Statiunea Lacu Rosu

1

CUPRINS

CAPITOLUL I. Asezarea geografica 1.1. Localizarea din punct de vedere geografic 1.2. Scurt istoricul statiunii Lacu Rosu 1.3. Vecini si obiective turistice de vizitat 1.4. Caile de acces spre statiunea Lacu Rosu CAPITOLUL II. Inventarierea patrimoniului turistic 2.1. Caracterizarea si descrierea resurselor naturale 2.2. Caracterizarea si descrierea resurselor turistice antropice CAPITOLUL III . Prezentarea bazei tehnico-materiale a statiunii Lacu Rosu 3.1. Unitatile de cazare 3.2. Unitatile instalatiilor de agrement, divertisment, tratament CAPITOLUL IV. Programul de dezvoltare si diversificare a statiunii Lacu Rosu

2

Capitolul I Asezarea geografica1.1. Localizarea din punct de vedere geografic

Statiunea Lacu Rosu, componenta a orasului Gheorghieni, este situata pe Valea Bicazului, intre Lacu Rosu si Cheile Bicazului. Uramarind configuratia terenului, statiunea este dispusa intr-un amfitetru, de la 980m la 1000-1100 m altitudine,pe versantii Muntilor Suhardul Mare (1504 m) si Suhardul Mic (1362m) catre N-NV si Muntele Ghilcos (1407 m), spre SE , unitati montane apartinatoare Masivului Hasmas. Intre aceste limite statiunea apartine judetului Harghita, dar, prin cateva vile si case particulare, aceasta se prelungeste si in Cheile Bicazului, pe teritoriul judetului Neamt.

3

1.2. Scurt istoricul statiuniiOdata cu formarea sa, in 1873, Lacu Rosu a deventi o atractie turistica importanta pentru acasta arie montana,formand impreuna cu Cheile Bicazului un ansamblu turistic unicat in Romania. Lipsa cailor de acces rutier a facut ca abia in anii30 ai secolului al XX-lea sa se construiasca primul edificiu turisticCaminul Turistilor. Dupa 1931, apar unele case locuite permanent si cateva vile, conturandu-se actuala statiune, apartinatoare administrativ orasului Gheorghieni. Statiunea dupa al II-lea razboi mondial s-a dezvoltat continuu, ajungand la circa 800 locuri in vile si cabane in anul 1989, profilandu-se pe oglinda si recreere, iar in ultimele patru decenii si pe alpinism . Dupa anul 1990, statiunea montana Lacu Rosu a cunoscut un impas in dezvoltarea sa, datorita rigorilor din economia de piata si a restructurarii proprietatii imobiliare si a terenurilor, dar si degradarii fizice a unitatilor, unele dintre acestea

4

depasind 80 de ani de existenta. Lipsa dotarilor de agrement sportiv si cultural si mai ales a amenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna si a drumetiei montane ca si a dotarilor tehnico-edilitare au facilitat acest regres. In ultimii 3-4 ani se remarca un reviriment in dezvotarea statiunii prin modernizarea si construirea de unitati de cazare si alimentatie pentru turism (circa 340 unitati de cazare in hotel si vile ), iar administratia locala a initiat un program de revigorare si relansare in turism a acesteia. Statiunea si-a dat numele dupa lacul de aici Lacu Rosu, un lac de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului la o altitudine de 980 m. Este in forma de L, adanc de 10 m(adancimea maxima fiind de 10,5 m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m. Lacul s-a format relativ recent in vara anului 1837, atunci s-a intamplat ca in urma ploilor abundente marea cantitate de moloz stancos pe versantul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat blocand drumul Paraului Bicajel. Apa sa acumulat formand un lac de baraj natural.

5

Vraja

deosebita

este

amplificata care

de ies

multimea din apa,

trunchiurilor goale ale brazilor de odinioara strapungand imaginea Micului

Suhard reflectat in olinda lacului.

Numele

de

Lacu

Rosu

provine de

la gresia rosie

tertiara, usor dezagreabila, transportata de Paraul Rosu care a vopsit in rosu imprejurimile pana la lac. Lacul ,din pacate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni, transportata de paraurile afluente (Rosu, Licas, Oii, Suhard si Ghilcos). Traditia populara pastreaza doua legende legate de originea lacului : Odata traia in Lazarea o fata de o frumusete rar intalnita care se numea Estera. Aceasta s-a dus odata la targ la Gheorghieni. A intrat acolo un flacau voinic care se lua la tranta si cu ursul. Cum s-au vazut s-au si indragostit, iar flacaul a rugat fata sa-i fie mireasa. Dar cununia nu s-a putut

6

face caci flacaul a fost luat in armata. Fata il astepta, iar pe-n serate se ducea cu ulciorul la izvor, statea ore in sir, in nadejdea ca se va intoarce alesul inimii sale. Aceasta canta atat de trist incat auzind-o se induiosau si muntii . Era intr-o duminica dupa- amiaza cand, trecand pe acolo, a fost vazuta de un talhar care repezindu-se la ea a ridicat-o in sa, zburand ca vantul spre Suhardul Mic, intre stancile cu o mie de fete unde locuia. Talharul i-a promis fetei aur si argint numai sa-l indrageasca, dar fetei nu-i trebuia nimic. Acesta isi pierdu rabdarea si vru s-o oblige sa se casatoreasca cu el.Atunci Estera a strigat catre munti implorandu-le ajutorul, iar stancile cuprinse de strigatele indurerate au raspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torentiala maturand tot ce intalnea in cale. Acolo au ramas sub faramaturile stancilor fata si talharul, iar apoi acolo s-au adunat apele muntilor, formand Lacu Rosu(Ucigasul). O a doua legenda spune ca : Pe pajistea dintre versantii muntilor a fost o stana.Ciobanii, vazand apropierea furtunii, au incercat sa se refugieze, dar Muntele Ucigas, daramandu-se, i-a ingropat impreuna cu oile.

7

1.3. Vecini si obiective turistice de vizitatVecinii statiunii Lacu Rosu sunt : Gheorgieni (26 km) Lazarea (32km) Joseni (32km) Danesti (62km) Racu (73km) Miercurea Ciuc (83km) Obiectivele turistice de vizitat sunt : Lacu Rosu- lac de baraj natural

8

Raritati ale naturii :

Piatra Altarului este masivul stancos cel mai impunatoral Cheilor Bicazului. Cu inaltimea lui de 1154m, este mai mic fata de varfurile din jur, dar este frumos si atragator. Primii cuceritori ai acestui turn de calcar au fost alpinistii brasoveni Csallner Ervin si Goldschmidt Waldemar la 08 septembrie 1934. Primul care a urcat pe turnul Bardosului fara echipament de alpinist n port popular a fost Keresztes Zoltan din Joseni, faptul caruia este legendar si astazi.

9

Cheile Bicazului. Situat n valea rului Bicaz, este cel mai cunoscut si cel mai atragator defileu al Carpatilor Orientali, care strabate dinspre sud-vest spre nord-est muntii alctuiti din depozitele calcaroase ce s-au depus n marile triasice si jurasice. in masivul calcaros s-au format pesteri.doline si avenuri. Defileul este de origjne tectonica, numele sau si-a capalat de la rul Bicaz. avnd o lungime de 5 km. Astazi este cunoscut si sub numele de "paradisul alpinistilor".

10

n aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii si Muntele Bardos se apropie doar la ctiva metri. Acest loc se numeste Poarta ladului dupa care mai jos urmeaza locul numit Pridvorul ladului. Apoi cheile se largesc, pna la stncile Turnului Negru. De aici porneste poteca ctre Pestera Neagra care are intrarea de 15 m naitime si 3 m latime. De la intrare n pestera zarim falnicul turn al Pietrii Altarului. Pestera dupa 25 de m se strmteaza, iar dupa nca 10 m se termina. Inainte de varsarea Bicajelului n Bicaz se afla un pod neterminat, care se numeste Podul Ungurilor, nceput n anii 1940. Initial. podul a fost proiectat pentru ocolirea partii cele mai periculoase a cheilor, Gtul ladului, dar nu s-a putut termina din cauza razboiului. in stnga podului, se inalta Peretele Bardosului cu Santinela de la Gtul ladului. De la vrsarea prului Bicajel ncepe cea mai spectaculoas zona a cheilor cu 0 lungime de 800 m, Gtul ladului, care se strecoara ntre Piatra Surducului si Peretele Bardosului.Spre capatul aval al Gtului ladului se afla un pod pe valea Bicazului, deasupra caruia se deschide Pestera Cascadei. Pestera are o lungime de 69 m, asa de strmta nct se viziteaza numai trs. in dreapta podului gasim cel mai mare izvor carstic al cheilor, Izvorul Maria, la care ne conduce o carare.Peste drum, prul Bardos coboara de sus ntr-o rigola strmta. De aici valea se largeste treptat, si n aval ntlnim numai11

paduri foioase. Cu 2,5 km mai jos, se desfasoara pe directia nordsud, spectaculoasa creasta a Munticelului, care ncepnd din 1971 este declarata zona ocrotit pe o ntindere de 90 hectare.

Cheile Bicajelului. Afluentul cel mai important alBicazului din zona, este Bicajelul, care se formeaza sub Poiana Tarcaului, si are o lungime de 20 km. La capatul aval al prului cca.2 km parcurge prul o zona de chei similar cu Cheile Bicazului. La 500 m de la confluenta Bicajelului cu Bicazul, putem admira numeroase mici cascade pe care le parcurge zgomotos apa paraului. Cea mai frumoasa si salbatica zona a acestei chei se afla ntre Fagetul Ciucului (Cichibiuc) si Piatra Surducelului de la care n amonte parcurge Bicajelul lin, zona satului rasfirat cu acelasi nume. Cu mai mult de 3 km n amonte de la Cheile Bicajelului mai sunt doua chei mai mici: primul se numeste Cheile Duruitoarei sau La Cascada, cu lungimea de 400 m, iar al doilea se afla pe drumul ce leaga Lacu Rosu cu Trei Fantani si se numeste La Bechet, avnd o lungime de 350 m. Cheile Dururtoarei are de asemenea mici cascade. Cheile Laposului. Afluent de stanga al Bicazului este prul Lapos, care de asemenea parcurge o zona stncoasa deosebit de frumoasa.

12

Sub Piatra Altarului valea Laposului se stramteaza, avand un sir de mici cascade. Ceea mai spectaculoasa parte din aceste chei este nsa partea dintre Cusma Laposului si Piatra Altarului. Lungimea totala a cheilor este de 1800 m, ceea mai mare cascada are naltimea de 25 m. Cheile Sugaului. in partea superioara a satului Bicaz Chei, n Suteni, n avalul vaii Sugaului se desfasoara Cheile Sugaului- 0 zona stancoasa deosebit de frumoasa, sub forma de canion, cu o lungime de 350 m pe care se afla un sir de cascade. Pana la construirea drumului lorestier pe valea Sugaului, zona locuita din Brnadu a fost accesibila numai prin chei. Pentru a facilita accesul, localnicii au construit pod n chei, pe barne transversale care a fost o capodopera a tehnicii populare. Peste drum de la Cheile Sugaului, se afla Stanca lui Stan, formatiune stancoasa ingusta, care a ramas n urma exploziilor efectuate cu ocazia deschiderii carierei de calcar, din Muntele Surducului. Pestera Munticelu (Ghiocelul). Este situat pe teritoriul comunei Bicaz Chei, la 8 km de Lacu Rosu, pe partea stanga a raului Bicaz. Este format din doua Sali, dar nu este inca iluminata. Fara ghid poate fi parcursa n 30 de minute. Pestera este rezervatie naturala, unde putem admira frumoase

13

stalagmite si stalagtite. Din pacate, n ultima vreme vizitatorii au facut multe pagube n pestera.

1.4 Caile de acces spre statiunea Lacu RosuZona Lacul Rosu este cea mai accesibila dinspre orasul Gheorgheni, localitate care este situata pe calea ferata BrasovDeda si pe drumul national 12. Din Gheorgheni, se desfasoara pe o distanta de 26 km drumul national 12/C ce leaga orasul de statiunea Lacu Rosu. Dinspre Moldova, plecand din Piatra Neamt (prin Bicaz) dupa parcurgerea a 57 km, tot pe drumul national 12/C putem atinge statiunea. Pe cale ferata, dinspre Moldova, putem circula pna n orasul Bicaz, dupa care accesul spre Lacu Rosu este posibil cu autobuzul. Pe ruta Gheorgheni Piatra-Neamt circula zilnic de doua ori autobuze. Zona este accesibila si din comuna Sndominic (22 km) prin Poiana Tarcaului si Trei Fantani, dar14

nu se recomanda automobilistilor, starea drumului fiind nesatisfacatoare. Dinspre comuna Tulghes, prin Pasul Balaj si satul Telec, de asemenea se poate ajunge la Lacul Rosu, dar drumul este recomandat numai biciclistilor si iubitorilor de drumetie, datorita starii sale necorespunzatoare.

Capitolul II Inventarierea patrimoniului turistic 2.1. Caracterizarea si descrierea resurselor naturaleStatiunea montana Lacu Rosu beneficiaza de un cadru natural cu un potential turistic de mare valoare peisagistica. Muntii Suhard si Hasmas alcatuite din conglomerete, gresii si calcare, se impun prin forme de relief si peisaje dintre cele mai spectaculoase din tara. Remarcam, astfel : domeniul montan cu peisaje de mare atractivitate : peisaje carstice (Suhardul Mic, Gradina Zanelor, Peretele Postei, Piatra Altarului, Piatra Bardos, Piatra Cupas, Piatra Poienii, Piatra Suhardului etc. ) ;

15

peisaje montane si subalpine cu alternanta de poieni si paduri de molid (Campul Cupas, Poiana Ghilgos, Poiana Varariilor, Hasmasul Mare, Hasmasul Negru etc. ) paduri masive de molid etc. domeniul pentru practicarea alpinismului in Cheile Bicazului si pe abrupturile limitrofe, unul dintre cele mai reprezentative din tara, cu 47 de trasee pentru catarare si escalada ; relief carstic spectaculos cu abrupturi, stancarii, grohotisuri si pesteri cu valoroase concretiuni si vizitabile, aflate in apropierea statiunii ca :pesterile Suhard, Bardos si Cascadei, iar la circa 12 km pestera Munticelul ;unele dintre acestea pot fi amenajate pentru vizitare (Suhard si Munticelul ). Pe versantul sud-vestic al Muntilor Hasmasul Mare, in perimetrul comunei Voslobeni, se afla pestera Sugo (41 km de statiune), care este declarata monument al naturii si se preteaza pentru amenajare spre vizitare ; Cheile Bicazului, de mare spectaculozitate cu Serpentinele Mici si Mari si abrupturile de 200-340 m inaltime, cu numeroase rupturi de panta in albia raului Bicaz ; remarcabile prin peisagistica sunt si vaile afluente

16

Bicazului cu cascade, chei si mici canioane (vaile Lapos, Bicajel, Cupas, Sugau la circa 8km spre Bicaz Chei ) etc ; Lacu Rosu- monument al naturii- unicul lac de origine naturala din tara, cu pitorestile Cioate de molid ce zvacnesc din adancul apei ; pe malul lacului Fundatia Naturaland (orasul Gheorghieni) a marcat si a amenajat pentru turismul stiintific si ecologic 9 puncte de observare a faunei si a florei (licheni, alge, plante lemnoase, plante acvatice, rate salbatice, reptile, raci, insecte etc.) ; domeniu schiabil se intinde pe o suprafata mare in cele trei areale montane puse in evidenta si anume: Suhardul Mare- Suhardul Mic-Cabana Suhard-statiune (vila Bucur), domeniul ce se dispune altitudinal de la 980m pana la 1500m, ceea ce permite o amenajare in releu a dotarilor pentru sporturi de iarna si practicarea skiului pana in luna mai (120-150 zile/an) ; Raza Soarelui cu un domeniu mai restrans utilizat si pana in prezent (200m/40m) ;varful Pangarati- Saua Pangarati la intrarea in statiune ; domeniu pentru drumetie montana, cu peste 29 de poteci montane, ce pornesc/ acced din/in statiune, in mare parte amenajate si marcate ;

17

fond cinegetic si fond piscicol reprezentative pentru aceasta zona a tarii ; bioclimat tonic- stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negative, cu aeroni rasinosi, favorabil odihnei si recreeri, dar si climatoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenica, surmenaj fizic si intelectual, stari de debilitate, hipertiroida benigna etc. Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas (65,75 ha) cu cele trei rezervatii naturale.

2.2

Caracterizarea

si

descrierea

resurselor

antropiceStatiunea nu detine obiective cultural-istorice, nefiind conturata ca localitate, din dar imprejurimile limitrofa sunt constituie destinatii certe in acest sens. Resursele urmatoarele : Orasul Gheorghieni (26 km) :bisericile armeneasca (secolul XVII) si evanghelica (secolul XVII) ; muzeu cu sectii de istorie, etnografie, stiintele naturii ; antropice zona

18

Lazarea (32 km) : castel (secolele XIII-XVII) in stilul Renasterii, ce gazduieste galeria de picture si grafica; parcul adaposteste sculpturi realizate in taberele de creatie ; manastire franciscana (secolul XV) ; Joseni (32km) :biserica fortificata( secolul XVI), colectia de etnografie; Danesti (62km) :centru de arta populara cu ceramica neagra, tesaturi, cusaturi ; Racu (73km) : biserica fortificata ( secolele XIVXV), capela (secolul XIV) pe Dealul Bogat ; Miercurea Ciuc (84km) :cetatea Miko (16111621),refacuta in 1714; adaposteste Muzeul judetean; complexul Sumuleu cu cladirea-resedinta a fostului scaun Ciuc, manastirea franciscana (1444-1448), biserica baroca (1804), biserica Sf. Petru (1817).

19

Capitolul III 3.1 Unitatile de cazareStatiunea Lacu Rosu participa cu 10,54% la capacitatea de cazare existenta in judetul Harghita. In anul 2002,Lacu Rosu punea la dispozitia turistilor 691 de locuri de cazare repartizate in : hoteluri-176 locuri (25,47% din total ),vile-371 locuri (53,69%), cabane turistice-36 locuri (5,21%) si camping-108 locuri (15,63%).

20

Tipuri de structuri de primire turistica in statiunea Lacu Rosu in anul 2002 Tabel nr.1 Tip strucutra2 stele

Nr. camereNeclasif. Total

Nr. locuri2 stele Neclasif. Total

Total0

HotelIasicom Lacu Rosu

VileTurist Bucur Faget Andrei Raza soarelui Bicaz Tusnad Debarcader 0 Hasmasu Mare Vulturul Bors Kassy Ranova Ghiocelul Izvorul Muresului Vila 30 Ursul

Cabane turistice

156 1 75 48 27 81 27 15 39 1 -

150 2 81 4 5 6 2 15 5 9 4 4 4 10 6 9 15

306 3 75 48 27 162 27 15 39 4 5 6 3 15 5 9 4 4 4 10 6 9 15

4 176 108 68 191 54 29 108 4 -

5 180 16 10 12 5 30 10 18 16 8 8 20 12 20 36

6 176 108 68 371 54 29 108 16 10 12 6 30 10 18 16 8 8 20 12 20 36

21

Bradut Miorita

CampingBucur

-

1 14 54 54

1 14 54 54

-

8 28 108 108

8 28 108 108

Sursa : Capacitati de cazare turistica existente la 31 iulie in anul 2002

Analizand situatia locurilor de cazare in functie de gradul de confort se observa ca structurile de primire au confort modest, ponderea cea mai mare fiind cea de doua stele (51,3%) urmata de cea a structurilor de primire neclasificate (46,9%).

22

3.2.

Unitatile

instalatiilor

de

agrement, divertisment, tratament

Amatorii de sport au la dispozitie strand, terenuri de sport, precum si posibilitatea de a practica canotajul si pescuitul. Alpinistii isi pot incerca maiestria pe numeroase trasee, de la cele mai simple pana la cel mai dificile pe peretii stincosi ai Suhardului, Pietrei Bardosului, ai Pietrei Surducului etc. Statiunea Lacu Rosu ofera amatorilor de drumetie itinerarii deosebit de atragatoare :Circuitul

Lacului Rosu (durata 1 1/2 ora; marcaj: cruce

rosie) Cheile Bicazului(durata 3 - 3 1/2 ore dus-intors, fara marcaj, pe DN 12C). Varful Suhardu Mic (durata 2-3 ore dus-intors, diferenta de nivel 370 m, marcaj; triunghi albastru) Varful Suhardu Mare (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 524 m, marcaj: triunghi albastru pana la Saua Suhardului, mai departe fara marcaj).23

Varful Ucigasu (durata 3 ore dus-intors, diferenta de nivel 401 m, marcaj: banda galbena si triunghi rosu). Pot fi asigurate excursii cu autocarul cu durata de o zi sau doua zile la Gheorgheni, Borsec, Sovata, Bicaz, Piatra Neamt etc. ii deosebit de atragatoare: Statiunea Lacu Rosu are un bioclimat tonic-stimulent asupra organismului, cu o aeroionizare negativa, cu aeroni rasinosi, favorabili odihnei si recreerii, dar si climoterapiei profilactice sau curative pentru nevroza astenica, surmenaj fizic iintelectual, stri de debilitate hipertiroid benign etc.

24

Capitolul IV Programul de dezvoltare si diversificare a statiunii Lacu RosuIn cadrul planificarii si dezvoltarii turismului, amenajarea turistica, respectiv procesul de planificare teritoriala, ocupa locul cel mai important si reprezinta, de fapt, strategia fundamentala de dezvoltare a ofertei turistice, inclusiv a celei montane. Procesul de amenajare turistice reflecta interactiunea dintre particularitatile conditiilor naturale si ansamblul activitatilor economice si sociale care se dezvolta pe un anumit teritoriu, inclusiv montan, dar se realizeaza in contextul unei arii emitente de turisti.In principiu, amenajarea turistica va tine cont atat de caracteristicile teritoriului(resurse, activitati, functiune etc.) cat si de posibilitatile de exploatare in conditii de eficienta a acestuia.

25

In cadrul strategiei de amenajare turistica se urmaresc urmatoarele elemente comune si pentru statiunea Lacu Rosu si anume : localizarea statiunilor turistice/complexe/cabane in functie de cantitatea si calitatea resurselor turistice, turistilor ; crearea unei oferte cu caracter specific, original sau chiar unic, prin valorificarea tuturor resurselor zonei (scoala international de alpinism, n cazul nostru); diversificarea dotarilor, produselor i serviciilor turistice oferite n scopul asigurarii unei varietati de prestatii turistice i satisfacerii nevoilor unei clientele diverse; conditiile naturale ale statiunii Lacu Rosu ofer posibilitatea realizarii unor variate produse turistice montane atat pentru sezonul estival cat si pentru cel hivernal; integrarea armonioasa a structurilor turistice n ansamblul cadrului natural al statiunii, creiindu-se o anumit ambianta si specificitate (in aria montana si pe malul lacului) etc. Statiunea se poate dezvolta pe trei trepte morfometrice: vatra depresiunii (culoarul depresionar) - Valea Bicazului si Lacu Rosu: cu structuri de cazare i

de atractivitatea

acestora, exprimata prin capacitatea de a trezi interesul

26

alimentatie,

agrement,

sportiv

si

nautic,

dotari

comerciale, culturale si sanitare, de infrastructura generala, centru de informare turistica etc.; versantii favorabili amenajrilor turistice, pn la 1100 1120 m, pentru de structuri si de cazare i alimentatie, partii schi teleferice (Cabana

Suhard, Raza Soarelui); versantul Suhardului Mic-Suhardul Mare (1100 m 1500 m), cu un domeniu schiabil valoros, amenajarii pentru sporturi de iarn i dotrile aferente. este favorabil

Intreaga arie montana limitrofa trebuie reintrodus in circuitul drumeiilor montane. Cercetatorii si practicienii francezi n amenajarea muntelui au stabilit cateva principii care trebuie sa stea la baza dezvoltarii unei statiuni montane), principii aplicabile si n cazul reproiectarii i amenajarii statiunii Lacu Rosu si anume: satisfacerea nevoilor clientelei, ceea ce presupune un studiu de marketing pe pietele potentiale cu investigatii sociologice pentru a vedea optiunile turistilor potentiali n ceea ce priveste: domeniul schiabil, preturi, pretentiile schiorului, activitatile aprs-schi, cerintele turitilor neschiori etc.27

asigurarea climatice,

calitii

factorilor

naturali:

conditii

morfologia reliefului, configuratia pantelor de schi etc.; amenajarea dificultate si varietatea lor, schiul practicat (alpin slalom, coborare), nordic (fond, schi randonne), trambulina, biatlon, patinaj etc.; modul de organizare si amenajare a statiunii (urbanizarea): accesul n statiune si n domeniul schiabil, parcaje, deplasarea animatie, staiunii (in n statiune, dotari tipul in edilitare, de servicii, a comert, cultura, amenajare pietonilor optima a partiilor: categoriile de

potcoava, (circulatia

terasa),

separarea

functiunilor

schiorilor

vehiculelor) etc. De asemenea, gradul de impadurire este luat n calcul, fiind astfel favorabil statiunii Lacu Rou, permitand o urbanizare dispersata pe versanti benefica si n sezonul estival, iar conditiile de clima rece i zapada abundenta impun si o urbanizare concentrat n depresiunea -culoar. Toate aceste principii vor fi analizate si adaptate pentru amenajarea si dezvoltarea statiunii montane Lacu Rosu.

28

Bibliografie

29

1. Paul Decei Lacuri de munte , Turism ;

Editura Sport-

2. Petre Gastescu Lacurile din Romania , Editura Sport- Turism ; 3. Cristea Em. - Muntii Hasmas, Col.Muntii Nostri, Ed. Sport-Turism, 1978, Bucuresti

30