Sisteme integrate de trasabilitate pe lanțulagroalimentar pe baza conceptului ”de laconsumator la producător” pentru a asigurasiguranța produsului și a garanta origineaacestuia

Contract ADER 14.2.1./2015

Contractor: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE–DEZVOLTARE PENTRU

BIORESURSE ALIMENTARE – IBA Bucuresti

Partener P1: ASOCIATIA „CORPUL EXPERTILOR PENTRU SIGURANTA

ALIMENTARA” – CESA

Contractor: INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIORESURSE

ALIMENTARE – IBA BUCUREȘTI

Obiectivul general: 14 - Îmbunătățirea nutriției și

sănătății oamenilor

Numărul/codul

proiectului

85/ADER 14.2.1.

Contract: ADER 14.2.1./2015 Act Adițional: 1, 2 și 3/2016, 4/2017,

5/2018

Anul începerii

06.10.2015

Anul finalizării 31.10.2018 Durata (luni): 37

Denumirea proiectului: ’’SISTEME INTEGRATE DE TRASABILITATE PE LANȚUL

AGROALIMENTAR PE BAZA CONCEPTULUI „DE LA CONSUMATOR LA

PRODUCĂTOR” PENTRU A ASIGURA SIGURANȚA PRODUSULUI ȘI A

GARANTA ORIGINEA ACESTUIA’’

Persoana de contact (Directorul proiect):

Dr. ing. Gabriel Sorin Mustățea

Date contact (Tel/Fax, e-mail): 0762675684,

gabi.mustatea@bioresurse.ro ; mustatea_gaby@yahoo.com

❑ Investigarea tipurilor de contaminanţi potenţial cancerigeni din mediu (apă şi sol) şi a celor din produse

alimentare de origine vegetală, în regiunea Bucureşti-Ilfov;

❑ Investigarea tipurilor de contaminanţi potenţial cancerigeni din mediu (sol, apă), furaje şi a celor din

produse alimentare de origine animală, în regiunea Bucureşti-Ilfov;

❑ Supravegherea şi monitorizarea unor contaminanţi cu potenţial cancerigen în unele produse

agroalimentare de origine vegetală şi animală (ca atare şi/sau procesate) de pe piaţa din regiunea

Bucureşti-Ilfov;

❑ Iniţierea şi organizarea unui program de supraveghere şi monitorizare a contaminanţilor cu potenţial

cancerigen în producţia de materii prime vegetale şi animale, precum şi în procesarea acestora până la

consumatori. Propunere de politici agroalimentare îmbunătăţite

Obiectivele proiectului

❑ Program de supraveghere și monitorizare a contaminanților cu potențial cancerigen în producția de

materii prime vegetale și animale, produse alimentare vegetale și produse alimentare animale

❑ Bază de date privind contaminanții materiilor prime vegetale și animale

❑ Bază de date privind contaminanții produselor alimentare vegetale și animale

❑ Creșterea gradului de conștientizare al consumatorilor privind legătura dintre starea de sănătate și

alimentația sănătoasă

❑ Creșterea venitului procesatorilor de produse agricole non-animale și animale

Rezultate scontate pentru atingerea obiectivelor

Rezultatele

scontate a se

obține:

Metodologii de selectare a produselor de origine vegetală

Analize chimice detectarea contaminanților potențiali oncogeni

Materiale informative

Rezultatele

obţinute:

Metodologii de selectare a produselor de origine vegetală, pe baza statisticilor cu

privire la gradul de cultivare cu legume și fructe al terenurilor agricole din regiunea

București–Ilfov și la consumul acestor produse în rândul locuitorilor din această

zonă;

Analize chimice detectarea contaminanților potențiali oncogeni (metale grele:

Cd, Cr, Pb, As, Ni) din produse de origine vegetală (fructe și legume: mere, prune,

pere, cartofi, roșii, varză, morcov, ceapă, ceapă roșie, ardei gras galben, ardei gras

roșu, ardei gras verde) cu impact în piețele agroalimentare din regiunea București–

Ilfov;

Materiale informative cu privire la: incidența cancerului în România și la nivel

mondial, forme ale cancerului în funcţie de localizare (sediu anatomic), cele mai

răspândite 5 forme de cancer la nivel global.

Faza I (termen de predare 15.12.2015)

Faza I – CONCLUZII (1)

❑ S-a realizat o caracterizare a regiunii București–Ilfov din punct de vedere geografic și demografic;

❑ S-a prezentat potențialul agricol al regiunii;

❑ Mediul economic al regiunii București-Ilfov este deosebit de atractiv, datorită structurii instituționale

existente, a forței de muncă calificate şi a sistemului de comunicații mai dezvoltat decât în alte regiuni ale

țării, astfel încât și volumul investițiilor străine directe atrase reprezintă aproape două treimi din totalul

investițiilor străine directe la nivel național;

❑ La nivelul regiunii București–Ilfov, în perioada 2005 – 2014, producția de fructe și legume a fost dominată

de roșii și ceapă (în cazul legumelor), respectiv de mere, pere și prune (în cazul fructelor);

❑ În ultimul timp poluarea mediului înconjurător cu metale grele a atras atenția din cauza problematicii

deosebit de complexe ridicate de acest fenomen, deoarece majoritatea metalelor grele nu se găsește sub

formă solubilă în apă sau, dacă într-adevăr există, speciile chimice respective sunt complexate cu liganzi

organici sau anorganici, fapt care influențează radical toxicitatea acestora;

❑ Contaminarea cu metale grele a produselor alimentare de origine vegetală se realizează din sol şi atmosferă,

mai ales, în condițiile în care culturile se află în vecinătatea întreprinderilor, apelor reziduale orășenești,

străzilor intens circulate, etc.;

❑ În mod natural, în sol, metalele se găsesc în concentrații relativ mici, dar pot să apară în concentrații mari,

cu potențial toxic, ca urmare a unor activități antropice și, mai ales, necontrolate.

Faza I – CONCLUZII (2)

❑ Suprafața cultivată cu legume a reprezentat, în anul 2011, 3,25% din totalul suprafeței arabile cultivate şi

este aproximativ asemănătoare cu cea de la nivelul Uniunii Europene, cu diferența că, în prezent, în

România, necesarul de consum nu este, încă, asigurat din resursele interne.

❑ Regiunea București-Ilfov este o zonă unde se cultivă intens legume. În anul 2014, în regiunea București–

Ilfov, s-au cultivat 2,25% din totalul legumelor cultivate în câmp la nivelul întregii țări și 9,36% din totalul

legumelor cultivate în solarii.

❑ S-a urmărit analiza unui număr de probe de legume și fructe, consumate frecvent în regiunea București–

Ilfov, cu impact direct în piețele din această zonă, în special, în municipiul București;

❑ Au fost analizate 3 tipuri de fructe (mere, prune, pere – 6 probe) şi 9 tipuri de legume (cartofi, roșii, varză,

morcov, ceapă, ceapă roșie, ardei gras galben, ardei gras roșu, ardei gras verde – 15 probe), cultivate în

județul Ilfov, dar şi în județe învecinate (Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița), achiziționate din 3 piețe

agroalimentare din partea sudică a municipiului București, respectiv: Piața agroalimentară Progresul, Piaţa

agroalimentară Berceni Sudului şi Piaţa agroalimentară Berceni Olteniţei;

❑ Probele menționate mai sus au fost analizate din punct de vedere al metalelor grele cu potențial cancerigen

(Cd, Cr, Pb, As și Ni);

❑ Rezultatele obținute au fost comparate cu limitele maxim admise precizate de către: Regulamentul (UE) nr.

1881/2006, Standardul CODEX STAN 193-1995 şi Standardul GB 2762-2012 din China;

Faza I – CONCLUZII (3)

❑ Conţinutul de cadmiu al probelor analizate a fost foarte scăzut, valorile obţinute situându-se cu mult sub

valorile limită impuse;

❑ Pentru conţinutul de arsen, crom și nichel nu există limite impuse la nivel european. Totuşi, în cazul probei

de Ardei gras verde (Falaștoaca) s-a obţinut un conţinut extrem de ridicat de nichel (7,5 mg/kg) care

sugerează o posibilă contaminare;

❑ Agenția Internațională de Cercetări ale Cancerului (IARC) clasifică substanțele cancerigene în 5 grupe:

Grupa 1: substanțe care sunt cu siguranță cancerigene pentru om (Cd şi compuşii acestuia, As şi compuşii

anorganici ai acestuia, compuşii CrVI şi compuşii Ni), Grupa 2A: substanțe care sunt probabil cancerigene

pentru om (compuşii anorganici ai Pb), Grupa 2B: substanțe care sunt posibil cancerigene pentru om (Pb,

Ni și aliajele acestuia), Grupa 3: substanțe care nu sunt clasificate ca fiind cancerigene pentru om

(compuşii organici ai Pb şi compuşii CrIII, Grupa 4: substanțe care probabil nu sunt cancerigene pentru om;

❑ Cele mai frecvente 5 forme ale cancerului, la nivel global, sunt: cancerul pulmonar (1,8 milioane de cazuri

noi diagnosticate în anul 2012), cancerul de sân (1,7 milioane de cazuri noi diagnosticate în 2012),

cancerul colorectal (1,4 milioane de noi cazuri diagnosticate în 2012), cancerul de prostată (1,1 milioane

de noi cazuri diagnosticate în 2012) și cancerul de stomac (952.000 de noi cazuri diagnosticate în anul

2012).

Rezultatele

scontate a se

obține:

Metodologii de selectare a produselor de origine animală;

Analize chimice detectarea contaminanților potențiali oncogeni;

Materiale informative

Rezultatele

obţinute:

Metodologii de selectare a produselor de origine animală, pe baza statisticilor cu

privire la potențialul zootehnic al regiunii București–Ilfov și la consumul acestor

produse în rândul locuitorilor din această zonă.

Analize chimice pentru detectarea contaminanților potențiali oncogeni: metale

grele (Cd, Cr, Pb, As, Ni), micotoxine (aflatoxină M1, aflatoxine totale, ochratoxină

A), nitriți și nitrați, pesticide, din produse de origine animală (lapte, ouă, carne) cu

impact în piețele agroalimentare din regiunea București–Ilfov.

Materiale informative cu privire la consumul de produse alimentare de origine

animală în România și în regiunea București-Ilfov.

Poster.

Articol.

Faza II (termen de predare 01.11.2016)

❑ S-a realizat o caracterizare a regiunii București–Ilfov din punct de vedere geografic și demografic;

❑ S-a prezentat potențialul zootehnic al regiunii;

❑ S-au prezentat date cu privire la consumul produselor alimentare de origine animală, atât la nivelul țării, cât

și la nivelul regiunii București-Ilfov;

❑ Producţia animală în perioada 2005-2015 în regiunea Bucureşti—Ilfov a indicat o trecere de la creşterea

animalelor mari spre creşterea animalelor mici. Numărul bovinelor și al porcinelor a scăzut considerabil în

perioada menţionată;

❑ Consumul de carne din România s-a menţinut în continuare sub media consumului din Uniunea Europeană,

fiind de aproximativ 60 kg. Principalul tip de carne consumat în România îl reprezintă carnea de porc (29

kg pe an/locuitor), urmată de carnea de pasăre (20,1 kg pe an/locuitor) și carnea de bovine (5,6 kg pe

an/locuitor);

❑ În toate ţările industrializate problema poluării a devenit o preocupare majoră cu importante implicaţii

social-politice, fiind considerată o barieră în calea dezvoltării economico-sociale, atrăgându-se atenţia că

resursele naturale, materiale şi energetice nu sunt inepuizabile;

❑ S-a făcut o trecere în revistă a contaminanților cu potențial cancerigen în funcție de clasificarea IARC

(Agenția Internațională de Cercetări ale Cancerului);

Faza II – CONCLUZII (1)

❑ Au fost identificate, pe baza unui studiu realizat de Revista Piața (www.revista-piata.ro) 8 puncte critice pe

lanțul alimentar în ceea ce privește contaminarea produselor alimentare, și anume: 1. Furaje pentru animale;

2. Ferme de animale; 3. Colectarea produselor (de la producători individuali sau ferme); 4. Abatoare; 5.

Procesatori (în special de carne și lapte); 6. Magazine; 7. Factor uman; 8. Piață neagră.S-a prezentat

potențialul zootehnic al regiunii;

❑ Creșterea animalelor reprezintă o activitate cu tradiție în România;

❑ S-a urmărit analiza unui număr de 24 de probe de lapte, carne și ouă și anume: 8 probe de lapte proaspăt de

consum, 8 probe de ouă proaspete, categoria A, 3 probe de carne de pui, 3 probe de carne de porc și 2 probe

de carne de vită;

❑ Probele au fost achiziționate din hipermarketuri din zona de sud a municipiului București, fiind selectate

hipermarketuri în care își fac cumpărăturile zilnice un număr foarte mare de locuitori, atât din municipiul

București, cât și din zonele învecinate din județul Ilfov;

❑ Probele menționate au fost analizate din punct de vedere al contaminanților cu potențial cancerigen, și

anume: metale grele (Pb, Cd, Cr, As și Ni), micotoxine (aflatoxină M1, aflatoxine totale, ochratoxină A),

nitriți/nitrați și pesticide;

❑ Rezultatele obţinute au fost comparate cu limitele maxim admise precizate de către: Regulamentul (UE) nr.

1881/2006 și Standardul Codex STAN 193-1995;

Faza II – CONCLUZII (2)

❑ Produsele analizate sunt sigure pentru consumul uman, din punct de vedere al conținutului de metale grele

cu potențial cancerigen;

❑ Conținutul de mixotoxine a fost nedetectabil, ceea ce semnifică că produsele analizate sunt sigure pentru

consumul uman și din acest punct de vedere;

❑ Produsele selectate și analizate sunt sigure pentru consumul uman, din punct de vedere al conținutului de

nitrați și nitriți;

❑ Conținutul de pesticide, a fost, pentru toate probele analizate, sub limita de cuantificare, limită care se

situează, în funcție de tipul de pesticide analizat, între 0,005 și 0,020 mg/kg. Rezultatele obținute sunt în

conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 396/2005;

❑ Concluzia generală, pe baza rezultatelor analizelor chimice efectuate, este că produsele selectate și

analizate, achiziționate din hipermarketuri din zona de sud a municipiului București, sunt sigure pentru

consumul uman, din punct de vedere al conținutului de substanțe chimice cu potențial cancerigen (metale

grele, micotoxine, nitriți/nitrați și pesticide).

Faza II – CONCLUZII (3)

Rezultatele

scontate a se

obține:

Metodologii de selectare a produselor de origine vegetală și animală din piețe

Analize chimice detectarea contaminanților potențiali oncogeni

Materiale informative

Rezultatele

obţinute:

Metodologii de selectare a produselor de origine vegetală și animală, pe baza

statisticilor cu privire la consumul acestor produse în rândul locuitorilor din

regiunea București-Ilfov.

Analize chimice pentru detectarea contaminanților potențiali oncogeni,

respectiv metale grele (Pb și Cd), din 70 de produse alimentare de origine vegetală

și animală cu impact în regiunea București–Ilfov.

Materiale informative cu privire la consumul de produse alimentare de origine

vegetală și animală în România și în regiunea București-Ilfov.

Poster.

Prezentare orală.

Faza III (termen de predare 31.10.2017)

❑ Scurtă introducere cu privire la acțiunile toxice ale metalelor grele) asupra organismului uman;

❑ Considerații cu privire la principalele boli generate de acumularea în organism a metalelor grele (Pb și Cd);

❑ Aspectele legislative cu privire la metale grele (plumb și cadmiu);

❑ Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din

produsele alimentare;

❑ Regulamentul (CE) nr. 333/2007 de stabilire a metodelor de prelevare a probelor și de analiză pentru

controlul nivelurilor de oligoelemente și de contaminanți rezultați în urma prelucrării din produsele

alimentare;

❑ Standardul Codex STAN 193-1995 „Standard general pentru contaminanți și toxine în alimente și furaje”;

❑ În România, se poate observa o creștere semnificativă a consumului de fructe, carne și produse din carne,

pește și produse din pește și băuturi nealcoolice în 2015, comparativ cu 2011 și o scădere a consumului de

cereale, cartofi și legume;

❑ La nivelul regiunii București-Ilfov se înregistrează cel mai scăzut consum zilnic de calorii pe o persoană

dintre toate regiunile țării, în vreme ce consumul cel mai ridicat de calorii se întâlnește în regiunea Vest;

❑ Consumul de pâine și produse de franzelărie, în regiunea București-Ilfov, este cel mai scăzut, fiind de

aproximativ 78% din consumul mediu pe țară;

❑ Consumul de mălai este, de asemenea, scăzut în regiunea București-Ilfov, sub media pe țară, dar apropiat de

regiuni precum Vest, Nord-Vest și Centru;

Faza III – CONCLUZII (1)

❑ Când vine vorba de consumul mediu de carne proaspătă, locuitorii din regiunea București-Ilfov se situează

pe primul loc, cu un consum de 118% raportat la media pe țară;

❑ Consumul de fructe proaspete este, de asemenea, cel mai ridicat în regiunea București-Ilfov, acesta fiind de

aproximativ 124% din consumul mediu la nivelul întregii țări;

❑ Producţia de porumb în regiunea Bucureşti-Ilfov s-a dublat în anul 2016 comparativ cu anul 2012 ajungând

la 0,45% din producţia la nivelul întregii ţări;

❑ S-au analizat 70 de probe din următoarele categorii: Carne, produse din carne, pește; Pâine și produse de

panificație; Fructe și produse procesate pe bază de legume și Cereale și făinuri, din punct de vedere al

conținutului de plumb și cadmiu;

❑ Rezultatele obținute au fost comparate, acolo unde a fost cazul, cu valorile maxim admise precizate de către

legislația în vigoare și, anume, Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 și modificările ulterioare;

❑ Conținutul de Pb din probele de carne s-a situat sub limita maxim admisă (LMA) de 0,1 mg/kg, precizată de

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, același lucru fiind semnalat și în ceea ce privește conținutul de cadmiu;

❑ Probele de produse din carne analizate au înregistrat valori extrem de scăzute, conținutul de Pb situându-se

sub limita de detecție a aparatului (2,0 μg/kg), în vreme ce conținutul de cadmiu este de aproximativ 25 de

ori mai scăzut decât LMA pentru carne (0,05 μg/kg). Pentru proba de șuncă din piept de pui cantitatea de Pb

(0,096 mg/kg) se situează la limita valorii LMA (de 0,1 mg/kg), fapt care ridică semne de întrebare în ceea

ce privește contaminarea acestei probe cu Pb;

Faza III – CONCLUZII (2)

❑ Probele de pâine analizate au avut valori scăzute atât ale conținutului de Pb, cât și ale celui de Cd;

❑ Analiza conținutului de Pb din probele de biscuiți a semnalat valori scăzute pentru 8 dintre cele 10 probe. În

schimb, 2 dintre probe (Biscuiți cu cremă de cocos și Biscuiți cacao cu cremă de cacao) au prezentat valori

extrem de ridicate, chiar mai ridicate decât LMA pentru cereale;

❑ Conținutul de Pb și Cd din produse de panificație s-a situat la valori ușor mai ridicate decât în cazul

probelor de pâine; cu toate acestea, valorile sunt scăzute, iar pentru acest tip de produse nu există LMA;

❑ Conținutul de Pb și cel de Cd au înregistrat valori scăzute atât pentru proba de fructe cât și pentru cele de

produse procesate pe bază de legume;

❑ Conținutul de Pb a înregistrat valori scăzute pentru toate probele de făină analizate, cu excepția probei de

făină KLC 650 (IV_A12) a cărei valoare de 0,235 mg/kg depășește chiar și LMA pentru conținutul de Pb

din grâu. Valorile înregistrate pentru conținutul de Cd au fost extrem de scăzute;

❑ Analiza conținutului de Pb și Cd din probele de grâu a arătat faptul ca valorile obținute, pentru ambele

metale, se situează cu mult sub LMA (0,2 mg/kg). În ceea ce privește conținutul de Pb, se poate observa

faptul că probele din recolta 2016 au avut un conținut mai ridicat decât cele din recolta 2017, în vreme ce

conținutul de Cd a înregistrat valori similare;

❑ Valorile înregistrate pentru conținutul de Pb și Cd din probele de produse cerealiere au fost extrem de

scăzute.

Faza III – CONCLUZII (3)

Rezultatele

scontate a se

obține:

Metodologii de selectare a produselor de origine animală

Analize chimice pentru detectarea contaminanților potențial oncogeni

Propunere de program de supraveghere și monitorizare

Rezultatele

obţinute:

Metodologii de selectare a produselor de origine animală (produse lactate), pe

baza statisticilor cu privire la consumul acestor produse în rândul locuitorilor din

regiunea București-Ilfov.

Analize chimice pentru detectarea contaminanților potențiali oncogeni,

respectiv metale grele (Pb și Cd), din produse lactate (brânzeturi și cașcaval)

disponibile pe piața din regiunea București–Ilfov.

Propunere Program de supraveghere și monitorizare a contaminanților cu

potențial cancerigen în producția de materii prime vegetale și animale, precum

și în procesarea acestora până la consumatori, care are ca obiectiv principal

prevenirea riscului de contaminare al lanțului alimentar și asigurarea sănătății

consumatorilor.

Faza IV (termen de predare 31.10.2018)

❑ Alimentația sănătoasă presupune un echilibru al deprinderilor igienice și alimentare;

❑ Poluarea produselor alimentare cu metale grele a devenit o problemă inevitabilă a zilelor noastre;

❑ Metalele își pot schimba forma chimică, dar nu pot fi îndepărtate sau distruse, ceea ce înseamnă că sunt

persistente în mediu şi se pot bioacumula în organismul plantelor şi animalelor;

❑ Evaluarea riscurilor ce rezultă în urma expunerii la metale toxice reprezintă o problemă importantă pentru

protejarea sănătății publice;

❑ S-a înregistrat o creștere progresivă, în ultimii 4 ani, a producției de lapte de băut, lapte acidulat (iaurt etc.)

și brânzeturi, în vreme ce producția de unt a rămas la același nivel;

❑ Exporturile de lapte vrac, iaurt și lapte bătut, brânzeturi, lapte ambalat și smântână au crescut de la an la an;

❑ Importurile de lapte și produse lactate au crescut semnificativ în ultimii ani, putându-se observa, în cazul

laptelui vrac o dublare a cantității importate în anul 2017 comparativ cu anul 2014, fenomen observat și în

cazul brânzeturilor, smântânii și untului;

❑ Principalele țări importatoare de brânzeturi din România au rămas în continuare Grecia și Italia, care și-au

consolidat primele două poziții deținute încă din 2014;

❑ Regiunea București-Ilfov a înregistrat un consum mediu lunar (în primul trimestru al anului 2018) peste

valoarea medie a țării (1,604 kg); de asemenea, în regiunea București-Ilfov s-a înregistrat, în primul

trimestru al anului 2018, cea mai mare sumă cheltuită lunar pentru lapte (26,39 lei) și pentru brânzeturi

(29,41 lei), cu mult peste media națională de 17,06 lei pentru lapte, respectiv 18,42 lei pentru brânzeturi.

Faza IV – CONCLUZII (1)

❑ S-au prezentat metodologiile care au stat la baza selectării produselor care au fost analizate;

❑ Au fost selectate în vederea analizei probe de brânză și cașcaval (13 probe), reprezentând un segment de

produse lactate care în regiunea București-Ilfov au avut un consum peste media lunară la nivelul țării;

❑ Probele au fost achiziționate din hipermarketuri din București;

❑ Pentru fiecare probă a fost determinat conținutul de metale grele (plumb și cadmiu) cu potențial cancerigen.

❑ Analizele au fost efectuate utilizând spectrometria de absorbție atomică cu cuptor de grafit (GF-AAS),

tehnică ce permite determinarea conținutului de metale la limite de detecție foarte scăzute, de ordinul µg/kg

(ppb); pregătirea probelor s-a realizat utilizând digestia umedă în câmp de microunde.

❑ Conținutul de cadmiu determinat a înregistrat valori extrem de scăzute pentru toate probele analizate,

nesemnalându-se diferențe semnificative pe categorii de produse. Valorile obținute au fost cuprinse între

0,001 și 0,003 mg/kg, pentru o singură probă (C 4 – cașcaval) obținându-se o valoare ușor mai ridicată,

respectiv 0,008 mg/kg;

❑ Conținutul de plumb determinat a înregistrat valori ușor mai ridicate comparativ cu conținutul de cadmiu.

Toate valorile obținute s-au situat sub valoarea de 0,020 mg/kg (limita maxim admisă pentru conținutul de

plumb din lapte, conform Regulamentului (CE) nr. 1881/2016 și a Standardul Codex Alimentarius Codex

STAN 193-1995);

❑ Valorile obținute pentru conținutul de plumb din probele de cașcaval au fost ușor mai ridicate decât în cazul

probelor de brânză;

Faza IV – CONCLUZII (2)

❑ A fost propus un Program de supraveghere și monitorizare a contaminanților cu potențial cancerigen în

producția de materii prime vegetale și animale, precum și în procesarea acestora până la consumatori, care

are ca obiectiv principal prevenirea riscului de contaminare al lanțului alimentar și asigurarea sănătății

consumatorilor;

❑ Programul își propune să vină în sprijinul MADR prin generarea de informații privind contaminanții cu

potențial cancerigen atât în materii prime (vegetale și animale), cât și în produse alimentare procesate;

❑ Punerea în aplicare a acestui Program nu va afecta în nici un fel buna desfășurare a programelor deja

existente, și va fi făcută de către MADR, în strânsă legătură cu ANSVSA și ANPC.

❑ Se recomandă identificarea unui număr cât mai mare de laboratoare acreditate, capabile să efectueze

analizele solicitate, laboratoare care să aibă o acoperire națională (câte un laborator, cel puțin, la nivelul

fiecărei regiuni de dezvoltare, care să furnizeze rezultatele obținute către departamentul abilitat din cadrul

MADR).

Faza IV – CONCLUZII (3)