Sistemul de învatamânt românesc versus sistemul de învatamânt din Grecia şi Franţa

7/22/2019 Sistemul de nvatamnt romnesc versus sistemul de nvatamnt din Grecia i Frana

1/16


2/16


3/16


4/16

CAPITOLUL I - SISTEMUL DENVMNT

Sistemul de nvmnteste componenta principala a sistemului

instituionalal educaiei, cuprinznd instituiilespecifice, care realizeazscopurile nvmntului, printr-un management axat pe coordonareainfluenelorformale inonformale.In sens restrns, sistemul denvmntcuprinde sistemul instituiilorcolare, pe care se desfoarspecific procesul instructiv-educativ,cu prioritate ntre 3i 18 ani, dar cu

deschideri spre educaiapermanent.Funciilesistemului de nvmnt:cultural- formarea pentru asimilarea idezvoltarea valorilor culturale;social- formarea pentru integrarea libern activitatea iviaasocial,

pentru dezvoltarea caracteristicilor societiicontemporane;economic-pregtirea, formarea pentru integrareprofesionalcreativ,pentru utilizarea eficienta resurselor implicate;uman- formarea, dezvoltareapersonalitiicelui educat, instruit n modechilibrat, armonios, conformparticularitilorindividuale, la nivelulateptrilorproprii isociale.


5/16

SISTEMUL DE NVMNTDIN FRANTA SI GRECIA

Sistemul de invatamant din fiecare tara are

particularitatile proprii, determinate de conditiileeconomice, sociale, politice, de gradul de culturasi civilizatie al societatii, de traditiile specifice

unei natiuni si de conceptiile pedagogice pe carele promoveaza.


6/16

Sistemul educational din Grecia

se imparte in:nvmntulprecolarnvmntulobligatoriunvmntulsecundar inferior

nvmntulpostobligatoriucoliletehnico-profesionalenvmntulsuperior


7/16

nvmntulprecolarnvmntulprecolareste opional. Copiii care au mplinit 3 ani

ijumtatepnla 1 octombrie sunt admiin primul an de nvmnt,

pregtirealor desfurndu-sepnla vrsta de 5 ani ijumatatenvmntulobligatoriu

nvmntuleste obligatoriu pe operioadde 9 ani(ncepe nanul n care copilul a mplinit vrsta de 5 ani ijumatate, dar nu mai

trziu de 1 octombrie icontinupnla vrsta de 15 ani).nvmntulprimar dureaz6 ani ielevii sunt repartizaipe clase n funciedevrst, cu excepiacolilorfoarte mici. n general,nvtoruldin ciclulprimar predtoate materiile ipoate schimba grupul sau clasa n fiecarean.

Elevii care lipsesc mai mult dejumtatedin anul colartrebuie sasusinun examen idacnu lpromoveazvor repeta anul colar.

La sfritulnvmntuluiprimar, elevii primesc un certificat deabsolvire care le permite accesul n nvmntulsecundar inferior, astfel

nct, nu existexamen final.


8/16

nvmntulsecundar inferior

Elevii care au absolvit cei 6 ani de coalprimarsunt admiin mod automat n Gymnazio,fra susinevreun examen.Promovarea n clasa urmtoaredepinde de notele obinutela fiecare disciplinn cadrul testelor trimestriale.

Consiliul hotrte, pe baza rezultatelor la teste, dacacestora li se acordsau nu certificatul de absolvire,denumit Apolytirio Gymnasio.

nvmntulpostobligatoriu

Existmai multe tipuri de licee la care elevii pot intra fra susineun examen de admitere:

1. Liceul general oferun curs comun de nvmntgeneral pe durata primilor doi ani,dupa se introducdisciplinele opionalepentru patru ramuri care completeazcursurile generale, astfel nct, prima ramurconstn greaca modern, matematic, fizicichimie.

2. Li ceul tehnico-profesionaloferun curs comun n primul an, urmat de mprireape seciin funciededisciplinele opionale, astfel elevii pot alege o specializare care slepermitulterior sse angajeze.

3. L i ceul de culturgeneralau un plan de nvmntcomun pentru cursurile generale, tehnice iprofesionale din primul an.

4. Liceul clasic are un plan de nvmntcomun n primii doi ani, urmat de un al treilea an cu disciplinegenerale iopionale.

5. Li ceul ecleziastio admite numaibaiei, stuctura sa fiind asemntoarecu cea a liceului general, cuexcepiafaptului csistemul de nvmntacordmai mult timp studiului teologiei.

Evaluarea elevilor se face la sfritulfiecruitrimestru pe baza unor teste orale iscrise pentrufiecare disciplin, pentru a trece n anul urmtorsau pentru a obineun certificat de absolvire.


9/16

coliletehnico-profesionaleCursurile de zi au doi ani de studiu, iar cursurile serale 3 ani, aadarevaluarea elevilor

se face ca ila liceu.

nvmntulsuper iornvmntulsuperior se desfoarn Universitai, Institute Superioare de nvmnt

Tehnic sau institute superioare pentru studii ecleziastice.Dupobinereaacestui certificat de absolvire a nvmntuluisecundar superior, elevii

care doresc s-icontinue studiile n nvmntulsuperior trebuie ssusinun examen de

admitere organizat la nivel naional, la disciplinele care doresc sle urmeze.

nvmntulsuper iornvmntuluniversitar este exclusiv susinutde instituicu administraieproprie

constituite conform legii. Aceste instituise aflsub controlul statului isunt finanatede acesta.nvmntulsuperior include de asemenea diverse instituiicare oferformareprofesionaln

domeniul religiei, artei, turismului, naval, armatei iordini publice.Cursurile universitare dureaz4 ani cu excepiaanumitor facultiunde cursurile

dureaz56 ani.Anul academic constn dousemestre cu 13 sptmnide predare i6 sptmnide

examene..


10/16

FRANA

Sistemul educaionalfrancez este centralizat,organizat, iramificat. Se mparte n trei etape:

nvmntulprimar (enseignement primaire);

nvmntulsecundar inferior si superior (enseignementsecondaire);nvmntulsuperior (enseignement suprieur).


11/16

nvmntulprimar esteprevzutn "colileelementare" iadmite copiii cu vrstecuprinse ntre 6 i11ani. Acesta marcheaznceputul nvmntuluiobligatoriu, iestelaic igratuit, distribuit n colilede stat.

nvmntulsecundar infer ior esteprevzutn colegii de 4 ani de coal. Educaian colegii este obligatorie icomuntuturor elevilor. O diplomde nivel naional(brevet), se acordla sfritulcolegiului.

nvmntulsecundar super ior este distribuit n "licee generale itehnologice"sau "n licee profesionale", care se ntinde pe 3ani. Acesta ofertrei cide nvmnt:

cale general(carepregteteelevii pentru studii pe termen lung ), cale tehnologic(carepregteteelevii n principal pentru studii superioare tehnologice) icaleprofesional(care duce n principal la viaaactivde munc).

nvmntulsuper ior este distribuit n instituiiledenvmntsuperior. Cursuri

prezentate la aceste instituiiau obiective diferite icondiiide admitere, dar cele maimulte dintre ele sunt structurate n trei cicluri de studii licen, masterat idoctorat.

Notele n Franase acordde la zero la 20 ; nota 20 este cea maibunnot. Eaeste nsn general teoretic, dat fiind cprofesorii nu obisnuiesc sa o acorde. ncepnd

cu nota 16 elevul are meniuneamaximtrs bien, adicfoarte bine. Nota minimdetrecere este nota 10.


12/16

Studiu de caz : un student ERASMUS in Frana

Obiectivele cercetarii :

Evidentierea elementelor de curricula evaluare,logistica caracteristice sistemuluifrancez.Sugestii de imbunatatire a sistemului de invatamant romanesc

Metodologia cercetarii: metoda anchetei pe baza de intrebari

1.De ce ai ales sa studiezi la Universitatea Charles de Gaule Lille 3, Lille Franta?

Am ales sa studiez aici pentru ca multi studenti care au studiat in afara tarii mi-au vorbitdespre calitatea invatamantului si a vietii de student din strainatate.

2.Ce te-a determinat sa alegi aceasta universitate?

Practic puteam sa aleg orice universitate dar am ales orasul Lille pentru ca este odestinatie buna pentru tineri (atat ca studenti cat si ca turisti), cu preturi rezonabile si, de

ce nu, cu multe petreceri.


13/16

3.Care sunt avantajele acestui sistem de invatamant?

Cateva avantajele intalnite pana acum in sistemul francez sunt :

Oferirea materialelor didactice de catre profesor studentilor, la fiecare ora, pentru aurmari cu usurinta structura lectiei prezentate;valabil si pentru seminarii.

Oferirea mai multor exemple practice, in legatura cu subiectul prezentat

Nu toate materiile au seminarii, putandu-se insista cu usurinta si pe exemple practice,prezentarea cazurilor concrete (aplicatii din cadrul firmelor franceze)

Subiectele tratate din anii de licenta permit cunoasterea mai multor arii, printre care simaterii precum: Audit, Management de proiect.

Materiile tratate permit afirmarea studentului, in cadrul proiectelor realizate, uneoriacestia fiind apreciati, prin sustinerea lor in fata reprezentantilor firmelor analizate.

.


14/16

4.Imi poti spune care sunt dezavantajele acestui sistem?

Examenele se anunta cu 2 saptamani inainte, ceea ce este un dezavantaj, putandu-sesustine si mai multe examene in aceeasi zi .

Nu se permite sustinerea unei lucrari de licenta, ci doar sustinerea dizertatiei.Stagiile in Franta incep din anul III, iar posibilele angajari se pot face incepand cu anul2 de Master,totodata punctand faptul ca studiile la Master nu-ti permit si un job inacelasi timp.

5.Care crezi ca sunt diferentele dintre sistemul romanesc deinvatamant si cel din Franta ?

Sunt foarte multe diferente intre sistemul de invatamant romanesc si cel

francez. In primul rand sistemul de predare si modul in care profesorii fac studentii safie atrasi sa invete este diferit de cel din Romania. Respectul in relatia profesor -student,student- profesor este mult mai mai mare si nu exista discriminari de nici un fel. Dacaun profesor greseste, isi cere scuze. Profesorii ii motiveaza mereu pe studenti prinlucruri haioase sau activitati frumoase.

C ii i i


15/16

Concluzii i propuneriLucrarea pune accent pe principalele caracteristici ale sistemelor de nvmntdin

Grecia,Franta si Romania.Educaiareprezintresursaprincipala dezvoltriiindividuale avnddrept scop transformarea copiilor n adulide succes.

Sistemul de nvmntromnesc a suferit modificride-a lungul timpului, ultima legea educaieva intra n vigoare ncepnd cu septembrie 2012 iva aduce ca noutate admitereacopiilor ce au mplinit vrsta de 6 ani n clasapregtitoare,prezenafiind obligatorie. Sistemuleste structurat n mai multe cicluri, primul este reprezentat de grdinice oferpregtirepe operioadde trei ani, elevii fiind avansaila coalaprimarpentru a-icontinua studiile.

nvmntulprecolarn Grecia este prima etapa sistemul educaieidin aceastar.

Copiii sunt admiila vrsta de 3 ani ijumtate,pregtirealor durnd 2 ani. Urmtoareacomponenta sistemul este nvmntulobligatoriu, desfuratpe operioadde 9 ani. Dupabsolvirea cursurilor nvmntuluiobligatoriu, elevii urmeazcursurile unui nvmntpostobligatoriu, echivalent cu liceul, la care elevii pot intra fra susineun examen de admitere.Ultima treaptde educaien Grecia este reprezentatde nvmntulsuperior.

n Franta, invmntulsuperior este distribuit n instituiilede nvmntsuperior. Cursuri

prezentate la aceste instituiiau obiective diferite icondiiide admitere, dar cele mai multedintre ele sunt structurate n trei cicluri de studii (licen, masterat idoctorat), in crediteECTS, n conformitate cu principiile Procesului de la Bologna

In concluzie,consider ceducaiaunui elev este influenatde sistemul de nvmntdin fiecare ardar structura sistemelor prezentate anterior ne-a artatfaptul cn fiecare dinrileexpuse sunt suficiente resurse pentru a se desfuran bune condiiiprocesul de nvare.


16/16

Bibliografie

1.Barbu Elena, Chapelan Mihaela., Sisteme de invatamant in21 de tari, volumul 1, Biblioteca pedagogica I.C. Petrescu,

1999.2.Diaconu Mihai, Ioan Jinga (coordonator).,Pedagogie,Editura ASE Bucuresti, 2004.3.www.euridyce.org

4.http://www.edu.ro/index.php/legaldocs/14847
http://www.euridyce.org/http://www.edu.ro/index.php/legaldocs/14847http://www.edu.ro/index.php/legaldocs/14847http://www.euridyce.org/http://www.euridyce.org/

Sistemul de învatamânt românesc versus sistemul de învatamânt din Grecia şi Franţa

Documents

Transcript of Sistemul de învatamânt românesc versus sistemul de învatamânt din Grecia şi Franţa