na!iuni elemen!are. reguli ŞI ~ rincipii de joC

Maior VARZARI BORIS

nopuni elementare,rnguli rrincl~i de joc

EDITURA MILITAR"

A MINISTERULUI FORTELOR ARMATE ALE R. P. R. 1 9 5 1

MIUT ARI DE TOATE GRADELE, INVĂŢAŢI ŞI PRACTICAŢI

JOCUL DE ŞAH I

Şahu l este una dintre acele d:scipllne spof live ~ <:lI rei importanţli se sublinIază in mod deosebit Jn " Hotăflirea biroului politic al C. C. al P. M. R. asupra problemei sti ­mul!·rll şi desvolt lirll continue a culturii fi · zice şi a s portului" din Iunie 1949.

I ntr'adevă r, acest sport , denumit pe bunA d rept n te · "g imnastl c ă a mi nlii", are o mare v<:. loa re educativ!, deoa-rece contrlbue la desvoharea voi nţe i , ,atentiei, memoriei , pu· terii de concentrare, hotărîri i de a învinge, etc. Şah ul constitue rin acelaş ti.mp un mij· loc de recreaţie activă.

1111 Uniunea Sovietic.s şahul se bu cură de o largă ră sp ândire în râ lldu l oa mentlor mltllc li , iar maeştrii sovietici ai şahulu l , ca

3

Bolv inlc şi Bronşlcin, au ridica t aces t joc a l inteligenţei spre culmi necunoscute pâ n ă

acum, conflrmâ ndu-se şi tn aces t domeniu adânclmea de ,gândire ş i spirit ul crea tor al oamenilor sovietici.

Regimul nostru .de. .democratie popu lară

a creat şi îmbun ătăjeş te necontenjt cond i­tiile necesa re pen tru doesvoltarea aceSilui sport în rândurile maselor m uncitoare dela

oraşe şi sa te. Sute de mii de tineri au fost ant ren aţi În cad rul camplonatewr ·pop ul <:r~

de şah. In Fortele noast re Armate, şahu l devine

pe zi ce 'trece o !p reocupare plăcută şi In­strudi vă 'pentru mase [01 mal insemnate de militari. Sold aţii calTe nu cu noş, teau acest joc, l- au

in.vălat in arma tă şi, du'pă ,terminarea s ta­

goiulul militar, reîntorşi la locu l lor de muncă, in fa-brici. În uz in,e, pe ogoare, au devenit activişti ş i organizatori de frunte În această disc iplină s portivă.

Campiona te le mi litare .de şah pe armată , devenite tradiţionale, au anl re-na t mii de milita ri, promovând d:n rândur i'le lor ele­men te tinere de n loare, care au obţin ui rezul tate str ă lu ci, te.

Şa'hul are pentru millta'rl o I mpor tanţă

deosebită, deoarece, pri n calHălile ["Ie lec-

tua le şi morale Ipe care le d esvollă, dă po­sibilit ate aces tora să rezolve mai uşor pro­blemele legate de .pregătl rea de lupU, pro­bleme 'pentru rezolva rea dirora se cer.e in ­deosebi o orientare ra'pldă, ini ţiativă , pu­tere de combinat ie ş i crea tie - cali tă ţi pe ca re pracllcarea jocului de şah le desvoll ă din plin.

Pentru a desvolla şi mal mult mişcarea şahis tă in armată şi a o rid i<: a din pU lld de vedere ca'lltatlv, a fosol: înlocmi( acest manua l de ş ah , care cup rinde un maleri<l l documelllflr ne<:esar atât începă toru l ul, cât şi celui avansat, pentru ,pregăt i rea sa teCI­retică, şliinţ i fi că . Cunoşllnt C! le şi în drumările ce vor fi 1n­

suş ite din această lucrare, imbi na te cu un a nt ren ament melodic şi persp.verenl , vor cons titui o baz ă de plecare pentru lnsuşi­

rea temel n :că a acestui spori, pen tru obti ­nerea de rezultate di n ce 1n ce ma i bune_

•

PREFATA Li teratura noastri! este Foa rle s3tacă tn luc rllti din domen:ul

şahului. Ani dea rândul, dorind să aprofu ndez stu diul şahului ,

.. m căulal prin loale Iibr3rlile studii şi lucrllTi din domeniu l [!!Oriei şahului 10 limba românl'i dar n 'am găsit ceeace doream. Cele câ teva lucrări existente (Dulresne, Ing. U rm~ , S, Sama ­r:a n) tOale se referea li numit; la deschideri ş i deci se adresau unor j ucători versati şi fa miliariza!i cu JOCUl de şah. Li psea, aşa dar, un ma nual sau o lucrare care să se adreseze incc_ piUoriJor SfIU am atori lor jocului de şah şi să cuprindă \(!ofia completă Il jocului tncepand dela situaliile cele mai simple - finalul - şi ajungând trepla t la s:tua!iile cele mal complexe - jocul de mijloc - completa tă apoi cu teoria deschideri\or,

Av!!nlul mare ce l-a lu at In prezent jocul de şah şi marea cerinl!! a tlnor l ucrări teoretice elementare de şah sau a unor manua le populare, necesare cluburilor de şah, ne_a Indemnat să Intocm'm IIceasl~ lucrare In ideia de a da celor ce doresc să lnvele şi 511 aprofundeze şahu l, toale e lementele necesare, ~raniate in mod logic ş i inHinjuite armonic,

Studiul l-am incepul cu situaţi i le cele mai simple - jocul cu Un pion - pe care treptat le_am complicat şi le_am Inllln_ ţui! inl r'un ansamblu mai viu, mai dinamic şi mai scolasfic,

,

pentru a scoale maximum de Învlitliminle şi a slabi li reguli şi norme utile de retinu t.

Am eliminal dela Inceput situa tiile e.uepţÎollale clici acesteJ nu se pot sîn le/iza. fiind prin In sllş i de~initi a lor abaleri dela reguli (deaceea fiecilfe d:n as tfel de siluati j se impune a il sludialll separa l) .

Inlrucât lu crăr:!e lui Dufresne şi mai ales lucrlirile lui S. Sa­marian t raleadi des lul de complel şi IIm!!nunlil parlea a iii -a a jocu lui - deschiderea, - am ca u~~t in lucrarea aCellSlli sa Iralez pe larg numai partea l-a: "jina/ele" şi partea Il II·,, : "joC/iI !tI,! mijloc", mullumindu·mă a reslrânge par tea a III -a: "lfo!'ichiderea", la succi nle considera jiuni ş i arătarea ideii fun · damenlale a deschiderii. Aşa dar aceastll lucrare compll"lcaZ3 C""ll~e lipseşte l u c rărilor autorilor cil ~ti mai sus.

!7.\'03rcle folosile la intocmirea acestei lu c rări au fosl: Revis ta de şah ,

- Teoria şahului de Nimzowio , - d2_d4 - de Capablanca. - dife ri te arEco!e publi cate In rev:stele de speci al itate din

slrăi n lilal\! ; toale aceslea au fost completate co studii personale ş i aran_ jate În~r'o ordine l ogică şi coherenlii .

Acum dind sporlul a devenit al maselor şi mii de amatori doresc a pă t runde În la 'nele celui mai Frumos joc. prezcnta Il'cra re cred că este tocma i ceeace doresc inceplitori i: "un manual accesibil tuturor", care sli dea normele de joc, indru­mtlrile. regu/ele şi mai ales o vedere tie ansamblu asupra jo­cului. [ n~epătorii doresc sli cunoască idela ce conduce jocu l şi

nu memorarea unor lungi deschideri care În cele mai mult .. cazuri rămân neîn ţelese şi surmeneaz:'i memoria .

•

III/milrui de boabe dt! grdu neccsar pentru a se "coperi plilra~ tele tulfH lable de şah ;n progresia stabili/II, si! fie atât de enorm. Apoi, Îllsuşi jocul (le şti" esle la intIllimea recomplUlul cefii/a, c4c/ el, core pare tlcJ{111 de simplu lu prima vecftrtJ. uscunde combinolii, [inele de o rrumuse/e şi profunzime ne_ bifmllle.

Jocul de şah esle Uliul din puf/licIt JOCI/fi und,' inteligenta. aten(io. r lJbdureu şi putert'O de combinaţie Situ! s "gufele car. decid. Ilo.zordul esle complet rxc/IIS. EI a fost şi rdnu1ne ;oc/II ul ma; perfect din câte SI! cunosc, fiind prin. exrelell/tf 1111 JOC 01 inteligenţei,

Şohlll. adus in Europa prin Intenned al arabitu, a Iasi cu. /lO\eu/ IlI/urOr abia ill ultimele tlaud secole. O serie de g(ind;. lari şuhişli (1" pus bazele It-Of/ei şahatul. translormlindlf./ din. tr'ull joc iII/ro adet'dralt'1 şfhntd.

"ţllb; putem afirma cd Şahul (!SIc (/ arid profundd cu un vuM bugal ştiin1i/ic. I n atil'vdf jocul arc o srric de IMfcmc

di· (/ prcc/~ie ma/ema/ied. alfet'drn/e teoreme tie l!eamelfle: (/ serie tie regull şi norlllc tie joc; o tellnicil camplexil şi studII multiple cuo .. /rUllsfofmd par/ea leou'Ucil II şuhului ;nlr'o atie­vlfratd ştiifl/I/.

Rezolvarea unei siluatii. apI/cafea rcgui for şi /lOrmelor leo_ re/ice eOllstitlll' o adeuilfatil /Irtil. cile; Cf!re de/a juedlor a me· /IIorie lormidobild, pefspicaeftule, pulere de unalizd şi sintezd. ludelVJlil c/aril, vederi jusle, o a/cnţie şi UII ochi al câmpulul bine lormate.

Pe/.' llu a·l in/elege şi pillmnde, trebUI! mai in tâi siJ ne in· sU~lm partea lui teoreticiJ ineepflnd cu situa/iile cele mai sim· pte. plecund astfel dela Sl/nplu lu campus, dela partial lu tOlaf. Situa/ii/e simple In/r'o portldtl de ş"l1 se illM/nesc mlnlai la s/tfrşitul parUdei, adica a/ullel cdnd pe tabla au rl/mas numai câteva piese. l ald deCe jocul llc şllh se studiuzll Il1cep(jfl(f cu /in(JJllf, deci cu siiila/ii $imple şi treptat , camplc6ndll_se si_ /lIaţiu, se ajunge fa sililulia eeo mai completiJ, odicd 10 In­cep'dul Jocului.

Pellifu a uşura studiul, am Impilrţll expunerea Io!oreticd in Ire : pifrtl:

Pulea Inlii l _ sludi ul linllulul -Pariea doua - jocul de mijloc -Plr~a Ireia - 5tudiul deschlderllor

10

PAR T E A l-a

STUDIUL FINi\LELOR DE PARTIDĂ

F ina le!c de parti dă deş i se ca ra cter i zează prin sim­plit atea pozitiilor lor ş i de cele mai m ulte or i permit o anali ză precisă până 1.a fi·nele j ocu lui totu şi cb:<Jr Cli

acel număr redus de piese ca re mal r llmân , ele mai I asă încă un domen iu boga t celor ma i subtile şi ma i ingenioase com bin~tii . Cunoaş t erea fi nnlelor deschide noi orizonturi rn f r:1a

j u-c:ătontlu i de şa h , el incepe să rn.~e l ea gl\ di nt r 'o pri­vi re ş i să apreci eze n!nt ro d ntă tae va fi sF<Î rşitu! ja· cu:ui Într'o situatie d a tă : el ·d inl roo ată în telege cum trebue să joace ş i care este :alea câş lI gu l ui, sali care este calea de a împiedica pe adversa să câş t:ge jocul. C!!t'I')~:;1nd iocu l de fi n a l ă , jucător ul. fH lld încă în faz;; jocului de mijloc, incepe să apre cieze situa tia pen!r<: cazu l când va int ra in fi n::t : ii Şi d acă sit uatia îi este f avora bil ă va căuta sa sch imbe m ajorita tea pieselor pentru fi. trece la jocul de finală; dar d acă s itu atia nu î i es te favorabflă şi in urma schi mbu ri lor r ă m â ne in ­tr 'o poz itie dif icilă , a lunci ~l ev i tă schi mbul şi c"l1tii mai în tâi să c âşti ge o pozit ie r,avorabi1ă fina lei sa u p rin combina tii fine s ă câ şti ge ca litatea sau să forţeze r emiza .

Il

Dar, ni ciodată nu trebue să uităm că jocul de fi ­n ală deşi esle caracterizat pri n 'sit uaol ii slmp le, lot­od ată el este ş i foarte pretentios. Simpl il aJlea situa ti i­lor face ca jocu l să fie _precis, orice m utare greşită poate fi fa ta l ă . "Tempo" _ul a re o importa nţă fOJlr le mare şi o pa r ll dă se poate dlŞUga sau IPlerde din cauza un ui te mpo câş ti ga! sau rpier·du l, sau din C<l uza un-e>1 singu re m uUl ri greşite ,sau sla be. Jocul de fi­n a lă t rebue bine ou nosout şi însuşit de orice j ucă tor . Capablanca măr t uriseşte că el a încep ut stud iul Ş8_ huiui prin st udiul finalelor şi in scum timp a înt recu t pe m ul ti jucă tor i bă tr â n i care se incăpă l â nau să slu­(!ieu deschi derile, iar în câtiva ani aj unge şi cam­pionu l lumii. Pri n aceas ta Insă nu trebu;e s:i Inţe­le/.tem că stud iU l fina!elo r .excl ude s tudlli l 'deschide­ri loT, ba din cOTlltra, el pregă teşte aces t s tu dtu, ne I ă,rgeşte orizontu l şi [(le face s ă inţe legjllm şi să pă_

trundem mai bine atâ t jOCtrl de mii~oc câ t si deschi­d~ril e.

Ina inle de a trece la demonstraţii, vom da câteva noliuni ~ ehnke .mal des u.zil ate:

1. Cali ta,tea e ste o expresie care se referă la va ­loarea ,pleselor. Penlm a defin i va loa rea pi~se l or s'a a les ca unitate de măsură "pionul ", iar cele lalte piese s 'au valorificat ra portâfldu-se la aceasta. Astîel pion'ul va lorea ză un pu rve t; catul 3 puocte; rt.ebu r.u\ 3

.puncte ; turnul 5 puncte; dama 12 puncte. Zicem că un judltor a câştfga t calit a tea atunci când acesta a reu­şit să oohimbe o ~pies ă de v.aloa re ,ma i mică pe una adversă de va loare mal .mare. De exemplu da că dă un turn. (5 p uncte) pe un cal şI u n nebun (3+ 3=6 puncte), sau' dă <louă ~umuri pe o damă etc., zi~m că a câştiga! calltatea_

2. Tempo - este o notiune care se referă la m u-

12

t are. O mu lare ech iv alează .cu un tempo - ad ică un ti mp. U n jucător caf1e Ifa-ee o mu ta re f ă ră rost se z:ce că a pierdut un tempo, sa u câ nd pentru a atinge un scOp el face de exemplu Irei mu/ti ri pe când in rea­litate se putea at inge ace l.aş scop ş i cu două mutări. atu nci ia r zicem să e l 'pierde un tem.po.

De exemplu He shuaţi a: - a lb: Rb l,b3e3; - negru: Rb8,b5,e4. Regele al b !ţoa le a taca pionu l e4, fi e prIn câ m.pul

d4, fi e prin 'f4. Să Jfl resu pune m că a lbu l se hotărăşte mal întâi să atace unu l din pionii new! şI face mu' tarea Rbl - b2? , pentru ca de aci să poa l ă p ă-I r unde

pe câmp ul <:3 sa u c3 vizâ nd atacu l unui pion . Mula­rea eSle greşită , întrucâ t 'pri n mutarea rep li c ă b5-b4! neg ru interz ice aces te câmpuri ş i a lbu lui nu-i r ă­mâ ne dec;1.t alacul asupra !pion ulul e4, ·prin câ mpu l f4 unde de data ace<ls ta aj unge -cu întârziere. Va pu­~e8' urm a: 2. Rc2- Re 7. 3. R>d2- Rd6, 4. Re2- Re5, 5. Rf2- Rf5, 6. Rg3-Rg5 cu remiză. Dar dacă al bul ana llzând bine situatia vede muta rea b5-b4! a ne­g ru lui. ca re îi interzice pătrunderea p rin a3 Ş I -c3, şi

dela început dir i j ,ează către 14 'prin .m utarea' chee: 1. Rb l --c2! atunci el câş ti gă forţai astfel : 1. Rbl ­

C21 b5!-b4 (ob li ga t) 2, Rc2-d2, Rb8--.c7, 3. Rd2-e2 Rc7-d6. 4. Re2- 12. Rd6- e5, 5. RI2- g3, Re5-15, 6. Rg3- h4' R15- 16 ,7 . Rh4- g4. RI6-e5. 8. Rg4-g5, Re5-e6, 9. Rg514, Re6-d5, 10. R14- 15 ş i câş ­t igă.

Vedem că tn pr imul caz a lbul fă câ nd muta rea Inu­til ă Rb l- b2 a pierdut un tempo şi s'a aj uns la re­mi ză. In a l doileal-caz, albul jucând Rb l-c2! n'a. ma l .p ierdu t tempo ş i a câştigat parII-da.

3. Opoziţia sr:: u opozi tia .fron t a l ă -este o sUua ii e speci a l ă a regilor ş i allume: cel do! regl se găsesc

13

pe aceeaş i co loană şi sunt separati printr'un număr impa r de câmpuri (1, 3, 5); opozj(ie mică se consi· deră cea cu un c<1 mp de sepan:tie, cea cu 3 câmpuri se n umeşte medi e, iar cu 5 câmpuri - mare, iar uzual se zice că regii sun t în opoziţ i e (sau există opozitie) pe lInia câmpului respect iv. Exemplu:

a) regele alb pe c3, regele negru pe c7, opoz iţia este pe ltnia 5;

b) regele alb pe c4, regele negru pe c6, este ace­eaş i pozi ţie pe linia 5;

el) regele alb pe d2, regele negru pe d4', opoziţia este pe li"ia 3. Opoziţ i a se zice că este latera ltl atunci când am·

bii reg i se găsesc pe aceeaşi linie; exem plu: regele alb pe c3, regele negru e3; regii sunt în opoziţie pe coloana d.

Opoziţia se zice că este favorabilă atunci când re· gele ad vers trebue să se depl aseze primul: în acest caz piesele ad verse de obicel u su nt blocate sau nu au nicio muta re pos i bilă.

Opoziţia dlagonaliJ. este atunci când regii sunt în opoziţie pc aceeaşi diago'n a:Iă; exemplu: a lb pe c3. negru pe e5. Opoziţia d i.ago nală fa vorabilă se poate tr ansforma imediat in opoz i ţie favora bilă frontal ă sau laterală.

1. POZIŢIA Ş I JOCU L ~EG ELUI

In ·fina l ă regele devine o 'piesă activă şi deseori decide part ida . O tnt rebuinta re ration a lă a regelui deseorI suplin,este Upsa unuia sau a dOI 'Pion!. Po·

14

opri pIoniI IH.l\'erşl. In cazul de maj sus, albul are pion slab la lIancul stâng, Jar pionii tari ta te! drept. /'.:egru are situatie inversG, cu deosebire el! pIon II slab negri sun l de­parle de pericol, pe cllnd planul s lab alb esle amCnll\al să re distrus In douli-tre j mul!lri.

Atât albul cât şi negrul apli cl!: regu la 2-a. b) Fig. S-a. - alb: Rd3,b4,c5,j3,g3,h3; negru: Re6,

b5,c6,g6,h6.

Pl&,. 5

II b c d e g h

Poziti a fii nd ech ili b r~Iă, r-egele aiI> I nU, reşte actiu nea plonitor ta ri s prij inind pÎQnu I f3, prin ocupaf4~a câ mpu lui e4, ~i apoi împingând pianul f inainte, albu l va câ Ştiga pri n lmpingerea pioniloT tarI.

c) Fig. 6-•. - alb, RdJ,b2,c4,g4,hJ; negru, Rf6, b4,c5,g5,h4,

Situa tia fiind 'echilibrată albul caută să câştige ,po­z i ţ i a astfel:

1. Rd3-e4; Rf6- e6; 2. b2- b3 şi alb ul are opozi ­tie favora bllă şi câştigă .

18

3. Re41- Rd6 , 4. RI5-Rd7, 5. Re5-Re6, 6. Re6-Re?, ? R·d5-Rb6. 8. Rd6-Ra5. 9. Re5,-Ra5. 10 Rd6 şi dş ll gă Iprin împillgerea 'PIanu luI c.

li. JOCUL CU UN PION

Jocul cu un 'pion formează baza j ocu lui de pion l, care de c~le mai mu·lte ori, prin ' schimburile ce se f~. se reduc la acest joc elementar. Dacă pianul existent se poate trans-forma in damă.

partida este câşligală, aşa că in fond jocul cu un. pion se reduce la împingerea lui pe câmpul final unde el se t ra nsformă.

Planul ,poate ajunge pe câmpu l final (de trans­form are) fie singur, fie Slprijinit de regele respecti v.

In -primu l caz pentru a 'Putea ajunge pe dm.pul de transformare, trebue ca regele a:dvers să nu li.e in a<:e l aş careu cu pior.ul. Aţea'stă regulă se numeşte regula careului.

Exemple: a) Fig. 8-a. - .alb: Rg3,a3; negru: Rf6. Regele negru se află in acelaş careu cu plonul alb.

deci pianul nu poa te să se -transforme căci este ajuns d:! regele negru pe câmpul a7. Ca-reul es.te marcat la co! lurî de a3,a8,f8;f3, şi întotdeauna are ca latură at â tea câmrpuri dte sunt dela plan la câm,pul de tr~ 'I1 sformare, am-be!e inclusiv, ia r orientarea careu' lui este dela pion- câmpu! de transformare, că tre re­gele advers.

b) Fig. 9-a. - alb, II.gJ,dS; - nege" , II.gS. Ca-reul este: d5,d8"g8,g5; ·pkmul nu poate ajunge

pe d8 Întrucât regele adve r-s este în acelaş careu.

2.

Fig. 8

e) Fig . IO-a. - alb : Rh2,c5; negru : Rg5. Acu m pianul pOate să s e transrorme, ln'trucât regeJ~

ajQvers este a fwră de careu. (/{ceeaşi s ~tlJ'alie e şi in po_

8

7

6 , 4

3

FI&,. 10 2

abede gh

zit ia: 'pion ,pe a2, rege advers 'pe e2, căc i planul fa'<:e un sah de două câmpurl ş i regele advers rămâne În a'fa ra careului)

2.

In cel de al dollea caz, dind plonul trebue s1l: fi e sp ri jin it de regele propri u, vom avea mai multe si · IU<ltii:

1. Cel cu un p:on dlşt l gă când: - are opozi tie Iar pl onu l se a fl ă in ur ma regeluI

propriu; - nu are opoziţie' favnra6l1ă, dac3 pionu l propriu

se afl ă mai ina poi Şi are o mi şcare de rezerv ă , adică poa te Face o mut2-,re fă ră a ,pierde opoziti a Fa vorabi lă .

In ambele cilZl!ri plonu l nu t·reb ue să ne margina l (ad i c ă a s au h),

2. Este remiză cân d: -pionu l es4.e margina l, - când pionul este pe linia regelui, sau mai ina·

int e, iar regele advers in opozitie ; Exemple:

abc de gh

a) Fig. JI-a. - alb: Rc4,b3: negru : Rc6, (negru ur·

22

mează s ă mu le). Albul are opozitie ş i pionul este ÎrI' urma sa, se câştigă .astrel:

1. Rb6. 2. Rb41- Ra6; 3. Rr5- Rb7; 4. Rb5-Ra7; 5. Re6- Ra6; 6. b4- Ra7; 7. b5 .. . ŞI plonu l nu mal poate fi oprit

Se ma l putea juca- după 6. Rc6 ... Rb8. atunci albu l ră spundea: 7. b4- Rr8; 8. b5-Rb8; 9. Rb6-Ra8; 10. Re7 şi p:onul trece·

b) Fig. J2-a. - alb : Rc4,c2; negru: Rc6 (albut mllUi pr imul) .

Fig. 12

abcde gh

1. e3-... şi am ajuns la cazul de mai sus, albuf are opoziţ i e. Urmează: 1 ... Rb!); 2Rd5-Rc7; 3 Rc5-Rb7; 4. Rd6~Re8; 5. c4-Rd8; 6. <5-Re8; 7. Re6-Rb8; 8. Rd7 ş i pionu[ 1rece.

Din aceSle două exemple deducem următoarea re­gulă ;

Regula 4-a. - Intotdeauna regele deschide dru'

23

mul plonulu i gon ind regele advers din calea plo· nul u: . Regele io~ose şle opoziti a F ron ta l ă şi lat era lă pentru- a goni rege~ advers. Pionul se tnwinge l naln le. după ce regele a avan s::! 1 f a lă de pion cu o d i Sllan1ă ega l ă cu Irei mutări (Irel câmp uri) .

- Nici Tnir'un caz nu se va împi nge pian ul In a­in tea regeluI, del va ieşi 'pat (regele advers se va bloca pe dmpu l lfinal). e) Fig. 13-a. - alb: RbS.aJ: negru: Rb7.

Fig. 13

Dbcde gh

Albu l deşj are opozitie şi piollul in urmă cu dou.!! d mpuri, nu poate câştiga căci nu poate goni regele negru din drumul ,planuluI. Se poate juca: 1. 34-­Ra7; 2. aS- Rb7; 3. a6-Ra7; 4. RaS-RaS; S. R,b6-RbB; · 6. a7+ RaB; 7. Ra6 şi pal.

d) Fig. 14-a. -.a lb: R,d2,c3 - negru: Rd,S. Albul nu poa-te câştiga dc. pion~ul llU este In urrma

regelui. S'e va juca: 1, Rd3 ... a lbul '3 câştigal apa-

ziU e favora bilă dar nu o poate ex;ploata din cauza pionu lui propriu care il lmpj edl că .

abcde gh

1. ... RcS negru speculeaza sltu·atia. el for!eaz~ pe ~lb s ă mute 'pionul pe c4. A)bul poate ·încerca ma­nevra: 2. Rd2- Re4: 3. Ro2-RcS: 4. Rd3-RdS şi s'a ajuns la situatia iniţial~ făc.~ a progresa.

2. c4.Rc6 negru se menllne pe drumul pionului oprlndu-l mersul; albul este fortat să impingă re­gele.

3. Rd4-Rd6 negru are opozitie şi atbu i trebue să mute pl anul.

4. eS+Re6. 5. Rc4 Rc7 negru repetă manevra anlerio<" r~. 6. RdS Rd7. 7. e6+ Re7. 8. ReS Re8. ~. Rrl6 Rd8 albul eSle mereu forţal să muie:

planul.

10. c7+ Rc8 şi u rmează pat. II. Rc6'Pat. Aceeaşi manevră se poale repeta şi pe partea

stângă .8 coloanei de ina int are a pianu lui in mod si met ric CII a celenş i rez ulta te.

Din studiul de mEi sus stab ilim următoarea re­gulă:

- Pentru a obUne remiză regele ,negru trebue tot timpul să se mentin;'! pe drumul de inain tare a pianu­lUi; el va 'părăs i acest drum num ai pentru a forma opozitia nefavorab i lă .regelui advers forlând as.trel

'adversa rul să-ş i mutfl pion,ul.

De exemplu, după mutarea 8 albul poa'te incerca să deruteze p,e negru prin următoa re le mişd ri:

9. Rd5 ... dacă negru ră'S1>ullde cu RdB alund el pierde imediat dCi urmează: 10. RdG":"'- RcB; I l. e7 şi regele neg ru es te forţat s ă plece pe b7, Ia r regele alb ocup il dl mpu\ d7 şi pionul a trecut la transfor­ma re.

Răspunsu l -corect este cel conform reguleJ .. rege le nu pleacă de pe linia pianului" deci. negru va răs ­punde prin 9 ... Rc7! Albul va fi forţat să mute regele pe c5, iar negru va muta pe cB revenindu-se la si ­tuatia după mişcarea 8-a.

In mod simetric albu l poate Incerca să man.evre ze pe stânga lin:ei "c" mişcând 9. RbS.:. cu acelaş re­zu lLat.

.2'

Retinem deci următoaf'ele reguli; Reg ula S-a. - Pi an ul izolat nu pade ajunge

singu r pe câmpul de lransformare dacă regele ad' vers se află În acelaş ea reUi cu el.

Regula 6-a - In jocul cu un p:o n:

Cuul II. - Fig. 16. alb: Rh2,a4.c3 - negru; Rb6.

Pion ii albi sunt izolati (nel.egati) şi dacă rămân pe loc urile lor Ipol fl dlslruşi pe riind de regele ad ­vers. Observăm că dacă pionii sunt ,pe a ceea şi lin ie (ex. a4,c4) alullCl regele a·dvers nu poate lua nici un ul din ei, căci dacă îl la pe a4, atunci 'C4 fu ge

sp re câmpul de transformare şi nu poate fi ajuns de regele a dvers; ace l aş lucru se întâmplă cu a4, dacă regele la c4.

Se va juca:

Fii. 16

abcde gh

1. c4!Ra5. 2. cS! Ra6- nu 'j:Xlale lua a4, -căci c5 s-capă

sp re c8. 3. Rg3 Rh7-4. aS! Rc6 - a lbul l3Jte g tlJa s~-şi pună pionii pp.

aceeaş i linie cki. altfel ii pierde (ex. 4. Rr4 Rc6 şi ia pionii .pe rând).

"

5. a6! R<:7 6. Rf4 Rb8 7. c6! Re8 - observăm aceeaş i gr ijă de a avea

pionii alin iat! , 8. a7! şi albu l a făcut damă.

Se ma i putea jLJ.ca : 6. Rf4 , Rc6, 7. Re5. Rc7, 8. Rd5, Rd7, 9. a7!

Caz ul III. - Pionii sunt dublati. In .aces t caz dacă pionii nu sunt susţin uţ i de regele respectiv, ei vor n d i str uş i.

Fig. / 7. - alb: Rg2,dJ,d4 - negru: Rd6.

8

7

6

5

4

3

Fie. 17 2

• b , d • • h

Se Joaca 1. R,13 Rd5: 2. Re3 Rd6: 3. Re4-Re6: 5. R 4 Rd7: 6. e5 Re7: 7. ·d6 + Rd7: 8. Rd5 ~d8: 9. Re6 R:8: 10. d7+Rd8: I I· d41 Re7: 12. Re7 ş i fa ce damă .

Caz ul IV. - Dacă pionii nu sunt aliniaţ i ia r re·

30

gete advers este in contact cu unul din ei. atunci pionii vor fi d i s t ruş i pe râ nd, considerând că ei nu sunt a pă raţi d~ regele tor ; totuş i trebue să fim foarte circumspecti , căc i ' situa t ii de aces t fe l sunt fOdf te pujine, in majorita tea ca zurilor sunt solut ii ca re duc ta caştig.

De exemplu:

- Fig. / 8. alb: Rg2,a3, d4- negru Rd5: este remiză .

Fig. 18

a b c d e g h

Se va juca: 1. a4.Rd4: ~n zadar ,pionii se aUnle căC i e ,târz iu, pion ii tre· bue s ă fie alinlat i În :l' inte ca rege le adv~rs să ia contactu l cu unul din

ei. 2. a5 RoS 3. a6 Rb6 Şi remi ză .

"

, ••• iliIl ' ... . , ... . : ·D,·.T.·. : :~:.:.:.

8bedel~h

Fii<:. 20 Fii . 21

Fig. 2/. - alb: Rh2,b4.e3 - negru : NlJ5 nici ill acest caz negru n.u poate ~co8le remiză căc i re­gele alb ajunge în timp -pe câmpul e5 in fat:1 piO­Ilului e3 Ş! câştigă.

Se j03<:<1.: 1. f<g3! Rh4 : 2. Rf4! 2 .... Rc.:5-- :t Re5! acum alhul are poz:\ia latera la f:J vorabiia ::-1 p:ollu l in Ll'rma !'-::\. dt'ci Irebut~ să câslige, - urmc,:zii 3 .. ... R,6: 4. R,fi RcS: S. e4 Rd4; 6. ,5 ReS; 7. Rf7 ... şi pionu l trece.

Din studiile ti t lIlai sus scoatl'l1l următoa re1l' reguli: Regula 9-.1. - Pionii legII li '(şi l :hNi) nu Imi fi

dlst ruşi ue regele ildve rs. Regula 10-a. - Pionii nclcgati nu pol fi disl ruş i

(le regele adver!', dacă sun( ";Iinia\i; «.:ira ·~\) n t;:.d cu re'gele advers) sa u ciad nu se aHă Îln ao:c laşi careu câ nd un ul di n ei urmează a :fi luai de regele advers_

Regula II -a. - Când aVt'T11 pionii rtelegali, in pr:-mul rân.cI l rebm' sil-i aliniem ş i apoi să venim CU' regcll' în ajulo!-.

Regu la 12-a. -- Când reK~le advers a luat con ­ladu! cu unul din pi-on l, celălalt pion :.lTK'dial inu-

3 _ Manual de S~h

mteaza ~l alunci regele adver.,> nu po<.le lua 1ljUlW[ CU ca re eS le în contac t.

RegaAa 13-a. - Când unul din p:oni este ireme · e1 ia bl.1 rpierdul. ia r <--e I ă l all mI" poa te aj un,ge singu r pe campu l de transformare, atunci trebue sa cău . {iim .să venim cu r<l",.o:cle itn tl j ulorul piol'wlu i răm3:' , În (r'o pozIţi e dş ligă too rf> (~ă ;lih ă opozitie Ş i pio· llU! !propriu În :<.p a te).

IV. JOCUL CU UN PION IN PLUS

De regu lă, jocăloru l care ;tre pionul .in -plus câş · tigă , afa ră de puti ne <:a zuri când poziţia defavorabll <l a rplonJlor sau a n .. -gelllî duc ]a remi Z-ă sau chiar la' pierdere.

Pentru 1I~ ll ra rea <YlMlizei VOIl1 Îrnp ăr ~ i ::; llI diul ast· fel :

A. PtOllil COf/,s tituÎnd u grupă (moltobloc) .

l. Doi pioni contra un.u (pionii legati; 'pionjÎ nele -gati ; pionii bloca\i).

2. Trei !plonl contra doi. :'l . Pah u pioni contra trei.

B. Pionii consti tuind o g ru"ii (monobloc) audnd dubLat pianul in plus.

1. Do: vion i contra unu. Z. Trei pioni conl r 31 do! (Jegati sau nelegati) .

C. pjonii ranstiluil1d dOUl1 I!rulJe CII. spaţiu liber i.n /re eLe.

1. Pionii simelric grupaţi (bloca ti sau neblocati) . 2. Pion ii nesimelrk gmpa\! (blocaţ i S<lU nebloca ji) .

.. \. PIQVI/ CONSTIT UI .VD o GRUPA

1. Doi pioni c'ontr3 unu:

[)aca pozi(la re/;!'clu : nu es.te desavant aojoa~a ŞI ~I poate s ă -Ş i ~rijinc pionii, munci Întotdeauna jucă ­torul cu pianul În. plus câşllgă .

Proceda rea cea m,lj obişn uită in acest joc es,e evi , larea schimbului (cim!' duce Iti remi z ă) câştlgătoare 0 -pozil ie i şi goni rea regehli advers cU' luarea pianului respectiv , <Işa că jorul se ,reduce la jocul cu doi pioni. deci se va câ ştiga Hră mare efort.

Fie rii pi{):li i sunt leg'lti sa u neleg-al i , procedeu l est"! acelaşI.

Exemple:

Fir. 22

ab c de gh

a) Fig, 22. - alb; ' Re3,c3,d3; negru : Re5, 00. Albul dşliga Indl·ferenf 'dac~ are sau nu are opo­

zitie favorabi lă .,oacă nu are opoziHe favorabilă va J UC ;) Sl1lotfel :

35

1. c4 lşi a cilşti gal opOz.il i ;-). Negru poate nl ~lllIlHI ~ In doua moduri.

1. ... RIS; 2. ·d4 eel4 ,·; ; 3. Rd4 'ReG; 4. Re5 Rd7, 5. Rb6 ş i câş ti gă (sau 2. d4 Re6; 3. d5+ Re5; 4. Rd 3, R15: 5. Re3 Re5; 6. Rb3 Rd6; 7. R.4 RQ7; 8. Rb5 Rd6 , 9. RbG ş i C<lş tigă sali 2. rl4. Re6: 3. rle5: Rd7 ; 4. Re4' (~reşit R<I4) ReG; 5. Rel4, Re7; 6. Rd5 Rd7; 7. '-:6+ Re7; 8. Rc5! l~c8; 9. Ro6 Rdg; 10. l"7+ şi albul dş-tig~ .

Dacâ nlbul H're opoz.ilie' favorabil ă negrul va juca: 1. .. . Rd5 albul V;l răspund e; 2. Rf4 R·d6; 3. R-e4 Re6; 4. c4! ( t' aşlig-ă opo-zi/i::t) Rtl6: 5. Rr5 Rel7; 6. ·Re5 Rc6. 7. R06 Re7: 8. Rd5 Rl>6 ; 0. Rcl6 ş ; dşll~ă.

b) Fig. 23. - alb : Rf2,c3,e3: negru : Re5,c5, al, bul c.aş l i ţ! ă aplid nd regula de nlflÎ sus. Se va juca :

Fig. 23

l' b e rl e Ir h

1. Re2 Re4; 2. ·Rd2 <4; 3. -Re2 RoS; 4. RI3 RIS; 5. e-4+ R· .... 5 ; 6. Re3 Re6; 7. Rd4 şi câ~ligă.

li

c) Fig. 213, - alb: Rj2,c5,d4.e3: - I, i ru: I? f5,c6 . .ri5, (piol1ii blocati) Albul dştigă pel1 tru că arc 0[>0 -:z i(ia favorabilă . Va urma:

1. Rf :~ (opozitie) l~g5; e4~de4:+ ; 3. Re4:Rf6 şi am .3 juns la siwatia cunoscutii în cnrc albul câştigă prin d5.

r1) FiIJ. 29. - ~db: Rf3,cS,d4,e3; Ileg ru : RJS. (6,d5 (pionii hlocfl li). Deşi n'are opoziti~ i :\\'or:lb i I ă <.!lnd \' ;i ş \i gă <ls lfel:

, • II • _1 'II III III II , 11111 • III II 5 iii! I!\! 1 .... 11 4 III I!I • ' •• nll '1 .. • ~ il , .. III ..

ab <.: defgh

Fig. 28 Fig. 29

1. R.f2! Rf6! 2. Rg3! RR5, 3. e4! ae4: 4,d5 Rf6, 5.cJ6! ~i albii! dştigă. căc i regc!e negru este legal de piantl l n lb "d6" . ia r pi OIlUl "e4" rade.

e) Ftg· 30 .- /llb: Re3,h;J, [4 .d3: negru: Re5,b4 .c5 pio­nii bloca II dar nu in la 110 .

Albul câştiga jucând : 1. <l4 + ! d4 >1 ; 2. r~d3 Rc6: 3. R,d4 : şi câştigă.

Reti,nem llrmălo:lfe : o! re' gull:

Regula l7-a . - In jocul cu trei Il ioni se va câu ta

41

a se schi mb a unu! di!! 'pioni, reduC<Î lld jocul la doi plon i contra unu. intr'o pozi lie nlşllgălo 'l're. Pio­nul liber se va impinge primul illainte.

Regula tB-a. - Dacă .pioni i .sun! blocali ,în lant ş i opozi(la e irn fa'voare::.\ celui eu doi ,plcmi, acest:? poate scoate rem i ză numl~: dad mentin.<: opozHli! aşa cum s'a arătat la studiu l Fig. 25 şi d acă pir, nul advers lko h:..z ă se află 'pc li ni " 2 sau 7.

Regula 19'a, - Dacă piOn!! sunl bloca ti fari! a forma un lant, illunci indife:-ent ,de opozit ie, ce'! cu un pion in IPlus, câştigă : idern câ nd lantul rit, ,Jlonl nu are baza 'P~ Bnla 2 sau 7.

Sunt cAleva' cazu!"; di nd r~ulilt· l l l' mai sm: :"1

r iiStoamă şi anum(': 1. Fig. 3/. - alb: Re4,b6.c5,d4; nCf!ru : Re6.bl.r(;.

8

1

6 , • 3

FI&". 31 2

a b c d e ~ n

, I eşi nu are op07.lj ie favorabilă albul câşti gă j ucitnf! : al 1. d5+od5: + : 2. Rd4Re7: 1. e6! hc6: 4. h7 ş '

"

cilş tiga, sau h) 1. d5+Rd7: 2. Rd4~ ed5: 3. Rd 5: şi ",Îşllg-ă av;înrl O"t'oz iti,e poate urma: 3 .... Re8; 4. Re6 1~,'8: 5. Rd6Rc8: G. ,6 bQ6, 7. l~a6'Rb8 : 8. b7Ra7: 9. Hc7 câşligillld { s~\l1 :3. Re8; 4. Re6 Rd8; 5. Rd6 R<:8: ii. Rf'7! 11G8. 7. l~d7 Ru8; R. c6 ~ bc6; 9. Re7! şi .. ·:!,;,Iigi:i.

'2 . FiI-! . 32. - alb: RdJ,d5.e4,f3. negru: RdJ,d6.e5.

Fig. 32

abcde gh

Deşi albul are opoziţie lotuşi el pi-crde ,pentru că rt':~e le ,nt.'gT.u îi dislr-uge p .onii. Aco':aşi lezultat ar f: fost ş i :1\ <:a'l.'ul când pen tru acee~i s:tLlal\ie a plonilor Tc.gii .s'ar fi aflat: alb 'pe "g'" Şi cel negru pe "g3", ~a u al b ,pe "el" şi ne'gru pe ,.e3", sau în .general spus ill <>pOr-ilie pe orişicare .fiin dmpurile Ilniei I şi 3 :tfar :Î de a, b. <: şi ·h (Rid, R-h3) . rnl.acest din urmă \:a2 e<iş ll gă albul, Iată cum: 1. f41 ef4; {n'are -ce face}; 2. OS! 13: 3. I~g l de5" 4. 06 şi câşligă.

P01.ltia de mU sus deplasând·o spre llnia ,,8" sau

43

spre coloan:1 "a" se pol ohl inc \"<1rian te in!Nell<! llIe în faVO(lreil când a :dbul,ui ciind a negru illi.

3. PainJ pioni con tra trei.

Re~u !a Nr. 16 se ap!i'c~ il1lkgral şi aci. I{cgula NI'. 18 n.u este valabilă căci cel cu un 'Pion în plus câşti gf,. into tdeauna. Situatiile, naLural, 'pol fi mult mai va' ri fl le, In.s ă jucătorul care a- re .pionul in ·plus va treb ui ~ ă caule a simpHnca jocul prin schimbll l a 1 sau 2' pioni ajungând [a una din situati ile analiz;lte ante' rior. Fiecare caz in parle 2,·re însă caracteristica lu i. aşa că nu putem da reguli generale, iar jucăto rul va trebui să rezolve situalia ilplid nd în [imita pOSibili ·· Iă t ilor regulel e ciluillate până <I !ci.

Il. PIONII CONSTITUIE U UIIU P;) (M/JNOBWC) AVAND DUBLAT PIO NUL IN PLUS

1. Doi pioni contr a unu.

Regula 20. - D<l că pionii sun t bl·(lCll\ i, ( el (u doi pi oni [)l ,a-le câ şli gll .Ilumlli

, ••• ·1 1 •••• , ••• III ·'1_ iii .... • • [il •• '1· .~.~. :.8. 0",111.-

:l b cdc f ~h

Fig. 33

••

da că Jl,re opnl.itie l,wnr<1 bi l ?­pe lin ia pi () nLt~lIi advers .

O g . 33. _ . alb .. Rf.1,d2,dS - negru : RiS, d4 (alhul a re. opozilia f a vorabi : ă) .

Se jOllcă: 1 ... Ren; :2 Rg4 Re6: R. Rf4 Rd5; 4. Ri5Rd6~ 5. Re4 Rc5; 6. Re5 R('o; 7_

Rd4: R<l6:8.Re4Rc6:9.d4 Rd6: 10. d5 Rd7: I 1. 1~,5 Re7;

b. Dacă pioniI nu sun! bltll.:aji tel cu lr~i plol1i râş· ligă , exceptând pozitiile marginaw.

Exerrwle ; Fig . . 17. - alb: N{.1.c3.d2,d3; - negru: R{5,c5.dli .

; lIfi1IlII·.II.~ , ,

, li1I II II ,;

, II 1111 il III , • IU III D liil ., ' II l1li iii &1 , '1 IU 1II;!; 1Il I , ' !!li il Il! II

• b cdet~., " Fig. 36 F ii. 37

Negru se pQate a.păra' în tlouă moduri : oÎensiv sau llefensiv; atbul câştigă In ilmbele cazmi .

S(' va juca:

1. Vnrianfu o/t'w;iIJli Nr. J.

1. 1. ~e2! Rf4; 2. ReI! Rf3; 3. Rdl Rf2; 4. d4! 04 (Ia 4. cXd4 albul câş-Ugă astre!: 5. cX d4 Rf3; 6. Rc2 Rf4; 7. Rb3! ~.4 ; 8. Re3 Rf5; 9. Rb4 Rf4; 10. R05 Rc4; II . d3+ şi c cÎştigă) 5. d3! cX·d3: 6. Rd2 Rf:1: 7. RX d3 Rf4; 8. c4 dXc4+ Rc4 şi câ şti gi ..

2. Varianta ojellsi/',/ Nr. 2.

1. Re2! Re5; 2. Ro I d4; 3. Re2 Rd5; 4. Rb3 Re6: 5. cX d4 cXd4; 6. Rc4 şi c.\iştlg:i (sau .. . 4. d Xc3; fi. clXc3 sau RX c3 Şi câştigă în ambel-e cazl1r!) .

3. \ 'uficll/la defensiv!!.

1. Re2 ' Re6; 2. Rd I Rd6; 3. Rc2 Re6; 4. Rb3 RhG! 5. d4' cXd4; 6. cXd4 Rb5; 7. Rc3 R'4; 8. Rd3 Rb3 . 9, Re2 1~l"4 ; 10. IkJ Rh4; 11. Rf4 Rc4; 12. Re5 şi câ şli~'!'

(;Ql1siderânc] le·! si lll,>!ia din fig. 37 in rare Însă o­poz itia este in favoa.rea albu lui.

Alblll rfiştig5 astfd: a) 1. ... ReS; 2. R~!4 d41 J. Rr;\! Rd5; 4. Rf4! c.J; 5.

cd4: l~d4:; (-). dc4: R("4:; 7. Re4 Şi câ ştigii (se po:lie jura: 5. t'M : c.i J:; li. l~e:J şi cfiş!igă).

Il) 1.. .. Re5; 2. Rg4 Re6! :1. d4 ! ~-d4 : (dacă 3. c4, alunci alhul c:.iş tigă prin : 4. Rg5 1~ (> 7; 5. RfS .elC.); 4. cd4: l~f6; 5. Rf4 Şi câşHgă.

c) 1. .. .l~e6! aC\lm dbul nu mai poate dlşUga acţio­mind '':U regele in putea p ionilor dublati şi trebue sa trC3l" iJ in pitrl(',l opURa· şi jucittld ce, ÎlI t'awl arălnl mai sus, când negru! ,1re opoz itie.

Dal"ă V(I Incerea :;ă joace pe p<lrlea pil >ll i ~t}r dlth! al~ va fi rem:ză; jocul ar urm.:: 2. Rg4 Re5! 3. Rg5 c4' 4. Rg 4 n4! Şi se produce schimb de pion! cu remizi'i.

NOTA: aceasta din urmil al\l~1iză el rasloanlă jocul alh.! _ lui pc pm1.ca pl<"'ll1or duhlatl. fl!wl\ il că alhl'\ IKXl \C c1tş­tlga sprijinind ('Il 1· ... 'g('I~ pionul ncdubbt aslfol :

1. ReCI! 2. I~ e:l !! RîS (forlat dacă negrul mu.Iă Re5, • ..]hul r ăspund e d4!!+ şi câşli-gă) :t Re2! şi ur­mea d e" la varian\(l defensiva .

Ana~\:dln d siluaiia !'oimi lar ă avilll.d ,pionul ncdublal plasat pe liniile a,b,g,h, vom cons tat a că aluul nu po:.:\te <:iiş liga , dci regele ·a lb nu va avea spa tiu ncce­-"a r pentru â ~rccul:l opozitia.

l?c\ilH.~ll1 \.1I" lIlelloa rclc reRuli pen tru jocul cu : .. pion i contra doi având pjonji dub laţi lipi ţ i:

R.egul a 21 ·a. - Daca nioni i sunt b:OC3\i se po<l te ri\şti~a dar,Î avcm o()ozit i~ fav () rahi1<1 ]le lin,ia rio­Ilul ui de b ază adver:-.

Da ::: ,1 pinnii nu su n! bloca li , dutlci regele sp ri­j:n in:d piol1ul neduhlat -câşhgă în toale cazuri le. exrept{ltltl acelea -când pi onul nedubl~t se aH ă pe lini ile a. b, g .şi ih.

D1H:ă pi vnii dublati nil sun! lipi]Î. fie că sunt In bloc sau izo~aii. de re ~.!ll l ;i rcl (\1 Irei pioni câştigă. [xCI1l:plu : -'1) Fi.'.!. ,18. - :lIb: IU4.f4.d2.d4 - llCl!fll: Rf6,r6,d6 Se va juca: 1. Re4 R.e7; 2. d5 c5; 3. Rf5 Rf7; 4. d:;

şi a lbul diştiga. h) Fig . .19. - nil>: l?i4,r4,e2,e4 - negru: Rf6,c6,€li

Fig. 38

:.lIm·.·.· , IIU IIUii il 5 •• II • , .A.U!ii • 3. II • • , III III nil II ' . fii i{Il_~_

Fig' . 3!:1

Se \::1 juc".': 1. ('5 <,5--- ; 2. R!,!4 Rg6; ;3. ea şi alhul \:{\şligă.

Reti llem următoarele regull pentru cazul când Vio-11ii dllbla\i 1111 s unt l ipi ti (fie În bloc, fie izoI31 i) :

Re,Q'ula 22' <1. - (el cu tn'i ploni dişligă in toale

49

J. Pionii sunt grupaţi simetric

(Poz i ţ i i ega le a regi lor) . Regula 24·a. - Câşti gă intot-deauna ezi cu pionul

in plus, indlrerent dacă are sau nou opoziti e ş i lnd! · ierent dacă pionii sunt ma rg!n ali sau nu.

Regula 25-a. - [n astfe l de pozitii mai intii i se joa c ă sprijl nin.d ClI regele grupul cu .p:onlul in plus. :<>e f a c~ sch imb de picnL iar pionul devenit liber se irrl!iJ inge spre eâmpul de transformare. Dacă regele ad vers b loc·hează câ.mpul de transforma.re atullCÎ abandon ăm :pionul liber ·in :poziţia <::ea ma i favora­bil ă noua şi ne dirijăm cu regc.le nQs~nu că.tre pio_ nii adverşi din gnrnll ~ riHna s, dislmg-ându-j şi câş­tlgând !i'5tfel partida. l~ xemple :

Fig. 40

i. 1· ~ ~ c f g ,1

a) Pig. 10. - eJ!b: Rd2,a2,b3,j4,g3 neg-ru: Rd4, 05. b4. j5.

Se 1,' ,1 jLWa : 1. Re2 Re4 : 2. Rf2 şi câştigă iliplicând

51

~ j " Iutlel hloca rea nu este posthn ă ; la mişcarea n.~ . ~ru lui h5- h4 SIC' va răspun de c3-c41

~ . Pioniî sun! grupa'i nesimetrlc În g rupe dive rse.

[n acest caz modul de joc va valria dela' caz la caz . 111 gene.ral f:eca re j ucător va cău ta, să exploa teZ':! '~ru p a unde are ·suv erlorl ta te În Iplon l ş i pozitia rc­~e lLJI. In 'a c~!\ t fel de fina·le p01.ii ia ,rege lui are o ma r<'" · mpo r l <: nj ă .

r-:xemp~ . Fig. 44. - alb: Re2,a2,b2,c4.d2,g4,h3 - negr u:

l~e.'), (J7 .r7. f7,ţ.!6.g5.

FiII . ..

3 h c d e ~ h

Aici al-bu l va că lli a ~ă in!ărea s(; ă cu regele pioni i ... ;î i S l (l ~li (g4 ş i 113) şi să oblic decizi a cu majorita tea :>(1 de plcni dela ilancu l damei. Negrul Vi!' căula, fi e a (,hl in." de-cizl a eu ,p:onii s~ i tari sau În cazul cel

mai r ă·u îmobi1i z<Î n~d regele ,ldvNS in apârart: <l pion:· lor IZ ş i h să (1 1(1("(' şi să di str u g ă pionii rcnh ali ao­ver.şt.

AJbltl a-vând un pion .in ,plus va e.l ştiga asUei: 1, R:e:{ fSl (negru urmăreşte sClhlmhul la flancul regelul ş i In depă r tarea rege!ui advers dela centr u) 2. d4+ ' Rd6; 3 . b4 f4+ 1 (prfn această mllla re negru imohi lizează regele alb lân.gă fl ionul f4 care a meninţă S<l

se transforme) 4. Re4 (oClqp ă un câmp efe unde p:i. zeşte pionul f4 şi totodată sprijină plOnji del a centru)' e6; 5. a4 86; 6. ~5 Rc7; 7. d5! Rd6; R. bS a h5 : 9 a6 hc4 : 10. a7 n i5: Rrl4 şi câştigă.

V. JOCUL LA PARITAT E DE PIONI

In general irt astfe l de jocur i pozitia regelui ilTl··

o mare importantă. Jocul duce In cele mai multe ca zuri la remiză; vom îne,erca totuş i. a nall zâ n rl <;i-;·tt>­matk să scoatem a-numite regu lI.

A JOCUL AVAND UN PION CO.h./T/?il (.' 1.;' / :.

Indiferent care este .pozitia -rela ti vă a -pion ilo r. da cii regii .se află in acel aş ca reu cu 'pionii adve r şi, (' ~t, remiză.

Fie situ aţia : <l lb: Rf:~,d4- negru: Rf6,d5·· a lbul­are opozitie favowbilă dar nu .poa te dşUga. Va urm a: 1. Rf4 Re6; 2. Rg5 Re7; 3. Rf5 Rd6; 4. Rf6 Rd7; 5 Re5 Rc6; 6. Re6 Rc7; albul a câş tigart pionul da r nu poa te câşti ga parUda nemai având CY,)ozitia ş i nici po· ziţia de diş l ig . Poate unna: 7. Rd5:Rd7 şi c remiz ;t

5S

Tol rcniiză ('sle şi in situatiile: t·) ~lb: Hc3,d4 -negru: Rd6,c6; b) alb: Rd3,-M - negru: Rc6,a6; c) a lb: Rd4,h4 - negr u: Rd6,a7; căci in toale aceste t;azuri regii se vor di rija către pionii adverşi pentru a -i opri şi distfltge.

Il. J()CUI. A DOI PIONI CONTRA DOI (LEGAŢI. ŞI NELEGAŢI)

In. ~enerill jocul duce la remiză. Penlru a se putea câ ştiga tre-buia să exisle situa'tii în care dŞtiglll să ii<' df'trrminal de alU factori ca poziţia avantajoasă /1 regelui Sat,' UII pion trecul: fie situatiile:

a) alb: Rf4,c2,g4,; negru: l~f6,h5,t;6; albul câşligă da·torilă pozitici speciale. Se va jue:! astfel:

1.g5+ Rg6; 2. Re5 R:g5; 3. RuG Ri5; 4. R:c6 Re5: .fi. R.:b5 şi diş lîg ă.

Se mai Ipute<l jura: 1. g5+ Re5; 2. g6! Rr6; 3. g?! R:g7; 4. Re5 Rf7; S. Rdfi ş: c<î$ii~ă. Negru nil poate iace nimic ·din C(lUZ:'" ,poziliei av~t1Sate a pionuhri g şi pozi(ir j "favorahilr a regelui alb.

b) alb: Re4,c2,J4 negru: Re6,b5,c6; acum a lbul nu !TIai ·poale câştiga căci ·pionii negri nu mai sunt aşa de departe de regele negru.

Se va juca : 1. f5+ Rd6; 2. Rf4 c.S; 3. R.g5 Re?; 4. Rg6 R18; 5. Rlo 04; o. Re5 04: 7. Rd4 03: 8. c'03 c:03; ~l. Rc3 şi remiză sau: 1. f5+Rf6; 2. Rf4 e5; 3. Rc4 ('41 4. Rd4 IU5; fi. Rb5 Rt'5: o. R:I)5 Rd4 şi t.' r-emiză.

In concluzi:. :i.l paritate lie pioni f<:·:toriî care decid jocul sun~: pozilia regelui sau pozitia înaintată a vre· unui pioll. In cele lalte c·azuri jocul se va term ina cu remiza .

·.")6

Se va lUca: 1. Rd3 c5: 2-. ReJ c4; 3. Rb4; Kd4 ; 4 .·:S +- Rd3 ş i rem i ză.

Fig. 4.7

a b r d e g h

rl J FIg. 41}. a lb : 1?c2,d2.e2 ~ negr u: Rd6,c6.cÎ { albul câşUgă) .

Se va juca : l. Rc3 Hc5; 2. dai Rd5; 3. c4+ Rc5: 1. d4+ Rd6; 5. JM Re6; 6. Rc5 Rd7; 7. e5 Re7 ; 8. ~c6: ş i câştigă (se mai putea juca: 2 ... Rd6; 3. l?c4 : 5: 4. e31 Re6; 5. Rc5: Rd7; 6. e4 ş i câştigă) .

e) Fig. 49. - alb : Rd2.c2,j2: - negru : Re6.c6.c7 (pio nii nelcgat i) .

Se va juca': 1. Re3 Re5; 2. f4+ Rf5; 3. c4 c5: 4. Rf3 R16; 5. Re4 Re6; 5 .. 15+ R16; 6. R.f4 R17 ; 7. ReS Ile 7; 8. 16+ R17; 9. RIS R18; 10. ·Re6 Re8; II. 17+ R18 ; 12. RI6 e6; 13. Re6 Rg7; 14. Re7 şi eâştigă (s. mal putea juca : 9 ... c6 10. Re5 Rf8; II. Rd6 ş i câş ­li gă ) .

'Regula 2B- a. - Dacă 'PIonii sunt nelegaU, fegele spri j in ă pionu l liber implrtgându-1 spre câm pul de

lr3nSrOrma re şi dacă regel.'9 advers reuşeşte sa -l. hlorheze atunci plonul li ber este abandonat, se a·

Fig. t9 2

tacă pionii adverşi fără apărare şi se dtstmg. Pa r­Hda se câştigă cu pionul .rămas .

~egul a 29·a. - lJa c ~ pionii (iegali sau nelegaji) se află in afara eoloanej pion ilor a dVf'rşi , se ata c ă ma i lntâi, cu regele, ,p:onii L.dverşi pentru a men· IInţ acolo regele advers, după care se imping pl~ onii liberi, ştiinju~se că aceştia. JlU pot fi distru{;i de r~g-ele advers (,:hiilf (Iacă s'ar ~1fla sing;uri (re _ gula 9 şi 10,.

NOTA: Când p1o:,'1111 sunt .leg,Cltl şi trec pc lângil pionii 1d1'erşi (cazu! r.e l mai greu de câş!i~al : nlunri ~r j oa:-.i :-um S'II MiHat in ;~,"11117,a sltulltlei 48.

") Jocul cu !"rei pion i cont-r a trei, din care do; sunl dublati.

Regula 30 -a. - Aproape in.toldeaUT1-il jocul duce la remiză ,dad pionii dublati 'Sunt leg-aii de al trei­lroa' pion; dacă 'pionii dublati sunt izolati atUlKi ju­cătorul cu ·pioni i rteduhlali llollle câşliR"<l in cele mai multe cazuri.

Regula 31-a. - Pentru cazu l pioni lor dublati ne­leg-ati. in poz~~ii egat" se speculează slăbiciune:! p:onilor ,dubla~i, -atacându-se câllipurile d:,n fată şi cele lalerak sau p:orru\ izo~at !ater :tl şi din spate.

Exemple: a) Fi/.!. 50. - alb: Re3,c2,d2,fQ, - negru: Re6,d6 •

.f6,f7. In acest caz albul câşUgă uşor. Piofl!i du~)lat i ad­

verşi având lInia f. bandă de ,pia nu l f2 .. jocul se re ­dlKe 1n' realitate la jocul a doi lPioni (c2,d2 ) cont ra unui pion (do) şi se câşligă G'P li cându-se regula 14-a.

b) Fig. 5 1. - alb: RdJ,c2,e2,f2 - negru: Re6,d6,f6. 17. Al bul câştigă u rm ări n d:

60

2) fi.:! :'l câştiga plonu l Advers "ri" pr:n zugzwallg . fi e a face trecut pia nul "c".

Se va JUCA : 1. Rd4! f5 (mutarea ob li g<.torie; dac;! se joacă dS, albul r ă spunde e4! şi - ti schlmbll t p:onli aşa cum a vizat la !punctul de mai sous; d acă ioar:! RfS, pierde piollul "d") 2. f4 Re7; 3. Rd5, Rd7: 4. c3! Re7 (d::td 4 .... Re7; S. c4, Rd7; 6. cS de5; 7. ReS. Re6; 8. Rc6, Re7; 9. RoS, f6!; 10. Re6! Re6; II . e:3: Re7; 12. Rc7l Re6; 13. Red8! RdS; 14 . Re7 ş i câştiga ) .'). Rc61 Re6; 6. c4, Re?; 7. Re?1 Re6; 8. Rei8, f6 ; ! ). ('31 ş i câşti ga căci la ri5 se va răsp u nde c5!; dacii la mu ta rea 8 .... dS atunci 9. cS! şi câştigll .

c) Fig. 52. - alb : Rc2,d2,e2,f2 - negru: Re6,dG. 16. 17 .

Ftg_ .52

Pentru a câştiga albul, are două căi :

1. S ~ atace p ionii adverşi Ip r in câmpul bS căzând rn spatele plonulu l Izolat 'ld6"; ..

2. Să ata-ee pionii dublaji din .rată ocupând ciimpul . .ÎS", "f4" SAU g5, .. -

Se va juca:

Var i a n t a l·a. - l. Rd31 Rd5; 2. Re3, Re5; 3. RI3 R15; 4. Rg3 Rg5; 5. f4+RI5; 6. RI3 Re6; 7. Rg4! J~e7; 8. INS! d5; 9· <l4 ş i câştigă (sau 6 ... Rg6; 7. Re4 ş i pionul .,d6" e p:erdul; sau; 7 .... f5+: 8. R'g5 d5; ' 1. d4 16+ ; 10 Rg6 şi câştigă).

Varian.ta 2-a. - 1. Rd3! Rd5; 2. Re3, Re5; 3. Rf3 f5; 4. e3! (nu 4. Rg3 căCi negr·u răspunde ,f4+ ş i scoate remiză a5tfel: 5, Rg4 Re4!; 6. <13+ Re5; 7. Rg5 d5; 8. Rg4 f6 şi remtză; - pri'll muta'Tea <\ . c3! albili opreşte mutarea neg,ruiui f5-f4 care dU'l."e la remiză) - 4 . ... Re6; 5. Rf4 Rf6 rorla~ (la 5 .... d5?; 6. d41; 1<'1 5, ... f6 tOt d4! ŞI câştl.gă) 6. d4 şi câş-

ti gă În două m oduri: ,1) G . ... d5; 7. f3 Re6; 8. Rg5! f6+: 9. Rf41 şi

,:aşttgă. il) 6 .... Rg6; 7. d!Ie4; 8. Re4; R16; 9. RJ5 R,7; I[)

Re6t Re6; II. f3 fv; 12. f4 Rf5 (dacă 12. ... f5 sau Re7 albul mută dS şi câştigă); 13. RdS; Rf4; 14. Re6 Ile4; IS. d5 15; 16. d6 14; 17. d7 13; 18. d8D. Re3; 19. Dd l R12; 20. RIS Rg2; 21. DdS Rg3; 22. Dd3 X Rg2; 23. De4 Rg3; 24. Dg4+ R12; 2S. RI4 şi câştigă (dacă 10.12; 19. Dd l urmat de DII).

Varianta S-a. - 1. Rd3! Re5; 2. Rc4! (nu e bine Re3 căc. negru răspunde f5 urmat de f4 ob­\IIlRnd rem iză); 2 . .. _ ,f5; 3. Rb51 (cuce ri.rut dmpul .. b5" a lbul şi-a asigurat câştigul); 3 .... Rd5; 4. f3, f4; 5. Rb6 şi câştigă 'În. două moduri:

a) S . ... Rc4; 6. Rc6, ~S; 7. Rd61 d4; 8. d3!+ Rc3; 9 . . ,

,

Re5 Rd2; 10. Rd4: Re2; IL Re4 i5- ; [2. Rf4: şi nişligă.

b) 5 .... R<4: Rc6 d5: 7. Rd6' Rd 4: 8. Re7' R ... 4: 9. R17: d4: 10. rl3+ R<3: Il. Re6 Rd2: 12. !le5 Re3: 1:3. Rf5 Re2:; 14. Re4!! Rf2: 15. Rf4: Rg2; In. R{'4 Rg:j, 17. Rd4; şi câştiga. .

Retinem cij p-rim<l mulare pe "dJ" arc in ţzenne! t începulul atacului alM iil 'pionilor dublati cât şi a Cl'­lui izolat şi oblig~ rpe rH.'gru să r ăsf/unt.lă Rd5. du-p.1 ('are rămâne -posibil şi executabil a·la'..:ul din v~riam ll 2-a. Dacă negru) răspur~d l;' )~e5!" atuilc i alattll fl i ll varianta 2-a nu este ,Pos:bil Şi se execută cel <lin va · rianta 3-<1. Poziţia de mai sus poate fi decalllUi spre dreapta sau slânga. proc~delll de câştig rămâne In'să :lce l aş.

FIg. ?3

~ b ~ d· e r h

a) Fig. 53. - alb: Rd2,a2,b2,c2: negru: Rb6,a6. a7,c6.

Se câştigă astfel;

"

1. - Regele alb atad căutând să aj u ngă pe "d6" sau "c5" lângă ,plonul Izolat.

2. - Prin zu.gzwang se va câşti,ga- plon:u l izolat şi apoi partida.

Var i a n t a '~a. - Negru se opune direct la ocu­parea câmpurilor vizate de alb. Se va juca: 1. Rd3 Re5; · 2.Re4 Rd6; 3. Rd4' a5; 4. a4 Rd7; 5. Re5! Re7; 6. e3! Rd7; 7. e4' Re7; 8~ e5! Rd7; 9. Rf6 Rd8; 10. Re6 Re7; Il. Re7 Re8; 12. Rd6 Rb7; 13. Rd7 .,6; 14. Rd6 ş i câştigă.

Dc.d negru joacă activ atacând ajungC'm la va­r ianta 2-a.

Varianta 2-a. - 1. Rd3, Rb5; 2. Rd4, a5; 3. Re5 Re5; 4. Re6 Rd4; 5. IRld6 05; 6· Re6 Re4; 7. Rb7 Rd4; 8.Ra7: e4; 9. e3+Rd3; 10. Rb6 Re2; Il. Ra5: R,b2:; 12. Rb4 şi câştigă (s-au 7 .... a4; 8. a3 Rd4; 9. Ra7: e4; 10. e3+ Rd3; Il. Rb6' Re2; 12. Rb5! Rb3; 13. Re5 Rb2:; 14. Rb4! Rb2; 15. Re4: Rb2; 16. Rb4 şi câşligă).

8 •• • •

' •• ' 11 • , .-111' •• •• • • •• , ...... . '. .. . 2 iliH:i a8 . ' ... .

abcde' t , h Fig. 54

e) Fig. 54. - ,Ib: Ro2. c2,d2,e2; negru: Rc6,d6, d7,et Pioni i dublati fiind legaţi cu al trei'lea pion va rezulta remi~ za.

Se va juca: 1. Rh3 d5; 2. Re3 05; 3. Rd3 d4; 4. Re4 I~ d6; 5. Rf5 Rd5: 6. Rf6 04: 7. Rf5 e3; 8. d3 06; 9. Rf6 Re5. ·10. Re6 Re6: I l. Rf5 Rb5';

12. Re4 Re5; 13. Rf4 Rb5!; 14 Re4 RoS; 15. Rf5 Rb5! 16.

Re6 R<.6 .. Ibul nu poate câştiga. Sau negr'u, dela In<.eput, trece ln defensivă <:00-s1l-

15

luind triunghiul d,e fe nslv (pionii 'PC d5, d7, e6) con­Ira dmla 8'lbul nu poate fa-oe nimic. Se va juca:

1. Re3 d5!; 2. Rd4 Rd6; 3. e3 Re6; 4. Re5 Re7: 5. Rf6 Rd8; 6. Rf7 Rc8; 7. Re8 Re7 (aemn negru l joad .re· petând mutărUe R-c7-R-c8-R-c7 sau R-c8-Rd8-Rc8 dad. albul ocupă cimpul d6) ; 8. Re7 Re8: 9.Rd6 Rd8! şi remiză. Dacă albul 1mp~nge -pIonii "e" sau "c" , negru schimbă pionul "d5" şi situatia rezulbta de 2 _ploni contra 2 duce la remiză .

3. Joc'ul la paritate de pion(, unul din jucători având În să pioni dublati.

Din cauza ma rei diversităţi de pozi·tU· nu. se pol da reguli, lOtuşi intotdeauna vom !putea descompune jo· eul tn s"'ualil elementare de doi şi tr.ei ploni şi vom putea prevedea rezultatu l. I·n 'Cursul jocului -se va urmari ca prin sohimb de 1lioni să sim plificăm jocul şi să a'jungem la o sltu-aile câştigă toare de doi sau trei 'Plon~.

Exemple: a) Fig. 55. - alb : Re3,a2.b2,c2,g2,h2 - negru:

Re6,a7,c6,c7,g7,h7. Situatl.a se descompune În două: o grupă de doi ploni -contra doi, ceeace inseamnă echilibru ; şi o gru"pă de t·rel .pioni contra trei dublaU şi nelegati, rez.uItă -că albul jucând la ,flancul damel trebuie sa câştlge. Conform regulel. 3 1 alb ul va 2.daca pionii dublati şi va câşttga. Nţgrul -nu poa·te face ro­mic, ·nlcl la unu l din flancuri nu-I aşteaptă sa lv area.

Se va joca: 1. Rd4 Rd6; '2. Re4 a5 (fortat); 3. a4! h6 (negrul nu mai are mutări .la flancul damel şi tn curând şi le va ~pulza şi pe cele dela flancul regel ui) ; 4. Rd4 (a!bu ţi ne lPionii g ŞI Ih cat mai · departe d~

••

regele a uvers, în plus e i mai vrea să provoace s l.:1bi­d unÎ negrului) ... ~6; 5. Rc4 (câştigă tempo) .g5~. 6. Rd4 h5; 7. g3 h4; ~ . gh4 ; gh4: 9. h3! c5+ (p:on i1 h sun t ,prea departe de regele neg~u); 10. Re4 Re6; II. c4 c6 (acum negrul e blocat şi .pierdut): 12. b3 Rr6: 13. Ri4 Rg6; 14. Rg4 Rh6; 15. Rh4 ; Rg6; Rg4 Rh6; 17. RfS ş i câ ştigă .

Se mz! poate juca : 4. "0 c5-f- : 5. Rc4 Re6; 6. g4! g6; 7. 114 g5; 8. h5 Rb6 (acum a:lb ul c âştigă clas ic): 9. Rd5 e6+ (forlat); 10. Re4 Rb7; Il. Re5; Re7; 12. c4 Rb7; 13. Rd6. Rb6; 14. c5+ şi se câştigă uşor ,

Se mai poate câştiga uşor jucând 4. ,b4! ab4: ; 5. R.lJ4: ş i câştigă u şor. Am arăbl îns ă demonstraţiile precedente 'pcl1'lru a scoate ·În reE~f ,dela stra tegică a s lăbiciunii plonilor dubla!i cr.re se speculează !prin epuizarea mişc1rilor l a neg-fu şi câştiga rea pionj.]or dubla1i.

67

b) F.ig. 56. - alb: Re:!, b2,d2,g2,g4.h2 - negru : Rd6.b6.b7,f6.g7,h6. Situaţi a se descompune in două grupe dlstln.cle: la f1aocul regellJ<j -sun t trei piooi le ­gati contr a Ire i dub:ati lega-ti, deci echv:lbru; la fl;ltl ­cui dame! sunt doi· plonl dublati- contra doi nelega11, deCI poz.iţle câştigătoa re pemru alb. Negrul nu poate obtine nimic la flancul regelui, iar rIancul dame! va câştiga <.~lbul. Deaceea albul :tncep.e a-Iac-ul la f1aocul. daomel.

8

7

6

5

• 3

' Ig. 56 ' 2

1

• , " d , g h

Se va juc", 1. d4 RdS; 2. Rd3. bS; 3. b3! b4; 4. Re3! g6; 5· R:d3! ,b5!; 6. Re3! (regele negru nu poa_ te 'pleca de 'P~ d5 pentrucă .a~bul va împinge pionul "d" şi va ataca pionii adver'şi din srpa'te); 6. o" f51; 7. gIS: gIS:; 8. g3 (a lbul ap'll,a câmpul 14) ... hS; 9. Rd3! (d3 şi e3 'constltule rezerva Inepui zabilă de muUri a albu lui, negru este 'pie rdl1t) ." Rd6; 10. Re3 1«15 (a<:um şj ,n~gru , 'prin Ocuparea câmpului f5 si interzicerea câmpurilor "e4" Si "c4" , si ·a creat o sursă

8

nelimitată de mută rt: ~ d6, Rd5, Rd6, el c. astfel a lbu l sau acceptă remiza Isau va fi fortEi să treacă la actiune, ş i trece ... ); Il. h3! (câşHgă un tempo) O" '

Rd6; 12. RI4 Rd5: 13. RI5 R:d4:; 14. g4 (iată dece h3 a fost bun căci acum se la ·hg4: ci nu Rg4:. ceeace

. adu ce econo mi c de două mutări) o" hg4 : (forlat) ; 15. hg4: 'R<3; 16. g5 Rb~: 17. !!6 Rc2; 18. g7 b3: 19. g8D. b2; 20. D.g2+ (albul Incepe ma nevra pentru căştl-gaiea leFnPO-uhti) "0 Rb3; 21. Dd5+ Rc2; 22. Dc5+ Rd2; 23. Db5: (a scăpat de un pion) ." Rc2; 24. Dc4+ Rd2: 25. Db3 Rcl; 26. Dc3+Rbl (ma".' \"fa dame! pentru câşHgarea terrwo-ului constă in fi

forta regele advers sl intre pe câmpul .,bl", cJ.upa care al-bul îşi ap ropie regele); 27. Re4 Ra2; 28. Dc2 Rai ; 29. Da4 + Rbl (laT a câştlgat tempo); 30. J~d3 Rcl: 31. Dc2*

Se poale juca: 9. h4 Rd6; 10. RI4 Rd5; II . R15: Rd4: 12. g4 hg4: 13. Rg4: Rc3; 14. h5 Rb3: 15. hb Ra2; 16. h7 b3; 17. h8D b2; 18. Da8+ şi albul câş' t:gci :n mod ana1o,!;! ca mai sus.

Observăm că jocul datorH combinaUlIor Ivite nu s'a desfăşura t simplu şi clasic ca la 8'fl:a llze le situa1i ilor a doi sau t rei ploni.

Albul avea -situatia dş.lIgăloa re la rJancul damel şi a câştigat pe f~ancul rege~ui. Negru l a\'ea situaţia slabă pe flancul dam:ei ş i tocmai aici a reu'şit să aj ungă cu pianul aproape de 'transformare dâ nd ad­versarului mult de lucru!?. S'ar ,părea' -că acest fapt ar ' răsturna regulele stabilite! Dar acestea su·nt apa ­r ente care dispar In faţa _unei allal!ze ma ~ adânc!.

In ;: .devăr albul n'a câşti-gat jocu l la flarueu l regeluI. Albul a câştigat jocul pentrucă era -ma: tare la flan­cul damei şi adve rsarul, din această cauză, a fosl imobilizat cu regele său pe câmpul "d5" , Re~e!e ne-

II.

gtiu nu putea. plocao de pe <15 ~rHrucă pioJlJJ sai depe coloa nal ".b" ar · fi ·fost imedia t ata.cati şi dlstruşi şi jocul se pierdea rC!ip.id. Negrul fii nd imobilizat pe "d5", era forţat să-şi epuizeze miş-cările dela flancul damei şi să aştepte pasiv. actiunea ofensi vă a a tbu­lui. Albul fiind liber să-şi aleagă momentul de ata~ a câştlga.t la l imită .

Albul n'ar fi IPutut să câş-lige nici Intr'un caz dacă negrul n'ar fi avut situatie slahă pe flancu·[ dame!.

Iată dar. la o ana·liză mai p rofundă reiese că al·bul a câ-ştJgat ipentrucă avea .Ia fhmcul dam ei doi plone nelegaţi contra doi ploni dulb lali.

D. lOCUL CAND PIONII CONSTITUE; O SINGURA GRUP.4

Prin existenţa unei singu re grupări, analiza este mult lJoşu.rată şi rezu ltatul se poa·te vedea deseori fă ră prea multă difieultate. Pentru uşu~inţă vom ana1il':' Întâi cazurile când pionii su·nt dispuşi fată in fată ş i. apoi cazul opus.

1. Jocul având pionii dispuşi faţ i!. În fată

In acest c<:.z pozitia pionilor nu prez i ntă niciun avantaj şi numai pozijla regelui ·poate aduce deci zia.

Fie situ aţiile: a) alb: Re4, M , 1 ~3; negru: ReS, bS, c6. b) alb: ReS, c4, d3; negru: Re6, b6, c5. e) alb: Rf4, b5, e4, d3; negru : Rf6, b6, e5, d4. Pozl~iile sunt net de remiză, Întrucât niciunul din

adversari nu are vreun avan taj.

70

Da r in s itua! ii1e : a) alb, RI4, e4, <10; neg,,", RI8, 05, d~. b) alb: Rf3, bS, c4, d2; negru: Rf6, b6, c5, d6 al­

bul câştigă pentrucă are opoziţie pe linia plonului de bază advers (ca.zul prim) salU poate <Câştiga aceas lă opoziţie în cazul doi astre,l : 1. Re4 Re7; 2. Rd5 Rd7 acum .e opozij ie pe linia iJ):onu lui de bază negru dar in avantajul negru-l ui; al[)u! va .răsturna opozitia prin mutarea d3! mi.şca rea de rezervă ş i opozitia e in favoarea albu lui care câştJg.li uşor.

In situaţille:

a) alb: Rf3, b3, c4, d2; .negru: Re6. b6, c5, d6. b) alb , RI6, b3, e4, d3; negru, Rd7, b4, cS, d6 al­

bul deşi arc o poziţie favorabilă pe linia pianului df' bază advers nu 'Poate câştiga ,pentrucă piortul de bază nu este 'blocat.

Se va juca, a) 1. Re4 Re?; 2. RdS Rd7; 3. d3 Re7; 4. Re6.R-c6 şi. e !emiză . S~. mai ,p utea j~.ca: 3. d4 cd4: 4- Rd4_ Rc6 , o· b4 Re7., 6. b5 R~8" 7. Rd5 Rd7 remiză, ( dacă 6. Rd5 3tluncl .negru joacll b5!; c5!. dc5: 8. Rd5: Rc8; 9. Rb5: Rb7 şi e remiză), .

b) 1. RI7 Re7; 2. Re7 Rc6; 3. Re6; Re7; 4. Rd5 Rd7; 5 _ d4 .cd4; 6. Rd4; Rc6; 7. Re4! ReS; 8 ReGl Re6 ş i c remiză .

Retinem următoarele reguli: Regula 32-a, - Pentru ca' opoziţia pe linia p l~

llul'ui de ba ză advers să fie câştigă.toare, a-cest pIon "trebuie să iie blocat de un 'PIon propriu.

Regula 33-a. - Pozi,tla simetrică a pionilor nu prezintă 'niciun avallt.aj şi rduce in cele mai lŢlulk

-cazuri la remiză. In asemenea poziţii ceeace poate aduce 'uneori <lecizii sunt: pazi/ia favorabilă. a rege­lut şi ~iluaţia avansată a'piom1or.

71

Exemple:

a) Fig. 57. - alb: 1Ih4,a5,b5,c5. - rlegru: IIg6,a7, b7,c7. Albul are pionii mai .avansati şi poate for ta

Pir. 57

a b c d e g h

dştlgul astfel: 1. b6! cb6: 2. a61 ba6!: 3. c6 Şi fn două mu1ări face damă.

b) Fig. 58. - a lb: Rh{a4,b4,c4. - negru: Rh6, a7,b7,c6. I ată o altă s ituatie unde albul c.u tot avan· stil de pioni nu poa te face nimic.

NOTA: de altfel nici În situatia din fl~. 57 albul n'ar fi putut face nimic dacâ regele negru ar fi fost cu un dimp mai ap roa.pe de pionii s;'i i; de exemplu pe 16, deoarece el poate opri pionlll advers care merge spre translormare.

c) Fig. 59. - alb: Rf5,b4,c4,d5. - negru: Ra7,b7, c7,d6. I ată <> situaţie unde avans ul pionilor albi şi poz i t~.a fa'/or abllă a regelui dec id.

7'

Se ve: joca : 1. e5 Rb8; 2. ed6: ed6: 3. Re6 Re7; 4. b5 Rb6: 5. Rd6: R·b5: 6. Re7 Re5; 7. d6 b5; 8. d1 şi albul câşllgă.

8

7

6

5

4

3

PIC'. ~ 2

., h " • • h

Fir . 59

A.ceeaşi situatie iă ră avans de pionl duce la rem iz i .

7J

d-ad modificăm situaţia regilor astfel: al:b: Re3: ne­g·ru: Rf6. atumi aJbul câşt igă uşor: 1. Rf4 (are opo­zille necesară ... Rg6; 2 .. Re5 RgZ; 3. RI5 Rh6; 4. RI6 Rh7; 5. Rg5 şi câştigă. . Dacă pionii "'u sum liocaF aproape intotdeauna se

va, ajunge la remiză , dki judtorul cu reg-ele mai pu' tin avan-sat işi va ment ine 'Pionii de baz~ la inăl11mea regelui.

Exemplu: Fig. 64. - .alb : Re3,a2,b2,c3.h4. - negru: Rel,a7,

b7,c6.h7.

a b c d e g h

Aici negrul avâ nd rege le prea tnapoiat, va căuta -să scoată remiza men.tinân u pionii de bază in unnă sali pc linia regeluI.

Se va j uca: I.Re4 Re6 2.b3 Rf6 3.83 Re6 (z<lbi.ll vrea să provoace ina:ntarea pionl1or adverşi, dar ne­grul evită cursa) 4.<:4 h6! (prin h6 isi as i gură mut ă-

17

riie in terminabile pc c6 şi f6) 5,Rf4 Rf6 6.Rg4 Rg6 7.b4 b5! şi albu l nu mai poate face nIDlic (daci c5, atunci h5+ şi rem iz ă; dacă cb5:, cb5: 2, Rf4 Rh5 3 Rg3

<16 ş i remiză ) . ,se mai putea ju-ca : I. Re4 Re6 2,b~~ h6! 3.a3 Rf6

4.a 4R.6 S.b4 Rf6 6.c4 a6 7.bS abS: 8.,bS: Re6 9.M Rf6 Şi. -c remiză dci regele negru va lPendula :pe ,:[6" Şi "e6" (la 7 ... ab5: se ·putea ju-ca 8,cb5: cb5: 9.ab5: Re6 Şi remiză), .

Din aTJlaJizele de mai sus retinem următoarea re­gu1ă :

Regula 33-a: In finalul cu paritate de ,pioni dis· puşi in două gmpe dacă un ul rlin jucători 'are o pozit~ prea av,ansa,tă a regelui. celăla lt jucător pentru a obtine remIza va trebui să-Ş i .menţie '1' 10-Ilii de bază pe linia regelui sau mai inapoi, iar CII

regele să mentic opoziţia până ce se blochează pionii , du pă care remIza' este a.sigurafă .

2. Cazul când grupele nu au paritate de pioni

t\'\odul de joc va varia de la caz la caz, ' După cum e şi oorma,1 si,tuaţia va putea fi uşor descompusă in g'rll'puri elementare de 2 Şi 3 pioni, analiza că rora ne \'a da sol,ujia justă şi ne va face să vedem rezultatul pafltidei.

Regu lele ce se vor apl1ca In acest fel de fina l vor fi regu.~-ele slabiHte la joturtle de 2 Şi 3 pionL

Exemple: al Fig. 65. - alb: Rd4,a2,b3,g3,h3; - negru: RI6

a6c6,d6,h5. Aici cele ,duuă grup uri ~ p:oni se prezintă as tfel:

<1) Grupul dela fltanc~ regelu i (doi pioni -contra unu) c . .'vamajează pe alb, Dacă regele negru nu va

78

Iărească acttUonea pionBor să!. Jocul se poate desiă ­şura astfel:

I.Re4 dS+ 2.Rr4 cS (negrul vede perî'COlu-1 ln.să caută -să atragă plontJ1 advers "g" cât mal departe spre g8) 3.g4 h4! (negru rşi pl!.strează ploJ\ul "h" care .fmpreurl!ă <:u plonul "d" vor decide jocul) 4.g5-1-Re6 (.p.tonu l "g" IDU poate ajunge singur la g8. deoa­r('ce e tn acelaş careu cu regele advers) 5.Rg4 d4! (a p ăra rea indired ă a plonu-Iui h4) 6.Rf4 a5 (ofensiva albului. a eşuat, regele alb nu poa'1e .pleca din eareu l plon.ului d4 şi deaceea g5 stă pe Boe. deoa-rece di ncolo de g5 nu mal .poate fi sprij:nit de rege) 7.Re4 (n' are nim:e mai bUR) ... Rd6 8.a3 Re6 9. Rf4 şi e remi ză.

Sunt două varia.nte care duc tot la remiză: 'a) l. Re14 d5+ 2. Rf4 c53. g4 h4! 4. ~3 şi e rem iză

sau I.b4 mai bun ca LRc4- 1.. , RfS 2. a3 d5 3. Rd3 Re5 4Re.3 şi remiză.

h) 9 ... Hd6 IO.Rf3 R,S II.Rg4 d3 12.Rf3 Rd4 13.g6 Rc3 14.g7 d2 15.g8D dlD+ şi reml'l.

In' general tn finală la .pe'rltale de pion" elemen­tele care decid padldfl sunt numai pozitia regelui şi situatia avan sa tă a pionilor.

Impărtireai neegală a pionilor nu face detât să creeze o situatie favorabilă Ilai un flan.c şi ~ravora­bilă la a~tu l c:şa că dacă la aoeasta nu se adaugă un-ul din elementele cita te mai sus sau amâr.două, jocul se ethlHbrea ză şi du<:e la remiză.

Ca· inGheere. atragem 3tenf iunea d regulele s ta · bilite până aici precum ş i cele ce se vor mai stabili Sll nt valabile pentru situati ile aproximativ egale a părfi lor adverse. sau pent ru situatiile stabi lite prin i poteze~e folosite tn demonstratii.

.Tocul de şah prin mu ltlp~e'~e lui combinatii dă naş-

8.

(e re la multe s itu atii excep tionale c<:lrj ne dau impre· s ia că regulele sunl răsturn ate. Pot fi m ulte s ituatii când unul din adversari deşi are, de exemplu, pioni mai p uţini, totuşi câştigă, sau deşi are poziţia r,~ge· lui avansată şi favpr ab~Iă. totuşi pierde. Dar dacă a· nalizăm s i tuaţ i i l e mai p-rofund vom vedea că ele nu numai că n.u răstoa r nă regu lele ci di n con.tră le con· firmă . Să luăm câteva exemple:

Fie situatia: alb: Rfl,b5,g3. - negru: Rf3,e5,j6, {!4,h5. Negru d eş i are doi pioni In plus pierde, când d u pă regu lele stabili te ar trebui să câş"tige.

Fie situ.aţia: alb : Rhl,hJ. - negru: Rj3,g3,h4. Negru deşi are doi ,pioni contra UliU, nu poate dş·

t igll . Fie situatia: alb: Re5,b6,c5,g6,h2; negru: Re7,b7.

c6,g7,h6. Albul deşi are poz i ţi,a avansată a pion i­tor şi a .regelui , şi opozitIa favorabilă, totuşi nu poate câ ş tiga.

Analizând aceste t rei exemple vedem c'ă regu le le s tabilite îşi păstrează valabilitatea n.eş t iJ1b i tă.

In prima situatie, în 3ldevăr, negr,ul are p:oni n13i multi dar albu!~ In schimb are un pion foall""teavan sa ! (b5) ca re nu -poate fi oprit de adversar şi in trei mII· Uri se transformă. Din acea stă ca:l1zii a :bul câşt igii. A şa d,IT negru l datorită superiorităţii in pioni ar fi trebuit să câştig-e, dar totdeodată şi albul, d.s.to r ită pozitiei avansate a pianului b5, trebue să câşt i ge.

Aceşti doi factori: pozitia avansată a pionilor şi su' perioritatea numeri c ă sunt cei cari determină cr. rac· teri stica situatiei, iar pri mul fador decide jocul.

In situa tia 2·a, exceptia dela regu,:a generală este da torată fap tului că pionii sunt m argina li, iar reg.e~e al b se găseşte În colt . In studiile ce le-am făcut ş i În ce le ce vor urm a, vom constata mereu că pozitiil~

ti _ .\l anuBI de şah 81

marginale şi de colţ prezintă Ioane m ttite excepţii dela regulele generale, tocmai prin faptul că sunt !pozitii cu o ;particularitate specifică: aUr câmpul limitat prin marj.!!.nea ,tablei; tlCeastă I-Imitare a dmpulu i strâmto­r~:nâ sau impiedid complet manevra şi ,dă n.3ştere h multe excepţii,

Situaţia 3-a e"ste conSormă cu regu!a 33 - singura situaţie dind se poate scoate remiză.

Analiza mai amăn.unţită ne-a dus deci la alte con­c!trzii decât prima imp-resie. Rezultă -că într'o situaţie daU sunt mai mu lţi ,fadori care o caraderlzează, iar rezultatu l jocului va fi deferminat de ansamblu' acelor factori sau de faclorul care domină s ituaţia .

FACTORII CARE DETERMINA JOCUL IN FINALA DE P10NI SUNT..

1. - Poziţia regelui (centralizarea, opoziJia). 2. - Numărul de pioni (ega/ltate sau supe-­

rioritate) . 3. - Poziţia pionilor (avansata sau nu). 4. - Gruparea pionilor (o grupă, două, etc.,

simetric sau nu) 5. - Dispunerea pionilor (pionl legaţi, nele­

gali, izolaţi, dublaJi, marglnali). Pentru a aprecia just o situatie tre·bue să ţinem

cont de toţi aceşti factori şi să nu ne grăbim a trage concluzii oomai pe baza unui singur factor, căci ris­căm să ne Înşelăm sau să ni se opară că regulele sta· bilite <sunt răsturnate.

Este adevărat că atunci când unii din factori, enu­merati mai sus, sunt În fa.voarea unei păqi, ia r cel_o lalti sunt În defavoar.ea ei, ne vine foarle greu de a

82

spu rte dintr'odală ca re va fi rezuMatul jocului sa u care <lin Jaclori este cel care va decide ş i fncă şi mai greu ~I găs i calea j ustă spre câştig sau remiză.

J ucând corect, studiind mereu ş i trăgând concl uzji juste vom aj unge cu timpul -să posedăm perfecl jocul de pioni şi să ne descurcăm tn situatiile cele mai {;omplexe.

VI. JOCU L DE PIONI IN SOŢIŢI DE FIGURI

[n general În aeest joc cei care aduc câşligul sunt î îgurile, iar ,pionul este el:ementul care fortează câş­t igul unei figuri adverse pri!l faptul că adversa rul 'Pentru a nu tldmli.e transformarea pianulu i va jertfi o fig-ură luând pion'lll.

Câştlgarea sau pierderea partidei va ri posibilă nu ­mai dacă putem impiedica luarea: pianu lui (fie chia r prin jerWi) sau dacă figurile pe care le avem ne pot aSigura câştigul (darea m atului) după ce adversar·ul a j~rt H t o figură 'pentru pionul nosl:ru.

De exemplu, dacă aiVem -doi cai ' !şi un pion contra un -cal , nu vom putea câştiga da că adversa,rul tşi jertfeşte c~ lul luând pion.uol !1-ostru. Jocul va trebui astfel con­dus Indl pianul să se transforme .în damă după ca·re vom câştiga uşor. Dacă pierdem pianul cu cei doi cai pe cari ti ma1 avem nu !putem da mat, dec i va Tczulta, rem:,za.

Când În-să avem un turn p:us pion contra un ca l sau nebun, alunci prin impin.gerea ,pionului vom forta adversa nil să jertfeasc ă figura pen tru .pion, căci c·u turnu l ce ne rămâne, contra rege:'ui adve rs, putem cii ştiga.

••

A. lOCUL DE PlONI CONTRA F1UURlt ADVERSE

1. Jocul cu un pion contra figuri.

Exceptând -cazurile pozi\îî1or sPeciale când figura J dv.ersă nu poate opri inaintarea pionulu!, iar pionul este foarte 8f1lroa-pe de câmp ul de transformare, pu­tem afirma că ,pionul nu poate !junge să se trans­forme şi Nntotdeauna va fi pierdut.

Exemple: a. PION CONTRA CAL

Dacă calul a re posibilitatea să .ajungă la timp pen · t ru a opri i nain ta rea pionulu i atunci pionul , chia r spri j î'nlt de" rege, nu poate să se transforme. Planul poate să se transforme numai dacă nici calul , nici regele advers nu pot ajunge in timp util ca să-t oprească

Fie situatia: alb: Rd4,b5; negr u: Rg6.Cf2, aici nici calul, nici regele ne~ru nu pot opri plonul; dar f,n si tua1ia: alb: Rc5,b6 negru: Rg6,Cd5, calul fiind În preajma pianului , nu va putea fi goni t (dacă: 1. Rb5, Cb7; 2. Rc6, Ca5. etc.; dacă. 3. b7 atunci ca· lu i ia pianul şi e remiză).

b. PION CONTRA NEBUN

Aproape întotdeauna nebunu l are posibimate să o· preaocă pionul ch iar îlr pozitiile cele mai avansate şi jocul se ·rermină prin rem iză. Numai d acă pi.orrul se află pe penultimul câmp iaT nebunttl nu poate bate câmpul de transformare, sau e o situat ie ~pec i a!lă in care nebunul este impit'ldka t, nuTn'ai atunci pionuf poate aj unge. să se trans forme . ..

Fie situatia: alb: Rr6,b6; negru: I?f7 NcI; nebunul' negru poate bate câmpul "b8" şi deci poate opri transformarea planului, da r dacă In aceeaşi situatie, regele negru ar sta pe "eS" sau "f4" in loc de f7. atunci pianul alb nu mai poale fi oprit .

c. PION CONTRA TURN

Turnul 'intotdeauna .poaole opri pianul a.dvers. Dacă · pianul este' ,inaintat Şi sltSFnut de rege, jar rege le ad­vers nu poate interveni 1n timp uliI. atulle i jocul se· lermin.3 'pri n remiz3 că-ei adversarul va fi forlal să dea şah etern sau să schimbe turnul pe pion.

Dacă regele advers pOaite Interven i în timp ul ii pentru opri rea pianuluI , atunci planu l va fi pierdut ş; cu el F,arti da .

In situaţia : alb: I?c6,b6; negru: Rg7,T.fl, e remiză iar in situ.alia: alb: Rc5,b5; negru: Rd8,Tfl, negru câştigă.

d. PION CONTRA DAMA

Jucătorul carc are damă Intotdeauna câştigă. Ex· ... eplie fac numai pozitiile când Ipion.ul susţinut de re ge­se afl3 pe câmpurile: a7,c7,f7 şi h7 pentru alb şi a2, r2,f2,h2 pentru negru, !În cond itia .ca reg.ele advers să nu fie In apropierea acestor câmpuri sprijinind ast­fel acli·unea dameL

Exemple:

fig. 66. - alb: Rg6.Db8; negru: Rc2.b2. Albul câ ş· tigă după ce ajunge cu regele său lângă pianul ad ­vers, astfel pentru el problema se reduce la a câştiga o serie de tempo-uri pentru a-şi apropia r.egele.

••

AI~bul pierde oricum ar juca. De exemplu: I.b5+ Rc5. sau I.Ra4 T~3 şi ,pierd~ În a~bele cazuri.

FIg. 71. - a lb. Rb2,b5,c6, negru. RdJ,Th8.

Fig. 71

a b c d e g h

Albu l câştigă fortat. Se va juca: I.b61Tlb8 2,:b7 Rd4 3.Ra3 Rd5 4.c7 şi, câştigă. - Observăm -că pionii după -p rima mutare se află .pe linia ,,6" (penulti.mile câ.m­pur i inainte de transformare) iar regele ·advers nu poa te illterveni pentru- a opri ,ina intare'a. Avem dec i uool din cazu rile excepţionale când pionii pot câştiga. Dacă .p:on.;i nu erau Ilegaţi, negrul câştiga.

B. JOCUL DE UN PiON ŞI FIGURA CONTRA UNEJ FiGURI

J. Un pion insoţit de fi gură.

Se câştigă întotdeauna a{.afă de cazul când pionul .este margInal iar figura este un nebun aflat pe cu-

...

Ioa rea con trarie cârnpu lu i de tra.rt6iormare (colţului)

a l pionului; în aces t ultim caz e remiză. I ată acest din urmă caz: alb: Rg5,Nc2,h5; negru:

Rg7; albul nu 'poa te câştiga deoarece nebunul nu poate bate câmpul "h8" (collul) tinde se trafllSforrnă pionuL Poate urma: l:h6 + Rlh8 2.Rg6 Rg8 3.Rf6 Roh8 4.Nd3 Rg8 5.h7 + Rh8. Regele n.egru nu poate fj goni t de pe ha şi pionul nu se poate transforma.

In aceeaşi situaiie, dacă nebunu l ar fi pe un câmp negru ,tn loc de a"~b, d~ exempl u pe d2, atunci alb ul câştigă uşor. Se va juca: I..h6 Rh7 2.Nc3 Rg8 3.Rg6 RIS 4.h7 şi pionul se transformă nestingherit.

2. LJn pion . insoţit de o fi gură contra O fi gu ră.

In acest caz jocul duce la remiză dac ă In. afară de pion nu posedăm şi o figură de ca-litate mai mare ca cea adversă, sau nu avem un avantaj pozitional ex­cepţional.

Când pionul este insoli t de nebun sau cal, adver­sanil de obieei cau·tă să jertfească figura ce o ilre pentru pion întrucâ t jocul se va remiza prin faplul că nu se 'poa·le da. mat cu un cal sau un nebun . Când pianul este 1n5001 de ·un turn sau o damă, şisiemu l de ma i sus nu este aplicabi l şi atunci adversarul va · căuta fie să blocheze pionul, fie să dea şah elern~ fie să creeze o poziţie de .pat.

Vom studia următoarele cazuri: a. - Un pion + turn contra un cal (nebun) b. '- Un pion + turn cont ra un turn e. - Un pion + damă contra dam~ .

91

tera l de pion.ul b4 . Pentru a putea trece cu regele spr.e ·pJo,~uJ alb, n~gm va trebui să vi~ cu turnul pZ" linIa "e ş i alu ne: albud, făcând schImbul, câştigă. Tu.nn.ul negru singur nu poate opti pionu l a lb sprijinit de reg.ele sau.

,Se va joca: 1.,1«4 Tc7+ 2.l<d5 Tb7 3.l<c5 Tc7+ 4.l<bO Tc2 5.b5 T'b2 6.l<c6 Tc2+ 7.1.b7 Tb2 8.b6 Tb3 9.1«7 Tc3+ IO.Rb8 T>b3 II.M Tb2 12.Ta I (sau c i ) Re7 l3JRa8 Rd7 14.Ib8.D. şi câştigă .

Retinem următoarea regu!lă : Regula 36: In jocul plon+turn carrtra tum, pentm

a câştiga, trebue sa separăm lateral regele advers. de ,pion. Dacă regele advers a reuşit să vie in preajma' pionului şi poa,te bloca ,în,aintarea lui, l'l­

tuoci· jocul se va termina prin remiză.

c) UN PION + DAMA CONTRA DAMĂ

Acest joc se termină întotdeaulliar cu remiză prin şah etern. Numai în cazu ri .exceptionale când pionul este aproape de b"ansformare şi regele acoperit de şahuri se poate câştiga trallSformând pionu1.

De exemplu în situaFa: alb: Rg6,De5,e6; negru: Rg2,Db3 albul câştigă astfel: I.Rg7! Db7+ 2.e7r (dacă Dd7 3.Rg8! şi dş.ligă; dacă Da7 3.R·h8 Şi câş­ligă) .

Joclfl cu un pion + figuri fiind prea simplu şi tot­odată având foarte multe variante nu vom mai căut a să .demonstrăm fiecare caz în parte ci vom reda re­zulta(ul jocului în tabelul slllIOptic ce urmează. Cei cari au studiat lParLea teoretică expusă anterior \"Or găsi cu uŞurlnjă modul de joc cored.

TAB EL Jocul cu lIIl plOD + tifUrl

REZULTATUL ALB NEGRU JQCULur ~

OBSERVAn NI

pion + nebun nebun

pion + cal cal RemizA.negru). di o fia-url pen4

pion + cal neblIIl tru pion, Iar al ..

plOD + Debun cal bn1 nu poate

I evita acest

pion + cal + nebun 2 cal schimb

pion + 2 cal nebun (cal)

pion + turn turn

pion + dami daml

pion + 2 turnuri 2 turnM RemizA-frrln ,ah etern pr n pat,

pton + turn 2 figuri ufoare flBU schimb

pion + turn 1 fie-uri u",.ri -pion + 2 turnuri 2 ftllurl u,oare cl~t1.. albul.

plOD + 2 nebuni turn pr n lmplnK'erea

plonulul lioa + nebun +caJ turn I pion + 2 cai turn I Remlzi

... NOTA. Se va line cont că fn POZIt II exceptIonale rezultatele se pol modtric8 .

c. JOCUL DE DOI PlONI+ FIGURA CONTRA UNEI FiGURI

Doi pionl legaU 'Sau rJE!egali de ce le mai multe ori duc la câşhg; este foarte greu pentru adversar să

&5

vers, situ at in fata plonl1or, iar nebunul propriu să ba tă diagonala ce trece Imediat in fata regelu i.

el DOI P IONI + NEBUN (CAL) CONTRA TURN

Jucătorul cu turmii feiJşeşte să scoată remiza fie prin şah etern, fie schlmbânrd turnu l pe cel dOI plonl adverşi sau pc nebun şi un pion.

d) DO I PION I + TURN CONTR.A TURN

Jucâtorul eu p:onll câştigă in toate cazurile fie cJ pionii sunt legati, fie că sunt ne~egat i , trebue tn să 93 se rerească de pozit ia de p<: t sau şah etern.

Exemple: . Fig. 77. - alb: Rb2, Tg2, b3, c3; negru: RbS. TI7

Fi,. 77

Albul va tmpinge ;plonii păstrând u- ş i mereu un l"âmp de refugiu fntre el unde se va a dăposti regele. Se va joca:

1. Tg5+ Rb6 2. b4 Tf2+ 3. Rb3 Tf3 4. b5! (, (bul

•••

lş.i crează c5mpurl!e de refug:u b4 şi 54) ... TU 5. Rb4 Tbl+ 6. Re4 (s'a reiu-gia t de şahu rlle turnului ndvecs) ... TfI 7. Tg6+ Rb7 8. Re5 Tf5 + 9. Rb41 (re' iug:u) T[4+ 10· e4 Ti I Il. b6! (iar ş i ereiază câm­puri le de refu giu b5 şi (5) ... Tf4 12. RbS T[5 + 13. c5 TfI 14. Tg7+ "b8 15. b7! Tf6 16. e6 TfR 17. Rb6 şi urmează mat. Se mal ,pulea juca : 15 ... Tbl + 16.

l<e6 TbS + 17. Rd5! Tbl 18. e6! Tdl + 19. 1le6 Tel + 20. Rd7 Tdl + 21. Re8 Td2 22. T,d7 Te2+ 23. Rd8 Th2 24 c7+ şi albu l câştigă . Se ma l pulea juca:

1. T~5+ Rb6 2. e4 Tf3 3. Ra3 (prin e3·e4, S'a c reat cam pul de refugiu b4 pe caro îl folose5!e re­gefe alb pentru a scăpa de şa.hu rl) Th3 4. Rb4 Th6 5. Tb5+ Re6 6. Ta5 Rb6 7. e5+ Rb7 8. Rb5 Th5 9. h4 Tg5 10. Ta6 TI15 II. Tg6 Th7 12. Tb6+ lle7 13. Ta6 Rb7 14 e6+ Rb8 15. Tai Tg7 16. Rb6! (amenln lă "7+ ! T:07, Ta8+ ! R: a8 R:c7 Ş I eâş"gă) Tb7+ ! 17. Rc5 Th7 18. b5 Tg7 19. Thl ! (ameninţă T,hl -h8+ şi mat în 2 mut ări ) Tg8 fortat 20 . RbG Tf8 21. Th7 Tg8 22. Tb7+ ! Re8 23. Ta7 Rb8 24. e7+ Re8 25. T.8+ şi câşllga.

Fig· 78. - olb: Rcl, Td2,b2, g2; negru: Rb4, TI7

FI&', 78

S~ va juca: 1. Rc2 Tfl 2. Td4+ Rc5 3. Tg4 TI2+ 4. Re3 TfI 5. Tg5 + Re6 6. g4 Tf3 -r 7. Rb4 Tf4-j- 8. RaS TiI 9. Tg6+ Rb7 10. b4 (b5 ~te câmpul de refug iu al re· .elul alb) ... Tnl + I I.R b5 Tel 12 Tg7+ Rb8 13. Ra 5! Tel! 14. b5 Td6 15· g5 Te6 16. g6 T cll 17. Tf7 Te l 18. g7 şi ne­~ru po:erdc.

10'

bul de piese face ca avan taju l materi a l lni1ial să crească nnereu.

Dadl pion ii nu sun t grupa!i simetric $i i n plus se găsesc ploni dub lat i sau Izolali , at unci fiecare din j ucători va clluta să specu:eze avantajele dispuneri! plonllor sJi.

M odul de eX1>loa lare a situatiei şi regu lele stabi ­lite la studiu l jocului de Iplon! SUllt perfect va lab:le ş i ap(Jca'bîle ş i tn cazuri le ce le studiem acum - fi na l de plan! + f i-guri - I nsă situ·ati a fi ind mult m al comp li cată din cauza prezente i figurilor, 3n .ntaje le pozil iona lc ale pionl!or sun t mult mai greu de fruc' liii eat, jocul s,e complică ş i .se l ungeşt e mult, ia r gă­sirea unu i joc corect este .atât de grea lncâ l câşti gu l deseori ne fuge printre dege te.

AFirm ati a p,a r adoxa lă a D-ru lui Tarlaoover că "lu­crul cel mai greu este a câştiga o part idti. eâştigafă" dev ine un adevăr pa lpa bi l în fin,alele de pioni + figuri.

Prezen ta fi gurilor face ca pozitia să 'P I a rd ă m ult din Import an ta ei, Iar pozij ille adăpostile pe nlru rege să dbă dutare pentru a <se evita şah ul etern. Să luăm situatia din fig . 49 unde a ~ bu l câ ştigă s: m'

phJ şi sigur. Adăugăm fie~ărei din păr l i câte 'lin cal şi un .nebu n, obţrl ând situati a urmă toare:

Fig. 81. - alb, Rd2. NcJ. Cd3. c2. /2; negru , Rc6. Nd6, Ch5, e6, e7. Acum câştigu l pentru alb nu este nici aşa de evident, nici sigur. Micul av.anta j de a avea un pion liber este ex trem de greu de fructificat. Negru are multe şa nse de a r.ace remiză, astfel:

- negru poate bloca inaintarea pionului alb; _ negru poate să fort.eze schimbul de pionl de pe

.coloana lOC" <lu.pă . care dă una din figuri pe pianu l lO r " ~ obtinând remiza .

1"

mullt situa tia ::;... face deseori câşt: gu: extrem d..: Q' reu . Relete pentru -câştig nu există. Tot uş i expe­rienta jocului ş i oni1iize le anter ioare ne dau> posibili ­.tatea de a stabili o se rie de regu~e ea re ne uşureazi JOC.lIt şi ne ara la, in mare, calea de câ ştig. Iată-le :

Regula 38. Jucătof-u l ca r-e a re avantajul material trebuie să ca ute să simplifice jocul prin schimbul de figuri, rcd ucând jocul la jocu"l de ptonl, unde G1 şligul se obline uşor şi simplu. Realizând schim­bul trebue s ă rămână 1ntr'0 pozitie -câ ştigătoare, <:şa cum s'a ·ar ă tal la sludiu1 jocului de p:oni. Va evita schimbul in urma căr·ula adversarii ră-mAn

cu .nebunii a'flati pe c.ulorl opuse, căc! .atunci a·vanla­jul de un pion ş i ch iar doi devine derizorlu (se va ţine !>eal11 a de regula 37).

Regula 39. Forlnrcn schi mbului se obtine prin: - ata'Carea regelui advers; - ata carea unul ,pion slab advers sau ocu parea

unlli cânl:p tare; - inaln·talTe a gru[}l;l ui ele pioni unde avem su·

perioritate (pionul in I~'US ) . P.rocedeui ultim este ce l m"j realiza-bit şi cel mai

des inlrebuintat. R.egu la 40. Plonul in pl us este Împins sp re

campul de tra l15forma re riind sustin,ut de toate for­ţele dtsponibile, inc lusiv regele (da c ă nu exisUi perlcolul ş" 'h u': u l etern).

Regul a 41. Dacă dnmele încă n'au fost sohimba­le, avantajul plonului In p ~us este extrem de greu de fructif ica,j şi deseori -chiar impos ibil. Perrtru a avea. şan.se de câştig, trebue mal tnrtâi să fortam schimbu l damelor. Daca nu ,p~tem forta schim bul da m~:or, vom evit a s ă sch imbam celelalte Ugurl

, ....

'nt rudlt fi na lul de .plon i cu fdame duce in genera l la rem iz ă . chia r dacă avem unul <SaU doi pion! in (ll tts.

Regula 42. Dacă am int rat "în fi na l de turnur i trebue să ocupă m cu turnurile noastre poz:li i ac­ti ve , pozitii care jen ea ză jocul advers ( separă r e­gele advers de pion ii să i sau de pionul nos tru care fna intează) şi totodată să sprijin im cu regele nos~ of:ru fna lnl'.rea pianulu i IÎn plus sa'lI pianu lui li ber.

- Turn ul treb ue să stea ÎIl spa tele pionilor li ­beri atât proprii câ t ş i a d verşi (Tarrasch) .

- Trebue să urm ărim sepa rarea regelu i advers de pionull nostru liber 'Care înaI ntea z ă spr ijinit şi ch:ar Iprecedat de rege.

Trebue să avem mereu un cti.mp de refugiu pen­tru regele nostru, altfel .adversaru l poa te obtine şah etern.

Regula- 43. In ri na l regele devine o p i esă acti vă, el sprij i nă ·Îm:. inlarea piollu lui l: ber, parti cipă la a· tacu l pieselor sa le sau la apărarea pozit iei proprii.

Regula 44: Când pion ii rămaşi pe t ablă sunt gru-pa li la ex tremi tăl ile rJ ancurilor, nebun ul este mult mai util decâ t calul intrucât poate interveni simultan la ce:e .două Fla ncur i, .pe 'Când c .. lul are nevoie de 2·3 mu Uri pentru a trece delb un f1 arrc la celă lalt.

Când pionii formează o .sin gură grupă, atunci calul este mai ut il decâ t neibU IHtl întrucât poate bate toate câmpurile ( ş i negre ş i al be).

Regula 45. Dacă am răm<.s În< rinal cu nebuni de aceeasi culoare. p:onii noştri tr<!l>ue să ·j plzsăm

pe culoare contrarIe celei bătute de nebunul ad ' vers, când p10nii sunt pasivi, şi pe aceea.şi culoa re

'II

când pioni i Înaintează şi sunt sustinuti de rege şi nebun.

Când noi avem un nebun ia r advers:::rul un ca! , atu nci pion ii noştri li pl asăm pe câmpuri bătute de nebun pentru ca să·j 'j)lI'lem apăra uşor ş i re' Ipede cu nebunul. Cân d regele nostru e Î n. apropIe' rea pion i ~or, atunci această regulă nu este im pe· rativă .

Regula 46: Când avem un pion .În ti·us, evităm SCh.:.nlbul total de p.oni , căci, Inumai cu un pion in plus, jocul de ce le mai multe ori se termină cu rem iz ă.

Nu trebue să uJtăm că partida se -câştigă nu cu pion ul În plus, căc i acesta nu ajunge să se transfor me. Adversaru l va jertfi :Întoldeauna' un cal sau un nebun pentru pianu l -eare se tra n sformă, aşa că de obicei joeu.} 'Se reduce la un joc cu parit ate de pioni şi cu un mic caştig de cali tate. Având supe rioritatea calit a tivă, no i vom conduce jocul astFel ca .s ă câşti· găm un nou pion dell! advers<..r şi apoi să împingem un .a lt pion spre transform are, fapt care decide j ocul. Dacă însă toţi pionii au fost schimbaţi, a tunci -proce' deu l de mai sus nu este aplicabil, iar jocul de dbi nebuni con tra nebun, turn contra ca'; (nebun), ~urn ş i ca l con Ira turn, e1c. ( a d ică o mică superioritate) duc la remi ză da'Că nu 'Se mal găsesc pioni pe tablă.

Gh:ar În jocul de pioni fă ră .figuri, un pion În plus nu aduce victorie decât dacă mai su nt şi alti pion i pe tablă sau dacii regele nost ru ti .precede cu un câmp.

Regula 47: Când avem un p ion în min us, pen' tru a obţine remiză trebue să forţăm schim bul tu· turor p:onl!or, iar pianul în ,plus, advers, să- I blo­dlm cu regele nosl ru.

, ..

Dacă nil PLJ t~ lII for ,a schimbu l total de 1'10ni , 11

tunci ci U'tăm să răm ânem cu pioni di::î puşi într'o s i ngur ă grup ă -cu <:a re b locăm grupa advcr~ă rle pioni.

Trebue să ev i tăm cu orice pret schimbu l figu ­r~ k>r , .a fară de '>chimbul ln. urma Cdff4J. f1 rămlinem cu nebuni de culori inverse, şi remiza devine po­sibi!ă.

Să a n a ll zăm dteva situatii pentru a vedea ,·ltlll :;~ aplica regw:ele e nunţa te.

Fig. 83. - alb : RcJ,Dg2,Td2,Nb3,a2,b2,c2,g3,h2 ; - negru : Rg8,Dd6,Tj7,Ng5,b6,c7,g7,h7. Albul are un pion in plus. Pen tru .a câştlg;1 el trebue să forţeze schimbul.

a b cd e ~ h

Se va juca : J. Da8-J Di8 2. Nf7: + Rf7: 3. OrB: + RfB: 4. Rd l Nd2: 5. Rd2: ş i a lbu'l câ$tig-ă uşor a­vâne1 IHl p'on în plus.

110

Cg7 - pionii negr i nu mai pot fi apăraţi - 7. Rf6 CI5 8. g4 Ce3 9. Cd2 C'~ I 10. Rg7 CI2 II. Rh7: Ch3: 12. Rg6 :ş! albu l câştigă uşor , poate urm;:;': 12 ... Cf4-1 13. RI5 Cd3 14. g5 Rd7 15. Ce4 Cb4 16. Rf6 Re8 17. Rg7 Cc6 18. Rh7 Ce7 19. g6 Rf8 20. g7+ RI7

Fig. 85

a b c d e g h

2I.C(\6+ Re6 22. C<:8! şi câ ş tigă. Se mai pute"a juca . 5 ... C(\7 6. Cg5 ef8 (nu h6 căc i va m ma Cf7 ŞI Ce5-t cu schimb forta t de ca l) 7. Re5 h6 8. Cf7 h5 9. Rf6! Ro5 10. Ce51' Rd4 II. h4! Re4 12. R17! Şi câşligă -va mal unna: 12 .. . Re5: 13. Rf8: Rd4 14. Rg7 Rc4 . 15. Rg6: Rd5 16. Rh5: Re6 17. g4 RI7 18. g5 etc.

Fig. 86. - alb: Re2Tc/.C[3,b4,c4,g2,1l3. ~ negru : Rg8,Tc8,Cf6,b6,g7,h6. Albu l nu poate forta schimbul de fi g uri, deaceea el va împ inge pionii "b" ş i "c" (re­gula 39 - al ini<ltu l 3).

Se va juca: 1. c5t 1:x::5: 2. bc5: Rf7 3. Cd4 Cd7 4.

112

e6 Cb8 S. Re3 Re7 6. Re4 Ca6 7. CIS+ Rf6 8. Cd6 Td8 9. CbS Re7 10. e7! Te.8 I l. Te6 Cb4 12. Tg6 RIS 13. Tb6! Re7 14. Re5 Cd3+ (negrul ou mai are mu' Iărl bune) IS. RdS Rd7 16. Td6+ Re7 17. Re6 CI4 18. Rb7! Tl8 19. e8D Te8: 20. Re8: Cg2: 21. Tg6 C14 22. Tg7: + Rf6 23. Tg3 şi a:bul clîştig.li .

abl"de ~h

Se mal putea juca: 10. e7! Ce?: 11. Tc7+ Rr6, ş i albul are un cal în plus - scopul înaintării pionulul •. c" a fost atins. Prin. jocul ce va urma, albul va că ut '! 5ă câşllge un p:on sau sli schimbe turnurile.

Se va juea: 12. Cd4 Ta8 13. Te6 + Rf7 14. cr3 Ta2 IS. g4 Te2+ 16. RIS Tl2 17. Te? + RI8 18. Re6 Te2+ 19. CeS g5 20. RI6 Rg6 21. Tg71+ RI8 (lor· lai ) 22. Cg6 + Re8 23. Te7! + T:e7 24. Ce7: ş i eâş ' t:gă.

.u

poate câ ştiga deoarece nebunii sunt pe cu lori opuse. Regele negru va' 'trece pe flancu l damei pentru a sus' line pioni i şi a opri inaint area adve rsa rulu i.

Pl&,. 811

Ab t de g

Se va juca : 1. Rd4 He6 2. c4 bc4: 3. el e4: Rd6 4 b' b5 5. N. 3 Neo 6. Nf4 + ·Rd7 7. Re5 Nf5 8. Rb6 N<l3 D. Re5 Nf5 10. il5 eil5: Il. eil5: ReS 12. Rb6 Nd" 13. Rc6 Ne4+ 14. Rc5 R,b7 şi e remiză: s'ar p utea continua ... 15, b6 Ng2 16. Ne? Ne4 17. Rd4 Nf5 18. l~ e3 Nill 19. Rf3 Nf5 20. R!4 Nbl 21. h3 N!5 22. ~4 hg4: 23. hg4: Nbl ş.u a lbul nu poa te -[ace n:mlc.

Cu aceste câteva analize tncheem -stud:u[ tin.ălelor . Practic este imposi:bll a das;f~ca şi ana l :z~ in-fin i ta' lea de s:l uat Îi ·posibile In finală. Totuşi, cu st udiile făcu te şi regu(ele st a biHte; credem că ' am dai sufi. ciente e lemente ca -un. jouc ălor să se ·poată. orienla u şor in,lr'o sHua( ie d ală şi s ă gii sea sc ă solutia justă 11 jd ' cu lui.

11:;

· o s ituatie dată Întotdeauna se va descompune in grupuri element<.re, apoi se va judeca pozitia fiecărUI grup in parte, se vo r t rage con(;!uzii particulare şi. In fine , concluzia genera lă .

In unn a acestor conr:lu zi i vom vedea imediat cum trebue .să j ucăm , ce atitudine să adoptăm Şi ce să urmări m.

Ni(;:odaU nu trebue să fim subiectivI Şi să subap rc' ctem adversaru l şi -să nu. vre m să recunoaştem sltua­ji a proastă ~n (;<.. re ne găs: n:,J sau greşea la ce am comis.

O sltua jie dat ă trebue priv i tă ca o prob'ernă de ma ­tema,t i că şi să·i ciJ.utăm .sol u jia sa u solu ţiile ind iie­rent dacă ne sunt favorab:Je sau nu. Num a i a stfel procedând vom aj unge să ,g tăpânlm jocu l şi s ă ve­dem cla r.

N:1:1 o muta re nu trebue făcu tă la t ru!â mplare sau după i nspiraţ i a de moment. Orice m utare trebue să se în<:adreze in planu l stabl U sa u Ideia de joc direc' toare. P entru aceasta mai întâ i se ana l izează profulUi situatia' genera lă, se tr ag conc! uzJl1e respective şi se adoptă o atltud:ne ofensi v ă sa u defensivă, urmărin.d o idee di rectoare cum ar f i: fo~area schimbu lui de figuri (p iooi, etc. ) atacul la .[J ancu l drept sau stâng, even tuall centru, împingerea plon.ului l:ber, e tc. etc. Pentru această idee directoa re se studia ză câ teva va­riante şi .se a doptă va rian ta cea mai pu1e rn :că . Mu ­t ări1~ ce se vor .face vor fi oee:e din p lanul stabilit pen.tru varianta a!easă. Dupa l1eeare mula re a ad­vers3 wlui vom ana liza situatia nou creată ş i vom a:­dapta planul nos tru, alegând mereu muUirile cele mat tari, mai agresive, pentru ca .adversarul să fi e sdrobit cât mai repede.

Nu tre bue să l ăsăm adversa rului ,posib ~:ităţi de a

116

I!!ngi jocul şi, -ca ala r<:: , ş a nse de a restabili sîtuati~ prin vreo combinajie i ngenioasă . Jocul trebue să fi e dur şi tăios. Un ava ntaj odată obt in ut nu trebue scă' pat din mână . Adversa rul trebue mereu să ne supor­te initiat iva, mereu tinu t În a păra re, îngrămădit pe un spatiu strâmt , şi distms. Să nu ,uit ăm cele de mai sus şi să nu umblăm dupa­

combinat ii de 2-3 mu1ări . u rm ărind a "ciupi" cevt:. da că adversa rul nu va observa, căci ad versa rul ob­servând va para cu o mutare combinati a făcu-tă şi atu nci mută ri":e f ăcute de no i su nt inuti le, iar no i am p:erdut t:.rnp şi poate I I1T~1U.Vj. Dacă în, planul mare­sta bi li t pentru atingerea ·unui scop decisiv .se pot l aCI! comblnajii ingenioase ca re duc la câ şti g ma·ter ia l sau pozit ional, dacă adversarq! nu observ ă , iar dac ă ob­servă şi le .pareaă, lllu lă r i l e rămân 'bune pent ru re· ali zarea scopu lui decisiv , atunc i aceste combinatii" sun! bine veni te; dacă după pa rarea ':or scopu l genţ­rai este comprom:s, atunc i vom evila aceste combi na: tii aven turoase şi vom juea simplu d<:r so:id, u rmă­r ind planul m are.

C u aceste recomanda lii Ineheem primul ca pi tol, dar inainte de a trece la jocu l de mijloc, vom anali za câ teva si t ua ţi i de "pal".

VI I. .. P.~TU L FOI\ŢAT"

J ucătorii e<:re este infe rior calitativ sau pozitiona!. du p ă ee a opu s. rezi stent ă dis.perată adversarului ş i n'a reuşit să facă nimic, deob:cet tn .uHi mul moment , când este ·strâns di n 10ate părtile , caută remiza prin realizarea patul ui. Pa tul forţat e9te ,posibil numai tn momentul când regele respectiv nu are niciun

IIT

din C(!f $<,n il1 ... Di5+ !- a lbul nu ma i poa te scăp a­efe pat ror ~at. Poate ur ma: 2. Re3 De4:+ şi pa t sali

• 7

6 , • 3

Pl&,. 91 2

, 7

6 , • 3

FII'. 92 2

3 b ~ d e ID h

remiza : sau ... 2. l~ g3 Dg4:+ etc. sau 2. Re3 Df2·!­şi p.at.

Il !>

Fig. 93. - alb: Rh2.Dd6.Cd3.a4.g2,1z3; negru; Rc8,De3.aS. I ată un alt cer senin, fără nori. Albul joacă dur! 1. Cc5!? urmează mat sau ichimb de dame d·ar ... vi ne supriza : ... Dh3:+ ! 2. Rg i Dg2:+ 3. Rg2: pat.

"bcde lgh

FI,. &3 Fig. 94

Fig. 94. - alb: Rd5,Dc4,Th7,Ce4,b4,cS; negru: Rd8, De8,Tc8. Foarte ten tat albu l joacă: 1. Cd6?! ne­gru l răspu nJe: Tc5:+! 2. bc5: 0.5+ 3. Ro6 Oc5:+ 4. Rb7 Ob6+ 5. Ra8 Ob8+ 6. Rb8: şi pal. Să nu uilăm niciodată că singura şansă a unul ad ­

versar inferior şi incolţit din toale păr ; i1e este "pa­tu l" care dev!ne posibil deseori în momentu l când noi sun tem gala a da lovitu ra decisivă Şi suntem imbă ­tat i de vict()rie.

12.

PA R T E A II -a

JOCUL DE MIJLOC

Jocul de mijloc rezu!tă în urma unei desch ideri şi se cr.racterÎzează prin prezenta pe ta b l ă aproape a tuturor pIeselor. El reprezintă panea cea mal animată a parti-del, cu poslblli tăti din cele mai complexe ş i mai frumoase. In jocul de mij loc se poate vedea pu' terea ,de joc şi talentu: unui juca tor. Dacă 1n fina l ă, ,un pion in plus sau o mică supe­

rioritate ca 1il ::.rl i vă pot aduce .câş tl gu l partidei, apoi În jocu l de mij loc aceste avantaje se valorlfică foarll' greu şi uneori deloc,

Deseori, unul din jucă tor i je r tfeşte cali ta tea pentru a obţine o poz iţ ie bună şi, datorit ă pozi tiei. fortează €âştigu', Poziti a 1n jocul de mij loc are o Importantă capitală .

După cum am mai spus, jocul de m:j loc este ca ' raoterizat de complexitatea comb:naliilor. da tor ită faptului că pe ta b l ă sunt ap roape toate piesele. COOl­blnaj iile rezu ltă din tn trebul ntarea jusUi a .pIese lor ş i asocierea armonioas ă a 1nsuşl rllor lor, precum ş i ju' dirioasa lor plasare p,e câmpul tableI. Ş i -a ici, (8 ş i ' 1n fina l, sun t anumite principii şi norme calTe odată

121 .

CL1l\oscule ne uşu rea ză j udeca rea situaţiei şi ne in , d rumea z ă pe c.dea ce n j us t ă.

StudiUl jocului de mijloc va cuprinde :

1. Studiu l prop r i elă j l lor piese':or şi utilizarea lor mobi li talea ;

2. l upta pent ru spatJl! - joc str/î ns SUrOCarl!8 .adversa ru lui;

3. Atacul; 4. Izola rea piese lor adverse; 5. ImpiediCa rea roca del; 6. Imp:ngere.: '.p ioni1or liberi blocarea pi onflor; 7. Importanta ccloanel deschise ~ ocuparea el

:apă rar.ea el; 8. Moara; 9. Jocui după ob ti nerea unu l avan taj ma teria l; [O. P ionii s labi - atacul ploni1or sl<i'bi - baza pl<>­

("Iilor; I I. Şahui elern.

1. PROPRIETAŢILE PIESELOR Ş I INTU BUIN· TAR EA LOR

1. PIONUl este pi esa cu valoarea cea mai mici ( i ). Es le cea mai -s labă piesă , cea mtl] fnceaU şi 10arle pulin mancv rÎe r3 . Un pion od a tă Împl n-s IlU

mai poale reveni pe vechiUl loc şi aceasta este cea ma: mare s :ă bl cl u ne a plonu lul. Plonu l izolat este vi :ti ma a proape sigur ă a adversa ruluI şi, din momen­tnl In c~:re s'a crea l. e l devine l inia combina tiilo r a ­cestuia . Deaceea, pionii se lin lega li un ul de aCtul şi nu se impi ng. dt'('ât puternic sust inut i de celela1L! -p1esc.

122

Sl[ioiciune" pioniloi este compensată pri n numărul lor. Pioni i, Ct'l ş i infa nteria, formează baza un ul atac sa u a une i <..parăr i. Ei menţin restu l fronhlu Î, În 'tlm.p t~ grosu l atad pe o directie. Ei barează diagonalele ş i lini i:e saH le deschid. SI ăbl rea pozitie i pionllor slă' heşte Int rea ga pozitie.

O a':tă însuşire pozllivă a pionului este ca lit a tea lui dt! a se transivrma pe di mpul final reSipectiv în orice pi esă. De obicei e l este tran sformat Îl) piesa cea Jlla i va loroasă - în d amă - şi valoarea lui de uni· late ${! Iran.sformă .in 12 un-ităli (va loarea damel) f;::pt care aduce decizia.

Pionii bătând în diagonaU IlU se pol a păra decâl dacă sunl a-şeza\l pe d iil gonală (<: cesl arSl!ljamc nt se numeşte lanl de pioni). Fiecare pion din lant este apăr.a t de pionul afla t imediat la stânga (d reapta) şi Înapoia lui; numai pionul cel mai inapoia t, ca r~ "e numeşt E' pionul de baza, nu este apărat de pion ş i de .. lccca constitu I! punctul cel mai slab a'l lantului şi C'ste deobice i tinta atacu rilor.

Pionii sunt mijl ocul cel mai economic al apă ră r ii. De' cele mai multe ori ei formează adăpostu l regelu i III tim p ce restul figu rilor atacă . Nu se recomandă împingerea pionilor care acoperă poziţi a regelui.

2· CALUL es te o Lgu ră uşoarii d-es lu! dc putcr­n'că, foarle manevrleră, dar cam t nc,edă în compar,,­tic cu celealte fi gu ri. In adevăr, pentru a trece o figură dela o ma rgine la cealaltă a tablei nu ne trebue decât o mulara, pe când calul a re nevoie d~ trei mutări. O <llorltă mersu~:ui să u , calul nu are nevoie de co'

Ioa ne desohi~ sau d!agona~e, el poate să se strccoare uşor in ,dispoz:Uvul advers ş i să ocupe pozit ii ,de un de nil poa te fi gonil. Ca~u l po<:te bale toate cârn·

IU

Situatia ·de mal JOS a rezu~ta t tn parti da Stahl­berg-P. M ichci la Buenos-Aires 1947.

Fig. 96. - alb, Rg I. DII6, TII, Nd:J, Cb6, Cg4, a2, b3, e5, d4, 12, g2, 112 - negru , RII8, De7, Td8, TI8, Ne8. Cf6, Cil7, a6, b7, e6, e6, 17.

a b c d e 0 1,

Cuibul de cal din ,, 1l6" es te fO<if'1te jenan!. A urmat: 26 ... Ce4 (n 'are altceva) 27. Ne4: f5 28. Ce5 (a lt cu:h de ca l) Tl6 29. Dh4! Dg7 30. Nd3 Dg5 31. D'g5 C'g5 32. Te l Ci7 (vrea . să scape de ca lul e5). Trebue s:l rema rcăm cele două cuiburi de ca l care pa r a l i zează pozitia negrulul. Totodată trebue s ă remarcăm situa· ţ!a foarte strâ n să a negrului care nu are spatiu de man evră şi e aproape Imobil izat. Vom reveni asupn acestui caz tn ca pitolul următor când val vorbi ·despre SIXlţi U Ş i jocuri strânse. A urmat 33. Cf3 Rg7 34. Nc4 RfS 35. h4 (planul trecut se Impinge ~n ainte ) 35 ... Re7 16. d51 Th6 37. C,cll+ TeB, .3B. d'e6 CdB 39. Cd4

I. S

Tf6 'IU. T,,'5 b5 4 J. c:b6 Şi negfu eedecză , căc i nu există a păr elH' contra 42. C:fS.

Ill structivă este ş i partid<l LI. Col. Wcchter-CpL Istratc J . din campionatul pentru Cu pa Armatei. S 'a juC'.at: 1. c4 e6 2. d4 (15 3. e3 Cf6 4. f4 e6 5. Ce3 Nb4 6. Cf3 Ce4 7. Nd2 N,,3 8. b,e3 o-o 9. Nd3 f5 (al bul vrea să scape de cuibul de cal "e4") 10. O-O Cd7 II. c:d5 e:d5 12. ('4 Cdf6 (neg ru nu vrea să piardă cufbul de ca l) 13. Ce5 (albul creează şi el Ull

cuib de cal ) ..... C:d2? - gr.eşenl ă care va du ce 1<1 pierderea pa rlldei ; negru VOI rămân e fără cuib de C;'l l - 14. 0:d2 (e4 ? 15. N:e4! f:e4 16 .• ;4 Ne6 17. e5 De7 (observăm că Mbutll!l negru este Izolat ) 18. Trei ! Nd7 19. 11 5 b6 20. fl6 h5 (flancul damel s'a b!o' tai ; de acu m jocul se va decide la fla ncul regel ui. ia r cuibul de cal va avea un rol deci siv) 21. g4 DcS 22. Dg2 g6 23. h4 DeS (l?bservăm că ne.e:t.u are ti n ~p at i u de manevrl\ foalc restrâns) 24. Ta2 TeS 25. Rf,2 Te7 26. Tg l NcS (negru din cauza spatiului ri!­!' trâns trebue s ă fac ă adevă rate jong~eril pen tru Il

trece ~·urll ui~ <l8 la flan-eul regelui'. Iar 'Calul e5 incurd orice mutare a negru lul) 27. Re I h6 28. Df2? Te7 29. h5? T:e5? (negru jem:'11 de ca l este obsedat de gâ ndu l rl<! a d:st ruge cu orice pre t .. ces t cuib şi nu specu­lează u:llmlle două mutări slabe al e albu lul) 30. d: e5 g5 3 1. Dg3 De7 32. To2 N,,6 33. fS! Ne8 34. e6 Td8 35. De5! ,5 36. TII ,4 37. f6! D'e6 38. f7+ Rf8? 39. Dh8+ Re7 40. f8D+ H 8+ şi· negru , c<d,t.

3. NEBUNU L este o fi gur ă uşoa ră mobilă, destuI de p uternică , care actlonează numai pe diagonale. SIăb !.dtmea .r~bunul'ui .stă în falptul că ci bate numai jumMate din -câmpur!1e tablei (pe ce le a!lbe sau pe ("ele negre) ş i este neputincios pe cea.~aItă jurnl\late.

126

Pereche a de neb uni ins ă se wmplectea z ă admira bil -ş i s l ăbiciun e a de mal Sus dispare. deaceea doi .ne­buni sunl consider(1 m<:. i putern:ci decât doi cal, iar un si ngu r nebun echivalează în valoare cu un ca l, Iar in unele situaţii es te chiar mai slab decât un ca l.

Nebu nul ca şi ca~: ul f:lnd o figură ·uşoară se Între­buinţ ea ză in plin dela inceputul jocu lui. Şi el se pre­t e a ză ia formare,;: cuiburilor, îns ă un cuib de ne bun es te mai .puţin eficace ca un cuib de cal.

Ne bunul actionând pe diagonale se întrebu: nl ea7.l pentru ocuparea dlagona':elor importante. Ia f:ancar:ea centru:ul sau la apărarea plonilor de bază. Mai a les l.:U pi onii, nebunul formea ză un ststem defensiv foarle uun şi acţiunea lui se armoniz.eaz ă foarle hine cu acţiunea pion ilor.

4. TURNUL este o f i gură grea, puternică, destu l de manevrl e r ă şi a cţionează in I·ungu l coloan e::or. Pentru a actiona e l are nevoie de coloane desc·hise, deaceea el nu prea este intrebuln.ţat la inceputul jo­cu lui când Încă nu s'au creat coloone deschise. In jocuri inch:se turnurile rormează un re: de rezervă care se in trebuinţează ceva mai ,târziu . când lantu l de pionl s 'a rupI. Va!oarea turnului se a p reciază la 5 pu ncte, adică el este mai· puternic decât un neb un sau Ct l, clar putin mai slab decât doi cai sa u doi nebuni.

5_ DAMA este eea mat ,puternică p i e să ( valorează 12 ()unde) cea ma i mobilă şi cea mai manevr:er ă . Este suf:e lul tut uror -combinaţiilor şi ·baza tut u·ror a · tacurllo r. Atât ti mp cât există ,pe lablă dama, micile avantG'je pozitioll8>~ e sa u materiale sunt extrem de g reu de fructlflcat şi df':seori se -picu t răsturna1e de contra-atacuri flilgerătoare .

'2'1

Dama, in combi naţi e cu 'Caii şi nebunii, deschide jocul ş i conduce a tacul. I ntervenţ i a turn urilor este mull mai tardivă ş i mal grroai e.

6. MOBILITATEA PI ESELOR es te caHz.1ea :or de a trece repede dint r'o zon ă il tablei În a lta . De exem­plu, ' un grup de 'p:ese ce a tacă la un flanc ren un tă la a tac şi se mută repede la flancu l opus unde mon­tează un alt atac; acest I:ucru este posib il numr.. l (jad piese le sunt mobile şi dacă situaţ i a câmpulul o per­mite.

Pentru a In'trebui nja mobilit atea nebunului avem nevoie de diagona le Il be re; p.en tru tn lrebu: n ţ a rca mo­bi: ită lii turnului avem nevole de li n!! ş i coloane des­ch~se ; dama' ş i ca ii 5e d eplasează uşor ap roape In orice sit uat ie.

Vom reveni aSllipra mob i li t ăj ii la s tudiul d mpu lul.

II . STUDIUL CĂMPULUI - LUPTA PENTIlU SPAŢIU

J ocul de şah se des făşoa r ă pe câmpul tablei care cuprinde 64 de ca rouri, jumăt ate a::be şi j umă ta te ne­gre. La prima vedl:!re s 'ar p ă rea' că Îl1Itre câmpurl nu e x :stă nicio d i feren jă ş i că este 8ibsolut Indiferent unde şi cum vom plasa ,piesele. Dar nu est aşa . Ţinla joculu i de şah o formează .cei doi regl. Fieca re di n j ucător i ,trebue să - şi păzească propriul rege ş i s ă-I captureze pe cel adversar.

Zona unde se ană ·un rege devine ţ i nta alaClf.: ul şi a alp ărării ş i ea devine mai i mportantă decât cele.­lalte zon<e ale tableI. Dlagona lele şi coloanele ce du c spre aeea st ă zonă" devillJ diagonale şi cdoane j mpor~

128

tanle şi fiecare juc ă tor se gd!heşte <1 le ocupa şi a interzice adversarului ocupare il ~or. Cind ocuparea co:oanc1or sa u diagona lelor nu est e posibilă, atuncI, ce l putin c ăutăm să le inohidem sa u să le apărăm.

Pu nctele cele mai vu':nerabile, la incep utu l jocului . sunt câmpul "f2" În dispozitivul albului şi ,.f7" in dispozibivu l neg rulLlI, punctele "'Părate numai ,de re­g i: respecUvi şi dlate in coastele acestora .

Di .. gonale lc: a2-g8 şi a7- gl sunt diag-onale~e importante şi se ocupă sau se blochează în. primul râ rlJd .

Li nia ,J" se consideră pe a celflş moliv ca o Mnle lmpoptanlă şi se des('.hide şi se ocupă cu precă iere.

Imporh.nta diagon a lelor şi a Iinii':or după cum ve­d..,m est e legală de loc!!1 regelui. I ndată ce regele pri n roc adă s'a mulat la un flanc , liniile şi dia gon:l' le:~ importante devin a l.:elea care duc spre noul lo.! al regelui.

In jocuri închise lin iee şi diagona lele principa le nu sunl legate de locul reg-elui, ci de punctele cele mai s ~abc şi m:.i vu lnerabile ale .dispozitl ..... L~:ui pro­priu şi inamic ca: pionii sla·bi, piese ingrămădite în' t r'un ~patiu mic, pionii inaill·tali, ele.

C impurile ill'\portante sunt acelea a căror ocupa re .s.hl ghereşte jocul adve rs sau fa('i:Hează ;111 eu l şi ap~· ran';) noastră. Cimpurile pretabile pentru cuiburi, prec um ~ i cele pentru blocarea pion ior trecuti s unt importante.

Sp<1 li ul este şi e~ lin element important a! jocului. JlI cătorul care stăpân eş te mai mull spa(iu are un mare a lu 'În miină; 1n adevă r piesle lui ~lI loc pen(r<.t desfăşurare , au mai multe posihilltăti de a'şi {'ombin<l H cţ iu nea şi mai al es ,UI spali u·pentru mişcare, Mci P::"It folosi În· plin mobilitatea pieselor.

!I - ,\lIn lIol d~ ~ah . 12'

Jucătorul care llU are s paţiu, are piesele Îll gramă­dite. Piese le se Îm pied i că ş i se b locheaz ă reciproc, idr o regrup.arc a lor este foarte anevoioCl::i iî ş i deseori im­!)osibiJă · Este nonn.al că in as tfel de s it uatii mobiJ:ta ­lea piese lor nu poate fi fOlosit5, ia r ·poz iti a. sub presiu ­nea advers.arului, se prăbuşeşte În cele din urmă. rns­tructiv ă din acest punct de vedere, este p.artida U. eo!. Wechter-Cpl. lstrale, analizată anterior.

Un jucător care are poziţia strâmtorată v-a că u ta să se' el ibereze pr:n schimb de (Iguri (râmiln ând cu fi guri puţifl:e, spa!iul nu va mai f~ strâmt). Deaceea Jucătoru l ce liî latt, care s tăpâneş te majorilat~a tabll!l va căuta să evite schimbul .şi, utiljzjnd mol>i li tatea p:esc'ior şi spaţiul, să ob{1Il3 ·decizi.a sau cel puţin lUI

câştig material. De obicei adversarul ,lipsit de spa\ iu "se sufocă", adică nu mai găse.ş{C mutări bu rl'<' P31l ­tru a para olensiva inalmic1l , tocmai ,d:n cauza lipsei dc spa'ţiu ~i deci .a posibilităţilor (le manevra. După conceptiile clasice sli:1.pânirea centrulZli tablei

es·le foarte avantajoa să, deoa rece pe deoparte s tăpâ ­nirea centrului ne r.ree f.ză ·spaţlul de man.evră ce l mai I.:onvenabil, iar pe de altă p(jrte plasarea pieselor În centru ne -dă pos:bilHatea să atacăm atât· centrul ad_ vers câot şi . ambele Bancuri, direct ditl centru, f~ră s ă deplasăm piesele, deti fără să pierdem mutări prea multe.

Adversarul lipsit de cent ru va fi st râmtoral pozltio­nal, :ar r:('se:p sale adunate la un flanc pentni Rpă­rare, nu vor avea timp, n:ci spaţiu pe~ltru.a SI!" depL:ls!1 la celă l alt flanc tot aşa'- de repede ca aiI! noastre.

Iată dar, studiUl spatiului ne-a ad us o serie de noi elemente care ne vor ajuta lfl judecarea unei sif u aţii şi ne vor g-hlda joc·ul.

In jocul de mijloc, când situ.aţ iile su nt echilihra·te,

130

lupta se duce in jurul ctimpurilor importante, liniilor deschise, diagonalelor importanle şi pentru s tăpân irea lellirullii sau sufocarea ,adversarului.

II I. ATACUL

Atacul este un complex de combimilii care urmăres c producerea deciziei fie prin. capturarea regelui advers. fie prin câşllgarea calităţii, fic prin cr,earea unei si­tuatii care va forla pe adversar să cedeze jocul.

Pentru ca atacu l să reuşească ,trebue -.: a in Ipunctul ales Şi În momentul ales 'Să fim superiori adversarului atât numeric cât şi mai ales poziţiona!. Supriza şi impet uozi tatea mă resc puterea atacului.

Să nu ·ne Imaginăm că alacul va reuşi cân.(1 noi vom al aca de exemplu cu două piese, iar adversarul se va apăra cu tr.ei sau patru piese.

Astfel de atacuri SUtlt sor·ttle eşecL,;r:ui şi deseori duc şi la pierderi materiale.

Atacul trebue dus cu maximum de material, viguros, ingen:os şi continuu alimen.ta!. EI trebue să se termi· ne cu cel putin un câştlg pozitional "au ma-Ierlal cât de m:c, fără a' compromite rpozi(ia proprie. COIH:omi­lent, piesele adv:ersare trebue să 'f!t'. 'rmp:ed:call! să

in te rvie în -pararea a1ac ului sau să inten':nă tardiv şi în [)Ozitiile proaste.

Nu Into!dea·una putem concentra toale fortele pcn · Iru a lac, căci acest lucru cerc mult timp, lur a,lversa ­rul observă manevra şi o parea ză. Deaceea piesele se .dispun În aşa fel ca ele 'Să poată veni re pede ÎIl 'i pr:ji nu l akwului (,uti! ::wfr a spa (iulu: ş i li 11IobHită \ ii) ş i atacu l începe cu un num ă r re dus de .piese (2 -3). Restul pi.ese!or inter vin repede al imentîind Illacu l in

131

li mp ce piese le Închise ale adversarului nu pot inter­\'eni la IImp.

Atacul va fo!osi la maximum toa-te elementele ana­lizate 1n cap:tole!e precedente, precum şi În cele ce vor urma.

Ca exemplu de atac fu lgeră tor vom da parUda Ke­res-Bolvinik de mal jos:

PARTIDA 12

ApArarea Nlmzovld

1. d4, cr6 2. e4, e6 3. Ce3 Nb4 4. De2 d5 5. ed, ed , 6. Ng5 h6 7. Nh4 e5 8. 0'0·0 Ne3, 9. De3, g5 10. Ng3 ~d:! Negru deschide linia "c" şi pregăte ş te o mobilizare fulgerătoare '3 figurilor. Albul nu va mal 2 ve;.' timp s ă desfăşoare figurl1.e de1a flancul regeluI. 11. Dd4: Cc6. Iată pIesele negre se desfăşoarll în rontul adversarului. Negr·u şi-a soos un cal in- joc pe când alblll trebue să'şi deplaseze dama. 12. Da4 Nf5 Negru este gata să ala-ce cu -patr·u ·piese ŞI tn cu­rând cu toale . Albul nu ~ poate apăra decât cu două piese (damă Şi lurn) 13, e3 - a::bul vreu să ,in­chidă cu nebunul pe "d3", diagonala importantă bl-h7.

13 ... Te8 - negru ocupă coloana deschisd " c", 14. Nd3 Dd7! - albul a im:hls diagona la ,periculoa să dar negru pregăteşte redeschiderea ei şi totodată amenin­ţă eâşti-gareq damei prin deplasarea cfllu lui C6. 15, Rbl Nd3:+ 16. Td3: Df5 - negru a ocupat din nou tliagonala importan{ă şi albul nu are ce face 17, e4 Ce4: 18, Ra i O-O! - arum negru poate ataefl cu to­talitatea figurilor iar lllbui n·u se poate apăra decât ClI rlouă . Dez;:-s lrul este Inevitabil. 19. Tdl b5! 20.

132

l)nh· Ccl4 21. Dd3 c..c~+ 22 .. Hbr Cb4 Ş! a ~·bu! ce­d ează.

Atacul negru lui a fost slllperior, impetuos, continuu alimerltl'll şi dus CLI sUlperioriiate sdrobitoare de forte. Diagonalele importante şi li niile deschise au fosl me­reu in stăpânirea negru lu î. Desfăşurarea pieselor ne· gre s'a făcui In. contul pi.eselor albe, iar trei piese albe (un nebun, un cal şi un tum) au rămas imobl':e la flancul opus, fără să .poată interveni ~n joc.

IV. IZOLAREA PI ESELOR ADVERSE

Am văzut că atacu l are succes dacă sWlkm su.pe­r iori ca-litat'v şi pozitiona!. Cum a.dversarul arp. 3cclaş număr de piese, pemru a obtine superioritatea nu' . merică În low: voI(, căutăm să împ'ied i căm pi%ele ad­verse să intervină In joc.

Jmpleciicarea pieselor adverse, aşa ' cLim am a r ătaot in studiul s.patiulul. se obt ine în primul rând prin cucerirea spatiului ş i sufocarea adversaru lui. .

Un alt sistem prin care se realizează acest scop este izolarea pieselor adverse. Aceas-tă fină strf..'tegie a fos t ap:lcală În mod genial de Capablanca . Sistemul <,onstă In izolarea unui nebun sau turn (ma.i greu cal

'sa u damă) într'o pa rle a tablei în timp ce la cea laltă parte se dă t1n alac ·declsiv.

In suşi Capabl<mca in manualul său "Bazele jocului <It şah", delll1m:nd p:ast ic procedeul "izolarea figurii de le~ · trul operatiunilor" scrie urmăloar-ele: "Maes­trul, in IiI11P ld joclilui, tinde deseori numai să izo­leze o figmă inamică din sectorul lu ptei. Nu rare ori se scol {'omplel din joc nebunu l saLi ca:u1. In a­ceS te cazuri, se ,pOli te afirma că din (lce l moment par-

133

tidil este câştigal ă , fiindcă din punct de V<.'dere pra cti c, un a din pă rt ile beli g.era n.te posedă o figură în plus" _

Redau mai jos trei partide a lui Capabla nca , unde el, cu o cla rftale uimi toare, îşi desvălule pla nu rl :e sa le.

PARTI DA CELOR PATRU CAI

W. Wln ter - J. R. Capablanca - Hasting-s ,19 19. 1. 64 e5 .2 . .([3 Cefi 3. Cc3 CJ6 4. Nb5 Nb4 5. O-O

O-O 6. Nc6: dc6: 7. dB Nd68. Ng5. A:ci negru concepe Izolarea nebu nu lui alb. Nein telegând plan ul adversa­rulu i Winll.er cade în cursă . 8 ... h6! 9. Nh4 c5 pentru a preveni mu l<.reaL d3-d4 şi a În.demna pe alb s ă mute Cd5, care se va dovedi fata l ă pentru e l.

10. Cd5? g5! - cu ilw l de ca l pe d5 este s la b, iar nebun,ul alb este definitiv rînchis şi Jlli va .p utea inter­veni în joc. După a-ceastă mulare albul este pierdut. E! nu poate juca: I l. Cg5: deoarece ar pie rde o îi ­gură, deaceea' el trebue să joace imediH,t Il. Ng3 sa u să ia Cf6.

I l. Cf6+ Dl6, 12. Ng3 Ng4 13. h3 Nf3, 14. Di3, D13: [5. gf3: f6. Ca.pab lanca spune: "Este suficientă o pr iwi,re .pe tabla de joc, pentru a ·ne conving..! că, in pr.aclidi, .albtilui îi l ipseşte un IlP.bUll . El se poa te ~li bera .ţbumai cu sacrificiu l UlnU I pion, şi atunci, pro­hlemat ic, In orice caz, afară de pion se pierde ş i ti mp" .

Negrul îşi îndreaptă întreaga-j energie pe fl ancul oamei şi , deoarece acolo are de fa·pt un nebun In plu s, rezu ltat ul atacu lu! s ău nu prezi n tă indo!eli.

16. Rg2 a5 17. a4 Rf7 - În finale , rege le de\' ine 1) figur ă activă; el se în.dreaptă spre f!ancul unde se va dect de jocu l.

18. Thl Re6 19. h4 Tib8 - negrul nu (!ii :'llen!ie

J3 "

fla ncli lui regelui În.l rllcât albu l I1U I}()ale întrepri l1 de acolo nimic.

20 . I1g5: hg-5 : 2 1. 03 <:6 22. T ... 2 b5 23. Th a l c4 24. <l h5:, (1 <1 24. dc4: bc4: 25. bc4: urmează Tl>4, apoi Tab8 ş i Tc4: recâ ştigâ n d pianul, Cli avantaj).

2 .. cb3 : 25. cb3 : Tb5: 26. Ta 4 Tb3: 27. d4 Tb5 28. Tc4 Tb4 29. Tt6: Td4: Ş i albul cedează. (Nolele luI Capablanc:l ) .

PA RTIDA SPANIOLA

D. Morrison - J . R. Capablanca, New-York, 1918

1. e4 e5 2. CI3 Co6 3. Nb5 d6 4. Cc3 Nd7 5. d4 -x14: 6. Cd4: g'b 1. ef3 Ng7 8. Ng5 Ci6 9. Dd2 h6 -împiedică mutarea Nh6 şi, în cazu l ret rager ii N [a h4, are gata mutarea de izolare gS:

10. Nh4? O-O I I. 0-0-0 Te8 12. Thel g5' 13_ Ng3 Ch5 14. Cd5 a6! Re aliz ea ză ferm linia de joc slabiJi!ă. E necesa ră

tr!miterea N [a d3, unde unch:<ie Od2: dup<i tTlut.ue a Nd7'e6, negr u va avea posibilitatea îna inUrii f7-f5-f4, izolâ nd complet Ng3. Albul a r Fi trebuit să- şt retr agă N lft f i, da r pentru aceasta era necesa·ră cunoaş t erea plan ului ad ..... ers.

15. Nd3 Ne6 16. c3 f5!. Precum ..... edem, tAacul lu i Ca pahla nca e indr.eptat, rltl cantn.! regelui advers, ci cont ra ne bunului. Câ nd se va reuşi izolarea nebunului se vor putea crea atac uri şi contra allor obiective fa· los ind figura în plus .

17. h4 (4 18. hg5: hg5: '- luarea nebunului este peri cul oasă , iar mutarea din text realizează izo!area nebun ului.

.35

· 19. Ţlh l Nf7 20. Rhl CeS - neg ru este foa rte con· secvent În joc 21. CeS: TeS: 22. Nh2 Cf6.

Ac um {";ând nebun.u l alb este izolat, negru VOieşte să scape de cuibul de ca l di n "dS", care oc upă o po­zitie dom i n a ntă ba.rând diagon ala nebu nului f7. Se poate spune că acest cal este cheia apărări i albului.

Aici ,în tâlnim un .alt procedeu a lu i Capablallca -înlăturarea ftgurilor adverse din poziţii mai puterni­ce, care: esfp. incă un pri ncip:u 1.1 joculu: de IItjl oc.

23. g3 Ce4: 24. Ne4: Te4: 25. gf4: c6! 26. Ce3 Da5 27. c4 (salvându'se de atacul negru, albul intr ă în­tr'un fina: pierdut) 27 ... Dd2: 28. Ţ,d2: gf4: 29. Cg4 Ng6 (amenin\ă mal inlr'o mulare) 30. Ra I Tae8 -negru utilizează cu ab ilit ate însuşirile piese lor: neb u­nii se cOlljugă perfect şi ocupă două diagonale Impor­tante; turnu ri~e stăpânesc linia deschisa şi a c j!onea ză legat: piesele albe sunt aproape llaraJ:zate, Iar un ne' bu n scos c1efi nit iv din joc. Es te o partidă moci el.

31. a2 (dacă 31. Td6: atunci ... Tel + 32. Tdl Tge2! ş i câştigă) ... Tel + 32. 'Ţe l : Tcl:+ 33. Ra2 NI7 34. Rb3 d5 35. N14, (I,rz'u) 35 ... dc4+ 36. Rb4 c3 37. be3, Te4+ 38. c4 Tc4 + 39. Ra5 T14, 40. TJ8+ Rh7 41. Td7 Ne6 - ŞI a lbul a cedat.

PA·RTIDA SPANIOLA

J . R. Ca pablanca - Ed. Bogoliu bov, Londra, 1922

1· e4 , e5 2. Cf3 Cc6 3 . NbS a6 4. Na4 Ci6 5. 0·0 Ne7 6. Tel b5 7. Nb3 d6 8. c3 o-o 9. d4 cd4, 10. cd4: Ng4. Este interesant de urmărit cum Capabla nca opune noutăţ ilor de debut a le lui Boguliubov, s trata ­gema sa.

II. Nel (;IS 12. N:::2 \. ,'4 1.1. 1\(' 1 -ti) 14. bJ Ca!)

136

1.5. Nb2 Cl"G (al hu l il oCl!.pat dOll ~ diagonal e im por­tante) 16. d5 CI:I4 17. Cbd2 Cc2: 18. Dc2: 'feS 19. Dd.1 ilo 20. CII Cd7.

Poz iti a ; Ibului este putin promiţătoare. Negrul cl ll p<1 Nf6 Şi schimb de nebuni es te in avantaj, pu tând folosi superior iialcli pion ilor dela flancul dame!. Ca­rab la nc:J foloseşte metoda sa de izolar.e a nel:lunu­lui şi estompeaza astfel toate neajunsuri le .pozitiei.

21. h3 Nh5? - negru nu ghiceşte rostu l mu tării il:.;! ş i. prolJabii (l oril1c1 să-Şi păslreze perechea de nebuni, nu bate calul î3 şi astfel f~ce jocul adv.ersarului.

22. C3d2! Nf6 23. Nf6: or6: (negru nu este con-sec-' veni în idee şi nu-şi păsirea ză pe·rechea de nebuni] 2.:1. a4 c4 25. bc4 Cc5 26. Oe3 ba4: 27. f4 De7 23. g4 Ng6 29. f5 Nh7.

Situ ajia esle fOMIe romplicalj'\. Nebunu l negru este ing ropat pentru mult iimp. In scllimb are pionL1 t tre­cut 84 ap ă rat de cal. Albul trebue să provoace schim­huri , astfel ca superioritatea' piesei "Î11 plus" să fie mai .ev id entă. Incepe o bătă lie i n teresantă.

30. Cg3 -De5 31. Rg2 Taba 32. Tabl f6 (negru ... -rea să rt'fn\'h' c!lt tll .:l i repede neburntl) 33. Cf3! - Cap<l~ b1anca scr ie: " A sosit momentul de a scoule piesele negrullli di/! ÎI/ !tirtfurile lor/" - 33 .. TI:I2-, 2.4. T\)2: Db2,+ 3.; Te2 Db3 30. Cd4' De3, 37 Te3, Tb8 38. f c3 Ri7 39. Rf3 Tb2 40. Cgc2 N$!8 4 1. CfI.6 ! ·acea s lă mu\; rc inch:de din nou nebunul, ia r scJlimbul: Ct 5: e4. ek. es tI' cldavorabi\ negru lui.

41...Cb3 42. c5! de5: 43. Cc5: Cd2+ 44. Rf2 Re7 45. Re i Cb l 46 . Td3 ,3 47. 06+ Rd8 48. Cd4! Tbo 49. Cde6- :--J cn: 50. le6: Tb8 51. e7+ Rea 52. Ca6: Şi negru cedează.

Cu aceas ta Încheiem aees t capitol inleresant şi in ­structiv.

137

V. IMPIEDICA REA RO CAD EI

Rocada este mutarea pr:n care rege'e este r>u~ Iii a d ă post jar unu! din turnu ri i n tră in joc. Imp iedicarea rocade i menline regele pe locul lui initial ş i îl e,"pune atacu rilor adverse, de aceen <'a este rel'Omand:llii de CâlC ori sltuajIa genera l ă o rh~ nlliie. l 111p:edicarca ro ca dei se poate fae pr: n:

«) [ori are-a mulllr ii regelui fl(h-cr.~ fie printr 'un şah rar.e nu se poate aco;Jeri. fie ]>r:nlr'o <uJltminla rc. fie pr in schtml> de dame:

b) atacarea c;i m!lur:Jnr de rocada: l'8, d8. f8, g8 şi cI. (II. fI. g' L

Exemp'e:

Fig . &7

a b c d e Z h

FiI! . 97. - a! b: RgJ, Oi4 . TuJ Tel , A'rI . Sg4 (12· bJ, (3, d4, a2, 112 - negru Re8, Dd7. TaB, 1'118, Cb8. Ne6. a7, b7. c6, f7, g 7, fl 7. După 'un schimb depioni, ('.li şi ll<,l>uni. negru este

ga ta a face rocada; albul specu lea ză situa tia şi îm­pied i că rocada.

A urma i: 1. Na3! Ca6. Negru nu poate face rocada mică şi o pregă teşte pc cea mare. Albul o tmpied i c ă şi pe aceasta.

2. Dg5 h6 (dacă 2 ... g6- 3. Dr6!! Tg8 4. N:e6 f:e6 5. T: e6+ .şi mat În d ouă mutări; sau la 2 ... Î6? 3. De3! şi negru a pierdut ne bunul e6).

3. Dh4! g5 4. Ţ'e6+ ! f:e6 5. Nh5+ ! Rd8 - negru a pierdu t roca da .şi cu lot nvantajul materi al, nu mai poa te fi sa lva t - va urma:

6. Dg3! (int erzice câmpul c7) Cc7 7. Tfl Cd5 8. Ti?' DeB 9. Dd6-'- ReB 10. e4! Dd8 Il. D:.6+ RbB 12. c:d5 şi negru e sfărâmat ,în câteva mutări, de exemplu : 12 ... a5 13. Nd6+ Ra7 14. d:c6! Ra6 15. c:b7 Tb8 16. Ne2 ·j · Rb6 17. Nc5+ + şi mat.

Fig', 98

Fig. 98. - alb: R.hl. Dd6, TaI , Tfl, Nc1, Nc4, Cc3, Cg4. a2, b2, c2, g2, h2 - negru: ReB, Dg7. Ta8, Th8. Nb6, Nd7, Ce7, Cg8. a7, 1>7, 14, 17, g5, Iz 7.

139

Sit ll~ tla r ezu ltată din ga mbli ul regelu I. A urmat: l. Ce5 Ne6 2. N:c6 f: eG 3. 0:e6 ş: negru

nu, mai poate face rocadă, având totod ată o pozIţie proastă. Poate urma : 3 ... Td8 4. Cb5 CfG (iorta t) 5. N'14! gJ4 6. T:14 Tr8 (forlat) 7. Cd6+ T:d6 8. 0 :d6 Ccd5 9. HII Oe7 10. Ob8+ Od8 I I. 0:b7 0,7 12. 0:c7 N :c7 l :.i. Cf;j. J<d8 1-1. c4 .(1)6 15. că eu j oc ("< t" {'"­

lent pentru alb.

Jocul celor doi cai

1. e4 e5 2. Cf3 Cc6 3. Nc4 Cf6' 4. C"5 d5 5. ed: Cd5:? 6. Cf7: Rf7: (albul a strIca! rocada ncgrul ul) 7. Dr3+ de aici negru arc două -cont l nuări: a) apă r ă c<i lu! d5 mulând : 7 ... Re6 8. Cc3 Ce7 elc sau ren unţ ă la apărarea calu lu i d5 jucând Re8 sau Df6.

VI. IMPINGEREA PIONILOR LIBERI - BLOCA· REA PIONI LOR

Cind ju cătorii sunt de a ce eaşi Ui rie. jocul in gene­ral este foa rte ech':librat ş i tilldl! cal r~ H'Jll iz,i. Pentru a pu tea câşUga, fiecare jucător trebue s ă specu leze cele mai mici avantaje poz iţ ionale sr- u materia le.

Un pion lr.ecut este un mic a\'ant:lj pozi( iona! care intotdeauna trebue speculat căci deseori poate duce la cflş t : g maleriil l sau chiar decide pei rtida .

Un pion trecut devine obişnuit cenlrul de atra cţie al jocului. EI trebue susţir'tut în înaintarea llii cu toate mijloacele pos ibile, iar adversarul t rebue s ă-I blocheze ~ a t! să - i opreasc ă ina intarea printr'un cO!l tra c;' tac.

HO

sa l ă, piesele sale s'au Jngră mădit şi sun! legale de pionul a~b inai ntat. Albu l a câ.ş.tiga l spaţiu l şi li ber ' tatea de manevră şi el poate alaca cu succes alle piese tleg re pe -care negru nu le mai poate apăra . lată cum un mic avan taj poziţiona l - un pion ,trecul -se tr ansform ă îri avantaj mai mare şi apoi in avanta j ma lerial. .

Se va continua : 8. Tel Ng5 9. Ne7 f6 10. Ca5! Db5! I l. Dc4+ RI8 12. Td l e4 13. l:e4 0 :c4 14. b:c4 T:e4 15. g3 Te2 16. Cb3 Tc2 17. c5! R.8 18. Nb6! Nd3 19. Te l Tc3 20. Na7 Rd8. 21. c6 N:a7 22. c7+ Rc8 23 . Te8+ Rb7 24. Ca5+ Rb6 25. c80 T: c8 26. T:c8 R, :a5 27. Te7 ş i eâştig~ .

Din ana li za suecintă de mai sus deducem : <1) un p:on trecut eSle un mi<: avantaj pozitiona'l; b) pianul tre cu l se impinge înai nte sust inu t de

tO<ite mifoace le dispol1ibJle; e) ca:ea pi.onului liber s.e rles-ehide cu figuri ttşoar<'!:

d) plol1ul liber se J.:,l oc hea z ă cu figuri uşoare: cal sau nebun;

e) cea mai bU :1ă p iesă pentru blocc. re este ca lul; f) blocarea cu figuri g rele (damă sau tu rn ) este

sl abii şi ced ea ză uşor;

g) .ina inla reEl pi anului I:ber chia r dadi este bloca tă este tol un a\'anta j, Întrucât imobi lizează o figură ad' vers ă şi ne uşur-e •. z ă atacul asupra, altor puncte a ~e

pozitiei in-am ice; h) pion·ul ftlEl in lal În dispozitivul inamic este Ut]

punct nevr<l lgic foa rle jenant pentrl[ in <:mic ş i t i stân­jeneşlc lot joCltI, men \inâncl în pozi ţ ii deiensive o parte din· fi gu ri.

142

VII . COLOANELE DESCHISE

o coloană deschis:i este coloana tie p" rare au ci!!:· parut pionii în urma illlUl s::hillll>.

Am arătat anterior că turnurilc, pentru a int ra in joc, ;Hl nevoie de coloa ne deschise. Num ai ocup{lIld 0('0'0<111;1 dcschi&1, turnul ponlc să-şi desfăşoare toală puterea sa ofensiv"\'

COIOil1la dcsch i s~\ es te rl i recda pe cart' p;it runde CII lIşuri nţă a tacul in di spozitivul dIvers.

Cine sUipâneşle coloana deschisil acela rlomlnă jocul.

Coloana nu Ir"buc cedată, iar dad nu o putem o­Clipa, o apărăm biilând cu pioni i, cu figurile uşoare şi grele d mpllrile ei, cel putin din porliuneCl dispozi ­Iivu:ui 110slru. dacă nu se poate in tegral.

latil. cMev, .. exemple: Fig. 100. - alb : Rgl, D13, Tai, TII, Nc4, Ni4 C&I,

a:!, 62, c3, (N , e.J, g2, It i - !l(!grll: R.e8, De7, - Ta8, Th8. Ne8, NiB, C&6, CgB, a7, &7, e7, d6, 17, h7.

Fig. 100

o situatie rezultată <li n ",ambH ul regelui. Albul stă·

pâneşte co!o.anCl "r" ş i 'atacul ce~! va desfăşura treoul! să-: aducă victoria.

S~ va juca: 1. Ng5! D: gi;' 2. D:f7+Rd8 3· D:i8 + Rd7 .\. Nc6+! Rc6 5. D\'!8 --!- Ni.! 6. N:d7 (;,a7 7. D:a8 şi albu l ar~ :lVantaj 1llat~rial sdrobL 181': Se mai putea juca: I.N gS!

f6 2. Dh5--1- Rel8 :3. N:g8~ :-.Jg71. Nh,'}! ş: alhUI are I)ozilie excelentă; da::il '1. . .f:g5??5. Tf7 D:e4 6. D:g5- 1

143

VII I. MOARA

,".\Ch1ra es te o situatie specia:ă l>a7.ată pe posibili­tatea ce o are unul din jucători de oI" lua mai multe piese ad verse. dând mereu şah, prin descoperire. Mori le su nt foilrle pericu loase şi Irebuesc evitate.

I ată un exemplu: Fig, 103, -alb: Rgl , Db4, Tol, Te3, Nb2, 02, b3,

c2. [2, g2, "2 - negru: Rg8, Dd6, TaB, Ne7, Nd7. Cf8, a7, c6, /7, g7, 116.

8

7

6

5

4

3

Fig. 103 2

, b , d , • h

Se \'8 juca: 1. Tg3!? negru a fos t le nta t Şi a luat <lanul. J ... Db4:?? acum începe moarCl (l,lhuIUi să [unc­tioneze măci n â nd aproape toate plcscle adverse.

A urmat: 2. Tg7:+ RII8 3. Tf7: .L Rg8 4. Tg7+ Rli8 5. T,:7: Rg8 6. Tg7+ Rh8 7. Tc7+ Rg8. 8. Tg7+ l{h8 9. Ta7+ Rg8 10. Tg7+ Ril8 I l. Tb7 + Rg8 12. T1>4: Şi a l hlJ~ ciÎştigă.

146

IX. JOCUL DUPA OBTIN E~EA UN UI AVANTAJ MATE~IAL

Jucă toru l car.e a, oo! :ll ul un câştig material are şanse mari de r,. câştiga , cu (;:onditia ca adversaru l s ă nu ai bă O poz i ţie ce i- a r permite recâşligarea ca lilăt ii.

Modul de joc al celui cu cali tatea câstigată este sÎmplijicarea JOCI/ lui pr in schimburi forţale, păstrân d mereu o pozi ti e ech: librată . Intrând in fina lul de pioni cu avanta j ul material ci V:l putea· tâştiga u şor .

Cum schim b u ~ nu se poate forta întotdeau na, cel care arc 8\'an la j maleri a l procedează,' as tfel:

.. ) Dacă are in plus un pion, va monta alacul la f lancul un<le are plonul 111 plus, împillgând pianul spre cfimpul de trans formare. Adversarul fiind for: lu I să se O;Hlll ~ il-eestei înaintă ri, joc ul va gravita In jurul pionu lu i şi atun ci se poaIe obtine schimbul fDrJ lll al fi g urilor.

b) Da că are un ca.l SilU un nebun în 'Plus. " lunci \'a alege un punct s lab al .pozitie i adverse - un pion iz olal s au pi011l11 de bază, sau însuşi regele ad ' vers pc care îl v,.' a laca cu toale fortele . A\'ând o fl gu ră Î n plus va reuşi să câ şli ge piesa a ta cată sa:J cel puti n. sa for teze schimbul. dup ă care, avâ nd o piesă In plus, va c â şllga uşor.

c) Da'Că are calit atea In plu s - un I tu rn ronlra un cal (nebun) sa u 1.' <.1 : ne bun cont ra turn, el e. -râ ş tl gul va fi. mul t mai greu, dar şi a ici ~chimbu l figu rilor şi s implifi ca rea jocului es te ca'ea cea ma i s.igl1ră către c âşti g .

N'I tura l, fieCiHe caz in parte va avea· solutia lui.

147

X. PIONII SLABI - ATACUL LO~. PIONUL DE BAZA

Numim pio!] slab, un pion ca re IlU este apăra t de un alt pion ş i ca atare pentru ap~rarea lui cere o figură.

Pe acest consideren!, pionii Izolali, pion i i dublati şi r.elegati precum ş i pionii de bază sunt ,plonl slabI.

In fi g. 104 avem: a) pioni izolati: a4, a5; e) pionl dubla\i nelegal!: c4 şi c7; e) piool de bază: b2, n, g2.

Plg. 104 .

a b c d e ~ h

Fig. 104. alb : Rgl, Tel, Nil, Ce4, 04, 02, c3, IJ, g2, h2 - negru : Rg7, T08, Ne6, CoJ, aS, <4, eT, IT, 'g6, h5. Observă m cii. pIonii slabi sunt punctele cele ma}

vulnerabile, şi natural, vor forma ol>icc!ivele de alu: ale ce!or doi adversari.

148

- Plonii slabi, mai întâ i se imobilizează şi apot se a tac ă concenlri c cu toate fonele disponibile,

- C<l nd adversarul ne atacă .pionii slabi, şi nu avem ş<Jllse a'i apăra cu succes, renunlăm la ap ă­r(lrea lor şi contraata căm, vizând pionii slabi .ad· vcq i, pentru ca să câştigăm pianul cedat

- De .câte ori este ,posibil vom căuta a schimba pionii slabi (dublati şi Izo:ati) ·pe pioni adverşi .

- Pionii slabi blocaji se atacă latera.l şi din spale şi pentru acest lucru deseori avem nevoie de linii ş i t aloane deschise pe care să le stăpânim.

- Când un pion slab se găseşte pe o coloa nă des· chisă atunci el va fi atacat şi frontal.

- La un lant de ,pioni se atacă planul de ha z ă pe care trebue mai Intăi să·! imobilizăm. De exem­plu în fig. 104, planu l de bază "f7" poate scăpa u şor de atacul advers prin depltlsarea lui pe câmpul )5" pe când pianul b2, f iind imobilizat, nu va putea "că pa alacului.

XL ŞAHUL ETERN

Şahul etern este o situatie În care unul din jucă .. tari poate da şah ce se repetă la infinit. El aduce re­mi z ă celui care a reuşrt să -I realizeze. Natural ca numai jucătorul care are inferioritate pozition a lă sa LI caEtativă caută să facă şahul el!!rn, care, ca ş i p.3tu l forlat, este un mijloc de a obline remiză când sun· tem mai slabi ca ,adversarul.

14.

I ată 11 11 exemplu: Fig. 105. - alb: Rh2, Te l , Te7, NeS, Ce5, a3, 62,

/2, g2, 113 - negru: Rh8, Tg6, Tgi, Ne6, a6, 67, c4, J5, "5.

Pig. 105

Negru este p ierdt~t , dar albuL ignQrând şahul etern , face o mu lare greşit ă : 1. Ce6?? - acum ne­gru obţi ne şah e tern prin: 1. . .Th2 :+ 2. Rhl Tg l! ++ :~. Rh2 Tg2+ 4. Rhl Tg l+.L. ş i e rem iză. căc i albul nu mai .pocAc face nim ic.

Fig. 106. - .alb: Rhl, De5, Tul , Te l , Nb4, Cd6, Cii, aS. 62, r2. f2. g2, 112 - negru: Rg8, D1I6. TaS, Ti8, Nb6, Cf6, lIl, 67, c6, [7, ai , 117.

AllJul este superior poz itional ş i maleri;l!. Slgur pe \'lelur ie ui t ă de propria sigurantă.

S'a jucat: 1. Cb7:?? Cg4! 2. De2 (forta!) Gf2:+ 3. Rg l Ch3 +.+ 4. Rh l Cf2+ ş i c şah eter n. Albul poale scă r :l de şahu l clern jerHind dama pri n D:f2,

150

d<Jr in acest caz el pIerde ca'lIate<:- ŞI JIU mai :He­

"igmilnjfl de a c<Îştiga şi <'(1 ata re f1 eeep lii remin.

Fig . 106

Cu <Jeeasla încheie m s tu diu l joc ului de mijloc. Er <'sle partea cea rm.i anim ală a parlldei şi lJogată În posihilită'j de comb:J1are, tohrşi regu le le şi Îndr umă­rile date în cuprinsu l stud iului "Sunl foarte ulCe şi formează repere mari pentru o rientarea joculu i. Mai <I les c;ind jucătorii sun t (l e aceeaş i talie, jocul Sl' e­ch ilibrează repede şi parteneri i se :-. imt desorientali. neştiind ce combinatle să mni fc.dt pentru a d\şli gn. Tocmai .:Jiei vine teori a c;·rc dii inclicaţiuni unde ş i cllrn se olJji ne c'Îş ligu l.

E ioarte greu , sau aproape impos ibil, il reali za o comlJlnatie c.fiştigatoare, când pozitiile sunt ech ili ­brate iar adver~(ifii de a-ceeaşi Uir ie. Cel CMC cunoaş te

151

teoria, în asemenea cazu ri, va căuta mai Întâi să -şi creeze mici avantaje prin: OC\Jpa re a coloanelor des­chise ş i a dia g-o na!el or im por tante. cre .. rea cuibur i­lor, crea rea pioni1or sl:lbi la adversar, cucerirea Sp.l" liul ui, etc. , etc., toale aceste avanla je insumându-se \"Or crea la uri moment dat o superioritr.te poz itia­na!ă r are speculată va aduce decizia sau lin llvantaj calita ti v.

Câ nd s'a realizat un. avantaj calitativ de figuri satl de pioni, cel care il are nu trebue să întârzie şi prin simp lliica rea jocului şi Iprin schimb, să trea că In 1111<11 unde câştigul este muH mai sigur şi ma i u şor.

1SZ

P fi R T E fi I I l-a

DESCHIDERILE

Incepu lui partide i se caracterizeaz:i prin prezenta pe t a b:ă a tuturor pieselor şi prin egalitatea pozi­tionala a ~elor doi adv,ersarl.

Deschiderea este declanşarea actiuni i care u rmă­reşte s:i strice echilibrul ini t ial in. profilul celui care o alege şi să creeze condi tiile cele mai bune joclI\lI de mij loc.

I nainte de fi trece la an ... 1ltza deschi derilor şi a l.lrăt a ideia di rectoare fi fiecăreia, vom da mai In tiii câ teva notiuni fundamentale ca're ne vor uşura mul t studiul.

L VALOAREA PIESELOR - PUTEREA - MO­BILITATEA

Ne-am obiş n u it fi spu ne: "turnul e mai I .. 're decât nebunul sau ca lul; calul e ma i tare decâ t pianu l", dar cred că sunt foarte puţini jucător i care ar putea da r ăs [)ulls precis dece este aşa. ' Ei vor răspun de că

."

pradica jocului ne dovedeşte afirmati" . Dar nu este nu mai atât.

Valoarea unei piese este rezultanta il două însuşi r i ale sale: mobilitatea ş i puterea .

. \·\obili la tea este calitatea de (l se dep lasa cu o vi­iezii dată şi în tr'un anumi t fel, de pe un câmp pf'. altu l.

Pulerea este calitatea unei piese de a bate un nu· mă r de câmpuri de pc tablă. Cu cât numărul de câm· puri este mai mare, cu atât puterea este ma i mare.

Iv\obllitalea la rândul ei es-Ie în funcţie de două Ins uşiri: • (; ) numărul de câmpUri pe care le po l parcurge

Într'o sIngură mulare, şi b) n um ă rul directiilor îl1 care se pot deplasa. Să luăm p:ese le pe rând şi să le ilnalizăm valoa ­

rea.

PIONUl

Puterea pionului se reduce la capacit a tea de a ba le două că mpuri ara,te de diagon<.\Iă şi inai ntea sa .

. \\ o Il i I i lat e a. Pionul se dep l asează pe o sili ­-gmă directie (in lungul coloanei sale) şi câte un sin ­gu r câ mp la fi~are mulare, exceptând prima mula' re când poate parcurge două câ m-pu ri.

V a loar ea pi a nului es te l u ată co:" unitate de măsură penlru ce:elalle pi ese şi deaceea se ilO·

1ează cu 1. (un pund).

CALU L

C.1 lul poate bate 8 drnpuri dintr 'odată, deci I)u· ferea lui este de 4 ori mai mare ca a pianului.

,~o l) ilitatea . Calul se poate deplasa inS dj·

1"

rectii, dar parcurge nu m'-.'i dou ă c<Împuri, deci es te abia (le 2·3 ori mai mouil decâ t pioll ul.

Va Ioa rea. FăcânJ media puterii şi a mobililălii

C ţ2 = 3) vedem că valoarell calului este de 3 (tret

pun cle), (I ec i un ca! vulorenă cât trei pionî.

NEBUNUL

Nebunul p01lte hllle d~ntr'odată 7- 13 ccî mpuri de () singură culoare, deci puterea lui llr fi de 4- 7 ori mai mare decât :..1 pionului; dar cum el nu poate hale dec<Î1 jmn ă l a·le din cârnpuri le tablei (o singură cu' ioare) va loa rea puterii deduse mai sus, se r,~d uce la j um ăt ate , deci el es te mai pulern ic de 2- 4 ori decât pioll ul.

M o h i Iii a te a. La o singură mulare, nehunul poale pa r-curge o diagonală intre<.;gă , deCi în medic-4- 7 c<Împuri, mai rapid decâl pianul de 4- 7 ori; ca d i recţii are num il i maximum 4 directii, deci dt.~ pa tr u ori mai multe ca la pion.

Mohili talea n~hun ultJi este de 4- 7 ori ma; mare ca a pionulu i, d .. " din eauza că ea se manifest ă nu­mai pe o jumă t ate din câmpuri1e 11lblC'i şi va!oarea ei se redtlce la jllmătale .

Valoarea nebunului este deci în meeliu ne ::\ pU IlC­

te, adică echivalează Cli trei pioni. Observăm insii că perechea de nebuni, COri Jiln

du-şi re:::iproc defectul de a ba1e numai câmpurile de o singllră eu lm.'re . are o \',lloarc mult mni mare dec<il 1) puneie, suma 10r aritmeti că. Dai nebull i \'3'

In]",'az,t mai ITl II~t decât şase pioni sau deni t doi -cai.

155

TURNUL

Puterea ,turnului se exprimă in capacita tea lU i de ti bale dintr'odată 14 câmpuri, deci de 7 ori m;;i mu lt ca un pion.

Mobilitatea sa echlva~ează cu 4 directii, maximum 8 câmpuri, deci de 4 ori mai mult ca un pion.

Valoarea llIrnului deci va fj de 7ţ" = 5 puncte,

ad ică ceva mai mult de 5 pionL U n turn este deci mai sl ~b decât două figuri u­

'Şoare (2 cai, ca1+ nebun).

DAMA

Puterea ei ech i valeaz ă cu 24-27 câmpuri b ătu te, <leei cu de 12-14 ori mai tare decat 'pionul.

Mobil itatea cuprinde 8 directii şi 8 câ mpuri dintr'o mulare, deci de 8 ori mai mobilă ca un pion.

Valoarea ei arllmetică ar n de 10- 11 puncte; cu m î nsă dam a: utilizează şi liniile şi diagonalele, valoa­rea ei se măreşte la 12 .puncte, iar practica jocului c ă a celeaşi estimări.

2. CENTRUL TABLEI Ş I IMPORTANŢA LUI

Este timpul să atragem alentla ca În. calculul va­ia rilor pieselor. pe ca re l-am făcut mai sus, fi ecare piesă eril considerată plt'S ată în mijlocul tableL Dacă pl a săm piesa la o margine sau un coli, observăm că ea nil mai bate arelaş număr de câmpuri şi nu se poaie deplasa 'Pe tot atâtea direcţii ca în cazul când e p l as;: t ă in spre mtjlocu l tab~eL

156

III <'Idevăr . dacă l uăm lin ra i şi- I plasă m pe câm pu l "eo" (de e xemplu el va bate 8 câmp uri şi se va putea depl as a In 8 directii , valoarea lui este deci cea stahiiită în capitolul precedent. Dacă plasăm a­cest r <.l pc una din marg inile tahle i• de exem plu pe "h4", dl n tr'odată el nu va ;p utea bate decat 4 câm· puri (g2 , f3, f5, g6) ŞI nu se va putea deplasa decât pe tot atâtea direcţii, Iată dar -că puterea şi mobi­litatea lui s 'au redus I t i jumătale -prin simplul fapl <'I I p l ti sării pe margine . Tol ace l aş cal .plasat înl·r'un colt va baie numai două câmpurl şi se va deplas a in 2 ( două) direcţ i i. .deci valoa rea lui se va redu ce la tin sfen.

Acelaş lucru vom constata şi la celelalte fi guri , nebun şi damă, când le vom plasa la ma rgine; valoa ­rea lo r se va teauce aproape la jumătate.

Turn ul face exceptie, căc i el şi la centru ş i la m <. r.gt ne bate tol 14 câmpurl, iar ca direct ie. Ia cen ­t ru a re 4 di rectii , iar la margine trei , deci pierde foarte p ulin din mobilitate. Valoa rea turnu lu i .p u tem conside ra că este aceeaşi pe toate -câ mpurlle tablei şi e l nu pierde nimic din ca li tăjile sa!oe ,prin plasarea\ pe margl~e. . Aşa dar va loarea unei fig uri nu es te con stantă ş i

dep inde de locul ce-I ocupă pe tablă.

Figu rile plasli:te in, centru vor avea maximum de valoa re ş i vor fi ,deci m u1t mai mobi le şi mai Ip u ternir,~ decâl aceleaş i piese adverse plasa te sp re ma rginile tablei.

Aceste cauze ad ăo gate la cele arătate În studiul spaţiului ne demon s trează m .. \rea importan-tă şi ne fac Mi intelegem del'e lin foart e multe desch ideri ideia ocupă rii centrului formează chei/! de holtă a anSllm­blului de mutări .

157

Fa ptul că unu l din j ucăt ori şi-a p: asal. fi gurile in centru, i arcel ă: a l t a răma s cu ele pe mllfgine f.:c':: ~<l puterea pieselor primu lui juc ă tor să a i bă valoa­rea maximă, iar puterea pieselor ce lui de al 2-lea să sca d ă , şi ca atare şi raportul fortelor să se Înc li ne spre cel d:nlii i, iar echilibrul să se strice.

Ocuparea centrului mai are avantaju f că m ăreşte mult spatiul nostru -de manevră ş i - : lllicşor.enă pe cel al adversarului; apoi din -centru se ,pot ataca Cll uşuriil!ă toate punolele pozitiei adverse Şi a·p ărare[\. devine eX'lrem de grea. Deş i şcoala ultr~modernă ·g us ti,ne că centru l nu ar.:­

ni cio importantă, tOluşi marea m~jor itate a j ucăto' 'f! lor ş i m ac-şt.riJor de şah sUlnl de pă rere opu să (cea cl asică ) că s tăpânirea centrului este un,", din premi­ze le succesuluI.

3. DESfAŞU RAREA

D.csfăş urarea este un complex de mutări in care piesele su nt' deplasa le din, ,poziliile ini\iale în alte po­z i ţi i de un.de ele 'Pol nction a Cu maximum de ra nda­men t in ansamblul planulu i de a cţiune concepul.

P rin desf ă şurare noi dut ăm s ă intr-ebuin ţăm !el nmxim um În suş irile ri ese~or şi să le conj ll găm ~('­tiune<l 1nlr' ull a nsa mblu armonie.

Din analiza atacului am' văzu t că rClIşiln lui CSte con dHlon a tă de superiorita,tea de forte ş i că el nu pO<tte reuşi d acă este (!us cu fo rle pujl ne. In ainte de a începe alacu l forţe ! e lrebuiesc aduse ş i plasate in ilşa [el C<l act iunea lor să conveargă In zona atacată. A-cest COI11I):ex de mlltă r i ronstitue ceeilCC Illimim des[iişurare.

158

J ucătoru l care este atacal VfI căute., şi ci să-şi des ­îăşoarc fortele In aşa fel ca sa parl!ze at"cu l şi tol­oda tă să atace la riindu l lui. Din tendintele de atac şi apărare a celor doi jucători se nasc d:Jerite sisteme ue desfăşurare a forţe lor .

Prin desfăşurare trebue să urmărim:

J. să sc{)a1,em piesele în joc plasându-Ic în câm pu­riI e cele mai bune de unde ele pot <..'tlion,a în plin;

2. să ocupăm lin ii!e şi diagonalele importante; 3. să cueerim cât mai mull spaţiu , lă sând ,adve rsa ·

rului câ t mai put in; 4. scoa terea IItlei figuri în joc să nu jeneze scoa­

le rea celorlalte fi guri: 5. scoa te rea în ioc a unei figuri să se fa că În câ t

illai pu tine mutări, a di că să nu se piardă tempo:

. 6. în ~nsa mblul lor piesele desfăşuf liAe să-şi con­Juge aC\lu nea in vC'derea realiză r ii alacului;

7. Jesfăşurarea noastră să sl<l njenea scă şi să in­tim:ie des făşurarea a-dversarulul;

8." orice mulare să aib ă un scop bine definit, să fie amenln jătoa re şi pe cât posibil să -con!ribu,e la! a lac cât şi la ~ părare şi să ne dea posibilitalea să combi­năm c!Î t ma i multI:' eontinuări puternice;

9. obişn llit desfăşurarea tr.ebue să înceapă prin ~oaterea in joc a figuri:or uşoare;

10. desfăşurarea -poate urmări: - cuceri rea centrului, - cucer irea spaţiu lui la rJarx:, - scoa terea numaj .. ' figurilor uşoare in. joc şi aş-

teptaret· desfă şurării actiunii adversarulu i, - defensiva Într'un dispozitiv câl mai apropiat de

ce l ini\lal (joc strâns ) .

159

Pentru a cr istali za mai bine id-eile, dau mat JOs câte\'a exem ple de desf ăşurZlTe cu comenlarH:e res' pect ive :

E x e m p 1 u 1 Nr. 1.

1. e4 d5 2. ed5: Dd5: 3. Ce3! (a lbul îş i scoale o p,esa III JOc , laf negru ·pierde o mulare dep lasând dama in loc ca şi el să scoală o pj·esă In joc ) 3 ... De5+ ? 4. Ne2 Ch6? (o mutare fără ros t ş i plasarea calului la margine) 5. Cf31 (a lbul mai scoa le o pIesă in joc in contul dame! negre) 5 ... De6?:J (o mulare care împiedi că propr ia desfăş ur.are , bloc.ând piollul e7 ş i dlagonalele nebunilor) 6. O-O Cd7? (o a l t ă mu­la re proastă ca re b locheaz ă cli agonala nebun ului) 7. -d4 Cf5 8. Te l. .. albul este comp let d esfăşufiH, oa la de acj iun.e, pe câ nd neg rul a mula l fără rost 8 ... De6? 9. NbS Db6 10. Ce5 a6? - li lbul a îneepul alacul. II. Nr.'4 h6' 12. Dg4 e6 13. Cg6 196:' 14. Dg6:+ Rd8 15. Te6: Ce7 16. 0.4 Da5 17. Nd2 Dh5 18. Nd7: Nil7: 19. Te5 Df7 20. Db7: Te8 21. D,6: şi situaţi a negru lu i este foarte grea.

Am dai un exemplu 1n care negru a f ă cui numai greşe l i ş i a pierdut foarle repede pozitia .

E xemplul ,Nr.2.

1. e4 e5 2. f4 ef4: 3. Cf3 g6 4. d4 Ng7 - al bul u rmăreşte cuceri rea cen trului : negrul pare c ă renunjă să lUple .pentru centru - 5. Nf4: 06 6. c3 Nb7 7. Nd3 - albul a eucer :! centru şi p regă t eş te rOl;adrr mi că; negrul pare că nu are ni ciun plan definit. 7 .. Cc6 8. O-O d6 9. Cbd2 Cge7 - negru l s'a desfă şu­rat s trân s. adoplând o atitudine defensid ; albul eSI!:' complet des f ă şu rat ş i începe alacul pen tru il îm pie-

16.

dlca în primul rând rocada adversă . 10. d5 Ce5 11. Ce5: de5: 12. 0 . 4+ <6 13. Ng5 b5 14. Ob4 Şi negru nu ·poa te face .rocada că ci pierde Imedia t calul. 14 ... Dd7 15. c4 aS 16. DeS - albul mereu presează .asu­pra câmpu!ui e7 rmp!edicând roca'da şi totodată tine cele două diagonale: 33-f8 şi h4-dB care Interzic ro­cada in cazt.!1 tând pleacă -calul de pe e7 16 ... bc4:? (rău) 17. Ce4:1 h6 (tâ rziu) 18. Cd6+1 Ri8 (negru o pierdut rocada şi are turnul ha -Închis pentru mul. timp, Iar ambii nebuni .plasali,pe -diagona lele bio­l'ate; 'p răbuşirea completă a pozitiei s<. le este o ches' tiune de timp. A urmat 19. Tr7:+ Rg8 20. Te7: Dg4 21. Tb7: Dg5: 22. deG ... (o partidă dintre amatori) .

E li: e m p J ti 1 Nr. 3,

1. e4 eS 2. ef3 Cc6 3. d4 ed4: 4. c3 dc3: 5. Nc4 cb2: 6. Nb2: - albul voind să se desfăşoare inain­lea negrulul a oferit acestuia ca jertfă dOI rpl oni şi fn timp ce negru l lua pionii.a~bul a scos !n joc trei p:ese şi egala, Iprln rocada ce va urma , sa. Inceapl atacul cu tot.alltatea figu rilor. în Hmp Ce negrul este aproape nedesfăşurat.

E x e m p lui Nr. 4.

1. e4 e6 2. d4 d5 - albu l vrea să ocupe t .. ~ntrul, dar negrul nu-I cedează şi .incepe o l up-Iă trxfârjltă 3. Ce3 Nb4 4. e5 c5 - negru contra:atacă centrul ad~ vers şi cueereşte . spajlu l de manevră Ia flancul dame! 5. 03 N<3+ 6. be3: Ce7 7. 03 0051 8. Nd2 <4 9. a4 C d7 - cel dOI adversari s'au d.esflşurat tn mod egal; ambii stăpânesc centrul şi în acelaş număr de piese scoase In. joc - 10. Ne2 Cb6 Il. 0-0 Ca4: 12. Ch4P Cg6 13. Cg6: hg6: 14. Tel Nd7 15. Ni l b5 ' -

II - MulIIIl dt şlh J8l

Deschiderile fiind Iralal~ pe la r·g În cărţile de şah a tov. S. Samari an. Urmă ş i Dufresne, esle inulil a se repeta s tud iul lor amănunţit, Inlrudll acest lu­cru pe lângă .faptul că repetă ohestiuni tratate atât de 1E.lI'g de autorii de mai sus, mai cere şi un spatiu prea mare, fapt care ar mări prea mult acest studi u. In a~est manusi -s 'a căutat numai să se complet!::ze ceeace lipsea lucrărilor m';!nţionate şi deaceea! s'a Insistat mai mult asupra jocului de mijloc şi a firla­lu lui.

In slualul deschTderllor vom cauta sa aratam care este ide ia di rectoare a fiecărei deschideri şi cum se rea lize<.'Ză ea. Acest lucru va uşura Intelegerea dife­ritelor deschideri şi gambituri şi totdeodată va arăta jucătorllor cum trebue să se joace În, cazul dnd ad­.. -ersanl i se a·bate dela muUrlle teoretloce sau .~vilă să intre 1n variantele teoretice .

Deschid-erile prin modul lor de angajare da\! naş­Icre la diferite sisteme de joc, care se împart În 5 mari grupe:

Il) Jocuri desohise; b) Jocuri semideschise; c) Jocuri inchise; d) Jocuri semHnchise; e) Jocuri de flanc.

A. - JOCURI DESCHISE

In jocurile deschise cei dOi ad versari acceptă dela ' inceput angajarea vlolen-tă şi In plin 2/. tu turor for­telor, că utând o decizie rapidă. Jocul eg.le caracteri­zat prin vlolenlă şi mobilitate deosebită. Este un joc de combinatii, cu situat ii ca re se schimbă rapid ş i

163

dau naştere la a(acuri ş i oontraatacu rl foorte peri­culoase, diri jate direct asupra celor doi regi.

Jocurile se ca racterizează prin mutarea: 1. e2-e4. e7-e5. Pri n. această mutare ambii adversa ri ocupă centrul, {: 1: be rează dame:e şi un nebun. pregătind totodat ă roc;jda mică .

Mutarea 2·a a jocu lui ,dă naştere la direritele s is­teme ale joculu i deschi s .. Să le a'nalIzăm pe r!ind :

1. G·ambltul regelui

(1. .4, .5 2. f4)

Cuvântul gambit vine din Hmba ltaUană şi tooeamn ă <"l pUM pied ică. In adevăr, intr'un gambit pe care 11 angajează unul din jucători, cel ca re-I incepe· oferă un sacr!ficiu d~ pion! -sau o figură , fOHle temant pent ru adversar .dar care odală pd mlt crează o d!­riden tă poziţională pent·ru cel ca·re l-a primit şi po­si b ilităU de atac acelui care l-a oferit cu. -rezultate deseori decisive.

Ideia directoare a gambltulul regeluI est. unJl ă­toan~a :

1. Albul olerl un sacrificiu ·de 'plan care, odată prt · mit, aduce unnătoa.rele avantaje:

a) centr·ul ·rămâne ~n stă-pânlrea a1bulul; b) se de-sehlde coloana "f" ,pe -care albul o ocupă.

prin rocada- mică. cu turnul hl; e) se naşlIe un at~c .puternic asupra câmpului f7,

combinat din a<:iiunea nebunului 'pe diagonala a2-g8, 8 turnului pe <:oloana f iI calului · de pe f3- g5 sau e5. a damei. şi a <:entrulul de pioni;

d) albul se .d~fă$oară mai repede şi mai bine; e) negru se desfăşoară mal greu, ale pozitie mal

defectuoasă şi regele său este mereu expus.

'04

2. Negrul poz(e pr imi ga mbitul ş i atunci are un JOC greu. In !lcest caz ideia de apărare a negru!ui -const a.· in:

a ) a impied ica deschj.dereao coloanei f iJ}rJn apăra_ rea pionului de pe f4;

b) a Impiedica ocupa rea centrului prin Implngerea plon ulul " d7" pe "d6". c ~ a lega calul alb de pe f3 cu nebunul pe g4.

l mp:edicâ nd astfe l desfăşurarea albulul; d ) a 'Pregăti rocada mare, ca're odată Ucută ata-

c ul alb dă in gol; . • e) a -şi desfăşura ,figurile fără ,a -pierde tempo~ ţm.

piedlcâ nd totodată desfăşurarea adversă. Negrul mal poate evita toate zoeeste compJi.caFi

p rin renuntare la apărarea .plonulul s:iu de 'pe f4 şi desfăşura rea rapidă a figurilor creân du-şi o politie degajată.

Exemple:

- GAMBITUL REGELUI ACCEPTAT (CU APARAREA PIONULUI F4)

l. e4 e5 2. f4 ef4: 3. ef3 d61 (negrul deschide ne­bunul e8 şi tmp~dlcă completa ocupt<re a centrului) 4. Nc4 Ng41 (a :bu l ocupă dlagonala importantă a2-­g8, iar negru leagă ca lul f3) 5. O-O g5 (negru apără pionul f4 6. d4 Cd7 (albul oclApă centrul, negru pre­găleşte rocada mare şi totodată tşi concentrează pie­sele spre fl <' !f\oCu l regtlu1) 7. Ce3 Ng7 (atacul alb este mult stânjen!t prin legarea calului f3 şi tnchl~rea coloanei 1) 8. e5 0116 9. ed6: Nf3: 10. Tel+ RIS Il. Di3: Nd4:+ 12. RhlCe51 13. Dh5 Cc4: 14. Dh6:+ Ng7 15. de7 : Nh6: 16. cd8:D Td8; - negru a scăpat

'IS

de atacul alb rămânând cu un pion. În pl.s Şi o .po· zitie mai buni, câştigând panl fn. cele din unn iL

II. - GAMBITUL REGELUI ACCEPTAT (FARA APA RA_ REA PIONULlJI f.4)

1. .4 e5 2. f4 ef4, 3. Gf3 d6 4. Ne4 Ng4 5. O-CI Cf6 6. Cc3 Ne7 7. d4 O- O 8. Dd3 Ne6 9. NJ4 şi po­zi1iile sunt aproape egale.

III . - GAMBlTUL REGELUI NEACCEPTAT

1. e4 e5· 2. r<4- d6 3. ef3 Cc6 (:legru nu primeşte gambltul pentm a evi-ta: complicatiile şi se desfă şoara normal) - -poate urma: 4. Nb5 Ng4 5. O-O Cf6 etc ...

2. Partida spaniol ă

In această ,pa-rUdă ambii jllclilorl luptă <pentru sta pânirea centr.ulul. Albul urmăreşte a forta pe negm s ă baU cu pionul e5 pionul ,d4, după c"lTe centrul \":1

rămâne in 51tăpânirea albu lui. Negru evită aeest schimb mentinându-şi plonul central e5 şi totod at:1 desUşurându-se ,in paralel cu albu l.

3. JocUl .. trei sau patru cai şi partida sc.ofiană

In aceste deschideri ii'lTlbi i jucălorÎ luptă pentru a stăpâni ren-Iru .

4. Partiţ:la italiană

AlbJ..lI având a1vanlajul primei mutări evită combi­natii complica,te şi ca.ută s ă se desiăşoare ocupând cu piesele. sak: poziţiile ce:e mari bune. după ca re V:l

'""

:alzoca cen trul pent ru a·1 cuce ri. Negru are de dus o luptă grea .

5. Gambitul rui Evans

1. (1. . 4 .5 2. Cf3 Ce6 3. Ne4 NeS 4. b4!?)

G~ mbitul deri vă din .partida ita'l iană şi are la baz ă ldeia s<l criÎî ci uJ ui u nu i pion pen tru a nu da timp ne · grului să se d esf ăşoare şi CI obţine un a,tac puterni c.

6. Jooo l celor doi cai

Esie o deschid ere p.!in care neg-rul evi!ă ita liana 'Şi ga mbitul lui Evaffl. Deschiderea duce la un joc fle-schis ş i .p lin· de posibilităti pentru ambele pă.rt i ·

7. Parti~a rrusll

Este o desch idere ·în care negru ev i tă lupta pentru '{'l·n lru . desfăşuraU în jurul pionului "e5" ca in des­chiderile prece dente (spa'l1io1a, italiana, gilmbitul re­g ... ' lui ) şi csută a schimba pionii "e", dâ nd naştere IIl1l1 i joc eleschis dus În juru l pioniJor .,d'· şi a liniei Ideschise ,.e" .

8. Apll rarea Philidor

Ş i a ici negru c"ută să evite luptele comp li cate pen­'Iru centru apiirâ nd ·pionu l .,e5" prin <l7- d6, ia r d a că 'albul a tacă centrul pri!1 <14 , atunci schimbă ptonii ~ . d" dâ nd m:.şfere unui joc de combinatii.

9. Partida Vieneză

Este o deschidere in car.e al bul caută să obtină stăpâ ni rea t ent ru lui a ta r ând câmp ul "eS" prin " f4 " ,

167

după ce şi-a scos mal tntâl -calul pe "t". Jocu l se desUşoara In jurul ploniJor centrali "d" şi pe lin iile deschise "f" ŞI "e".

10. Gambltul central - Gambitul nordic

In 'gambltu l centrz.1 albul se multumeşte a ocupa centrul numai cu un pion (e4) - ocupare s l a bă 3

celltru lul şi apoi ambii adversar i se desfăşoară nor­mal Ură a se Im pledJGa .prea mult.

<Jambltu l nordic la naştere d:n gz.mbltu l centra l. Idela fundamentală a acestui gambit este obt ine­

rea unei desfăşurăr i .raplde a "tuturor pieselor În timp' ce adversarul este· ocupai cu luarea celor doi pionl sZ\Crif icati.

Jocul se desfăşoară astfel: 1. e4 e5 2. d4 ed4: 3. c3 (albul ofer ă- planul c3 ş i

b2; tn tlmp ce negrul ii va lua, albul ~ş i va desfă ­şura piesel·e surprinzând pe adversa r nedesfăşu ral~ 3 .. . dc3: 4. Nc4 .cb2: 5. Nb2: şi albu l a devansa t mult tn desfăşurare ,pe negru. Atacuri:e C<lTe ,pot u rma dau posibilitate albulul să-şi recâştige cel ,puţin p ionii sa­crificati .cu o poziţie foarte bună, iar În multe cazuri să dştige şi partida.

Negru a-cceptând sacrificiul are un joc foarte gre u deaceea' nu se recomandă acceptarea sacrificiului.

. B. lOCURI SEMIDESCHISE

Negru pentru a evita violenta jocurilor deschi se. tn ca re albul are initiativa, şi totodată pentru a nu ceda centru l, renunţă la îm pingerea pianului "e7" pe "e5" şi atacă centrul alb cu pianul "dU sau "c".

DatorWi. acestui răspuns, negrul cueereşie spatiu

118

t a flancu l damei, Ia r albul la flancul reg.eJul, deaceea şansele negrul ui sunt la fancul damel, iar ale albului la flancul fegelui.

Albul pentru a câştiga trebue să b~ocheze pe negru la fl ancul damei şi să abce la flancu.l regeluI. Negrul va proceda Invers.

1. Apărarea francezi

Negrul evită a angaja 'lu;pta pentru centru cu mu­ta rea e7-e5, totuşi dorind a juca agresiv Iasă albu' lui câmpurile "d4" şi "e4"_ După ce albul le-a ocu­pat, negrul contraat<:!Cli eentrul alb .prin "d5" şi ,,<:5" şi eucereşle spat iul la flancu l ,dameL

(Vedeţi analizele din cartea a 2-a a J. S: de Sa­marla n) .

2. ApArarea Sicilian!

Având la bază aceeaşi idee agreslv~ a contraata­cu iul cen trului advers, negru tncepe atacul cu plo­nu l "c" sus tinut de nebunul plasat pe diagonala a,l­h8. După rocada mică negrul caută să atace la cen­tru ş i la fI am: uI damei, căutând decizia.

Ainul după rocada mlc.ă caută să atace la flancul regelui ocupând cu lumul linia f şi .tmpingând pionii e şi r. . Apăra rea sic t :lană dă negrului un joc foarte roHd

şi plin de şanse.

3. Apărarea Caro- Kann

Are la baz ă idela strategică a ,paTtldel franceze; a­tacul . asupra oentrului alb (plonul <:4).

,a.

4. Apă rarea Alehi n

Apărarea aceasta pl eacă de la principiu l comun tu­turor jocurilor semi-deschise: a,tacarea cenlru ~u l alb_

Pentru aceasta albul este alra s să· şi formeze UIT

cenlr\! cât mai îna.iotal , puterni c da r şi vul nerabiL Negrul face primele trei mutări cu a ceeaşi piesă

care se Iasă a l ungată pc t Oi'Aă tabla, ademcni nd il lbul să-şi împingă centrul de pion! cât mai inainte. Apăra­rea lui Alehln. calcă ,toale princip iile cl asice. Negru l pie rde tempo, cedează cenlru şi totuşi obti ne un joc solid.

5. Apărarea scandin avii

Negru l .atacă pian ul "e4" cu d7- ,15, da r după' schi mb de pioni pierde tempo făr ă a obline o com­pensalie poziţ iona l ă . A ceastă apărare se- wnsider ă că rlă negrulul un joc inferior.

C.· JOCURI I NCHISE

In jocurile îl1chl se, a lbu l renuntă la cuc.erirea cerr­trului prin e2-e4, şi caută un loc ma i tl n4ştH la ftan­eul damei, cucerin.d spat iul ş i desfăşurându ·ş i piesele. Ce i doi reg i sunt fer i ţi de a,tacuri directe, deaceea­jocul urm ărele · o desfăşurue bu n ă , cucerirea spatiu ­lui , cucerirea liniilor odeschi s-e, a d i a gona~elor im por­tante, câmpurlJor imporlatlte. etc" specu lând pii n ă şi cele mai mici avantaje pozi( ionale.

DeSCÎllderlle duc la un joc pozitional, lung şi gretL Principalele deschi der i din a-c.cas l ă ca tegorie de

jocur i sunt :

17.

1. g-ambitul damel ; 2. pa ni-da pionului damei. La un joc corect, aceste deschideri nu dau albului

vreun ava ntaj deosebit. Totu l depinde de puterea de joc a celor doi adversari.

D. JOCURI SEMI-INCHJSE

Jdeia acestor deschideri este evitarea va'T!antelor analizate, a gamhltulul dame!, şi prin urmare la d4 11\1 se răspunde -cu d5.

1. Apllrarea Indiana

Are la baz ll. mula re a I...Cf6 şi cu prinde patru va-riante mnl lmportante :

a) Indi ana reg~lu i; h) looiana damei ; c) Jndial'l8 Nlmzovicl; d) Gamblt ul Budapesta .

a. INDIANA REGELU I

Are la· ba iă următoarele idei : Pentru negru.:

- negru renunţă in.iţial ]a hJ.pta .pen.tru cen tfu; - execută o desfăşurare slrânsll pregătind rocada

mică şi ocupând 'Cu nebunul diagonala al-h8; - exe<:ută rocada micI ,pentru a - şi pum regele la

adăpost; - atael centrul aIb.

Pentru alb .' - ocupă centrul -cedat de negru; - desfJşoară Elgurile uşoaore şi face rocada m iel!. ;

.71

- fncepe lupta pen tru mentinerea ~ntru l ui ş i su ' focarea adversarului.

Această deschidere "aduce albulul avantajul spatiu­lui !a,r negru!u! sufocarea şi un joc difi cil, deaceea este evitată preferându·se o v3'ri ant ă a ei: apll rarea Griindfeld. ca re' dă negrulul joc mult mal solid.

b. INDIANA DAME!

Este una din deschiderfle cele mal bune pentru ne­gru. Ea are aproape aceleaşi idei de baz ă cu deose­birea; că nu cedează atât de mult spati u şi obtine o dis trugere mai ra,pid~ a centrului <llb.

c. INDIANA NIMZOVICI

Derivă din In<liana damei tnsă este mal agreslvft dela primele desehiderl, frânând atacu l al bulu i. Ana­lizele amănuntite sun:t date 1n Cartea de Şah a Iov. S. Samarlan.

d. GAMBITUL BUDAPESTA

In aeest gambit .negrul îru:earci'1 să ia cond uce rea jocului of.erlnd ca sa.criflciu un pion. Jocul este foarte t ăios ş i negrul de multe ori a obtiftut victorii ~tră­lucite, dar la lin joc just albul re uşeşte să rămână Cll avantaj .pozitiona!.

2. Apărarea Olandeză

Negrul cedează Zilbulul spatiu la flan-eul damei şi drept compensatie eaută să câştige spatiu la flancul regelui, punându-şi regele la a d ăpost prin rocada mică, după care 1ncepe atacul asupra regelu i alb.

1"

desfăşu rat fig'urilc pe flancur i şi ti ne centrul advers sub foaul i n1.: r llci.şat al nebunilor şi cailor; observăm că pionii "e" şi "d" nu s'au mişcat. 9. O- O Ne7 10. C1t4! O- O I I. Dbl Tf7- (desfăşurarea albulul spre cele d ou ă fl an~ur i -este şi meA accentuată) 12. Cfo Ne6 13. f4! - albul atacă centrul urmărind ori schimb, deci desfiin ta rea pioni!or centra li adverşi, ori izolarea. piorl;ulul central advers "e5" 13 ... ef4 14. g14, Cb6 15. Ne4 Ne4, 16. bc4, Ce4, 17. Ne3 CM 18. Cd4, ed, 19. Nh7 + RI8 20. Nb4 d3! cu joc ega l (pionii alhi ,;d" şi "eu nu s'au mişcat din loc!) .

• • • Cu aceasta lncheiem acest scurt manual pentru in·

cepă lori cu credinta că ideil<: directoare, principiile şi r egulele de joc, slstemalizate şi redate în el vor S;('rvi maselor mari de ama,tori de şa·h şi le vor uşura pătrund er<:a iri tainele acestui joc. Urmărind ideia de a da- maselor popu lare un ma­

nual de şah eHin nu prea volwninos, u şor de ceUt ş i câl mai ·pe fntcLesul tuturor, dar totodală suficient de cuprhw1itor, am realizat prezentul manual.

Pentru vasta ştiinţă a şHhu lu i , in adevăr, manua­lul este abia un sche:le-t care conturea ză (Kea s l ă ş tiint ă; el este alfabetul cu ajutorul că-ruia j ucătoru l va descifra o partidă. va Înle~ge jocul şi se va oricnta în l abirintul combinatHlor.

Pentru comp!etarea cunoştinţelor, j ucătoru l de şah trebue s ă urmăreasc ă revis.ta şahului spre a se pune la cll ren t cu inovallile şi idelle noi. Totodată acesl manual deschide calea unor noi studii şi sperăm că ti neri i şi talen~atîi jucători ai Republicii Populare Române nu vor ln.tânla să se prodUd cu studii or i­ginale.

.locul de p,ioni .ab:a :l fost sch i tat de nOI In lini i mari; f iecare capitol 'POa te deveni obieelul unui stu­di u volumin()s. Studiul deschlderllor cerc cxpl\ca tii şi genera lizări ure să lege totul într'un ansambl ll coherent cristalizat prin princ ipii, legi şi ,regule mai cOTl<'ludente.

Ca 811f!xă la <lcest manual dăm o serie de situa tii exrepţionale ca re se rezolvă Într'un mod aparte şi

tol deodată completea:ză cunoştintel e jocu lui de ploni.

175

ANEXA

Citeva cazuri exceptionale

In Jocul de fin"Iă

Pentru a completa stud iul joculu i In fin al ă . vom da mai jos câ teva {;azurl .excepţ ionale care ascund la baza lor idei interesante ce pot fi exploata,te Ş I tn alte situat ii de<:â t cele clasice.

Fig. 107. - alb: Ril3, a2 - ngr u: RaI, f3 (Reli). La ,prima Impres:e se pa re că a1bu l câştigă . In a"

devăr regele alb fii nd in a cel aş i ca reu cu pionu l ne­Iru, acesta nu poale ajunge 1,.; transformare. Iar re­gele negru este prea departe pentru a-I ajuta . Pianul alb ajunge nestingherit la transformare fă r ă ca re­ge~e negru să-I 'Poată aj unge. Totuşi negru are o solu ţ i e de rem iză şi I at ă care : - regele negru nu va. u·rm ări pianul alb direct,

căc i nu-I E ate aju nge; - rege,e negru va urmă ri pianul alb indiroct pe

diagonala al -h8, ame nlnţâ nd să Intre in ca reul de tra nsformare al tplonului ş i tot.drodată apropIIndu-se dp- plonu.1 propriu ;

- câlld va ajunge pe câmpul d3 sau d4 regele ne-

17J

gru va părăsi urmărirea pionulu l C!llb fi .e va In­drepta către plonul propri u sprljinin<1 transformarea lui.

Fir. 107

Se va juca: a) 1. a4 Rb2! 2. a5 Rc3 3. a6 Rd2 4. Rg3 Re2 ~i

r~mlză.

a) t. a4 Rb2 2. Rg3 Rc3\ (amenInţă si intre fn careul de transformare a plonului alb) 3. a6 Rd4 4. a6 Re3 şi remiză .

Fig. 108. - alb , Ra1J, a2, b2; - negru , Ra8, a7 (Capablanca) .

Ai ci negru caută să obţină remiză .prln plasarea :rege lui sau ln colt sau tf)rin schimb de pion, du,pă care rege contra rege şi pion va duce la remiză.

Atbul nu poate c.âştlgapecât intr'un singur fel : va ocupa cu regele să u câmpul w după care va · deplasa pionii săi tn aşa fel casehimbul de pion! să se pro-

171

ducă În pozit ie câ ştigătoare: al u: Ra6 a5, \)0 111 tim p. ('e negru va fi În pozitia : RaS, a7.

8

7

6

• 4

3

FI • . 101 2

1

laii solu tia : 1. Ra4 Rb7 2. Ra5 RbB 3. Ra6 Ra8: 4. <14 RbB. 5. a5 Rz8 - awm albul calcu1-ează nJU­

Urile cu pionu l b2 în aşa fel ca să vie 3n pozitia câşt igă toare de mai sus; llrmează: 6. b4! această muta re este cheia in4regli combinaţii - d a că regele' negru era .pe b8 pionul mula nu mai pe 1)3 şi se ob­ti ne a a~elalŞi rezultat.

6 ... Rb8 7. b5 Ra8 8. b6 a:b6 9. a:b6 Rb8 10. hT Re7 11. Ra7 şi câştigă.

sau, 1. Ra4 'Rb8 2. Ra5 Rb7 3. ,4 Rb8 4'. Ra6 Ra8 5. aS Rh8 6. 1>3' Ra8 7. b4 Rb8 8. b5 Ra8 9. 1>6 "b6' 10. a:b6 RbB 11. b7 Re7 12. Ra7 ŞI câ ştigă.

Sp.eeuIâ nd Ideil e de mai sus, .prnpunem cl1Horllor' să găsească dştiguriJ.e ·penl ru si lul'.fţile:

ti ) a lb: Rc3, a2. b3 - negru : Rb7, a7;

"8

'b ) al b: ]l.S, .2, bS - negru: Rb8, .7 'Şi remizele pentru sil ualii!e:

a ) alb: Rc3, 33, b3 - negru : Rb7, fl 7; Il) alb : Rc6, a5, b5 - negru : RaS, a7 Pentru a uşura gă sire ,. solutiilor dau regula de

~ll(ll jos: Regul~ : dilc.3 pionul susţinut cf.e regele .respectiv

poate ajullg-e pe linia 7 (e) fără a da şah, atun:l pionul se poate transforma.

'I nlă şi o aplicare Imed i ată a acestei ide i: Fig. 109. - alb : Re6, e5 - negru : Re8.

l'Jg. J09

a L r d e g h

Regele negru zlvn nd opozitie favoTablU, Iar plonul -a lb la un câmp in spatele regelui Iezu~tă că lrebll ia ' .::ă fie remiză, totuşi .pozitia regelui negru fIInd mar­gi nală se poate aplica regula anunţată mai s us căci ;pionul alb ajunge pc e7 fără a da şah şi câştigă .

Se va juca: 1. Rd6 Rd8 2. e6 ReS ·3. e7 - pionul a

1"

II JUf1S pe linia 7 fără il da şa h, deci se va transforma 3 .. . Rf7 4. IRd7 $1 câştigă.

Dar in situa1ia următoare: alb: ReS, e4; negru: Re7, dştlgul nu mai es te posibil dci regele negru nu este tn pozitie marginală. şi pionul nu poate a~ junge pe e7 fără a da ş <.Jh.

Se va jUi:a: 1. Rd5 Rd7 2. e5 Re7 3. e6 Re8 4. Rd60 RdB 5. e7+ Rea 6. Re6 şi pat. Pionul a ajuns pe Ii~ nfa 7 cu şah .

Fig. ilO. - alb, R.b4, b2 - negru , Rh6, g7.

8

7 , • • ,

Pir. 110 2

• b , d • • h

S'ar părea că e remiză şi totuşi nu e. Albul da ­torit ă pozl1iei speciale .poate specula m id te avantaje­pozitionale şi câştigă. Avan t t~ele sunt: - regele alb este mal ap roape de câmpurfle de

transforma.re ba şi gl decâ t regele advers; - albul afe .prIma mutare; - regele 'alb eliberează imedIat i:oloan al -plollul ui

său pe ·cind regele neg ru trebue să traverseze co-

Flg 113. - a lo: Rc4, a4, b3 - neg-ru: Rc6, l/(j.

(vezi fi g. 24) .

FII". 113

I bea e g h

1. h4 - pr in a cea st ă mutare s'a aj uns la situ aţii! din ng. 24 cu s i tl~'Jra deosebire că trebue s ă muIe negru - I...Rd6 2. Rd4 Rc6 3. Re5 Re7 4. Rd5 Rd7 5. Rc5 Rc7 6. a5! şi se câşti gă având opoz itie' favo­ra bilă pe li nia ,pioou lui advers. Se ma i ,poate conti­nua: 6 ... . Rb7 7. R~6 Ru8 8. Rc6 Ra7 9. Re7 R,g 10. ~h6 şi dl ştlgă pia nul.

Fig. J 14. - al b: Rf5, a5, b5 - negru : Rc7, a7 Oatorlt pozitie i mllrgin.ale şi de co lt nu se poate

câ ştiga da c! negru joacă corect. De exemplu: a ) 1. Rd5 Rd7?? negru face o greşea l ă men!initn<l

opozitia şi 'P!răsindu-şi pion ul şi d ă pos fbi li l ate alblt­lui si câ ştfge imediat.

2. 1l6! a: 116 :1. a: b6 Rc8 4. R, r.6 Rb8 5. h7 Ra7 6. Rc7 şi câ ştigă.

Dac ă negr·ul j oc-că corect, albul nu poate eâştlga . b) 1. Rd5 Rb7! - negru nu urmăreşte opozhla,

-:::./ caută 'fErnlza prio. pat, deaceea e l intră direct in ''''Il - 2, Rd6 Rb8 3, Re6 Re8 4, b6 a61 şi remiză (sau ... 3. Rd7 Rb7 4 . . 86+ Rb8! şi e rem iză; greşit ar fi 4 ... Rb6?? căc i va unna: 5. Real Rb5 6. Rb7 'ReS f , R:.7 !le6 8. RbS şi câştlgl).

Pig. 116

• b e d e ~ b

Acum vom trece la finalul de turn uri pentru a a­răta dteva sltuc,ttii când una din plrU poate câştigi exploatând mici!e avamaje .pozitionale, neobserva ' bile la prima vedere.

Ideile care stau la 'baza acestor flnaluri şi pe baza eărora se Val câştiga sunt:

1. atragerea .turnului advers cât mal departe de câmpul de transformare a plonulul nostru;

2. fmpingerea regelui advers pe orizon tala plonu­lui advers. creând situaţia ce se .pretează la multe comblna~iI de câştig;

'"

Se \' il jUCf .. : 1. Re7 Ti.-<~+ 2. Rr17! ( g reşit Rf6) Tf3 ,1. Re6 Tc3+ 4, RI5 Tf3 5. TI4 T:14+ 6. R:f4 a2 7. f8 0 + Şi dl şii gă .

Dadi. rege:e nu era pe diagona la ce duce la câmpul '(l(' t ransforma re f8; câ ştig-u l nu er a posibil.

Fig. J 16. - alb: Rd6, Ta6. e7 - negTu : Re-l, Te2, h3

FJg. 116

, b d • • h

Al bul va cău t a să Impi ngâ regele a dve rs fie pc r1:a gona Ja dllnp ului <le Ira ncsform<l rc (a4---e8) fi e pe linIa piooulu i h3, după Cli' r e d\ştigu l e u şor. Se VlI

juca : . a) - 1. Ta4 + Rb5 (regele a fos t im pins pe dia­

gona la dorita). 2. Th4, Td2+ 3. Re5, Tc2+ 4. Te4. Tc4: 5. R: e4 , h2, 6. e8D+ ş i câşti gă.

b) 1. T34 + Rb3 (regele a fos,t impins pe linia plo nu! uih3), 2. Th4 . Td2+ 3. Re5, Tc2+ 4. Rb5, Te2 .

.5. T: h3 + !l<'C2, 6. 1h2 ş i cfIş l igă av.înd d.amă con' Ira tu rn .

Fig. 117. - .a lb: Re8, Tg6, ,e7. - negru: Rc5 T{/3, f!3 .

186

Pig . 1/9 - IIlb: Rg6,Tb2,f6. - negru : Rd5,Ta7.a4.

·F I).!:. Jl9

• ~ c d e K m

Singura şansă a negru!uJ pentru remizA este a-şi Jertfi turnul pe plonul f advers. după care treca nd pe câmpul c4 sA sprijine Inaint<'lrea ş i transformarea plonulul a4. Dar albu l ifm pledică acest plan Interzl­

·C'â nd .pătrunderea regelui advers ,pe dmpul c4. Se va jUţa : 1. Tc2t (imerzi ce câmpul c4) Re6

2. Tc3! - forlează impinge rea tpionulul a - (dad ar fi jucat dintr'odată 2 ... f7 .atunci T:f7. 3. Te2 + Rd5 •. R:17. Rc4 şi remiză) 2 ... ,3. 3. 17 T:17. 4. Te3+ Rd5. 6. R:17 .2 O.Ta3 şi câştigă.

Incheem .ceasUl expunere a câtorva cazuri excep­\Iona:e care nu vin \Să răstoanne regulele stabilite all­

:l:eftor, ci ruma! te compledează. AtragOOl .atentlunea dtitorJ.Jor cA .şahul este un joc atât de v.ar~at şi a0t4t de bog8t tn pozitii inleresame. tncât nlclodatl nu ...

trebuie să aplicam regu~le ,fn mod mecaruc ŞI şablo­

oler ci mal tntâl să analizăm bine pozitia dată. să-i stabilim caracterlsllci!e, să -găsim o ca:e de câştig sau egalar~ , să stabil im planul de joc şi lin i.a de COR­

duită {jupă fecare mula,re situa1ia trebu:e reanallzaU iar Iplanul im lial readaptat noii situatii .

Numai respecUnd aoeste norme, vom ,wtea pro­gresa- mereu.

,

CUP~INSUL,

- - pR.eFATA - INTRODUCER.E

- rAR;TEA' l-a - STUDIUL FINALElOR.

1. Pozitia şi jocUl rer-tlul II . Jocul cu un pion . • • III. J«ul cu doi ",ioni . 'IV , JO('lIl CII un .pion in plII5 .. 1 Pionii edn.stiluind o ~rup~ (monobloc).

tloi pionl con tra unul . - Irei pioni conlra doi . - patru pionj contra Irej . . . . . .

b. - Pionii mOflobloc avilnd dubla! pionul În plus - doi p:oni contra unu l. - trei pioni C'Ofl lra doi (legali sau nelegali) .

oC. - Pionii constituind <b1ă ~rupc cu spatiu 1.lJcr In-Ire etlt . . . . . . . . .

- pionii nesimeitic gntIali (blOeaji sau neblocaţi) - pioni simelric gr'lIIpali (bloca!i sau neblocali) .

V . Jocul b. puitale de pioni . . . . . .a. - J ocul 1I\';ind UII pion conrra unul. h. - Jocul a doi pioni con1ra doi (legali sau IIclegali). c . - Jocul In cafe tru din adversari .1Te pioni clublali.

jocul cu dOi p:oni nedublaţi comra a doi dublati. .Jocul CLI Irei ~onl contra Irei, din care doi :>uo1

lI ttblaţi , , , , , , . " .... • - jocul la -parita te de p'·o ni. unul din j ucă t ori având

Insă ploni dubla!i , ' , ' , , , . . . . d . - J ueul cilnd pionii cOIJ6tilue o singura, grup~,

jccul il\'l'lnd ,pionii dispuşi lală In ra~ - jocul cu p:oni care n u sunt fali in fală. . . '

Pa,.

7

9

" .. 20

" "' 35 3S 39

" " " " '" 5 1 5< 55 55 56 57 57

GO

66 70

" ,. 191

~ . - Jocul când pionii formellză do~ ii,rll])e cu spatru de manevrl Intre ele . . . . . .

- caz.ul când g rUpele au paritate de pion! . - cawl când grupele nu au paritate de pion!

VI. Jocul lIe pionl InlOf1P de !iruri • • • . - J ocul de peonl contra fi g uri adverse

- jocul cu p on contra figurI!.. . . . - jocul cu doi pionl con Ira figurii . .

b. - Jocul cu' un pion + o figura contra unei f guri . - ~ rien tnsaji l de o 1igur! . . . . . . . .

C.- JO<:I1 cu doi plonl + o figur§ contra u0e4 figuri. d. - Jocul când adversarii au acelaş numl r de pioni . e. - Jocl~l c!lnd unul din adversari are p:oni In plus.

VII. Patul ICfţat . . . . 'A.ltTEA II· . - JOCUL DE MIJLOC

1. Pro,riefiţlle pieSelor şl 'ntrebuin~rea loc' 2. Studiul dmpului - lupt. pentru .... I!u 3. AI'cul . . . . .. '. 4. Izolarea pieselor adverse 6. Impiedicarea r«adel . . e. Implnllcrca plonilor liberi bJoCIrea pionllor 7. Coloanele deschise 8. MOllra . . . . . 9 . .Jocul dltpi Obţinerea unIII Ivantaj mater ial

10. PionII .s labi - atawl lor - pIOnuI de bui . II . Şahul etern . . . . .

PAltTEA. III·A. - DESCHIDER.ILE

1. Valoarea pieselor - pulerea - mobililalu 2. CentruJ lablei ,1 Imporfanla .11 3. Deslişurvea • • . . . 4. Dcsc.hldert - liambituri

a.. - Jocuri deschi6e . b. - Jocuri sem'deschise c. - J ocuri Inchlse . . d. - Jocurlsemilnchisc e. - Jocuri de flanc .

ANEXA. - CA.ZUl(1 EXCEPTIONALE

•••

7. ... 7. 83 .. •• .9 .. .. 95

,OZ ' 06

117

'Z' '22 ' 28 '3' '''' ' 38 ". "3 ". 14' ", " 9

15.

153 15. '58 , .. '63 16S 170 ' 71 In

176