Sociologia procesului

de la Bolognia

Cuprins

Introducere ....................................................................................................................................... 1

Capitolul I. Precizări generale despre Procesul de la Bologna. Integrarea Republicii Moldova la acesta. .............................................................................................................................................. 6

Capitolul II. Analiza comparativă a implementării procesului de la Bologna în viziunea studenţilor din România ................................................................................................................ 12

Capitolul III. Analiză şi comparaţii efectuate asupra rezultatelor cercetării asupra implementării Procesului de la Bologna în Republica Moldova. Cazul USM. .................................................... 15

Capitolul IV. Analiza conferinţei de la Helsinki, Finlanda a Procesului de la Bologna, cu privire la diplomele de master, 14‐15 martie 2003 ................................................................................... 19

Capitolul V. Cîteva precizări cu referire la învăţămîntul centrat pe student ................................. 21

Recomandări şi concluzii .............................................................................................................. 23

Bibliografie .................................................................................................................................... 25

SociologiaprocesuluidelaBologna  Introducere

Actualitatea temei

Perioada de tranziţie, care, iată că nu-şi mai găseşte sfîrşit, prin care trece Republica Moldova, a impus acesteia adaptarea la trepidaţiile lumii contemporane şi totodată, adoptarea unui nou stil de abordare a tuturor sferelor, fie ele sociale, economice sau juridice. Trăim într-o perioadă, cînd deciziile se adoptă foarte repede, lumea contemporană fiind o imensă pînză de păianjen, prin care noi trebuie să alergăm.

Reformele Uniunii Europene şi totodată transformările de mare amploare care sînt în curs de desfăşurare, au oferit şansa multor state de a-şi schimba mentalitatea şi tradiţiile, la care, se pretau aceştia, mai înainte.

Una dintre spectaculoasele reforme care şi-a găsit sprijin şi a fost acceptată de majoritatea statelor europene, a fost reforma în învăţămîntul superior. Aceasta a impus noi exigenţe în ceea ce priveşte pregătirea tinerilor specialişti din diversele domenii oferite cu generozitate de către universităţile din Republica Moldova. ara noastră a aderat şi ea la această reformă, care-şi găseşte definiţia sub sintagma "Procesul de la Bologna", proces prin care se urmăreşte de altfel, crearea şi asigurarea funcţionării unui spaţiu european comun privind învăţămîntul superior.

Consider actuală tema dată, întrucît este vorba despre modificarea în totalitate a metodelor, practicilor şi tehnicilor de predare, altele (evident!) decît cele care ne-au fericit perioada sovietică şi post-sovietică. Întrucît se vorbeşte despre implementarea noilor tehnologii de predare, care au menirea de a schimba gîndirea şi accepţiunile tinerei generaţii, este foarte important să studiem impactul acestei reforme asupra studenţilor care s-au învrednicit de asemenea reformă. Este inerentă şi evidentă studierea reuşitei acestei noi metode, care este succesul ei asupra sistemului de învăţămînt superior din Republica Moldova şi care este părerea studenţilor dar şi a cadrelor didactice din cadrul universităţilor, vizavi de acest subiect.

Reforma dată nu este una de neglijat şi nu trebuie să admitem accepţiunea că este o reformă obişnuită sau că statul nu a avut ce face şi s-a mai jucat de-a v-aţi ascunselea. Nu. Este vorba la mijloc despre învăţămîntul superior, locul unde individul îşi găseşte un loc în societate, se pregăteşte de saltul mongolic pe care trebuie să-l facă în lume, şi de ce nu, este o probă a maturităţii lui. De aceea, este şi va fi mereu de o actualitate înaltă, problema pregătirii tinerilor specialişti. Or de felul în care cadrele didactice îi pregătesc, depinde şi funcţionarea de mai departe a statului, şi aici vorbind din punct de vedere strict tehnic.

Succesul reformei adoptate de către Guvernul R. M. depinde nu numai de profesorii universităţilor ci şi (în mare parte) de studenţi. Este foarte important pentru ei de a conştientiza importanţa acesteia, de a avea o atitudine mai serioasă faţă de învăţămîntul superior şi nu în ultimul rînd, de a avea un înalt grad de implicare în viaţa studenţească (omiţînd aici, bineînţeles, derogările de la normal pe care orice student le face în perioada aceasta).

Probabil mulţi se întreabă care este totuşi sensul unei astfel de reforme, motivul pentru care şi Republica Moldova a optat pentru această alegere. Ei bine, obiectivul principal al acestei reforme este de a-l pune pe student în situaţia cînd el singur trebuie să găsească răspuns la toate întrebările pe care-l macină, profesorul fiindu-i doar un îndrumar în acest sens, care-l va ghida şi-i va explica

SociologiaprocesuluidelaBologna  unele lucruri, care, la această vîrstă, încă nu-şi cunosc răspunsul, şi nu în ultimul rînd, de a-i dezvolta criticismul, capacitatea de a verifica totul, de a pune la îndoială anumite lucruri, or numai în aşa fel, se va asigura o dezvoltare multilaterală a studentului.

Este un beneficiu enorm pe care ni l-a oferit reforma de la Bologna dar în acelaşi timp şi o mare responsabilitate în faţa căreia ne-am pomenit, întrucît aceasta presupune transformări radicale în curriculum universitar, gîndirea şi adaptarea acestuia la cerinţele procesului de la Bologna.

Prin noile condiţii impuse de către această reformă, pe care unii o consideră depăşită şi nereuşită, s-a permis revizuirea disciplinelor în toate universităţile Republicii Moldova, modalităţile de predare s-au schimbat complet şi nu în ultimul timp, s-a schimbat şi opinia multor studenţi şi cadre universitare referitor la ceea ce înseamnă universitate şi mediu academic.

Tema studiată va fi mereu actuală. Lumea universitară este mereu într-o continuă schimbare şi de aceea, responsabilii care au decis adaptarea la procesul de la Bologna, vor fi pur şi simplu obligaţi ca de acum înainte să supravegheze buna desfăşurare a lucrurilor în învăţămîntul superior.

Scopurile cercetării: a determina în baza cercetării, rezultatele implementării Procesului de la Bologna în cadrul sistemului de învăţămînt superior, atitudinea studenţilor atît din Republica Moldova cît şi din România faţă de schimbările aduse de acest proces, prezentarea unei analize comparative dintre România şi Republica Moldova referitor la Procesul de la Bologna.

Obiectivele cercetării: a ilustra situaţia implementării Procesului de la Bologna în Republica Moldova şi a-i prezenta starea actuală, a face o paralelă dintre reforma învăţămîntului din România şi Republica Moldova, identificarea carenţelor legislative din domeniul învăţămîntului, prezentarea unor concluzii generale asupra Procesului Bologna.

Analiza şi prezentarea listei bibliografice

Cărţi, ziare, reviste, publicaţii, articole

1. Manualul calităţii învăţămîntului şi cercetării ştiinţifice, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mîine, 2008;

2. Învăţămîntul centrat pe student - reper principal al procesului de la Bologna, asist. Drd. Liliana - Luminiţă Todorescu, Universitatea "Politehnica" din Timişoara;

3. Prezentarea referinţelor bibliografice utilizate în cercetare: Ghid Practic, Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi, Biblioteca Ştiinţifică, Ana Nagherneac, Elena Scurtu;

4. Confluenţe Bibliografice, Revista de bliblioteconomie şi ştiinţele informării a Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat "Alecu Russo" din Bălţi;

5. Buletinul asociaţiei bibliotecarilor din Republica Moldova, Materialele conferinţei anuale a asociaţiei bibliotecarilor din Republica Moldova, Bălţi, 2007;

6. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Raport cu privire la implementarea procesului de la Bologna în România: Perspectiva studenţilor, 2009;

7. Procesul de la Bologna, Conferinţa privind diplomele de master, Helsinki, Finlanda, 14-15 martie, 2003;

SociologiaprocesuluidelaBologna  

8. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Andrei Galben şi colectivul de autori, Chişinău, 2007;

9. Concluziile participanţilor la seminarul internaţional "Dinamica Procesului de la Bologna în Republica Moldova", Chişinău, 8-9 decembrie, 2005;

10. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru perioada 2008-2011, Nicolae Toderaş, Chişinău, 2007;

11. Quality Assurance Review for Higher Education. După 5 ani de implementare a procesului de la Bologna. Perspective ale învăţămîntului superior romînesc din perspectiva studenţilor, Alina C. Gavra, Daniela Alexe, Irina Drexler, vol. II, nr. 1, aprilie 2010;

12. Strategia de dezvoltare a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţeanu" din Republica Moldova în perioada 2011-2020, Chişinău 2011;

13. A. Galben. ULIM: 1992 – 2002. Pagini din istorie. – Chişinău, 2003;

14. A. Galben, I. Bostan, G. Belostecinic. Moldova şi învăţămîntul Universitar European. „Moldova şi Lumea”, Chişinău, 2003, nr.5-6;

15. A. Galben. Necesitatea adoptării conceptului educaţional naţional unic // „Moldova Suverană”, 22 mai 2003;

16. Ana Guţu. Managementul Calităţii în Învăţămîntul Superior din Suedia, 2005;

Legi şi alte acte normative

1. Legea privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior. Nr.1070 din 22 iunie 2000 ;

2. Ordinul MEŞ nr.607 din 26 octombrie 2000 „Cu privire la punerea în aplicare a planului cadru pentru învăţămîntul superior universitar”

3. Legea Învăţămîntului nr. 547 din 21.07.95. Monitorul Oficial nr. 062 din 09.11.95 4. Plan-cadru provizoriu pentru ciclul I (studii superioare de licenţă). Aprobat prin ordinul

M.E.T.S. nr. 202 din 01 iulie 2005; 5. Ghid de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu. Aprobat prin Hotărîrea

Colegiului M.E.T.S. nr. 31 din 23.02.2006, pus în aplicare prin ordinul nr. 140 din 25.02.06 nr.07-13-468 din 17.08.2005 ;

6. Regulament cu privire la organizarea formării profesionale continue. Aprobat prin hotărîrea Guvernului R.M. nr.1224 din 09 noiembrie 2004 ;

7. Declaratia participantilor conferintei internaţionale “Modernizarea învatamîntului superior din Republica Moldova în contextul procesului de la Bologna”, Chisinau, 27 noiembrie 2004 ;

8. Hotărîre cu privire la aprobarea Direcţiilor strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010 nr. 160. Adoptat: 21.07.2005. În vigoare din 21.07.2005.Monitorul Oficial nr. 104 din 05.08.2005. 20. Codul cu privire la ştiinţa si inovare al Republicii Moldova // Legea Republicii Moldova nr.259 din 15 iulie 2004 ;

SociologiaprocesuluidelaBologna  

9. Ana Guţu. ULIM a elaborat un proiect de strategie a dezvoltarii invatamantului superior, 2006, www.almamater.md

Resurse internet

1. www.almamater.md; 2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Procesul_Bologna 3. http://www.agir.ro/buletine/489.pdf 4. http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/Revista_QAR/Aprilie_2010/Gavra__Alexe__Drex

ler.pdf 5. http://www.bologna.ro/a/upfolders/ANOSR-Implementare_proces_Bologna_in_Ro-

Perspectiva_Studentilor.pdf 6. http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/bologna-seminar-helsinki-mar03-oth-rmn-

t02.pdf 7. http://ulim.md/strategia-ulim 8. http://www.expert-grup.org/library_upld/d99.pdf 9. http://www.slideshare.net/Dib_ulim/harconita2 10. http://www.abrm.md/files/abrm_buletin7.pdf 11. http://www.resurseculturale.ro/site/?q=book/export/html/42 12. http://anagutu.net/?page_id=58 13. http://agalben.ulim.md/wp-content/uploads/2009/04/concept.pdf 14. http://usmf.md/uploads/Downloads/Regulamente/STRATEGIA%20ROM%20FINAL.pdf

Dat fiind faptul că în cadrul procesului de instruire este foarte importantă studierea lucrărilor şi analiza acestora, studentului i se impune totodată şi elaborarea unei fişe cu lista bibliografică pe care a consultat-o. Descoperirea necunoscutului persistă în cercetările anterioare materializate în documente ştiinţifice - adevărate surse de inspiraţie în orice investigaţie1.

Avînd în vedere actualitatea temei şi modul pe care l-a avut Procesul de la Bologna, am considerat necesar, să consult resursele internet, ziarele, revistele şi publicaţiile care relevează importanţa şi necesitatea efectuării unui asemenea pas în sistemul educaţional. Resursele internet le-am abordat din simplul motiv că acesta reprezintă totuşi cea mai mare platformă de schimb de informaţii, unde acestea din urmă, circulă liber şi pot fi accesate din orice colţ al lumii. Internetul reprezintă în ziua de astăzi una dintre cele mai eficiente metode de circulaţie a informaţiei, unde ştirile se propagă uimitor de repede. Pentru a găsi articole şi cercetări ştiinţifice (pe care o bibliotecă le poate avea sau nu), şi în acelaşi timp, pentru a economisi energia şi pe alocuri nervii (!), mi s-a părut că sursele găsite în spaţiul cibernetic, pot prezenta o cale veridică de transpunere a ideilor apropo de reforma pe care o propune Bologna.

Ziarele, de asemenea, reprezintă o sursă bibliografică importantă, pe care nu o poţi omite şi nici da cu piciorul. Prezumîndu-se a IV-a putere în stat, mass-media reprezintă la ora actuală, alături de internet, un mijloc de răspîndire la scară mondială a informaţiilor. Criticată dur de unii, precum că                                                             1 Prezentarea referinţelor bibliografice utilizate în cercetare : Ghid practic / Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Bibl. Şt. ; alcăt. :Ana Nagherneac, Elena Scurtu 

SociologiaprocesuluidelaBologna  ar fi instrumentul de manipulare în masă folosit de către guvernare, cred totuşi, în intenţiile sănătoase ale jurnalisticii, ştirilor şi radioului – acelea de a informa populaţia cu privire la schimbările ce au loc zi de zi, şi de propagare a noutăţilor. Oricum, trăim în secolul XXI, unde informaţia circulă cu „viteza luminii”.

Cred că nu mai trebuie să fac nici o precizare apropo de diferitele reviste şi publicaţiile diferitor organizaţii sau reprezentaţi ai culturii şi învăţămîntului. În opinia mea, acestea reprezintă şi ele o sursă de informare, mai ales în problema învăţămîntului de tip Bologna.

Avînd în vedere că această problemă este una acut criticată de unii şi acceptată de majoritatea, rolul acestora enumerate mai sus, au inerentul rol de a informa şi a dezvolta criticismul, de a-l propaga asupra populaţiei ţării. Subiectul dat este dezbătut la scară europeană, ori sursele bibliografice de mai sus, nu fac decît să dea naştere la diversitate, o diversitate care pînă la urmă este benefică pentru noi. Totdeauna este bine să ne informăm din mai multe surse, să cunoaştem problema din toate punctele de vedere şi să scoatem în evidenţă atît aspectele negative cît şi pe cele pozitive.

Întorcîndu-mă la lista cu referinţe bibliografice, am să evidenţiez faptul că am întîmpinat anumite dificultăţi în identificarea acestora. Şi nu mă refer aici la faptul că este greu să dai un click pe internet ca mai apoi Google să-ţi umple pagina de căutare cu rezultate. Nu. Este mai greu să alegi rezultatele căutării, ca acestea să fie relevante şi să corespundă realităţii. Am identificat şi surse din anii 2003, 2007, 2009, etc. Mi s-a părut excelentă ideea dacă aş arunca o privire în trecut şi totodată aş oferi o retrospectivă a tranziţiei Procesului de la Bologna în Republica Moldova, încercarea de tatonare a terenului pentru a vedea cum a fost în trecut şi care sînt rezultatele în prezent.

De asemenea, am utilizat în tema de cercetare şi surse din străinătate, preponderent romîneşti, în încercarea firească de a face o comparaţie asupra faptului cum a fost primită această reformă dincolo de Prut şi ce impact a avut aceasta într-un mediu, altul decît ţara noastră. M-a gîndit că este bine să avem şi o retrospectivă a ţării noastre vecine în ceea ce priveşte Procesul de la Bologna. Poate că făcînd o paralelă dintre Republica Moldova şi România, reuşesc că ilustrez un model relevant al succesului pe care l-a avut această reformă acolo, şi poate (pe alocuri) să propun nişte idei ca acest proces să nu fie primit în furci de către o mulţime impunătoare de indivizi, motivele aici fiind diverse2.

În fine, ca să nu mai lungesc vorba, voi încheia pe nota principiului „Cine caută găseşte”. În cele din urmă, o tentativă de analiză şi prezentare a listei bibliografice, pînă la urmă nu este un lucru atît de complicat. Ba din contră, îţi oferă şansa unei noi experienţe, a unei noi trăiri şi descoperiri. În bibliografia studiată am descoperit lucruri pe care nu le ştiam pînă la acel moment, importante de altfel. Recunosc că nu am acoperit toate referinţele bibliografice, pentru că fizic nu este posibil. Numai în spaţiul virtual sînt sumedenii de articole şi opinii cu privire la acest subiect, iar o analiză a comentariilor de pe forum am găsit-o ca fiind puerilă şi neadecvată pentru o cercetare. Ea nu poate reprezenta o dovadă veridică referitor la subiectul cercetat, pentru că mulţi dintre cei care stau în faţa calculatoarelor nici nu ştiu despre ce vorbesc, aruncă comentarii aiurea, în gol şi fără de „vlagă”. Este mai degrabă ilustrarea stupizeniei de care poate da dovadă un individ ce se foloseşte de dreptul său de a-şi exprima liber opinia.

                                                            2 Putem face trimitere aici la necunoaşterea de către mulţi a ceea ce presupune reforma bolognesă, starea de inhibă pe care mulţi dintre cetăţenii R. M. o au în „sînge”, etc.

SociologiaprocesuluidelaBologna  CapitolulI.PrecizărigeneraledespreProcesuldelaBologna.IntegrareaRepubliciiMoldovalaacesta.Scopul suprem al procesului Bologna este de a crea un Spaţiu European al Învăţămîntului Superior (SEIS) bazat pe cooperarea internaţională şi schimbul de comunităţi academice3. Astfel, acest proces a fost implementat pentru facilitarea mobilităţii studenţilor, absolvenţilor şi a personalului academic, pentru pregătirea studenţilor atît pentru carieră, cît şi pentru viaţă. De asemenea, procesul dat, îşi doreşte a fi un suport pentru dezvoltarea personală de mai departe a studentului, facilitarea intrării lui în viaţa socială şi oferirea de liber acces la învăţămîntul de calitate. Dincolo de toate, Procesul de la Bologna, reprezintă o schimbare majoră în sistemul universitar, ce vizează direct, atît studenţii cît şi profesorii.

Procesul Bologna a luat numele Declaraţiei de la Bologna, act semnat în oraşul italian cu acelaşi nume în 19 iunie 1999, de către miniştrii responsabili de învăţămîntul superior din 29 de ţări europene. Astăzi, Procesul Bologna reuneşte 46 de ţări4, toate acestea făcînd parte şi din Convenţia Culturală Europeană. O caracteristică importantă a acestui proces, este faptul că sînt implicate: Comisia Europeană, Consiliul Europei, UNESCO – CEPES.

Cadrul calificărilor, care este de altfel, o condiţie obligatorie a Procesului de la Bologna, este menit pentru a descrie calificările dobîndite prin intermediul învăţămîntului superior şi cum sînt acestea interconectate. Aici se descrie clar ce ar trebui să ştie şi de ce ar trebuie să fie capabil să facă un student care dobîndeşte o anumită calificare într-un domeniu, şi cum poate trece o persoană de la o calificare la alta, în cadrul unui sistem.

În Comunicatul de la Londra, din mai 2007, miniştrii responsabili de învăţământul superior din ţările participante în Proces, susţineau faptul că “Mobilitatea personalului academic, a studenţilor şi absolvenţilor este unul dintre elementele centrale ale Procesului Bologna, creînd oportunităţi de

dezvoltare personală, dezvoltarea cooperării internaţionale între indivizi şi instituţii, întărind

calitatea învățământului superior şi a cercetării, dând substanță dimensiunii europene”5.

Odată cu trecerea şi adaptarea învăţămîntului superior la standardele de la Bologna, trebuie să se asigure şi calitatea învăţămîntului. În privinţa învăţămîntului superior, termenul de asigurarea

calităţii se referă la toate politicile, procesele și acțiunile menite să asigure că instituţia, programele și calificările întrunesc și mențin standarde specifice legate de educație, suport financiar și infrastructură. Astfel asigurarea calității aduce, în primul rînd, o garanție instituțiilor de învățămînt superior, despre faptul că nivelul de calitate este atins. Asigurarea calității are de asemenea funcția de a îmbunătăți și perfecționa continuu sistemul de învățămînt.

Unul din scopurile Declarației de la Bologna (1999) a fost acela de a încuraja cooperarea europeană în domeniul asigurării calității Învățământului Superior, prin crearea unei viziuni comune în elaborarea de criterii și metodologii comparabile. La reuniunea ministerială din 2005 s-a adoptat documentul cu numele Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher

                                                            3 Raport. Implementarea Procesului Bologna în România: perspectiva studenţilor. Studiu prezentat de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România. Bucureşti, 2009. 4 Ibidem 5 Ibidem

SociologiaprocesuluidelaBologna  Education Area

6, elaborat de ENQA în cooperare cu agențiile membre si celelalte 3 structuri membre ale grupului E4 (EUA, EURASHE, ESU).

Dacă tot vorbim de integrarea în spaţiul european şi Procesul de la Bologna, ar trebui să avem în vedere şi dimensiunea socială la care se referă transformarea bologniană. Dimensiunea socială, prin definiţia sa, se refera la egalitatea de şanse în contextul învăţămîntului superior, în termeni de: acces, participare, terminarea studiilor, condițiile de trai, ghidare şi consiliere, suport financiar şi reprezentare în structurile decizionale. Aceasta induce de asemenea şi oportunităţi egale în domeniul mobilității, portabilitatea suportului financiar şi îndepărtarea oricărui tip de barieră.

Dimensiunea socială a fost un element discutabil, şi (indubitabil în acelaşi timp) al Procesului Bologna încă de la întâlnirea ministerială de la Praga, 2001. Acest item a fost inclus în Comunicatul ce a precedat întîlnirea, la sugestia reprezentanților studenţilor. În Comunicatele ce au urmat, dimensiunea socială a fost recunoscută ca o parte crucială pentru succesul spaţiului comun european, şi ca o parte integrantă a acestuia.

În sensul aderării Republicii Moldova la Procesul de la Bologna, modificarea legislativă s-a produs printr-o decizie politică. La 24 mai 2004 a fost adoptată Strategia Învăţămîntului Superior din Moldova în contextul Procesului de la Bologna. Documentul prevedea:

- organizarea învăţămîntului superior pe 3 cicluri;

- introducerea unui sistem de calificări (diplome) comparabile cu cele din spaţiul european;

- adoptarea unei strategii de evaluare, bazată pe Sistemul European de Credite Transferabile - ECTS prin care să se poată asigura mobilitatea beneficiarilor serviciilor educaţionale;

- stimularea mobilităţii cadrelor didactice şi a personalului managerial în scopuri de formare profesională, predare, cercetare;

- dezvoltarea curricumului în baza unor metodologii şi criterii comparabile cu cele din comunitatea europeană;

- extinderea tendinţelor pozitive de dezvoltare asupra întregului sistem de învăţămînt7.

În fine, Republica Moldova, aceasta a aderat la Procesul de la Bologna, la data de 19 - 20 mai 2005, în cadrul Conferinţei Miniştrilor Educaţiei din Europa. Adaptarea învăţămîntului universitar la noile cerinţe pe care le impune acest proces, a început însă mai devreme de 2005, în prezent, Republica Moldova aflîndu-se într-o continuă schimbare în ceea ce priveşte sistemul universitar. De asemenea, odată cu aderarea Republicii Moldova la această schimbare majoră şi radicală, s-a pus în practică şi Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS).

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 981 din 25 august 2006, Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul Concepţiei modernizării sistemului de învăţămînt din Republica Moldova. A urmat apoi o perioadă sumbră, pentru că în perioada 2006 - august 2007, documentul a rămas blocat în Parlament. Mai mult decît atît, Preşedintele de atunci anunţa că va propune un nou proiect de lege prin care să reglementeze întreg sistemul educaţional. Acest fapt relevă o imixtiune instituţională şi

                                                            6 Ibidem 7 Nicolae Toderaş. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru perioada 2008-2011, pag. 21.

SociologiaprocesuluidelaBologna  o tendinţă de hipercentralizare a sistemului educaţional8. Drept consecinţă, noul cadru legislativ nu a putut fi examinat şi adoptat de către instituţia legislativă.

Pentru că era şi firesc să prezint o serie de „gînduri” negative asupra acestei teme de dezbatere, iată ce spune mai jos, acelaşi autor9 pe care l-am citat anterior, despre înfăptuirea reformei de la Bolognia. Am considerat necesară şi o opinie contrară celei care slăveşte Procesul Bologna, pentru a-i prezenta cititorului şi o altă părere. Acest lucru este necesar, pentru ca acesta din urmă să-şi dezvolte capabilitatea de a-şi forma propria-şi părere despre această reformă. De menţionat faptul că autorul studiului dat, vorbeşte doar despre cadrul normativ şi legislativ şi carenţele acestora care au avut impact asupra mediului educaţional. Textul este transpus cu fidelitate…

Cauzalitatea şi efectele înfăptuirii eşuate a cadrului legislativ şi normativ din domeniul

educaţional, după aderarea la Procesul Bologna.

În anul 2004 se considera că dezideratul politic de integrare europeană a Republicii Moldova va deveni parte activă în spaţiul european educaţional, ceea ce însemna aderarea la Procesul Bologna nu s-a realizat conform conştientizării sistemice (mai ales, a sistemului terţiar), ci conform dispoziţiilor guvernamentale. Acest mod de acţiune vine în contradicţie directă cu logica ce stă la baza Procesului Bologna (guvernele reprezintă voinţa instituţiilor prestatoare de servicii educaţionale şi nu voinţa politică a structurilor guvernamentale). Într-un anumit mod, s-a aplicat metoda centralizată, unilaterală de aderare la Procesul Bologna. De aici rezidă multiplele eşecuri postaderare la Proces, care se reflectă prin următoarele constatări:

instituţiile implementatoare ale voinţei politice nu au fost capabile să înţeleagă integral în ce anume constă procesul de reformare, care sînt finalităţile şi care sînt riscurile procesului de racordare la spaţiul educaţional european;

nivelul de informare a beneficiarilor direcţi ale serviciilor educaţionale (mai ales elevii din sistemul secundar de treapta a II-a) nu au fost informaţi privind schimbările care urmează să fie implementate în sistemul de învăţămînt superior începînd cu anul 2005 - 2006 şi care sînt interferenţele cu învăţămîntul secundar general de treapta a II-a;

în lipsă de cunoştinţă şi informaţii necesare, unele instituţii au aplicat în mod necorespunzător principalele prevederi legale şi normative (de exemplu, modul de aplicare a Sistemului European de Credite Transferabile - ECTS, confuzia generală de trecerea la 3 ani de studii - pentru ciclul studiilor universitare de licenţă, mai ales în cazul domeniului de ştiinţe juridice, sau a unor specializări din domeniul ştiinţelor inginereşti;

beneficiarii direcţi ai serviciilor educaţionale, precum şi organizaţiile reprezentative ale acestora, s-au implicat la un nivel redus de informare a publicului larg privind modificările cadrului legislativ, a celui instituţional, dar şi a celui curricular. Mai mult decît atît, organizaţiile şi structurile reprezentative nu au reuşit să-şi creeze o organizaţie de piaţă unică, prin intermediul căreia să participe activ în procesul de reformă sistemică şi de racordare la Spaţiul European al Învăţămîntului Superior. De exemplu, nici o organizaţie studenţească reprezentativă nu a reuşit să obţină pînă acum statutul de membru observator pe lîngă European Union of Students -ESU (fosta ESIB). Prin urmare, vocea studenţilor din Republica Moldova nu este auzită la nivelul instituţiilor şi structurilor europene de specialitate, chiar dacă unele structuri şi organizaţii reprezentative participă la acţiunile şi programele desfăşurate de unele instituţii şi organizaţii europene de specialitate (de exemplu, participarea la elaborarea cercetării Bologna with Student Eyes 2007, elaborată de

                                                            8 Ibidem 9 Nicolae Toderaş. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru perioada 2008-2011, pag. 21. 

SociologiaprocesuluidelaBologna  

ESIB); schimbul de experienţă şi utilizarea practicilor de calitate se desfăşoară în continuare la un

nivel redus. Instituţiile prestatoare de servicii educaţionale nu-şi pot extinde programele şi acţiunile de colaborare cu instituţiile partenere din spaţiul comunitar şi extracomunitar, din cauza anumitor limitări normative (de exemplu, salarizarea cadrelor didactice sau a experţilor veniţi în instituţiile autohtone de învăţămînt);

ciclul universitare masterat nu este definitivat nici pînă în momentul elaborării prezentului document analitic, iar Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova îşi manifestă interesul de a prelua sub coordonare şi procesul de reglementare şi de organizare a celui de al doilea ciclu universitar;

în continuare, statutul studiilor de doctorat şi postdoctorat rămîne a fi incert. Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova deţine statutul de instituţie reglementatoare a cadrului metodologic privind organizarea acestui nivel de studii. Acest fapt comportă consecinţe negative asupra întregului sistem educaţional terţiar, dar şi asupra universităţilor care sînt considerate doar instituţii prestatoare de servicii şi nu instituţii care să genereze programe şi platforme de cercetare şi inovare. Prin urmare, la capitolul de cercetare şi inovare ştiinţifică, Republica Moldova prezintă în continuare o competitivitate scăzută în spaţiul european educaţional.

Ezitarea şi aplicarea confuză a aspectelor reformatoare a creat convulsii atît în rîndul prestatorilor de servicii educaţionale, cît şi în rîndul beneficiarilor acestor servicii, iar actorii de pe piaţa forţei de muncă continuă să fie detaşaţi. Prin urmare, nu au fost realizate campanii informaţionale pertinente asupra tuturor categoriilor de beneficiari privind reformele legislative, instituţionale şi de curriculum. Chiar dacă la nivelul unor instituţii au fost create echipe de promotori ai Procesului Bologna, acestea funcţionează în mare parte doar pe hîrtie.

Acum, nu ştiu cît de corect ar fi să dau o apreciere „pozitivă” textului de mai sus, însă într-o oarecare măsură, accept unele dintre observaţiile făcute de autor. Mă gîndesc că este normal să apară unele divergenţe în această direcţie, pentru că încă sîntem la început de cale şi ne vine greu să implementăm rapid această reformă. Sau ar fi cazul să îmbinăm Procesul de la Bologna cu sistemul cel vechi de educaţie? Ar fi o întrebare la care, sînt sigur că mulţi ar reflecta. Rămîne însă de văzut. Chiar îi îndemn pe cei care vor citi acest studiu, să se gîndească la aceasta şi nu să ezite să-şi exprime ideile.

Raportul de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei asupra îndeplinirii obligaţiilor Republicii Moldova, dat publicităţii la 14 septembrie 2007, precizează în cîteva contexte faptul că proiectele de legi întîrzie să fie adoptate aşa cum a fost stabilit prin actele de programare10.

Nicolae Toderaş. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru perioada 2008-2011, pag. 27.

Problema implementării pe deplin a reformei de la Bologna ţine de însăşi natura legislativului nostru. Probabil voi taxat pentru aceste opinii, însă cred că pe alocuri, reforma s-a implementat haotic, nu s-a ţinut cont de situaţia actuală din învăţămînt şi s-a dorit (poate!) ca Procesul Bologna să fie adoptat rapid, numai să avem o imagine bună în ochii Europei…

                                                            10 De exemplu, paragraful 213 este dedicat special acestui aspect, iar paragraful 15 face referinţă la aspectul general al îndeplinirii şi neîndeplinirii responsabilităţilor asumate. După: Honouring of obligations and commitments by Moldova, Doc. 11374 din 14 septembrie 2007, document accesibil la adresa web: http://assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/WorkingDocs/Doc07/EDOC11374.htm, ultima dată accesat la 11.10.2007

SociologiaprocesuluidelaBologna  Acum, cu toate că la obiectivele acestei teme de cercetări nu am menţionat, vreau să dau o copie fidelă a unui text, în care se menţionează succesul Procesului Bologna, implementat în Georgia, bineînţeles însoţit şi de un comentariu din partea autorului.

Georgia ca model de succes în implementarea obiectivelor Procesului Bologna

Spre deosebire de Republica Moldova, Georgia, stat care a aderat la Procesul Bologna în acelaşi val ca şi Republica Moldova, este considerat unul dintre statele de succes ale implementării Procesului Bologna. Acest stat s-a racordat mai eficace la prevederile Procesului de la Bologna decît chiar unele state care au participat la iniţierea Procesului. În acest mod, Raportul "Tendinţe V: Universităţile în formarea Spaţiului European al Învăţămîntului Superior", realizat de European University Association - EUA şi dat publicităţii în ajunul celei de-a cincea Conferinţe Ministeriale a Procesului Bologna, specifică faptul că cercetătorii EUA sînt plăcut surprinşi de succesele pe care le-a înregistrat Georgia în ceea ce priveşte implementarea obiectivelor specifice Procesului.

Potrivit raportului, Georgia a implementat diverse pachete de politici educaţionale ce ţin de: eradicarea practicilor de corupţie din sistemul de învăţămînt superior, trecerea la sistemul de 3 cicluri universitare, îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor educaţionale, mobilitatea academică - mai ales aspectul reîntoarcerii celor plecaţi, implementarea ECTS, etc. Instituţiile georgiene din domeniul educaţional au fost bine informate asupra aspectelor de performanţă propuse spre a fi atinse. Drept rezultat, respectivele instituţii au fost motivate de a participa activ şi responsabil în procesul de elaborare a reglementărilor naţionale, de valorificare a experienţei externe şi a practicilor de calitate interne. Opiniile, recomandările şi poziţiile instituţiilor implicate au fost luate în considerare în procesul de definitivare a cadrului legislativ, normativ şi metodologic.

Prin urmare, în Georgia funcţionează o nouă lege a educaţiei prin care instituţiilor superioare de învăţămînt li se asigură o autonomie instituţională deplină şi un sistem standardizat de acreditare bazat pe programe universitare. În urma acestui proces de liberalizare a sistemului de învăţămînt superior a fost introdusă o nouă metodă de admitere în instituţiile de învăţămînt superior. În baza unui Examen Unic de Admitere s-a reuşit reducerea nivelului de corupţie în procesul de admitere, s-a creat un cadru eficace de informare şi de orientare profesională.

În aceeaşi tendinţă, prin alocarea de granturi, Guvernul Georgiei a favorizat sinergia dintre programele de educaţie şi cercetare, care au fost extinse şi prin participarea directă a instituţiilor din sfera privată pentru profit şi a celei nonprofit.

În prezent, guvernul georgian se concentrează asupra: instruirii şi formării unui contingent de cadre didactice şi manageriale înalt calificate; modernizării metodelor de predare şi evaluare, precum şi a programelor de studii; creării centrelor de consiliere şi orientare profesională; îmbunătăţirii infrastructurii necesare pentru prestarea unor servicii educaţionale calitative şi competitive.

În consecinţă, cazul Georgiei este o practică de calitate, care poate servi drept model pentru Republica Moldova, ceea ce s-ar înscrie în recomandarea EUA de a intensifica procesul de cooperare şi schimb de experienţă la nivelul statelor din regiune.

Nicolae Toderaş. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru

perioada 2008-2011, pag. 28 – 30.

SociologiaprocesuluidelaBologna  Nu ştiu pe cît de relevant este să ilustrez un asemenea text în contextul în care Republica Moldova nu a ajuns la acel nivel cu Georgia, şi nici nu a avut cum, din cauza proastei reglementări din domeniul legislativului şi al învăţămîntului. Propun să lăsăm la o parte discuţiile şi pălăvrăgeala despre fosta sau actuala conducere a ţării şi ce trebuie să facă ea în întîmpinarea Procesului de la Bologna. Şi nu oricum propun pe masa tratativelor această ofertă, pentru că s-ar putea ca unii dintre noi să aibă păreri diferite în acest sens, iar o aprofundare în politică nu este necesară acum. Ceea ce vrea să menţionez este că în cazul Georgiei, avem exemplul viu al unui stat care şi-a dorit ca în primul rînd să dispună de tinerii specialişti proprii, ei au înţeles că statul nu poate funcţiona doar cu bani, ci principala resursă de dezvoltare a lor o reprezintă însăşi proaspătul specialist, luat de pe băncile universităţii şi angajat în cîmpul muncii. De aceea au şi pus în prim plan reforma Bologna. Probabil nu am flerul de a convinge şi totodată îmi dau seama că nu am invocat prea multe motive pentru a demonstra necesitatea Reformei Bologna, însă practica ne demonstrează – dacă se doreşte, atunci este posibil. Avem şi exemplul Georgiei în acest sens.

Propun acum, cîteva cuvinte, rezumativ, a ceea ce înseamnă procedura bolognesă pentru Republica Moldova şi ce presupune ea.

Procesul în sine, cuprinde o serie de modificări în curricula universitară şi adaptarea profesorilor din universitate la noile cerinţe, impuse de către această reformă. Bineînţeles, este destul de greu să spunem că o reformă îşi face efectele de îndată ce este adoptată şi pusă în aplicare. Trecerea la un sistem de 3 cicluri universitare care cuprind studiile de licenţă, studiile de masterat şi în fine studiile doctorale şi postdoctorale, este doar un pas făcut de către Republica Moldova spre mult rîvnita integrare în spaţiul european. Nu putem omite, desigur şi faptul că reforma de la Bologna mai include şi o serie de facilităţi pentru adepţii acestei transformări, una dintre ele fiind recunoaşterea reciprocă şi unanimă a diplomelor de studii, fapt ce ar duce cu uşurinţă la integrarea cetăţenilor Republicii Moldova pe piaţa internă şi cea europeană în cîmpul forţei de muncă.

Întregul sistem de învăţămînt, conform Bologna, aduc o nouă viziune asupra a ceea ce înseamnă studii de calitate. La capitolul acesta, Republica Moldova, este într-o continuă adaptare. Nu este cazul acum să dăm verdicte asupra acestei reforme, dacă este bună sau nu pentru ţara noastră, etc. Important este faptul că am acceptat să facem parte din această comunitate, pentru a aduce schimbarea şi diversitatea.

Recunosc că nu sînt iniţiat în ale sociologiei şi cercetării, şi nici nu prea cunosc unele nuanţe despre cum funcţionează sistemul de învăţămînt (sau cum ar trebui să funcţioneze impecabil!). Nu vreau să mă dau mare specialist în această privinţă, însă cu toate acestea, am să-mi permit pe final, o notă de încheiere, aşa ca „din partea autorului” (!).

Nu vreau să calific ca fiind bun sau rău sistemul de reforme pe care-l prevede Bologna. Nu vreau să afirm că este cel mai reuşit (de fapt nimic în lume nu este perfect), şi nici nu am ales această temă de cercetare pentru a mă pune în situaţia de „fan Bolognia”. Vreau doar să precizez că este o idee bună reforma învăţămîntului superior, era un lucru inevitabil. Învăţămîntul centrat pe student este ceva inevitabil, pentru că acesta trebuie pus în situaţia de a gîndi singur, de a-şi dezvolta abilităţile şi capacităţile pe care probabil că nici nu ştia că le posedă. În acest mod, constituim o generaţie nouă de tineri, cu idei noi, cu capacitate de previzualizare a unor fapte şi evenimente, şi care, de ce nu, ar putea da naştere la o grămadă de sugestii într-un domeniu sau altul. Desigur nu este uşor să schimbi ceva care ani de-a rîndul pare-se că funcţiona ca ceasul şi la prima vedere nu avea nici o

 carenţă. Coo constituieeste aşa. Neste Dumnstudentuluiredescopercam aiureaCapitolulviziuneaÎn urma efeBologna, ereferire la acercetări diultimul rînRomânia. AU.E., şi nu

Ca şi în Reimplementavîndu-se îdoctorat. Înacest dome

În toate unimplementnefiind nicprobleme, cazuri fiind

Dificultăţil

corciclace

sisttran

commat

ner difi

                     11 Raport. ImNaţională a O12 Ibidem 13 Rezultateleaceastă temă

onsider totue studentul,

Nu putem omnezeu, el nu i. În schimbre „simţul oa, însă trebulII.Analizstudenţilfectuării uneefectuat în Racceptarea şin acest dom

nd, pentru a Am ales Ro

u în ultimul r

epublica Motîndu-se (cuîn prim-plann continuareeniu.

niversităţile tat, diferenţaci un fel de iar în 24% d unele dific

le enunţate

relarea duratlu cu necesi

estuia; temul de crensferabile; masarea unoterii, etc.;

recunoaştereicultăţi la m

                      mplementarea POrganizaţiilor

e prezentate d de discuţie.

uşi că o mar, care din va

mite nici intepoate impu

b, el poate falfactiv” pen

uie să ne trezzacompalordinRoei analize coRomânia11, aşi în generemeniu, pentface o paral

omânia, penrînd, este un

oldova, în Rum de altfel n: ciclul I –e, am să dau

din România fiind legat

din cultăţi12.

au fost:

tei unui ităţile

edite

or

ea unor cursmasterat, com

                 Procesului BoStudenţeşti d

datează din anu

e parte din varii motive, ervenţia pro

une învăţareface ceva dentru studierezim la realitarativăaimomâniaomparative am analizat

e, Reforma dru a îmbogălelă între re

ntru că este sn vecin de l

România anueste şi prevlicenţa; cic

u prezentări

ia, sistemultă de eficien

suri frecvenmbinarea cic

ologna în Romdin România. B

ul 2009. Pe pa

Svină pentruşi-a pierdut

ofesorilor înea şi nu poate-a dreptul ie, pentru detate şi să dămplemena unui studit şi decis că de la Bolognăţi viziunea

eforma de lastatul nostrula care putem

ului 2005, svăzut), sistemclul II – studii, rezultatel

l de 3 ciclurnța cu care

ntate la niveclului maste

mânia: perspecBucureşti, 200

arcurs se prea

Sociologiapu stagnarea at gustul pen

n procesul înte băga cu dnteresant pe

escoperirea aăm dovadă dntăriiprociu de cercetar fi bine săna. M-am g

a celor ce voa Bologna imu vecin cel mm să învăţăm

s-a înfăptuitmul aşa – zidiile de masle obţinute î

ri prevăzut da fost imple

el de licenţă er de tip vec

ctiva studenţilo09. 

poate să fi int

procesuluiaplicării Prontru carte. Snvăţămîntulde-a sila cunentru studena ceva nou. de pertinenţcesuluideare referitoră prezint şi

gîndit că esteor lectura acmplementatmai apropiam multe.

şi reforma iselor „celosterat; ciclulîn urma cerc

de procesul ementat, în

în ciclul suchi cu cele d

or. Studiu pre

tervenit carev

delaBologocesului de ă fiu taxat dlui, dar profnoştinţele înnt: poate să-Ştiu că sunţă. elaBologr la Procesualte rezultae bine să ilu

ceste rîndurită în R. M. şat, este mem

„Bolognia”or 3 cicluri”,l III – studiircetării socio

Bologna es38% din ca

uperior; de tip nou13

ezentat de Alia

va schimbări în

gna la Bologna dacă nu fesorul nu n capul -l facă să-şi

nă poate

gnaînul de la ate, care fac ustrez nişte i, şi nu în şi

mbru al

”, , aici ile de ologice din

ste azuri

3.

anţa

n legătură cu

 În opinia mCu toate acchiar dăuneorganizaţii

Exemplu mîn urma int

licenţă în f

asistent psi

eforturile d

perspective

implementa

beneficii, m

Dacă este simplement

Recomandtrimitere la

Crevizciclche

Acoîn c

Rev

                     14 Raport. ImNaţională a O

majorităţii ocestea, un pează studeni, necesita re

menit să evitroducerii a

facultate, nu

iholog (fărăde specializ

e de realiza

are) are con

mai ales in p

să dăm un ctată corect, r

dările nu au a subsol, ofe

earea unor miunea Procelu de studii.estionate, păordarea acecele trei ciclvizuirea pla

                      mplementarea POrganizaţiilor

organizaţiiloprocent de 2nţilor (8%). evizuire ma

denţieze sitacestui siste

u aduce apr

ă master, ni

zare ulterioa

are profesion

nsecinţe soc

privinţa mo

calificativ acrezultatele f

întîrziat nicerind următ

mecanisme esului Bolog. În ceea ce ărerile despreloraşi benefluri;

anurilor de s

                 Procesului BoStudenţeşti d

or studenţeşt8% de orgaAcest lucru

ajoră în ceea

tuaţia mai suem. Cel mai

roape nici u

ici nu se poa

are). Locuri

nală scade.

ciale negati

bilităţii stud

cestei linii dfiind nesatis

ci ele, autorioarele soluţ

de corectaregna; % dintrpriveşte trere această pficii care de

studiu astfel

ologna în Romdin România. B

Sti, sistemul

anizaţii consu subliniază a ce priveşte

us menţionaimportant c

un drept de p

ate obţine a

ile la maste

Astfel, apr

ive pentru a

denţilor şi a

de evaluare,sfăcătoare, d

ii cercetării ţii:

e a acordăritre studenţiiecerea de la procedură sîerivă din cal

l încât acest

mânia: perspecBucureşti, 200

Sociologiapde 3 cicluri

sideră că nucă procesu

e implemen

ată: Exista m

constă în fa

practică, înatestat de lib

r fiind limit

eciem că sis

absolvenţi. Pa recunoaşt

, atunci putedin punct de

respective,

ii creditelordin Univerun ciclu la

înt împărţitelitatea de stu

tea să fie în i

NdeÎdîRpdîsrp

ctiva studenţilo09, pag. 13. 

procesuluii de studiu e

u are un impl Bologna în

ntarea lui.

mai multe d

aptul că abs

trucât titlul

beră practic

tate, şi număstemul (sau

Pe de altă perii internaţ

em spune căe vedere a s

pe care am

ECTS în corsităţi sînt analtul, în 38%

e. udent, tutur

concordanţmplementăr

Nu puteam odespre supliea de licenţăÎntrucît estediplomei, esîntrebarea: cRăspunsul epoate de simdiplomă esteînsoţeşte dipsuperioare. Erecunoaştereprofesională

or. Studiu pre

delaBologeste util studpact semnifin viziunea u

dezavantaje

solvirea cicl

l acordat es

că, independ

ărul de abs

u modul de

parte, existăaţionale

14.

ă aceasta a studenților.

m menţionat-

oncordanţă ngajaţi după% din Univ

ror celor car

ţă cu scopulării celor tre

omite să voimentul la dă sau de mae parte compste logic să cam la ce-areste unul pemplu. Suplime un documploma de stuEl faciliteazea academică a calificăr

ezentat de Alia

gna denţilor. icativ sau unor

rezultate

lului de

te de

dent de

olvenţi cu

mai multe

fost

-o prin

cu ă al treilea

versităţile

re studiază

l i cicluri;

orbesc şi diplomă (fieasterat). ponentă a ne punem r servi ea? cît se mentul la

ment care udii ză că şi ilor

anţa

e

 obţinute (dcontextul, mai există acestui doc

 

Universitatnumeroasestudenţi cudocument şexistenţa adoar au auzpuţine info

Conform nconcordanţstudiilor, sutrebuie elibcirculaţie eabsolventurecunoscutdobândite fchestionateUniversităţ

înțelese deImplementacest sens. din urmă nmetodelor şi implicar

                     15 Ibidem 16 Ibidem 17 Alianţa Na

diplome, cerconţinutul şUniversităţ

cument.

tea trebuie se divergenţeunosc imporşi în acelaşi

acestuia, în tzit şi 35% c

ormaţii legat

normativelorţă cu recunouplimentul berat într-o europeană pului să îi poate automat cfără a fi neve elibereazăţile percep t

e către actortarea sistemProcesul B

nu pare să țide predare,

rea lor în de

                      

aţională a Org

rtificate etc.şi statutul stţi care nu fa

să ofere stue, întrucît, înrtanţa acestui timp ştiu dtimp ce 40%cunosc foartte de suplim

r Europene oaşterea la diplomă limbă de

pentru ca ată fi competenţelvoit să le traă acest docutaxe suplim

rii din sistemmului de credBologna promină cont de a relevanța esign-ul curr

                 

anizaţiilor Stu

.). Suplimentudiilor făcuac acest lucr

denţilor toan sistemul eui despre % te

ment.

şi în

le aducă. În sisument într- o

mentare16.

m (conducerdite transfermovează unaceastă persevaluării proriculei nu re

udenţeşti din R

Sntul are menute de studeru, sau care

ate informaţeducaţional

stemul educo altă limbă

rile universirabile este un învăţămînspectivă. Elofesorilor delevă un înv

România. 

Sociologiapnirea de a inent. După cunu informe

ţiile de care din Români

caţional romdecît româ

Confocei de faptul implemşi simpserie dnevoilromânmulte

ităților, cadunul dintre cnt centrat pelemente impde către studvățământ ce

procesuluinforma despum studiul Aază studenţ

aceştia au nia se observ

mânesc 32%nă, iar în 21

orm concluzla ANOSRcă Procesul

mentat supeplu preluîndde reforme, lor sistemulunesc. Acest fori aceste r

dre didacticecele mai relestudent, îns

portante predenți sau feentrat pe stu

delaBologpre genul, nANOSR araţii despre ex

nevoie. Exivă că doar 2

% dintre Uni1% din cazu

ziilor la careR17, aceştia aul de la Boloerficial, Romd şi implemfără însă a

lui educațiofapt dovede

reforme nu ae, studenți, evante exemsă de multe

ecum adaptaedback-ul st

udent.

gna nivelul, ată15, încă xistenţa

stă şi aici 20% dintre

versităţile uri,

e au ajuns au opinat ogna a fost mânia pur

mentând o le adapta nal

ește că de au fost etc.). mple în ori acesta

area tudenților

SociologiaprocesuluidelaBologna  Într-o altă ordine de idei, am să-mi permit să mai adaug şi eu cîte ceva. Desigur, anul efectuării cercetării este unul (dacă îl putem numi aşa) cam depăşit de timp. Întrucît trăim într-o societate unde timpul îşi spune cuvîntul iar schimbările nu reprezintă altceva decît o rutină devenită deja o obişnuinţă, nu putem concluziona faptul că aceste rezultate sînt valabile şi pentru anul 2012. Sigur, bazîndu-ne pe acestea, ne putem forma doar o concluzie primară (dacă nu chiar prematură!) despre implementarea şi funcţionarea Procesului de al Bologna. Acest proces reprezintă unul din schimbările majore la care s-a pretat Uniunea Europeană. Deja ştim cu toţii că pentru o schimbare profundă a unui domeniu sau altul, trebuie să treacă niţel timp. Ei bine, pentru că vorbim despre sistemul de învăţămînt, sînt de părere că aici trebuie să treacă ceva mai mult pentru ca studenţii şi pe alocuri chiar profesorii, (de ce nu), să conştientizeze şi aplice în practică în proporţie de 100% toate condiţiile Reformei de la Bologna. Mita, corupţia şi alte meschinării care iată că se ţin scai de societatea modernă, împiedică cursul procesului bolognian, şi implicit, schimbările binefăcătoare pe care acesta le aduce în planul învăţămîntului superior. Nu trebuie să uităm în acelaşi timp şi faptul că de pe băncile universităţii îşi i-au „zborul” viitorii specialişti în domeniu, şi dacă vrem ca statul să funcţioneze bine, atunci, schimbările din învăţămînt, trebuie să reprezinte mereu un punct forte în planul şi strategia de dezvoltare a fiecărui stat. CapitolulIII.AnalizăşicomparaţiiefectuateasuprarezultatelorcercetăriiasupraimplementăriiProcesuluidelaBolognaînRepublicaMoldova.CazulUSM.Pentru a cunoaşte mai bine care sînt efectele unui asemenea proces, am decis să analizez un studiu sociologic efectuat în cadrul Universităţii de Stat din Moldova. Nu am ales întîmplător acest studiu, şi la mijloc nu este vorba de nici un alt motiv. Raţionamentul pentru care am decis să fac un asemenea pas, este în primul rînd economisirea de mijloace, resurse, timp şi, de ce nu, nervi. Ştim că o cercetare sociologică "mănîncă" mult timp şi necesită un consum mare de energie din partea celui ce cercetează o temă.

Studiul dat, s-a efectuat în perioada 1 - 14 martie 2008, sub genericul „Barometrul de opinie USM 2008”, pe un eşantion de 1410 studenţi ai USM, marja de eroare fiind de 2,6 %18.

În continuare, prezint rezultatele cercetării sociologice despre care am vorbit mai sus. Din start vreau să menţionez că acest studiu este unul cam învechit, rezultatele fiind din anul 2008 preponderent, iar unele dintre aşteptările cititorilor s-ar putea să nu coincidă cu realitatea prezentată aici. Probabil se va pune întrebarea „de ce anul 2008?”. Răspunsul este pe cît de simplu, pe atît de veridic. În primul rînd, nu s-a făcut o cercetare la nivel naţional pentru a se vedea care sînt cu adevărat rezultatele şi părerile despre această transformare. Doi la mînă ar fi faptul că, din cîte am căutat şi cercetat, doar Universitatea de Stat din Moldova a fost interesată în studierea acestui fenomen, iar eşantionul, aşa precum am menţionat mai sus, este reprezentat de către studenţii acestei universităţi.

Schimbările aduse prin acest proces, au contribuit la „reanimarea” sistemului nostru de învăţămînt şi la crearea de noi metode didactice pentru ca studentului să-i fie trezit gustul pentru studiere. Putem conchide că datorită acestui fapt, 67,6% din respondenţi, au afirmat că sînt foarte mulţumiţi

                                                            18 Aspecte ale impactului Procesului de la Bologna asupra învăţămîntului superior din Republica Moldova(CAZUL USM). Maria BULGARU, Oleg BULGARU, pag. 5. Chişinău, 2008.

SociologiaprocesuluidelaBologna  atît de schimbările aduse de Procesul de la Bologna cît şi de noile modalităţile de predare în cadrul prelegerilor. În continuare, prezint schematic rezultatele acestei cercetări19.

În 2006 reprezentările vis-a-vis de Procesul de la Bologna erau altele. Doar 26,4% din respondenţi erau foarte mulţumiţi, iar 68,5% – mulţumiţi parţial (a se vedea fig.1).

Aproximativ aceeaşi apreciere a fost dată şi calităţii orelor de seminare:

53,3% din respondenţi sînt foarte mulţumiţi, care împreună cu cei parţial nemulţumiţi alcătuiesc 92,9%;

92% din studenţii intervievaţi consideră că materialul lecţiei este bine structurat şi sistematizat (în 2006 – 35,5%);

89,9% consideră că profesorul cunoaşte materia şi o expune într-o formă accesibilă şi clară (în 2006 – 65,4%);

86,1% au apreciat pozitiv capacităţile profesorilor de a stimula interesul pentru disciplină; a crescut ponderea studenţilor implicaţi în activităţile de cercetare ale profesorilor, fapt

menţionat de 67,9% din respondenţi20.

Opiniile studenţilor asupra unor cauze ale nereuşitei lor, dintre care cel mai mare procentaj a obţinut materialul prea dificil (49,5%) (în 2006 – 51%), lipsa timpului pentru pregătire (46,8%) (în 2006 –

57%), unirea mai multor discipline în module (31,4%) (în 2006 – 31%). 14,3% din eşantionul de studenţi sînt de părere că cunoştinţele acumulate în sălile de curs nu corespund în mare majoritate cu activităţile pe care trebuie să le realizeze în timpul practicilor de specialitate (dintre acestea, 19,5% revin studenţilor anului III

                                                            19 Aspecte ale impactului Procesului de la Bologna asupra învăţămîntului superior din Republica Moldova(CAZUL USM). Maria BULGARU, Oleg BULGARU, pag. 5. Chişinău, 2008.  20 Studia Universitatis, nr. 4/14. Aspecte ale impactului Procesului de la Bologna asupra învăţămîntului superior din Republica Moldova(CAZUL USM). Maria BULGARU, Oleg BULGARU, pag. 5. Chişinău, 2008

Răspunsurile date de respondenţi apropo de transformările bolognese în învăţămîntul universitar

Foarte mulţumit 67,6 %

Parţial mulţumit 27,9 %

Deloc mulţumiţi 3,1 %

SociologiaprocesuluidelaBologna  Bologna), iar 61,9% consideră că aceste cunoştinţe corespund parţial programului practicii. Doar 10,8% au considerat aceste cunoştinţe ca fiind totalmente în corespundere cu cerinţele practicii (a se vedea fig.2)21.

Acum, să prezint şi rezultatele nivelului de cunoaştere a prevederilor de la Bologna. Este un rezultat destul de îmbucurător, întrucît mai mult de 50 % din cei intervievaţi cunosc procedura bologniană, deci, sînt capabili să facă o diferenţă între ceea ce ne-a oferit spaţiul sovietic şi ceea ce ne oferă spaţiul european. Nu este de mirare rezultatul, căci unul dintre principiile de bază ale procesului de la Bologna îl reprezintă faptul de a îndruma doar studentul în calea studierii materiei, restul, rămînînd pe seama şi la discreţia acestuia. Iată şi tabelul cu rezultate:

Trebuie să menţionez faptul că rezultatele date le-am preluat (desigur, respectînd dreptul de autor) din sursa bibliografică pe care am prezentat-o la subsol.

Bazîndu-mă pe aceste rezultate, care desigur, nu prezintă îndoieli, am ajuns la concluzia prealabilă că în ciuda tuturor reverberaţiilor sistemului de învăţămînt vechi („moştenire a URSS”), totuşi procesul de la Bologna îşi face uşor dar sigur, simţită prezenţa pe teritoriul spaţiului academic al Republicii Moldova.

Este uimitor totuşi cît de diverse pot fi rezultatele unei cercetări, şi în acelaşi timp, greu de înţeles. Misiunea este complicată, dar nu imposibilă.

Referitor la capitolul despre cunoaşterea conţinutului Procesului de la Bologna avem un rezultat destul de mulţumitor, care ne bucură ochiul şi ne facem să credem că această reformă nu s-a făcut în zadar. Există însă şi un mic „dar” aici. Dacă este să facem trimitere la gradul de acceptare de către studenţi a prevederilor Procesului de la Bologna, atunci tabloul se schimbă complet, după cum urmează: în 2006, 52,7% din studenţii intervievaţi au răspuns că

                                                            21 Ibidem 

SociologiaprocesuluidelaBologna  acceptă parţial această strategie, urmînd ca în anul 2008 un asemenea răspuns să fi fost oferit de către 64,1% de studenţi. Cota celor care nu au acceptat prevederile Procesului de la Bologna era în 2006 de 17%, iar în 2008 de 26,1%. În 2006 nu au putut răspunde la întrebarea în cauză 22,8%, urmînd ca în anul 2008 – doar 1,9% din studenţi să afirme că întîlnesc dificultăţi să răspundă22.

Studiind aceste rezultate, şi făcînd o analiză comparativă între anii 2006 şi 2008, pot afirma că mentalitatea studenţilor s-a schimbat, şi că aceştia au luat cunoştinţă de transformările care-i vizează nemijlocit şi pe ei, nu doar pe profesori. Din tabel, putem opina faptul că studenţii au devenit mai responsabili, mai interesaţi de noutăţile care li se pun „în tavă” şi că încetul cu încetul, mişcarea bolognesă îşi face apariţia la scenă deschisă în cadrul universitar.

Referindu-ne la gradul de mulţumire a studenţilor faţă de modalităţile de implementare a prevederilor Procesului de la Bologna, tabelul este următorul23:

Mulţumirea parţială (47,2%) şi nemulţumirea totală (21,3%) a studenţilor faţă de modalităţile de implementare a prevederilor Procesului de la Bologna au fost explicate de către studenţi prin evidenţierea următorilor factori: organizarea învăţămîntului superior în 2 cicluri (acordul total la această

componentă fiind manifestat de către 22,6% de respondenţi, acordul parţial – de 44,1%, dezacordul – de 31,1%) şi organizarea

cursurilor în module (acord total – 14,1%, acord parţial – 43,7%, dezacord – 38,1%).

Tot vorbind despre Procesul de la Bologna, nu puteam trece cu vederea şi ciclul II al

studiilor universitare – masteratul. Acesta reprezintă încă o treaptă (cea de-a II) în ceea ce priveşte studiile universitare şi aprofundarea lor. Deşi mulţi studenţi au o atitudine încă reticentă faţă de

                                                            22 Ibidem 23 Ibidem 

SociologiaprocesuluidelaBologna  

masterat24, totuşi, nu putem spune că această treaptă nu este una importantă. Masteratul reprezintă încheierea studiilor de licenţă, aprofundarea într-un domeniu pe care studentul doreşte să-l studieze şi cunoască mai bine. Studiile de masterat reprezintă şi un

punct în CV-ul studentului care doreşte să se încadreze în cîmpul muncii sau, de ce nu, pentru cel ce ocheşte un post de muncă mai bine plătit. Deseori şi angajatorii caută persoane cu ciclul de studii universitare complete (bineînţeles, cu masteratul luat!). Iată care sînt şi rezultatele, conform cercetării efectuate în cadrul USM, vizavi de continuarea studiilor la masterat25:

Desigur, este un lucru îngrijorător faptul că cei aproximativ 32 % din studenţi nu s-au decis asupra continuării studiilor la masterat. După cum afirmam şi în nota de la subsol, motivele pot fi foarte diverse, însă sînt absolut sigur că dacă se efectuează o cercetare sociologică în acest sens, cea mai mare parte a studenţilor va invoca lipsa de suport financiar, aici mai adăugînd că un contract de masterat costă cu mult mai mult decît unul de licenţă. Cei 17 % din respondenţi afirmă cu certitudine că nu-şi vor continua studiile. Iarăşi, ori procentul respectiv de studenţi nu conştientizează importanţa masteratului, ori, pur şi simplu, nu doresc continuarea studiilor din diverse motive.

Opinia studenţilor contează foarte mult, mai ales dacă este vorba despre Procesul de la Bologna şi transformările pe care le impune acesta. Iată ce au răspuns studenţii apropo de organizarea studiilor de masterat pe parcursul a 2 ani26 (figura 10). CapitolulIV.AnalizaconferinţeidelaHelsinki,FinlandaaProcesuluidelaBologna,cuprivireladiplomeledemaster, ‐ martie Probabil, cei care vor citi aceste rînduri, se vor întreba cu siguranţă, care este raţiunea pentru care am alocat un întreg capitol unei conferinţe ce a avut loc tocmai în anul 2003. Mulţi dintre aceştia (probabil!), vor găsi irelevant acest fapt şi cred că voi fi supus unei critici dure din partea colectivului de cititori. Este indubitabil faptul că clepsidra timpului se mişcă la ora actuală foarte repede şi situaţia se schimbă extrem de repede de la o oră la alta, fie că e vorba de actualitatea socială, financiară, cea a învăţămîntului, etc.

Aşa cum se ştie, majoritatea universităţilor europene au trecut şi implementat în practică schimbările de la Bologna abia în 2005. Nu ştiu pe cît de corectă este afirmaţia dată, însă din cele

                                                            24 Aici putem invoca motive din punct de vedere financiar, timp, şi de ce nu, lipsa dorinţei de a continua studiile. Mai putem adăuga şi neconştientizarea studentului a importanţei masteratului. În fine, motive pot fi diverse, iar aici nu sînt imperios necesare şi studii sociologice. 25 Ibidem 26 Ibidem

SociologiaprocesuluidelaBologna  citite de mine, am ajuns la această concluzie, iar dacă greşesc cumva, ofer dreptul de a mi se reproşa îndărătul acestor sintagme. Acest fapt s-a datorat acestei conferinţe, care a avut scopul de a informa şi ilustra live schimbările ce urmează să aibă loc în sistemul învăţămîntului, schimbări care au vizat acele state ale căror sisteme de învăţămînt superioare nu fuseseră încă adaptate noilor cerinţe.

În special, aici, a fost tratată tema diplomelor de masterat, chestie foarte delicată, avîndu-se în vedere aici mai mulţi factori care au un impact mai mult sau mai puţin negativ asupra studenţilor27.

Aşa cum arată studiul făcut de Asociaţia Universitară Europeană, cele mai multe dintre ţările europene au introdus sau sînt în curs de a introduce o structură a diplomelor din învăţământul superior, bazată pe secvenţele: Licenţă, Master, Doctorat. În conformitate cu acest raport, există încă variaţii în ceea ce priveşte durata programelor de studii care se finalizează cu o diplomă de master, dar se observă tendinţa ca, pentru diploma de master, numărul total de credite necesare să fie de 300 ECTS. În practică, aceasta înseamnă cinci ani de studii complete (la zi)28.

Structura diplomelor încă variază considerabil în ţările participante la Procesul de la Bologna. În plus, structura de 2 trepte este percepută diferit, în ţări diferite29. În unele sisteme de învăţământ superior, diplomele de Licenţă şi Master sînt văzute ca entităţi separate, în timp ce în altele, cele două cicluri formează mai degrabă o secvenţă cumulativă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe în mai mult sau mai puţin aceeaşi arie disciplinară. În fine, alte ţări sînt de părerea că diplomele de master nu constituie altceva decît un moft sau mai degrabă o necesitate inutilă, care îngreunează reformele de la Bologna. Din dorinţa de a le proteja anonimatul, am decis să nu dau aici nici un nume.

Una din concluziile la care s-a ajuns la această conferinţă a fost faptul că ar fi mai bine ca pentru creşterea transparenţei calificărilor obţinute toate instituţiile de învăţămînt superior să utilizeze un document de completare a diplomei (engl., Diploma Supplement), care să conţină o informaţie complexă şi în acelaşi timp complexă privitor la ceea ce a fost studiat, care este numărul de credite, etc. Necesitatea unei asemenea proceduri a fost argumentată prin faptul că structurile unor diplome comparabile facilitează recunoaşterea calificărilor profesionale şi mobilitatea forţei de muncă, contribuind la crearea unei pieţe europene a muncii mai dinamice pentru angajatori şi absolvenţi30.

Dau citire (din aceeaşi sursă, evident) următoarelor recomandări adoptate de participanţii la conferinţă, care la rîndul lor, pot fi considerate drept numitor comun al diplomelor de master în spaţiul european de învăţământ superior.

1. Diploma de master este o calificare după al doilea ciclu de învăţământ superior. Admiterea într-un program de master solicită, de regulă, deţinerea unei diplome tip Bachelor31 de la o instituţie de învăţământ superior recunoscută. Diplomele de Master şi Bachelor reflectă rezultate educaţionale (obiective ale învăţării) diferite şi sînt acordate la niveluri diferite de studii.

                                                            27 Putem enumera un şir întreg de factori precum cei financiari, economici, sociali, sau de ce nu, chiar şi simpla nedorinţă a studentului de a continua studiile mai departe. În fine, nu cred că este cazul să intrăm în detalii… 28 Procesul de la Bologna. Conferinţa privind diplomele de master Helsinki, Finlanda, 14-15 martie 2003 29 Ibidem 30 Ibidem 31 În traducere – licenţă (eng).

SociologiaprocesuluidelaBologna  

2. Studenţii care primesc diploma de master trebuie să fi atins un nivel de cunoştinţe şi înţelegere sau un nivel înalt al competenţelor artistice, când este cazul, care să le permită să integreze cunoştinţele şi să facă faţă complexităţii, să emită judecăţi de valoare şi să comunice concluziile lor unui public cu sau fără expertiză în domeniu. Studenţii care primesc diploma de master vor avea competenţele necesare pentru continuarea studiilor sau pentru activitatea de cercetare, în mod autonom, autodeterminat.

3. Toate diplomele tip bachelor trebuie să ofere acces la studiile de master şi toate diplomele de master trebuie să ofere accesul către studiile doctorale. Tranziţia de la nivelul de master la cel doctoral fără obţinerea unei diplome de Master poate fi posibilă dacă studentul demonstrează că are competenţele necesare. Diferenţele în orientarea şi profilul programelor nu trebuie să influenţeze consecinţele sociale ale diplomelor de master.

4. Programele tip Bachelor sau Master trebuie descrise din punct de vedere al conţinuturilor, calităţii şi rezultatelor studiilor, nu numai în concordanţă cu durata programului sau cu alte caracteristici formale.

5. Există câteva proiecte internaţionale în curs de desfăşurare, legate de dezvoltarea mecanismelor coerente de asigurare a calităţii în SEIS. Această activitate trebuie continuată, iar aspectele internaţionale ale sistemelor naţionale şi regionale de asigurare a calităţii trebuie dezvoltate în continuare.

6. Trebuie dezvoltate programe comune de master la nivel european, pentru a promova cooperarea intra-europeană şi pentru a atrage studenţii talentaţi şi cercetătorii de pe alte continente să studieze şi să lucreze în Europa. O atenţie specială se va acorda rezolvării problemelor de recunoaştere a diplomelor comune.

7. În timp ce diplomele programelor de master comportă, de regulă, 90-120 de credite ECTS, numărul minim acceptat pentru nivelul de master trebuie să fie de 60 de credite. Cum durata şi conţinutul studiilor tip bachelor variază, este necesară aceeaşi flexibilitate şi pentru programele de master. Creditele acordate trebuie să fie din profilul corespunzător.

8. În anumite domenii, pot continua să existe programe integrate de un ciclu de învăţământ, care să conducă la diplome de master. Totuşi, trebuie încurajate existenţa unor posibilităţi de acces la calificări intermediare şi transferul spre alte programe.

9. Programele care duc la o diplomă de master pot avea orientări şi profiluri diferite, pentru a răspunde unei diversităţi de nevoi individuale, academice şi ale pieţei muncii. Diplomele de master pot fi acordate de universităţi sau, în unele ţări, de alte instituţii de învăţământ superior.

10. Pentru creşterea transparenţei, este important ca orientarea specifică şi profilul unei anumite calificări să fie explicat în documentul de completare a diplomei, acordat studentului. CapitolulV.Cîtevaprecizăricureferirelaînvăţămîntulcentratpestudent

Că tot vorbim despre sociologia Procesului de la Bologna, nu putem omite (oricît am vrea noi) să vorbim despre o altă particularitate extrem de importantă în implementarea şi dezvoltarea acestei reforme în sistemul de învăţămînt superior. Întrucît se manifestă ca parte componentă a reformei, am decis totuşi să las acest subiect la finele temei mele de cercetare, asta pentru că privesc această idee din perspectiva dezvoltării multilaterale a studentului, în ultimă instanţă, luînd decizia să dau o definiţie cît mai amplă pe marginea acestui subiect.

SociologiaprocesuluidelaBologna  Învăţământul centrat pe student este unul dintre principalele repere care jalonează32 reforma învăţămîntului superior european, cunoscută sub denumirea de Procesul Bologna. Întru realizarea învăţământului centrat pe student, un rol important îl au studenţii universităţii, cadrele didactice din instituţie şi nu în ultimul rînd, instituţia de învăţământ superior33. Fiecare din aceşti factori enumeraţi mai sus are un rol deosebit în construirea unui învăţămînt care ar fi axat pe nevoile studentului, fapt pentru care, absenţa sau neimplicarea unuia dintre aceştia, face imposibilă realizarea învăţămîntului centrat pe student.

În condiţiile aplicării învăţământului centrat pe student, aceste este considerat ca un viitor expert, el nu mai este perceput ca un subiect pasiv în procesul de educare şi instruire, ci este considerat partener al cadrului didactic (dacă nu chiar un egal al său)34 în construirea cunoaşterii şi este parte activă în realizarea activităţilor instructiv educative, în evaluarea calitativă şi în conturarea propriului traseu academic.

Spre deosebire de practica de pînă acum din universităţi, pe care o cunoaştem cu toţii, unde profesorul punea accent deosebit pe procesul de predare a cunoştinţelor, urmat de cel de evaluare a acestora, acordînd o însemnătate minoră procesului de învăţare a studentului, din perspectiva învăţământului centrat pe student, predarea şi învǎţarea sînt douǎ procese care se presupun unul pe celǎlalt. Predarea nu se limiteazǎ la simpla transmitere a cunoştinţelor. Ea îmbină instruirea cu formarea şi învǎţarea cu evaluarea în concordanţǎ cu finalitǎţile stabilite. Profesorul, renunţă la livrarea cunoaşterii ca produs şi se axează pe modelul cunoaşterea ca proces, acordînd atenţie mai mare nevoilor de învăţare, de motivare, de consiliere şi de orientare a studentului35.

Dacă în învăţământul centrat pe profesor, aceştia ofereau studenţilor produse cognitive finite, prefabricate, ca un bilanţ de adevăruri exprimate prin cunoştinţe oferite de-a gata educabililor şi

stimulau preponderent exerciţiile şi capacităţile memorative şi reproductive ale acestora, atunci în învăţământul centrat pe student, prin abordarea cunoaşterii ca proces, profesorii urmăresc să pună accent pe gândirea studenţilor, pe dezvoltarea

gîndirii critice a acestora, pe implicarea lor în realizarea de proiecte, planuri, pe rezolvarea de probleme care au tangenţă cu viaţa practică (prin găsirea unor soluţii noi, originale ale acestora), pe investigaţia ştiinţifică şi învăţarea unor noi tehnici de cercetare, stimulând gândirea, imaginaţia,

                                                            32 JALONÁ, jalonez, vb. I. Tranz. 1. A marca pe teren punctele unui traseu, ale unei alinieri etc. prin jaloane (1). 2. Fig. A indica punctele principale ale unei probleme sau etapele în desfăşurarea unei activităţi, a da o direcţie, a trasa în linii mari un plan. - Din fr. jalonner. Sursa: DEX.Ro © 2005 Ion Silvestru. 33 ÎNV MÂNTUL CENTRAT PE STUDENT – REPER PRINCIPAL AL PROCESULUI BOLOGNA. Buletinul AGIR nr. 2-3/2009 ● aprilie-septembrie. Asist. drd. Liliana-Luminiţa TODORESCU, Universitatea „Politehnica” din Timişoara, pag. 227. 34 Desigur, cu unele excepţii… 35 Ibidem

SociologiaprocesuluidelaBologna  creativitatea şi originalitatea educabilului şi înlăturând astfel lipsa de motivare şi formalismul ambilor agenţi educativi.

Universitatea contribuie la realizarea învăţământului centrat pe student, atît prin asigurarea unor condiţii instituţionale absolut necesare pentru relaţionarea optimă dintre profesor şi student în cadrul procesului de învăţămînt în mediul universitar, cît şi prin asigurarea de dotări materiale, resurse, programe, servicii şi reglementări, adecvate acestei noi abordări a învăţămîntului36. RecomandărişiconcluziiAvînd în vedere cele studiate pînă acum, este limpede că pentru continuarea reformelor cerute de Procesul de la Bolognia, sînt necesari a fi întreprinşi anumiţi paşi.

1. Primul dintre aceşti paşi ar fi efectuarea unei cercetări sociologice în toate universităţile Republicii Moldova, pentru a se vedea gradul de pregătire a studenţilor, cunoştinţele lor despre procesul de reformare de la Bologna, cît de dispuşi sînt aceştia către schimbarea întreprinsă în învăţămînt, dar şi gradul de aderenţă al profesorilor la această schimbare. Probabil că se va vedea şi în ce măsură cerinţele înaintate de către Procesul Bolognes sînt respectate şi totodată întreprinse. Va ieşi la iveală de asemenea şi gradul de pregătire al universităţilor pentru asigurarea condiţiilor impuse de noul regulament.

2. Avînd în vedere gradul jos de informare al populaţiei în ceea ce priveşte Procesul Bologna, putem veni cu iniţiativa de mediatizare asupra temei date, „inundarea” cu informaţii despre Proces, prezentarea calităţilor pozitive şi negative a acestuia, mai ales în cadrul liceal, pentru că de aici porneşte viitorul student.

3. Identificarea carenţelor în cadrul legislativ şi normativ în ceea ce priveşte sistemul educaţional. Eventual chiar, remedierea acestora şi implementarea unui nou plan de dezvoltare a învăţămîntului. Pentru a uşura sarcina legislativului, aici pot fi antrenaţi diferite cadre din interiorul universităţilor R. M., crearea de comisii specializate în acest sens în componenţa cărora să intre jurişti, economişti, oameni de afaceri, sociologi, etc.

4. Crearea unui pact educaţional în vederea liberalizării politicii în sistemul de învăţămînt superior, sistemul secundar profesional şi mediu de specialitate - crearea şi garantarea unui cadru normativ adecvat şi coerent pentru aplicarea autonomiei universitare: în aspectele ce ţin de finanţarea instituţiilor şi programelor, managementul instituţional, stabilirea pachetelor curriculare, stabilirea şi aplicarea procedurilor de selecţie a candidaţilor, ş.a37.

5. Reforma cadrului normativ de finanţare a învăţămîntului superior, secundar profesional şi mediu de specialitate38.

6. Eventual, crearea unui centru specializat în învăţămînt şi educaţie, care s-ar oferi să identifice şi prezinte principalele probleme şi deficienţe din domeniul preuniversitar şi universitar.

7. Probabil aş fi mitocan pe alocuri, însă cred că organizarea anuală (sau în limita posibilităţilor) a unor conferinţe, la care să participe toate universităţile Republicii Moldova, unde să se pună în dezbatere procesul de implementare a Reformei, dificultăţile, eşecurile,

                                                            36 Ibidem 37 Nicolae Toderaş. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru perioada 2008-2011, pag. 32. 38 Ibidem

SociologiaprocesuluidelaBologna  

succesele, etc. O asemenea abordare a problemei, ar putea trezi spiritul competitiv a celor participanţi, şi ar putea grăbi unele procese ce ţin de schimbările produse în învăţămîntul superior.

8. Iniţierea unui program de colaborare multilateral dintre statele membre ale Procesului de la Bologna;

9. Realizarea unei cercetări privind calitatea studiilor superioare în Republica Moldova.

Concluzii. După ce am efectuat cercetarea asupra Procesului Bologna şi implementarea acestuia în Republica Moldova, am făcut comparaţii şi cu alte state, membre ale aceleaşi reforme, concluzionez că Procesul s-a implementat în mod rapid în Republica Moldova şi nu în totalitate, urmărindu-se mai mult un scop de „laudă” asupra reformelor aduse în sistemul de învăţămînt. Populaţia nu a fost informată asupra acestei schimbări importante, nu a fost mediatizat Procesul şi nu s-a spus clar ce prezintă acesta, ce reforme aduce el şi de ce este important. Partea bună a lucrurilor este totuşi că, am făcut acest pas important şi ne întoarcem şi noi, încetul cu încetul spre U.E.

Dezinteresul sau mai degrabă nedorinţa de implicare în schimbările sistemului de învăţămînt a „celor de sus” (sau mai degrabă implicarea redusă a lor) reprezintă un impediment şi el, destul de serios în organizarea şi aplicarea măsurilor impuse de Bologna.

Cu toate că în 2005 Republica Moldova a aderat la Procesul de la Bologna, sistemul ei educaţional e departe de a corespunde standardelor europene în domeniu, iar numeroasele tentative de reformare a acestuia s-au dovedit ineficiente, conducînd la crearea unui amalgam legislativ deficitar şi chiar contradictoriu. În pofida gravelor probleme cu care se confruntă sistemul de învăţămînt din R. M., precum şi lipsa unui sistem unitar de formare profesională a cadrelor didactice, deficienţele majore de organizare sau haosul legislativ, educaţia figurează pe lista de priorităţi a actualei guvernări doar în mod formal, şi nicidecum practic, aşa cum apăruse în programul electoral al unui partid39, în campania din 2009. Din nefericire, nici promisiunile electorale de pe celălalt mal al Prutului nu izbutesc să treacă pragul simplelor declaraţii politice: consecinţele lor de ordin practic fie întîrzie nepermis de mult să apară, fie sunt total nesemnificative. Şi iată din nou ajungem la politică…

Probabil nu realizăm, dar şi cadrul didactic are un rol important în dezvoltarea studentului. Nu mă voi arunca în neantul logii şi nici nu am să dau nişte recomandări pentru aceştia, însă sînt de părerea că acesta este unul din factorii decisivi în viaţa studentului. Pare incredibil dar este adevărat – ce atitudine manifestă profesorul faţă de obiectul predat de el în universitate, aceeaşi manifestare o are şi studentul faţă de disciplina dată. Incredibil dar este fapt. Nu-mi pot explica pînă la urmă acest efect, însă dacă cineva din mediul academic (profesor) ar veni cu careva explicaţii, aş fi foarte mulţumit. Probabil că trebuie să se ţină cont şi de factorul psihologic, atitudinea cadrului didactic faţă de studenţi se împrumută de aceştia din urmă, din dorinţa (probabil) de a-şi imita interlocutorul. Nu doresc să intru în detalii pentru a nu fi penalizat prea dur.

În fine, cu toate că ştiu că această temă de cercetare nu este perfectă, întrucît nici eu nu sînt iniţiat mai deloc în ale cercetării, am încercat în cele din urmă să dau o definiţie cît mai clară a Procesului de la Bologna, să prezint cîteva date statistice şi să dau publicării şi nişte date comparative, de asemenea, ilustrînd starea de fapt din alte ţări referitor la Bologna, interpretînd pe ici – colo unele argumente şi concluzii, în speranţa unei aprecieri pozitive din partea cititorilor.

                                                            39 Nu dau numele partidului din motive lesne de înţeles.

SociologiaprocesuluidelaBologna  Bibliografie

Cărţi, ziare, reviste, publicaţii, articole

1. Manualul calităţii învăţămîntului şi cercetării ştiinţifice, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mîine, 2008;

2. Învăţămîntul centrat pe student - reper principal al procesului de la Bologna, asist. Drd. Liliana - Luminiţă Todorescu, Universitatea "Politehnica" din Timişoara;

3. Prezentarea referinţelor bibliografice utilizate în cercetare: Ghid Practic, Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Bălţi, Biblioteca Ştiinţifică, Ana Nagherneac, Elena Scurtu;

4. Confluenţe Bibliografice, Revista de bliblioteconomie şi ştiinţele informării a Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat "Alecu Russo" din Bălţi;

5. Buletinul asociaţiei bibliotecarilor din Republica Moldova, Materialele conferinţei anuale a asociaţiei bibliotecarilor din Republica Moldova, Bălţi, 2007;

6. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Raport cu privire la implementarea procesului de la Bologna în România: Perspectiva studenţilor, 2009;

7. Procesul de la Bologna, Conferinţa privind diplomele de master, Helsinki, Finlanda, 14-15 martie, 2003;

8. Conceptul educaţional al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Andrei Galben şi colectivul de autori, Chişinău, 2007;

9. Concluziile participanţilor la seminarul internaţional "Dinamica Procesului de la Bologna în Republica Moldova", Chişinău, 8-9 decembrie, 2005;

10. Politica educaţională la doi ani de implementare a PAUERM: un nou impuls pentru perioada 2008-2011, Nicolae Toderaş, Chişinău, 2007;

11. Quality Assurance Review for Higher Education. După 5 ani de implementare a procesului de la Bologna. Perspective ale învăţămîntului superior romînesc din perspectiva studenţilor, Alina C. Gavra, Daniela Alexe, Irina Drexler, vol. II, nr. 1, aprilie 2010;

12. Strategia de dezvoltare a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţeanu" din Republica Moldova în perioada 2011-2020, Chişinău 2011;

13. Galben, A. ULIM: 1992 – 2002. Pagini din istorie. – Chişinău, 2003; 14. Galben, A., I. Bostan, G. Belostecinic. Moldova şi învăţămîntul Universitar European.

„Moldova şi Lumea”, Chişinău, 2003, nr.5-6; 15. Galben, A. Necesitatea adoptării conceptului educaţional naţional unic // „Moldova

Suverană”, 22 mai 2003; 16. Ana Guţu. Managementul Calităţii în Învăţămîntul Superior din Suedia, 2005; 17. „De la implementarea PAUEM la elaborarea de politici”, Programul de Iniţiative Europene

al Fundaţiei Soros - Moldova, Editura Cartier, Chişinău, 2006; 18. „Bologna with student eyes 2007”, Bologna Process Committee 2005 - 2007, ESIB,

London, UK, May 2007.

SociologiaprocesuluidelaBologna  

Legi şi alte acte normative

1. Legea privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţămînt superior. Nr.1070 din 22 iunie 2000 ;

2. Ordinul MEŞ nr.607 din 26 octombrie 2000 „Cu privire la punerea în aplicare a planului cadru pentru învăţămîntul superior universitar”

3. Legea Învăţămîntului nr. 547 din 21.07.95. Monitorul Oficial nr. 062 din 09.11.95 4. Plan-cadru provizoriu pentru ciclul I (studii superioare de licenţă). Aprobat prin ordinul

M.E.T.S. nr. 202 din 01 iulie 2005; 5. Ghid de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu. Aprobat prin Hotărîrea

Colegiului M.E.T.S. nr. 31 din 23.02.2006, pus în aplicare prin ordinul nr. 140 din 25.02.06 nr.07-13-468 din 17.08.2005 ;

6. Regulament cu privire la organizarea formării profesionale continue. Aprobat prin hotărîrea Guvernului R.M. nr.1224 din 09 noiembrie 2004 ;

7. Declaratia participantilor conferintei internaţionale “Modernizarea învatamîntului superior din Republica Moldova în contextul procesului de la Bologna”, Chisinau, 27 noiembrie 2004 ;

8. Hotărîre cu privire la aprobarea Direcţiilor strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010 nr. 160. Adoptat: 21.07.2005. În vigoare din 21.07.2005.Monitorul Oficial nr. 104 din 05.08.2005. 20. Codul cu privire la ştiinţa si inovare al Republicii Moldova // Legea Republicii Moldova nr.259 din 15 iulie 2004 ;

9. Ana Guţu. ULIM a elaborat un proiect de strategie a dezvoltarii invatamantului superior, 2006, www.almamater.md

SociologiaprocesuluidelaBologna  Resurse internet

1. www.almamater.md; 2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Procesul_Bologna 3. http://www.agir.ro/buletine/489.pdf 4. http://www.aracis.ro/fileadmin/ARACIS/Revista_QAR/Aprilie_2010/Gavra__Alexe__Drex

ler.pdf 5. http://www.bologna.ro/a/upfolders/ANOSR-Implementare_proces_Bologna_in_Ro-

Perspectiva_Studentilor.pdf 6. http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/bologna-seminar-helsinki-mar03-oth-rmn-

t02.pdf 7. http://ulim.md/strategia-ulim 8. http://www.expert-grup.org/library_upld/d99.pdf 9. http://www.slideshare.net/Dib_ulim/harconita2 10. http://www.abrm.md/files/abrm_buletin7.pdf 11. http://www.resurseculturale.ro/site/?q=book/export/html/42 12. http://anagutu.net/?page_id=58 13. http://agalben.ulim.md/wp-content/uploads/2009/04/concept.pdf 14. http://usmf.md/uploads/Downloads/Regulamente/STRATEGIA%20ROM%20FINAL.pdf