Referat în domeniul ecologic:

Comunitatea vie in ecosistemele acvatice

lentice

Universitatea de stiinte agricole si Medicina Veterinara Facultatea: AgronomieSpecialitate: Controlul si expertiza produselor alimentare

Cluj-Napoca2009

Ecosistemul este o unitatea funcţională fundamentală a biosferei caracterizată de un tip determinat de interacţiuni dintre componentele organice şi anorganice şi o configuraţie energetică proprie ce asigură desfăşurarea ciclurilor biogeochimice, circulaţia substanţei şi transformările energiei (STUGREN, 1965).

Dintre toate sistemele ecologice Dintre toate sistemele ecologice supraindividuale, ecosistemul este cel mai mult supraindividuale, ecosistemul este cel mai mult mediatizat în ultimii 35 de ani. Deşi termenul de mediatizat în ultimii 35 de ani. Deşi termenul de ecosistem a fost introdus în ştiinţă abia după 70 ecosistem a fost introdus în ştiinţă abia după 70 de ani de la constituirea ecologiei el a fost intuit de ani de la constituirea ecologiei el a fost intuit (chiar omul primitiv a avuit idee ce înseamnă o (chiar omul primitiv a avuit idee ce înseamnă o pădure, savana, un lac sau un teren cultivat). Un pădure, savana, un lac sau un teren cultivat). Un precursor al ecologiei moderne este considerat precursor al ecologiei moderne este considerat HUMBOLDT (1769) el folosindu-se în lucrările sale HUMBOLDT (1769) el folosindu-se în lucrările sale de denumirea de tipuri de vegetaţie. de denumirea de tipuri de vegetaţie. După ce s-a După ce s-a constituit terminologia de ecologie (HAECKEL, constituit terminologia de ecologie (HAECKEL, 1866) nu s-a afirmat imediat şi conceptul de 1866) nu s-a afirmat imediat şi conceptul de ecosistem.ecosistem.

Ecosistemul este constituit din Ecosistemul este constituit din biocenoză = comunitatebiocenoză = comunitate (MOBIUS, 1877) = (MOBIUS, 1877) = biotabiota (= totalitatea organismelor vii - (= totalitatea organismelor vii - bacterii, ciuperci, plante, animale – care bacterii, ciuperci, plante, animale – care alcătuiesc alcătuiesc microbocenoza = bacteriocenoza, microbocenoza = bacteriocenoza, fungicenoza, fitocenoza şi zoocenozafungicenoza, fitocenoza şi zoocenoza) ) şi şi biotop = ecotop = abiota = ? habitatbiotop = ecotop = abiota = ? habitat (sol (sol + climă – + climă – climatop şi edafotopclimatop şi edafotop). Prezenţa ). Prezenţa omului are o semnificaţie deosebită în omului are o semnificaţie deosebită în influenţarea şi modelarea ecosistemelorinfluenţarea şi modelarea ecosistemelor

Complexitatea activităţii biologice sub influenţa mediului şi rezultat al interacţiunilor, intra- şi interspecifice, la nivelul ecosistemului (după MAC, 2003).

Conform clasificari biotopurilor în raport de Conform clasificari biotopurilor în raport de Proiectul EC CORINE (European Comunities Proiectul EC CORINE (European Comunities Classification)(CEC, 1991), azi sunt Classification)(CEC, 1991), azi sunt recunoscute următoarele 8 tipuri de recunoscute următoarele 8 tipuri de ecosisteme:ecosisteme:

                        a. Păduri.a. Păduri.                        b. Tufişuri (arbuşti) şi păşuni-b. Tufişuri (arbuşti) şi păşuni-

pajişti.pajişti.                        c. Râuri şi lacuri tipice.c. Râuri şi lacuri tipice.                        d. Mlaştini, smârcuri, bălţi.d. Mlaştini, smârcuri, bălţi.                        e. Ecosisteme marine şi de coastă.e. Ecosisteme marine şi de coastă.                        f. Zone montane cu caracteristici f. Zone montane cu caracteristici

aparte: roci şi grohotiş.aparte: roci şi grohotiş.                        g. Deşert şi tundră.g. Deşert şi tundră.                        h. Ecosisteme agricole şi urbane.h. Ecosisteme agricole şi urbane.

Ecosisteme acvaticeEcosisteme acvatice

Se diferentiaza în functie de Se diferentiaza în functie de caracteristicile mediului de viata, caracteristicile mediului de viata, apa, în ecosisteme de ape apa, în ecosisteme de ape statatoare (ecosisteme lentice) si statatoare (ecosisteme lentice) si curgatoare (ecosisteme lotice). curgatoare (ecosisteme lotice).

Ecosisteme lenticeEcosisteme lentice Sunt de mai multe tipuri în Sunt de mai multe tipuri în

functie de dimensiuni, evolutie, functie de dimensiuni, evolutie, compozitia chimica a apei. compozitia chimica a apei. Astfel, dimensiunea determina Astfel, dimensiunea determina împartirea în ecosisteme de împartirea în ecosisteme de lac, mlastina si balta, iar lac, mlastina si balta, iar compozitia chimica a apei le compozitia chimica a apei le diferentiaza în functie de diferentiaza în functie de salinitate (de apa dulce si de salinitate (de apa dulce si de apa sarata) si aprovizionarea apa sarata) si aprovizionarea cu substante nutritive cu substante nutritive (oligotrofe, mezotrofe si (oligotrofe, mezotrofe si eutrofe).eutrofe).

Lac Rosia Montana

Mlastina Manchac

Balta Soimos - jud. Arad

Biocenoza ecosistemelor acvatice este structurată, în afara relaţiilor trofice, pe baza distribuţiei spaţiale a organismelor şi a comportării lor în masa de apă. În cadrul acesteia se deosebesc următoarele categorii: Pelagos Această subunitate a ecosistemului acvatice este formată din organismele aflate în masa apei, pe întreaga întindere şi adâncime a lacului. Caracteristice sunt următoarele subunităţi: neuston – populaţii de alge microscopice, protozoare, bacterii şi ciuperci care populează pelicula de apă la locul de contact dintre mediul acvatic şi cel aerian; Masa apei Ecosisteme naturale plancton – format din organisme de dimensiuni mici, vegetale (fitoplancton – alge verzi, albastre) sau animale (zooplancton) care nu înoată activ în apă (sunt purtate de curenţi); necton – asociaţie formată din diferite specii de animale, în general vertebrate (şalău, lin, caracudă caracudă, plătică, ştiucă, biban etc.), care au posibilitatea să se opună curenţilor, să înoate activ.

Stizostedion lucioperca L. - Salaul

Caracuda (Carassius carassius )

Bentosul Este formaţiunea care reuneşte organismele de pe fundul bazinului lacustru. Plantele (fitobentosul) sunt prezente, cu precădere, în zona litorală, fiind dependente de substratul mai mult sau mai puţin stabil şi de accesibilitatea luminii (rogoz, limba broaştei, buzdugan, papură, trestie, nuferi etc.). Tulpinile macrofitelor sunt, la rândul lor, suport pentru alge microscopice, bacterii, animale inferioare care formează perifitonul. Zoobentosul este format din totalitatea organismelor animale din mâl, nisip etc. sau de la suprafaţa acestora şi care sunt „alimentate” de resturile organice rezultate din activitatea celorlalte categorii de organisme. Din punct de vedere trofic, categoriile menţionate se diferenţiază astfel: producătorii sunt reprezentaţi de fitoplancton; consumatorii se regăsesc în special în rândul vertebratelor care formează nectonul; lanţurile detritivore şi organismele cu rol de descompunere se situează mai ales la nivelul bentosului. Interconectarea acestor categorii în condiţiile modificării structurii spaţiale datorită variaţiilor climatice permite o economie proprie a lacului, care este într-o relativă izolare faţă de ecosistemele învecinate.

detritivore

Alimentate de apele curgătoare şi de precipitaţiile atmosferice, apele stătătoare se încarcă, la contactul cu aerul şi cu solul, cu diverse substanţe organice şi minerale.Evaporarea concentrează aceste elemente şi poate determina formarea sărurilor, îndeosebi clorura de sodiu. Rocile învecinate oferă şi ele minerale esenţiale pentru organismele vii: calciu, magneziu, natriu, potasiu, etc.Prin urmare variaţia compoziţiei chimice influenţează stabilitatea mediilor acvatice continentale. Lumina determină repartizare pe verticală a organismelor în apă pâna la adâncimea la care pătrund razele luminoase şi alimentează cu energie organismele fotosintetice care stau la baza lanţurilor trofice. În zonele mai adânci însă nu pot trăi decât organismele adaptate la obscuritate sau capabile să se deplaseze. Viaţa în lacuri este distribuită pe trei domenii . În zona pelagică, departe de ţărm trăiesc două tipuri principale de organisme. Cele numite cu un termen generic necton sunt capabile să se elibereze de constrângerile mediului apropiat. Peştii,de pildă, se deplasează liber. În schimb organismele ce alcătuiesc planctonul, care nu se deplasează decât graţie rarilor curenţi subacvatici, sunt supuse constrângerilor mediului. Fitoplanctonul hrăneşte animalele zooplanctonului (larve de insecte, meduze mici, protozoare, etc.)

Domeniul bentonic găzduieşte bentosul – ansamblul organismelor care trăiesc pe fundul apei: viermi, bacterii, moluşte şi larve de insecte,dar şi organisme târâtoare sau scurmătoare, care prezintă numeroase similarităţi cu fauna subterană. Domeniul litoral este o adevărată împărăţie a vegetalelor vasculare. Fixate de sol, aceste plante (stuf , trestie) formează o ,,centură verde” în apele mai puţin adânci de la mal. Plantele ,,plutitoare” precum nuferii şi broasca–apei, se dezvoltă la adâncimi ceva mai mari şi ,,găzduiesc” în jurul lor numeroase bacterii, alge, viermi şi cructacee.Amfibienii şi ţestoasele preferă malurile.Suprafaţa apei oferă totodată loc de popas sau de cuibărit pentru diverse păsări migratoare.

Nuferi

Phragmites communis (trestie, stuf)

1.    1.        LaculLacul A fost printre primele studiate de ecologi A fost printre primele studiate de ecologi

datorita usurintei cu care putea fi abordat. datorita usurintei cu care putea fi abordat. Structura biotopului si structura functionala sunt Structura biotopului si structura functionala sunt bine individualizate, categoriile identificate fiind bine individualizate, categoriile identificate fiind utilizate si pentru cercetarea celorlalte tipuri de utilizate si pentru cercetarea celorlalte tipuri de ecosisteme acvatice. ecosisteme acvatice.

Structura spatiala este determinata de distributia Structura spatiala este determinata de distributia temperaturii, luminii si oxigenului în raport cu temperaturii, luminii si oxigenului în raport cu adâncimea.adâncimea.

Lac in comuna Vintileasca

Modele de stratificare pe orizontală a vegetaţiei unui iaz (lac)Modele de stratificare pe orizontală a vegetaţiei unui iaz (lac) (după FAURIE şi colab., 1998). 1- Carex riparia – rogoz; 2 – (după FAURIE şi colab., 1998). 1- Carex riparia – rogoz; 2 –

Juncus sp. – pipirig; 3 – Equisetum sp. – coada calului; 4 – Typha Juncus sp. – pipirig; 3 – Equisetum sp. – coada calului; 4 – Typha latifolia – papura; 5 – Phragmittes communis – trestie, stuf; 6 – latifolia – papura; 5 – Phragmittes communis – trestie, stuf; 6 –

Sparganium ramosum – şovâr; 7 – Sagittalia sagitifolia – săgeata Sparganium ramosum – şovâr; 7 – Sagittalia sagitifolia – săgeata apei; 8 – Ranunculus sp. – piciorul cocoşului; 9 – Scirpus sp. – apei; 8 – Ranunculus sp. – piciorul cocoşului; 9 – Scirpus sp. – ţipirig; 10 – Nymphaea alba – nufăr; 11 – Polygonum sp.; 12 – ţipirig; 10 – Nymphaea alba – nufăr; 11 – Polygonum sp.; 12 –

Ceratophyllum sp. ; 13 – Potamogeton lucens – broasca apei; 14 Ceratophyllum sp. ; 13 – Potamogeton lucens – broasca apei; 14 – Hippuris sp. ; 15 – Myriophyllum spicatum – peniţă; 16 – – Hippuris sp. ; 15 – Myriophyllum spicatum – peniţă; 16 –

Fontinale; 17 – Helodea sp. – ciuma apei; 18 – Vallisneria spicalis Fontinale; 17 – Helodea sp. – ciuma apei; 18 – Vallisneria spicalis – orzoaică-de-apă; 19 – Chara sp.; 20 – Trapa natans – castan de – orzoaică-de-apă; 19 – Chara sp.; 20 – Trapa natans – castan de apă, colţan, cornaci; 21 – Stratiotes aloides – foarfeca bălţii; 22 – apă, colţan, cornaci; 21 – Stratiotes aloides – foarfeca bălţii; 22 –

Utricularia vulgaris – otrăţel de apă; 23 – Hydrocaris sp. ; 24 – Utricularia vulgaris – otrăţel de apă; 23 – Hydrocaris sp. ; 24 – Lemna sp. – lintiţa.Lemna sp. – lintiţa.

1-3 = zona cu Carex (0 m); 4-8 = zona cu Phragmites (0-1,5m); 9 1-3 = zona cu Carex (0 m); 4-8 = zona cu Phragmites (0-1,5m); 9 = Zona cu Scirpus (1,5-3 m); 10-12 = zona cu Nymphaea (3-4 = Zona cu Scirpus (1,5-3 m); 10-12 = zona cu Nymphaea (3-4 m); 13-15 = zona cu Potamogeton (4-5 m); 16-19 = zona cu m); 13-15 = zona cu Potamogeton (4-5 m); 16-19 = zona cu

Chara (>5 m); 20, 21, 22, 23, 24 = plante flotante.Chara (>5 m); 20, 21, 22, 23, 24 = plante flotante.

Susţinerea la suprafaţă Larvele multor insecte,precum ţânţarii şi boii de baltă, folosesc pelicula superficială pentru a-şi reîncărca stocul de oxigen. De asemenea, boii de baltă maturi vin la suprafaţă pentru a-şi umple stocul de oxigen, asemenea insectelor prădătoare mature, precum buhaii de apă şi scorpionii de apă. Plantele acvatice care plutesc la suprafaţă asigură hrana şi adăpostul multor tipuri de larve de insecte. Omizile fluturelui porţelan matur se hrănesc cu frunze de nufăr, lintiţele sunt hrană pentru larvele multor alte specii de fluturi, iar ploşniţele de apă şi buhaii de apă îşi depun ouăle pe rădăcinile şi suprafeţele inferioare ale frunzelor de limtiţă. Viaţa pe fundul apei Mâlul tulbure de pe fundul eleşteului, unde nivelul de oxigen este scăzut,forfoteşte de viaţă.Viermii mici, roşii, numiţi tubifex,ce ating aproximativ 3-4 cm, trăiesc în grupuri în interiorul unor tuburi. Se hrănesc extrăgând materialul organic din mâl. Ei sunt consumaţi de peşti şi larvele unor insecte precum ţânţăroiul . Viermii roşii, larvele musculiţelor, trăiesc de asemenea în mâl.Ei ating lungimea de până la 2 cm şi trăiesc în tuburi formate din deşeuri organice, legate laolaltă cu pânză . Larvele gândacului ţipător se hrănesc cu viermi roşii, asemenea larvelor muştelor de arin

Pleosnita de apa

Tubifex

Lacul Kerkini:Făcând parte dintr-un areal special protejat, acest lac este un rezervor de apă dulce, utilizată pentru irigaţii şi în alimentaţie, şi s-a format din apele revărsate ale râului Strymon. Iniţial, acest loc era un lac mlăştinos, dar în anii ’50 s-a construit aici un dig. Chiar şi astăzi se mai întâlnesc câteva mlaştini acoperite de vegetaţie plutitoare, în partea de nor a lacului. Lacul este înconjurat de pământuri agricole, de plantaţii de plop şi de dealuri acoperite de păduri diferite. Fiind una dintre cele mai importante zone umede ale Greciei pentru speciile de păsări care trăiesc aici, varietatea lor este remarcabilă: cufundarul mic (Tschybaptus ruficollis), cufundarul crestat (Podiceps cristatus), cormoranul (Phalacrocorax carbo sinensis), cormoranul pigmeu (Phalacrocorax pygmeus), egreta mică, bâtlanul cenuşiu (Ardea cinerea), bâtlanul rosu (Ardea purpurea), ciconia albă, ibisul lucios (Plegadis falcinelus), gâsca cenuşie (Anser anser), raţa feruginoasă (Aythya nyroca), piciorongul cu aripi negre (Himantropus himantropus), şi altele. În pădurile din apropiere se întâlnesc numeroase specii de păsări răpitoare, precum uliul negru (Milvus migrans), vulturul cu picioare scurte, vulturul pătat (Aquila pomarina) şi vulturul încălţat. În timpul migrărilor pot fi observate corcodelul (Podiceps cristatus), pelicanul alb (Pelecanus onocrotalus), egreta mică, ciconia neagră, etc. dintre speciile de păsări de apă care migrează iarna aici amintim cormoranul, cormoranul pigmeu, pelicanul dalmaţian, egreta albă, gâsca cu frunte albă (Anser albifrons), gâsca cenuşie, cocorul (Grus grus) şi altele.

Pelicanul alb (Pelecanus Onocrotalus)

Cormoranul

Gâsca cenuşie (Anser anser),

Bâtlanul cenuşiu (Ardea cinerea),Bâtlanul rosu (Ardea purpurea),

Un fenomen biologic deosebit de pregnant, cu infulente multiple asupra calitatii apei si asupra sistemului ecologic in ansamblul sau este “inflorirea apei”. Aceasta reprezinta, pe de o parte, rezultatul eutrofizarii bazinului, iar pe de alta parte, cresterea temporara (adesea de mari proportii) a rolului algelor planconice in intregul ecosistem. In lacul Izvoru Muntelui – Bicaz, o prima inflorire a fost observata in anul 1967 cand in portiunea superioara a acestuia s-a inregistrat o dezvoltare masiva a unei populatii de Chlamydomonas insignis. A fost o “inflorire” destul de pronuntata, densitatea atingand la 13 Octombrie valoarea de 35.000 cel./ml, dar de foarte mica extindere spatiala si de scurta durata.

Eleşteele au fost create în general de om, pe solurile impermeabile, fapt care n-a împiedicat însă dezvoltarea unei flore bogate, de pildă stuf şi trestie. Când nu mai sunt exploatate, eleşteele, evoluează spe o stare similară cu aceea a lacurilor,dar, din cauza adâncimilor reduse, procesele biologice sunt aici accelerate. În anumite perioade ale anului, de pildă, unele specii de alge se înmulţesc considerabil.Acest fenomen este mai rar în lacurile naturale, unde volumul mare de apă joacă rolul unui ,,regulator”. Pe lângă faptul că sunt rezervoare de apă, eleşteele pot fi folosite de om şi pentru piscicultură. Iar suprafeţele de apă mai mari, cum ar fi lacurile naturale sau artificiale, furnizează apă agriculturii şi industriei.Din păcate, toate activităţile umane perturbă echilibrul acestor ecosisteme fragile.

Eleşteele sunt bogate în plante acvatice, de la plante de mlaştină şi de baltă care cresc în jurul lor, până la plante care au rădăcina în mâlul de pe fundul eleşteului şi au frunze plutitoare, sau chiar plante care toată viaţa sunt complet scufundate în apă.Plantele acvatice au ţesut întăritor (lignină) mai puţin decât plantele terestre şi au un înveliş extern subţire (epidermă) care permit o mai mare flexibilitate,astfel ca ele să se poată legăna în curenţii de apă. Spaţiile mai pline cu aer, numite aerenchime, conferă plantelor capacitatea de plutire şi asigură un stoc de oxigen uşor accesibil, care poate fi distribuit în tot corpul plantei. Flexibilitatea mai este favorizată prin faptul că ţesutul conducător al plantelor acvatice este dispus ca un singur miez central,spre deosebire de cel al plantelor terestre, la care ţesutul conducător ia forma mai multor mănunchiuri dispuse în jurul tulpinii. Piciorul cocoşului de apă este un exemplu de plantă cu frunze plutitoare şi rădăcina în mâlul unui eleşteu.Are două tipuri de frunze – unele sub apă, fin divizate, care asigură rezistenţa mică faţă de curenţii de apă, şi altele plutitoare, plate şi rotunde. Piciorul cocoşului de apă înfloreşte primăvara târziu, formând mase de flori cu petale albe deasupra apei, asemănătoare cu piciorul cocoşului. Sunt polenizate de albine şi muşte.

Ranunculus repens

(piciorul cocosului tarator)

Peşti de eleşteu

Apele calde ale eleşteelor, pline cu nevertebrate mici şi vegetaţia luxuriantă,reprezintă un habitat atrăgător pentru peşti, îndeosebi pentru speciile care rezistă în concentraţii reduse de oxigen.Crapul comun, un peşte cu corpul lat, gura mare ieşită în afară, mustăţile senzoriale şi o înotătoare dorsală lungă, prosperă în eleştee şi lacuri, în special acolo unde apa este caldă şi plină de plante. Crapii trăiesc până la 50 de ani în captivitate şi pot atinge o greutate de 29 kg. Linul este un peşte mai mic, cu corpul lat, care se hrăneşte în mâl cu animale şi nevertebrate mici. În timpul iernii, linul se îngroapă în mâl, înfăşurat într-un înveliş de mucus.

LINUL

2.      Balta2.      Balta Are o adâncime mai mica Are o adâncime mai mica

(3-5 m). În zona malurilor, apare (3-5 m). În zona malurilor, apare rogozul, pipirigul, stuful si papura, rogozul, pipirigul, stuful si papura, iar în larg sunt raspândite plante iar în larg sunt raspândite plante cu frunze plutitoare ca broscarita, cu frunze plutitoare ca broscarita, plutnita, nufarul alb si galben, plutnita, nufarul alb si galben, lintita, cât si cele submerse ca lintita, cât si cele submerse ca sârmulita apei, ciuma apei, bradis sârmulita apei, ciuma apei, bradis etc. În structura fitoplanctonului etc. În structura fitoplanctonului intra algele albastre, algele verzi, intra algele albastre, algele verzi, algele silicoase, iar a algele silicoase, iar a zooplanctonului populatii de zooplanctonului populatii de rotifere.rotifere.

Bentosul ocupă tot fundul Bentosul ocupă tot fundul bălţilor şi este reprezentat de bălţilor şi este reprezentat de organisme consumatoare de mâl sau organisme consumatoare de mâl sau carnivorecarnivore. . Balta este populata de Balta este populata de crap, biban, stiuca, salau, dar si de crap, biban, stiuca, salau, dar si de diferite specii de broaste, pasari si diferite specii de broaste, pasari si mamifere (guzgan, bizam, vidra, mamifere (guzgan, bizam, vidra, nurca etc.).nurca etc.).

Guzgan (Rattus norvegicus)

Bizam

3.      3.      Mlastina Mlastina se situează la graniţa dintre mediile terestre şi cele acvatice. Ca şi pe uscat, schimbările fizico-chimice cu atmosfera se desfăşoară rapid, dar flora şi fauna sunt specifice apelor dulci.

La nivelul României se La nivelul României se diferentiaza doua categorii: diferentiaza doua categorii: mlastini eutrofe, cu mlastini eutrofe, cu vegetatie caracteristica vegetatie caracteristica baltilor si mlastini oligotrofe baltilor si mlastini oligotrofe care se întâlnesc în care se întâlnesc în regiunile cu climat rece si regiunile cu climat rece si umed, în zonele cu sisturi umed, în zonele cu sisturi cristaline, gresii, granite, cristaline, gresii, granite, sedimentare sau în zonele sedimentare sau în zonele montane unde substantele montane unde substantele provin partial din provin partial din mineralizarea materiei mineralizarea materiei organice animale si organice animale si vegetale. Aici este prezent vegetale. Aici este prezent muschiul de turba muschiul de turba (Sphagnum) si alte specii (Sphagnum) si alte specii vegetale (bumbacarita, vegetale (bumbacarita, rogoz, roua cerului). rogoz, roua cerului).

Muschiul de turba (Sphagnum)

Roua cerului(Drosera rotundifolia)

4.     Ecosisteme marine: Marea Neagra4.     Ecosisteme marine: Marea NeagraSe caracterizeaza prin existenta a doua straturi de apa: a) la Se caracterizeaza prin existenta a doua straturi de apa: a) la

suprafata, un strat relativ mai dulce ( cu salinitate de 16- 17%) si mai suprafata, un strat relativ mai dulce ( cu salinitate de 16- 17%) si mai usor, oxigenat, în care se situeaza cea mai mare parte a biocenozei. usor, oxigenat, în care se situeaza cea mai mare parte a biocenozei. b) un strat de adâncime (peste 180-200 m), mai sarat (salinitate – b) un strat de adâncime (peste 180-200 m), mai sarat (salinitate – 21-22%) si mai greu, încarcat cu hidrogen sulfurat, lipsit de oxigen si, 21-22%) si mai greu, încarcat cu hidrogen sulfurat, lipsit de oxigen si, implicit, de formele aerobe de viata. implicit, de formele aerobe de viata.

Între cele doua straturi nu exista schimb de ape, stratul Între cele doua straturi nu exista schimb de ape, stratul superficial (mai usor) plutind deasupra celui de adâncime (mai greu). superficial (mai usor) plutind deasupra celui de adâncime (mai greu).

Producatorii sunt reprezentati de algele planctonice, grupa Producatorii sunt reprezentati de algele planctonice, grupa consumatorilor incluzând zooplanctonul, pesti obisnuiti (hamsii, consumatorilor incluzând zooplanctonul, pesti obisnuiti (hamsii, stavrizi, guvizi); sturioni (nisetru, morun, cega, pastruga) denumiti de stavrizi, guvizi); sturioni (nisetru, morun, cega, pastruga) denumiti de Herodot „pesti fara oase”; rechini; delfini si, pâna în 1984, foci. Herodot „pesti fara oase”; rechini; delfini si, pâna în 1984, foci.

În zona de litoral cuibaresc specii de pescarus argintiu, chira În zona de litoral cuibaresc specii de pescarus argintiu, chira de mare, furtunar s.a. de mare, furtunar s.a.

Furtunar (procellaridae )Pescarusul ArgintiuSturion

Pelin Scaiul vânat (Eryngium planum )

Printre dunele de nisip s-au identificat circa 120 Printre dunele de nisip s-au identificat circa 120 de specii de plante arenicole ca varza de nisip, de specii de plante arenicole ca varza de nisip, cârcelul, ridichea de nisip, scaiul vânat, pelin de cârcelul, ridichea de nisip, scaiul vânat, pelin de nisip, lucerna de nisip, castravetele de mare etc.nisip, lucerna de nisip, castravetele de mare etc.

Alge RosiiAlga Bruna

Covor de alge- zona Costinesti

Pe plaja de la Mamaia, Costinesti, Navodari „esueaza” în Pe plaja de la Mamaia, Costinesti, Navodari „esueaza” în cantitati mari alge verzi cu talul latit si marginile ondulate, cantitati mari alge verzi cu talul latit si marginile ondulate, denumite popular salatica de mare, precum si alge brune si denumite popular salatica de mare, precum si alge brune si rosii, bogate în iod.rosii, bogate în iod.

► Stratificarea pe verticală a unui Stratificarea pe verticală a unui ecosistem marin.ecosistem marin.

Sfârşit

►Bibliografie:Bibliografie:► Biologia apelor Prof.C.S.Antonescu Editura didactica Biologia apelor Prof.C.S.Antonescu Editura didactica

si pedegogica, Bucuresti 1967si pedegogica, Bucuresti 1967► Productia si productivitatea ecosistemelor acvatice: Productia si productivitatea ecosistemelor acvatice:

Editura “Ion Borcea” Bacau 2003Editura “Ion Borcea” Bacau 2003► www.winnkipedia.com