuarelor

Romii

Iluminatul public, curățenia publică

Locuri de muncă, nivelulsalariilor

Securitate publică, corupție

Altele

261

Fiind o concluzie generală, putem afirma că problemele majore sunt cele legate de in frastructura

rutieră şi de locuri de parcare, care sunt urmate de nemulţumirile în privinţa iluminatului public şi

curăţeniei publice generale ale municipiului. Iar, în fine, locuitorii sunt preocupaţi de starea

străzilor şi trotuarelor ceea ce ocupă locul al treilea în ordinea sarcinilor imediate.

După părerea Dumneavoastră, care este problema majoră în apropierea locuinţei

Dumneavoastră, în anturajul mai restrâns unde locuiţi? Enumeraţi trei probleme în ordinea

importanţei pe care i-o acordaţi!

În cartierele municipiului Odorheiu Secuiesc problema majoră este constituită de curăţenia

generală: 40-50% din răspunsuri se referă la acest aspect. Numulţumirile legate de starea străzilor

şi de infrastructură rutieră reprezintă problema a doua în şir. Acest aspect este prezent mai

accentuat la Cădişeni: aproape 50% din răspunsuri se referă la această problemă. Răspunsurile

referitoare la problema romilor se prezintă în cel mai mare procent în zona inferioară a

municipiului; iar în schimb în alte zone nu apar răspunsuri evaluabile, semnificative referitoare la

acest aspect. Dimpotrivă, a apărut problema securităţii publice în Cartierul Taberei, în Cartierul

Beclean şi la Cserehát. Problema specifică a zonei Cserehát este lipsa serviciilor: 18% din

răspunsuri arată că această sarcină are o importanţă remarcabilă în zonă.

37.2

42.63

8.52

19.37

Probleme la Sâmbătești

Străzile, circulație

Curățenia publică

Romi

Altele

262

28.21

45.76

5.08

20.33

Probleme în Cartierul Kuvar

Stăzile, circulație

Curățenia publică

Romi

Altele

35.29

47.05

17.64

Zona inferioară a orașului

Străzile, circulație

Curățenia publică

Altele

263

26.13

44.31

7.95

18.18

3.4

Probleme la Cserehát

Străzile, circulație

Curățenia publică, câini vagabonzi

Securitatea publică

Lipsa serviciilor

Altele

39.36

43.61

4.25 12.76

Probleme în Cartierul Taberei

Străzile, circulație, parcare

Curățenia publică

Securitatea publică

Altele

264

33.61

42.43

6.72

7.569.66

Probleme în Cartierul Beclean

Străzile, circulație, parcare

Curățenia publică

Securitatea publică

Romi

Altele

37.7

42.62

6.55

13.11

Probleme la Bethlenfalva

Străzile, circulație

Curățenia publică

Romi

Altele

265

De obicei cum circulaţi în oraş?

Aproape 86% din persoanele întrebate circulă ori cu maşină, ori pe jos (valoarea este împărţită

între cele două categorii), iar procentul persoanelor care circulă cu bicicletă sau optează pentru

transportul în comun este mult mai redusă.

46.42

39.28

14.28

Probleme la Cădișeni

Străzile, circulație

Curățenia publică

Altele

41.86

40.44

6.74.26

3.25

3.45

Cum circulați?

Pe jos

Cu mașină

Cu bicicletă

Pe jos și cu mașină

Cu autobuz

Altele

266

După părerea Dumneavoastră, care este problema majoră în municipiul Odorheiu Secuiesc

în privinţa circulaţiei? Care ar fi soluţia acestei probleme?

În baza răspunsurilor putem constata că problema majoră pe planul circulaţiei este traficul intens,

supraaglomerat, precum şi lipsa locurilor de parcare. Aceste aspecte sunt urmate procentual de

cele referitoare la comportamentul uman şi la încălcarea regulilor de circulaţie. În fine trebuie

menţionată şi categoria nemulţumirilor legate de starea străzilor şi a trotuarelor.

36.61

24.36

19.84

9.989.18

Probleme legate de circulație

Trafic intens, lipsa locurilor deparcare

Comportament uman, încălcarea regulilor de circulație

Circulația în oraș, starea străzilor

Dificultățile traficului pietonal

Altele

267

Soluţiile propuse în scopul ameliorării circulaţiei în municipiu pot fi despărţite în trei categorii

semnificative: control mai strict şi aplicarea sancţiunilor şi amenzilor, înfiinţarea locurilor de

parcare şi pistelor pentru biciclete, respectiv construcţia drumurilor de ocolire şi controlul mai

eficient al circulaţiei.

După părerea Dumneavoastră, care sunt cele mai importante dezvoltări necesare şi

indispensabile în următorii cinci ani în municipiul Odorheiu Secuiesc? Enumeraţi trei

dezvoltări în ordinea importanţei pe care i-o acordaţi!

Repararea drumurilor şi trotuarelor constituie dezvoltarea cea mai importantă şi de realizat în

următorii cinci ani. Însă, aceasă propunere este urmată de patru catogorii cu procente aproape

identice: înfumuseţarea oraşului; înfiinţarea locurilor de parcare; înfiinţarea locurilor de muncă;

respectiv dezvoltarea centrelor de distracţie şi de sport.

19.33

17.12

13.81

3.59

33.14

Soluții propuse

Control mai strict și sancționare cu amenzi

Înființarea locurilor de parcare și pistelor pentru biciclete

Ocolire și controlul circulației

Dezvoltarea transportului încomun

Altele

268

Completând răspunsurile cu dezvoltările menţionate la locurile doi şi trei, constatăm că

înfurmuseţarea oraşului (ceea ce cuprinde inclusiv renovarea clădirilor, amenajarea şi întreţinerea

spaţiilor verzi) preia primul loc, chiar înlocuieşte propunerea reparării şi întreţinerii străzilor şi

trotuarelor. În afară de acestea, ordinea menţionată nu se modifică.

20.56

11.25

10.8210.82

9.74

6.922.81

2.812.81

1.9417.96

Priorități de dezvoltare 1

Repararea și întreținerea drumurilor și trotuarelor

Renovarea clădirilor, înfrumusețarea orașului, înființare spații verziÎnființare locuri de parcare

Înființare locuri de muncă, sprijinirea tinerilor

Dezvoltarea centrelor de distracție și de sport

Dezvoltarea instituțiilor de învățământ

Dezvoltarea instituțiilor sanitare

Instituții sociale, cămine de bătrâni

Înființarea pistelor pentru biciclete

Dezvoltarea instituțiilor culturale

Altele

269

După părerea Dumneavoastră, este necesară amenajarea mai multor spaţii verzi în oraş?

Dacă da, arătaţi unde le consideraţi indicat şi oportun?

Majoritatea persoanelor întrebate sunt de părere că înfiinţarea noilor spaţii verzi este necesară,

indicată şi oportună în primul rând în Cartierul Berclean, în centru, respectiv în general în jurul

blocurilor de locuinţe.

14.56

17.17

11.1912.28

11.41

7.06

3.36

3.472.28

1.5214.89

Priorități de dezvoltare_total

Repararea și întreținerea drumurilor și trotuarelor

Renovarea clădirilor, înfrumusețarea orașului, înființare spații verzi

Înființare locuri de parcare

Înființare locuri de muncă, sprjinirea tinerilor

Dezvoltarea centrelor de distracție și de sport

Dezvoltarea instituțiilor de învățământ

Dezvoltarea instituțiilor sanitare

Instituții sociale, cămine de bătrâni

Înființarea pistelor pentru biciclete

Dezvoltarea instituțiilor culturale

Altele

270

După părerea Dumneavoastră, este necesară înfiinţarea străzilor pietonale în municipiu?

Dacă da, arătaţi unde le consideraţi indicat şi oportun?

375

124

Este necesară înființarea mai multor spații verzi?

Da

Nu

20.88

15.82

15.1812.02

10.12

9.49

16.45

Înființarea spațiilor verzi

Cartierul Beclean

Centru

Oriunde

În cartierele de blocuri

Cartierul Taberei

Sâmbătești

Altele

271

Marea majoritate (aproape ¾ din persoanele întrebate) consideră că este necesară existenţa unei

străzi pietonale în Odorheiu Secuiesc. Dintre ei 2/3 este de părere că strada Kossuth ar trebui să

fie transformată în stradă pietonală.

343

124

Este necesară înființarea străzilor pietonale?

Da

Nu

66.265.42

5.42

4.81

18.07

Soluții pentru înființarea străzilor pietonale

Strada Kossuth

În Cartierul Beclean

Strada Pietroasa

În Centru

Altele

272

După părerea Dumneavoastră, care ar fi destinaţia cea mai indicată a Vilei Haberstumpf

(clădirea fostului spital de obstetrică şi ginecologie)?

Majoritatea persoanelor întrebate sunt de părarea că în clădirea Vilei Haberstumpf ar fi preferabilă

funcţionarea unei instituţii culturale, unui muzeu sau unei instituţii educaţionale, iar peste

jumătatea persoanelor întrebate ar opta mai degrabă pentru înfiinţarea unui cămin de bătrâni în

clădirea respectivă.

Sunteţi de acord ca în cetatea medievală Székely Támadt să se înfiinţeze în următorii cinci

ani un nou centru cultural? Susţineţi ideea înfiinţării unui centru cultural în cetatea Székely

Támadt?

29.38

14.48

13.677.55

6.12

5.3

4.69

4.284.28

3.262.65

2.441.83

Destinația Vilei HaberstumpfInstituție culturală, muzeu

Instituție educațională

Cămin de bătrâni, clubulpensionarilorCentru de tineret, casă de joacă

Instituție sportică, piscină

Instituție sanitară, spital de obstetrică și ginecologieCentru de distracție, cinema

Cămin de copii, orfelinat

Instituție socială

Orice instituție utilă

Hotel

Bibliotecă

Altele

273

Întrebarea a generat opinii diverse în privinţă înfiinţării unui nou centru cultural în cetatea

medievală Székely Támadt: 60% susţine ideea înfiinţării unui centru cultural, iar 40% este

împotriva ideii. Majoritatea celor care sunt împotriva ideii unui centru cultural ar opta pentru

funcţionarea netulburată în continuare a instituţiei de învăţământ în incinta cetăţii.

303

194

Susțineți ideea înființării unui centru cultural în cetatea medievală Székely Támadt?

Da

Nu

91.83

4.0814.081

Cetatea Székely Támadt - răspuns negativ

Rămâne instituție de învățământ

Muzeu

Altele

274

Susţineţi ideea construirii unei centrale termice pe combustibil din energie regenerabilă?

Constatăm, că întrebarea din nou este susceptibilă creării opiniilor divergente: aproape 2/3 din

persoanele întrebate sprijină cu anumite condiţii ideea înfiinţării unei centrale termice pe

combustibil din energie regenerabilă.

După părerea Dumneavostră, care sunt evenimentele cele mai de succes în municipiul

Odorheiu Secuiesc?

Peste 15% din persoanele întrebate enumeră următoarele evenimentele ca fiind cele mai de succes

în municipiu: Târgul de Toamnă şi Expoziţie Internaţională, Festivalul de Bere şi Zilele Szent

István. Aceste trei evenimente sunt urmate de alte trei evenimente (peste 10% din persoane

întrebate): Târgul de Produse Locale şi Tradiţionale, Zilele Oraşului şi Festivalul Fructelor. Însă,

trebuie menţionat faptul că sondajul de opinie publică a avut loc în perioada imediat următoare

Târgului de Toamnă, şi are mare probabilitate că experienţele şi senzaţiile – fiind cele mai recente

– legate de acest eveniment au influenţat răspunsul dat.

259185

54

Susțineți ideea construirii unei centrale termice pe combustibil din energie

regenerabilă?

Da

Nu

Cu anumite condiții

275

După părerea Dumneavoastră, cum ar trebui să procedeze administraţia locală în privinţa

imobilelor construite fără autorizaţie de construire?

Majoritatea (aproape 2/3) persoanelor întrebate sunt de părere că administraţia locală trebuie să

legalizeze clădirile construite fără autorizaţie de construire, iar ¼ susţine ideea demolării acelor

clădiri.

19.87

17.18

15.94

13.4512.8310.14

66

5.59

5.174.96

4.344.14

10.97

Evenimentele cele mai de succes

Târgul de Toamnă

Festivalul de Bere

Zilele Szent István

Târgul de Produse Locale și Tradiționale

Zilele Orașului

Festivalul de Fructe

Târgul Meșteșugarilor

Festivalul Szejke

Raliul Harghita

Festivalul de Miere

Concerte

Expoziție de Flori și Grădinărit

Târgul de Crăciun

Altele

276

Concluzii:

Cu prilejul evaluării răspunsurilor date în sondajul de opinie publică, în general putem trage

concluzia că majoritatea persoanelor întrebate sunt nemulţumite cu circulaţia, traficul şi

infrastructura rutieră a municipiului Odorheiu Secuiesc considerând traficul ca fiind prea intens,

respectiv optează pentru înfiinţarea locurilor de parcare şi fluidizarea circulaţiei. Ceea ce se referă

la dezvoltări, ameliorarea circulaţiei ocupă un loc primordial din punctul de vedere al acestei

categorii de persoane. Deşi nemulţumirile legate re romi sunt semnificative, ele sunt strict legate

de problematica securităţii publice generale, astfel soluţionarea trebuie să fie ca atare.

Nemulţumirile legate de curăţenia generală şi de iluminatul public sunt probleme speciale şi se

repetă de numeroase ori. Majoritatea sprijină cu unanimitatea ideea transformării a străzii Kossuth

în stradă pietonală, precum şi ideea înfiinţării mai multor spaţii verzi. Referitor la soarta imobilelor

constuite fără autorizaţie de construire, la construirea unei centrale termice pe combustibil din

energie regenerabilă, respectiv la destinaţia cetăţii medievale Székely Támadt, putem afirma că

aspectele generează opinii divergente, diferenţele între opiniile prezentate şi detaliate sunt

semnificative.

153

309

37

După părerea Dumneavoastră care este soarta clădirilor construite fără autorizație de

construire?

Demolare

Legalizare

Altele