Titlul - trebuie să fie scurt, de impact, atrăgător; format din maxim 7-8 cuvinte.

Introducerea - trebuie să fie formată dintr-un singur paragraf (care răspunde la

primele patru întrebări).

Cuprinsul - poate fi alcătuit din mai multe paragrafe, şi răspunde la celelalte

întrebări.

I. Ştirea cu caracter cultural

În general este greu să facem o distincţie între genurile culturale şi cele de

opinie. Însă, ar fi o eroare gravă să nivelăm formal genurile şi să nu ţinem cont de

specificul presei culturale – o presă specializată, cu un public exigent şi cu o pregătire

intelectuală superioară: profesori de limba romană, artişti plastici, scriitori, tineri care bat

la porţile consacrării literare. (apud. Preda Sorin, Jurnalismul cultural şi de opinie,

Editura Polirom, Iaşi, 2006, p.17)

Presa culturală faţă de celălalte suportă anumite retuşuri şi amendamente majore.

Claritatea şi concizia sunt înlocuite cu nuanţarea şi eleganţa în exprimare, iar gradul de

actualitate, de noutate este impus mai mult de voinţa jurnalistului, decât de un eveniment

anume.

Principalele genuri culturale sunt: editorialul cultural, însemnarea culturală,

analiza literară, critica literară, recenzia, nota culturală, cronica literară, tableta de

autor, eseul, biografia şi monografia, dosarul tematic şi dezbaterea. Ele apar în: cotidian,

revistă literară, revistă culturală de opinie (Dilema veche), revistă specializată de muzică,

teatru, film etc.

1. Editorialul cultural

În general, presa scrisă nu are nevoie de editorial, excepţie făcând cazurile când

publicaţia este la primul său număr, când îşî schimbă formatul sau când răspunde la acuze

formulate de revistele concurente sau de o personalitate artistică anume.

O revistă literară trăieşte într-o lume vagă şi discutabilă, chiar dacă lumea culturală

nu duce lipsă de evenimente: ziua de naştere a unui scriitor, apariţia unei cărţi de succes

etc.

Este indicat ca presa culturală „să găzduiască” falsul editorial, adică acel text de

opinie care trebuie sa atragă atenţia asupra celui mai important text din interiorul revistei.

(apud. Preda Sorin, Jurnalismul cultural şi de opinie, Editura Polirom, 2006, p.18)

2. Însemnarea culturală

Însemnarea culturală este puţin prezentă în paginile revistelor culturale. De fapt,

orice însemnare se transformă în tabletă de autor. Însemnarea literară suportă excese şi

elemente expresive inedite. Aici accentul cade pe cum spui, nu pe ce anume spui.

„În ciuda oricăror libertăţi de expresie, regula de aur a însemnării rămane aceeaşi:

o singură idee – un singur mesaj.” (apud. Preda Sorin, Jurnalismul cultural şi de opinie,

Editura Polirom, Iaşi, 2006, p.20)

3. Analiza literară

În afara cazului unor reviste de specialitate (ex: Limbă şi literatură), nu vom întalni

prea multe analize în presă deoarece acest gen este mai monoton, mai tehnic.

„Orice analiza trebuie să plece de la o realitate, să o desfacă în părţi componente, să

vadă modul lor de funcţionare şi, finalmente, să valorizeze şi să dea un verdict.” 1

Analizele literare nu trebuie să conţină ştiri vechi, ci trebuie să arate originalitate şi

viziuni noi referitoare la subiect.

Finalmente, analiza este o demonstraţie, ce presupune urmărirea unor paşi

argumentativi, logici. Nerespectarea acestor cerinţe duce la efecte nedorite, transformând

analiza într-o ştire banală dezvoltată. (apud.Preda Sorin, Jurnalismul cultural şi de

opinie, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p.24)

4. Critica literară

În redacţia oricărui ziar (fie cultural, fie de informaţie) ,criticul are un statut

aparte. Vine când vrea, scrie despre ce doreşte. El stabileşte ce carte şi ce spectacol sunt

importante sau daca artistul are talent sau nu.

În presa cotidiană ( în pagina specializată de cultură) criticul trebuie să se

supună regulilor jurnalistice de bază (clar, interesant, concis, dinamic etc.). El are nevoie

de următoarele calităţi: cultură solidă, lecturi sistematice, inteligenţă şi stil. La aceste

calităţi adăugăm tactul critic,onestitatea şi dragostea pentru literatură şi pentru scriitori.

(apud. Preda Sorin, Jurnalismul cultural şi de opinie, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p.29)

1 Preda Sorin, Jurnalismul cultural şi de opinie, Editura Polirom, Iaşi , 2006, p.22

5. Recenzia

Recenzia este un text de prezentare, un text scurt(cel mult o filă), care suportă

anumite diferenţe, în funcţie de specificului ziarului: dinamic-publicitar , în cotidian, sau

mai subiectiv şi eventual ironic, în revista literară. În cotidian, recenzia se ocupă de cărţi-

eveniment, iar în revistele de specialitate, textul este rezervat cărţilor de debut.

Numărul de rânduri, multe sau puţine, indică o primă opinie: textul literar sau

filmul este important sau mai puţin important, merită văzut/citit sau nu. (apud. Preda

Sorin, Jurnalismul cultural şi de opinie, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p.36)

6. Nota culturală

În această situaţie avem de-a face cu o ştire scurtă. Nota culturală atrage atenţia

asupra apariţiei unei cărţi, film, program TV, şi o face corect, fără delatii inutile şi fără

exemple. Detaliile tehnice - editură, preţ, număr de pagini etc – sunt lăsate la final. Micile

libertăţi (o ironie, un joc al cuvintelor) sunt necesare şi permise, pentru a evita

monotonia.

De regulă, acest text nu este semnat. Abordarea publicistică şi tonul direct

trebuie să se supună cerinţelor „piramidei inversate” – de la informaţia cea mai

importantă spre elementele decorative. (apud. Preda Sorin, Jurnalismul cultural şi de

opinie, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p.39)

7. Cronica literară

Cronica literară este „un articol de ziar sau de revistă care comentează

evenimente politice, sociale și culturale de actualitate.”2

Ca şi însemnarea, cronica trebuie să înceapă în forţă şi să dea dovadă de umor şi

inteligenţă. Finalul trebuie să fie o reluare a începutului, transpus în paradox. (apud.

Preda Sorin, Jurnalismul cultural şi de opinie, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p.40)

8. Tableta de autor

Tableta de autor nu are o dată fixă de apariţie şi nu reprezintă propriu-zis o

rubrică. Ea este un spaţiu tipografic pus la dispoziţia unui scriitor renumit. Revistele

culturale le propune scriitorilor să scrie un text în care exigenţele jurnalistice obişnuite –

claritate, actualitate etc. – pot fi suspendate fără nicio reţinere. (apud. Preda Sorin,

Jurnalismul cultural şi de opinie, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p.43)

2 www.dexonline.ro

9. Eseul

Termenul provine din limba franceză şi înseamnă „încercare”. Eseul este „un

text de mari dimensiuni(4-8 pagini) care nu are un subiect anume, ci mai degrabă stă sub

semnul unei teme generale: ironie, iubire, suferinţă, nelinişte etc., pe care o abordează

fără complexe, într-un amestec de gânduri, constatări şi chiar confesiune.” (apud. Preda

Sorin, Jurnalismul cultural şi de opinie, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p.44)

10. Biografia şi monografia

În presa culturală sau de informaţie vom găsi acest tip de articol foarte rar. Aici

vom întâlni doar elemente de biografie contopite într-un portret dinamic şi plin de

incidente picante. (apud. Preda Sorin, Jurnalismul cultural şi de opinie, Editura Polirom,

Iaşi, 2006, p.47)

11. Dosarul tematic

La fel ca şi biografia şi monografia, dosarul tematic apare foarte rar în presa

culturală românească. Acesta oferă multiple avantaje: dinamism, diversitate stilistică,

spor de informaţie, putere de convingere etc. Pentru ca un dosar tematic să îşi atingă

scopul propus, trebuie să se fixeze asupra unei probleme importante: cenzura comunistă,

noua cenzură econimică, procese literare celebre etc. (apud. Preda Sorin, Jurnalismul

cultural şi de opinie, Editura Polirom, Iaşi, 2006, p.48)

12. Dezbaterea

În presa scrisă i se mai spune masă rotundă. Dezbaterea presupune pezenţa

mai multor invitaţi, pentru a lămuri o anumită temă. Pentru ca dezbaterea să aibă succes,

subiectul trebuie să fie interesant şi provocator şi să aibă o doză de actualitate. Revistele

culturale evită acest tip de articol, crezând că acestea sunt monotone şi plictisitoare. Însă

atunci când o face, mizează pe un subiect fierbinte (o carte litigioasă, cum ar fi Codul lui

Da Vinci) şi pe prezenţa unor persoane renumite. (apud. Preda Sorin, Jurnalismul

cultural şi de opinie, Editura Polirom, Iaşi, 2006, pp. 50-52)

II. Exemple de ştiri şi reviste cu caracter cultural

Site-ul http://www.cultural-bv.ro/ este site-ul e-revistei

culturale „Adversa Res”, care işi propune să ofere o soluţie alternativă, online, cititorilor

de ştiri cu caracter cultural. Revista îşi propune să spulbere mitul efemerităţii ştirilor

emisiunilor televizate sau a zecilor de ziare necitite, care dispar, într-un final, de sub ochii

noştri.

Autorii acestei reviste virtuale sunt oameni de cultură braşoveni ce doresc să-şi

publice lucrările în modul cel mai direct posibil.

La rubrica „Consemnări”, sunt publicate recenzii ale evenimentelor culturale ce

au avut loc de curând. Exemplu de consemnare:

“ Expoziţie retrospectivă Elisabeta Ursu

Ieri, 4 noiembrie, Elisabeta Ursu ar fi împlinit 90 de ani. Datorăm expoziţia nepoatei artistei, doamna Zamfirescu Elisabeta, care se află în posesia unora dintre tablourile sale. Născută la Noul Săsesc, în judeţul Sibiu, a plecat de tânără la Bucureşti, unde a absolvit Academia de Arte Frumoase „Nicolae Grigorescu”, secţia pictură. A executat pictura a 20 de biserici şi, evident, a realizat numeroase expoziţii personale. S-a mai distins şi printr-un volum de poezii şi altul de proză scurtă. Ca stil, se pot observa influenţe ale unora dintre contemporanii săi, ca Ţuculescu şi alţii, dar maniera proprie de interpretare este prezentă peste tot. Ceea ce se remarcă încă de la prima vedere este forţa cromatică deosebită a tablourilor sale. “

Zile si Nopti este cea mai citita revista de timp liber din Brasov. Aceasta este concluzia ultimului sondaj de opinie dat publicitatii de Q-Team Romania (www.cercetari.ro).Zile si Nopti este revista de timp liber preferata de brasoveni, indiferent de varsta.

S-a înfiinţat aici, în anul 2000.În cifre, 6 ani de experienta, 25.000 de exemplare, publicate la fiecare 2 saptamani,

distribuite in Poiana Brasov, Valea Prahovei, Bran-Moeciu.

24 FUN – “cel mai tare ghid din Romania” - este o publicatie informativ-culturala saptamanala de tip city-guide, editata de Bazar Media, o companie a Grupului de Presa Academia Catavencu.

In prezent, reteaua 24 FUN cuprinde 9 editii locale.24 FUN Brasov: aparitie bilunara; tiraj: 20.000 exemplare

Revista „24-FUN”, Braşov, (26 noi-9 dec 2010), p.16

Revista „Zile şi nopţi” Braşov,

(5-18 noi 2010), p.30

Revista „24-FUN”,

Braşov, (26 noi-9 dec

2010), pp. (20-21)

ASTRA Braşov – Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi

Cultura Poporului Român

Dintre izvoarele culturii româneşti din Transilvania, menite să hrănească puterea

de rezistenţă şi afirmarea poporului român, "ASTRA" şi-a dovedit cu prisosinţă valoarea.

"Gazeta Transilvaniei", care şi-a început apariţia în luna martie 1832 sub conducerea lui

Gheorghe Bariţiu, a fost deschizătoarea orizontului întru realizarea "obiectivelor politice;

culturale şi naţionale ale românilor din transilvania", spre care avea să păşească, la data

de 4-7 noiembrie 1861, "ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANĂ PENTRU LITERATURA

ROMÂNĂ ŞI CULTURA POPORULUI ROMÂN", sub preşedenţia Mitropolitului

Şaguna.

Asociaţiunea şi-a propus a fi: "nobilă, frumoasă, unică în felul ei pentru întreaga

naţiune română; serioasă şi grea, pentru că este o permanenţă de fier şi un sacrificiu de

inimă.

Înfiinţarea Asociaţiunii a marcat realizarea gândurilor şi vrerii tribunilor

Revoluţiei de la 1848, în frunte cu Avram Iancu şi Axente Sever. 3

Scurt istoric al fundaţiei "DACIA"

Fundaţia "DACIA" a luat fiinţă în anul 1995, în vederea dezvoltării relaţiilor

culturale şi sportive cu diverse tări ale lumii, fiind în contact prin cu înalte personalităţi

din do

meniul sportului şi din domeniul culturii.

Încã de la înfiinţare, fundaţia a contribuit la promovarea unor obiective şi

activităţi care au ca scop informarea, comunicarea, schimbul de idei şi asigurarea unei

libere circulaţii a valorilor care stau la baza relaţiilor culturale, economico-financiare şi a

schimburilor de turişti dintre state.

  Unul din obiectivele pentru care Fundaţia a militat încă de la constituire, a fost

înfiinţarea unei instituţii de învăţământ superior cu sediul central la Braşov (Universitatea

populară “Sextil Puşcariu”).4

3 http://www.astrabrasov.ro/despre.html4 http://www.univsp.ro/istoric.htm