Sistemul de Carduri in Romania - Carduri Promovate de Banca Transilvania SA

CUPRINS

CAPITOLUL I Scurt istoric al cardurilor ....................................................................... 2 1.1. Apariţia şi evoluţia cardurilor ...........................................................................2 1.2. Expansiunea şi diversificarea cardurilor pe plan mondial ................................2

1.2.1. Cărţile de plată pe plan mondial .........................................................4 1.3. Sistemul Eurocec ..............................................................................................6

1.3.1. Rolul comunităţii economice europene în punerea în funcţiune a unui sistem european de plată prin cărţi de plată ..........................................................................8CAPITOLUL II Cardurile ..................................................................................................9 2.1. Definirea cărţilor de credit ................................................................................9

2.1.1. Caracteristicile cărţilor de credit .........................................................9 2.1.2. Falsificarea cardurilor.........................................................................10

2.2. Clasificarea cardurilor ....................................................................................10 2.2.1. Tipuri de carduri ................................................................................11

2.3. Obţinerea cărţilor de credit..............................................................................15 2.4. Utilizarea cărţilor de credit .............................................................................16

2.4.1. Instrumente de securizare şi plată în numerar a cardurilor ……….…162.4.2. Autorizarea plăţii ...............................................................................17

CAPITOLUL III Modalităţi de utilizare a cardurilor ……………………………..…..19 3.1. Creditul prin carduri ........................................................................................19

3.2. Comerţul prin internet .....................................................................................21CAPITOLUL IV Cadrul general legal privind principiile şi organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare ...............................................................................................22

4.1. Cadrul legal privind organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare.224.2. Emiterea şi utilizarea cardurilor ......................................................................264.3. Organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare ................................33

CAPITOLUL V Studiu de caz – cardurile promovate de Banca Transilvania S.A........36 5.1. Cardurile de debit ale Băncii Transilvania S.A. ..............................................36

5.1.1. Cardul de debit Visa Electron Global ...............................................365.1.2. Cardul de debit MasterCard Mondo .................................................385.1.3. Cardul de debit Visa Electron EURO<26 .........................................405.1.4. Cardul de debit Maestro Direct ........................................................42

5.2. Cardul de credit al Băncii Transilvania – MasterCard Forte ...........................45CAPITOLUL VI Carduri co-branded ..............................................................................50

6.1. Caracteristici generale ale cardurilor co-branded ............................................506.2. Carduri co-branded promovate de Banca Transilvania S.A. ...........................526.3. Carduri co-branded promovate în sistemul bancar românesc .........................56 6.4. Avantajele utilizării cardurilor co-branded ......................................................57

6.4.1. Facilităţile utilizării cardurilor co-branded în activitatea de creditare .............................................................................................................................................57

6.4.2. Perspectivele oferite de cardurile co-branded ..................................59

CONCLUZII SI PROPUNERI ..........................................................................................62

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................65

Tipologia cardurilor din România. Carduri Promovate de Banca Transilvania S.A.

CAPITOLUL I

SCURT ISTORIC AL CARDURILOR

1.1. APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA CĂRŢILOR DE CREDIT

Realizările în domeniul tehnologiei informaţiei au determinat diversificarea serviciilor bancare de plăţi şi a produs importante mutaţii în circulaţia banilor. În acest context, transferul electronic al fondurilor şi apariţia “monedei” electronice pe baza cărţilor de plată, au constituit elemente care au revoluţionat sistemele de plăţi tradiţionale.

Cardurile sub forma cărţilor de credit au apărut pentru prima dată în S.U.A., intenţia fiind aceea de a oferi clienţilor un instrument de plată la nivel naţional care să permită depăşirea restricţiilor în acest domeniu, impuse de legea Bancară Federală a S.U.A.

De atunci, cardurile în diferite variante au început să fie utilizate tot mai mult în ţările cu economie dezvoltată, devenind în scurt timp unul din cele mai răspândite şi utilizate servicii bancare. Cardurile au apărut în 1941 când WESTERN UNION BANK a emis primele “Consumer charge Cards” pentru clienţii săi preferaţi, ele oferind o serie de servicii speciale.

În 1951 FRANKLIN NATIONAL BANK, din LONG ISLAND (S.U.A.) a emis un card acceptat de comercianţii locali. BANK of AMERICA având ca piaţă potenţială întregul stat California şi BANK AMERICARD emis pentru prima dată în 1958, a avut un succes imediat acesta oferind un avantaj nou CREDIT-ul1.

În 1965 BANK of AMERICA va încheia contracte de licenţă cu bănci din afara statului California care puteau astfel emite BANK AMERICARD.

În 1970 BANK of AMERICA a renunţat la BANK AMERICARD. În 1974 s-a fondat IBANCO, o companie multinaţională care să administreze programul internaţional BANK AMERICARD.

În anul 1977 BANK AMERICARD a devenit VISA CARD păstrând cele trei benzi distinctive:

- albastru - alb - auriuNBI devine VISA USA şi IBANCO devine VISA INTERNATIONAL. În anii '80

au fost introduse pe piaţă debitcardurile. În prezent, cardurile constituie una din cele mai răspândite metode de plată şi de obţinere de credite2 .

1.2. EXPANSIUNEA ŞI DIVERSIFICAREA CARDURILOR PE PLAN MONDIAL

Originea americană a marilor reţele de cărţi de plată a modelat organizarea şi chiar funcţionarea acestora, influenţând răspândirea cardurilor în întreaga lume.Astfel, cărţile

1 Vasile Dedu – Management bancar, Ed. Sildan’94, Bucureşti, 19952 Ioan I. Trenca – Metode şi tehnici bancare, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004

2


internaţionale de plată ( VISA, MasterCard, American Express, Diners Club) sunt afiliate, sau chiar aparţin unor reţele de origine americană.

În anul 1988, cărţile VISA şi MasterCard erau acceptate de aproape 7.000.000 de instituţii în mai mult de 160 de ţări, Diners Club este prezentă în 163 de ţări şi mai mult de un milion de instituţii acceptă această carte deţinută de peste 5.500.000 de purtători, iar cardurile American Express sunt acceptate de mai mult de 2.200.000 instituţii din întreaga lume, la data de 31.12.1987, numărându-se 26.600.000 de purtători de cărţi American Express.

O expansiune aproape explozivă a avut dezvoltarea cărţilor bancare în Franţa . Astfel, în anul 1971, aproape 130 de bănci franceze au creat grupul “Cartea Albastră“, destinat favorizării şi dezvoltării cărţii cu acelaşi nume. Câţiva ani mai târziu, în anul 1977, grupul respectiv a aderat la reţeaua internaţională VISA. În anul 1977, administraţia P.T.T. a creat şi ea prima sa carte de retragere a numerarului, apoi, a aderat la grupul “Cartea Albastră“, întărind poziţia reţelei “Albastru“. În anul 1978, Creditul Agricol a cumpărat societatea Eurocard France şi a vândut în anul 1983 jumătate din capitalul său societăţii Creditul Mutual,favorizând dezvoltarea celui de-al doilea sistem de plată internaţional Eurocard / MasterCard, şi crearea în Franţa a reţelei “Verzilor”.

Pentru a pune capăt acestei multiplicări a marilor familii de cărţi de plată (în principal “Albaştrii” şi “ Verzii ”) care prejudicia la urma urmelor utilizatorii ce nu puteau să se folosească de cartea lor decât într-un număr limitat de automate bancare iar comercianţii trebuiau să dispună de mai multe tipuri de astfel de echipamente, în 1984, în Franţa, a fost inventată “ interbancaritatea”.

Acest concept s-a concretizat într-o nouă entitate juridică, grupul “Cărţilor Bancare”, format din băncile emiţătoare ale “Cărţii Albastre” şi din gruparea Eurocard France. Primul dintre obiectivele propuse de acest nou grup a fost crearea unui produs care să aibă caracteristicile unui mod de plată adecvat, adică acceptabilitatea şi universalitatea. Era vorba de o extindere a unei idei apărute încă de la începuturile cardului şi anume de a concepe un card interbancar unic, venindu-se astfel şi în întâmpinarea comercianţilor, care nu priveau cu ochi buni perspectiva unei multitudini de carduri incompatibile.

Un mijloc de plată neutru ar fi asigurat deci, libera alegere a comerciantului şi ar fi evitat din partea acestuia investiţii costisitoare şi inutile.

Odată cu apariţia noilor tehnologii (on-line, off-line, card cu memorie, etc..), trebuiau luate decizii şi făcute investiţii care erau la îndemâna unei singure bănci, oricât de puternică ar fi fost ea. De asemenea, trebuia stabilită o legătură între un mijloc de plată folosit în mod curent în Franţa şi asociaţiile internaţionale emiţătoare de carduri.

Sistemul creat în 1984 oferea, din acest punct de vedere, o soluţie originală, asigurând o largă deschidere către sistemele internaţionale de carduri şi păstrând, în acelaşi timp, controlul operaţiunilor interne de către băncile franceze. Se puneau astfel bazele unui sistem naţional de plăţi prin intermediul cardurilor,sistem ce urma să fie gestionat de noul grup.

În perioada ce a urmat, s-au realizat progrese remarcabile. Astfel, în anul 1985 a fost pusă la dispoziţia clienţilor o reţea densă de automate bancare, iar în anul 1986, ofertele băncilor participante s-au îmbunătăţit cu carduri de o factură superioară-Gold pentru Eurocard şi Premier pentru VISA. În anul 1988 numărul tranzacţiilor efectuate cu noile carduri ce purtau logo-ul “CB”a depăşit pragul de 1 miliard, iar în 1991, se înregistrau peste 500.000 de comercianţi afiliaţi, cifră ce reprezenta aproape 2 / 3 din numărul total al comercianţilor francezi.

În aceeaşi perioadă îşi fac apariţia şi primele cărţi de plată private (mono-comerţ). Născute din necesitatea de a cunoaşte mai bine comportamentul clientelei şi din dorinţa de

3


a obţine o eficienţă mai mare a vânzărilor prin evitarea costurilor legate de manipularea cecurilor şi a numerarului, aceste carduri se află actual într-o continuă expansiune.

Având drept obiectiv de a concura cu băncile, marii emitenţi (lanţurile de magazine Auchan,Carrefour, Fnac, Nouvelles Galeries) îşi diversifică permanent facilităţile de plată prin carduri oferite clienţilor lor.

1.2.1. CĂRŢILE DE PLATĂ PE PLAN MONDIAL

Pentru reţeaua American Express (cifrele la 31.12.1987 pentru cărţi şi la 31.12.1988 pentru comercianţi şi distribuitorii de bilete), erau în lumea întreagă: 26.600.000 de purtători din care: 5.480.000 erau titulari de Gold Card, iar 2.200.000 comercianţi afiliaţi, 1.500 agenţi, 15.000 CD Express Cash.

În Franţa, se numărau 500.000 de purtători de cărţi American Express din care 16.000 titulari ai Gold Card, 62.000 comercianţi afliaţi (la 31.12.1987) din care 22.100 hoteluri-restaurante.

Conform datelor statistice din surse Eurocec, în lumea întreagă, existau pentru reţeaua Eurocec (cifre la 31.12.1989): circa 34.650.000 de purtători de cărţi de plată, 9.700.000 purtători de cărţi de credit.

Pentru reţeaua Diners Club (februarie 1988), existau în întreaga lume: 5.000.000 comercianţi afiliaţi, 220.000 distribuitoare CD, 6.800 automate bancare ATM (Automatic Teller Machine), pentru o cifră de afaceri apropiată de 11 miliarde de franci elveţieni .

În Franţa ( februarie 1988 ), se numărau: 165.000 purtători, 45.000 comercianţi afiliaţi din care 22.000 hoteluri-restaurante .

Pentru reţeaua MasterCard (1988, sursă EFMA), erau în lumea întreagă: 137.343.720 purtători din care 18.950.620 purtători de cărţi Eurocard, 6.966.936 comercianţi din care 1.499.678 comercianţi Eurocard, 151.955 distribuitoare CD din care 58.230 Eurocard; 27.283 ATM-uri din care 2.500 Eurocard, 29.000 de bănci aderente din care 7.013 Eurocard, pentru o cifră de afaceri de 137,2 miliarde de dolari. În 1996 volumul total al tranzacţiilor efectuate prin intermediul MasterCard Internaţional a depăşit 550 miliarde de dolari, 23.000 de instituţii financiare fiind afiliate acestei reţele .

De asemenea, 380 de milioane de cărţi de credit şi de debit erau acceptate în mai mult de 13 milioane de locaţiii din întreaga lume, iar reţeaua de ATM-uri cuprindea 243.000 de aparate .

Pentru reţeaua VISA (cifre la 30.09.1988, sursă EFMA), se numărau în lumea întreagă: 180.176.000 purtători, 65.780.700 comercianţi, 248.038 distribuitoare CD, 31.611 ATM-uri, 21.048 bănci aderente pentru o cifră de afaceri de 198,4 miliarde de dolari, pe zone geografice, pentru această reţea, repartizarea fiind următoarea:

- Purtători – Europa: 33.429.800, America: 132.144.500, Africa: 1.427.000, Asia/Pacific: 13.174.400 ;

- Comercianţi – Europa: 1.740.398, America: 3.481.249, Africa: 178.083, Asia/Pacific: 1.118.970 ;

- Distribuitoare CD - Europa : 86.857, America: 93.669, Africa: 5.328, Asia/Pacific: 62.184 ;

- ATM-uri – Europa: 11.987, America: 18.583, Africa: 139, Asia/Pacific: 1.002 .

Datele statistice din anul 1996 arată că VISA este cel mai mare sistem de plăţi din întreaga lume jucând un rol vital în dezvoltarea şi implementarea noilor tehnologii. De acestea beneficiază 19.000 de instituţii financiare precum şi deţinătorii de carduri asociaţi acestora.

4


Cele 440 de milioane de carduri VISA aflate în uz sunt acceptate de peste 12,2

milioane de comercianţi din întreaga lume, iar VISA PLUS este cea mai mare reţea globală de ATM-uri (277.500 ATM-uri răspândite în circa 100 de ţări) .

VISA Internaţional a emis VISA CASH, o cartelă cu pre-plată care este o nouă modalitate de plată pentru cumpărăturile zilnice de valoare mică. Această metodă de plată, rapidă, uşoară şi convenabilă a fost introdusă în locaţii din întreaga lume.

Utilizând cartele VISA CASH se pot efectua mici cumpărături, cum ar fi o ceaşcă de cafea, ziarele, plata telefonului, bilete de cinema sau trabnsport public. Există două tipuri de bază de cartele VISA CASH: consumabile şi reîncărcabile.

Cartele consumabile: sunt încărcate cu o valoare predeterminată, de regulă 10 dolari. Când această valoare este consumată, cartela este descărcată şi o nouă cartelă trebuie procurată. Aceste cartele pot fi livrate de către maşini numite Card Dispensing Machines ( CMD ) care acceptă o varietate de metode de plată3.

Cartele reâncărcabile: sunt încărcate cu o valoare predeterminată. Când valoarea a fost consumată, cartela poate fi reâncărcată iarăşi la terminale specializate şi ATM-uri, un microcircuit inclus în fiecare cartelă stocând valoarea monetară. De fiecare dată când se utilizează o cartelă VISA CASH pentru a plăti ceva, valoarea cumpărăturii este automat scăzută din valoarea stocată4.

China şi Rusia au dezvoltat recent activităţile lor în domeniul cărţilor de plată semnând acorduri cu principalele reţele internaţionale. Cărţile de credit care existau de câtva timp în Rusia aveau o utilizare naţională limitată în general la retrageri.

Acorduri recente le-au extins utilizarea la plăţile electronice. Pentru Rusia, noile acorduri au permis băncilor de afaceri economice străine să obţină o viză de exploatare Eurocard-MasterCard şi să trateze cu Eurocec. Pe de altă parte mai multe organisme din Rusia (Intourist, banca Sberegatelnzbank) au stabilit acorduri în vederea plăţii electronice prin carte.

American Express a anunţat în iunie 1988 că după acordul stabilit cu Banca de afaceri economice străine, primele două automate de distribuire a biletelor vor fi puse în funcţiune la Moscova în septembrie 1988, pentru a permite turiştilor purtători de cărţi American Express să obţină în mod automat numerar (bilete de 10 ruble) şi cecuri de călătorie.

Automatele au fost programate să ofere dialoguri în şase limbi. Negocierile cu banca rusă care asigura deja pentru American Express servicii financiare (cecuri de călătorie, distribuitoare CD), au început în vederea emiterii de cărţi American Express în folosul cetăţenilor.

În anul 1988 American Express şi-a făcut intrarea pe piaţa chineză cu ajutorul unei pagini întregi de publicitate în Cotidianul Poporului, titrând: “O mică carte de plastic poate să valoreze mai mult decât aurul ?“. Acest anunţ urmează după acordul încheiat cu trei bănci chinezeşti ( Bank of China, Bank of Comunications, CITIC Industrial Bank) .

American Express vizează piaţa întreprinderilor chinezeşti, sperând să-şi vândă cărţile la 400.000 dintre ele.

1.3. SISTEMUL EUROCEC3 Simona Gaftoniuc – Practici bancare internaşionale, Ed. Economică, Bucureşti, 19954 Simona Gaftoniuc – Practici bancare internaşionale, Ed. Economică, Bucureşti, 1995

5


În anul 1968, un sistem european de plată prin cărţi a văzut lumina zilei în Germania: Eurocec-ul. Din iniţiativa lui Eckart Van Honen, câteva personalităţi de naţionalităţi diferite: germanii Urlich Weiss şi Friederich Bosel, belgienii Marie-Anne Raymaekers şi Paul De Bellfroid, italianul Umberto Burani, francezii Geoeges Cauart şi Jean-Louis Martinolle, austriacul Wilhem Hirschmann, olandezul Jan Kraa, elveţianul Markes Lusser şi englezul Michael Swift, s-au reunit la 10 mai 1968 la Frankfurt.

Obiectivul lor era de a pune la dispoziţia cetăţenilor din Europa un mijloc de plată universal oferind un maxim de facilităţi şi acceptat peste tot, o carte de garanţie de cecuri. Acest sistem s-a deschis în mod progresiv “cărţii electronice” pentru a oferi servicii de distribuire a biletelor de bancă şi a permite folosirea terminalelor de plată.

Eurocec-ul constituie un mijloc de plată cu adevărat european pentru marele public întrucât el poate să fie redactat în toate monedele europene. Un sistem de compensare special, folosind canalele uzuale cu transmitere de imagini cec, a fost pus la punct pentru a realiza economii de funcţionare reducând costurile de colectare şi de prelucrare a Eurocec-urilor.

Logotip-ul cărţilor a fost modificat în 1987 / 1988 făcând să dispară numele “Eurocec” pentru a nu lăsa decât “EC”, şi luând chipul lui Ludwing van Beethoven ca model pentru holograma sa. Cărţile “EC” au devenit multifuncţionale: garantarea cecurilor în toată reţeaua, acces la CD/ATM, la anumite terminale de plată electronică (TPE) şi terminale puncte de vânzare POS (Point of Sale), în funcţie de banca emiţătoare.

În anul 1988, cartea “EC” era acceptată de mai mult de 6.000 CD internaţionale, în 1990 numărul acestora crescând la 30.000. Obiectivul Eurocec-ului, în domeniul plăţii electronice, este acela de a face compatibile cărţile sale cu piste magnetice şi/sau cu microcircuit cu toate reţelele TPE / POS de folosinţă generală.

Pentru atingerea acestui obiectiv, Urlich Weiss, preşedintele Eurocec Internaţional şi Wilem Scherpenhuisjen Rom, preşedinte al Eurocard Internaţional, au organizat în 1985 o reuniune a bancherilor din întreaga Europă. Din această reuniune s-a născut Acordul European constituit dintr-un ansamblu de principii destinate să concretizeze reciprocitatea de folosire a cărţilor bancare în toată Europa.

Acordul a fost aprobat în unanimitate cu ocazia reuniunii de la Florenţa, în octombrie 1987 în cursul căreia Consiliul şi-a luat aici responsabilitatea punerii în funcţiune a propunerilor ce tind să îmbunătăţească serviciile internaţionale în toate ţările membre şi să creeze infrastructura necesară concretizării acestui obiectiv.

În prezent, Comunitatea Eurocec unitară cuprinde 33 de ţări din Europa şi bazinul mediteranean. Dintre ţările Europei de Est au aderat la sistem: Cehia, Slovacia, Polonia, Iugoslavia, Ungaria.

Eurocec-urile sunt vândute de bănci clienţilor lor (care au conturi deschise la ele), sub forma unor carnete de cecuri în alb Beneficiarii le completează, Eurocec-urile fiind trase asupra disponibilului din contul lor deschis la banca menţionată pe formularul Eurocec-ului.

Eurocec-urile se particularizează prin aceea că banca, odată cu eliberarea carnetului de cecuri, dă clientului său şi o carte de garanţie. Aceasta cuprinde anumite elemente care, pe de o parte, asigură băncii plătitoare încasarea certă a banilor de la banca emitentă, iar pe de altă parte, constituie o protecţie suplimentară împotriva furturilor şi falsificărilor.

Eurocec-urile nu sunt onorate fără prezentarea de către beneficiar a cărţii de garanţie. Între elementele înscrise pe cartea de garanţie şi Eurocec trebuie să existe o identitate absolută, iar iscălitura dată de beneficiar în faţa lucrătorului de la ghişeu trebuie

6


să fie identică cu cele existente pe carte de garanţie şi pe documentul de identitate (paşaport).

Moneda şi limita superioară a sumei ce poate fi completată pe Eurocec variază de la ţară la ţară şi de la perioadă la perioadă. În prezent, de exemplu, suma maximă garantată este: Germania - 400 DM; Olanda - 300 Hfl şi 200 de dolari S.U.A; pentru celelalte ţări.

Începând cu anul 1993, Comunitatea Eurocec unitară a convenit schimbarea cărţilor de garanţie. ”Cartea-EC” oferită clienţilor băncilor afiliate la sistem, denumită codificat ”70/30”, o înlocuieşte pe cea veche, denumită ”100% Eurocec uniform ” (în anul 1992 au circulat în paralel cu ambele cărţi de garanţie). Cartea de garanţie ”70/30” are suprafaţa (recto) segmentată în două părţi: 30% zonă uniformă situată în dreapta cărţii de garanţie sub forma unei benzi pe care se regăsesc de sus în jos: logo-ul EC, codul ţării, holograma cu efigia portretului lui Beethoven şi, în sfârşit, jos harta Europei.

Restul de 70 % din suprafaţa cărţii de garanţie este lăsat la dispoziţia băncii emitente (desigur, în limitele unor rigori tehnice impuse de sistem) pentru a imprima propriile însemne şi a fi trecute: numele deţinătorului, numărul contului bancar, şi numărul cărţii de garanţie.

Pe verso-ul cărţii de garanţie se disting: banda magnetică, spaţiul pentru semnătură situat pe linia cu marcarea anului până la sfârşitul căruia respectiva carte de garanţie este valabilă pentru celelalte ţări. Instrucţiunile privitoare la dispoziţiile speciale de plată atât privind sumele, cât şi elementele de identificare a falsurilor sunt trimise tuturor băncilor din Europa care primesc la achitare Eurocec-uri. Termenul de garanţie este necontestat numai dacă Eurocec-ul este prezentat băncii trase în timp de 20 de zile de la data emiterii.

Sistemul Eurocec se înscrie în ansamblul preocupărilor comunităţii bancare de a surmonta riscurile implicate în utilizarea cecului: certitudinea disponibilului în contul trăgătorului şi riscul furtului, pierderii sau utilizării prin fraudă (iscălituri false). Potrivit unor studii în domeniu, cei care emit cecuri fără acoperire pot fi5:

- excroci: în mod deliberat emit cecuri fără provizion; - imprudenţi: emit cecul în speranţa că, pe intervalul de timp ce se scurge până la încasare, vor primi sume în cont; - neglijenţi: nu verifică sau verifică neatent disponibilul în cont; - ignoranţi: nu cunosc legislaţia în materie. Indiferent de cauză, însă, efectul este acelaşi: beneficiarul cecului nu poate încasa

suma. În acest context, Eurocec-ul este un mijloc de plată simplu şi sigur, care, poate fi

utilizat pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii în cele 33 de ţări şi de retragere de valută în principalele bănci din ţări situate în Europa şi bazinul mediteranean.

România nu face parte din sistemul Eurocec, dar bănci comerciale autorizate să funcţioneze în ţara noastră primesc la ghişeele lor Eurocec-uri, eliberând, pe loc, suma solicitată de titularul Eurocec-ului în cadrul limitei de garanţie. În cazul în care suma dorită în numerar este mai mare, titularul Eurocec-ului poate completa mai multe cecuri, fiecare însă în limita sumei garantate de banca trasă.

1.3.1. ROLUL COMUNITĂŢII ECONOMICE EUROPENE ÎN PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A UNUI SISTEM EUROPEAN DE PLATĂ PRIN CĂRŢI DE PLATĂ

5 Simona Gaftoniuc – Practici bancare internaşionale, Ed. Economică, Bucureşti, 1995

7


În timp ce statele membre ale C.E.E. au decis să pună în funcţiune încă din anul

1990 toate mijloacele pentru a realiza libera circulaţie a persoanelor şi a capitalurilor (marea piaţă unică din 1992), ceea ce înseamnă utilizarea mijloacelor de plată identice acceptate în toate statele C.E.E., se constată o foarte importantă disparitate între statele membre, în planul utilizării cărţilor dar şi la nivelul organizării mijloacelor de plată ca şi al regulilor juridice aplicabile.

Încă din anul 1984 prin avizul din 5 octombrie, Comisia Comunităţilor a subliniat obiectivele C.E.E. în acest domeniu: protecţia consumatorilor (securitate, servicii), îmbunătăţirea situaţiei comercianţilor (productivitate, securitate), dezvoltarea industriei europene.

Interbancaritatea europeană presupune ca aceste cărţi să poată fi folosite în toate genurile de comerţ din cadrul ale C.E.E., deci ca mijloacele de plată să fie armonizate, securitatea operaţiunilor să fie asigurată, iar condiţiile de stabilire a preţurilor să corespundă unui echilibru care este acceptat de către toate părţile.

Diferite Direcţii Generale, în funcţie de competenţele lor au trebuit să trateze aceste probleme şi au făcut să progreseze dosarul mijloacelor de plată europene, cu privire la diferite aspecte (în special tehnice şi juridice). Direcţiile Generale au făcut apel la un anumit număr de organisme consultative ce reprezintă partenerii implicaţi într-un sistem de plată (comerţ şi distribuire organizaţii de credit, consumatori), dar şi la organisme mai tehnice precum CEPT, CEN, CENELEC ş.a.

CAPITOLUL II

CARDURILE

8


2.1. Definirea cărţilor de credit

Cartea de plată sau cardul este un instrument de plată bazat pe electronică, cu ajutorul căruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu achiziţionate de la comercianţi abilitaţi să o accepte sau prin utilizarea căreia poate obţine lichidităţi de la banca emitentă.

Ca suport fizic, cardul este realizat din material plastic, comparabil ca formă şi dimensiune cu o carte de vizită, având înglobate componente electronice speciale pentru decodificare a diferitelor operaţiuni pentru care a fost concepută: în principal, accesul deţinătorului la contul său bancar şi efectuarea electronică a plăţii, de unde şi denumirea de “monedă electronică” sau “bani electronici”6.

Deoarece cardurile au apărut pentru prima dată în S.U.A., iar ulterior au cunoscut cea mai largă răspândire în spaţiul american şi vest european pe plan internaţional s-au impus termenii din limba engleză. De menţionat este faptul că termenul de card, plastic card este utilizat pentru a descrie în general, aceste instrumente de plată.

În limba română, termenul de plastic card (carte de plastic) este mai rar utilizat, folosindu-se cu acelaşi înţeles denumirile de cartelă de plată sau card. Potrivit reglementărilor BNR acest instrument de plată va fi denumit, conform practicii internaţionale, CARD.

2.1.1. CARACTERISTICILE CĂRŢILOR DE CREDIT

Cardul este un instrument de plată bazat pe electronică ca alternativă la instrumentele “clasice” de plată, numerarul şi cecul, iar deţinătorul lui are dreptul de acces la o procedură de autorizare şi plata cu cardul. Cardul înglobează în bandă magnetică informaţii standardizate, securizate şi individualizate care, decodificate cu ajutorul unor dispozitive speciale, permit accesul titularului la contul său bancar, autorizarea de plăţi, efectuarea de plăţi sau obţinerea de numerar.

Dat fiind componenta electronică şi larga utilizare a cardurilor, emitenţii de carduri au anumite responsabilităţi privind confecţionarea materială şi informaţiile minime pe care trebuie să le conţină în card; ei trebuie să asigure următoarele caracteristici comune:

- fabricarea de material plastic cu aceleaşi dimensiuni, indiferent de emitent; - pe faţa cardurilor să se regăsească anumite informaţii despre client şi despre

bancă şi anume: a) denumirea şi sigla emitentului (banca şi altă instituţie) ;b) numărul cardului ;c) numele si prenumele deţinătorului ;d) data la care expiră valabilitatea cardului ;e) o hologramă vizibilă la lumina naturală .

- pe partea din spate:a. banda magnetică ;b. spaţiul de semnătură unde clientul semnează la primirea cardului ;c. informaţii pentru deţinătorul cardului ;d. adresa băncii.

6 Vasile Marian – Monedă şi Credit, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Ştiinţe Economice, Cluj-Napoca, 1999

9


Acesta este formatul general pentru toate tipurile de carduri emise în întreaga lume

indiferent de marca sau de banca emitentă.

2.1.2. FALSIFICAREA CARDURILOR

În scopul reducerii posibilităţii de fraudă au fost introduse anumite măsuri de prevenire. Procesorul unui card trebuie să fie conştient de necesitatea efectuării unor verificări în procesul utilizării cardului având ca scop prevenirea utilizării greşite, iar la rândul său, persoana şi compania care acceptă carduri pentru plăţi trebuie să cunoască procedurile impuse de folosirea acestora.

Una din aceste măsuri o reprezintă necesitatea unei holograme pe faţa cardului. Hologramele sau impus ca fiind cele mai eficiente în ansamblul tehnicilor de asigurare a securităţii cardurilor. În acelaşi timp, există anumite tehnici de realizare a cardurilor privind rezistenţa la uzură, elemente de siguranţă, un desen cu scopul evitării posibilităţilor de ştergere sau modificare.

Personalul companiilor care acceptă carduri, înaintea efectuării tranzacţiilor trebuie să verifice prezenţa hologramei, validitatea şi integritatea cardului. Totodată, trebuie să verifice dacă semnătura de pe card corespunde semnăturii clientului de pe documentul semnat la efectuarea achiziţiei. Efectuarea acestor verificări duce la prevenirea utilizării cardurilor falsificate.

2.2. CLASIFICAREA CARDURILOR Visa are cinci tipuri de carduri: - Clasic card accesibil oricărui tip de solicitant; - Bussines card adresat persoanelor care călătoresc în interes de serviciu; - Gold card şi Platinium card pentru persoane cu disponibilităţi în conturi; - Electron card accesibil persoanelor cu venituri mici; - Plus card utilizat la automatele bancare de distribuire a numerarului.

Cărţile de credit se clasifică după mai multe criterii. a) După funcţia contului care se accesează prin utilizarea cardului:

- Credit card; - Debit card –charge card;

- Deferred debit card. b) După mediul in care este utilizat:

- manual;- electronic;- automated teller machine (ATM);

c) După asocierea între participanţii la emiterea cardului:- affinity card: se adresează unui grup specific de oameni dintr-un domeniu

de activitate cu scopul de a acorda anumite avantaje utilizatorilor; - Co-Branded Card: carduri emise sub logo-urile participante la emiterea

cardurilor cu scopul acordării de facilităţi celor ce utilizează aceste carduri. d) Din punct de vedere al circulaţiei se disting:

- Carduri internaţionale a căror circulaţie şi utilizare depăşesc graniţele ţării companiei emitente; ele sunt emise în valute convertibile şi acceptate pe plan mondial,

10


pe baza lor, putându-se efectua plăţi în orice monedă, indiferent de valuta în care este exprimat contul deţinătorului;

- Carduri naţionale care sunt exprimate în moneda naţională a ţarii unde se află amplasată banca şi compania emitentă, ele putând fi utilizate ca instrument de plată numai în faza respectivă. Astfel în România sunt cardurile PRIMA, în lei, emise de BRD.

2.2.1. TIPURI DE CARDURI

Ĩn ţările dezvoltate, publicul poate alege dintre mai multe tipuri de carduri care sunt puse la dispoziţie de către bănci sau de organizaţii specializate. Ca tendinţă în politica de promovare a cardurilor, companiile emit, de regulă, carduri structurate pe clase de clienţi şi bară sau facilităţi oferite. Astfel avem:

1) credit card2) store card3) debit card4) carduri multifuncţionale5) smart card.

CREDIT CARDUL

Credit cardul indică faptul că deţinătorului i-a fost deschisă o linie de credit care îi permite să achiziţioneze bunuri şi servicii şi numerar, în limita unui plafon stabilit în prealabil. Credit cardul se emite titularului în baza unui cont bancar deschis în acest scop. Particularitatea credit cardului, aşa cum rezultă şi din denumirea sa, este faptul că permite titularului să efectueze plăţi chiar dacă nu are disponibilităţi în contul său. În contractul care s-a încheiat între client şi bancă se specifică plafonul limită în cadrul căruia banca îl va credita. Credit cardul este astfel emis încât permite deţinătorului:

să ramburseze în totalitate creditul la sfârşitul perioadei stabilite în acest caz fiind denumit, potrivit practicii internaţionale şi CHARGE CARD;

să ramburseze numai parţial creditul, partea rămasă urmând a fi considerată o extensie a creditului accesat anterior. Dispunând de credit card, titularii pot efectua plăţi la toate magazinele, instituţiile, etc. care acceptă aceste instrumente de plată. În contextul dezvoltării reţelelor informatice şi a reducerii costurilor de instalare şi utilizare, magazine din întreaga lume acceptă plata prin astfel de carduri.

Comercianţii şi firmele care sunt conectate la reţea plătesc băncilor şi companiilor emitente de carduri o taxă pentru posibilitatea efectuării tranzacţiilor prin utilizarea cardurilor. Credit cardurile pot fi folosite nu numai la plata mărfurilor, dar şi a serviciilor de cele mai variate tipuri, cum sunt cele telefonice si poştale.

Titularii credit cardurilor primesc lunar situaţia debitelor. Aceste situaţii lunare cuprind în general următoarele informaţii:

valoarea limitată a creditului de care titularul cardului poate beneficia; plăţile efectuate prin folosirea cardului; intrările de sume în contul titularului la compania emitentă a cardului; dobânda ce a fost debitată; soldul la zi; valoarea creditului şi după caz, suma rămasă, disponibilă în cont.

La primirea acestei situaţii, clientul poate opta pentru achitarea integrală şi parţială a datoriei sub forma unui procent stabilit, calculat asupra întregii sume datorate, sau

11


rambursarea oricărei alte sume. În cazul în care titularul cardului nu achită datoria în totalitate, se percepe o dobândă asupra sumei ne rambursate, care se adaugă la soldul debitor al contului.

Pentru a descuraja clienţii să depăşească limita creditului, dobânda se calculează pentru acest sold în condiţiile unui credit obişnuit, având caracter penalizator. Situaţia lunară a debitelor, întocmită de bănci şi companiile emitente ale cardurilor, este document în baza căruia titularilor li se solicită efectuarea plaţii datoriei. Plata trebuie efectuată în douăzeci şi unu de zile de la data emiterii situaţiei debitelor. În funcţie de data la care se cumpără marfa şi data întocmirii situaţiei debitelor, credit cardurilor dau posibilitatea unei creditări fără dobânda pe o perioadă de până la cincizeci şi şase de zile.

Avantajele credit cardurilor

O parte din aceste avantaje sunt comune şi debit cardurilor.

Avantaje pentru posesorul credit cardului .Deţinerea credit cardului îi oferă posesorului posibilitatea de a cumpăra un bun la

momentul oportun pentru el achitându-l în momentul cumpărării cu bani proprii şi din creditul deschis pe baza cărţii de credit.

În lume, numărul companiilor care acceptă achitarea produselor şi serviciilor prin credit carduri este de ordinul milioanelor, iar aria geografică de utilizare a lor este foarte largă. Sunt ţări, cum ar fi cele din Europa de Est, unde numărul acestor companii este încă foarte mic, fiind, de obicei, localizate în principalele zone turistice. Deci, gama produselor şi serviciilor ce pot fi achiziţionate folosind credit cardul este foarte largă şi în acelaşi timp posesorul unui card are posibilitatea de a efectua cea mai avantajoasă achiziţie.

Deţinând un credit card, cumpărătorul are posibilitatea să aleagă momentul efectuării anumitor achiziţii.

În multe ţări, legile pentru protecţia consumatorilor conferă un anumit grad de protecţie celor care achită produsele cumpărate prin credit carduri, în sensul că, în cazul în care produselor sunt falsificate, posesorul creditului va obţine o recreditare din partea companiei emitente a credit cardului, dacă valoarea achiziţiei depăşeşte o anumită sumă, de exemplu în Marea Britanie 1.000 de lire sterline, posesorul cardului are posibilitatea, aşa cum am văzut, de a achita datoria în întregime la primirea situaţiei soldului său de a achita acest sold în rate lunare.

În cazul în care datoria este achitată în totalitate, posesorul unui credit card poate beneficia de un credit fără dobândă pentru o perioadă de până la 56 de zile. Tranzacţiile se realizează mai rapid în cazul cecului: în cazul în care comerciantul este dotat cu un echipament adecvat, procedura va consta doar în introducerea cardului în aparat şi realizarea de către aparat a notei de plată, urmată de semnarea acesteia de către client.

Totodată cu credit carduri pot fi achitate şi serviciile telefonice şi poştale, prin simpla tastare la telefon a numărului cardului sau prin înscrierea acestuia pe un ordin de plată în favoarea poştei. Un avantaj, în comparaţia cu plata prin cec şi numerar, este gradul ridicat de securitate asigurat de folosirea credit cardului în procesul efectuării achiziţiilor.

Avantaje pentru comerciantSpre deosebire de cec, prin utilizarea cardului este garantată, iar contul

comerciantului este creditat imediat cu valoarea mărfurilor sau serviciilor vândute pe baza

12


de credit card, în momentul în care documentele atestă vânzările sunt prezentate pentru plata la bancă. Sistemul permite comercianţilor să ofere clienţilor mărfuri vândute în condiţii de credit, fără să suporte cheltuieli administrative cu riscuri de neplată.

Oferind mărfuri şi servicii pe credit, comercianţii care acceptă credit cardurile atrag mai mulţi clienţi, comparativ cu cei care nu au introdus această facilitate. Operând cu credit carduri, comerciantul este degrevat de o mare parte din cheltuielile şi riscurile pe care le presupune folosirea numerarului. În realizarea acţiunilor promoţionale şi a companiilor publicitare, comercianţii beneficiază de infrastructura unei reţele internaţionale de credit carduri.

În scopul îmbunătăţirii standardului serviciilor oferite clienţilor, o parte din marile lanţuri de magazine dau posibilitatea clienţilor de a obţine numerar prin prezentarea cardului. Pentru client, acest lucru reprezintă o facilitate în plus, iar pentru comerciant un mijloc de a vehicula numerar, fără a suporta cheltuieli pentru o astfel de operaţiune.

Avantaje pentru bănciPentru bănci, emiterea de credit carduri şi utilizarea acestora de către clienţii lor

prezintă o serie de avantaje:- permit creşterea gradului de automatizare a operaţiunilor, reducându-se

astfel volumul operaţiunilor efectuate manual;- determină diminuarea operaţiunilor cu numerar;- plăţile efectuate cu credit carduri sunt garantate;- dobânzile percepute în cadrul operaţiunilor cu credit carduri sunt mai

ridicate, comparativ cu cele prevăzute în cazul majorităţii celorlalte forme de împrumut;- comisioane percepute de la comercianţii care accepta achitarea cu credit

carduri a mărfurilor sau serviciilor oferite de ei reprezintă o sursă de venituri pentru bancă.Principalele caracteristici ale tuturor tipurilor de credit carduri sunt:

achiziţionarea de mărfuri şi servicii în baza unui credit, ale cărui limite au fost stabilite prin contractul încheiat de bancă cu clientul său;

emiterea periodică de către companiile de carduri a situaţiei soldului;

posibilitatea acordată clientului de a opta pentru modalitatea de achitare a datoriei către compania emitenta a cardului.

STORE CARDUL

Multe din marile magazine sau companii de servire a populaţiei au introdus propriile carduri care intr-un fel, concurează cu credit cardurile emise de bănci. Acest card denumit Store card oferă avantajul asigurării loialităţii clienţilor pentru magazinul emitent, determina creşterea vânzărilor prin facilităţile de plată oferite şi furnizează comercianţilor informaţii de piaţă valoroase.

În esenţa, store cardurile sunt o variantă a credit cardurilor, deci modul de utilizare este asemănător acestora: lunar, se întocmeşte situaţia debitelor, iar clienţii au posibilitatea de a opta la sfârşitul fiecărei luni pentru achitarea întregii datorii sau numai a unui procent din aceasta. Există însă şi unele magazine care emit carduri de tipul CHARGE CARD şi drept urmare întregul sold trebuie plătit în fiecare lună. Store cardurile pot fi folosite numai în cadrul aceluiaşi grup de magazine, iar tranzacţiile nu se derulează prin intermediul sistemului bancar de decontări, astfel că acest tip de operaţiuni pot fi considerate ca aparţinând unui sistem închis.

13


DEBIT CARDUL

Cartea de debit şi debit cardul permite ca deţinătorului său să îi fie debitată în mod direct contra valoarea bunurilor, serviciilor achiziţionate şi numerarului folosit pe seama fondurilor din contul său. Debit cardul se emite în baza unui cont bancar al clientului titular al cardului. Debit cardul este folosit asemănător numerarului, în sensul că titularul poate efectua plăţi în limita disponibilităţilor sale băneşti din cont său, dacă a încheiat în prealabil o convenţie cu banca, un credit descoperit de cont.

Utilizarea debit cardurilor nu presupune circulaţia nici unui document pe suport de hârtie. Debitarea contului titularului se efectuează simultan cu creditarea contului magazinului sau instituţiei care acceptă ca instrument de plată debit carduri. Pentru a le face mai atractive pentru clienţi, băncile debitează contul titularului după 3 zile de la efectuarea cumpărării. Spre deosebire de cec, în cazul debit cardurilor mărfurilor pot fi comandate prin telefon, iar valoarea tranzacţiilor nu este limitată. Tranzacţia va fi concretizată numai în cazul în care disponibilităţile băneşti din contul clientului sunt eficiente.

Avantajele debit cardurilor

Avantaje pentru bănci:- gradul ridicat de control asupra tranzacţiilor clientului în raport cu disponibilităţile băneşti din contul şi creditul descoperit de cont;- costurile băncii pentru operarea debit cardurilor sunt mai reduse comparativ cu cheltuielile utilizării cecurilor numerarului;- degrevarea activităţii la ghişeele bancare, inclusiv reducerea cheltuielilor din acest punct de vedere.

Avantajele pentru clienţi :- clienţii nu sunt nevoiţi să retragă şi să poarte asupra lor sume mari de bani pentru a achita mărfuri de valori mari, eliminându-se astfel riscurile de furt şi disconfort pe care la presupune numeralul la purtător.- spre deosebire de cec, nu există o limită a valorii achiziţiilor şi nu trebuie completat nici un document.- tranzacţia se realizează instantaneu.

Avantaje pentru comerciant:- spre deosebire de plata în numerar sau prin cec sumele pe care clienţii le pot cheltui nu sunt limitate, utilizarea cardurilor fiind, în acelaşi timp o premiză a creşterii vânzărilor;- cheltuielile impuse de asigurarea securităţii sunt mult mai reduse decât în cazul folosirii numerarului ca mijloc de plată;- pentru operarea debit cardurilor, banca percepe vânzătorului taxe mai mici decât în cazul operării numerarului;- decontările sunt mai rapide decât în cazul cecului.

Cu toate aceste avantaje utilizarea acestor carduri este încă limitată. În unele cazuri, datorită faptului că nu toate magazinele au terminale pentru debit carduri, clienţii nu le pot folosi şi deci vor trebui să apeleze la cecuri sau numerar. Multe magazine fiind

14


dotate cu terminale pentru tipărirea de cecuri, folosirea cecului este preferată, iar achitarea plăţilor de valori mici cu debit card nu se justifică datorită cheltuielilor de operare.

CARDURILE MULTIFUNCŢIONALE

Sunt emise de către bănci pentru a se apropia cât mai mult de nevoile clienţilor săi. Cardul multifuncţional este orice debit card care are si alte funcţiuni care îl pot face recunoscut ca mijloc de plată cum sunt:

- cartea de numerar şi cash card este un card exclusiv pentru automate programabile care pot distribui numerar;

- cartea de garantare a cecurilor care asigură garantarea unui cec emis şi semnat, până la o sumă specificată de către banca emitentă a cardului.

SMART CARDURI

Ele permit derularea unor tranzacţii mult mai sofisticate decât celelalte carduri denumite, pentru diferenţiere carduri de plastic. Există două tipuri de smart carduri, unele pot înmagazina unităţi de valoare şi altele mai sofisticate care au încorporate în ele microprocesoare.

Aceste carduri au primit acest nume datorită faptului că un microcomputer întreg este încorporat într-un card de dimensiuni atât de reduse, imprimându-i acestuia un grad de inteligenţa determinat de memoria şi puterea procesorului.

Smart cardurile prezintă câteva avantaje faţă de cardurile cu bandă magnetică: - nu este necesara autorizaţia on-line;- acestor carduri le pot fi asociate plăţi mai mari în efectuate în cont;- protecţia împotriva fraudelor şi riscului de credit al băncii este mult mai

mare; - carduri cu cipuri încorporate nu pot fi copiate şi securitatea acestora poate

fi sporită prin solicitarea făcută clientului de a –şi introduce codul personal de identificare (PIN).

2.3. OBŢINEREA CĂRŢILOR DE CREDIT

În general, orice persoana fizică sau juridică poate solicita băncii sau companiei emitente eliberarea unui card.

Pentru a obţine un card, persoana fizică sau juridică, trebuie în primul rând să solicite băncii sau organizaţiei emitente, eliberarea unui card. Între bancă şi client se încheie un contract în care se precizează tipul de card emis, respectiv solicitat de client, facilităţile de care va dispune titularul, obligaţiile acestuia faţă de bancă, etc.

Contul prin care se pot face operaţiuni cu carduri este un cont bancar care poate fi asemănat unui cont curent care mai este denumit “cont card“ sau cont colateral contului curent în funcţie de practica diferitelor bănci. Obţinerea şi deţinerea unui card presupune plata de către titular a unei taxe de emitere si a unei taxe de utilizare anuale, sub forma unor sume fixe. La primirea cardului, titularul semnează pe spatele cardului, în spaţiul destinat semnăturii, semnătura fiind comparată cu semnătura dată de titular pe alte documente legate de utilizarea facilitaţilor oferite de card.

Odată cu primirea cardului banca îi comunică în mod confidenţial titularului parola personală. Codul personal de identificare aferent unui card conform practicii internaţionale

15


este PIN abreviere utilizată şi în limba română, este codul atribuit de emitent unui deţinător de card, cod pe care utilizatorul poate fi pus în situaţia de a-l reproduce, în vederea verificării identităţii deţinătorului, în cazul unei plăti prin card deservită ca de exemplu de un automat programabil.

În cazul în care plata se face prin transfer electronic de date, PIN-ul poate fi considerat ca echivalentul electronic al semnăturii deţinătorului. Pentru că cel mai adesea utilizarea cardului implică şi o operaţie de creditare din partea băncii, aceasta trebuie să verifice bonitatea clientului căruia îi emite un card de o anumită valoare.

La baza acordului încheiat între client şi bancă stă formularul–cerere pe care clientul trebuie să-l completeze şi banca obţine astfel informaţii despre client ca de exemplu: locul de muncă, salariul, dacă este proprietar sau chiriaş al locuinţei, starea civilă, numărul copiilor, venituri suplimentare, etc.. De asemenea clientul va trebui să menţioneze pe acest formular numele băncii sale. În cazul în care aceasta este alta decât banca de la care clientul a solicitat emiterea unui card, banca emitentă poate cere relaţii asupra situaţiei şi mijloacelor financiare ale clientului de la banca la care clientul are cont.

Bonitatea clientului este stabilită printr-o metodă statistică numită punctaj şi scor al creditului. Aceasta metodă constă în atribuirea unui anumit număr de puncte elementelor înscrise în formularul-cerere. Scopul urmărit este de a stabili probabilitatea de rambursare a creditului si deci de evaluare a riscului de credit. Totodată companiile emitente de carduri pot apela la firme specializate în verificarea bonităţii potenţialilor clienţi şi a eventualelor datorii neonorate. Dacă unui client i-a fost refuzat un credit, el are dreptul de a contacta agenţia respective pentru a afla de ce i-a fost refuzat creditul, deoarece şi cardurile sunt doar o alta formă de creditare, la fel ca în cazul oricărui împrumut, banca trebuie sa se asigure ca riscul pe care şi-l asumă este minim.

2.4. UTILIZAREA CĂRŢILOR DE CREDIT

2.4.1. INSTRUMENTE DE SECURIZARE ŞI PLATĂ DE NUMERAR A CARDURILOR

Odată obţinut cardul, titularul de drept îl poate utiliza pentru plata mărfurilor şi serviciilor la unităţile care vând mărfurile sau prestează servicii şi acceptă drept instrument de plată cardul sau poate obţine numerar de la ghişeele băncii ori de la distribuitoarele automate de numerar.

Plata se poate realiza în două moduri: - fie cardul este introdus în terminalul electronic al magazinului-EFTPOS, care va tipări automat nota de plată;

- fie vânzătorul va folosi un aparat de tipărire numit IMPINTER pentru note de plată standardizate denumite VOUCHERE.

EFTPOS

Efectuarea plăţilor cu cardul prin utilizarea EFTPOS presupune existenţa unui terminal la comerciant, conectat la structura informatică şi de telecomunicaţii destinată plăţii prin carduri. Terminalul pentru transferul electronic al fondurilor, permite preluarea, captarea şi transmiterea de informaţii asupra plăţii cu card prin mijloace electronice, de la comerciant la centrul de autorizare.

16


În câteva secunde, utilizând informaţia conţinută pe banda magnetică a cardului

introdus în terminal, acesta va testa valoarea tranzacţiei la punctul de vânzare, iar comerciantul primeşte automat autorizarea de efectuare a plăţii.

După ce tranzacţia a fost autorizată, dispozitivul furnizează nota de plată în două exemplare. Ele sunt semnate de client, semnătura dată se compară de comerciant cu cea de pe card, iar dacă acestea coincid plata a fost efectuată. O notă de plată rămâne la comerciant, iar cealaltă împreună cu marfa este dată cumpărătorului.

IMPRINTER

Imprinterul este un dispozitiv mecanic care permite luarea unei amprente de pe elementele în relief, de pe faţa cardului şi transpunerea lor pe suprafaţa unui document confecţionat pe un suport de hârtie.

În cazul în care comerciantul verifică formal cardul şi comunică elementele de identificare ale cardului şi valoarea tranzacţiei, centrul de procesare folosind sistemul de telecomunicaţii prin satelit, autorizează efectuarea tranzacţiei. După confruntarea semnăturii de pe card, vânzătorul eliberează marfa şi îi dă un exemplar al notei de plată şi clientului.

La încheierea zilei de lucru, comerciantul totalizează notele de plată întocmite cu ocazia vânzării lor prin intermediul cardului. El le înregistrează şi le predă băncii câte un exemplar din fiecare, celelalte rămân în evidenţele sale. Banca plăteşte comerciantului contravaloarea notelor de plată predate la un termen prestabilit prin contractul încheiat.

Pentru utilizarea acestora, deţinătorul cardului trebuie să introducă într-o fantă specială a aparatului, să tasteze codul PIN şi suma dorită, operaţiunea se realizează direct şi imediat, iar deţinătorul cardului primeşte automat un document scris prin care le permite să păstreze evidenţa tranzacţiei.

Într-o abordare strictă se disting două tipuri de distribuitoare de numerar:- distribuitor automat de numerar sau cash dispenser, este un dispozitiv

electromagnetic care permite unui utilizator de card accesul la dreptul deţinătorului de a retrage disponibil din contul său sub formă de bancnote şi uneori monede metalice;

- ghişeu automat de bancă: este un dispozitiv electromagnetic, în principiu asemănător distribuitorului automat de numerar, care în afară de faptul că permite retragerea de numerar din disponibilul din cont, permite deţinătorului de card să aibă acces şi la diferite servicii de informare asupra situaţiei unor conturi ale sale.

Cardul poate fi folosit şi pentru tranzacţii poştale şi telefonice. Numărul este citit de telefon sau este scris pe nota de plată şi tranzacţia este încheiată. Pentru a preîntâmpina frauda, când se foloseşte cardul pentru astfel de tranzacţii au fost introduse multe mijloace de control. În cazul în care bunurile sunt livrate la domiciliul cumpărătorului, reprezentantul firmei vânzătoare trebuie să obţină semnătura pentru livrarea mărfii.

2.4.2. AUTORIZAREA PLĂŢII

Pentru a putea fi efectuată o plată prin utilizarea ca instrument de plată a cardului, ea presupune autorizarea prealabilă la centrul de procesare al băncii emitente. Răspunsul primit, care este rezultatul autorizării poate conţine unul din următoarele tipuri de mesaje referitor la card:

- acceptarea pentru toată suma plătită;- solicitarea de instrucţiuni suplimentare la o adresă dată şi într-un anumit interval

de timp;

17


- neacceptarea ca mijloc de plată;- neacceptarea ca mijloc de plată, cu solicitarea de a se confisca respectivul card

de către comerciant . Sistemul este astfel conceput încât asigură securitatea operaţiunilor, protecţia

băncii emitente şi comerciantului, din punct de vedere al plăţii şi existenţa fondurilor, precum şi protecţia tuturor celor implicaţi împotriva fraudelor şi falsurilor.

Cheltuielile posesorilor de carduri :Ca pentru orice serviciu suplimentar, trebuie achitat un preţ.Dacă posesorul cardului optează pentru achitarea unui procent minim din datorie, i

se va percepe o anumită dobândă pentru restul datoriei. În majoritatea cazurilor, posesorul cardului are de achitat o taxă de emitere şi o taxă anuală de utilizare.

Cheltuielile comercianţilor şi prestărilor de servicii:Aşa cum s-a arătat atât vânzătorul cât şi alte persoane care acceptă cardurile ca

mijloc de plată, trebuie să achite un anumit comision. Acest comision este denumit ”taxă pentru comerciant” care se stabileşte de către banca comerciantului sub forma unui procent care se aplică asupra valorii tranzacţiilor derulate de acesta.

Comparativ cu cheltuielile pe care vânzătorul ar trebui să le facă în cazul în care tranzacţiile s-ar efectua cu plata în numerar, nivelul acestui comision este mai avantajos pentru vânzător.

Cardurile pierdute sau furate : Companiile emitente de carduri trebuie să asigure un anumit grad de protecţie

posesorilor de carduri în cazul în care aceştia le pierd sau le sunt furate.Posesorul trebuie să anunţe imediat pierderea sau furtul cardului, imediat ce a fost

constatat, companiei emitente. Numărul de telefon unde se reclamă pierderea sau furtul cardului este comunicat de către compania emitentă fiecărui titular.

În momentul în care a fost înştiinţată, compania procedează la anularea cărţii de credit pentru a preveni folosirea ei de către o altă persoană.

În Anglia posesorii de carduri intră sub incidenţa răspunderii limitate ceea ce presupune că aceştia vor să suporte numai o mică parte din suma rezultată din folosirea ilegală a cardului, anterior comunicării pierderii.

În cazul debit cardului posesorii acestora suportă singuri, întreaga sumă în cazul în care cardul a fost folosit înainte de a fi comunicată pierderea lui.

Pentru o anumită sumă plătită în plus, denumită ”primă”, posesorii cardurilor pot cumpăra poliţe de asigurări pentru cazuri de boală sau accidente.

Primele sunt calculate în funcţie de soldul bancar şi sunt evidenţiate în situaţia soldului. Aceste servicii sunt opţionale.

Unele companii emitente de carduri, în schimbul unei taxe anuale, pot asigura cardurile clienţilor împotriva pierderii sau furtului.

Clienţii trebuie să anunţe telefonic pierderea sau furtul, iar compania va anula cardul imediat şi va ordona înlocuirea lui. În acest fel clienţii, vor fi protejaţi împotriva pierderilor ce le-ar înregistra ca rezultat al folosirii frauduloase a cardului.

18


CAPITOLUL III

MODALITĂŢI DE UTILIZARE A CARDURILOR

3.1. CREDITUL PRIN CARDURI

Importanţa deosebită a cardurilor în activitatea bancară este dată de operaţiunile implicite determinate de funcţionalităţile cardului:

- construirea depozitelor pentru cardurile de debit;- împrumuturile acordate de bănci prin intermediul

cardului de credit. Se va insista în cele ce urmează asupra evoluţiei creditelor acordate de bănci prin

intermediul utilizării de către titulari a liniilor de credite deschise de bănci care este una din căile principale de acordare a creditelor de consum în S.U.A..

La nivelul anului 1998 totalul creditelor acordate de către bănci prin intermediul cardurilor se menţinea la un nivel de 25 de miliarde de dolari. De o deosebită semnificaţie se consideră însă nivelul capacităţii de creditare nefolosite care atingea în martie în martie 1998, uriaşa sumă de 1,8 trilioane de dolari. Aceasta se explică prin faptul că în ultimii 5 ani volumul creditelor neutilizate a crescut cu mai mult de un trilion de dolari.

Apar astfel două tendinţe inverse7: - Pe de o parte, disponibilitatea băncilor de a extinde operaţiuni care se înscriu

printre cele mai rentabile, şi prin această încercare de a forţa la maxim creşterea prin deschideri tot mai generoase către clientelă.

- Pe de altă parte, ritmul mai restrâns al creşterii faţă de operaţiunile optimiste ale băncilor se explică prin rezistenţa clientelei în a se angaja prea mult în beneficierea de credite, care reprezintă pentru ea, cea mai ridicată rată a costului, uneori peste 20% pe an.

Semnele unei saturaţii în dezvoltarea acestui credit specific se relevă pe diverse planuri:

Astfel, pe un prim plan cresc creditele restante, care în 1998 reprezentau 12,4 miliarde de dolari, şi care de fapt s-au dublat în ultimii 3 ani şi jumătate. Creşterea rapidă a creditelor restante ale titularilor de carduri arată că în sfera debitorilor au fost incluse tot mai multe persoane cu capacitatea de plată neadecvată.

Încordarea relaţiilor de credit se vădeşte şi prin numărul anual al falimentelor personale care prezintă o creştere de 9 % faţă de anul precedent. Această situaţie semnificativă privind evoluţia potenţialului economic al clientelei bancare nu poate să nu influenţeze evoluţia profitului bancar care era de 26% în anul 1997 faţă de 5,4 % într-o perioadă de vârf în 1983.

O asemenea stare de fapt a determinat băncile să statueze şi să aplice unele măsuri pentru stoparea fenomenelor aducătoare de pierderi şi respectiv pentru atragerea clientelei prin tarife modice. Fermitatea în condiţiile de creditare, susţinută un timp a trebuit să fie stopată sau temperată, în funcţie de condiţiile pieţei.

La începutul anului 1998 două bănci americane de primă mână, FIRST US BANK şi CAPITAL ONE, au început să promoveze carduri de credit cu sarcini fixe şi mult mai reduse respectiv 9,99% faţă de media de 19% înregistrată pe piaţa americană. Dar se pare că exemplul lor nu găseşte mulţi adepţi.

Unul din specialişti de înaltă competenţă Robert K. Hammer reaminteşte că ratele sunt crescătoare şi ponderate în funcţie de riscuri şi vor evolua corespunzător, dacă

7 Ioan I. Trenca – Managementul operaţiunilor bancare, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Ştiinţe Economice, Cluj-Napoca, 1999

19


ponderea rău platnicilor va creşte. De aici importante acţiuni bancare de cunoaştere a clienţilor pe temeiul organizării unei minuţioase baze de date în măsură să clasifice clienţii în funcţie de riscul de credit şi probabilitatea de epuizare a posibilităţilor de plată ale fiecărui client.

Aşa cum s-a arătat mai sus, scăderea semnificativă a profitului bancar în S.U.A. este explicată adesea prin neâmplinirile activităţii cu carduri bancare.

O semnificativă analiză a costurilor desfăşurată în anul 1996 la nivelul băncilor emitente de carduri cu active mai mari de 200 de milioane de dolari în depozite prezintă următoarele elemente .

Este semnificativă întinderea fenomenului în condiţiile în anul 1996 mai mult de 2/3 din utilizatorii de carduri aveau balanţă activă a conturilor şi plăteau dobânzi băncilor, iar dimensiunea medie a soldurilor active ale utilizatorilor erau de 1139 de mii de dolari. În anul 1997 pierderile rezultate din creditele acordate titularilor de carduri erau estimate la 7 miliarde de dolari, din care 80% reprezentau debite neachitate la termen şi 20% fraude.

În 1998 pierderile reprezentau peste 5% din creditele acordate.În faţa acestei situaţii exprimate prin statisticile bancare, atitudinile specialiştilor

sunt diferite. Unii consideră că factorul pierderi este, în fapt, o parte a felului de-a fi al afacerii, şi în acest sens gândim şi noi. În legătură cu această viziune trebuie să subliniem că o separare completă şi precisă a costurilor şi chiar a veniturilor pentru ceea ce aparţine cardului, faţă de activitatea de colectare depozite-efectuarea de plăţi şi credite, în care acestea sunt atât de intim corelate, este greu de susţinut.

O parte importantă a costurilor şi veniturilor se derulează în continuă şi intimă independenţă şi putem spune că se poate uşor atribui cardurilor deficite care pot aparţine întregului ansamblu conceptual funcţionalităţii şi filozofiei bancare. Chiar dacă avem rezerve asupra vinovatului sau a vinei fiecărui factor, unele din datele prezentate facilitează accepţiunea unei viziuni a fenomenului în ansamblul său.

Dobânzile elastice ar permite, prin creşterea lor, protejarea băncilor împotriva clienţilor cu potenţial major de rău platnici, concomitent cu constituirea unor rezerve acoperitoare. S-ar acţiona astfel asupra unei cauze care afectează major şi alte segmente ale creditului de consum, suprasolicitarea băncilor de către virtuali clienţi care împinsă la maxim, aduce mai mari prejudicii decât avantaje.

Dar, pe de altă parte o mai flexibilă politică a dobânzilor creează, în condiţii de piaţă, cadrul de delimitare a dobânzii ce poate fi suportată de clientul mediu dincolo de care solicitările de credit scad semnificativ.

Analiza principalelor tendinţe actuale în evoluţia cardurilor în S.U.A., scoate în evidenţă unele laturi contradictorii şi negativiste dacă se judecă fenomenul cardurilor separat şi nu în contextul funcţionării aparatului bancar în ansamblul lui şi fără a lua în considerare că băncile în majoritatea lor luptă pentru supravieţuire.

În economia americană asistăm în ultimii ani la afluxul unor noi categorii de carduri emise de societăţile financiare şi chiar de către marile societăţi comerciale.

Competiţia se răspândeşte tot mai mult. Cetăţenii americani primesc zilnic oferte tot mai multe ale societăţilor emitente, dar şi ale băncilor cu reputaţie, privind atribuirea de carduri de credit, cu linii de credit accesibile, tot mai promiţătoare.

Evident, sunt semne că fenomenul cardului este în extensie pe multiple planuri şi că manifestările de insuficienţă şi saturaţie în unele aspecte pot fi ele însele laturi ale unei crize de creştere.

3.2. COMERŢUL PRIN INTERNET

20


Comerţul electronic via internet a prins un avânt deosebit în ultimii ani în întreaga

lume. Ce aţi spune să vă vindeţi produsele sau serviciile în permanenţă, chiar şi în timpul somnului sau când sunteţi plecat în vacanţă?

Totul este posibil pe internet prin comerţul electronic. Tot mai multe firme îşi deschid magazine virtuale sau vând pur şi simplu la

comandă direct din site-ul propriu de pe internet. Principiul de funcţionare al unui magazin virtual este simplu, vizitatorii îşi caută produsul sau serviciul dorit, îi studiază caracteristicile şi îl comandă, iar plata se face fie prin ramburs fie prin utilizarea cărţilor de credit direct prin internet.

Milioane de oameni de pe întregul glob utilizează internetul, ca structură de bază în schimbul electronic al informaţiilor. Utilizarea acestuia în scopuri comerciale a devenit în ultima perioadă din ce în ce mai frecventă ca urmare a instituirii magazinelor virtuale on–line. Clienţii pot vizita aceste magazine în scopul vizualizării şi achiziţionării produselor care le sunt oferite. Plata acestor cumpărături se realizează cu carduri de credit pe baza transmiterii informaţiilor necesare prin modem, dar interceptarea mesajelor pe internet fiind relativ simplă. Gradul de securitate al acestor operaţiuni este scăzut.

Soluţia preconizată pentru această problemă constă în utilizarea tehnologiei de criptare în cadrul internet, fapt care necesită adaptarea unui protocol de criptare standard sau realizarea de înţelegeri între cumpărători şi vânzători înaintea încheierii tranzacţiilor.

O dezvoltare de ultimă oră în crearea de bani electronici sunt E-MONEY compatibili cu tipul de monedă existentă pe cardurile prealimentate.

În acest caz puterea de cumpărare nu este transferată dintr-un microchip către o unitate de procesare, ci, mai simplu se transferă printr-o linie telefonică. O astfel de schemă implică cu necesitate dezvoltarea unor sisteme speciale pentru combaterea fraudelor. În domeniul sistemelor de plăţi, aparent aceasta este una din zonele care urmează să se dezvolte pe scară largă în mileniul următor.

CAPITOLUL IV

21


CADRUL GENERAL LEGAL PRIVIND PRINCIPIILE ŞI ORGANIZAREA PLĂŢILOR CU CARD DE CĂTRE SOCIETĂŢILE

BANCARE

4.1. Cadrul legal privind organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare.

Prin statutul său Banca Naţională a României, a emis un regulament care se aplică băncilor, persoane juridice romane, precum şi sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, denumite în continuare bănci şi are ca obiect stabilirea principiilor privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul României, în special a cardurilor, şi a condiţiilor care trebuie îndeplinite de bănci şi de alţi participanţi la desfăşurarea activităţii de plăti cu instrumente de plată electronică, indiferent de moneda în care sunt emise sau denominate acestea8.

Autorizarea plăţii cu card este operaţiunea care constă într-un ansamblu de metode şi proceduri, prevăzute prin contract, prin care comerciantul acceptant/terminalul transmite emitentului său procesorului informaţiile referitoare la un card şi solicită acestuia transmiterea unui răspuns privind confirmarea validităţii cardului şi acceptarea efectuării tranzacţiei.

Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianţilor servicii de acceptare la plată a cardurilor şi/sau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (e-money), în baza unui contract încheiat în prealabil între bancă şi comerciant, precum şi servicii de eliberare de numerar la ghişeele băncii şi în reţeaua proprie de automate bancare. În cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă, altele decat cardurile, cum sunt aplicaţiile informatice de tip home-banking, Internet-banking şi phone-banking, banca acceptantă este întotdeauna şi emitentul instrumentului de plată electronică respectiv, aceasta furnizând serviciile specifice acestor instrumente de plată electronică numai deţinătorilor. O bancă acceptantă poate oferi servicii de acceptare la plată a cardurilor şi/sau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (e-money) autorităţilor administraţiei publice pentru încasarea impozitelor, taxelor, amenzilor, penalităţilor şi altor obligaţii de plată, în baza unui contract încheiat în prealabil între cele două părţi, cu respectarea prevederilor prezentului regulament şi a celorlalte prevederi legale în materie, unităţile teritoriale ale administraţiei publice având în acest caz toate drepturile şi obligaţiile comerciantilor acceptanti, aplicabile acestora.

Cardul este un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informaţie standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului său să utilizeze disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deţinătorului cardului, în vederea efectuării, cumulativ sau nu, a urmatoarelor operaţiuni:

- retragerea de numerar, respectiv încarcarea şi descărcarea unităţilor valorice în cazul unui instrument de plată tip moneda electronică, de la terminale precum distribuitoarele de numerar şi ATM, de la ghişeele emitentului/băncii acceptante sau de la sediul unei instituţii, obligată prin contract să accepte instrumentul de plată electronică;

- plata bunurilor sau a serviciilor achiziţionate de la comercianţii acceptanţi şi plata obligaţiilor către autorităţile administraţiei publice, reprezentând

8 Maricica Stoica – Management bancar, Ed. Economică, Bucureşti, 2000

22


impozite, taxe, amenzi, penalităţi etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice;

- transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate şi executate de instituţiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plata electronică.

- Cardul de debit este cardul prin intermediul căruia deţinătorul dispune doar de disponibilităţile băneşti proprii existente într-un cont deschis la emitent pentru efectuarea operatiunilor.

- Cardul de debit cu facilitate de overdraft este cardul prin intermediul căruia deţinătorul poate dispune, pe lângă disponibilităţile băneşti proprii existente într-un cont deschis la emitent, şi de o anumită sumă, asimilată unui credit, în limita unui plafon predeterminat, acordată, de regulă, în situaţia în care drepturile băneşti ale deţintorului (de exemplu salariul) sunt virate regulat în contul de card pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute.

- Cardul de credit este cardul prin intermediul căruia deţinătorul dispune de disponibilităţi băneşti ale emitentului, oferite sub forma unei linii de credit, care îi permit acestuia efectuarea operaţiunilor prevazute, în limita unui plafon stabilit în prealabil; cardul de credit trebuie să permită deţinătorului fie rambursarea în totalitate a creditului la sfârşitul perioadei stabilite de emitent, caz în care cardul este un card de călătorie şi divertisment - travel and entertainment card, fie rambursarea parţială a creditului acordat, partea ramasă urmând să fie considerată ca o extensie a creditului acordat anterior - charge card.

- Cardul de numerar este cardul utilizabil doar la ATM sau la distribuitoare de numerar pentru retragere de numerar.

- Cardul de garantare a cecurilor este cardul emis ca parte a unui sistem de garantare care, la prezentare alături de un cec completat şi semnat de către deţinatorul cardului, garantează că orice cec emis până la incidenţa valorii de garantare a cardului va fi onorat de banca emitentă a cecului.

Cardul specific unei companii sau cardul de comerciant este cardul emis de un comerciant clientului sau ori de un grup de comercianţi clienţilor lor, pentru a permite sau a facilita plăţi în vederea achiziţionării de bunuri sau servicii exclusiv de la comercianţii emitenţi sau de la cei care acceptă cardul pe bază de contract, fără a acorda accesul la un cont bancar.

Cardul hibrid (dual card) este cardul care conţine atât banda magnetică, cât şi microprocesor şi care permite efectuarea unor operaţiuni combinate, specifice fiecarui tip de card.

Cardul co-branded este cardul emis de o bancă împreună cu o entitate care, de regulă, are ca obiect principal de activitate comerţul sau prestările de servicii. Chip-cardul sau smart-cardul este cardul ce oferă posibilitatea procesării şi/sau stocării unităţilor valorice prin intermediul unui microprocesor integrat (chip). Spre deosebire de cardul clasic cu banda magnetică, pe smart-card se pot stoca efectiv fonduri transferate dintr-un cont bancar sau dintr-un alt smart-card (operaţiune card to card), precum şi informaţii referitoare la soldul disponibil, plata efectuată cu acest tip de card putându-se realiza instantaneu9.

Codul de identificare al emitentului (Issuer Identification Number), prescurtat conform uzantelor internaţionale prin termenul IIN, este un cod inalienabil oricărui card, care este atribuit în vederea identificării emitentului indicat de către deţinător pentru a

9 Sabin Ilieşi – Finanţe publice, Ed. Mesagerul, Bistriţa, 2000

23


efectua plata. În cazul emitenţilor bănci, acesta se numeste BIN (Bank Identification Number).

Codul personal de identificare aferent unui card (Personal Identification Number), prescurtat conform uzanţelor internaţionale prin termenul PIN, este codul personal atribuit biunivoc de către emitent unui deţinător de card, cod care permite identificarea deţinătorului cardului atunci când acesta utilizează un terminal; acolo unde plata cu card se poate face prin transfer electronic de date, PIN poate fi considerat ca echivalentul electronic al semnaturii deţinătorului cardului.

Comerciantul acceptant este persoana juridică care realizează acte şi fapte de comerţ şi care acceptă cardul şi/sau instrumentul de plată de tip moneda electronică (e-money) ca mijloc de plată pentru bunurile vândute şi serviciile prestate, pe baza unui contract încheiat anterior cu o banca acceptanta.

Deţinătorul este persoana fizică sau juridică, rezidentă sau nerezidentă, care, conform contractului încheiat cu emitentul instrumentului de plată electronică, deţine un instrument de plată electronic emis pe numele său,sau, în cazul instrumentelor de plată cu acces la distanţă, altele decât cardurile, deţine un nume de utilizator/parolă/cod sau orice alt element similar care să permită emitentului identificarea acestuia.

Emitentul este o bancă autorizată de Banca Naţională a României să emită instrumente de plată electronică şi care pune la dispoziţie deţinătorului un instrument de plată electronică, pe baza unui contract încheiat cu acesta.

Furnizorul de sistem este persoana juridică care oferă un produs financiar sub numele unei mărci înregistrate şi de obicei, prin intermediul unei reţele, făcând astfel posibilă utilizarea instrumentelor de plată electronică.

Imprinter este dispozitivul mecanic, denumit conform uzanţelor internaţionale imprinter voucher, care permite luarea unei amprente a elementelor confecţionate în relief pe aversul cardului, pe suprafaţa unui document care certifică executarea tranzacţiei, de obicei o chitanţă (voucher), care urmează să fie semnata de către deţinător/utilizator.

Instrumentul de plată electronică este instrumentul care permite deţinătorului să efectueze operaţiuni de tipul celor prevăzute mai sus; acesta poate fi atât un card sau un alt instrument de plată cu acces la distanţă, cât şi un instrument de plată de tip monedă electronică (e-money).

Instrumentul de plată de tip monedă electronică (e-money) este instrumentul de plată electronică reâncărcabil sau nu, altul decat instrumentul de plată cu acces la distanţă, cum ar fi un chip-card, o memorie a unui computer sau un alt dispozitiv electronic, cu o valoare predeterminată, pe care sunt stocate electronic unităţi valorice, permiţând deţinătorului său să efectueze operaţiunile prevăzute mai sus şi care este acceptat la plată şi de alte entităţi în afara emitentului, valoarea monetară a unitaţilor valorice fiind în mod obligatoriu egală cu suma în numerar primită de emitent de la deţinător10.

Instrumentul de plată cu acces la distanţaă este instrumentul ce permite deţinătorului să aibă acces la fondurile aflate în contul său, prin intermediul căruia poate efectua plăţi către un beneficiar sau alt gen de operaţiuni de transfer de fonduri şi care necesită, de obicei, un nume de utilizator şi un cod personal de identificare/parolă şi/sau orice altă dovadă similară a identităţii; în categoria instrumentelor de plată cu acces la distanţă sunt incluse, în special, cardurile, altele decât cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică (indiferent daca sunt de debit, de credit etc.), precum şi aplicaţiile de tip Internet-banking şi home-banking. Pe lângă operaţiunile de transfer de fonduri, ce conferă deţinătorului instrumentului de plată cu acces la distantă

10 Nicolae Dardac – Tehnici bancare, ASE-INDE Bucureşti, 2003/2004

24


posibilitatea transmiterii electronice a instrucţiunilor de debitare a contului curent propriu şi a transcrierii mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem, deţinătorul poate efectua şi operaţiuni de schimb valutar, poate constitui depozite şi poate obţine informaţii privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate; toate tranzacţiile sunt recepţionate de bancă într-un server de comunicaţie şi procesate printr-o tehnologie proprie de verificare a autenticităţii mesajului de plată, înainte de a fi transmise în sistemul informatic propriu. În cazul aplicaţiilor de tip Internet-banking principiul de funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe tehnologia Internet (World Wide Web), precum şi pe sistemele informatice ale emitentului. În cazul aplicaţiilor de tip home-banking principiul de funcţionare a acestor instrumente de plată cu acces la distanţă se bazează pe o aplicaţie software a emitentului, instalată la sediul deţinătorului, pe o staţie de lucru individuală sau în reţea.

Interoperabilitatea se referă la situaţia potrivit căreia un card sau un instrument de plată de tip monedă electronică emis într-o ţară şi/sau aparţinând unui sistem de plăţi poate fi folosit în alte ţări şi/sau în cadrul altor sisteme de plăţi. Pentru realizarea acestei funcţii instrumentele de plată electronică şi terminalele la care sunt utilizabile din cadrul diferitelor sisteme de plăţi trebuie să fie compatibile din punct de vedere tehnologic, iar sistemele trebuie să funcţioneze pe baza unor acorduri reciproce directe sau prin apartenenţa la sistemele organizaţiilor proprietare de mărci. În situaţia în care un card sau un instrument de plată de tip monedă electronică poate fi utilizat şi pe teritoriul unei alte ţări decât cea în care a fost emis, acesta este un instrument de plată electronică cu circulaţie internaţională; altfel, instrumentul de plată electronică este cu circulaţie naţională - domestic card.

Plata electronică reprezintă orice operaţiune de plată iniţiată prin intermediul instrumentelor de plată electronică.

Procesorul11 este o persoană juridică ce acţionează în cadrul sistemelor de plăţi cu carduri, ca intermediar între deţinător, comerciantul acceptant, emitent, banca acceptantă, alt procesor şi/sau altă persoană juridică, în baza unui contract încheiat cu emitentul/banca acceptantă.

Proprietarul de marcă, denumit conform uzanţelor internaţionale credit card company, este o persoană juridică, proprietară a marcii sub care este emis un card şi care, în baza contractului încheiat, poate acorda emitenţilor dreptul de a folosi marca respectivă, precum şi accesul în cadrul unui anumit sistem de plăţi şi servicii de marketing, prelucrare de informaţii etc.

Răspunsul se referă la rezultatul solicitării de autorizare a unei plăţi cu card şi conţine unul dintre următoarele tipuri de mesaje:

a) acceptarea întregii sume de plată; b) solicitarea unor instructiuni suplimentare într-un anumit interval de timp şi prin

proceduri cunoscute de părţile contractante; c) neacceptarea la plată; d) neacceptarea la plată, cu solicitarea de reţinere a respectivului card de către

comerciantul acceptant. Terminalele sunt dispozitive electromecanice prin intermediul cărora, utilizându-se

un instrument de plată electronică compatibil, se iniţiază şi se efectuează operaţiuni în numele şi pe contul deţinătorului. Acestea pot fi:

a) distribuitorul de numerar (cash dispenser) este un dispozitiv electromecanic ce permite unui utilizator de card accesul la contul deţinătorului şi

11 Constantin Rotaru – Managementul performanţei bancare, Ed. Expert, Bucureşti, 2001

25


retragerea de disponibil din contul acestuia, sub forma bancnotelor sau a monedelor metalice, denumite în continuare numerar;

b) ghişeul automat de bancă (Automated Teller Machine), denumit prescurtat conform uzanţelor internaţionale ATM, este un dispozitiv electromecanic ce permite unui utilizator de card şi/sau unui utilizator de instrument de plată de tip monedă electronică retragerea de disponibil din contul deţinătorului (sau din unităţile valorice stocate pe instrumentul de plată de tip monedă electronică) sub forma numerarului, transferuri de fonduri, constituirea de depozite şi informarea privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate prin intermediul cardului;

c) terminalul pentru transferul electronic de fonduri la punctul de vânzare (Electronic Funds Transfer at Point of Sale), denumit prescurtat conform uzanţelor internaţionale terminal POS, este un dispozitiv ce permite, prin mijloace electronice, preluarea, prelucrarea, stocarea şi transmiterea de informaţii privind plata cu card şi/sau cu un instrument de plată de tip monedă electronică, efectuată la punctele de vânzare, de obicei cu amănuntul, ale comerciantului acceptant. Din punct de vedere al accesului la datele administrate de o unitate centrală, prin utilizarea combinată a tehnicilor de transmisie şi prelucrare a datelor, un terminal poate opera în timp real (on-line) sau cu decalaj în timp (off-line);

d) terminalul multicard este terminalul care acceptă carduri cu bandă magnetică şi chip-carduri, nu neapărat emise sub aceeaşi marcă; acest dispozitiv poate permite şi efectuarea operaţiunilor card to card.

Utilizatorul este deţinătorul sau o persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca având acces la drepturile sale conferite de către emitent.

4.2 Emiterea şi utilizarea cardurilor

Cardul este produs de firme producătoare specializate, certificate de VISA/Eurocard-Mastercard conform cu designul pus la dispoziţie de către bancă, pe baza contractelor încheiate cu producătorii.Înainte de încheierea contractelor banca se va asigura ca firma producătoare specializată este conform cu:

Standaredele de Securitate pentru vânzătorii VISA Specificaţia pentru Carduri şi Mărci VISA Specificaţia de design pentru carduri-Eurocard/Mastercard.

Astfel banca va urmării ca:o Producătorul să utilizeze numai machete furnizată de bancă şi pentru bancă;o Elementele ce individualizează cardul, să fie de mărimea şi poziţiile

solicitate în machetele cardului;o Producătorul să respecte în totalitate standardele impuse de

VISA/Eurocard-Mastercard şi să obţină, în prealabil certificarea din partea acesteia.

În mod obligatoriu în contractul încheiat cu producătorul se vor regăsi elementele:o Modaliatatea de transport;o Obligaţiile părţilor pentru predarea – primirea cardurilor;o Răspunderea părţilor şi dreptul la daune interese în cazul nerespectării

clauzelor contractuale, cu privire la cantitatea, calitatea, preţ, pierdera, distrugerea sau furtul mărfii.

26


Transportul cardurilor de la producător la bancă se va face în regimul transportului

de valori securizat. Responsabilitatea asigurării acestuia pâna la vama română revine producătorului iar din vamă la sediul central al băncii revine bancii. Primirea, recepţia şi depozitarea cardurilor, de la furnizororul extern se face de către o comisie de recepţie desemnată de conducerea băncii, care are următoarele atribuţii:

1. Să asigure preluarea lotului de carduri de la locul primirii lor, până la spaţiul stabilit pentru depozitare, în condiţii de securitate;

2. Să efectueze recepţia cantitativă a cardurilor primate, conform cu documentele de transport;

3. Să constate eventualele deteriorări vizibile ale cardurilor;4. Să sesizeze de urgenţă compartimentul de specialitate din centrala băncii, în

vederea aducerii imediate la cunoştinţa firmei producătoare a cazurilor de diferenţe cantitative sau calitative constatate la recepţia cardurilor;

5. Să asigure depozitarea cardurilor într-un spaţiu amenajat corespunzător din punct de vedere al siguranţei (făra surse de umiditate, incendiu, dotate cu sistem de alarmă, etc.)

Depozitarea loturilor de carduri se face în tezaur(case de fier) situate în magazia centralei. Solicitarea loturilor de carduri din magazia centralei (tezaur) se face pe bază de referat semnat de vicepresedintele de resort- director general adjunt, directorul direcţiei de carduri şi persoana care face ridicarea. Fiecare lot va fi preluat în cadrul Direcţiei Carduri pe bază de bon de consum şi va fi depozitat într-un loc la care are acces numai angajatul cu gestiunea cardurilor.

În vedera personalizării, cardurile sunt preluate de la gestionar de angajatul cu atribuţiuni de personalizare prevăzute în fişa postului, pe bază de raport de producţie semnat de directorul Direcţiei Carduri. În procesul de personalizare a cardurilor angajatul desemnat va proceda astfel:

Generează cardurile; Verifică concordanţa dintre datele de solicitanţi în cererea de emitere

avizată şi elementele de personalizare ale cardului emis; Generează codurile personale-PIN aferent cărţilor de plată generate; Predă cardurile printr-un Raport de producţie, către o altă persoană din

cadrul Direcţiei Carduri, cu atribuţii de împărţirea şi expedierea la sucursale.

După primirea cererilor de emitere card de la sucursale persoana desemnată cu emiterea cardului:

Verifică concordanţa dintre datele declarate de solicitanţi în cererea de emitere a cardului şi datele introduse în fişierele întocmite de persoanele desemnate din sucursale;

Obţine avizul directorului direcţiei carduri, procesează în sistem cererile de emitere a cardurilor şi predă fişierul cererilor persoanei desemnate, pentru personalizarea cardurilor. Personalizarea cardurilor constă in gravarea elementelor de pe faţa cărţii de plată (numărul cardului, data expirării cărţii de plată, numele şi prenumele deţinătorului cărţii de plată), precum şi atribuirea codului personal PIN-ul fiecărui deţinător de card.

În scopul securizării procesului de personalizare a cardurilor, trebuie asigurate următoarele:

27


Dotarea tehnică necesară conform normelor Visa şi Europay; Amenajarea spaţiului în condiţii de securizare conform

normelor Visa şi Europay în vigoare astfel încât emiterea cardului şi a PIN-ului să fie făcut în încăperi diferite şi în care nu se află setser-ul care ruleză aplicaţia de procesare carduri;

Înterzicerea accesului persoanelor străine în acest spaţiu.

Persoana desemnată cu expedierea cardurilor şi PIN-urilor: Pregăteşte separate plicul cu cardurile personalizate

şi cu codurile personale PIN, în vederea expedierii către sucursale, împreună cu un exemplar din lista cardurilor emise;

Remite cardurile împreună cu doua exemplare din borderou şi câte doua exemplare din cererile de emitere de card avizate într-un plic sigilat la sucursale;

Elaboarează borderoul cardurilor emise cuprinzând PIN-ul şi numărul total al acestora, câte una pentru fiecare sucursală, le introduce în alt plic sigilat pe care îl expediază la o dată şi cale diferită faţă de expedierea cardurilor;

Complectează raportul de producţie specificând numărul de carduri primite în vederea generării, precum şi numărul de carduri procesate, expediate, rebuturi, carduri test, carduri de supervisor;

Procesarea cererilor în sistem se face către persoane diferite de cele care personalizează cardurile şi PIN-urile.

Eliberarea cardurilor personalizate, către solicitanţii acestora se face la sediul unităţilor teritoriale, la sucursala sau agenţia unde a fost de pusă cererea de emitere de card. Banca poate hotărî să trimită cardurile si PIN-ul la solicitant acasă sau la adresa prevăzută în cererea de emitere a cardului.

În scopul transmiterii la sucursale a cardurilor Directia Carduri procedeaza pregătirea transportului astfel :

Într-un plic închis, se introduc toate cardurile aparţinând solicitanţilor de la aceeaşi unitate a băncii, împreună cu două exemplare ale listei cardurilor emise, pe plic se va înscrie denumirea şi adresa sediului sucursalei sau a agenţiei destinatare şi persoana desemnată la sucursală să preia transportul.

În alt plic se introduc PIN-urile care se generează la o imprimantă specială, pentru fiecare card, pe fiecare plic se inscrie denumirea societăţii şi adresa sediului unităţii, precum şi persoana desemnată la sucursală să preia transportul.

28

Pentru creşterea gradului de securitate împotriva fraudelor, cardurile se trimit sucursalelor în transporturi şi zile diferite faţă de transportul plicurilor conţinând PIN-urile. Plicurile cu carduri se trimit cu mijloace de transport securizate iar plicurile cu PIN-uri se trimit pe poşta rapidă împreună cu două exemplare de borderou şi două exemplare de cerere avizate la sucursale. Un exemplar din cererea de emitere a cardului ramâne la client, iar celălalt va rămâne la Direcţia Carduri.

La primirea coletelor, unităţile teritoriale ale băncii procedează la : Verificarea integrităţii plicurilor; Verificarea respectării destinaţiei plicurilor, în sensul evitării

primirii de plicuri adresate altor unităţi ale băncii; Verificarea conţinutului plicului cu carduri cuvenite

solicitanţilor, în raport cu numărul acestora înscris în borderoul însoţitor; Verificarea numărului de plicuri conţinând PIN-ul aferent

fiecărui card, fără desigilarea acestora; Depozitarea în tezaurului băncii a cardurilor individuale

conţinănd PIN-urile solicitanţilor.Eliberarea către solicitanţi, a cardurilor şi a plicurilor sigilate cu PIN-ul

atribuit se face de unităţile teritoriale ale băncii, persoana desemnată procedând astfel:

Înştiinţarea telefonică sau în scris a beneficiarilor de carduri pentru prezentarea la sediul băncii;

Completarea celor două exemplare din cererea de eliberare de carduri a solicitantului cu numărul de card, data expirării;

Solicitarea semnăturii posesorului de card pe exemplarul de cerere care rămâne la sediul sucursalei, pentru atestarea primirii cardului, respective, plicului sigilat conţinând PIN-ul;

Arhivarea la sucursală a exemplarului cererii de carduri a solicitantului.

Cardurile sunt instrumente de plată fără numerar, cu acceptarea pe teritoriul României pentru operaţiuni în lei, dar şi pe teritoriul altor state pentru operaţiuni în valută. Posesorul lor poate achita contravaloarea unor bunuri şi servicii procurate de la comercianţii abilitaţi să-l accepte, de asemenea el poate obţine numerar de la ATM-urile unităţilor bancare.

Prin conturile pentru operaţii cu carduri, plăţile se fac numai în limitele plafonului stabilit de bancă pentru soldul contului. Pentru sumele păstrate în contul de card, banca bonifică o dobândă conform deciziilor băncii. Nivelele comisioanelor percepute de bancă pentru operaţiunile cu carduri, inclusive dobânzile la creditul prin card sunt cele prevăzute în listele de comisioane şi dobânzi ale băncii. Titlurile executorii emise asupra conturilor de card deschise posesorilor în conformitate cu dispoziţiile în vigoare, se onorează de bancă, fără acceptul prealabil a titularilor de cont. riscul pierderii, furtului sau înmânării unei terţe persone, a cardului, este al posesorului pe numele căruia a fost emis cardul, banca neavând nici o responsabilitate din acest punct de vedere. Riscul dezvăluirii PIN-ului către o terţă persoană revine în întregime deţinătorului cardului.

Posesorul obţine dreptul de utilizare a cardului prin :


Completarea unei cereri tip de emitere a cardului la o unitate a

băncii; Achitarea contravalorii taxei de emitere şi taxei de utilizare, în momentul depunerii cererii, pentru fiecare card; Depunerea unei sume iniţiale în contul de card, în momentul primirii cardului; Semnarea cardului, de către posesorul înscris pe faţa cardului, titularul de cont, sau posesorul desemnat, la sediul băncii unde a fost completată cererea de emitere a cardului;

Posesorul cardului şi persoanele desemnate de acesta au obligaţia respectării următoarelor condiţii de utilizare stabilite de bancă:

Cardul este nominal şi se poate utilize numai de persoana pe numele căruia a fost emis;

Cardurile se acceptă pe teritoriul României şi în strainătate pentru operaţiile:1) Obţinerea de numerar de la ATM-uri;2) Plaţi din contul de card şi transferuri de fonduri din alte conturi,

realizate prin intermediul ATM-ului;3) Obţinerea de numerar de la POS băncii emitente;4) Cumpărarea de bunuri şi servicii de la comercianţi, persoane juridice

române, autorizate, în acest sens.

La efectuarea unei operaţiuni de eliberare de numerar sau cumpărare de bunuri şi servicii prin utilizarea cardului, posesorul respective, persoanele desemnate, trebuie să procedeze după cum urmează:

Să semneze chitanţele tip de vînzare eliberate de POS-urile numai după verificarea datelor înscrise pe acesta,

Să solicite, de la vînzător, un exemplar din chitanţa de vânzare, respectiv să solicite ATM-ului chitanţa de retragere de numerar, care atestă efectuarea operaţiunii cu cardul.Exemplarul chitanţei va fi păstrat de posesor în scopul verificării extrasului de cont lunar, precum şi pentru soluţionarea unor eventuale reclamaţii legate de neânregistrarea corectă în extras a unor operaţiuni efectuate cu cardul.

Posesorul şi persoanele desemnate, utilizatori ai cardului, au obligaţia de a păstra în condiţii bune cardul, de a preântâmpina deteriorarea acestuia şi de a lua toate măsurile ce se impun pentru a împiedica utilizarea sa de către personae neautorizate să îl deţină.

În toate cazurile când se constată pierdera sau furtul cardului, deţinătorul cardului va proceda după cum urmează:

Va comunica de îndată telefonic acest fapt centrului de procesare al băncii.

Se va prezenta în cel mai scurt timp la cea mai apropiată unitate a băncii pentru completarea unei cereri de blocare a cardului pierdut sau furat şi reemiterea unui nou card.

În cazul în care deţinătorii, după reclamarea pierderii sau a furtului cardului, au recuperat cardul reclamat, au obligaţia să îl returneze de îndată la orice unitate a băncii,

Posesorul unui card este răspunzător pentru toate operaţiile realizate prin utilizarea frauduloasă a acestiua, până la data declarării pierderii sau furtul cardului.

30


În situaţiile în care, deţinătorul a semnat o chitanţă tip de cumpărare a unor

bunuri sau servicii sau pentru eliberarea de numerar şi din diverse motive, returnează în aceeaşi zi integral bunul, serviciile cumpărate sau numerarul eliberat, acesta are obligaţia:

Să solicite întocmirea unei chitanţe tip de stornare a contravalorii bunurilor, serviciilor sau numerarul returnat,

Să semneze chitanţa tip de stornare numai după verificarea datelor înscrise în aceasta şi anume:valoarea totală returnată, inclusiv în cazul numerarului,

Să păstreze chitanţa tip de stornare pentru a o confrunta cu operaţiunile din extrasul de cont lunar al operaţiunilor cu card sau pentru soluţionarea unor eventuale înregistrări eronate.

Banca emitentă a cardurilor are următoarele drepturi şi obligaţii: Să stabilească şi să modifice nivelul plafonului minim de

disponibilităţi din conturile de card, care să-i asigure recuperarea comisioanelor şi taxelor percepute pentru efectuarea de operaţiuni cu carduri de către posesori,

Să înscrie cardul în lista cardurilor interzise la acceptare în cazurile câmd a fost declarat de către posesor ca furat sau pierdut,

Să solicite de la posesor, exemplarul chitanţei de cumpărare de bunuri, servicii sau eliberare de numerar precum şi exemplarul chitanţei de stornare, în cazul în cazurile de soluţionare a unor operaţiuni eronat înregistrate în extrasul de cont, reclamate de posesor,

Se retrage dreptul de utilizare a cardurilor eliberate posesorilor care le utilizează în străinătate pentru alte operaţiuni decât pentru eliberări de numerar sau cumpărări de bunuri şi servicii, apreciate ca operaţiuni valutare curente.

Să retragă cardurile dacă se constată ca s-a încercat a fi folosite pentru alte tranzacţii decît cele prevăzute.

Banca emitentă a cardurilor are următoarele obligaţii: Să ofere informaţii privin modul de utilizare a cardurilor, realizate de

posesori. Să pună la dispoziţia posesorilor extrase de cont lunare în care vor fi

reflectate toate operaţiunile efectuate. Să asigure serviciile de autorizare non-stop a operaţiunilor cu carduri,

realizate de posesori. Să facă cunoscut posesorilor de carduri, prin afişarea la sediile băncii,

toate modificările intervenite cu privire la nivelul comisioanelor, taxelor sau a condiţiilor de emitere şi utilizare a cardurilor.

Să asigure posesorilor de carduri deschidera unor conturi de card pentru derularea operaţiunilor cu aceste instrumente de plată.

Să crediteze în minim 24 de ore, conturile de card ale posesorilor cu toate sumele de alimentare a conturilor, inclusive cu dobanda lunară cuvenită.

Să înlocuiască la cererea posesorilor contra cost cardurile reclamate ca pierdute sau furate.

Să iniţieze demersurile necesare pentru soluţionarea oricărei reclamaţii sau refuz la plată al posesorilor privind operaţiunile cu carduri, în termen de 30 de zile de la data primirii reclamaţiei.

Să asigure confidenţialitatea datelor privin posesorii de card şi operaţiunile efectuate de aceştia.

31


Să aplice taxa de depăşire pentru ridicarea neautorizată a disponibilităţilor

din card sau a limitei de creditare aprobată de bancă.

Posesorul are următoarele drepturi: Să efectueze operaţiuni cu carduri pe teritoriul României şi în străinătate,

în limita plafonului minim stabilit de bancă pentru disponibilul din conturile deschise. Să primească extrase de cont lunare pentru verificarea operaţiunilor

effectuate. Să primească consultanţă din partea băncii, pentru însuşirea modului de

utilizare a cardurilor. Să beneficieze de servicii de autorizare non-stop a operaţiunilor cu carduri

eliberate de bancă. Să beneficieze de înlocuirea cardului sau a PIN-ului contra taxei de

reemitere, în cazul pierderii, furtului acestora, în cazul expirării tremenului de valabilitate al vechiului card sau în alte cazuri care necesită acest lucru.

Să refuze la plată orice operaţiune apărută în extrasul de cont reclamată ca neefectută şi să primească rezultatl soluţionării reclamaţiei.

Posesorul are următoarele obligaţii:o Să utilizeze cardul pe teritoriul altor ţări numai pentru operaţiuni valutare

curente şi nu de natura operaţiunilor valutare de capital.o Să anunţe banca despre orice refuz nejustificat de acceptare a cardului de

către comerciant sau de către alte unităţi bancare.o Să asigure un plafon minim permanent în contul de card, care să asigure

băncii recuperarea comisioanelor şi a taxelor cuvenite pentru operaţinui cu carduri efectuate.

o Să suporte din disponibilităţile în lei existente în cont contravaloarea opraţiunilor în valută, inclusiv comisioanele şi taxele generate de aceste operaţiuni, prin aplicarea cursului de schimb pentru operaţiuni cu carduri, al băncii emitente din ziua decontării tranzacţiei. La data decontării tranzacţiei, în baza raportului de decontare transmis de către societatea sub sigla căreia s-a emis cardul şi a informaţiilor comunicate de bancă, contul clientului va fi debitat cu contravaloarea sumelor în EUR/USD la cursul practicat de banca emitentă în ziua respectivă, necesare pentru acoperirea valorii tranzacţiilor, şi comisioanelor aferente.În acest sens, clientul este de acord ca banca emitentă să participle pe piaţa valutară în numele şi contul clientului pentru cumpărarea sumelor de valută necesare decontării tranzacţiilor.

o Să nu dea cardul sau PIN-ul altor personae.o Să nu păstreze PIN-ul în acelaşi loc cu cardul.o Să înştiinţeze banca dacă plicul conţinând PIN-ul nu a fost găsit sigilat.o Să anunţe banca în cazul în care nu îşi aminteşte PIN-ul pentru alocarea

unui nou, contra cost.o Să accepte din conturile de carduri deschise pe numele său, toate

operaţiunile efectuate cu carduri eliberate pe numele său sau al posesorilor desemnaţi în calitate de cotitulari de cont.

o Să restituie băncii cardurile a căror termen de valabilitate a expirat.o Să anunţe de îndată, la telefon şi în scris centrala despre pierderea sau

furtul cardului.

32


4.3 Organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare

Cardurile se înscriu între modalităţile moderne de decontare, siglele EUROCARD, MASTERCARD sau VISA oferind clienţilor posibilitatea efectuării de cheltuieli în orice regiune de pe mapamond ce recunoaşte şi are afişat aceste însemne.

În urma aprobării cererilor de emitere a cardurilor, persoana fizică va depune fondurile necesare pentru constituirea disponibilităţilor valutare, corespunzătoare numărului de carduri solicitate. Constituirea diponibilităţilor în contul dedicat pentru card se poate realiza pe diferite căi:

Prin întocmirea de către solicitant a unui ordin de plată reprezenând transferul din contul de disponibilităţi a clientului deschis la o altă bancă.

Depunere de numerar la casieria băncii, respectând regulamentul pentru operaţiunile de depunere de numerar.

Serviciul de Operaţiuni cu cărţi de plată, din cadrul uniăţii teritoriale transmite Centralei respective, Serviciului Emitere Carduri, cererile de emitere avizate favorabil, pentru a fi îndeplinie procedurile standard de personalizare a cardurilor solicitate.

Sumele în valută depuse de o persoană fizică pentru constituirea contului de card vor fi transferate prin document în Centrală, la Serviciul Contabilitate Valutară, în ziua depunerii fondurilor sau cel mai târziu în ziua lucrătoare următoare. Contul pentru operaţiuni cu cărţi de plată este purtător de dobândă la vedere.

În situaţia consumării fondurilor din contul de cărţi de plată sau insuficienţei acestora pentru anumite tranzacţii sau deplasări, persoanele fizice deţinătoare a cardului sau împuterniciţii ei, procedează la alimentarea contului de card.

Tehnica utilizării cardului1. Autorizarea tranzacţiilor prin carduriÎn cazul în care valoarea tranzacţiei este mai mică decât limita de autorizare

comerciantul are obligaţia de a verifica dacă această carte de plată prezentată figurează în lista cărţilor de plată pierdute sau furate. Dacă lista cuprinde cartea respectivă, tranzacţia nu se va putea efectua. Tranzacţiile se vor putea deconta numai dacă valoarea acestora se încadrează în limita de autorizare aferentă cardului.

Tranzacţiile a căror valoare depăşeşte limita de autorizare a comercianţilor străini cât şi operaţiunile de eliberare de numerar trebuie în mod obligatoriu autorizate de bancă prin serviciul său specializat din Centrala Băncii.

Obţinerea autorizării, după caz, intră în sarcina comerciantului străin sau este dată de echipamentul automat de retragere numerar ATM .La nivelul Oficiului de Autorizare din Centrala băncii se păstreză o evidenţă strictă a tuturor tranzacţiilor autorizate pentru fiecare carte de plată emisă în parte.

2. Decontarea externă a tranzacţiilor cu carduriTranzacţiile efectuate de către utilizatorii cărţilor de plată sunt decontate zilnic

de către societăţile sub sigla cărora s-au emis cardurile (EUROCARD; MASTERCARD) din disponibilităţile băncii emitente existente în contul deschis la Midland Bank, pentru operaţiunile efectuate în Europa, sau First Republik National Bank of New York, pentru operaţiunile efectuate în afara Europei.

33


Debitările sunt evidenţiate în rapoartele EUROPAY primite de la banca

emitentă, de la centrul sau de procesare.Serviciul Emitere Carduri din Centrala Bancii repartizează apoi tranzacţiile pe fiecare card emis în parte.

3. Decontarea internă a operaţiunilor efectuate prin intermediul cardurilor

În baza rapoartelor primite de la Europay International, Serviciul Emitere Carduri transmite Serviciului Contabilitate din Centrală lista tranzacţiilor efectuate de fiecare persoană fizică deţinătoare de card, în vederea debitării conturilor de card ale persoanelor fizice.

4. Emiterea extraselor de cont pentru persoane fizice cu conturi de card.

Pentru operaţiunile efectuate în străinătate prin intermediul cardurilor, Serviciul Contabilitate din Centrală emite la rândul său extrase de cont pe baza listelor de tranzacţii primate de la Serviciul Emitere Carduri. Extrasele de cont sunt emise in valuta in care s-a efectuat tranzacţia.

Lunar, Serviciul Emitere Carduri din Centrală transmite unităţilor teritoriale, pentru fiecare uilizator de card în parte, o situaţie detaliată a tranzacţiilor efectuate de fiecare card în luna expirată.

5. Procedurile în cazul depăşirii disponibilului din contul cardului şi rezilierea contractului privind utilizarea cardului

În cazul depăşirii disponibilului din cont, banca va atenţiona utilizatorul asupra obligaţiei acestuia ca într-un interval de maxim 30 zile calendaristice să acopere debitul şi va proceda concomitent la blocarea utilizării cardului.

În cadrul intervalului de 30 zile calendaristice, stipulate în accord, sau până în momentul acoperirii debitului, Serviciul Emitere Carduri din Centrala Băncii introduce şi menţine cartea de plată în fisiere negative.

Pentru depăşirile înregistrate se percepe o dobândă penalizatoare .Dacă la expirarea termenului de 30 zile calendaristice uitilizatorul nu a acoperit debitul, bancă se va îndrepta asupra oricăror disponibilităţi ale utilizatorului.În cazul inexistenţei de lichidităţi în conturile deţinute de posesorul cardului, banca va recupera debitul pe cale judecătorească.

Banca poate rezilia unilateral contractul în cazul decesului utilizatorului, nesoluţionării de către acesta într-un interval de maxim 30 de zile calendaristice a debitelor sau în orice alte cazuri considerate întemeiate de bancă.

Utilizatorul poate renunţa la card înaintea expirării perioadei de valabilitate a acestuia.Renunţarea trebuie notificată în scris băncii .Odată cu notificarea, utilizatorul are obligaţia de a depune cardul deţinut la bancă.

6. Înregistrările contabile efectuate la emiterea, utilizarea şi rezilierea cardului.

Contul de card sau disponibil al clientului = Casa de circulaţie suma totală12

În cazul folosirii contului de disponibilităţi al persoanei fizice se va credita contul persoanei fizice si se va debita contul casa de circulaţie cu suma totală.În cazul depunerii de numerar de la casierie se întocmeşte o notă contabilă care trebuie să cuprindă următoarele informaţii:numele întreg al pesoanei fizice, datele de identificare, explicaţii privind suma transmisă cu menţiunea “alimentare cont”.

Contul de disponibil pentru operaţiuni cu cardul este purtător de dobândă .Aceasta se calculează lunar şi se virează în contul de disponibilităţi al

12 Lucian I. Ionescu – Băncile şi operaţiunile bancare, Ed. Economică, Bucureşti, 1996

34


cardului. Debitarea cu comisioanele şi tranzacţiile cu card se face automat din contul de plată de către Serviciul Emitere Carduri .

În cazul depăşirii disponibilului din contul de plăţi, Serviciul Emitere Carduri nu mai autorizează nici o plată ulterioară, suma înregistrându-se in contul “ Debitori diverşi”.Urmărirea debitorului cade în sarcina Serviciului Emitere carduri din Centrala băncii precum şi a unităţii teritoriale, până la lichidare. Acest cont este purtător de dobândă penalizatoare .

35


CAPITOLUL V

STUDIU DE CAZ – CARDURILE PROMOVATE DE BANCA TRANSILVANIA

5.1. Cardurile de debit ale Băncii Transilvania5.1.1. Cardul de debit Visa Electron Global

CardulVISA ELECTRON GLOBAL

a) Prezentarea produsului

Cardul VISA Electron GLOBAL este un card de debit în lei, destinat persoanelor fizice cu posibilitatea utilizarii lui numai pe teritoriul ROMANIEI, oriunde este afişatã sigla Visa Electron.

Cardul poate fi utilizat pentru retrageri de numerar de la ATM-urile tuturor bãncilor din ţarã, precum şi pentru plata de bunuri şi servicii la comercianţii care afişazã sigla Visa Electron.

b) Facilitãţi şi servicii aferente produsului

Cardul Visa Electron GLOBAL oferă cele mai mici costuri de pe piaţă la ora actuală.

Cardul Visa Electron GLOBAL este legat direct la contul curent în lei, putându-se astfel accesa acest cont pe orice canal: ghişeu, bancomate, POS-uri, internet.

În momentul emiterii cardului, fiecărui client i se va deschide un contul curent în lei la BT, de unde poate efectua orice operaţiuni.

Posesorul principal al cardului Visa Electron GLOBAL poate desemna şi alţi utilizatori – posesori desemnati ai unui card de acest tip, şi implicit ai contului sãu curent in lei, acestora emiţându-li-se astfel câte un card de debit Visa Electron GLOBAL.

În cazul în care se doreşte, se poate schimba PIN-ul gratuit, direct de la orice bancomat al BT.

Plata facturilor la Electrica, Vodafone, Orange, Zapp, Avon şi direct de la bancomat cu comision 0

36


În cazul în care este încheiată o convenţie de plată a salariilor pe card, se pot

acorda linii de credit pe contul curent, cu accesarea lor direct de pe cardul de debit Visa Electron GLOBAL. Limita acestor linii de credit poate să fie între 70% din salariul net al solicitantului (limita minimă care se acorda unui client BT – posesor de card de debit Visa Electron GLOBAL fără scoring) la până la maxim 3 venituri nete lunare cu caracter permanent (max 3500 EUR, echiv RON) determinat în baza unui scoring efectuat de BT.

c) Alte caracteristici ale cardului Visa Electron GLOBAL

Pentru a vira salariile angajaţilor pe carduri de debit BT (Visa Electron GLOBAL sau Mastercard Mondo), compania/instituţia trebuie să încheie cu banca o convenţie de plată a salariilor; iar pe baza ordinului de plată depus de companie/instituţie se va debita contul firmei şi se va vira întreaga sumă într-un cont colector. În aceeaşi zi, se va primi de la companie, pe suport fizic (borderou) şi electronic (dischetă), lista angajaţilor şi salariile acestora şi se vor alimenta pe baza fişierului de salarii, în mod automat, conturile individuale ale tuturor angajatilor.

În cazul în care clientul nu are cont de disponibil deschis la BT, este necesară deschiderea mai întâi a unui cont de disponibil, apoi completarea şi semnarea cererilor de emitere a cardurilor pentru fiecare din angajaţii care au optat pentru carduri BT (* vezi Anexa nr. 1 – Cerere deschidere cont – Emitere Crd de Debit Persoane Fizice ).

Banii vor fi transferaţi în conturile salariaţilor în termen de maxim 4 ore de la depunerea fişierului în bancă, în ziua de salarii care a fost comunicată de societate/instituţie, în condiţiile în care contul colector de salarii este alimentat de catre societate/instituţie.

Comisionul plătit de companie pentru plata salariilor este de 0,22% - negociabil din suma OPH.

In cazul instituţiilor bugetare, nu se plăteste comision de virament al salariilor, iar contul colector al instituţiei în BT se deschide gratuit.

Clientului i se va înmâna cardul şi plicul care conţine PIN-ul; solicitantul primeşte sfaturi de utilizare, împreunã cu un exemplar al cererii de emitere card.

Banca Transilvania nu percepe comision de administrare anuala a cardului.

d) Comisioanele cardului Visa Electron GLOBAL

Emitere card 0 RON Comision de ridicare numerar de la ATM-urile Bancii Transilvania 0 Comision pentru retrageri de numerar de la POS - urile aflate la ghiseele BT

0,1% Cumparari de bunuri de la comercianti (in Romania ) 0 RON Comision pentru ridicare numerar de la ATM-urile si POS-urile altor banci din tara 2,5 RON + 0.5% Comision pentru ridicare numerar de la ATM - urile/POS-urile altor banci din strainatate

NOTA: cardul nu este valabil in strainatate

37


Închidere card 2,5 RON Reemitere card si PIN din vina clientului (furat, pierdut, distrus) 4,9 RON Reemitere PIN din vina clientului (uitat, pierdut, distrus) 4,9 RON Reemitere card la scadenţă (reînnoire card) sau card demagnetizat 0 RON Plafon maxim de tranzacţii / zi 9.000 RON / max.10 tranz acţii Număr maxim încercări PIN 3

e) Fluxul operational

Acceptarea ofertei de către client (care poate fi atât la nivel individual, cât şi la nivelul unui grup, în baza unei convenţii de salarii acceptată de către o societate/instituţie) şi completarea de către acesta a cererii de emitere card (* vezi Anexa nr. 1 – Cerere deschidere cont – Emitere Card de Debit Persoane Fizice ).

Deschidere contului curent – persoană fizică - dacă nu există deja, de către un administrator de cont

Trimiterea documentatiei prin intermediul unei aplicaţii informatice a cererii de emitere a cardului la Serviciul Operaţiuni Carduri din cadrul Centralei BT .

La nivel de Centrală BT are loc emiterea plasticului şi a PIN+ului. De la Serviciul Operaţional Carduri se trimite prin poştă cardul într-o zi, iar

PIN-ul în ziua următoare către agenţia/sucursala de unde a venit formularul de cerere de card.

Se înmâneaza clientului cardul, PIN-ul şi 1 exemplar din cererea deschidere cont – emitere card de debit şi i se mai prezintă încă o dată modul de utilizare al cardului şi avantajele de care beneficiează clientul.

Asistenţa pentru clienţi (customer service) este asigurată 24 de ore din 24, la telefoanele:

0800 80 CARD (0800 80 2273), număr cu acces gratuit din reţeaua fixă de telefonie;

0264 / 59.43.37 de pe telefoanele mobile sau din străinătate, număr cu tarif normal.

5.1.2. Cardul de debit Mastercard Mondo

Cardul MasterCard MONDO

38



Cardul MasterCard MONDO este un card de debit cu cont în lei şi cu utilizare internaţională. Poate fi folosit atât pentru tranzacţii on-line, cât şi off-line, dar şi pe Internet.

b) Facilitãţi şi servicii aferente produsului

Cardul MasterCard MONDO este legat direct la contul curent in lei, putându-se astfel accesa acest cont pe orice canal: ghiseu, bancomate, POS-uri, internet.

Card embosat (cu elemente de identificare în relief) şi arie foarte largă de acceptanţă.

Posibilitatea utilizării cardului oriunde în lume unde apare afişată sigla MasterCard, atât pentru cumpărături (la POS sau Imprinter), cât şi pentru retrageri de numerar şi plăti pe internet.

Comisioane foarte avantajoase pentru toate tipurile de tranzacţii. Reemiterea cardului în cel mai scurt timp de la pierderea/furtul/

demagnetizarea acestuia. Plata facturilor la Vodafone, Orange, Zapp, Avon si Electrica direct de la

bancomat cu comision 0 În cazul în care se doreşte, se poate schimba PIN-ul gratuit, direct de la orice

bancomat al BT. Posesorul principal al cardului Mastercard MONDO poate desemna şi alţi

utilizatori – posesori desemnati ai unui card de acest tip, şi implicit ai contului său curent în lei, acestora emiţându-li-se astfel câte un card de debit Mastercard MONDO.

Cardul se alimenteazã în lei şi poate fi utilizat oriunde în lume, fãcându-se automat conversia în moneda ţării respective

Pentru societăţile ale caror angajaţi călătoresc în străinătate, poate fi oferit ca şi card de salarii.

c) Comisioanele cardului MasterCard Mondo

Emitere card 0 RON

Comision de ridicare numerar de la ATM-urile Bancii Transilvania 0,1% Comision pentru retrageri de numerar de la POS - urile aflate la ghiseele BT

0,1% Cumparari de bunuri de la comercianti (in Romania sau strainatate) 0 RON Comision pentru ridicare numerar de la ATM-urile si POS-urile altor bănci din ţară

2,5 RON + 0.5% Comision pentru ridicare numerar de la ATM - urile/POS-urile altor banci din strainatate

1,5 RON + 1% Închidere card

2,5 RON Reemitere card si PIN din vina clientului (furat, pierdut, distrus) 9,5 RON Reemitere PIN din vina clientului (uitat, pierdut, distrus) 4,9 RON Reemitere card la scadenţă (reînnoire card) sau card demagnetizat 0 RON

39


Plafon maxim de tranzactii / zi 9.000 RON / max. 10

tranzacţii Număr maxim îincercări PIN

3

d) Flux operational










5.1.3. Cardul de debit Visa Electron Euro < 26

CardulVISA ELECTRON

EURO < 26


Cardul bancar VISA ELECTRON EURO<26 este un card de debit cu cont în lei şi cu utilizare internaţională emis sub sigla VISA Electron, în regim co-branded BANCA TRANSILVANIA – EURO<26 ROMANIA, destinat persoanelor între 15 şi 25 ani.

40


b) Facilităţi şi servicii aferente produsului

Deţinãtorii de carduri VISA ELECTRON Euro<26, emise de BT, beneficiază de facilităţile acordate în reţeaua EYCA, la nivel european (42 de ţări), cât şi facilitãţi la comercianţii din ţară, conform contractelor încheiate; aceşti comercianţi au afişată sigla EURO<26.

Deţinătorii de carduri VISA ELECTRON Euro<26 beneficiază de o asigurare medicală de călătorie valabilă oferită de BT ASIGURĂRI.

Plata facturilor la Vodafone, Orange, Zapp, Avon si Electrica direct de la bancomat cu comision 0.

Deţinătorul cardului intră fără nici un alt comision în posesia unui cont curent, cont pe care poate efectua operaţiunile bancare pe care le doreşte.

În cazul în care se doreşte, se poate schimba PIN-ul gratuit, direct de la orice bancomat al BT.

c) Alte caracteristici

Este cardul ideal pentru plata burselor. Nu se remit carduri pentru posesorii desemnaţi. Cardul se elibereazã pe o perioadã de doi ani. Remiterea cardului se face numai pentru persoanele care nu au 25 ani

împliniţi. Cardul VISA ELECTRON EURO<26 se poate utiliza la:

- ATM-urile şi POS-urile din România care afişează sigla Visa Electron numai pentru operaţiuni în lei.

- ATM-urile şi POS-urile de pe teritoriul altor ţări, acolo unde este afişată sigla Visa Electron, numai pentru operaţiuni în moneda ţării unde are loc tranzacţia.

- cumpărarea de produse sau servicii de la comercianţii care au afişată sigla EURO<26 şi cu care EURO<26 România / BANCA TRANSILVANIA au încheiat agreement-uri de acordare de discount-uri la cumpărarea de mãrfuri sau servicii.

d) Comisioanele cardului Visa Electron Euro < 26

Emitere card 0 RON Comision emitere card 0 RON Comision mentenanta anuala 5 RON

- 5 Ron, comision mentenanţă, se va percepe la emiterea cardului- 5 Ron, comision mentenanţă, se va percepe la aniversarea cardului

Ridicare numerar de la ATM-uri BT 0 RON Ridicare numerar de la POS-uri BT 0,1% Comision cumparari de bunuri de la comercianti 0 RON Comision ridicare numerar de la ATM-rile si POS-rile altor bănci din ţară 2,5 RON+0,5% Comision ridicare numerar de la ATM-rile si POS-rile băncilor din străinătate 1,5 RON + 1

% Închidere card 5 RON Reemitere card si PIN din vina clientului (furat, pierdut, distrus) 9,5 RON Reemitere PIN din vina clientului 4,9 RON Reemitere card la scadenţă 0 RON Plafon maxim de tranzacţii/ zi 5.000 RON / max 10 tranzacţii Număr maxim încercări PIN 3

e) Flux operational

41


Acceptarea ofertei de către client (care poate fi atât la nivel individual, cât şi la

nivelul unui grup, în baza unei convenţii de salarii acceptată de către o societate/instituţie) şi completarea de către acesta a cererii de emitere card (* vezi Anexa nr. 1 – Cerere deschidere cont – Emitere Card de Debit Persoane Fizice ).









5.1.4. Cardul de debit Maestro Direct

Cardul MaestroDirect


Maestro DIRECT este un card de debit cu cont în EURO şi cu utilizare internaţională. Reprezintă cea mai bună soluţie atât pentru studenţii beneficiari ai burselor ERASMUS, SOCRATES, TEMPUS etc., cât şi pentru orice persoanã care călătoreşte în Uniunea Europeană.

b) Facilităţi şi servicii aferente produsului

Dispare riscul schimbului valutar.

42


Comisioane foarte avantajoase. Reemiterea cardului în cel mai scurt timp la pierderea/furtul/demagnetizarea

acestuia. Plata facturilor la Vodafone, Orange, Zapp, Avon si Electrica direct de la

bancomat cu comision 0. În cazul în care se doreşte, se poate schimba PIN-ul gratuit, direct de la orice

bancomat al BT. Posesorul principal al cardului Maestro DIRECT poate desemna şi alţi

utilizatori – posesori desemnaţi ai acestui de card şi implicit ai contului său curent în euro.

c) Alte caracteristici

Contul de card se alimentează în EURO, iar clientul retrage EURO şi face plăţi în EURO oriunde în Uniunea Europeană, unde este afişată sigla MAESTRO.

Cardul poate fi utilizat oriunde în lume, la ATM sau la POS, sub sigla MAESTRO, făcându-se conversia în moneda ţării respective.

d) Comisioane cardului Maestro Direct

Emitere card 2 EUR / card Administrarea anuală a cardului 2 EUR / card Ridicare de numerar de la ATM-urile BT 0,20% Ridicare de numerar de la POS-urile BT 0.20% Cumpărări de bunuri de la comercianţi (din România sau străinătate) 0 Ridicare de numerar de la ATM-urile/POS-urile altor bănci din ţară 1 EUR Ridicare de numerar de la ATM-urile/POS-urile altor bănci din străinătate

1% min. 2 EUR Retragere numerar în regim de urgenţă (numai la pierdere sau furt) 1%+5EUR Informatii sold cont de la ATM-urile BT 0 Închidere card 1 EUR Reemitere PIN din vina deţinătorului (uitat, pierdut, distrus) 2 EUR Reemitere card şi PIN din vina deţinătorului (pierdut, furat) 2 EUR Reemitere card la scadenţă (reînnoire card) sau card demagnetizat 0 Plafon maxim de tranzacţii/zi 2.500 EURO / 10

tranzacţii Număr maxim încercări PIN 3

e) Flux operational




La nivel de Centrală BT are loc emiterea plasticului şi a PIN+ului.

43


De la Serviciul Operaţional Carduri se trimite prin poştă cardul într-o zi, iar






O evoluţie a cardurilor de debit emise de Banca Transilvania Bistriţa poate fi vazută în tabelul următor:

Tabel 1. – Carduri de debit emise de Banca Transilvania Sucursala Bistriţa

TIP CARD 2005 2006Visa Electron Global 4712 8128 creştere de 172,5%

MasterCard Mondo 771 2357 creştere de 305,71%

Visa Electron EURO<26

111 130 creştere de 117,12%

MaestroDirect 104 188 creştere de 180,77%

TOTAL 5698 10803creştere de 189,59%

44


5.2. Cardul de credit al Băncii Transilvania – MASTERCARD FORTE


Mastercard Forte este un instrument de plată fără numerar care poate fi utilizat atât la ATM-urile cât şi la POS-urile care afişează sigla MASTERCARD pentru ridicări de numerar sau cumpărări de bunuri si servicii.

Cu acest tip de card pot fi efectuate tranzacţii atât on-line cat si off-line şi pe INTERNET.

Clienţii beneficiari ai cardului de credit trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

să fie persoane fizice cu cetăţenie română. să aibă vârsta între 18-63 ani. să poată dovedi că sunt beneficiari de venituri permanente (salarii, venituri

din chirii, drepturi de autor, contracte de colaborare, alte venituri cu caracter permanent).

să aibă un venit lunar net cert cu caracter permanent de cel puţin 100 EUR.

să se încadreze în condiţiile de acordare a credit cardului conform scoringului.

să nu fie implicate în activităţi frauduloase cu carduri. să îndeplinească condiţiile de deschidere a unui cont curent aşa cum sunt

impuse de norma de cunoaştere a clientelei. dacă au mai avut credite la BT, să nu fi înregistrat credite restante pentru o

perioada mai mare de 30 zile în ultimii 2 ani.Dacă creditul se garanteaza cu depozit colateral, acest depozit va reprezenta

110% din valoarea limitei de credit solicitată.

45


Veniturile lunare nete, certe cu caracter permanent se obţin prin scăderea din

veniturile totale certe cu caracter permanent a angajamentelor de plată ale solicitantului si familiei acestuia.

Titularul unui astfel de card este persoana fizica pe numele căreia este deschis contul de card Mastercard Forte (şi implicit contul curent) în baza cererii/ contract tip şi căreia banca îi aprobă acordarea unei limite de credit pe card (sau card cu limita 0).

Posesorul desemnat este persoana fizica împuternicită de titular, prin cererea de emitere, pentru deţinerea unui card pe contul său de card şi care opereazăcu cardul în aceleaşi condiţii ca şi titularul.b) Elementele funcţionale ale cardului de credit Mastercard Forte :

Limita de credit Perioada de graţie Ciclul de rambursare Suma minimă de plată Extras de cont Dobândă

Limita de credit13 este valoarea maximăa autorizată de bancă până la care poate să ajungă soldul debitor al contului de card de credit. Limita autorizată poate fi angajată de client prin trageri succesive, ea refăcându-se la fiecare rambursare (revolving).Valoarea limitei de credit poate ajunge până la de 3 ori venitul lunar net cert cu caracter permanent al titularului contului de card (maxim 5.000 EURO).

Perioada de gratie este perioada pentru care banca nu calculează dobânzi, astfel:

i) luna curenta în care clientul începe să utilizeze linia de credit;ii) lunile în care între data de 1 si 25 (inclusiv), clientul a rambursat integral

valoarea creditului angajat la sfârşitul lunii precedente.Ciclul de rambursare este între 1 si 25 a lunii, perioadă în care clientul are

obligaţia de a alimenta contul de card cu suma minima de plată.Suma minima de plata este suma pe care posesorul de card este obligat să o

achite lunar, între 1 şi 25 a lunii (10% din valoarea creditului angajat până la sfârşitul lunii precedente).

Extrasul de cont este raportul de activitate pentru contul de card Mastercard Forte, emis lunar de bancă la sfârşitul lunii. Perioada cuprinsa între 2 extrase de cont ale contului de card reprezintă ciclul de tranzactionare.

Extrasul de cont evidentiază:• soldul contului de credit card de la începutul perioadei de tranzactionare;• rambursările aferente ciclului de tranzacţionare precedent;• dobânzi calculate;• tranzacţiile efectuate cu credit cardul şi comisioanele aferente;• alte taxe şi comisioane;• valoarea creditului angajat la sfârşitul perioadei de tranzacţionare;• valoarea sumei minime de plată.

Dobâda este de 25% /an. În cazul în care clientul plăteşte integral între 1 şi 25 ale lunii, valoarea creditului angajat la sfârşitul lunii precedente (evidenţiat în extrasul

13 Ioan I. Trenca – Fundamente ale managementului financiar, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005

46


de cont), banca nu calculează dobânzi la sfârşitul lunii în curs. În cazul în care clientul nu plăteşte integral, între 1 şi 25 ale lunii, valoarea creditului angajat la sfârşitul lunii precedente, banca va calcula dobânzi la sfărşitul lunii în curs.

c) Emiterea cardului

Emiterea cardului se relizează după completarea cererii de deschidere de cont curent / cont de card de credit Mastercard Forte – Cerere / Contract pentru cardul de credit Mastercard Forte (* vezi Anexa nr. 2 – Cerere de deschidere de cont curent / cont de card de credit Mastercard Forte – Cerere / Contract pentru cardul de credit Mastercard Forte ).

Documentatia necesară pentru emiterea unui card de credit Mastercard Forte cu linie de credit este:

Cererea / contract pentru cardul de credit; Copie act identitate; Acord consultare CRB (se consulta la nivel de sucursala); Acord consultare Birou de credit (se consulta la nivel de Centrală); Declaraţie de apartenenţă la grup; Dovada veniturilor.

Pentru limita 0 : - cererea şi copie act identitate.Veniturile trebuie să provină din salarii nete lunare, dividende, chirii, pensii,

diurne (piloţi, stewardeze, transportatori etc.), drepturi de autor, din contracte de colaborare sau alte venituri cu caracter permanent.

Cheltuieli care sunt luate în considerare la calcularea limitei de credit de pe cardul Mastercard Forte sunt: creditele angajate (rate + alte comisione suportate de solicitant), contracte de leasing, CAR, popriri (pensii alimentare), alte angajamente. Cheltuielile se calculează pe familie.

Veniturile provenite din salarii sunt dovedite cu adeverinţa de salar tip, semnată de angajator, copie după cartea de munca (excepţie fac angajaţii firmelor cu care banca are încheiate convenţii de virare a salariilor pe card precum şi angajaţii M.A.I. ) şi fluturaşul de salarizare sau copie după statul de plată semnat de angajator.

Venitule provenite din chirii sunt dovedite prin contractul de închirere înregistrat la Administraţia Financiară valabil pe perioada creditului, sau cu clauză de prelungire automata la expirare şi prin decizia de impunere anticipată pe 2007.

Dovada dividendelor se face cu: bilant, balanţă (31.12.2006), ultima balanţă – anterioară lunii in curs, hotărârea AGA de repartizare a dividendelor, semnată de toţi asociaţii, Certificat Constatator ORC.

Persoanele care sunt în pensie îşi dovedesc veniturile cu ajutorul ultimului cupon de pensie sau copie dupa cuponul de pensie care să aibă stampila in conformitate cu originalul, şi, în cazul în care nu apare CNP-ul pe cuponul de pensie, se cere decizia de pensionare.

Veniturile obţinute de persoanele fizice autorizate sunt dovedite prin decizia de impunere finală sau declaraţia pe venitul global pe 2006 înregistrată la Administraţia Finanţelor Publice, copie dupa decizia de liberă practică, precum şi certificatul de înregistrare.

c) Taxe şi comisioane:

47


Tip Comision Valoare comision

Comision deschidere cont de card 0 RONComision emitere card 10 RONComision administrare anuala a contului de card 10 RONAlimentarea contului de card 0 RONComision interogare sold 0,3 RON/interogareComision ridicare numerar de la ATM-urile Bancii Transilvania

0,5 %

Comision ridicare numerar de la POS-urile aflate la ghiseele BT

0,5%

Comision ridicare numerar de la ATM-urile si POS-urile altor banci din tara

2,5 RON + 1%

Comision ridicare numerar de la ATM-urile si POS-urile altor banci din strainatate

2,5 RON + 1%

Comision retragere numerar in regim de urgenta (numai la pierdere sau furt)

1% + 2,5 RON

Comision cumparari de bunuri de la comercianti (din tara sau strainatate)

0

Remitere extras de cont prin posta 0 RONRemitere extras de cont la cerere 1 RON/extrasComision inchidere card la cererea detinatorului de card 2,5 RONReemitere card si PIN din vina clientului (furat, pierdut, distrus)

9,5 RON

Reemitere PIN din vina clientului 4,9 RONReemitere card la scadenta (reinnoire card) sau card demagnetizat

0 RON

Plafon maxim de tranzactii/zi 9.000 RON / max. 10 tranzactii

Numar maxim incercari PIN 3Dobanda 25%Taxa de intreare pe debitori 7% din suma cu care se

intra pe debitoriTaxa de intarziere a platii minime lunare (se percepe incepand cu a doua neplata a sumei minime lunare

5% la suma neplatita

Dobanda de neplata a creditului la scadenta Dobanda curenta + 10%Dobanda la creditul in extrabilant Dobanda curenta + 10%

d) Flux operaţional:

- Pentru cardurile de credit care ţin de competenţa sucursalei – cele ale căror linii nu depăşesc 12.000 RON

1. Acceptarea ofertei de către client – completarea documentaţiei.2. Deschiderea contului curent, dacă nu există (de către administratorul de

cont).

48


3. Completarea cererii pentru cardul de credit Mastercard Forte (* vezi Anexa

nr. 2 – Cerere de deschidere de cont curent / cont de card de credit Mastercard Forte – Cerere / Contract pentru cardul de credit Mastercard Forte ).

4. Consultarea CRB la nivel de sucursală, semnatura analistului de credite şi a directorului de operaţiuni.

5. Trimiterea cererii şi a documentaţiei doveditore a veniturilor şi a cheltuielilor solicitantului de către consilierul clientelă / consilierului bancar retail analistului de credite / şef agentie (în agenţiile senior), pentru a se realiza validarea veniturilor solicitantului de card de credit Mastercard Forte.

6. După ce au fost validate veniturile are loc aprobarea dosarului de către directorul de sucursală.

7. Dosarul este trimis, prin intermediul unei aplicaţii informatice in Centrala BT.

8. La nivel de Centrală are loc deschiderea contului de card, emiterea plasticului şi a PIN-ului, atasarea liniei de credit.

9. De la Serviciul Operaţional Carduri se trimite cardul într-o zi, iar PIN-ul în ziua următoare.

10. Se înmânează clientului cardul PIN-ul şi un exemplar din contract (* vezi Anexa nr. 3 – Contract de CreditCard MasterCard Forte) şi se trimite cerere de deblocare la Customer Support pe fax.

- Pentru cardurile de credit care ţin de competenţa Centralei

1. Acceptarea ofertei de către client – completarea documentaţiei.2. Deschiderea contului curent, dacă nu există (de către administratorul de

cont).3. Completarea cererii pentru cardul de credit Mastercard Forte (* vezi Anexa

nr. 2 – Cerere de deschidere de cont curent / cont de card de credit Mastercard Forte – Cerere / Contract pentru cardul de credit Mastercard Forte ).

3. Consultarea CRB la nivel de sucursală, semnatura analistului de credite şi a directorului de operaţiuni.

4. Trimiterea cererii şi a documentaţiei doveditore a veniturilor şi a cheltuielilor solicitantului pe poştă, însoţită de borderou, la Data Entry.

5. La nivel de Centrală are loc scorarea cererii, analiza dosarului, deschiderea contului de card, emiterea plasticului şi PIN-ului, atasarea liniei de credit.

6. De la Serviciul Operaţional Carduri se trimite cardul într-o zi, iar PIN-ul în ziua următoare.

7. Se înmânează clientului cardul,PIN-ul şi un exemplar din contractul de credit (* vezi Anexa nr. 3 – Contract de CreditCard MasterCard Forte) şi se trimite cerere de deblocare la Customer Support pe fax.

Cardurile refuzate se trimit cu borderou la Serviciul Operational Carduri.

O evoluţie a creditcardurilor MasterCard Forte emise de Banca Transilvania Bistriţa poate fi vazută în tabelul următor:

Tabel 2. – Carduri de credit MasterCard Forte

49


TIP CARD 2005 2006

MasterCard Forte 44 1002 creştere de 2277,27%

CAPITOLUL VI

CARDURI CO-BRANDED

6.1. Caracteristici generale ale cardurilor co-branded

În faţa restricţiilor la împrumuturi impuse de BNR băncile şi marile magazine au găsit o armă redutabilă: cardurile co-branded. Cu plasticul în buzunar, consumatorii au o libertate deplină, iar finanţarea cumpărăturilor devine foarte usoară.

Din totalitatea creditelor de consum acordate de băncile comerciale, un procent covărşitor este destinat finanţării cumpărăturilor de articole casnice, electrocasnice şi electronice. Marile magazine specializate au înregistrat vânzări fabuloase şi în 2005, în ciuda restricţiilor la credit impuse de BNR. Explicaţia este simplă. Instituţiile financiare nebancare au scăpat şi în anul trecut neatinse de normele restrictive.

Proliferarea creditului doar cu buletinul a iritat şi irită băncile comerciale, care au acuzat Banca Naţională că prin măsurile luate favorizează implicit instituţiile financiare nebancare şi încurajează concurenţa neloială pe piaţa creditului. Pentru a nu pierde la nesfârşit bătălia pe piaţa electrocasnicelor, băncile s-au decis să intre în marile magazine prin intermediul cardurilor co-branded, prezentând marilor retaileri oferte imbatabile. Alianţa pe card pentru că nu au vrut să piardă din beneficiile imense de care se bucurau tot mai mult companiile financiare non-bancare, băncile comerciale au speculat la maximum, anul trecut, avantajele oferite de cardurile cobranded,intrând puternic şi pe piata de retail. Avantajele sunt certe pentru toate părţile. Astfel, clientul nu mai este nevoit să angajeze un credit, în sensul clasic al cuvântului, de fiecare dată când doreşte să îşi achiziţioneze un produs. Actele justificative de venit sunt solicitate o singură dată, la emiterea cardului. Avantajul major constă însă în faptul că din împrumut este obligatoriu doar plata lunară a dobânzii aferente creditului, în timp ce la un împrumut clasic, rata plătită lunar include obligatoriu şi o parte din imprumutul principal.

Aceasta face ca posesorul cardului să nu figureze în baza de date a Biroului de Credit ca debitor al băncii. Nu în ultimul rând, cardurile cobranded pot fi utilizate oriunde în lume, având toate funcţiile unui card obişnuit. Cardurile cobranded sunt o strategie excelentă aleasă de bănci pentru a câştiga noi clienţi şi resurse financiare pe care le pot transforma în credite. Prin aceste credite, băncile contribuie şi la creşterea economică generală. Pe de altă parte, compania parteneră obţine loializarea clienţilor, banca înregistrează, de regulă, un volum mai mare de cheltuieli pe acest tip de card, iar deţinătorul de card beneficiază de bonusuri cum ar fi punctele de fidelitate sau reduceri de preţ.Ofertele de carduri cobranded sunt din ce în ce mai variate şi practice,

50


orice mare retailer care doreşte să se menţină în pas cu timpurile oferă clienţilor această oportunitate. Spre exemplu, Mastercard a susţinut o serie de programe cobranded ca, de exemplu, cel instituit între Altex şi BCR sau Banca Ţiriac şi Metro. De asemenea, sub sigla Visa BCR a lansat carduri împreuna cu Depozitul de Calculatoare.

Creditul cu fluturasul işi ia zborul. Dacă până acum marii retaileri şi-au făcut concurenţa popularizând creditul cu buletinul sau cel cu fluturaşul, pe viitor acest tip de împrumuturi îşi va pierde din importanţă. Fenomenul se explică atât prin scăderea apetitului românilor pentru credite atunci când este vorba despre produsele care nu au o valoare foarte mare, cât şi prin diversificarea ofertelor prin card. “În anul 2006 vor apărea noi sisteme de creditare legate de carduri. Este vorba în primul rând de cele co-branded", susţine, CEO Altex. Compania a raportat în 2003 vânzări în rate de 80% din totalul vânzărilor, în 2004 procentul a scăzut la 70%, iar în 2005 la 60%. Pentru 2006, oficialii companiei estimează că 50% din vânzări să aibă la bază un sistem de finanţare în rate. Trendul va fi acelaşi şi în 2007. La Flanco însă ponderea achiziţiilor prin credit a fost anul acesta ceva mai mare, reprezentând 70% din totalul vânzărilor.

La dobânzi apropiate, avantajul e pe card.Formula de creditare doar cu buletinul ar părea la fel de facilă precum cea a cardului de credit. Pentru sume mici, de pâna la 1.000 de euro, în cazul creditului doar cu buletinul, clientul trebuie să prezinte numai o copie a actului de identitate. Spre exemplu, la Altex, dobânda anuala efectiva la un credit pe 5 ani este de 24,97%. Împrumutul doar cu buletinul, ca orice alt tip de credit, prezintă un dezavantaj major. El este automat raportat la Biroul de Credit, ceea ce înseamnă că limita de creditare pentru un viitor împrumut scade corespunzator. La o dobândă apropiată de 29,1% avantajul este că nu se plăteşte rata, ci doar dobânda lunară, limita de împrumut creşte considerabil ajungând până la 5.000 de euro. Practic, această linie de credit se reînnoieste automat, singura condiţie fiind aceea ca posesorul de card să plătească cu regularitate dobânda lunară, care reprezintă circa 2,5% din valoarea cumpărăturilor. Cumpărăturile cu cardul beneficiază de o perioadă de graţie de 55 de zile, în care, dacă împrumutul este rambursat în totalitate, practic nu se plăteşte nimic în plus.Suntem abia la începutul drumului.

În timp ce la noi sistemul de plată cu cardurile co-branded este abia la început, statisticile arată ca în Europa aproximativ unu din opt carduri Mastercard sunt co-branded sau de afinitate, în SUA unu din trei, iar în Asia unu din patru. De asemenea, Mastercard a aprobat pâna acum în jur de 2.500 de programe co-branded la nivelul întregii Europe. Printre statele unde au fost lansate cele mai multe astfel de programe se numară Turcia, unde s-au concentrat 33% dintre aceste tipuri de carduri, Marea Britanie, cu 30%, şi Spania, cu 12%. Cu toate acestea, în funcţie de ritmul de creştere, clasamentul este diferit. Mai precis, Germania a înregistrat o rată de creştere de 10%, Grecia de 8% şi România de 6%. Cele mai multe carduri cobranded lansate în toată Europa, mai precis 49% dintre ele, au fost lansate de bănci împreună cu magazine.Pe sectorul financiar s-au lansat 15% dintre aceste carduri, iar pe auto 10%.

Cardurile cu cip încep să cucereasca şi piaţa românească, mai ales datorită gradului mai mare de securitate pe care îl oferă Pe parcursul acestui an, mai multe bănci vor lansa carduri cu cip (smart-card), necesitatea pentru acest tip de instrument de plată fiind reprezentată de securitatea sporită a tranzacţiilor. În 2005 s-a dat startul la migrarea de la cardul cu bandă la cel cu cip, prima institutie care a acceptat astfel de instrumente de plata fiind BCR. Aceasta a fost urmată de Procredit Bank România, care a emis smart-carduri, iar in martie 2007 şi Banca Transilvania început procesul de acceptare a cardurilor cu cip. Pe acest tip de card se pot stoca mai multe informaţii,

51


cu un nivel mai mare de siguranţă, iar avantajul este că permite executarea tranzacţiilor fără a lua contact cu banca emitentă, pentru autorizarea plăţii. În lume existau, în 2005, peste 175 de milioane de carduri cu cip şi peste patru milioane de terminale acceptatoare. Introducerea cardurilor cu cip va permite reducerea numarului de fraude în acest domeniu.

6.2 Carduri co-branded promovate de Banca Transilvania

1. Cardul co-branded Banca Transilvania & Astral Telecom “VISA ELECTRON MAXISHOP”

Cardul VISA ELECTRON MAXISHOP este un instrument de plată fără numerar care poate fi utilizat în ţară sau străinătate numai în limita disponibilităţilor în lei din contul de card, mai puţin suma minimă permanent blocată. Este emis sub sigla VISA, în regim cobranded Banca Transilvania –SC Astral SA. MAXI SHOP este o reţea de magazine care acceptă utilizarea cardului VISA ELECTRON MAXISHOP şi acordă în acest magazine discounturi de preţ.

Cardul Visa Electron Maxishop se poate utilize astfel: La ATM-urile şi POS-urile având afişată marca VISA Electron, numai pentru operaţiunile în lei La ATM-urile şi POS-urile de pe teritoriul altor ţări care accepta marca

Visa Electron numai pentru operaţiunile în moneda ţării unde are loc tranzacţia., La cumpărarea de produse sau servicii de la comercianţi care au afişat

sigla MAXISHOP şi cu care Banca Transilvania a încheiat agrementuri de acordare de discounturi la cumpărarea de mărfuri sau servicii;

La achitarea în regim debit direct a abonamentului TV Cablu Astral Telecom, societate preluată de UPC România S.A.

De regulă deţinătorii cardului sunt abonaţi UPC România, cărora, în urma cererii adresate băncii, le-a fost emis un card dar şi altor persoane fizice care solicită acest card.

Pentru clienţii care primesc cererile de card prin intermediul UPC România: Banca Transilvania transmite la adresa abonaţilor UPC România prin

intermediul agenţiilor UPC România cererile pentru deschiderea contului, Doritorii vor completa cererile de emitere de card Visa Electron

Maxishop şi le vor depune la casieriile UPC România la care fac plata abonamentului TV Cablu,

52


UPC România transmite cererile de emitere sucursalelor Băncii

Transilvania împreună cu un borderou însoţitor de predare primire care va cuprinde numele solicitanţilor de card şi semnăturile de predare primire ale reprezentanţilor UPC România şi respective BT,

La sucursală, se va verifica dacă solicitanţii de card deţin deja un cont curent la Banca Transilvania şi dacă există toate informaţiile cerute. În cazul în care solicitanţii nu deţin conturi curente la sucursala Băncii Transilvania, referentul carduri va proceda la deschiderea acestora.

Alimentarea contului de card al clientului se va înregistra în contul curent şi va putea fi accesata în acceaşi zi,

Pentru tranzacţiile efectuate în străinătate, suma în lei se va debita din contul clientului la cursul de schimb pentru tranzacţii cu carduri, comunicat de VISA Internaţional

Facilităţile utilizării cardului: Suportarea a 50% din abonamentul TV Cablu pe o lună. Solicitanţii de carduri vor beneficia, din partea Băncii Transilvania, odată cu

primirea cardului, de o reducere de 50% din valoarea abonamentului TV Cablu UPC România pentru luna urmatoare celei în care se primeşte cardul. Această sumă se va vira în contul SC UPC România SA deschis la Banca Transilvania. Termenul virametului va fi stabilit printr-o convenţie cardu încheiată cu SC UPC România SA.

Plata abonamentului UPC România în sistem direct debit.Banca Transilvania oferă această facilitate clienţilor care şi-au exprimat

ecordul pe formularul de cerere de card .În această situaţie titularul de cont de card autorizează Banca Transilvania şi dispune acesteia să emită şi să execute ordine de plată prin debitarea directă din contul de card în favoarea UPC România.Sumele de plată reprezintă valoarea serviciilor UPC România datorate pentru luna curentă.Plata se efectuează până în ziua de 21 a fiecărei luni cu condiţia ca titularul să realizeze alimentarea contului de card cu sumele necesare până la data limită menţionată.

Acordarea de reduceri pentru cumpărăturile, serviciile efectuate în cadrul reţelei de comercianţi MAXISHOP.

Efectuarea de plăţi prin intermediul ATM-urilor a facturilor AVON.

2. Cardul affinity Banca Transilvania & Euro<26 România VISA ELECTRON EURO<26

Euro<26 România este o asociaţie nonprofit, reprezentată a organizaţiei europene EYCA care are dreptul de a emite carduri pentru tineret cu logo-ul EYCA (în cazul în care aceste carduri sunt emise împreună cu o bancă, acestea poartă denumirea de carduri bancare affinity Euro< 26).

Cardul Visa electron Euro<26 este un card de debit, emis sub sigla Visa, în regim cobranded Banca Transilvania- Euro<26 România.Reţeaua Euro< 26 este o reţea de magazine care acceptă utilizarea cardului Visa Electron Euro< 26 şi accordă în magazine discounturi de preţ.

Asociaţia se va ocupa de promovarea cardului Euro< 26, făcând oferte atât individuale cât şi la nivel de instituţii(universităţi). Asociaţia va efectua pentru Banca Transilvania, strict în cazul cardului bancar Euro< 26, serviciul de introducere a datelor din cererile de deschidere de cont current/ cererile de emitere de card puse la dispoziţie de bancă. Asociaţia pune la dispoziţia băncii, pentru eliberarea cardului

53


bancar Euro< 26 şi deschidera conturilor bancare personale, fişierele conţinând datele personale ale posesorilor cardului. Structura fişierelor şi modul de transmitere a acestora se stabilesc de către bancă şi sunt agreate de asociaţie.

Asociaţia se obligă să identifice entităţi-reţele de magazine care să acorde facilităţi deţinătorilor de card Euro< 26, încheind cu aceste entităţi contracte, fiecare contract fiind adus la cunoştinţă băncii. Asociaţia are obligaţia de a încheia un contract de asigurare medicală de călătorie valabilă pentru cardurile emise şi care să fie valabile pe o perioadă de un an de la data emiterii cardului bancar Euro< 26, asigurarea va fi inclusă în costul cardului fără alte costuri suplimentare din partea titularilor.

Banca prin deschiderea contului de diponibil şi eliberarea cardului va presta în favoarea asociaţiei servicii constând în intermedierea în procesul de stabilire a relaţiei de membru asociat al asociatiei Euro< 26 România pentru cei care devin deţinători ai acestor carduri. Banca poate elibera sau reemite un card bancar exclusiv persoanelor care îndeplinesc condiţiile speciale pentru a deveni membri asociaţi al asociaţiei.Banca poate elibera un card bancar Euro< 26 numai persoanei fizice care la data depunerii cererii de eliberare a cardului are împliniţi 15 ani, fără a depăşi vârsta de 25 de ani neâmpliniţi.

Facilităţile utilizării cardului: Dobândirea calităţii de membru Euro< 26. Modul de funcţionare a

cardului precum şi obligaţiile şi drepturile părţilor sunt reglementate de contractul de colaborare în domeniul emiterii şi reemiterii de carduri. Cardul Euro< 26 eliberat de bancă poate reprezenta dovada calităţii de membru asociat Euro< 26 pentru deţinătorul cardului şi îi dă dreptul să beneficieze de toate avantajele, reducerile şi facilităţile pe care această calitate le implică relative la reţeaua EYCA. Astfel prin eliberarea unui card Euro< 26 Banca Transilvania intermediază procedura de stabilire a realţiei de membru asociat al Euro< 26 România.

Asigurare medicală de călătorie. Deţinătorii de carduri Euro< 26 beneficiază de o asigurare medicală de călătorie valabilă un an de la data emiterii cardului.

Acordarea de reduceri pentru cumpărăturile, serviciile efectuate în cadrul reţelei de comercianţi Euro< 26.

3. Cardul co-branded Banca Transilvania&Credisson Internaţional -MasterCard Credisson BT

Cardul co-branded MASTERCARD CREDISSON BT, emis de Banca Transilvania este un instrument de plată fără numerar, în lei, cu utilizare internaţională care se poate utilize la ATM-urile şi POS-urile care afişează sigla Mastercard, pentru

54


ridicări de numerar sau cumpărări de bunuri şi servicii.La comercianţi tranzacţiile pot avea loc atât în modul de autorizare on-line cât şi off-line, în funcţie de condiţiile impuse de băncile acceptoare.

Modul de autorizare şi decontare a tranzacţiilor este similar celorlalte carduri co-branded emise de Banca Transilvania.

Credisson International a luat fiinţă prin separarea activităţii de creditare pentru consumatori din cadrul Flanco în urmă cu un an. În prezent Credisson acoperă cu birouri de credit, în afară de întreaga reţea Flanco, domenii variate de retail, fiind prezent în magazinele Elvila, Cora, Depozitul de Calculatoare, BestComputers, Delta şi, din luna iunie, Praktiker.

Facilităţile utilizării cardului : Acordarea unei recompense de 0,1% din valoarea alimentărilor în

contul de card în momentul alimentării cardului (la fiecare 0,1 RON un punct). Solicitanţii de carduri vor beneficia, din partea Băncii Transilvania, de o creditare a contului de card cu 0,1% din valoarea fiecărei alimentări.

Plata ratelor la bunurile cumpărate prin Credisson în sistem de debit direct sau direct la POS-uri sau la ATM-urile BT. Banca Transilvania oferă această facilitate clienţilor care şi-au exprimat acordul pe formularul de cerere de card.

Participarea clienţilor cu tranzacţii anuale de peste o anumita valoare stabilita la o tragere la sorti.Tranzacţiile cumulate efectuate la comercianţi in valoare de peste 0,2 ron pe parcursul unui an vor participa la o tragere la sorţi în urma căreia deţinătorii de card vor primi obiecte promoţionale.

4. Cardul co-branded Banca Transilvania & Credisson Internaţional –VISA CLASIC CREDISSON BT

Cardul co-branded VISA CLASIC CREDISSON BT, emis de Banca Transilvania este un instrument de plată fără numerar, în lei, cu utilizare internaţională care se poate utilize la ATM-urile şi POS-urile care afişează sigla VISA pentru ridicări de numerar sau cumpărări de bunuri şi servicii.La comercianţi tranzacţiile pot avea loc atât în modul de autorizare on-line cât şi off-line, în funcţie de condiţiile impuse de băncile acceptoare.

Modul de autorizare şi decontare a tranzacţiilor este similar celorlalte carduri cobranded emise de Banca Transilvania.

Flanco InterantionalCu o cifră de afaceri reală netă (fără TVA) de aproape 120 de milioane în

2003 şi mai mult de 80 de magazine distribuite uniform în ţară (Flanco este singurul

55


retailer de electronice şi electrocasnice prezent în toate capitalele de judeţ şi în toate oraşeşe de peste 40.000 de locuitori) Flanco International este cel mai mare retailer de electrocasnice şi electronice. Încă de la lansarea primului său magazin, în 1994, Flanco, ulterior alături de Credisson, a oferit primul pieţei româneşti cele mai inovatoare sisteme de credit de consum, de la creditul fără avans la cel cu graţie (“Iei acum plăteşti la anul”), de la creditul în rate fixe, la cel fără girant, de la creditul cu o rată cadou, la noul credit cu formalităţi simplificate.

Facilităţile utilizării cardului : Acordarea unei recompense de 0,1% din valoarea alimentărilor în

contul de card în momentul alimentării cardului( la fiecare 0,1 RON un punct). Solicitanţii de carduri vor beneficia, din partea Băncii Transilvania, de o creditare a contului de card cu 0,1% din valoarea fiecărei alimentări.

Plata ratelor la bunurile cumpărate prin Credisson în sistem de debit direct sau direct la POS-uri sau la ATM-urile BT. Banca Transilvania oferă această facilitate clienţilor care şi-au exprimat acordul pe formularul de cerere de card.

Participarea clienţilor cu tranzacţii anuale de peste o anumita valoare stabilita la o tragere la sorti.Tranzacţiile cumulate efectuate la comercianţi in valoare de peste 0,2 ron pe parcursul unui an vor participa la o tragere la sorţi în urma căreia deţinătorii de card vor primi obiecte promoţionale.

O evoluţie a cardurilor co-branded poate fi vazută în tabelul următor:

Tabel 2. – Carduri co-branded

TIP CARD 2005 2006MaxiShop 6262 6025 scădere de 3,78%

Credisson 314 178 scădere de 43,31%

TOTAL 6576 6203 scădere de 5,67%

6.3. Carduri co-branded promovate în sistemul bancar românesc.Carduri cu bonusuri, reduceri, promoţii sau carduri cu puncte

Posesorii cardurilor co-branded au posibilitatea de a beneficia de bonusuri, reduceri sau promoţii în cazul în care folosesc la comercianţii parteneri ai băncilor aceste mijloace de plată. Deşi mai puţin căutate decât cardurile de credit, cardurile co-branded (emise în partenereiat de către bancă şi un comerciant) atât cele de credit, cât şi cele de debit ar putea deveni în viitorul nu foarte îndepărtat (în 1-2 ani) urmatoarea „modă" în domeniul acestor produse bancare, pe piaţa romaneâscă de gen. Motivul este unul cât se poate de simplu. Faţă de un card „clasic" de credit sau debit, cele co-branded vin cu o serie de bonusuri pentru utilizator: reduceri în magazinele partenere la achiziţionarea unor produse, promoţii mai numeroase, etc.

Doar şapte bănci (BCR, BRD, Raiffeisen Bank, HVB-Ţiriac, Banca Transilvania, Finansbank şi Banca Carpatica) oferă la ora actuală astfel de carduri clienţilor lor. Cele mai prolifice în emiterea de carduri co-branded s-au dovedit a fi până acum Banca Transilvania şi BRD. Credisson-BT Visa Classic este spre exemplu

56


un card de credit cu cont în lei şi utilizare internaţională ce vizează clienţii companiei Credisson, cu venituri lunare certe şi cu caracter permanent de cel puţin 100 Euro. Rata dobânzii este de 25% iar valoarea maximă a creditului este cuprinsă între 300 şi 2.500 euro (în echivalent lei). Cardul are o perioada de graţie de până la 55 de zile, iar suma minimă de plată este de 10% din valoarea creditului utilizat. La sfârşitul fiecărei luni contul de card al clientului va fi creditat de Banca Transilvania (BT) cu 0,1% din valoarea alimentărilor făcute în contul de card, facilitatea aceasta fiind disponibilă şi în cazul cardurilor de debit emise de BT în colaborare cu Credisson. Un alt card emis de BT este Visa Electron Maxishop care permite posesorilor lui să platească numai jumatate din abonamentul UPC România, aferent unei luni.

BRD dispune la rândul său de cardurile co-branded de credit emise (de divizia de retail a BRD numita BRD Finance) în parteneriat cu Carrefour, Praktiker şi Rombiz. Banii folosiţi pot fi rambursati utilizând două modalităţi de plată: rambursare integrală cu perioada de graţie (între 11 şi 40 de zile), caz în care nu se percepe nici un fel de dobândă, cu condiţia să fie rambursată integral suma la scadenţă sau cu plata în sume minime lunare la o dobândă lunară ce variază în funcţie de suma utilizată. La BCR pot fi accesate două carduri co-branded de credit BCR-ALTEX şi BCR-Depozitul de Calculatoare. Produsele oferă o limită de creditare de până la echivalentul în lei a 5.000 EUR şi o perioadă de graţie de maxim 50 de zile. Cardurile pot fi utilizate atât în ţară cât şi în străinătate şi se obţin numai în magazinele partenere. O persoană cu un venit mediu pe economie poate beneficia de un plafon de credit de circa 10.000 lei noi (100 mil. lei vechi) dacă nu are alte credite angajate.

Atât cardurile oferite de BRD, cat si cele puse la dispozitie de BCR aduc posesorilor reduceri pentru bunurile cumparate din magazinele partenere, cat si posibilitatea de a accesa o serie de promotii disponibile doar detinatorilor acestora.

HVB-Ţiriac oferă cardul Maestro Cirrus emis în colaborare cu reţeaua Metro. Este un card de debit în lei cu utilizare naţională, ce permite persoanelor fizice sau juridice posesoare de legitimaţii de acces în cadrul reţelei Metro să achiziţioneze bunuri din aceste magazine (sunt singurele carduri acceptate în magazinele Metro). Pentru cei ce deţin un cont central există facilitatea de descoperit de cont autorizat de 100% din salariu net. Card AVANTAJ de la Finansbank este un card de credit co-branded care permite cumparare de produse în rate, în Bucureşti Mall, fără dobândă, posesorii săi putând acccesa de asemenea o serie de bonusuri. Cardul poate fi folosit exclusiv în magazinele participante din Bucuresti Mall. Cardul co-branded dintre Raiffeisen Bank şi Connex permite posesorului să acumuleze puncte de loialitate. Pentru fiecare plată efectuată la comercianţi utilizatorii acestui card primesc puncte de loialitate în programul „Connex în fiecare zi", puncte ce pot fi folosite pentru a obţine telefoane mobile la preţuri mici, minute gratuite, reduceri la abonamente, extraopţiuni sau alte produse Connex.

6.4. Avantajele utilizării cardurilor co-branded

6.4.1. Facilităţile utilizării cardurilor co-branded în activitatea de creditare

Normele BNR nu cuprind noi dispoziţii în privinţa cardului de credit, “ci ating doar creditul de consum”.Cardul de credit era deja limitat la trei salarii nete ale solicitantului încă de anul trecut. Diferenţa dintre un card de credit şi un credit simplu de consum este dată de faptul că un card de credit odată contractat ramâne o linie de

57


credit deschisă pe viaţă. Bineânteles, cu condiţia ca posesorul cardului să se dovedească a fi bun platnic.

Decizia BNR de a nu introduce reglementari separate pentru aceste produse bancare se datorează, probabil şi faptului că ponderea cardurilor de credit este de numai 10% - 15% din totalul sistemului bancar, precum şi datorită fluctuaţiilor care se înregistrează în rambursarea unui credit contractat pe card. Nefiind vorba de un credit propriu-zis la care să se poata calcula o rată lunară fixă, ci de o linie de credit la care solicitantul poate apela oricând cu sume diverse, ratele sunt fluctuante, iar banca nu poate calcula cu exactitate ratele viitoare ale unui client.

În plus, facilităţile de overdraft, ataşate cardurilor de salarii, nu sunt deocamdată cuprinse în nici un fel de raportare, iar băncile trebuie să se bazeze pe buna credinţă a solicitantului de card de credit. În ultima perioadă, tipurile de carduri de credit existente pe piaţa românească s-au îmbogăţit cu o noua formulă: cardul de credit de tip cobranded. Dupa apariţia cardurilor EuroLine Retail Service (carduri de credit acceptate de o retea de magazine partenere), băncile au început să se orienteze către acest segment de piata. Au apărut carduri de acest tip emise de Banca Transilvania în parteneriat cu reţeaua la care are acces Credisson, de Finansbank împreună cu o reţea extinsă de magazine partenere, iar, mai nou, cardurile emise de BRD Groupe Société Générale, în parteneriat cu Carrefour şi Praktiker. Este de aşteptat în aceste condiţii ca piaţa cardurilor să cunoască o dezvoltare deosebită în urmatoarea perioadă. Timpul fizic de obţinere a unui card de credit este dublu faţă de cel pierdut pentru obţinerea unui credit de consum. Deocamdată, cardul ca instrument financiar nu este suficient de dezvoltat (nu poate fi folosit pentru transferuri bancare, de exemplu, pentru schimb valutar sau alte tipuri de operaţiuni, care nu se fac decât tot la ghişeul băncii). De asemenea, numarul comercianţilor acceptatori de carduri la plată este încă redus, iar utilităţile se plătesc în continuare preponderent la ghişeu, chiar dacă unele bănci au această opţiune, pe carduri.

Piaţa cardului co-branded din România a luat fiinţă în noiembrie 2001 prin lansarea cardului Ţiriac-Metro. în ultimul an, am asistat la o explozie pe acest segment: Banca Transilvania a lansat cu Credisson, Finansbank cu Bucuresti Mall şi BCR cu Altex.Chiar BRD Finance credite de consum, instituţie non-bancară, a lansat astfel de produse cu Carrefour, Praktiker şi Rombiz

Integrarea în UE forţează băncile să găsească noi segmente de piaţă, noi produse, prin care să îşi consolideze poziţia în piaţă Cardul co-branded este doar un alt canal de distribuţie. Obiectivul nu este neapărat cel de a vinde carduri ci furnizarea de servicii retail.

Cu toate acestea cardurile co-branded sunt destul de scumpe momentan.Rata dobânzii nu este singurul cost al unui card de credit.Trebuie urmarit de asemenea, costul de emitere, taxa anuală de administrare a contului, etc. Clienţii însă îşi doresc aceste carduri nu neapărat pentru că pot beneficia de un credit ci pentru că pot obţine reduceri şi bonusuri pe care retailer-ul le ofera celor care cumpară folosind aceste carduri. Asta este ceea ce îl face special şi diferit de celelalte carduri.

Cardul de credit a parcurs un drum anevoios până a captat interesul consumatorului român.Au început să se realizeze parteneriate între bănci şi comercianţi, care au dus la apariţia cardurilor de credit co-branded. Lupta acerbă pentru o cotă de piaţă cat mai mare a determinat institutiile emitente să adopte soluţii care să simplifice cât mai mult obţinerea unui card şi în acelaşi timp să promoveze agresiv produsele de plată no-cash.

58


Taxele şi comisioanele ataşate cardurilor este în mare aceeaşi, indiferent de

banca emitentă.Diferenţele şi elementele atractive totodata vin din serviciile ataşate şi facilităţile oferite consumatorilor. Raiffeisen Bank a fost prima bancă din piaţă care a lansat un card de credit cu perioadă de graţie.Astăzi majoritatea bancilor oferă o perioadă de graţie utilizatorilor până la prima plată.În funcţie de instituţia emitentă, perioadele pentru care nu se plateşte dobânda se situeaza între 40 şi 100 de zile. În ceea ce priveşte serviciile ataşate, BRD a fost prima instituţie de credit care a oferit un întreg pachet de servicii gratuite conexe cardului Vivere, emis sub sigla MasterCard.Acesta cuprinde asigurare medicală obligatorie în cazul călătoriilor în străinătate, asigurare în caz de accident, asistenţă voiaj, asigurare specială de viaţă, servicii de urgenţă în străinătate şi reduceri pentru rezervări făcute în cadrul unor lanţuri hoteliere din străinătate. ABN Amro, recent intrată pe segmentul cardurilor de credit, a atasat acestor produse, emise sub sigla MasterCard, o asigurare pentru acoperirea riscurilor de deces sau pierdere a locului de munca, pe care banca o plăteşte în primele două luni de la emiterea cardului. Posesorii cardurilor ABN Amro beneficiază de reduceri între 5 şi 20% la o serie de hoteluri, restaurante şi magazine din ţară.

Limita unui credit pe card se calculează pe baza unui punctaj, care ţine cont de veniturile solicitantului, vechimea la locul de munca, persoanele aflate în întreţinere etc14. Acest punctaj diferă de la o bancă la alta, astfel încât de la unele instituţii de credit se poate obţine un împrumut mai mare, în timp ce altele sunt restrictive. De regulă, chiar dacă o bancă anunţă ca oferă maximum 5.000 de euro echivalent în lei, de fapt utilizatorul cardului va primi doar o suma egală cu contravaloarea veniturilor nete obţinute pe o perioadă de câteva luni. Regula este de obicei ca limita de credit să reprezinte trei sau şase venituri nete lunare.

Deşi mai comod şi cu tot felul de servicii şi facilităţi ataşate, cardul este mai scump decât clasicul împrumut de nevoi personale. Şi asta pentru că reprezintă un produs mai riscant. Băncile nu cer garanţii la emiterea cardurilor de credit, motiv pentru care consideră că riscul asumat este mult mai mare. Prin urmare, clienţii plătesc dobânzi considerabil mai mari decât în cazul creditelor obişnuite. Şi aceasta doar dacă nu returnează integral creditul utilizat până la data scadenţei.Dobânzile aferente împrumuturilor pe card sunt cuprinse între 20 şi 28% pe an. Dar dobânzile anuale efective trec de 30% pe an. În acelaşi timp taxele şi comisioanele nu sunt deloc neglijabile.Comisioanele de emitere pot fi gratuite în unele cazuri şi pot depăşi 10 lei (100.000 de lei vechi) în altele.Cele mai scumpe sunt însă comisioanele de administrare, care variaza între 10 şi 40 de lei. Retragerile din ţară şi străinătate de la bancomat sau de la ghişeele băncilor sunt, de asemenea, comisionate.

Pentru plăţile efectuate la comercianţii din România nici o banca nu percepe comision. Exista însă bănci care percep comisioane pentru plăţile efectuate la comercianţii din străinătate. Absolut toate instituţiile de credit emitente percep un comision de conversie, aplicat pentru plăţile efectuate în altă monedă decât cea în care este emis cardul.

6.4.2.Perspectivele serviciilor oferite de cardurile co-branded

Potrivit statisticilor, pe piaţa bancară românească s-au emis anul trecut peste 200.000 de carduri co-branded.Surprinzător, nu BCR sau BRD sunt liderii acestei

14 Ion Niţu – Managementul riscului bancar, Ed. Expert, Bucureşti, 2000

59


pieţe, ci Banca Transilvania, cu aproape trei sferturi din total.Şi asta datorită lansării în 2005 a cardurilor co-branded cu Credisson International, atât de debit, cât şi de credit.

Cardurile cu cip15 încep să cucerească şi piaţa românească, mai ales datorită gradului mai mare de securitate pe care îl oferă. Pe parcursul acestui an, mai multe bănci vor lansa carduri cu cip (smart-card), necesitatea pentru acest tip de instrument de plată fiind reprezentată de securitatea sporită a tranzacţiilor.În 2005 s-a dat startul la migrarea de la cardul cu bandă la cel cu cip, prima instituţie care a acceptat astfel de instrumente de plată fiind BCR. Aceasta a fost urmată de Procredit Bank România, care a emis smart-carduri.Pe acest tip de card se pot stoca mai multe informaţii, cu un nivel mai mare de siguranţă, iar avantajul este că permite executarea tranzacţiilor fără a lua contact cu banca emitentă, pentru autorizarea plăţii.

Introducerea cardurilor cu cip va permite reducerea numărului de fraude în acest domeniu.Prin cardurile cu bandă magnetică sunt sustrase sute de milioane de lei vechi din bancomate, iar acest lucru duce la pierderea încrederii clienţilor în sistemul bancar.Astfel s-ar impune în următorii doi-trei ani ca toate băncile să treacă la cardurile cu cip.

În vederea limitării fraudei on-line, Visa intenţioneaz să introducă cardul cu parolă dinamică.Această tehnologie este în curs de dezvoltare şi va aduga înca un nivel de protecţie a datelor pentru consumatorii care fac cumpărături online.Visa colaborează pentru dezvoltarea acestei soluţii cu Innovative Card Technologies şi Cryptone. Această tehnologie inovatoarea permite cardurilor Visa să genereze şi să afişeze pe un display de pe card o parolă dinamică de unică folosinţă. Noua tehnologie sporeşte securitatea pentru utilizatorii de carduri, atunci când fac cumparaturi sau tranzacţii on-line. Cardul va fi testat în acest an pe anumite pieţe din lume selecţionate de Visa.Conceptul este similar cu tehnologia de securizarea a laptopurilor sau alte unităţi în reţea prin cititoare sau chei de acces. Însă nu este nevoie de un dispozitiv special de autentificare, tehnologia fiind integrată în card. Această soluţie este mai convenabilă pentru posesorii de carduri şi mai ieftină pentru băncile emitente. Practic, în timpul unei verificări on-line pentru o tranzacţie sau la logarea pentru Internet-bankig, posesorul de card va apasa pe un buton de pe card. Cardul îi va afişa pe display un numar, codul unic, pe care utilizatorul trebuie să îl introducă pentru autentificare. Astfel demonstreaza prezenţa cardului şi poate finaliza tranzacţia. Pentru o securizare sporită a operaţiunilor on-line, sistemul de parole dinamice pentru card poate fi folosit împreună cu alte măsuri de securitate, precum programul "Verified by Visa" sau parole personale. În acest caz, cardul permite autentificarea dublă prin validarea unei informaţii pe care posesorul o cunoaşte (o parola) precum şi a cardului. Sistemul "Verified by Visa" presupune înregistrarea fiecărui deţinător de card prin atribuirea unui cod (parola) de autorizare a fiecărei tranzacţii on-line. Acest cod va fi cerut cumpărătorilor on-line de sistemele "Verified by Visa" de fiecare dată în momentul în care plasează o comanda. Acest program a fost implementat în România încă din 2004, de câteva bănci precum Alpha Bank, BCR, Raiffeisen Bank şi Banca Ţiriac. Utilizarea programului "Verified by Visa" a susţinut creşterea tranzacţiilor on-line în România. Potrivit unei statistici pe 2004, deţinătorii de carduri Visa din România au cheltuit în acest an 4,6 milioane USD pentru a cumpara bunuri şi servicii prin Internet, în magazinele virtuale din România şi din străintate, valoarea medie a unei tranzaţtii fiind de 135 USD.Aceste cifre

15 Aurel Negucioiu – Economie Politică, Vol. II, Ed. George Bariţiu, Cluj-Napoca, 1998

60


reprezintă o creştere substanţială faţă de datele corespunzătoare anului 2003, numărul şi valoarea tranzacţiilor pe Internet prin intermediul cardurilor Visa crescând cu 193%, respectiv 226%. Dezvoltarea cardurilor cu parolă dinamica şi display va permite multiple utilizări, precum afişarea soldului contului la cardurile pre-paid, afişarea punctelor de loialitate adunate, în timp ce cardurile de debit vor putea afişa ultimele tranzacţii efectuate. Importanţa securizării operaţiunilor on-line este arătată de rezultatele unui sondaj dat publicităţii de către Visa Internaţional, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos.Potrivit acestuia, furtul sau pierderea informaţiilor personale sau financiare reprezintă principalul motiv de îngrijorare pentru consumatorii din întreaga lume (64%), mai important decât pierderea locului de muncă (57%) sau îmbolnăvirea (55%). Cercetările arată că progresele tehnologice utilizate pentru autentificarea deţintorilor de card ar face 57% dintre consumatori să se simtă mult mai încrezători în nivelul de protejare a datelor lor personale.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

61


În domeniul financiar bancar şi în special în ceea ce priveşte sistemul cardurilor sunt puţine lucrări de specialitate care să reflecte starea concretă a sistemului de carduri în România şi în mod particular care să prezinte în termeni viabili acest sistem, iar în particular cardurile co-branded.

În acest context lucrarea de faţă se doreşte a fi un studiu elaborat având ca referinţă sistemul de carduri promovat de Banca Transilvania, atât în ceea ce priveste sistemul cardurilor în general, precum şi sistemul cardurilor co-branded promovat de Banca Transilvania.

Astfel prima parte a lucrării prezină succint cadrul general privind principiile şi organizarea plăţilor cu card de către societăţile bancare, activitate coordonata de Banca Naţională a României. Acest capitol evidenţiază conceptul de card, de sistem de plată cu cardul, modul de decontare a tranzacţiilor, precum şi modul de emitere şi utilizare a cardurilor.

Cea de a doua parte a lucrării prezintă sistemul de carduri promovat de Banca Transilvania, evidenţiind caracteristicile tehnice ale cardurilor, tipurile de carduri promovate de Banca Transilvania, modul de operare, precum si modul de operare specific Băncii Transilvania.

A treia parte a lucrării prezintă particularităţile cardurilor co-branded, caracteristici, mod de operare, facilităţi.S-a pus în evidenta sistemul cardurilor co-branded al Bancii Transilvania, banca cu cele mai multe carduri co-branded promovate.

Ultima parte a lucrării evidenţiază avantajele utilizării cardurilor co-branded în special în activitatea de creditare.În final am prezentat succinct cateva idei referitoare la evolutia viitoare a sistemului de carduri în general, dar şi în ceea ce priveşte cardurile co-branded.

În ceea ce priveşte piaţa cardurilor, un lucru este cert. Numărul acestora va creşte, în principal, datorită faptului că se vor emite carduri cobranded, în asociere cu marii comercianţi sau furnizorii de servicii ori utilităţi.O parte din cardurile emise de instituţiile non-bancare vor fi inscriptionate cu logo VISA sau MasterCard.De asemenea, trendul de creştere al cardurilor de credit de tip revolving şi co-branded va continua şi nu în ultimul rând, se va largi aria de emitere către zonele rurale.Banca Comercială Română (BCR) va lansa în acest an cel puţin şase carduri co-branded, în colaborare cu firmele de retail din domeniul mărfurilor şi serviciilor.Promoţional, Banca Transilvania desfăşoară o campanie prin care clienţii săi ce solicită un card de credit MasterCard FORTE până la 31 mai primesc o perioadă de graţie de 100 de zile pentru plata dobânzii. Ulterior, cardul va avea în continuare o perioadă de graţie de 55 de zile, interval în care clienţii trebuie să ramburseze minim 10% din suma folosită din credit.Limita de credit poate ajunge la trei venituri lunare nete certe, cu caracter permanent, creditul fiind de maximum 5.000 de euro. Reduceri la avion, reduceri în magazine, reduceri la benzinării, sau la alte servicii .Aceasta e oferta pentru posesorii de carduri fideli unor companii din ţările occidentale.

Sensiblue este unul dintre comercianţii cu vechime în ceea ce priveste acceptarea cardurilor bancare la plată, primele vânzări prin card bancar s-au efectuat chiar din primul an de existenţă, adică încă din 1997. Iniţial, a existat o reticenţă în a folosi cardul bancar.Numai în primul trimestru din acest an, în reţeaua de farmacii Sensiblu s-au realizat peste 41.000 de tranzacţii care au depăşit jumătate de milion de Euro. Aceste cifre reprezintă deja aproximativ 50% din performanţa anului 2004 .Sensiblu este şi compania cu unul dintre cele mai longevive programe de

62


fidelizare a clientelei dar în egală masură şi cu cel mai vândut card proprietar .Cardul de fidelitate a fost conceput din dorinţa ca posesorii de card să vină mai des să facă tot mai multe cumpărături în farmaciile Sensiblu. În urma utilizării, clienţii acumulează puncte, respectiv nişte bani pe care îi poate folosi la o cumparatură ulterioară momentului în care a acumulat punctele, în aşa fel încât cumpărătorul să nu primească neapărat o reducere a preţului, pe loc, ci poate chiar să-şi cumpere gratis ceva, dacă a acumulat suficiente puncte.Un cumpărător fidel poate să plece cu un produs gratis acasă după ce a cumparat, 10 - 20 de produse.

Sistemul de centralizare şi distribuire a facturilor CGN (Concentrateur Global NEPENTHES) este un sistem informatizat destinat sistemului de asigurare socială şi de sănătate din Franţa. Sistemul a fost realizat de SIVECO România conform cu cerinţele formalizate şi structurate în colaborare cu firma franceză NEPENTHES SA.Creat în 1989, NEPENTHES este un grup care cuprinde aproximativ 4.000 de farmacii, adică aproape 20% din sistemul farmaceutic francez. Acest lucru înseamnă că un client din şase intră într-o farmacie NEPENTHES şi o reţetă din cinci este pregătită de o farmacie NEPENTHES. În anul 2000 compania şi-a extins domeniul de activităţi, cuprinzând pe lângă COPHARM (Gruparea Farmaciştilor) şi societatea NEPENTHES Distribution care pune la dispoziţia solicitanţilor logistică.Sistemul francez de asigurări de sănătate este un sistem format din mai multe organisme autonome, ce nu se află sub directa autoritate a statului.Fiecare asigurat beneficiază de o asigurare obligatorie, prin intermediul Casei Naţionale de Asigurare de Sănătate, şi în plus poate beneficia de o asigurare complementară, suplimentară. Organismele ce oferă asigurarea complementară sunt organisme de asigurare private, care în funcţie de tipurile de contracte pe care le pot oferi asiguraţilor, se obligă să preia un procent din cheltuielile de sănătate ale acestora, procent care adesea completează până la 100% procentul oferit de asigurarea obligatorie.Nepenthes oferă farmaciştilor, cu ajutorul Concentratorului Global NEPENTHES (CGN) facilitatea de a fi în legătură permanentă cu sistemul de asigurare medicală obligatorie precum şi şi cu cel de asigurare complementară (reciprocă, asigurare etc).Astfel, CGN permite o concentrare a sistemului de protecţie sociale, farmacistul fiind tratat, în cazul asigurărilor complementare, într-o manieră individuală. Sistemul CGN joacă rolul de intermediar între farmacişti şi organismele de asigurare de sănătate.Farmaciştii care emit facturi compensate, ca urmare a cumpărării de către asiguraţi a unor medicamente sau alte produse farmaceutice, trimit aceste facturi electronic către sistemul CGN.Acesta preia aceste facturi, le triază în funcţie de destinatarii lor şi le trimite apoi tot în format electronic organismelor de asigurare.Aceste organisme, recepţionează facturile, le verifică corectitudinea şi trimit apoi răspunsuri sistemului CGN. Acesta din urmă se angajează să trieze aceste răspunsuri şi să le trimită apoi farmaciştilor.De îndată ce au primit facturile, dacă acestea au fost validate şi se dovedesc corecte, organismele de asigurare declanşează procedura de rambursare a facturilor către farmacişti. Pentru farmaciştii şi organismele de asigurare cu care firma NEPENTHES a încheiat acorduri în acest sens, aceasta poate juca în acelaşi timp şi rolul de intermediar financiar. Astfel, la recepţionarea facturilor de la farmacişti, NEPENTHES le plăteşte acestora procentul asociat cuantumului acoperit de organismele de asigurare, urmând ca la recepţia facturilor, organismele să ramburseze la rândul lor sumele cuvenite către NEPENTHES. În cazul unor diferenţe între suma plătită de NEPENTHES

63


farmaciştilor şi cea încasată de aceasta de la organisme, NEPENTHES se va regla cu farmaciştii la următoarele facturi pe care aceştia le transmit.

Ţinând cont de cele expuse mai sus, într-un viitor nu prea îndepărtat, s-ar putea crea o posibilă legatură între sistemul de fideliazare promovat de farmacii(exemplu prezentat de SENSIBLU), sistemul asigurarilor sociale de sănătate, chiar asigurări obligatorii ( exempu prezentat de sistemul CGN realizat de SIVECO România), legătură realizată printru-un card emis, de ce nu, de o instituţie financiar bancară în sistem co-branded, care pe langă serviciile din domeniul sanitar să înglobeze şi servicii specifice sectorului bancar.

BIBLIOGRAFIE

64


1. Dardac, Nicolae – Tehnici bancare, ASE-INDE Bucureşti, 2003/2004.

2. Dedu, Vasile – Management bancar, Editura Sildan’94, Bucureşti, 1996.

3. Gaftoniuc, Simona – Practici bancare internaţionale, Editura Economică,

Bucureşti, 1995.

4. Ilieşi, Sabin – Finanţe publice, Editura Mesagerul, Bistriţa, 2000

5. Ionescu, I Lucian (coordonator) – Băncile şi operaţiunile bancare, Editura

Economică, Bucureşti, 1996.

6. Marian, Vasile – Monedă şi credit, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”,

Facultatea de Ştiinţe Economice, Cluj-Napoca, 1999.

7. Negucioiu, Aurel (coordinator) – Economie politică, volumul II, Editura George

Bariţiu, Cluj- Napoca, 1998.

8. Niţu, Ion – Managementul riscului bancar, Editura Expert, Bucureşti, 2000.

9. Rotaru, Constantin – Managementu performaţei bancare, Editura Expert,

Bucureşti, 2001.

10. Stoica, Maricica – Management bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

11. Trenca, I.Ioan – Fundamente ale managementului financiar, Casa Cărţii de

Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005.

12. Trenca, I. Ioan – Managementul operaţiunilor bancare, Universitate Creştină

“Dimitrie Cantemir”, Facultatea de Ştiinţe Economice, Cluj Napoca, 1999.

13. Trenca, I.Ioan – Metode şi tehnici bancare, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,

2004.

14. *** Legea NR.58/1998 privind societăţile bancare.

15.*** Regulament BNR privind plăţile electronice.

16.*** Regulament BNR privind emitera şi utilizarea cardurilor

17.*** Norme al Băncii Transilvania

18.*** Legea nr. 348 / 14 iulie 2004 privind denominarea

19.*** Regulamentul nr. 1 din 2000 privind operaţiunile pe piaţa monetară efectuate

de BNR

20.*** Regulamentul nr. 1 din 30 ianuarie 2004 privind efectuarea operatiunilor

valutare

21. www.bnr.ro

22.www.bancatransilvania.ro

65

http://www.bancatransilvania.ro/

http://www.bnr.ro/


23.www.bcr.ro

24.www.brd.ro

25.www.google.com

26. www.ziare.com

66

http://www.google.com/

http://www.brd.ro/

http://www.bcr.ro/

Sistemul de Carduri in Romania - Carduri Promovate de Banca Transilvania SA

Documents

Transcript of Sistemul de Carduri in Romania - Carduri Promovate de Banca Transilvania SA