Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor

5/20/2018 Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor

1/325

alter Scott

Mireasa

din

Lammermoor

Editura Eminescu


2/325

Walter

Scott

Mireasa

din

Lammermoor

Roman


3/325

lralter Scott

THE BRIDE OF LAMMERMOOR


4/325

CAPITOLUL I

,Sa scoti o Nine din baituit

oil fatal

Saa din trasnaile venite unora

bo

;'1.s to e ban ineserie,

devarat ,

P t

,

ntrutill rreduic ccrictor,"

(

Clnh'c din

st

ra

bu

ni)

*

PUTINI AU AVUT CUNOSTINTA DL

accste istorisiri la vremea cind le aterneam Pe hirtie

e semne

ci

soarta for e sa raminit netiute,, neavind nici eu dorinta si le

incredintez tiparnitei cit voi trai. Si chiar de s-ar intimpla una ca

asta, nu cat la cinstea de a fi insernnat in ochii tuturor, adicI

digit

monstrarier

1

. Marturisesc lnsd ca

,

daca mi-as ingadui asemenea vi-

suri dearte, mai tare mi-ar plicea sa" famin ascuns in spatele per-

delei, precum iscusitul minuitor al lui Punch i al soatei sale Joan,

bucurindu-ml doar de uimirea i presupunerile iscoditoare ale

privitorilor. Poate num ai aa a putea auzi cum mlzgadlelile lui Peter

Pattiesnn cel netiut de nimeni slut pretuite de cei intelepti i in-

dragite de cei cu simtire, fermeclndu-i pe tineri i attigindu-i pima

i Pe cei mai in Virsti, in vreme ce criticii s-ar trudi si le urmezC

izvorul doar-doar or ajunge la cine tie ce dirturar de seama, tar

felurimi de g rupuri i grup ulete de prin saloane si-ar um pie

golu-

* Trad ucerea versurilor : Andrei Banta,.

1 Aratat cu dcgetul

5


5/325

rile conversatiei tot intrebind aim i cine ;i cind a putut scorni

asemenea istorii. Nu cred insa ca-mi va fi data o atit de mare bucurie

cit traiesc, iar mai departe decit atit, zau ca nu ingadui deertaciunii

male s-o ia razna.

Prea m-am deprins cu tabieturile i prea nu-s lustruit intr-ale

lumii ca sa rivnesc, on sa tintesc spre maririle de care se bucura azi

confratii mei intru ale scrisului. Sii va spun drept, chiar daca prat

de-o lama a; fi socotit vrednic sa ma preumblu prin sotietatea

din capitala" ca un

lion

pretuirea mea fata de subsemnatul n-ar

crete nici atitica. N-a putea sa sar in picioare, sa ma rasucesc ca

un titirez sa-mi arat gratiile

,

coama scarmanata, coada pieptanata,

racnind pasamite ca o privighetoare" i aezindu-ma la loc ca o

vita binecrescuta scoasa la tirg Si toate astea pentru o biata ceaca

de cafea i o feliuta de piine cu unt, subtire cit sa te uiti prin ea.

Nu ma vad picindu-mi bine la stomac lipicioasele linguiri

cu

care cucoana 1i rasfata de obicei montrii sacri in astfel de ocazii

aa cum i;i indoapa papagalii cu zaharicale ca sa 6ca frumos la mu-

safiri. Nu, nu sint citmi de putin ispitit sa-mi dau drumul" pentru

aceste semne de marire, ci, mai degraba, voi sa ramin asemenea lui

Samson daca asta-mi este de ales toata viata macinind la moara

ca sa-mi citig piinea decit sa ma zbengui in fata domnilor i cu-

coanelor filistine. Nu ca a; avea ceva

devarat sau prefic

ut

impotriva aristocratilor acelor locuri. Doar ca ei ii au locul lor ci

eu pe al meu, i cum spune povestea cu maciuca i cu carul cu oale,

nu se poate sa ne incontram fara ca eu sa am de tras ponoasele ori-

cum ai

.

Poate insa paginile pe care le scriu acurn

sit alba vireo alta soarta.

Acestea pot fi deschise Si lasate de o parte dupi bunavoia fieciruia ;

oamenii de seams ii pot petrece vremea rasfoindu-le fara a trezi

sperante zadarnice sau aruncindu-le in scirba mare, fara ca nimeni

& ;tie .i sa sufere. $i Doamne, ce rar se intimpla ca cei pomeniti

mai sus sa ceara sfatul celor ce au lucrat spre desfatarea for fag a

face on una on alta

Cu blindete-n suflet i inteleapta simtire, asemeni lui Ovidiu

care o spune intr-un vers ca sa i-o ia Inapoi in celalalt, pot deci

sa adresez aceste file de manuscris :

Parve, nec invideo, sine me, fiber, ibis in urbem" 1

1

Nu te invidiez citu5i de putin, carte, ca vei merge fAril mine

spre

ora, (lat.).

6


6/325

Departe de mine e

si

regretul ilustrului surghiunit care nu-si

putea intovarasi volumul in calatoria sa spre cetatea literelor, a

desfata'rilor si luxului. Chiar dad n-ar fi

si

alte sute de exemple,

wade bietului meu prieten

si

tovaras de scoala Dick Tinto, mi-ar

ajunge drept pilda ca nu e bine sa cauti fericirea in maririle ce-I

intearasesc intotdeauna pe slujitorul credincios artelor frumoase.

De

cum s-a facut artist, Dick Tinto a si descoperit ca se trage din

veehiul

near Tinto, din Lanarkshire si de atunci, cind isi aducea

arniitte, lisa sa se inteleaga ca intrucitva si-a necinstit nobilul said

singe, servindu-se de penel ca sa-si cistige piinea. Dace insa Dick

nu se insela in ce priveste aleasa-i obirsie, pesemne ca stramosii

sal trebuie sa-si fi festelit rau blazonul, dace preacinstitul sau pa-

rinte se. indeletnicea cu necesarul si, nu ma indoiesc, respectabilul,

dar vai, prea putin distinsul mestesug de simplu croitor in saC'd

Langdirdum din apes. Sub umilul sau acoperis vazu Richard lumina

tot umilului mestesug al parintelui sau ii fu sortit, din fra-

getri pruncie, in ciuda inclinarilor sale. Dar batrinul Tinto avea

sa

se

mar pentru incercarea de a abate geniul timpuriu al

fteierului sau de pe fagasul pe care i-1 croise soarta, facind intocmai

ca wet Kolar care a astupat cu degetul cepul unui butoi cu ape, iar

suvoia nabadaios la stavilire a tisnit prin mii de crapaturi nestiute

pina

atunci,

eoarca drept rasplata. Tocmai asa a patit-o

Tinto cel. batrin cind cirac-ul in care-si pusese toate nadejdile nu

numai ca- a ispravit toata creta facind schite pc scindura, de croft,

bay chiar s-a apucat sa mizgaleasca tot soiul de caricaturi ale (lien-

tilOr celor mai de soi pina ce acestia au inLeput s niIrlie CI le e

de *us foarfeca tatalui care lc poceste trupurile ca sa nu mai aiba

nevoie- i de creionul fiului spre a le smingali chipurile. Si asa mus-

teriii se, rareau, si ponegririle se indeseau pina ce batrinul, croitor,

pkicindu-se In fata sortii si a rugiciunilor fiului, i1 ingadui sa mcarga

silicaute norocul acolo uncle it tragea ata.

Pe vremea aceea traia in satul Langdirdum on ratacitor minuitor

al pensulei ce-si vedea de meserie

sub pole frigid

1 , spre incintarea

tincilor din sat si mai ales a liii Dick Tinto. In anii de care va spul

eu,

nu se auzise Inca, printre alte nevrednice innoiri, de acea

masura economicoasa, prin care chipurile

si

pozele slat in.

balite Cu litere si cuvinte, inchizind astfel un rodnic si nu prea greu

apt,'

de instructiune si indemn la propasirea celor ce se indeletni-

ceSC cu

artele frumoase. Nu se pomenea atunci sa scrii pe usa unei

1

Sub caul fiber ( at.).


7/325

crime secile cuvintc La batrina cotofana" on La capul sarazi-

nului" in loc sa zugraveti podoaba mindra a guralivei zburatoare

sau fioroasa incrincenarc de sub turb anul temutului sultan.

Acele timpuri mai vechi i mai simple se gindeau la nevoile tu-

tuturor rangurilor i infatiau imaginca vcseliei ass incit sa priceapi

oricine, judecind pe buns dreptate ca i un orn care nu tie sea sila-

biseasca. boaba, tie sa guste o halba de bore buni la fel de destoinic

ca i vecinii sai mai Invatati, ba poatc mai abitir ca insui preotul.

Calauziti de accst luminat gind, birtaii toti 1i atirnau emblcmele

meseriei la

ar zugravii de firme daca n-o duceau ca-n sinul

lui Avram, nici nu m ureau de foam e.

$i cum cred ca v-am dat de inteles, Dick Tinto se bags ucenic

la

un vrednic meter al acestei arte in decadere i, cum se intimplil

adesea cu cei la care darul e picat cu hirzobul din cer, se apuci sa

picteze fara sa aiba hab ar de desen.

Talmtul sau de observare a naturii 11 facu repede sa-i indrepte

greFlile i sa-i desfaca aripile mult mai larg decit invatatorul sun.

Stralucea mai ales la pictatul cailor, o firma foarte raspindita i

tare placuta prin satele scotiene ; claca cercetam cu atentie drumul

sau de artist vedem cum treptat s-a invatat sa mai scurteze spade

si

sa lungeasca picioarele acestor nobile dobitoace ping ce au inceput

sa

semen din ce in ce mai putin a crocodili i din ce in ce mai mult

a mirtoage. Ponegreala, care se tine scai de cei

ce merg

cu pai

mari pe drumul faimei, scornise chiar ca o data Dick ar fi pictat on

cal cu cinci picioare in loc de patru. A putea spune avocatete, intro

apararea lui, ca mqteugul sau artisticesc ingaduie tot soiul de im-

binari

nascociri nem aiauzite, mergind chiar pina la adaugirca unu i

madular supranumerar subiectului inspiratiei sale. Dar cauza unui

prieten mort e sfinta 1 nu voi a o sustine doar de ochii Itunii. Am

admirat eu insumi firma despre care era vorba care se mai balan-

gine i acum mladie in bataia vintului in satul Langdirdum fiind

gata sa jur ca ceea ce a fost uuratic sau cu gind de clefa

imare luat

drept al cincilea picior al calului nu e de fapt decit coada patrupe-

dului care in conjunctura cu postura in care acesta este zugravit

produce un efect sugerat i redat cu mare, iscusita i indrazneata

arts.

M irtoaga fiind protapita pe picioarele dindarat, coada, lunga ping

la pamint, pare sa formeze un

point tr,applli

1

facind ca trupul sa

Punct de sprijin (fr.).

8


8/325

sprijine ca Pe n4te pirostrii fara de care ar fi grcu de crc-tut ca

bidiviul

s-ar putea tine sa nu cada pe spate, aka

ent aKzate pi-

cioarele.

Indrazneata pictura a cazut din fericire Pe miinile unuia care a

Out cu adevarat sil o pretuiasca : acum, dud Dick, cunoscator mai

affil

al tainelor meteugului, a inceput sa se indoiascil de pretul

unei Atari abateri de la regulile stabilitc ale artei ,i s-a prins sa-i

mitrIveasca pe birta in schimbul operei sale din junete, stiipinul

crfpnei a respins generoasa oferta deoarece bagase de seamil

cii

attinci, and nici berea sa nu reuNa sa-i imboldeasca pe mt*erii,

o

singura ochire asupra firmei era indeajuns sa-i bine dispuna.

Nefiind telul meu sa urmez pas cu as drumul lui Dick Tinto in

n-am sa va mai spun pe indelete cum i-a sporit maicstria

ptnelului i i-a temperat, cu rigorile artei, ncastimparul unei

imaginatii infierbintate. Ceat.a i s-a luat de pe ochi vazind schitele

uiiui

contemporan, Teniers al Scotici, w cum a fost pe buna drep-

tate denumit Wilkie. Drept care a aruncat penelul, a luat in mina

cretele colorate

u sudori de singe, cu nelinite i rivna a apucat-o

pe calea inv5tatorului sau cu i mai buni sorti de izb inda.

.Totu4i, primii simburi de lumina ai geniului sau (ca

crsule-

tele. lui Pope de pe vremea cind era in scutece, daca ar -mai putea

fl gasite) vor famine de neuitat pentru tovar4ii de tinerete ai lui

Dick. Se mai pastreazii Inca o stacana

n gratar pictate deasupra

unei circiumi in Back-wyndul din Gandercleugh dar nu, mai

bine rna opresc fiindca altfel o tin tot aa pina m line.

Zbatindu-se in lipsuri i nevoi asemeni confratilor sal, Dick Tinto

a fost l silit sa stoarca de la deKrtaciunea omeneasca acea dare

pe -care n-a putut-o incropi de la gustul ales si largimea sufletului

lot cu alte cuvinte, a pictat i el portrete. Ei,

n time cc Dick

spinteca vazduhul

,

avintlndu-se spre culmile artei, catind cu dispret

la orice fapt ce i-ar fi amintit de prima lui indeletnicire, ne-am in-

tilnit

upa lungs vreme in satul Gandcrcleugh, eu tot cu

slujba ce-o am i acum, iar el scotind copii dupa chipul omului-

la

pre; de o lira de cap. Pretul era mic ce-i drept, dar in dirdora afa-

cerii ii era prea de ajuns lui Dick ctrl chibzuit, aka ca acesta area

o

odaie frumuica la hanul Wallace, 4i faced mendrele luind lumea

In ris, ba chiar i pe hangiu i victuia in cinste si respect cu ser-

vitoarea, grajdarul i bilatul care servea la circiuma.

Traiul ca-n sinul lui Avraam nu tinu insa o vqnicie. Dupa

cc prea-

cinstitul senior al Gandercleugh-ului cu soata i trei fiice, preotul,

binecuvintatul, meu patron jedediah Cleishbotham si vreo duzina

9


9/325

buna de r5zesi si ferrnieri se vazura daruiti nemuririi de penelul

Tinto, musteriii incepusera sa se rareasca si era mai mare chinul

smulgi o coroana sau chiar o jumatate de coroana din miinile

amarnic de zgircite ale tiranilor pe care fudulia ii mina spre atelie-

rul lui Dick.

Cu

toate acestea, deli nori negri involburau zarea, furtuna mai

zabovi o bucata de vreme.

Cinstitul hangiu dusese casa buns cu chiriasul sau atita vreme

cit acesta se dovedise bun platnic, iar un portret al domniei-sale

inconjurat de sotie si de prunci, in maniera lui Rubens, ivit pests

noapte in salonul de oaspeti, arata ca Dick se pricepuse sa faca tirg

cu arta sa pentru cele necesare traiului.

Nimic nu e insa mai vinturat decit banul cistigat in acest chip.

Treptat, Dick deveni cutea pe care hangiul isi ascutea spiritul, iar

bietul om nici nu se apara, nici nu-i tinea piept ; sevaletul ii fu

apoi azvirlit in pod, intr-o chichineata in care de abia putea sa stea

in picioare ; in sfirsit, artistul nostru abia daca mai indraznea

sa

apara la intrunirile noastre saptaminale, el care fusese sufletul lor.

Pe scurt, prietenii lui Dick Tinto incepura sa se teams ca acesta

sa

nu fi dat in pacatul acclei jiganii numita lenes care, dupa ce a mincat

si

ultima frunzulita ale pe copacul in care sea, pica jos si moare de

foame. Ida eu chiar am indraznit sa i-o spun lui Dick, mai re ocolite

ce-i drept, sfatuindu-1 sa-si mute calabalicul nepretuitului sau dar

Pe vreun alt meleag, 15.sind balta tinutul pe care am putea spune

crantanise pina la ultimul oscior.

- Exists doar o piedica in calea plecarii mele, spuse prietenul

meu,

stringindu-mi deinn mina.

Cumva o nota de plats cuvenita proprietarului ? raspunsei eu

cu simtire pornita din inima, daca e asa, daca modesta mea pung5.

iti poate fi de vreun folos...

Nu,

pe

sfintul Joshua striga generosul tinar, nu ingadui ca

un prieten

al meu sa aiba de suferit de pe urma ghinioanelor mele.

Exists

o

cale de a-mi recistiga libertatca, c5.

ci la urma urmelor poti

sa

to tirasti

si

prin haznale, numai sa

scapi de temnita.

Sa va spun drept, n-am prey priceput ce voia sa spuna priete-

nul men. Muza picturii parea a-1 fi parasit, iar cit despre alte zeite

pe care sa le cheme in ajutor la napasta nu tiam

i

stat in

putinta. Ne-am despartit deci fara alte vorbe si nu 1-am mai vazut

vreo trei zile, dupa care m-a chemat sa

ne cinstim din

foy

u

Fel de mincare scotian.

10


10/325

care proprietarul se pregiitea

sp5teze inainte de a pleca

la

Edinburgh.

Pe Dick 1-am aflat vesel nevoie mare, fluierind in vreme ce-si

incheia sacul de drum in care isi virise vopselele, pensulele, pth-

tele si camasa curata. Se vedea de la o posts ca se despa.rte frateste

de proprietarul sau, dupa friptura rece asezata in camera de jos

tovarasia a doua cani cu bere neagra strasnica ; asa ca nu-i de mirarc

ca 1-am iscodit

sa

aflu cum o scosese prietenul Dick asa, dintr-o

data, la liman. Doar nu era sa-1 banui a fi facut un pact cu diavolul,

iar prin ce mijloace pamintene reusise sa se descurce atit de fru-

musel imi era peste putinta sa ma dumiresc.

El Wiwi de seam curiozitatea mea si imi lua mina.

Prietene, zise el, greu rrnl vine a-ti marturisi pin

:4 si tie cit

de jos m-am coborit, de nevoie, creole-ma, doar pentru a putea

sa

ma retrag cu fruntea sus din Gandercleugh. Dar la ce bun as in-

cerca sa ma. ascund cind fapta insasi care in ochi prin iscusinta cu

care a .lost savirsita. Tot satul, toata parohia, toatii lumea va des-

coperi in curind uncle 1-a impins saracia pe Richard Tinto.

Atunci ma strafulgera un end

agasem de seams ca in acca

dimineata de neuitat, proprietarul purta o pereche de nadragi noi-

nouti din diftina in locul celor de stofa.

Cum,

va

sa zica, Dick, ai binevoit

sa

to intorci la mestesugul

farintesc, la arta impunsaturilor cu acul ? facui eu cu aratatorul

fi degetul gros impreunate o miscare repede de la soldul drept

la

.utnarul sting.

El respinse aceasta nefericita presupunere cu o strimbatura si

' un ha dispretuitor si, conducindu-ma in alts camera', imi arati

proptit de perete capul viteazului William Wallace, posomorit ca

atunci cind calaul i-1 despartise de trup din porunca tradatorului

Edward.

Zugrave-ala, caci asta era, se lafaia pc niste scinduri groase

roc de pinza, iar in virf avea infipte cuie pentru a atirna cinstitul

chip pe un stilp in roc de firma.

spuse prietenul meu, se afla faima Scotiei si rusinea

mea

ar ce zic a mea a acelora care in roc sa incurajeze arta

a se mentine in sferele ce i se cuvin, o scoboa.ra la aceste netrebnice

si

nevrednice conipromisuri

Pe cit am putut m-am straduit sa domolesc zburlitele sentimente

ale mutt incercatului, nedreptititului si indignatului meu amic.

If-am reamintit ca nu e bine sa fad precum cerbul din poveste, clis-

pretuind tocmai inzestrarea care 1-a scos de la greu, numai


11/325

harul sau de peisagist sau portretist se dovedise a nu-i

-

mai fi de

nici un folos. Mai cu seamy insa am laudat executia, precum si con-

ceptia picturii sale, spunindu-i mereu ca, departe de a se sinni umi-

lit la gindul ca o dovada atit de stralucita a talentului sau avea sa

zimbcasca privirii tuturor, ar trebui mai degraba sa se firitiseasca

pc sine insui pcntru augmentatiunea faimei sale, la care accasta

expozitic in public nu va intirzia sa contribuie.

Drept graiqti prictene, drTt graiqti, raspunse bictul Did:

cu ochiul scaparind de infierbintare. De ce sa ma fercsc

itlul

de... de... (oval cautind un cuvint ales)... de artist In act liber ? Ho-

garth insusi s-a zugravit pc sine in acest chip intr-una din gravurile

sale, Domcnichino sau altul din vremuri de dcmult, Moreland in

vremei noastra

xercitat talentele tot ap. Si de cc am lasa

doar cclor bogati

uspui desfatarea pc care expozitia operelor

ariistimti e enemata sa

o inspire tuturor de-a valeta ? Statuile

slit asente in acr liber, de ce ar fi dara Pictura mai nazuroasa

iii

a

-si arata farmecele decit sora ei Sculpt= ? Si totqi, draga prie-

tenc, trebuie sa ne despartim neintirziat ; timplarul va veni de indati

sa

a... pictura i pe cinstea mea, cu toata filozofia mea

baKa imbarbatarile tale, ?arc

a tot

arasi Gandercleugh inainte

de inceperca acestei aperatiuni.

Dupa cc ne-am infruptat din ospatul de ramas bun pregatit de

inimosul nostru hangiu, 1-am intovar4it o bucata dc vreme pe

Dick pe drumul ce ducea la. Edinburgh. La vrco mill de sat ne-am

despartit, auzind in departare uralele baietandrilor care aclamau

urcarca Pe stilp a noii firme la Capul lui Wallace". Dick Tinto 4i

potrivi pasul mai rcpcjor sa nu mai auda, intr-atit dc putin it im-

pacase proaspata-i practica oua-i filozofie cu gindul ca a ajuns

zugrav de firme.

In Edinburgh dasurile lui Dick nu intirziara a fi descoperite i

pretuite, fu invitat la masa i asculta vorbe alese din gura unor

onorati critici ai artelor frumoase. Domnii acqtia se dovedir5. insa

mult mai darnici cu vorbele decit cu paralele Pe cind lui Dick i-ar

fi fost mai de trebuintil altminterea. Plea deci la. Londra, piata cea

mare a talentului, unde, ca mai in toate pie ele, sint mai multe ma'r-

furi scoase la vinzare decit cumparitori seric4i.

Dick, crezind cu striinicie in harurile cu care fusese aruit pen-

tru accasta" profesiune

cirui fire inchipuita: i cam increzatoare

nu-1 Lisa sa" se indoiasca nici macar o clips de izbinda sa, se arunca

drcpt in viltoarea cclor care se Inghesuiau

e inghionteau care

32


12/325

mai de care sa sc salte i sa se cocoate mai sus. Dadu din coate, mai

incasI i el de la altii i in cele din urma datorita istetimii izbuti

sa se faca oarecum cunoscut, pieta pentru un concurs la epitropie,

1i vazu i tablourile la expozitie la Somerset House

njure

amarnic pe cei din comitet. Sarmanul de el, era Ins sortit sa piarda

tercnul aparat cu atita vitejie. In artele frumoase nu prey sint alti

sorti decit izbinda fir grey sau infrtngerea deplina ; zelul i har-

nicia lui Dick nu i-o puturl agonisi Pe prima, aka ca asupra captilui

eau se abatura nccazurile cc o insotesc ncgre.;it pe cea de a doua.

Citva timp it luara sub obladuirea for vreo doi din cei ce se mindresc

at ciudatenia si extravaganta lor, incontriandu-se cu toata lumen

in chestiuni de gust i critica. Si ci insa se plictisira de la o vreme

de bietul Tinto i-1 zvIrlira de linga ci ca Pe un gunoi, cu tot atita

judecati cit a unui copil razgiiat care-i arunca jucariile cind se

satura de cle. Saracia iii intinse gheara-i neagra asupra lui i-I

tin la groapa inainte de vreme, moartea scapindu-1 de mizcra-i

locuinta din Swallow Street unde cdea inauntru prigonit de pro-

prietareasa neplatita i afara pindit de portarei. Intr-un coltior

din gazeta

Morning Post

a aparut

estea mortii sale, adaugien-

du-se cu generozitate ca dadea semnele unui gcniu remarcabil dei

stilul era oarecum necopt, i ca Mr. Varnish, cunoscutul negustor

de gravuri mai avea. Inca in pravalie vreo citeva desene i picture

ale domnului Richard Tinto, iar ca nobilii

ei de vita buni care

doresc

ompleteze colectiile de arta moderna sint rugati

sa

treaci pe acolo neintirziat. Ada se sfiri Dick Tinto, sarmana do-

vada a unui adevar de netagaduit, anume ca in arta omul de mijloc

nu are cc cauta i ca cel ce nu se simte in stare sa urce scam pini

in virf, ar face mai bine sa nu puna piciorul nisi macar pe prima

treapta.

Amintirea lui Tinto mi-c draga, din multek convorbiri cc le-am

purtat impreuna, celc mai multe legate de sarcina cc mi-am luat

arum. El se arata incIntat de felul cum merg lucrurile

isa la o

editie impodobita i ilustrata cu initiate, viniete i curls de lampe,

toatc zugravitc dc mina-i de patriot i prieten. Tot el it convinsese

pc un batrin scrgent de la Invalizi

ozeze pentru portretul lui

Bothwell, strajerul lui Carol al II-lea, iar pe clopotarul din Gan-

dercleugh pentru David Deans, timp in care nu numai di se oferea

sa-i uneasca puterile cu ale mele pentru ilustrarea acestor istori-

siri, dap amesteca i o portie buni de critica binemeritata cu dub-

ceata unor panegirice pe care povestirea mea avea uneori norocul

sa le merite.

13


13/325

-

Persoanele tale prey dau mult din gura, drags Pattieson,

spunea el (cu un elegant joc de cuvinte la care se deprinsese in vreme

ce picta scene cu o trupa de actori ambulanti)

agini intregi, doar

dialog si vorb'airie.

Se zice ca de mult r filozof antic ar fi spus : Vorbeste-mi

ca sa te pot cunoaste"

aspuns en ; .si cum ar putea un autor

sa-si prezinte personajele mai placut si mai cu folos cititorului

decit prin dialogul in care fiecare isi dezvaluie firea sa ?

Gresesti, spuse Tinto. Mie asta nu-mi place, asa cum nu-rni

place o halba goals de pilda. Hai sa zicem ca vorbirea e un dar de

oarecare pret in treburile omenesti

si

n-am sa starui nici asupra

vorbelor acelui betivan pitagorician care zicea ca la un pahar de

yin, vorba multa e saracia taifasului. Dar n-ai sa-mi spui ca un

maestru in arte frumoase trebuie sa-si exprime ideea in cuvinte

ca sa trezeasca in privitor efectul

si

iluzia realitatii pe care o do-

reste Dimpotriva, cei mai multi din cititori au sa te judece, Peter,

de le va fi dat acestor istorii sa vada lumina tiparului, daca le dai

o paging intreaga de palavrageala in roc de doua vorbe bine zise,

cind gesturile, manierele, intimplarire

,

amanuntit povestite si co-

borate cu cuvinte alese ar fi pastrat tot ce era de pastrat si ar fi

scutit toate acele si el zise", si ea zise" cu care ti-a venit pofta sa

incarci aceste pagini.

Eu raspunsei :

Una e pana si alta penelul si cats sa nu le incurci ; tacuta si

senina. arta, cum a fost descrisa pictura de unul din primii nostri

poeti, se adreseaza ochiului, neavind sculele necesare pentru a se

adresa urechii ; poezia insa on alto compozitii asemanatoare sint

silite sa faca tocmai ditnpotriva

,

adresindu-se urechii spre a atita

interesul pe care simpla privire nu-1 poate stirni.

Dick nu se rasa convins nici de acest argument, zicind ca se spri-

jina pe o premiss falsa.

Descrierea, zise el, e pentru autorii de romanturi la fel ca

desenul si tusele pentru pictori ; cuvintele sint culorile for

si

mi-

nuite cu pricepere, aduc negresit scena in fata ochilor mintii cu pros-

.

peVrnea cu care o aduce tablita sa prinsa in fata privirii propriu-

zise. Aceleasi reguli, sustinea el, se aplica ambelor arte, si dialogul

umflat in primul caz e o compunere stufoasa

si

greoaie care is arta

naratiunii nascocite drept cea teatraliceasca, o compunere cu desk%

virire alta, al carei miez e insui dialogul deoarece totul, cu exceptia

vorbelor personajelor e infatisat ochiului sub forma de costume, per-

soane si actori pe scena. Dar cum nimic, mai spuse Dick, nu poate

14


14/325

mai plicticos decit o povestire scrisa pe tipicul unei piece de tea-

tru, ai gresit acolo unde ti-ai alcatuit romantul ca o piesa,

intinzin-

du-te la scene lungi de conversatie ; cursul povestirii a inghetat

si

ti-ai pierdut puterea de a tine pe cetitor cu rasuflarea taiata

si

de a-i stirni imaginatia, putere de care in alte parti ai dat din

plin dovada.

I-am facut o plecaciune pentru complimentul scos la iveala

ca

placebo i

m-am aratat foarte dornic ca macar sa incerc a implini

un stil mai fara intorsaturi si ocolisuri lasindu-mi actorii sa fael

mai multe i sa zica mai putine decit inchipuisem eu mai inainte.

Dick motai din cap cu un aer de protector si spuse ca intrucit ma

vede atit de supus are sa-mi impartaseasca pentru binele muzei

mole, un subiect pe care it cercetase in vederea artei lui.

Povestea, zise el, a fost confirmata din gura in gura ca fiind

adevarul adevarat, deli au trecut mai bine de o suta de and de rind

s-a petrecut si unii ar purta sa se indoiasca cum ca n-ar fi decit

niste scorneli.

Vorbind astfel, Dick Tinto scotoci in caietul sau cu schite din care

se gindea sa scoat'al intr-o buna zi un tablou de paisprezece picioare

pe opt. Desenul cu pricina, iscusit facut, ca sa vorbim in cuvinte

alese, reprezenta o sala ca cele de demult, decorata si mobilata cu

ce numim not arum stilul elisabetan. Lumina, patrunzind printr-o

ferestruica subtire, cadea asupra fetei unei fete de o frumusete nea-

semuita care, intr-o atitudine de groaza muta parea c a asteapta re-

zultatul infruntarii dintre doua persoane. Una era un tinar intr-un

costum

h /a

Van Dyke, cum se purta pe vremea lui Carol I si care,

cu un aer de mindrie amestecata cu indignare dovedita de felul cum

isi

Linea capul drept si mina intinsa, parea ca mai degraba pretinde

un drept decit cere o favoare unei doamne pe care virsta, sau mai

ales o asemanare in trasaturi o aratau a fi mama fetei si care parea

sa-1 asculte cu urramestec de neplacere si furie.

Tinto imi arata aceasta schita cu un aer de triumf si mister, pri-

vind-o cu mindria cu care un parinte iubitor catii spre speranta zi-

lelor lui, copilul care, isi zice el, va fi cinstit in lume si va aduce

faima alor sai. Cu bratul intins imi tinu pictura ca sa o vad mai bine,

apoi o strinse la piept, apoi o puce pe un scrin, merse sa inchida pe.

jumatate oblonul de la fereastra ca sa potrivcasca o lumina mai

prielnica, de jos in sus, se duse la oarecare departare, tragindu-ma

dupa el, isi umbri flata cu mina, cautincl parca sa stearga din vedcre

orice altceva decit obiectul cu pricina si in sfirsit strica un cud

-intreg de scoala rasucindu-1 ca un fel de ochean prin care amatorii

15


15/325

cats la picturi. Se poate ca semnele mele de entuziasm sa nu i se

fi parut pe masura propriei sale incintari, fiindca imediat exclama

Donmule Pattieson, dup5.

" cite tiam aveai ochi sa vezi

Eu am marturisit cu modestic ca natura ma daruise cu ochi a

fel de buni ca ai altora.

Cu toate acestea, pe onoarea mea, striga Dick as putea s5

jur ca esti orb daca nu te-ai p5truns dintr-o &tit de sensul

u-

biectul dcsenului. Nu voi

aud mqtqugul, las osanalele pc

seama. altora ; ba chiar imi dau bine seama care ii sint neajunsurile,

bind

ca tragerea liniilor i colorarea sint lucruri pe care mi le voi

imbunat5ti cu vremea, avind in vedere timpul pe care am de gind

sag petrec cu acest lucru. Dar conceptia... expresia.... atitudinile...

spun povestea oricui arunca o privire asupra desenului ; iar dac

putea sa termin tabloul fara sa dauneze conceptiei de la inceput,

numele de Tinto nu va mai fi niciodata acoperit de negura pizmei

si

zavistici.

La care eu raspunsei ca adrniram schita peste poate, dar ca s5

pricep toata adincimea intelesului ei ar trebui sa am cuno,tinta dc

subiect.

Tocniai la asta protcstez, r5spunse Tinto ; prea te-ai deprins

Cu

detaliilc cc se pot asem5.na cu inserarea care se strecoara pe

nesimtite, ca sa poti indura lumina orbitoare

lina a convingerii

care strafulgera mintea in clipa in care intimpini fericitele

ra-

itoarele imbinari ce fac parte dintr-o scena i care din pozitiile, ati-

tudinile si tinuta acelei sclipiri, deduce nu numai istoria vietilor per-

soanc4or reprezentate i natura incle&ii din moinentul cu pricina,

dar ridica i valul viitorului ingiduind o privire cu tilc in tainele

soartei lor.

In acest caz, facui eu, pictura intrece Maimata inteleapiii

a

faiinosului Gines de Passamont care nu citea decit trecutul i pre-

zentul, ba chiar Natura ins'aii care nu ingaduie atare libertate su-

milor ei ; dci oricc ai spune Dick, n-ai sa ma faci sa cred ca daca

mi s-ar ingadui sa trag cu ochiul chiar in aces camara elisabetan5

vad persoanele pe care le-ai zugravit in carne

ase, nu

pricepe sa ghicesc cele ce-

s

i spun decit uitindu-ma acum la desenul

tau. Doar atit a, putea spune, dupa expresia dc dulcc suferinta de

pe fata domnitei

upa silinta pe care ti-ai dat-o sa zugravqti

incintator indreptat spre tinarul dome ca c vorba de un

amor intre ei.

Iti ingadui a face presupuneri atit de indraznqe ? spune Tinto.

Dar cinstea patrunsa de o sfinea indignare cu care it vezi ca staruie

16


16/325

--desperarea muta i fara puterc a tinerei fete, aerul de apriga in-

crincenare al cclei mai in virsta pe a arei fata se citete i cre-

dinta ca nu e bine ce face

otarirea de a merge mai departe cu

crice pret...

Daca toate acestea se citesc pc fata ei, clragrt Tinto, penelul

tau se is la intrecere cu arta actoriceasca a domnului Puff in

Cri-

tical,

care a reqit sa redea o intreaga fraza complicate printr-o

singura clatinare din cap fate de lordul Burleigh.

Bunul meu prietcn, facu Tinto, din cite bag de searml, nu-i

speranta de indreptare cu tine ; totui, parca mi-c mita' de mintea

ta neajutorata

u doresc

au plaacerea intelegerii tabloului

meu, ci sa-ti alcatuiesc un subject pentru pan: ta. Afla deci ci ast5-

vara, aflindu-ma pe coasta Lothianului de riis:irit prin Berevick-

shire pcntru nite schite, m-am lasat momit in muntii Lammer-

moorului de nite relicve antice care cica s-ar fi aflat acolo. Cele

care au produs asupra mea impresia cca mai puternica au Post ru-

inele unui vechi castel in care se afla camara elisabetana, cum ai

numit-o tu. Douil sau trei zile am mas Ia o fermi din vecinatate

i unde batrina nevasta le tia pe toate, istoria castelului

ite

mai cite se petrecuseti prin imprejurimi. Una din petvetile ei m-a

interesat atit de mult Incit m-am zb'

fitut intre dorinta de a picta

ruinele vechi Intr-o prive14te de nature sau a zugravi scena intr-un

tablou istoric. Acestea sint insemnarile luate dupil acea poveste,

zise sarmanul Dick, intinzindu-mi un vraf de foite de hirtie, uncle

mlzgalite cu creionul, altele cu palm, uncle caricaturile, schitcle

de turnulete, mori, vechi mansard cu frontoane i hulubirii se

amestecau cu ccle scrise de el.

M-am apucat deci sa descifrez manuscrisul Pe cit mi-a stat in

putintrt i 1-am insailat in ,,istorisirc-a care urmeaza, in care urmind

doar in parte i nu intru totul sfatul prietenului Tinto m-am stri-

cluit sa pun mai multi descriere &It teatru. Cu toate acestea, ni-

ravul mcu vechi a ieit la iveall in multe parti i

personajele mele,

ca i multe din

. cele in carne i

oase,

se intimplii din cinci in cind

sa vorbeasca mai mult decit sa fliptuiasci.


17/325

CAPITOLUL II

Seniod, n-am capaiai ce-aricam

ae11111 ;

Destul ca Intre limp s-au dies dumanii

Vrajma natwrii binefacaioare...

Henric al VI-lea,

partea a TI-a

IN PRAVALI$UL MU NTILOR, IN INIMA

unei trecatori Intre inaltimile trufase ce se ridica din cimpurile ro-

ditoare ale Lothianului de rasarit, se semetea In vremuri de demult

un cartel mindru din care acum n-au ramas decit ruinele. Stapinij

sai erau de cind lumea un neam de baroni puternici si razboinici

numiti, ca i castelul

avenswo8d. Semintia for se pierdea

in negura timpurilor

rin cununie se inrudeau cu familiile Dou-

glas, Humes, Swinton, Hays si alte boierimi de seams si de renume

din tart. Istoria for fusese de multe on una cu a Scotici si in hro-

nicurile regesti numele le era adesea pomenit. Castelul Ravenswood

fiind asezat in asa fel inch ocupa un pas muntos intreg, intre Ber-

wickshire sau Merse, cum ii mai spune tarii din sud-estul Scoliei,

si

othianului, era la mare cautare in timp de navala

diriafara sau vrajba inauntru. De multe on a fost asediat cu rivna

4i aplitat cu inverunare i cum era i firesc, stapinii sai aveau in-

totdeaund de sustinut partea mai insemnata a zurbei. Si neamul

to :

unoscut creterea

escresterea ca tot ce vietuieste sub


18/325

lung ; pe la mijlocul secolului al XVI-lea splendoarea sa apusese

demult ; iar pe vremea Revolutiei celei mari, ultimul stapin al cas-

telului Ravenswood se vazu silit sa se desparta de scaunul familiei

si sa se mute intr-un turn uitat de lume si batut de valul marii, pe

armurile ursuze dintre Saint Abb's Head si satul Eymouth, cu fata

sere furtunosul ocean nemtesc. Noua for mosie era inconjurata doar

de niste pasuni negricioase si salbatice fiind tot ce le mai ramasese.

Lordul Ravenswood, mostenitorul ruinatei familii, nu era omul

care sa-si indoaie cerbicia in fata noii vieti. In razboiul din 1689

Imbritisase cauza celor invinsi

si

desi scapase cu viata

si

cu mosia

intreaga, titlul ii fusese luat si singele blesteinat. Doar din respect

oamenii it mai num eau lordul Ravenswood.

Acest nobil scapitat mostenise nu averea familiei, ci doar firea

ei mindra

si

abrasa si

,

aruncind vina deciderii neamului sat' pe

umerii unui singer om, it cinstea pe acesta cu o ura napraznica. Dus-

manul sau era tocmai stapinul de atunci al Ravenswood-ului pe care

cumparase si a tinuturilor de care fusese despuiata familia. Cc-

boritor dintr-un neam cu mult mai auk decit al lordului Ravens-

wood, se imbogatise

si

pusese mina pe putere politica abia in vre

mea razboaielor civile.

Omul cu pricina invatase mestesugul legii si avusese slujbe im-

portante la cirmuire, pescuind mai toata viata in apele tulburi ale

unei taxi dezbinate si cirmuite de un sfat al dregatorilor, adunind

bogatii acolo uncle nu mai era mare lucru de adunat si cunoscind

atit pretul aurului cit si tertipurile prin care sa-1 sporeasca

pain care sa-i adauge putere

si

influenta.

Daruit cu aceste insusiri, era dar un dusman de ternut pentru

trawl si nechibzuitul Ravenswood. Oamenii nu se intelegeau cind

era insa vorba sa spuna daca baronul avea on nu pricina sa-1 dus-

maneasca. Unii ziceau Ca cearta se iscase doar din pricina pizmei

si

firii razbunatoare a lordului Ravenswood care nu-1 putea vedea

in ochi pe cel care, cumparind cinstit

si

pe drept, ajunsese stapinul

rnosiei si castelului strIbunilor sai. Cei mai multi insa din palavragii,

gata

.

sa-1 ponegreasca pe din dos si sa-i linguseasca in fata pe cci

avuti, se aratau mult mai putin buni la suflet. Ziceau acestia

lordul secretar (caci Sir William Ashton se ridicase ping la acest

malt cin) avusese

grija

sa-1 innamoleasca pe lordul Ravenswood

in

niste complicate tarasenii banesti, inainte de a cumpara castelul

imosia ; si mai degraba presupunind ce era de presupus decit afir-

mind ritos ceva, toti acestia se intrebau cine era mai partinit la

imparteala ce s-a facut in urma acestor incurcate trebi, avocatul

19


19/325

cu cap rece i omul'politic abil, on sufletul infierbintat, pripit i

nechibzuit pe care it prinsese in plasa paragrafelor de legi i a mo-

melilor baneti ?

Timpul insui dadea apI la moara acestor banuieli. De la ple-

carea lui Jacob al VII-lea care se dusese dupi coroana mai bogata i

mai puternica a Angliei, Scotia era mincata de partidele dugnane ale

nobililor care 1i imparteau cirmuirea statului intro ci dupa cum le

reueau intrigariile unora sau altora la Curtea St. James. Din

aceasta dccurgeau toate relele care macina i Pe detinItorii unei

moii in Irlanda, anume sa ai o avere pe care nu ti-o administrezi

singur. Nu exista nici o putere mai mare care sit atraga i sa conducii

poporul in numele unui tel comun, sau la care obijduitii sa alerge

sa se plingi de tirania mai marilor, mind dreptate i indurare. Un

monarh, cit ar fi el de nesimtitor, egoist, capricios, tot este legat

de popor i relele urmari asupra autoritatii sale sint atit de lesne

de deosebit cind urmeaza o cale greita, incit bunul simt in politica

precum i bunul simt in general arati ca c mai bung impIrtirea

egall a dreptatii i regezarea conducatorului in drepturile sale.

Astfel chiar suverani cunoscuti a fi uzurpat Si asuprit, au facut

dreptatc cu socoteala intro supuii lor, cind nu be erau in joc pu-

terea i ambitiile.

Cind Insa capul unui grup de nobili e chemat sa tina locul dom-

nitorului, rivalitatile i alergatura dupla putere a celorlalti 11 in-

ghesuie i-1 stringe tot timpul cu curta i nesigura sa domnie

trebuie sa i-o petreaca multumindu-i pe cei ce 1-au sprijinit,

influcnta, strivind i zadarnicind pe dumanii sai. Pina i

Abu Hassan, ccl mai dezintercsat vicercgc de pe lume, n-a uitat, cind

a fost calif o zi, sa trimita o atentic" de o mie de galbeni alor sai ;

cit despre regentii Scotici, ridicati laputere de clica lor, nu s-au

lasat mai prejos in minu irea acelorai mijloace de rasplatire.

Mai ales justitia ciizuse prada unei p rtiniri neruinate. Nu era

aproape pricing mai de doamne-ajuta in care judele insug sa

nu

aiba vreun motiv de partinire a uneia din parti, nefiind in stare sip

se impotriveasca ispitei, incit zicala : Spune-mi despre cinc-i vorba

i-ti spun eu cum suns legea" deveni pe atit de riispindita pe cit era

de ruinoasa. 4 exceptie fu de ajuns sa ducil la altele, mai ner4-

nate. i.mai dezmitate.

Judele care azi 1i vindea sfinta-i autoritate ca

jute un.

prieten i miine ca sa dea de rips un dqman i ale clrui sentinte

erau dictate de rubedenii on relatii n-avea cum sa fie crezut nesim-

titor cind era vorba de interesele lui personale ; se tie ca punga

20


20/325

celor bogati e prey adesea azvirlita in balanta Justitiei ca s-o salte

in partea pricinaului sarac. Slujbaii mai ma'runti nici macar nu

se faceau ca nu iau mita. Argintaria i pungile cuvani curgeau

la

consiliul de coroana pentru a-i influenta purtarea, dupa cum spunea

un scriitor al timpului, aka cum se rostogolesc lemnele pe podcle,

fare sa existe nficar sfiaia ascunziplui.

Pe astfel de vremuri, nu era deci un pacat sa-ti inchipui ca po-

liticianul, hirit prin tribunale

embru al unci clici triumfatoare,

n-ar fi folosit oarecari mijloace de influentare impotriva mai putin

priceputului i mai nqtiutorului sau rival ; iar dace s-ar mai fi putut

crede ca poate comtiinta lui sir William Ashton nu I-ar fi lasat sa

profite de influenta lui, nu inc:tpea indoiala ra ambitia si dorint-i

sa de

pori averea 1 puterea gasisera un sprijin si un pinten

aprig in imboldurile doamnei-sale, ca Si Macbeth in indraznetul siu

tel, in vremea de demult.

Lady Ashton cobora dintr-o familie ceva mai bung decit a so-

tului ei, fapt pe care nu ovaia

oloseasca in orice prilej, ca

sa

mentinl i sa sporeascrt influenta domnului sau asupra altora

i

pe a sa asupra lui. Pc vremuri fusese frumoasii, acum era

impunatoare i maiestuoasa la. infatipre. Barbata la putere

abrag in patimile cc le avea, viata o invatase sa o foloseasca pe prima

i O. le ascundi, daci nu sa le domoleasei Pe celelalte. Tinea ca la

ochii din cap la ighemonicoane i tipicuri, cel putin cind era vorba

de ale blserlcil ; oaspetii

riinea cu fala mare, ba chiar cu im-

pIunare ; vorba-i si portul, dupa moda din acel timp in Scotia, crag

grave, ritnoase, demne si strins tinute dup51 ctichca. Purtarea ci nu

*dlduse niciodatl prilejul nici unci umbre de birfa. Dar, cu toate

aceste insuiri care ar fi trcbuit sa trezeascii respectul, rarcori au-

zeai pe cineva vorbind de lady Ashton

cu

iubirc sau

rea

adesea interesul al familiei ei, dace nu chiar al ei ins4i ii c:i-

lauzea singur faptele,

n astfel de cazuri lumea rauvoitoare

aspra la judecati rareori se Iasi irwlata de comedia n1emt i sa-i

arunce praf in ochi. Sc zicea ca i atunci cind e cu surisul pc fati

cu mierea pe buze, lady Ashton nu-i slabqte din ochi telul ca

oimul care rotindu-se prin acr tinte,,te prada pe carc-o pindqtc ;

de accea, cei de un rang cu ea ii primeau thigaliKnia cu oarecare

indoiala i banuiala. Cei mai prejos decit ea o pri-veau cu teama

;

ceea ce ii era de mare folds cind aducea dupli sine supunere la voile

ei ndeplinire grabnica a dorintelor, dar ii aducea si neajunsuri

cad nu

puteau face case buni cu afcctiunea on respectul.

21


21/325

Pina Si sotul ei a carui stea fusese mereu calauzita de norocul si

talcntele doamnei sale, cata la ea mai degraba cu infricosare respec-

tuoasa clecit cu iubire calda si mergea vorba ca uneori se gindea

ca

prea scump si-a platit marirea cu pretul jugului de acasa. Astea

toate pot fi mai curind presupuse decit stiute cu siguranta. Pentru

ady Ashton cinstirea sotului sau era ca si a ei si intelegea cit de

rnult at avea ea de suferit daca in ochii prostimii acesta ar parea

plecat sub papucul nevestei. Cind vorbea, se prefacea intotcleauna

ca parerea lui ar fi fost lege pentru ea ; gusturile lui erau adesea

pomenite si plicerea lui ascultata cu umilinta cu care o soata cre-

dincioasa se cade sa asculte un om de rangul si firea lui sir William

Ashton. 'b ate sunau insa a moneda calpa si gaunoasa ; cci ce urma-

reau perethea cu luare-aminte, rauvoitoare poate, nu se indoiau ca

avind o fire mai trufasa si mai barbata, neamuri mai ilustre si do-

ruri mai aprige de marine, fcmeia cata cu oarecare dispret la sotul

ei, iar el ii raspundea cu spaima mai degraba decit cu dragoste si ad-

miratie.

Interesele lui sir William Ashton si ale doamnei sale erau oricum

aceleai si nicioclata nu se intimplase sa nu lucreze mina in mina

si, desi fara prietenie in fata altora pastrau spoiala unor purtari

cuviincioase unul fati de altul care isi dadeau ei bine seama ca sint

cle

trebuinta pentru a nu sminti respectul oamenilor.

Unirea for fusese binecuvintata cu mai multi prunci din care trei

mai erau in via Inca. Unul, fiul cel mai mare, era plecat in cala-

torii ; al doilea era o copila de saptesprezece ani si al treilea un ba-

ietan cu trei ani mai tinar, care sedeau cu parintii la Edinburgh

in tirnpul intrunirilor parlamentului scotian si al Consiliului Privat,

iar in restul timpului, la castelul gotic al Ravenswood-ului pe care

tatal for it iinpodobise

arise dupa gustul secolului al XVII-lea.

Lordul Allan Ravenswood, ultimul stapin de drept al acelui

ncbil cuib si al nesfirsitei mosii din jurul lui, continuase o buns

bucata de vreme dihonia nefolositoare cu cel care-i urmase, legin-

du-se de diferite ite care fusesera incurcate in timpul trebilor ju-

dtcatoresti si care se descurcasera rind pe rind spre multumirea

Clu5manului sau mai bogat si mai puternic, pina cc moartea puse

capat pricinii Ion, chemindu-1 pe Ravenswood in fata unor jude-

catori mai drepti. Flacana. acestei vieti ce de mutt pilpiia istovita

se stinse din pricina unei nestapinite

si

zadarnice minii ce-I cu-

prinse aflind cis pierduse

si

ultima infatisare ce-o avusese cu pu-

ternicul sau potrivnic, nadejdea cistigarii ei nevenindu-i de .fapt

&cif.: de la credinta in dreptate, nu in litera legii. Fiul sau it priveghie


22/325

pe patul de moarte si asculta blestemele pe care parintele sau le

scuipa asupra dumanului ca si cum .i-ar fi lasat lui razbunarea cu

limbi de moarte. Mai erau insa

si

alte cauze care, in cele din urm5,

adusera la culme o patima ce dintotdeauna a fost un neajuns

al

firii scotienilor.

Era o dimineata de noiembrie i stincile ce strajuiau oceanu1

erau invaluite -de deasa

si

greaua horbota a negurilor and portild

batrine ale turnului pe jumatate pravalit in care lordul Ravens-

.

wood 4i traise ultimii si involburatii ani ai vietii se desf5.cura, la-'

sind sa treaca ramasitele pamintesti ale celui ce se indrepta spre

un culaq Inca mai cumplit i singuratic. Respectul

si

fala de care

mortul nu mai avusese partc de multa vreme it inconjurau acuin

cind era gata sa treaca pragul uitarii.

Stindard dupa stindard, familie dupii familie, fiecare cu insem-

nele i marturiile maretici si cinului ei se scurgeau cu smerita du-

rere pe sub fruntea boltilor scunde ale curtii. Toata nobilimea ti-

nutului venise cernita, strunindu-si armasarii focosi dupa cum se

cuvenea tristului convoi. Trimbite cu uvite taciunii atirnate de ele

sunau jalnic cind i cind ca sa potriveasca pasul sirului de oameni

i animale. Slugi si bocitoare veneau in coada si nu iesiseri Inca pe

poarta castelului cind cei din fats ajunsesera la capela in

care avea

sa fie asezat sicriul.

Impotriva obiceiului, ba chiar a legii timpului, mortul avea

sa

fie slujit (le un preot al comunitatii scotiene episcopale, care

; cu

odajdiiie pe el, astepta sa citeasca slujba mortilor in biseria Asa

lasase cu limbs de moarte lordul Ravenswood si nobilii Tory sau

Cavalerii, cum le placeau sa-i zica nu

se impotriviscra si CUM

cele mai multe rubedenii erau din aceasta tagma, lucrurile r5mase-

seri astfel. Marimile presbiteriene din tinut, socotind slujba drept

o math strigatoare la cer se si plinseserii lordului secretar ca fiind

cel mai la indemina membru al Consiliului Privat, cerind incuNiin-

tarea sa o opreasca ; asa ca atunci cind preotui isi desdiiscse car-

tea de rugaciune, un slujba al legii dimpreuna cu citiva osteni

ii

poruncira sa taca. Rusinea, care rasuna ca o palms pe obrazul in-

tregii adunari, it lovi mai intli pe singurul fiu al mortului, Edgar,

ca'ruia lumea ii zicea Domnul Ravenswoodului, un flac a de vreo

douazeci de ani. Acesta isi incleta de indata pumnul pe spa si

porunci slujbaului sa se fereasca, de tine la viata lui, si-I rugi pe

preot sa inceapa. Omul incerca sa se impotriveasca, dar cum o suta

de sibii scinteiara ca la un semn in aer, se multumi sa se

pling5

cu glas tare de silnicia ce i se Ikes de catre cei adunati n

24-


23/325

vremc ce isi faLca datoria, tragindu-se apoi mai intr-o parte,

si

ramlnind, privitor mut si posac, la slujba de parca ar fi vrut

s a l

spun : Blestcmata fie ziva care m-a pricopsit cu acest raspuns".

Scena era dcmna dc penelul unui artist. Chiar sub bolta acelei

case a mortii, preotul, spaimintat de cele petrecute i tremurind

pentru propria lui pick, Citi in pripa

ara tragere de inima sme-

rita slujba, chernind prism sa se rntoarca in farina

S

i cenup sa Sc

fatal cenuI asupra unei mindrii zdrentuite si avutii .spulberate. In jur

stateau rubedeniile celui ce nu mai era, mai degraba minis* decit

Indurerati, sabiile for goale formind un puternic contrast cu ves-

mintele de doliu. Doar tinarul paru ca uita o clip ii de vrajba i se

rasa coplqit de durerea despartirii de cel mai apropiat si aproape

singurul sau prieten care avea de acum inainte sal se odihneasca

alaturi de stramoii sac. Cineva baga de seamy ca s-a albit ca varul

cind dupa implinitea celorlalte datini, ii veni rindul sa coboare in

cripta rece, in care alte sicrie mucegaite 1i ariitau catifelele acum

destramate i poleiala coclita, trupul celui care de acum avea sa le

fie tovaral la ospatul viermilor. Acel cineva facu un pas Care tina-

rul Ravenswood ca sa-1 spriLine, dar acesta 11 dadu la o parte fa-

cindu-i datoria barbatete, far

a o lacrimal. Piatra sc lasi asupra

hrubei, up capelei fu incuiata

inarul puse mina pc cheia grea.

In vreme ce multimea ieKa din biserica, el sc opri pe scarile ce

duceau la capela gotica.

Domnilor si prieteni, spuse el, ati venit aici s v inchinati

pentru ultima oara rudei voastre moarte. Obiceiurile de ingropa-

chine care in alte tari sint cinstite si pentru cel din urma dintre

muritori, crau sal fie azi calcate in picioarc pcste trupul celui de un

singe cu voi

ara indoiala nu cel din urma dintre scotieni

daci nu ar fi stat pa.vaza picpturile voastre. Alta iii ingroapa

cu lacrimi ale, in tacere i smerenie ; slujbele noastre scut

pingarite de navala portareilor si batauilor, iar infr.igurarea dure-

rii la despartirea de ruda noastra

e e alungata din obraji de

roeaa vrednicei indignari. Bine ca

nsa din cc tolba a pornit

sageata. Doar al care a sapat mormintul putea fi atit de neindu-

rator incit sa tulbure ingropaciunea ; abata-se torte nenorocirilc

cerului asupra capului meu data nu voi aduce asupra capului ace-

lui om i alor sai minia si nenorocirea Pe care el a adus-o asupra

mea alor mei

Multi dintre cei de fatal se bucurara de aceasta cuvintare ca de

glasul cuvenit al dugnaniei drepte ; cei cu capul mai rece Si mai


24/325

limpede se cairn insa 0,1 o auziser:t. Starca motenitorului Ravens-

woodului era departe de a fi atit de stralucita Incit

ngad.uie

sa

infrunte noile umilinte Pe care aceasta exprimare Pe fate a dus-

maniei nu avca sii intirzie a le aduce dupe sine.

Dar temerile for se dove.dira neintemeiate, ccl putin un tinr)

dup e Inc-leierea acclei

Convoiul se inapoie la turn si acolo, dupe un obicci care nu s.-a

pierdut de prea multi vreme in Scotia, se apucara sa incline cup

dupli cups in amintirea celui disparut, sa, faca sa rasuna casa inla-

crimata de chiote de veselie si dezmat si, bind i mincind dupe pofta

sa upreze punga si asa greu incercata a mostenitorului a

ciirui durere o cinstcau a.tit de ciudat. Acesta era obicciul lush si a

lost Omit cu sfint

enie. Mesele se balaceau in 'yin, prostimea che-

fuia in curte, razesii in bucatarie si carniirile servitorilor i yen:-

tulle pe doi ani ale ram4itelor mosiei Ravenswood abia daca

aveau sa ajunga ca sa plateasca praznicul. Vinul isi facu datoria cci

toti in afara de Domnul Ravenswoodului, titlu ce i-1 pastrase, deli

pedeapsa tatalui 11 atingea i pe el. Trecind cupa in care abia dace-si

rnuiase buzele, asculta vorbele departe impotriva lordului secretar,

juramintele de credinta fate de sine si de cinstea casei sale. Intu-

necat si cu fruntea innegurata, asculta cu lucre-aminte juruintelc

infierbintate ale mesenilor pe care le stia la fel de trecatoare ca si

balonasele purpurii

c e

fierbeau la buzz cupei on ca fumurile

pe

care

tontinutuI ei le trczea in cugetul celor din jurul sau.

Cind i ultima carafe

fu golita

, isi luara cu totii ramas bun care

niai de care cu fagaduieli

e

aveau sa fie uitate a doua zi, dour

dace, gindindu-st bine, cei ce le facusera nu avcau sa dorcasca sa

se dezidi de ele

si

rnai abitir.

Raspunzind vorbelor dc bun ramas cu o exprcsie de dispret pe

care nu

utea ascundc, Ravenswood ramase sa

contemple lg-

c4u1 Pe jumitate ruinat care risunase ping atunci de zgomotoasa

veselie a zurbagiilor oaspeti,

si

se intoarse in sala cea mare, goalg

si

tgcutg, acum and toatrt zarva se potolise. Era insl un loc plin de

duhuri pe care imaginatia tinkului le facea sit se perinde pe di-

naintea ochilor lui

noarea pgtatg

si

averea risipitil a casei sale,

sperantele lui spulberate si triumful celor care it duseserg de ripg.

/ntr-un suflet inclinat spre melancolie, era loc din belpg pentru

cugetare i gindurile tingrului Ravenswood erau adinci

si

de

nimeni

cunoscute.

25


25/325

Taranul

c e

arata acum ruinele turnului care i azi incununea.zil

stinca golaa.

i stau marturie razboiului valurilor i care nu mai

are alti locuitori in afara de pescarui i cormorani, povestqte ca

in acea noapte fatala Domnul Ravenswoodului, in strigatele lui de

deznadejde va fi chemat cine tie ce dub eau sub a carui dugna-

noasa were s-au tesut itele urmatoarelor intimplari. Vai ce

dub

poate opti sfaturi mai disperate decit cele pe care le ascultam not

cind ne plecam urechea la dorintele snoastre patimase

si

nepotolite ?


26/325

CAPITOLUL

Ill

Ma i presus de t ie prezisu-s-a

----

Gra ;

riga ca-n mine sageala

(William Belt,

Chin ("the Clough)

DIMINEATA, DUPA INGROPACIUNE,

omul legii, a carui putere se dovedise a fi neindesturatoare pentru

a opri ceremonia

ostului lord Ravenswood, se griibi

sa se plingii lordului secretar de reaua-vointii ce intimpinase in

implinirea datoriei sale.

Demnitarul se afla intr-o biblioteca mare, pc vremuri sala

de

ospete a vechiului caste) Ravenswood, dupii cum se citea pe insem-

nele armoriale Ostrate pe acoperisul sculptat, cu bolta tighelital

cu castan spaniolesc, precum si pe vitraliul ferestrei, prin care se

cernea

o

lumina dulce si zemoasa ce invaluia lungile siruri de

raf-

turi, indoite sub greutatea comentariilor legale si a hronicurilor

monasticqti ale aror volume groase constituiau averea cea mai de

pret a unei

biblioteci

scotiene. Pe masa de stejar masiv care server

i de birou, iaceau gramada scrisori, jalbe si pergamente ; truda

duke i amaei in acelai timp a vietii lui sir William Ashton. Ina-

tiarea acestuia era grava, nobila chiar, dupI cum edea bine unuia

ce define slujbe inalte la cl.rma tariff ; i doar dup5. multi si priete-

27


27/325

nea.$ca vorba cu domnia-sa, dupa cercetarea unor treburi arzatoare

i aproape de persoana sa, un strain ar fi putut ceti oarecare lips 5.

de siguranta si ovaiala in botaririle lui ; betqugul acesta al neho-

t,

tarirn, rod al unei firi sfioase i precaute, si de care isi dadea prea

bine seama ca lucreaz'ci in rau asupra miutii sale, dorea sir Astlion

foarte

scundi de ochii lumii, din minclrie sau poate din sire-

tenie.

El asculta cu atentie i f5r;i: sa se tulbure pc fats, o povestirp

mult umflata asupra zurbei de la biserica, o sfidare a autoritatii

sale, a bisericii i a statului ; nu paru miscat nici de redarea ama-

nuntita a vorbelor amenintatoare si jignitoare aruncate de tinarul

Ravenswood si de altii, vorbe fara indoiala adresate lui insult. Mai

auzi

si

toate ccle la care omul putuse trage cu urechea, mai cur

seamii

upelor cc fusesera baute si amenintarile stri-

gate cu glas mare la praznicul ce a urmat. In sfirsit, Ili insemna,

Cu grip toate aceste amkunte, precum

si

persoanele impotriva

carora in caz de nevoie s-ar fi putut chema, cu sorti de izbIndli,

martori la judecatii pentru purairi necuviincioase, dupI care it in-

depiirta re cc] ce-i servise drept iscoada, sigur ca acum e stapin pe

restul averii, ba chiar si pe libcrtatea tinarului Ravenswood.

Cind usa se incliise in urma slujbasului legii, lordul secretar

ramase o clipa picrdut in cugetare ; apoi, sarind de pe scaun, incepa

sa bats odaia in lung si in lit Cu pasi maxi ca emul ce

e pe oak de

a lua o hotarire mare si cu grcutate.

Tinarul Ravenswood, mormai el, mi-a picat la palms,

aicea

it am, caci nn s-a dat legat de miini si de picioare am inc

decit sa se indoaie on sa se fringa. N-am uitat cerbicia Indaranic:i

si incap4inarea cu care pIrintele Sau mi-a stat impotriva ping 1:1

ultima clips

,

cu care s-a opus la orice intclegere, m-a infruntat la

judecatil si neputind sa-mi sminteasca drepturile a incercat sa-mi

intineze cinstea obrazului. 11;iiatul ce 1-a lasat

st Edgar un

zanatec cu mintea infierbintati.,

rint cirma corabiei Inca Ina-

inte de a o porni din port Trebuie si bag bine de seama ea nu

=va sa

se stirneasca vreun vent prielnic care

mfle din nou

pinzele. l'aptele aceste, cu cap supuse Consiliului Privat, pot sa fie

astfel infitisate incit sa sunc a instigare la eiscoall, prea putin

cutl inaltelor fete. Plata unei sume de bani ar putea fi impusa n-ar

fi poate nepotrivit rimitem si o porundi de intemnitare in

castelul Edinburgh sau Blackness, ba chiar i o Invinuire de tradare

pe temeiul acelor cuvinte i ameninta'ri, deli Dumnezeu mi-e mar-

tor ca" nu-s doritor s i imping lucrurile pins acolo. Nu, n-o voi face,

2S


28/325

A

u m1 voi atiiige de viata lui chiar daca mi-ar sta in putintri... dar

Baca traiqte ping se schimba vremurile

?... Va urma repunerea in

drepturi

oate razbunarca. Stiu cat Athale i-a promis brarinului

Ravenswood Ca it ajutI .i iatI

ui s-a si apucat sa

dea din coate

a-si alclituisca" o

rin influent.," lui

Ce unealtii prielnia ar putca fi rentru cci cc aria astcapti

prIbusirea alor nostri

In vreme cc

acestc ginduri fr,Imintau nlintca vicleanului om

politic, si in vreme ce se striduia sa sc convinga pc sine ca era in

interesul i spre sigura.nta lui si a celor din clica sa sa

foloseasci

puterea ce o avcau deocamdata asupra tinarului Ravenswood,

secretar se aezI la masa ca sa alciituiasca, pcntru Consiliul

Privat, o pira amanuntita privitoare la dezordinca zurbavnial ce

se intimplase, impotriva poruncii sale, la groapa lordului Ravens-

wood. Numele celor mai multi nobili amestecati, precum

apta

in sine, tia el bine ca vor sung ca o pleasni de bici In urechea cc-

lorlalti

i sai, imboldindu-i sa faca o pildi din soarta Chia-

rului Ravenswood, cel putin

in te'rrorem.

Era totui treaba cu art u tocmai uoara sr" Lica asa Incit

sa

arunce vina pe tinarul Ravenswood, dar nu pe fats,

Doamne fe-

rqte, caci ar fi parut nemernic i pizma. din partea lui sir William

Ashton, dumanul cunoscut al tatalui

A4ternIndu-se pe treaba si tot cautind ce cuvinte in doi peri 1-ar

arata pe Edgar Ravenswood drept pricing a zurbci fara sa-1 invino-

*easel negru pe alb pe acesta, sir William se opri n moment

dat i catind spre tavan privirea i se opri re herbal familiei (pen-

tru al carui motenitor isi ascutea sageOle

za. capcanele legii)'

izvodit pe una din cheile din care se desfacea bolta arcuiti a

El reprezenta capul unui bour negru, iar dcdesubt erau scrisc

cuvintele Toate la vrcmea lor" ; imprejurarile in care fusesera pen-

tru prima oars rostite aceste vorbe i se parura ciudatc revesti-

toare de rau impletite cu cele care facea.0 arum obiectul medita-

tiilor sale.

Spunea traditia ca un oarecarc Malisius de Ravenswood fusese

alungat din castaul i de pc paminturilc sale in veacul al XIII-lea

de catre un uzurpator puternic care o bunii bucata de vreme se

bucurase in lin4te de prada sa. In cele din urma, inaintea unui

ospit maret, Ravenswood care pindise clips prlelnica, niivali in

castel cu o mida de credincio0. Toti oaspetii wzati la masa atep-

tau cu nerabdare sa soseasci bucatele, iar stipinul cel nedrept

striga cu glas tare sa fie aduse odatl. Ravenswood care imbra'case

29


29/325

pe ascuns haina de majordom anume pentru aceasta, raspunse

as-

pru : Toate la vremea lor" si in aceeasi clips capul unui hour, ye-

chiul semn al mortii, fu asezat pe masa. La acest semnal izbucni

rascoala, iar uzurpatorul sleahta sa furl dati mortii.

Cella din aceasta cunoscuta i deseori amintita poveste ii rasari

poatc acum in minte

trafulgera pieptul lui sir William Ashton,

caci lasind de o parte hirtia pe care abia incepuse sa o innegreasca,

incuie insemnarile pregatite intr-un scrin asezat linga el si iesi din

sari ca si cum ar fi dorit

dune gindurile si sa mai cugete asu-

pra urmarilor pasului pe care voia sa-1 faca, inainte de a fi prea

tirziu.

TrecIiid printr-o anticamera gotica, sir William Ashton auzi

sunetul lautei fiicei sale. Atunci cind cintaretii ramin nevazuti,

muzica ne umple de o pla.cere amestecata cu surprindere ce ne aduce

arninte de ciripitul pasarelelor sub boltile umbroase. Dregatorul,

deli prea putin deprins sa se lase momit de astfel de simtiri simple

si firesti, era totusi om si parinte. Se opri deci sa traga cu urechea

in timp ce glasul argintiu al lui Lucy Ashton rasuna in sunetele

unei vechi melodii la care cineva adaugase urmatoarele vorbe :

Al frumusctii farmec nu-1 privi ;

De reginarmati nu to nelinisti ;

SA nu te-mbie cupa sclipitoare ;

Sa

nu vorbe ti multimii-ascultatoare ;

Dc cint, astupa-ti urechea fAra preget ;

1

3 5-zete-ti de-aur rou suflet, deget,

Si

inima Si

ochi, fara odihna ;

Sa

ai un trai user

oaxte-n tihna..."

Sunetele incetara si lordul intra in apartamentele fiicei sale.

Cuvintele auzile pareau facute anume ca sa se potriveasca chipu-

lui ei caci Lucy Ashton era neasemuit de frumoasa iniile fetei

sale copilaresti exprimau pace sufleteasca, seninatate si dispret

pentru

polciala

placerilor lumesti. Buclele-i ca un abur de aur in-

cadrau o frunte alba ca neaua, stralucind ca o pall de soare palid

fi hint, dcasupra unui munte de gheata. Expresia ei era cum nu se

poate mai blinds, .dulce, timida i feciorelnica, parind mai degraba

sa se ascunda de cautatura unui strain decit sa-i cerKasca admi-

ratia. Era

ceva de madona

in Lucy Ashton, poate fiindca avea o sa-

natate

plapinda, sau poate fiindca traia alaturi

de n4te oameni cu

fire mai

patimasii, mai activa si mai apriga decit a ei.

30


30/325

Totusi supunerea-i nu era rodul unui suflet rece si nesimtitor.

Lasata in voia propriilor ei gusturi si inclinatii, Lucy Ashton era

mai degraba atrasa de visarile romantice. Plicerea ci, de nimeni

stiuta, era sa asculte povestile de &Inuit tilcuind despre iubiri

vesnice si de nimic zadarnicite, amestecate cu intimplari ciudate

si lucrari supraomenesti. In tam zinelor

lacea ei

daste si

sa-si cladeasca zidirile-i de abur. Nu-i ingaduia insa bucuria inchi-

puirii acestor fantasme decit in singuratate. In camera ei ascunsa

on in luminisul padurii pe care si-1 alesese ca refugiu si-i daduse

numele sau, Lucy se visa impartind rasplata la un turn it on tur-

nind foc din priviri in singele luptatorilor ; on ratacca alaturi de

Una, strajuite de generosul leu ; sau se crcdea simpla, dar nobila

Miranda, pe

ermecata

si

plina de minuni.

In rosturile ei cu lucrurile de pe cestalalt tarim, Lucy primea

bucuroasa voia si bunul plac al color din jurul ei. Calea ce-i faint-

nea de ales nu era de cele mai multe on atit de atragatoare incit

sa-i trezeasca dorinta de a se impotrivi si ii parea bine sa caute

sfat si sa se piece in fata spuselor prietenilor decit sa trebuiasca sa

aleaga singura. Oricare dintre cititori a remarcat in vreo familie

cunoscuta un suflet blind si supus care, in tovirasia altora mai tars

i mai voluntare, se lasa purtat de vointa celorlalti oferind la fel

de multI rezistenta ca si o floare smulsa si aruncati intr-un riu.

Adesea se intimpla ca o fire placuta si

cumsecade, lasin du-se su-

pusa calauzita .de vointa celorlalti, sa fie rasfatata de toti cei in fata

carora vointa ei se indoaie, gata de sacrificiu necircotas.

Astfel statea lucturile si cu Lucy Ashton. Siretul, precautul

si

hirsitul sau tats o iubea

C u

o dragoste atit de puternica incit it

surprindea pina si pe cl. Fratele ei mai virstnic ce pasea pe calea

ambitiei cu pas si mai trufa decit parintele ei, ii arata doar ei o

simpatie mai omenoasa. Desi era soldat si traia intr-o lume deal-

zuta prefera tovarasia surorii sale Lucy placerilor, ba cliiar

mariri-

lor si distinctiilor militate. Fratele ci mai mic, la o virsta cind min-

tea e ocupata mai mult cu nimicuri, o facea partasa tuturor bucu-

riilor si necazurilor, a succeselor la jocuri si a certurilor cu percep-

torii si invatitorii. Lucy le asculta pc toate cu atentie rabdatoare

si de loc nepasatoare. Tot ceea cc it misca si-1 impresiona pe Henry

era de ajuns s o faca sa-si piece urechea.

Doar mama el nu impartasea acel simtamint ales si patrunzator

pe

care ceilalti it nutreau pentru Lucy. Pentru ea lipsa de tarie

a

fiicei sale, caci asa o credea ea, era o mostenire a singelui

de

plebeu al tatrilui, cc curgea cu precadere in N' inele

copilei sale, si

t


31/325

de obicei o numea in batjocura pstorita din Lammermoor". Era

cu

neputinta sal nu suferi o faptura atit de blinda i care nu facea

rau nimanui ; dar lady Ashton 4i iubea mai tare fiul cel virstnic.

care ii mcWenise in cea mai mare masura caracterul ambitios i

cerbicia ei decit o fiica a carui blind* i se pare; cam netoatI. Pe

fiul ei it mai iubea

entru ca, spre deosebire de obiceiul scotian

la

nobili, fuses

e botezat cu numele capului familiei.

Scumpul mcu Shutt, spunea ea, va tine neintinatrt cinstea

casci mamei sale, ridiclnd-o i sprijinind-o pe cea a tatalui sau.

Sarmana Lucy nu e bung de baluri

urti domnqti. Un boierna

de Cara ii va fi sot, destul de bogat ca sa nu duct lipsa de nimic fara

ca ea sa fie silita sa mite vrcun deget on sa aiba alit grija decit ca

nu cumva barbatu-sau

upa gitul la o vinatoare de vulpi. Nu

cu de-aide astea s-a ridicat neamul nostru i nu aa ii vom putea

spori puterea. Fiala lordului secretar e proaspata Inca, dar trebuie

ptstrata

um ne-am fi nascut in ea, purtindu-i greutatea-i, ti-

nindu-ne la inaltimea-i

,

ba fiind Bata sa ne-o sporini i

rbim

pe cei din jur cu ea. in fata celor de os vechi oamenii se pleac): din

ob4nuinta de generatii in fata noastra ar sta tapeni daca nu le-am

fringe noi spinarea. 0 fail bunt. sa pasca turma de of sau sa im-

brace valul minastiresc nu are darurile trcbuincioase pentru a

porunci ascultarea care ii e aruncata in silt ;

nda cerul nu s-a

indurat de noi at un al treilea fiu, Lucy ar fi trebuit, prin natere,

sa

-i tint. local.

Fericit fie ceasul in care o va cere cineva a carui

energie sa fie mai mare decit a ei sau a carui ambitie sa fie la fel

de

neinsemnatl precum e a ei.

Ada &dm o mamii direia inimile copiilor, precum i sperantelc

for de fericire i se p'ireau nimic in comparatie at rangul i mIretia

for vremelnict. Dar ca, ca multi alti 1)5.64 iuti si pripiti la juidecati,

gresea nesocotind firea fiicei ei, care sub o pothita de neintrecuti

indiferenti, ocrotea sImInta acelor patimi

ce

Inmuguresc citeodatil,

peste noapte, ca toiagul profctului

asii muti pe cei din jur

prin neavxptata for ardoare ntensitate. De fapt Lucy piirea rece

fiindca nu aparuse nimic care sa-i inmoaie sau

ezmorteasca

inima. Viata i se scursese pint acum monotony

para, ba chiar

fericita. daca unda ei lint n-ar fi semanat cu aceea a unui riu care

se scurge neincretit pentru a se precipita brusc intr-o cascada.

Ada, Lucy, spuse tatal ei intrind dupil ce ea sfirise cintarea,

invatatorul tau intr-ale muzicii to indeamna sa dispretuiwi lumca

inainte de a o cunoate ? 1

14ti cam pripita, fetita mea . Ori ai vorbit

32


32/325

ca mai toate fecioarele care dispretuiesc placerile vietii ping ce

acestea li se inf5t4eazal in persoana unui nobil cavaler ?

Lucy roO, se dezvinov5ti spunind c5. nu trebuie sa se vad5 nici

un stop anume in alegerea ei care fusese facuti la intimplare din-

tr-o culegere de cintece, dup5 care 15sa degrabl instrumentul la

rug5mintea tatalui ei de a-1 insoti la o plimbare.

Un pare, sau mai curind teren de vinatoare bine impadurit

se intindea in spatele castelului care, strijuind dup5 cum am mai

spus o trecItoare inaltata chiar din cimpie, pa'rea ridicat din stinci

pentru a sta de paz5 codrului ce se idalta ind5s5tul lui, cu coltu-

roasi maiestate.

Prin aceste romantice cotloane se pierdurii. tall cu fiica, brat

la brat, Pe o alee strjuitI de ulmi umbrcli printre care pilcuri de

Oprioare se vedeau gratioase in departare. Plimbindu-se

aka ~i

admirind feluritele privel4ti pentru care sir William Ashton, in

ciuda ocupatiilor sale zilnice avea neobipuit de mult gust i inte-

legere, la un moment dat fuel ajung din urm5 de paznicul parcu-

lui

care, cu arbaleta in mina i un ogar tinut in les5 de un baletan,

gra'bea spre inima codrului, la indatoririle sale cinegetice.

-

Mergi s5 ne agonisqti o bucatI de vinat, Norman ? intrebi

st5pinul sau r5.spunzind la pleciciunea omului.

Chiar aka

,

prcacinstite stIpine. Poftiti a vedea lucrarea noas-

tr5. ?

Nu, nu, ra'spunsc lordul, b5gind de seamy ca fiicci sale ii pie-

rise singele din obraji la gindul de a fi silita sa fie martor5 uciderii

unei caprioare, deli, data parintele sau ar fi zis ca sa meargl cu

Norman, probabil ca n-ar fi ficut nici un semn ca

rate nep15-

cerea.

PIdurarul strinse din umeri.

-

Urit lucru, zise el, cind pe nici unul dintre boieri nu-1 trage

inima sa vadi petrecerea aceasta. Nidejdea-i era doar la intoarce-

tea eipitanului Sholto, altfel o sa se lase de mqteug, caci pas -

mite pe domn4orul Henry it asupresc cu invatitura latineasca dar5

vointa lui ar fi s i sa da prin codri din zori i piny-n noapte, pleat

de maria-sa, c5 nu aa cata sa fac5 om dintr-un pui crud. Altfcl

stateau treburile pe vremea lordului Ravenswood cind era s5

omoare un cerb, venea tot omul, cu mic cu mare sa se uite, iar cind

dobitocul se prabuKa cutitul era inchinat domnului i niciodati

maria-sa nu se intimpla sa nc miluiasc5; cu mai putin de un galben.

Ce sa mai zic de Edgar Ravenswood adic5 Domnul Ravenswoodu-

33


33/325

iui cum ii spun lumea

a acesta cind scap5 In codri, mare

Doamne, de pe vremea lui Tristan cel vestit nu s-a mai pomenit

aka

tinta, cind lnstruncaii arcul dobitocul cade fulgerat, si nu fie

at suparare, dar pe meleagurile astea indeletnicirea vinkoreasci

stribuni s-a cam du s de rI25.

Multe din cele ce graise pidurarul erau putin plilcute

simtamin-

ttfor lorclului secretar ; acesta nu putea si nu bage de seams c5

sluga nici nu se ostenqte si-i ascundi dispretul pentru un stipin

(are n-are gust de petrecerea vInitoreasci, insuire de nelnlocuit

a (Elul gentilom in acele vremuri. Dar cum capetenia vinitorilor

c Iii orice conac o persoang de cea mai mare important5, cutezind

vorbeasci

tipinului s5u, ca atare sir William nu ficu

decit sa zimbeascii i sa rispundi ca astizi ii stl mintea la altele

decit la vinatul ciprioarelor scotInd Ifni din pungi un ban de our

S i

dIndu-1 omului ca sii-1 multumeasci. Vinatorul 11 primi ma cum

prime* .cheilnerul de la un hotel la mods baqiul de doui on mai

mare decit s-ar cuveni pe care i-1 di un boierna; de la tarn, adica

arborind acel zimbet in care plicerea darului se Impletwe cu dis-

pretul pentru ignoranta diiruitorului.

-

Domnia-ta, zise el, flu faci ca dai plata Inainte sa vezi treaba

facut5. Ce-ai mai nice daci acum, dupl ce mi-ai plait simbria,

nimeri cerbul cu sigeata ?

Nu cred ca ai Intelege, zise lordul zimbind, daci omeni

de

codicto buiebitil ?

Pe cinstea mea ca n-a; pricepe o iota

fi vreo ispravc

lcgaliceasci doar

rinde orbul... tie

e se Intim-

pla. Oricum, eu o vorbi am i dad ma asculta arcul i copoiul, o

sa

a.veti in frigare o halci de vinat at slinina de doui degete.

Tocmai cind se pregiitca si piece, stipinul 11 opri i-1 intreb5

ca

din intImplare dac5. Domnul Ravenswoodului era chiar atit de vi-

teaz i bun tinta cum zicea lumea.

-

Daci-i viteaz ? Ca unul intr-o mie, i nu vii mint deloc,

rispunse Norman. Eram o data in codrul Tyninghame cu o ceat5

de alei vInItori dimpreunI cu miria-sa ; ;i ne-a dat de furci un

cerb Incoltit de ne-a facut sa ne tragem cu totii ind5r5t, pe cinstea

mea ; o mIndrete de dobitoc, batrin i puternic, cu o 1)1:lure de

coarne i cu fruntea la to ca un taur. Cind mi ti s-a repezit o dat5

la lordul cel b5.trin am zis ca ping aici i-a Post 5stui stilp al nobi-

limii

ar numai ce se repede ca o sligeati domnul nostru

1

Leg'

:tura del;itorului (lat.).

34


34/325

reteaza zgIr iurile, tintuindu-1 pc loc cu cutitul. Dumnezeu sa iii-1

tie ca n-avea decit aisprezece ani pe atunci.

Si e la fel de meter cu flinta ca i cu pumnalul ? spuse sir

William.

-

Glurete banul asta de argint dad-1 tin intre arlitritor

policar la optzeci de yaszi, ma prind pc un ban de our ; ce mai vreti

de Ia ochi, mini i pulbere ?

-

Nimic, dcsigur, spuse lordul secretar : dar sa nu to mai reti.

nem de la petrecerea ta, Norman. La rcvedcre, bunul meu Norman,

Si fostul soldat se pierdu pe curare,

intecul

ce se stingea Pe ma'sura cc se indepHrta.

Calugarul sire din pat cind utrenia suns,

Dar staretu-i slobod sa doarma in sunetul ei ;

Raze5u-i snit sa se scoale pe luna

S-audc o trimbita ; e ora, elR.i

Pe dealul BieMope sint cerbi, capriori,

0 turma intreaga, grin cringul de soc ;

Dar o ciuta ca crinul, scaldata de sori

Rasare mai mindra ca toti Ia un loc "

S a

fi

fost acest oin in slujba Ravenswoozilor de be poartI

atita cinstire ? spuse lordul secretar cind yinNtorul dusese de rmi't

cintecul cu el. Tu trebuie s tii, Lucy, fiindcii socoti de datoria u

sa

tii seama fiecarui mirlan de la castel.

Nu sint un grimatic chiar atit de grijuliu, tats drags ; din

cite-mi amintesc, Norman a servit pe vremuri aici cind nu era dccit

un" baietandru, inainte de a pleca la Ledingron de unde 1-ai luAt

tu in slujba. Dad ing vrei s afli mai multe despre fotii stapiai

ai locului, batrina Alice e cea mai buns cronicI vorbitoare.

Si m1 rog tie de ce a vrea s aflu orice ar avea de-a face,

Lucy, cu farnilia on cu faptele lor ?

La asta n-a ti sH-ti rispund, tats ; tiu doar ca 1-ai intrebat

pe Norman de tinarul Ravenswood.

Ei i tu, fetito facu tatal ei, intrebind Ins1 numaidecit :

Si cine e batrina Alice ? Cred ca tu le cunoti pe toate bah le

din tinut

Sigur ca be cunosc, altfel cum le-a putea ajuta cind sint a

nevoie ? Cit despre batrina Alice, ea e imparateasa tuturor ID1tri-

nelor i regina a toate cite se spun, se fac i se vinturi, mai ales

tie o scams de legende intelepte. E oarbI sarrnana, dar cind iti vor-

35


35/325

bete ai crede ca to sfredelestc ping in strafundul inimii. Eu insami

adesea imi acopar fata sau o intorc de la ea, caci imi pare ca

vedc schimbind fete-fete desi de douazeci dc ani ochii ei i-au pier-

dut lumina. Meritl sit o cercetezi tata, chiar numai ca sa vezi cum

o batrina ovarba si neputincioa.sa are o alit de mare ascutime a sim-

turilor si cuviintI a purtarilor. Te rog sa ma crezi ca dupa vorba

si purtare ai putea-o lua drept contesa. Hai, vino s-o vedem pe

batrina Alice, nu sintem nici la un sfert de inn de casa ei.

Toate acestea, draga inea, spuse lordul secretar, nu-mi ras-

pund la intrebare, anume cine e femeia si ce legaturi are ea cu fa-

milia fostului stapin ?

A fost un fel de cloicii din cite stiu ; si a ea'mas aici fiindca

doi din nepotii ei au stat in slujba ta. Se pare insa a a fost impo-

triva

vointei ei fiindca sarmana sufera amarnic de schimbarea vre-

murilor si a stapinilor.

Mare cinste mai imi face, raspunse lordul secretar. Ea si cu

ai

ei beau si maninca pe banii mei, jelindu-se tot timpul ci nu mai

slujesc o familie care n-a folosit vreodata Ia ce.va, nici lor, nici

altora

Vai, raspunse Lucy, sa stii ca o nedrcptatesti pe batrina

Alice. Nu c citusi de putin iubitoare de bani si pentru nimic in

lume n-ar 'primi pomana chiar de-ar muri de foame. Doar ca ii

place sa povesteasca, la fel ca mai toti batrinii cind ii intrebi de

istorii din tineretea lor ; si vorbeste de cei din neamul Ravenswood

doar fiindca a trait atitia ani sub aripa. lor. Sint sigura insa ca tie

iti poarta recunostinta pentru ca ai proteguit-o si ca mai degraba

ar grai catre tine decit catre altcineva din jur. Rogu-te tata, hai

s-o cercetam pe batrina Alice.

Si

cu incapatinarea unei copile rasfatate it tiri pe lordul secre-

tar in partea in care dorea.


36/325

CAPITOLUL IV,

Axe coroana pomilor snaps zarea

Un fir de fum, subtire

fi ufor

5i said ce spre stele se-mind ca

So inn fill copilci i-aduce a ince tifor

Afa pre cu t it ClICCre a din zbor...'

(Spenser)

LUCY

TI

CALAUZEA PE TATAL Et, EL

fiind pica cufundat de obicei in trcburile-i politiceti on lumepi

pentru a avca vremc unoasca intinscle sale rnoii i locuind

mai mutt la Edinburgh ; pc cind ea cu mama sa edeau toata vara la

Ravenswood

arte din inclinatie fireasc, parte din lipsa altei

ajunscsc. sa CL11103 .Sti in preumblirile sale, fiecare ca'rare, alee,

viroaga on vilcea umbroasii,

Spuneatn ca lordul secretor nu era ncsiintitor la frumusetile

naturii ; i, ca sa-i facers dreptatc, trebuie sa adaugam c le gusta

cu i mai multi plicere cind o aver alaturi pe fru noasa, simpla

ciudata-i copila care, agatati de brawl lui, cu dragoste filiala, dud

it

chema sa admire maretia vreunui stcjar bitrin, cind clue tie cc

cotituri nca5ieptati a cara'rii ; torcinduli caierul prin dumbravi

i viroaee, is ea deoLiata la lac deschis de unde se vadeau, pins de-

parte, cimpurilc de dcdesubt, prelingindu-se inapoi priptre stirci

desi.xri

ve privt1iti indeobte ascunse

pr virii

omului.

37


37/325

Oprindu-se o data sa admire privel4tea ce se deschidea in fata

ochilor lor, Lucy ii spuse tatalui sat' ca se aflau in apropierea ca-

sutei protejatei sale oarbe ; i intr-adevar, catind pe dupa colina,

o cararuie care o incingea ca o panglid, batuta de pii necalau-

ziti de vedere ai stapinei, ducea la o coliba cuibarita intr-o vagauni

neagra i intunecoasa, parind anume facuta pe potriva beznei in

care traia batrina.

Stinca cea noptateca parea ca se apleaca asupra cocioabei gata-

gata sa pravaleasca un bolovan de pe incruntata-i frunte peste

ubralul sala de dedesubt. Coliba era de chirpici ;i piatra, tivita

cu acoper4 grosolan de stuf, care cam curgea la vale. Din mijlocul

sau se ridica o uvita de fum albastrui incolacindu-se in sus, pe

fata alba, aplecata, a stincii i dind privel4tii un aer de neasemuita

dulceata. Intr-o gradinita prapadita, inconjurati de tufe de soc ser-

vind de gard viu i printre stupii de pe urma carora traia, o gasira

pe buna batrina pentru care Lucy il adusese pe tatal ei pins aici.

Orice nenorociri se vor fi abatut pe capul acelei batrine

ri-

cit de sarman era salaul sau, nu era greu sa vezi din prima clips

d nici anii, nici saracia, necazul on boala nu ingenuncheasera

firm tare a acestei femei cum nu se mai afla alta. Sedea pe un sca-

unel sub un mesteacan plingator neobipuit de batrin i de stufos

aka cum e de obicei infatiata Judah ezind sub palmier cu un aer

de maretie tragica. Era inalta de statura, impunatoare, doar putin

incovoiata sub greutatea anilor. Debi de tarand proasta, vevnin-

tele :ii erau neobinuit de curate, deosebindu-se In aceasta privinta

de ale celor mai multi de o seama cu ea, i erau potrivite cu o

i chiar cu un gust la fel de neobinuite. Privitorul era Insa izbit

mai ales de expresia chipului ei i de aceea mai toti oamenii ii ara-

tau semnele unui mutt mai mare respect i cuviinta decit ar fi putut

ea cuteza sa ceara, judecind dupa mizera-i cocioaba, semne pe care

ea be primea Cu demnitatea degajata a celui care tie ca i se cuvin.

Trebuie sa Li Lost frumoasi odata, dar plamada ietei sale era in-

drazneati i barbatoasa, din cele care nu supravietuiesc zorilor ti-

neretii ; pe obraz u ramasese Insa inscris bunul simt, cugetarea

adinca, mindria aspra care, la fel cu imbracamintea, parea sa nu

ingaduie asemanare cu cei de o seama cu ea. C

Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor

Documents

Transcript of Sott, Walter - Mireasa Din Lammermoor